Îndrumător Pentru Utilizarea Dispozitivelor Fint 2: Indicativ C 214-83

GHID PRIVIND EXECUÞIA LUCRÃRILOR DE STOPARE A IGRASIEI PEREÞIL...
Page 1 of 20
ÎNDRUMĂTOR PENTRU UTILIZAREA DISPOZITIVELOR FINT 2
Indicativ C 214-83
Cuprins
1. GENERALITĂŢI
1.1. Îndrumătorul are ca obiect prezentarea următoarelor metode de determinare şi control asupra
agregatelor şi betonului proaspăt :
z determinarea unor proprietăţi ale agregatelor, inclusiv apa caracteristică,

z stabilirea compoziţiei betonului prin metoda directă,
z controlul rapid al calităţii betonului în stare proaspătă.
Aceste determinări se efectuiază cu ajutorul dispozitivului FINT 2 prezentat în figura 1.1.
1.2. Dispozitivul FINT 2 (fig.1.1.) este alcătuit din două piese distincte : dispozitivul pentru controlul volumetric
(DCV) şi vibratorul cu stativ (Vista) care se pot folosi împreună (fixând DCV de Vista) sau separate, după
specificul determinării.
1.2.1. DCV este alcătuit din corpul cilindric (1) şi capacul (2). Aceste două piese se pot fixa etanş una de alta
cu ajutorul garniturii de cauciuc (3), prin strângerea şuruburilor (4). Corpul cilindric (1) se poate folosi şi
independent (faza A) la unele determinări. Distanţa dintre (1) şi (2) se menţine constantă cu ajutorul
şuruburilor limitatoare (5). Fundul (1) are un diametru mai mare decât restul piesei. De această proeminenţă
se fixează bacurile (19) şi şurubul (20) atunci când (1) se fixează pe Vista. Capacul (2) este prevăzut cu tubul
de preaplin (6) şi cu sistemul de amestecare format din tija (7) de care sunt fixate paletele (8) la capacul
inferior şi mânerul (9) la capacul superior. Tija (7) se poate roti şi deplasa longitudinal între piesele de ghidaj
(10) şi (11) şi se poate fixa în “poziţia superioară” de piesa (10). Pentru umplerea cu apă a DCV a fost
prevăzută pâlnia (12).
Vista este alcătuit din placa de bază (11) prevăzută cu amortizoarele (12). De placa (11) se fixează nervurile
(13). Cadrul (14) este articulat în bucşa (15). Mişcarea cadrului (14) este limitată de tampoanele (16) care se
reglează cu şuruburile (17). DCV sau numai corpul cilindric (1) se fixează pe placa (18) cu bacurile (19) prin
rotirea şurubului (20). Placa (18) se poate roti în jurul balamalei (21). Vibraţiile sunt produse în corpul de
acţionare (22) care se reazemă pe picioarele (23). Pentru vizitare şi reglare (vezi anexa 1, punctual A.2.2.)
este prevăzut capacul 24.
[top]
2. DETERMINAREA UNOR PROPRIETĂŢI ALE AGREGATELOR, INCLUSIV APA

CARACTERISTICĂ
2.1. Prevederi generale
2.1.1. Se prezintă determinarea, pe aceeaşi probă, a următoarelor proprietăţi fizice ale agregatelor:
- densitatea în gramadă, în stare uscată şi afânată (ρ );

ga
- densitatea în gramadă, în stare uscată şi îndesată (ρ );

gi
- volumul de goluri în stare afânată (V );

ga
- volumul de goluri în stare îndesată (V );

ga
mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\verifcalitrec.ch... 26-05-2009
GHID PRIVIND EXECUÞIA LUCRÃRILOR DE STOPARE A IGRASIEI PEREÞIL... Page 2 of 20
- densitatea aparentă (ρ );
ag
- apa caracteristică ( );
ag
2.1.2. Apa caracteristică reprezintă “cantitatea de apă rezultată dintr-o determinare standard, care acoperă
suprafaţa granulelor şi satisface parţial absorbţia de apă a acestora”. Apa caracteristică este proporţională cu
suprafaţa specifică a agregatelor şi ţine cont de dimensiunile, forma şi natura suprafeţei granulelor, de
conţinutul în fracţiuni foarte fine (aderente sau libere) şi de adsorbţia imediată de apă, adică de acele
elemente care condiţionează cantitatea de apă din beton (rezistenţele mecanice) şi deplasarea reciprocă a
granulelor în timpul compactării (lucrabilitatea).
2.1.3. Determinările se efectuează asupra agregatelor grele (STAS 1667-76) cu dimensiunea maximă a
granulei de 40 mm.
2.1.4. Rezultatele reprezintă media a două încercări care nu diferă cu mai mult de 10% una de alta. În caz
contrar se repetă determinarea.
2.1.5. Agregatele se vor spăla pentru îndepărtarea completă a părţilor levigabile. Operaţia se va efectua
conform STAS 4606-78. Agregatele se vor usca apoi la 1050C până la masă constantă.
2.2. Aparatura
2.1.1. Dispozitivul FINT 2 (capitolul 1).
2.2.2. Balanţa cu sarcina maximă de 20 kg şi cu precizia de ± 5 g. Se recomandă folosirea cântarului cu

cadran tip MB-H-06/01, fabricat de Întreprinderea Balanţa – Sibiu.
2.2.3. Scule şi dispozitive ajutătoare:
- vas metalic de 10 dm3;
- scafă;
- mistrie;
2.3. Modul de lucru
2.3.1. Determinarea proprietăţilor ρ .....ag menţionate la punctul 2.1.1. cuprinde fazele 2.3.2. … 2.3.15. de
ga
mai jos. Pentru cazurile curente, în care nu este necesară determinarea tuturor acestor proprietăţi, se vor
efectua numai fazele aferente determinării respective, conform 2.3.16. Se recomandă ordonarea datelor
primare ha, hi, Pg, Pag după modelul tabelului 2.1.
Cifrele arabe în paranteze rotunde indică părţile componente ale dispozitivului FINT 2, conform fig. 1.1.
Cifrele arabe în paranteze drepte indică linia aferentă din tabelul 2.1.
2.3.2. Se toarnă G = 5 kg agregate în corpul cilindric (1). Turnarea se va face prin pâlnie,
2.3.3. Se nivelează faţa superioară a agregatelor cu vârful mistrii, se aşază MD şi se citeşte ha (cm) la partea
superioară a riglei de 1 cm lăţime (fig. 1.1), secţiunea verticală); Valoarea ha se înscrie în linia [2].
2.3.4. Se fixează (1) pe Vista, cu MD şi se vibrează 30 s. Se citeşte h (cm), în acelaşi mod ca şi h (2.3.3.);
i a
Valoarea hi se înscrie în linia [6].
2.3.5. Agregatele (G = 5,0 kg) se toarnă într-un vas metalic curat, de 10 dm3, în care se găseşte 1,5 dm3 apă.
Se amestecă agregatele cu apa timp de 3 minute,
2.3.6. Se toarnă în (1) o cantitate de 1 dm3 apă. Turnarea apei se face pe lângă perete, astfel ca acesta să fie
umezit.
2.3.7. Se toarnă agregatele umezite conform 2.3.5. şi apa din vasul de 10 dm3 peste apa din (1). Se umple cu
apă până la flanşă. Apa se va trece mai întