Capitolul 18

Caractere ereditare normale

1. CS Care din noţiunile de mai jos reprezintă interacţiunea genelor

nealele?
a) dominarea completă;
b) epistazia;
c) acţiunea pleiotropă a genelor;
d) codominarea;
e) polialelismul.

2. CS Noţiunea ce explică acţiunea multiplă a genei este:

a) poligenia;
b) polialelia;
c) polimorfismul;
d) pleiotropia;
e) panmixia.

3. CS Indicaţi forma interacţiunii genelor nealele:

a) codominanţa;
b) complementaritatea;
c) supradominanţa;
d) polialelismul;
e) dominanţa incompletă.

4. CS Alegeţi răspunsul ce NU corespunde caracteristicii genelor alele:

a) se notează cu aceeaşi literă;
b) se localizează în loci identici ai cromozomilor neomologi;
c) în meioză segregă spre polii opuşi;
d) determină caracterele alternative;
e) ocupă loci identici în cromozomii omologi.

5. CS Pentru genele alele NU este caracteristic:

a) existenţa în câteva stări numite alele multiple;
b) întotdeauna determină un singur caracter;
c) localizarea într-un anumit locus pe cromozom;
d) interacţiunea cu alte gene nealele;

180
 e) participarea în procesul recombinării.

6. CS Ce caractere sunt determinate de genele alele?

a) ochii mari – ochii de culoare albastră;
b) miopia – daltonismul;
c) Rh pozitiv – secretor;
d) capacitatea de a îndoi limba – capacitatea de a face limba sul;
e) părul creţ – părul drept.

7. CS Alegeţi răspunsul corect caracteristic înlănţuirii genelor:

a) are loc numai între genele dominante;
b) are loc între genele codominante;
c) apare între genele localizate pe cromozomi diferiţi;
d) are loc între genele localizate pe acelaşi cromozom;
e) este mai frecvent completă.

8. CS Alegeţi răspunsul ce caracterizează harta cromozomială a

eucariotelor:
a) conţine numai gene dominante;
b) reprezintă schema de aranjare a genelor nealele într-un cromozom;
c) este ramificată;
d) numărul hărţilor cromozomiale nu coincide cu cel al grupelor de
înlănţuire;
e) distanţa dintre gene se apreciază empiric.

9. CS Pentru harta cromozomială a eucariotelor NU este caracteristic:

a) este liniară;
b) se construieşte pe baza datelor experimentale;
c) numărul hărţilor cromozomiale la om coincide cu numărul grupelor
de înlănţuire;
d) cu cât mai aproape sunt localizate genele, cu atât mai des se
moştenesc aparte;
e) distanţa dintre gene se măsoară în morganide.

10. CS Moştenirea înlănţuită a genelor a fost constatată de:

a) G. Mendel;
b) N. Vavilov;

181
 c) Hardy-Weinberg;
d) T. Morgan;
e) S. Cetverikov.

11. CS O femeie cu grupa sanguina A1 are un copil cu grupa A2.

Care dintre următorii bărbaţi NU poate fi tatăl copilului?
a) A2;
b) B;
c) A1;
d) A1B;
e) A2B.

12. CS O femeie a prezentat boală hemolitică a nou-născutului. Ce risc

au copiii ei de a contracta această boală?
a) 100% ;
b) 50% ;
c) 0% ;
d) 75% ;
e) 25% .

13. CS Ce risc are o femeie Rh-, care a născut un copil Rh- şi unul
Rh+, să dea naştere unui copil care să prezinte boala
hemolitică a nou-născutului?
a) 100% ;
b) 75% ;
c) 50% ;
d) 25% ;
e) 0% .

14. CS O femeie are un copil care a făcut boala hemolitică a

nou-născutului. Soţul său a prezentat această afecţiune în copilărie.
Ce risc are cuplul de mai sus de a avea un alt copil cu această
afecţiune?
a) 100% ;
b) 75% ;
c) 50% ;
d) 25% ;

182
 e) 0% .

15. CS Ce risc are o femeie, care a născut un copil cu boala hemolitică

a nou-născutului şi are soţul Rh+ homozigot, să aibă un alt copil cu
aceeaşi afecţiune?
a) 100% ;
b) 75% ;
c) 50% ;
d) 25% ;
e) 0% .

16. CS O femeie, care nu a făcut boala hemolitică a nou-născutului,

deşi a avut un frate mai mare cu această boală, se căsătoreşte cu un
bărbat care a prezentat în copilărie boala hemolitică. Ce risc are
cuplul de avea un copil cu boala hemolitică a nou-născutului?
a) 100% ;
b) 75% ;
c) 50% ;
d) 25% ;
e) 0% .

17. CS Intr-o familie, în care mama este Rh-, iar tatăl a avut în
copilărie boala hemolitică a nou-născutului, se nasc copiii în ordinea
următoare: primul cu Rh+, al doilea cu Rh-, al treilea cu Rh+. Care
dintre ei face la naştere boala hemolitică?
a) primul;
b) al treilea;
c) al doilea;
d) primul şi al treilea;
e) primii doi.

18. CS O femeie, al cărei tată şi frate mai mare au avut în copilărie

boala hemolitică a nou-născutului, dar care nu a avut această boală,
se căsătoreşte cu un bărbat Rh-. Care este riscul acestui cuplu de a
avea un copil cu boală hemolitică?
a) 100% ;
b) 75% ;

183
 c) 50% ;
d) 25% ;
e) 0%.

19. CS O femeie Rh- este căsătorită cu un bărbat, care nu a prezentat

în copilărie boala hemolitică a nou-născutului, deşi mama sa era
Rh-, iar fratele său mai mare a avut boala hemolitică. Care este
riscul cuplului de a avea un copil cu boala hemolitică a nou-
născutului ?
a) 100% ;
b) 75% ;
c) 50% ;
d) 25% ;
e) 0% .

20. CS O persoană gustătoare are mama şi un frate negustător. Care

este genotipul tatălui?
a) GG ;
b) GG sau Gg ;
c) Gg ;
d) gg ;
e) nici un răspuns nu este corect.

21. CS O femeie secretoare are mama şi soţul nesecretori. Care sunt

genotipurile posibile la copii?
a) SeSe şi sese ;
b) numai sese ;
c) SeSe şi Sese ;
d) Sese şi sese ;
e) numai Sese .

22. CS O persoană secretoare are mama şi un frate nesecretor. Care

este genotipul tatălui?
a) SeSe ;
b) Sese sau sese ;
c) Sese ;
d) sese ;

184
 e) SeSe sau Sese .

23. CS O persoana cu Hp 1-1 are un frate Hp 2-2. Ce genotipuri pot

avea părinţii?
a) Hp 1-1 / Hp 1-1 ;
b) Hp 1-2 / Hp 1-2 ;
c) Hp 1-2 / Hp 2-2 ;
d) Hp 1-1 / Hp 1-2 ;
e) Hp 2-2 / Hp 2-2 .

24. CS O persoană gustătoare are un frate negustător. Care sunt

genotipurile posibile la părinţi?
a) GG /Gg ;
b) Gg /Gg sau Gg /gg ;
c) Gg /Gg ;
d) gg /gg sau Gg /Gg ;
e) nici un raspuns nu este corect .

25. CS O persoană gustătoare are un frate negustător. Care sunt

genotipurile posibile la copiii ei, dacă soţul ei este negustător?
a) GG sau Gg ;
b) GG sau gg ;
c) Gg ;
d) gg sau Gg ;
e) nici un răspuns nu este corect.

26. CS Un copil gustător homozigot are ambele bunici negustătoare.

Care sunt genotipurile părinţilor?
a) GG şi GG ;
b) Gg şi gg ;
c) gg şi gg ;
d) Gg şi GG ;
e) Gg şi Gg .

27. CS O femeie secretoare are mama şi soţul nesecretori. Care sunt

genotipurile posibile la copii?
a) SeSe şi Sese ;

185
 b) numai sese ;
c) SeSe şi sese ;
d) Sese şi sese ;
e) numai Sese .

28. CS O femeie cu grupele sanguine A1, MN a născut doi copii

gemeni: unul cu grupele A1 şi M, iar celălalt cu grupele A2 şi MN.
Care dintre următorii bărbaţi NU poate fi tatăl copiilor?
a) A1, M ;
b) A1, MN ;
c) O, MN ;
d) A1B, M ;
e) A2B, M .

29. CS În care din următoarele combinaţii, părinţii NU pot avea copii

cu grupa A2?
a) A1 + B ;
b) A1B + B ;
c) A2B + O ;
d) A2 + A2B ;
e) A2B + A1.

30. CS Ce grupe sanguine din sistemul Xg vor avea copiii

următorului cuplu?
Mama: Xg(a+); Tatăl: Xg(a-)
a) toţi copiii Xg(a+);
b) fetele Xg(a-), băieţii Xg(a+);
c) fetele Xg(a+), băieţii Xg(a-);
d) fetele Xg(a+) sau Xg(a-) (în funcţie de genotipul mamei), băieţii
numai Xg(a-);
e) copii Xg(a+) sau Xg(a-) (în funcţie de genotipul mamei).

31. CS În care din următoarele combinaţii, părinţii pot avea copii cu

grupa O?
a) A1+ B;
b) B + A2B;
c) A1B + O;

186
 d) A1B + A2B;
e) A + A1B.

32. CS Ce grupe sanguine în sistemul ABO şi Rh au descendenţii

următorului cuplu?
Mama: A2, a avut din altă căsătorie un copil cu boala hemolitică a
nou-născutului
Tatal: A1, are ambii părinţi Rh-
Copii:
a) A1, A2, O, numai Rh+;
b) A1, A2, Rh+ şi Rh-;
c) A1, A2, O, numai Rh-;
d) A1, A2, O, Rh- şi Rh+;
e) nici un răspuns nu este corect.

33. CS Ce grupe sanguine în sistemul ABO şi Rh au descendenţii

următorului cuplu?
MAMA: O, a avut boala hemolitică a nou-născutului
TATAL: A1B, are ambii părinţi cu Rh-
COPII:
a) A1B, A1, B, atît Rh+, cît şi Rh-;
b) B, A1, numai Rh+;
c) A1, B, O, atît Rh+, cît şi Rh-;
d) O, A1, B, numai Rh+;
e) B, A1, atît Rh+, cît şi Rh-.

34. CS O femeie cu grupa sanguină A2B are un copil cu grupa B. Care

sunt grupele ce NU pot fi la tată?
a) A1, A1B, A2B şi B;
b) A1, A2 şi O;
c) A1B, A2B şi B;
d) O, A1, A1B şi A2B;
e) nici un răspuns nu este corect.

35. CS În care din următoarele combinaţii părinţii NU pot avea copii

cu grupa B?
a) A1 + B;

187
 b) B + O;
c) A2 + A2B;
d) A2 + O;
e) A2B + A1B.

36. CS Ce grupe sanguine în sistemul ABO şi Rh au descendenţii

următorului cuplu:
MAMA: B, a avut boală hemolitică a nou-născutului
TATAL: A1B, Rh-
COPII:
a) A1B, A1, A2, atît Rh+, cît şi Rh-;
b) A1B, B, A1 atât Rh+ cît şi Rh-;
c) B, O, A1, numai Rh-;
d) B, O, A1, numai Rh+;
e) nici unul din răspunsuri nu este corect.

37. CS O femeie cu grupa sanguină A1 are un copil cu grupa A2.

Care dintre grupele următoare NU sunt posibile la tată?
a) A1;
b) A2B ;
c) A2;
d) A1B;
e) nici unul din răspunsuri nu este corect.

38. CS O femeie cu grupa sanguină B are un copil cu grupa O. Care

dintre următorii bărbaţi NU poate fi tatăl copilului?
a) A1;
b) O;
c) B;
d) A2;
e) A1B.

39. CS O femeie cu grupa sanguină A2B are un copil cu grupa A1.

Care dintre următorii bărbaţi poate fi tatăl copilului?
a) A1B;
b) O;
c) A2B;

188
 d) B;
e) A2.

40. CS O pacientă cu cariotipul 47,XXX are grupa sanguină Xg(a-).

Tatăl ei are grupa sanguină Xg(a-), iar mama ei este Xg(a+); bunica
maternă a pacientei a avut grupa sanguină Xg(a-). Când a avut loc
nedisjuncţia meiotică ce a determinat cariotipul anormal al pacientei?
a) în cursul primei diviziuni în meioza paternă;
b) în cursul primei diviziuni în meioza maternă;
c) în cursul diviziunii ecvaţionale a meiozei paterne sau materne;
d) în cursul celei de-a doua diviziuni meiotice materne;
e) în cursul primei sau al celei de-a doua diviziuni meiotice materne.

41. CS O familie este constituită din:

tata, care are grupa A, Rh+, secretor,
mama, care are grupa 0, Rh+, secretor,
un băiat, care are grupa A, Rh-, secretor,
fata, care are grupa 0, Rh+, secretor şi
fata cu grupa 0, Rh-, nesecretor
Care sunt genotipurile celor doi părinţi?
a) tatăl - AA, Dd, SeSe; mama - 00, Dd, SeSe;
b) tatăl - AA, Dd, Sese; mama - 00, DD, sese;
c) tatăl - A0, DD, Sese; mama - 00, Dd, Sese;
d) tatăl - A0, Dd, Sese; mama - 00, Dd, Sese;
e) tatăl - AA, Dd, Sese; mama - 00, Dd, Sese.

42. CS Un copil cu sdr Klinefelter este adus la consultaţie de către

părinţi. Se urmăreşte stabilirea originii paterne sau materne a
nedisjuncţiei meiotice prin studiul grupului sanguin Xg:
Tatăl: Xg(a+),
Mama: Xg(a+)
Copilul: Xg(a+).
Care din următoarele afirmaţii este exactă?
a) nedisjuncţia s-a produs în cursul meiozei I la tată;
b) nedisjuncţia s-a produs în cursul meiozei II la mamă;
c) nedisjuncţia s-a produs în cursul meiozei I la mamă;
d) nu se poate ajunge la o concluzie privind originea nedisjuncţiei;

189
 e) copilul este nelegitim.

43. CS Care din următorii copii este nelegitim?

Mama: A1, MN, Rh+, Hp1-1, G
Tatăl: A2B, N, Rh+, Hp1-2, g
Copii:
a) A2B, MN, Rh-, Hp1-2, g ;
b) A1B, N, Rh+, Hp1-1, G ;
c) A2, MN, Rh+, Hp1-2, G ;
d) A1, N, Rh+, Hp1-1, g ;
e) B, N, Rh+, Hp2-2, G .

44. CS Analizând familia de mai jos, precizaţi care dintre copii este
nelegitim:
Mama: A1, MN, G
Tatăl: B, N, g
Copii:
a) O, MN, G ;
b) A2B, N, g ;
c) A2 , MN, G ;
d) A1B, M, g ;
e) A1, N, g .

45. CS Intr-o familie, mama secretă în salivă antigenul B, iar copiii săi
sunt nesecretori şi au grupele sanguine A1 şi respectiv A2B. Ştiind ca
ambii copii sunt legitimi, care dintre următoarele genotipuri poate
corespunde tatălui lor?
a) A1A1, SeSe ;
b) A1A2, SeSe ;
c) A1A1, sese ;
d) A2A2, Sese ;
e) A1A2, Sese .

46. CS În următoarea situaţie, demonstraţi care bărbat poate fi tatăl

copilului?
Mama: A1, N, Rh+, g
Copil: A1, MN, Rh+, G

190
Tatăl:
a) A1, M, Rh-, g ;
b) O, M, Rh+, G ;
c) O, M, Rh+, g ;
d) A1, MN, Rh+, g ;
e) A2B, N, Rh+, G .

47. CS În următoarea situaţie, demonstraţi care bărbat NU poate fi tatăl

copilului:
Mama: B, M , Rh+, Hp1-1
Copil: A1B, MN, Rh-, Hp1-2
Tatal:
a) A1, N, Rh-, Hp 1-2 ;
b) A1B, MN, Rh+, Hp 1-2 ;
c) A1B, M, Rh+, Hp 2-2 ;
d) A1, N, Rh-, Hp 2-2 ;
e) A1, N, Rh+, Hp 1-2 .

48. CS O femeie cu grupa sanguină A2, MN, a născut doi copii gemeni:
unul cu grupele A1 şi M, şi unul cu grupele sanguine A2 şi MN.
Care dintre următorii bărbaţi poate fi tatăl copiilor?
a) A1, N ;
b) A1, M ;
c) A1B, N ;
d) 0, MN ;
e) A2B, MN .

49. CS În următoarea situaţie demonstraţi care bărbat poate fi tatăl

copilului:
Mama: A1, M , Rh pozitiv, g
Copil: A2, MN, Rh pozitiv, G
Tatal:
a) A1, M, Rh negativ, g ;
b) A1, MN, Rh pozitiv, g ;
c) O, M, Rh pozitiv, G ;
d) A2B, N, Rh pozitiv, G ;
e) O, M, Rh pozitiv, g .

191
50. CS În următoarea situaţie precizaţi care femeie NU poate fi
mama copilului:
Tatăl: B, M, Rh+, Xg(a+)
Copil (băiat): A1B, MN, Rh-, Xg(a-)
Mama:
a) A1, N, Rh+, Xg(a+) ;
b) A1B, N, Rh-, Xg(a-) ;
c) A1, MN, Rh-, Xg(a+) ;
d) A1, N, Rh-, Xg(a+) ;
e) A1B, M, Rh-, Xg(a+).

51. CS În următoarea situaţie, care dintre următorii bărbaţi poate fi

tatăl copilului ?
Mama: B, N, Rh+, Se, Hp1-1
Copilul: O, MN, Rh-, se, Hp1-2
Bărbaţi:
a) B, N, Rh+, Se, Hp1-1;
b) O, N, Rh+, Se, Hp1-2;
c) A2, M, Rh-, se, Hp1-1;
d) A1, M, Rh-, se, Hp2-2;
e) A1B, MN, Rh+, Se, Hp2-2.

52. CS În următoarea situaţie, care bărbat poate fi tatăl copilului?

Mama: A1 , N, Rh pozitiv, nesecretor
Copil: A1 , MN, Rh pozitiv, secretor
Tatăl:
a) A1, M, Rh negativ, nesecretor;
b) A1, MN, Rh+, nesecretor;
c) O, M, Rh pozitiv, secretor;
d) A2B, N, Rh+, secretor;
e) O, M, Rh pozitiv, nesecretor.

53. CS În următoarea situaţie, care bărbat poate fi tatăl copilului?

Mama: B, M, Rh pozitiv, Hp1-1
Copil: A1B, MN, Rh negativ, Hp1-2
Tatăl:

192
 a) O, N, Rh negativ, Hp 1-2 ;
b) A1B, MN, Rh pozitiv, Hp 1-1;
c) A1, N, Rh negativ, Hp 1-1;
d) A1, N, Rh pozitiv, Hp 1-2;
e) A1B, M, Rh pozitiv, Hp 2-2.

54. CS În următoarea situaţie, care bărbat poate fi tatăl copilului?

Mama: A1, Hp 2-2, Rh pozitiv, negustător
Copil: A1, Hp 1-2, Rh pozitiv, gustător
Tatăl:
a) A1, Hp 1-1, Rh negativ, negustător;
b) O, Hp 1-1, Rh pozitiv, gustător;
c) O, Hp 1-1, Rh pozitiv, negustător;
d) A1, Hp 1-2, Rh pozitiv, negustător;
e) A2B, Hp 2-2, Rh pozitiv, gustător.

55. CS În următoarea situaţie, care bărbat poate fi tatăl copilului?

Copil: A1B, MN, Rh negativ, Hp 1-2
Mama: B, N, Rh pozitiv, Hp 2-2
Tatăl:
a) A1, N, Rh negativ, Hp 1-2;
b) A1B, MN, Rh pozitiv, Hp 1-2;
c) A1, N, Rh negativ, Hp 2-2;
d) A1, N, Rh pozitiv, Hp 1-2;
e) A1B, M, Rh pozitiv, Hp 2-2.

56. CS In următoarea situaţie, care bărbat poate fi tatăl copilului?

Mama: A1, N, Rh pozitiv, negustător
Copil: A1, MN, Rh pozitiv, gustător
Tatăl:
a) A1, M, Rh negativ, g;
b) A1, MN, Rh negativ, g;
c) O, M, Rh pozitiv, G;
d) A2B, N, Rh negativ, G;
e) O, M, Rh negativ, g.

57. CS În următoarea situaţie, care dintre următorii bărbaţi poate fi

193
 tatăl copilului?
Mama: A1B, Rh+, M, Hp 1-2
Copilul: A1, Rh-, MN,Hp 2-2
Barbati:
a) A1, Rh+, MN, Hp 1-1;
b) O, Rh-, MN, Hp 1-1;
c) A2B, Rh-, M, Hp 1-2;
d) A2, Rh+, N, Hp 2-2;
e) B, Rh+, M, Hp 1-2.

58. CS O femeie cu grupele sanguine B şi MN are doi copii cu

grupele sanguine A1B si M, respectiv A2B şi N. Care dintre următorii
bărbaţi poate fi tatăl, ştiind că aceşti copii au acelaşi tată?
a) A1B, MN;
b) A1, MN;
c) A2B, MN;
d) A2, N;
e) A1, M.

59. CS În următoarea situaţie, care dintre următorii bărbaţi poate fi

tatăl copilului?
Mama: B, N, Rh+, Se, Hp 1-1
Copilul: O, MN, Rh-, se, Hp 1-2
Bărbaţi:
a) B, N, Rh+, Se, Hp 1-1;
b) A1B, MN, Rh+, se, Hp 2-2;
c) A2, M, Rh-, se, Hp 1-1;
d) A1, M, Rh-, se, Hp 2-2;
e) O, N, Rh+, Se, Hp 1-2.

60. CS Un cuplu, în care mama este A1, Rh+, Se, iar tatăl este 0, Rh-,
Se, are o fetiţă A1, Rh-, Se. După 20 de ani, fata se căsătoreşte şi
are doi copii, ambii legitimi: unul cu grupele 0, Rh-, Se, şi unul
A1B, Rh+, se. Care dintre următoarele combinaţii corespunde tatălui
celor doi copii?
a) A1B, Rh+, Se;
b) A2B, Rh-, se;

194
 c) B, Rh+, se;
d) A2B, Rh+, Se;
e) B, Rh-, Se.

61. CS În următoarea situaţie, care dintre bărbaţii de mai jos poate fi

tatăl copilului?
Mama: A2B, Rh-
Copil: A1, Rh+
Bărbaţi:
a) A2, Rh+ ;
b) O, Rh+ ;
c) A1B, Rh+ ;
d) B, Rh+ ;
e) A1, Rh-.

62. CM Tezele teoriei cromozomiale:

a) dispunerea liniară a genelor în cromozomi;
b) genele dispuse într-un cromozom (într-o pereche de cromozomi
omologi) formează grupul linkage;
c) transmiterea prin ereditate se realizează înlănţuit (cu tot blocul de
gene înlănţuite);
d) are loc schimbul reciproc de gene (crossing–over);
e) toate genele dispuse într-un cromozom se transmit independent.

63. CM Care afirmaţii nu sunt comune pentru sistemele ABO şi HLA?

a) polialelie;
b) determină polimorfismul uman;
c) sunt determinate poligenic;
d) sunt caractere pur ereditare;
e) sunt determinate de o pereche de gene alele.

64. CM Caracterele monogenice au următoarele caracteristici:

a) sunt rezultatul expresiei bialelice;
b) sunt determinate de gene alele;
c) se moştenesc conform legilor lui Mendel;
d) sunt determinate preponderent de factori ecologici;
e) întotdeauna sunt caractere pur ereditare.

195
65. CM Fenomenul Bombay se caracterizează prin:
a) prezenţa anticorpilor anti-, anti- şi anti-H în ser;
b) lipsa antigenelor eritrocitare ABH;
c) este rezultatul fenomenului de epistazie între genele H şi Se;
d) nu se întâlneşte la cei cu genotipul Sese;
e) fenotipic este identic cu grupul O.

66. CM Amprentarea genică sau genomică se caracterizează prin:

a) expresia monoalelică a genelor amprentate;
b) este determinată de procese specifice în ovogeneză şi
spermatogeneză;
c) în cazul disomiei uniparentale (DU) a cromosomului cu genele
amprentate are loc dereglarea embriogenezei;
d) în cazul DU a cromosomului fără genele amprentate dezvoltrea
embrionară este normală;
e) efectul amprentării genice se manifestă numai prin disomie
uniparentală paternă.

67. CM Heterogenitatea de locus se caracterizează prin:

a) fenotipuri asemănătoare la purtătorii diferitor mutaţii;
b) este determinată de mutaţii în gene nealele;
c) mutaţii ce controlează un lanţ metabolic;
d) este determinată de mutaţii în genele participante la formarea unui
caracter;
e) reprezintă polimorfismul fenotipic determinat de polialelie.

68. CM Caracterele monogenice au următoarele caracteristici:

a) se moştenesc conform legilor lui Mendel;
b) sunt determinate de gene ce ocupă diferiţi loci în cromosomi
omologi;
c) sunt rezultatul expresiei bialelice;
d) sunt determinate de genele alele;
e) sunt caractere pur ereditare.

69. CM Amprentarea genomică se caracterizează prin:

a) reprezintă fenomenul de activare selectivă a unor gene;

196
 b) reprezintă fenomenul de inactivare selectivă a unor gene;
c) reprezintă fenomenul de expresie monoalelică a unui caracter;
d) se realizează prin metilarea specifică a unor secvenţe de ADN;
e) este dependentă d% originea maternă sau paternă a alelei supuse
amprentării.

70. CM Interacţiunea genelor nealele:

a) polialelismul;
b) polimeria;
c) epistazia;
d) complementaritatea;
e) codominarea.

71. CM Care este caracteristica genelor alele?

a) se transmit în bloc la descendenţi;
b) determină apariţia unor caractere contrastante;
c) sunt situate în loci identici ai cromozomilor omologi;
d) sunt localizate în cromozomi neomologi;
e) se notează cu aceeaşi literă.

72. CM Caracteristica genelor dominante:

a) se manifestă în organismul hetero- şi homozigot;
b) se manifestă numai în prezenţa genei dominante nealele;
c) se manifestă numai în prezenţa aceleiaşi gene alele;
d) este cea mai puternică;
e) se manifestă întotdeauna.

73. CM Alegeţi afirmaţiile ce caracterizează alelismul multiplu:

a) rezultă prin mutaţiile genelor alele;
b) într-un organism sunt prezente numai două alele din serie;
c) este larg răspândit la om şi animale;
d) alelele din serie ocupă loci identici în cromozomii omologi;
e) într-un organism sunt prezente mai mult de două alele din serie.

74. CM Alegeţi răspunsurile corecte referitor la harta cromozomială a

eucariotelor:
a) se construiesc pe baza datelor experimentale;

197
 b) este o schemă de aranjare relativă a genelor alele pe un cromozom;
c) conţine numai gene alele;
d) distanţa dintre gene se măsoară în centimorganide;
e) este circulară.

75. CM Care enunţuri caracterizează ereditatea înlănţuită?

a) înlănţuirea genică poate fi relativă sau absolută;
b) înlănţuirea genelor este întotdeauna relativă;
c) genele localizate pe un cromozom frecvent se moştenesc împreună;
d) cu cât mai aproape sunt localizate genele, cu atât mai puternic ele
sunt înlănţuite;
e) genele înlănţuite se separă în cazul crossing-overului.

76. CM Care enunţuri NU sunt caracteristice eredităţii înlănţuite?

a) numărul grupurilor de înlănţuire coincide cu numărul haploid de
cromozomi ai speciei umane;
b) diferite perechi de caractere determinate de genele unui cromozom
se moştenesc independent una de alta;
c) cu cât distanţa dintre gene este mai mare, cu atât mai des crossing-
overul separă genele înlănţuite;
d) în condiţii stabile anumite gene se separă cu frecvenţă variată;
e) cu cât mai aproape se localizează genele pe cromozom, cu atât mai
rar ele se separă una de alta.

77. CM Genele:
a) determină caracterele;
b) pot fi dominante sau recesive;
c) pot fi omoloage sau neomoloage;
d) întotdeauna sunt pare;
e) pot fi alele sau nealele.

78. CM Legile lui G. Mendel explică:

a) moştenirea caracterelor monogenice;
b) uniformitatea hibrizilor din prima generaţie;
c) segregarea caracterelor în generaţiile monohibrizilor;
d) moştenirea concomitentă a caracterelor unui cromozom;
e) moştenirea poligenică a caracterelor.

198
79. CM Legea lui T. Morgan descrie:
a) moştenirea caracterelor monogenice;
b) echilibrul genic în populaţia ideală;
c) moştenirea independentă a două şi mai multe perechi de caractere;
d) moştenirea înlănţuită a perechilor de caractere;
e) mecanismul apariţiei şirurilor omoloage în variabilitatea ereditară.

80. CM Genotipurile copiilor se deosebesc de cele ale părinţilor,

deoarece:
a) în gametogeneză are loc schimbul de gene între perechile de
cromozomi;
b) locuiesc în alt mediu;
c) gameţii conţin diferite combinaţii ale cromozomilor parentali;
d) au educaţie diferită;
e) apare o nouă combinaţie de gene la fecundare.

81. CM Care afirmaţii NU corespund caracteristicii genelor:

a) sunt relativ stabile;
b) sunt capabile de a produce modificări în structură şi funcţii;
c) rar se supun mutaţiilor;
d) numărul genelor mutante în organism este mare;
e) mutaţiile noi apărute, de obicei, se manifestă.

82. CM Genotipul poate fi:

a) dominant;
b) hemizigot;
c) recesiv;
d) homozigot;
e) heterozigot.

83. CM Care dintre următoarele caractere sunt determinate poligenic?

a) culoarea pielii;
b) tensiunea arteriala;
c) talia;
d) caracterul gustător;
e) caracterul secretor.

199
84. CM O persoana gustătoare, cu ambele bunici negustătoare, poate
avea:
a) părinţi cu genotipurile Gg şi Gg ;
b) părinţi cu genotipurile Gg şi gg ;
c) genotipul GG sau Gg ;
d) genotipul gg ;
e) numai copii gustători, indiferent de genotipul soţului.

85. CM Care din următoarele figuri digitale prezintă un singur triradius

(sunt monodeltice)?
a) bucla radială;
b) vârtejul dublu spiralat;
c) bucla cubitală;
d) vârtejul concentric;
e) arcul piniform.

86. CM Care din următoarele figuri digitale prezintă doua triradii?

a) bucla radială;
b) arcuri;
c) bucla cubitală;
d) vârtej concentric;
e) vârtej dublu spiralat.

87. CM Studiul dermatoglifelor palmare se utilizează în:

a) stabilirea paternităţii;
b) criminalistică, pentru identificarea persoanei;
c) precizarea diagnosticului în sindromul Down;
d) stabilirea sexului genetic;
e) precizarea diagnosticului în sindromul Turner.

88. CM Desenele dermice palmare şi digitale:

a) sunt determinate monogenic;
b) sunt 100% ereditare;
c) sunt variabile cu vârsta;
d) sunt fixe pentru o persoană dată;
e) sunt formate intrauterin.

200
89. CM O femeie cu grupa sanguina O are un copil cu grupa A1. Care
dintre grupele următoare sunt posibile la tată?
a) A2;
b) A1B;
c) O;
d) A2B;
e) A1.

90. CM În situaţia de mai jos, care dintre copiii cuplului sunt legitimi,
ştiind că primul este sigur legitim?
Mama: B, Rh+, M, Se, Hp 1-1
Tatăl: A1, Rh+, MN, Se, Hp 1-2
Primul copil: A2B, Rh+, MN, se, Hp 1-2
a) A1, Rh+, N, Se, Hp 1-2;
b) A1B, Rh+, MN, Se, Hp 1-1;
c) A1, Rh-, M, se, Hp 2-2;
d) A2B, Rh-,M, Se, Hp 1-2;
e) A1B, Rh+, N, se, Hp 1-1.

91. CM În situaţia de mai jos, care dintre copiii cuplului sunt nelegitimi,
ştiind că bunica lor maternă a avut grupa O şi a fost nesecretoare?
Mama: A1, Rh+, N, Se, Hp 2-2
Tatăl: B, Rh-, MN, se, Hp 1-2 (părinţii au fost A1B şi A2B)
Copii:
a) A1B, Rh-, MN, se, Hp 1-2;
b) O, Rh-, MN, se, Hp 2-2;
c) B, Rh+, N, Se, Hp 2-2;
d) A2B, Rh+, M, Se, Hp 1-1;
e) A2, Rh+, N, Se, Hp 1-2.

92. CM Într-o familie, tatăl are grupele sanguine A1, M, Rh+, iar
mama este B, MN, Rh+. Care dintre copiii cuplului sunt nelegitimi?
COPIII :
a) A2B, MN, Rh+;
b) A1, M, Rh-;
c) A1, N, Rh-;

201
 d) O, N, Rh+;
e) A2, M, Rh-.

93. CM Analizaţi familia de mai jos şi stabiliţi care copii sunt

nelegitimi :
mama : A2, M, nesecretoare;
tata : B, MN, secretor (mama sa a fost nesecretoare)
COPIII:
a) A2B, MN, secretor;
b) A2 , M , nesecretor;
c) B, N, secretor;
d) A1B, MN, nesecretor;
e) O, M, secretor.

94. În următoarea situaţie, precizaţi care bărbat NU poate fi tatăl

copilului:
Mama: A1 , M , Rh negativ, se
Copil: B, MN, Rh negativ, se
Tatal:
a) A2 , M , Rh pozitiv, Se;
b) A1B, N, Rh negativ, Se;
c) A1 , M , Rh pozitiv, se;
d) B, N, Rh pozitiv, Se;
e) A2B, N, Rh negativ, se.

95. CM In următoarea situaţie, precizaţi care bărbat NU poate fi tatăl

copilului:
Mama: A1 , M , Rh negativ, se
Copil: B, MN, Rh pozitiv, se
Tatal:
a) A2, M , Rh pozitiv, Se;
b) A1B, N, Rh negativ, Se;
c) A1, M , Rh pozitiv, se;
d) A2B, M , Rh negativ, se;
e) B, N, Rh pozitiv, Se.

96. CM În următoarea situaţie, care bărbat NU poate fi tatăl copilului?

202
Mama: B, M, Rh pozitiv, Hp 1-1
Copil: O, MN, Rh negativ, Hp 1-2
Tatăl:
a) A1, N, Rh negativ, Hp 1-2;
b) A1B, M , Rh pozitiv, Hp 2-2;
c) A1, N, Rh negativ, Hp 2-2;
d) A1B, MN, Rh pozitiv, Hp 1-2;
e) A2B, N, Rh negativ, Hp 1-1.

97. CM O femeie cu grupa sanguină B, Rh+ dă naştere unui copil cu

grupa sanguină A2, Rh-. Care dintre următorii bărbaţi, luaţi în
discuţie pentru stabilirea paternităţii, poate fi cu siguranţă exclus de
la paternitatea acestui copil?
a) A2, Rh+;
b) A1, Rh+;
c) A2B, Rh-;
d) A1B, Rh-;
e) O, Rh-.

98. CM Dermatoglifele:
a) sunt 95% ereditare;
b) sunt diferite la gemenii dizigoti;
c) sunt folosite pentru identificarea persoanelor;
d) sunt intotdeauna identice la gemenii monozigoti;
e) sunt întodeauna identice la gemenii dizigoţi.

99. CM Care dintre următoarele aspecte ale dermatoglifelor se întâlnesc

mai frecvent la copiii cu trisomie 21?
a) triradiusul axial in poziţia t';
b) pliul Sydney;
c) excesul de bucle cubitale;
d) frecvnţa crescuta a arcurilor;
e) triradiusul axial în poziţia t".

100. CM Un copil cu sindrom Klinefelter este adus la consult de către

părinţi. Tatăl este Xg(a+), mama este Xg(a-) copilul este Xg(a-).
Stabiliţi originea şi momentul nedisjuncţiei meiotice a gonozomilor

203
 care au determinat anomalia cromosomică la copil:
a) nedisjuncţie cromzomică a gonozomilor în meioza I maternă;
b) nedisjuncţie cromozomică a gonozomilor în meioza I paternă;
c) nedisjuncţie cromatidiană a gonozomului X în meioza II maternă;
d) nedisjuncţie cromatidiană a gonozomului X în meioza II paternă;
e) nedisjuncţie în meioza I şi II paternă.

101. CM Un copil cu sindrom triplo X este adus la consult de către

părinţi. Tatăl este Xg(a+), mama este Xg(a+) copilul este Xg(a+).
Stabiliţi originea şi momentul nedisjuncţiei meiotice a gonozomilor
care a determinat anomalia cromosomică la copil:
a) nedisjuncţie cromozomică a gonozomilor în meioza I maternă;
b) nedisjuncţie cromatidiană a gonozomului X în meioza II maternă;
c) nedisjuncţie cromatidiană a gonozomului X în meioza II paternă;
d) nedisjuncţie cromozomică a gonozomilor în meioza I paternă;
e) nedisjuncţie gonozomilor în meioza I şi II paternă.

102. AS Determinaţi cărei familii îi aparţine fiecare dintre

următorii copii:
COPII:
1. 0, M, Rh+, G;
2. A1, MN, Rh-, g;
3. 0, N, Rh-, G;
4. A1B, M, Rh-, G;
5. A1B, M , Rh+, g.
PĂRINŢI:
A. 0, MN, Rh-, g / A1, MN, Rh-, g;
B. A1, M, Rh-, G / A2B, M, Rh-, G;
C. A2, MN, Rh+, G / B, N, Rh-, g;
D. A1B, M, Rh+, g / A1, M, Rh+, g;
E. B, MN, Rh+, g / A2, M, Rh-, G.

103. AS Determinaţi cărei familii îi aparţine fiecare dintre

următorii copii:
COPII:
1. A1B, MN, Rh+, G;
2. 0, MN, Rh-, G;
3. 0, N, Rh+, g;
4. B, M , Rh-, G;
5. A1, N, Rh+, g.
PĂRINŢI:
A. A2, M, Rh+, g / A1B, M , Rh+, G;
B. A1, MN, Rh+, g / A2B, N, Rh-, g;
C. A1, M , Rh+, g / A1B, N, Rh+, G ;
D. A2, M , Rh+, G / B, N, Rh+, G;
E. 0, N, Rh+, g / 0, MN, Rh+, g.

104. AS Determinaţi cărei familii îi aparţine fiecare dintre

următorii copii:
COPII: PĂRINŢI:
1. A1B, MN, Rh+, G ; A. A1, N, Rh+, G / B, N, Rh+, G ;

204
2. O, N, Rh+, g ; B. A2, M, Rh+, G / B, N, Rh+, G ;
3. O, MN, Rh-, g ; C. A1, M, Rh+, g / A1B, N, Rh+, G ;
4. B, M, Rh-, G ; D. A1, MN, Rh+, g / A2B, N, Rh-, g ;
5. A1, N, Rh+, g . E. A2, M, Rh+, g / A1B, MN, Rh+, G.

105. AS Determinaţi cărei familii îi aparţine fiecare dintre următorii copii:

COPII: PĂRINŢI:
1. A1, N, Rh+ ; A. O, MN, Rh- / B, M, Rh- ;
2. A2B, N, Rh- ; B. A1, M, Rh+ / B, M, Rh- ;
3. 0, M, Rh+ ; C. A2, MN, Rh- / A1B, MN, Rh- ;
4. B, MN, Rh+ ; D. A2B, MN, Rh+ / A2B, M, Rh+ ;
5. 0, MN, Rh- . E. A1, N, Rh- / 0, N, Rh+.

106. AS Determinaţi cărei familii aparţine fiecare dintre

următorii copii:
COPII: PĂRINŢI:
1. 0, N, Rh+, Se; A. B, M, Rh-, se/ B, N, Rh+ , Se;
2. A1B, M , Rh-, Se ; B. 0, N, Rh+, se/ B, N, Rh+, Se;
3. A2, MN, Rh+, se ; C. A2,MN,Rh+,se/ A1B,MN,Rh+, se;
4. 0, MN, Rh-, Se; D. B, M , Rh-, Se / A1B, M , Rh-, Se ;
5. A2B, M , Rh-, se. E. A1, MN, Rh+, se / B, N, Rh+, se.

107. AS Determinaţi cărei familii îi aparţine fiecare dintre

următorii copii:
COPII: PĂRINŢI:
1. O, MN, Hp 2-2, G; A. A1, M, Hp 1-1, G / B, MN, Hp 1-2, G;
2. A1B, N, Hp 1-2, G; B. B, N, Hp 1-2, G / A1B, N, Hp 2-2, g;
3. A2, MN, Hp 1-1, G; C. O, M, Hp 1-2, g / A2, N, Hp 2-2, G;
4. O, N, Hp 1-2, g; D. A2, M, Hp 2-2, g / B, MN, Hp 2-2, g;
5. A2B, M, Hp 2-2, g. E. B, N, Hp 1-2, g / B, MN, Hp 1-2, g.

108. AS Determinaţi cărei familii îi aparţine fiecare dintre următorii copii:

COPII: PĂRINŢI:
1. B, MN, Se, g; A. B, MN, se, G / B, N, se, G;
2. A2, MN, Se, g; B. B, M, Se, g / B, M, se, G;
3. A2B, MN, se, g; C. A1B, M, Se, g / O, N, Se, g;
4. B, N, se, G; D. A1, MN, se, g / A2B, MN, se, g;
5. O, M, Se, G. E. A1, M, Se, g / O, N, se, g.

205
109. AS Determinaţi cărei familii îi aparţine fiecare dintre
următorii copii:
COPII: PĂRINŢI:
1. O, MN, Rh-, Se, Hp1-1; A. A1B, N, Rh-, se, Hp1-1 / A2B, N, Rh-, se, Hp2-2;
2. A2, M, Rh+, Se, Hp2-2; B. A1, MN, Rh-, Se, Hp1-2 / A2B, M, Rh+, Se, Hp2-2;
3. B, N, Rh-, se, Hp1-2; C. A1, N, Rh+, se, Hp1-1 / A2B, MN, Rh+, Se, Hp1-1;
4. A2B, N, Rh+, se, Hp1-1; D. A2, N, Rh+, Se, Hp1-2 / B, M, Rh+, Se, Hp1-1;
5. O, N, Rh+, Se, Hp2-2. E. B, MN, Rh+, Se, Hp2-2 / O, MN, Rh+, se, Hp2-2.

110. AS Determinaţi cărei familii îi aparţine fiecare dintre

următorii copii:
COPII: PĂRINŢI:
1. A1B, MN, Rh+, G; A. A2, M, Rh+, g / A1B, M , Rh+, G;
2. O, MN, Rh-, g; B. A1, MN, Rh+, g / A2B, N, Rh-, g;
3. O, N, Rh+, g; C. A1, M, Rh+, g / A1B, N, Rh+, G;
4. B, M, Rh-, G; D. A2, M, Rh+, G / B, N, Rh+, G;
5. A1, N, Rh+, g. E. O, N, Rh+, G / B, N, Rh+, G.

111. AS Determinaţi cărei familii îi aparţine fiecare dintre

următorii copii:
COPII
1. O, MN, Rh-, Se, Hp1-1;
2. A2, M, Rh+, Se, Hp2-2;
3. B, N, Rh-, se, Hp1-2;
4. A2B, N, Rh+, se, Hp1-1;
5. O, N, Rh+, Se, Hp2-2.
PĂRINŢI
A. A1B, N, Rh+, se, Hp1-1 / A2B, N, Rh-, se, Hp2-2;
B. A1, MN, Rh-, Se, Hp1-2 / A2B, M, Rh+, Se, Hp2-2;
C. A1, N, Rh+, se, Hp1-1 / A2B, MN, Rh+, Se, Hp1-1;
D. A2, N, Rh+, Se, Hp1-2 / B, M ,Rh+,Se,Hp1-1;
E. B, MN, Rh+, Se, Hp2-2 / O, MN, Rh+, se, Hp2-2.

112. AS Determinaţi cărei familii îi aparţine fiecare dintre

următorii copii:
COPII
1. ♀, 0, M, Rh+, Se, Xg(a+);
2. ♀, 0, MN, Rh-, se, Xg(a-);
3. ♀, A2B, M, Rh+, se,
Xg(a+);
4. ♂, B, N, Rh+, Se, Xg(a-);
5. ♂, A1, M, Rh-, se, Xg(a+).
PĂRINŢI
A. ♀, A1B, MN, Rh+, Se, Xg(a-) / ♂, A1 , M , Rh-, se,
Xg(a+);
B. ♀, A1B, N, Rh+, Se, Xg(a+) / ♂, A2B, N , Rh+, Se,
Xg(a+);
C. ♀, B, MN, Rh+, Se, Xg(a-) / ♂, B , M , Rh+, se, Xg(a+);
D. ♀, A2, MN, Rh-, se, Xg(a+)/ ♂, B , M , Rh-, se, Xg(a-);
E. ♀, A1, M, Rh+, se, Xg(a+)/ ♂, A1 , M , Rh+, se, Xg(a-).

113. AS Determinaţi cărei familii îi aparţine fiecare dintre

următorii copii:

206
COPII:
1. ♀; B, Rh+, Xg(a-);
2. ♂; A1, Rh+, Xg(a+);
3. ♂; A1B, Rh-, Xg(a-);
4. ♀; O, Rh+, Xg(a+);
5. ♀; O, Rh-, Xg(a-).
114. AS Determinaţi cărei familii îi aparţine
următorii copii:
COPII:
1. O, M, Rh+, Hp1-1;
2. A2, MN, Rh-, Hp1-2;
3. A1B, MN, Rh-, Hp1-2;
4. A2B, N, Rh+, Hp1-1;
5. O, N, Rh+, Hp2-2.
115. AS Determinaţi cărei familii îi aparţine
următorii copii:
COPII:
1. A2, Rh+, se, Hp1-2;
2. 0, Rh-, se, Hp1-2;
3. A1B, Rh+, se, Hp1-1;
4. 0, Rh+, se, Hp2-2;
5. B, Rh-, Se, Hp2-2.
116. AS Determinaţi cărei familii îi aparţine
următorii copii:
COPII
1. ♂, O, Rh-, M, Xg(a-);
2. ♂, A2, Rh+, M, Xg(a+);
3. ♂, B, Rh+, N, Xg(a+);
4. ♀, A2B, Rh-, MN, Xg(a-);
5. ♀, O, Rh-, MN, Xg(a-).
PĂRINŢI:
A. ♀; A1, Rh+, Xg(a-) / ♂; A1B, Rh+, Xg(a+);
B. ♀; B, Rh+, Xg(a-) / ♂; A2, Rh+, Xg(a+);
C. ♀; A2, Rh-, Xg(a+) / ♂; B, Rh-, Xg(a-);
D. ♀; A2B, Rh+, Xg(a+) / ♂; A2B, Rh+, Xg(a-);
E. ♀; A2, Rh+, Xg(a+) / ♂; A1B, Rh+, Xg(a+).
fiecare dintre
PĂRINŢI:
A. B, MN, Rh+, Hp1-2 / O, MN, Rh+, Hp2-2;
B. O, M, Rh+, Hp1-1 / A2, MN, Rh+, Hp1-1;
C. A2, N, Rh-, Hp1-2 / A2B, N, Rh+, Hp1-2;
D. A1, M, Rh+, Hp1-2 / A2B, N, Rh-, Hp1-2;
E. A1, MN, Rh-, Hp1-1 / A1B, M, Rh-, Hp2-2.
fiecare dintre
PĂRINŢI:
A. A2B, Rh+, Se, Hp1-2 / 0, Rh+, se, Hp1-2;
B. 0, Rh-, se, Hp2-2 / B, Rh+, se, Hp2-2;
C. A2B, Rh+, Se, Hp1-1 / A1, Rh+, Se, Hp1-1;
D. A1, Rh-, se, Hp1-1 / B, Rh-, se, Hp2-2;
E.A1B, Rh+, se, Hp1-2 / A2B, Rh+, Se, Hp2-2.
fiecare dintre
PĂRINŢI
A. ♀, A2B, Rh+, M, Xg(a+) / ♂, A1, Rh-, MN,
Xg(a+);
B. ♀, B, Rh-, N, Xg(a+) / ♂, O, Rh+, N, Xg(a+);
C. ♀, A2 , Rh+, MN, Xg(a-) / ♂, A1B, Rh+, MN,
Xg(a-);
D. ♀, A1, Rh-, M, Xg(a+) / ♂, B, Rh-, MN, Xg(a+);
E. ♀, B, Rh+, N, Xg(a-) / ♂, B, Rh+, MN, Xg(a-).
207
117. AS Determinaţi cărei familii îi aparţine fiecare dintre
următorii copii:
COPII: PĂRINŢI:
1. A2, MN, Rh-, se, Hp1-1; A. A1, M, Rh+, Se, Hp1-1 / 0, N, Rh+, se, Hp1-1;
2. B, M, Rh-, se, Hp1-1; B. A1, M, Rh-, se, Hp1-1 / B, MN, Rh+, se, Hp1-2;
3. A1, MN, Rh+, Se, Hp1-2; C. 0, MN, Rh+, Se, Hp2-2 / A1, M, Rh+, Se, Hp1-1;
4. 0, M, Rh-, Se, Hp2-2; D. A2B, N, Rh+, Se, Hp1-2 / B, N, Rh+, se, Hp2-2,
5. A2, N, Rh-, se, Hp1-2. E. A1, MN, Rh-, Se, Hp1-2 / A1, MN, Rh-, Se, Hp2-2.

118. AS Determinaţi cărei familii îi aparţine fiecare dintre

următorii copii:
COPII: PĂRINŢI:
1. A1, M, Rh+, Se, Hp1-2; A. A1B, M, Rh+, Se, Hp1-1 / 0, M, Rh+, se, Hp2-2;
2. 0, N, Rh-, se, Hp1-1; B. A1, N, Rh-, se, Hp1-1 / B, N, Rh+, se, Hp1-2;
3. A2, M, Rh-, se, Hp1-1; C. A2, MN, Rh+, se, Hp1-2 / A1, M, Rh+, se, Hp1-2;
4. 0, M, Rh-, Se, Hp1-2; D. B, M, Rh-, Se, Hp1-1 / O, M, Rh-, se, Hp1-2;
5. A1, MN, Rh-, Se, Hp1-2. E. A1B, N, Rh+, Se, Hp1-1 / A2B, MN, Rh-, Se, Hp2-2.

208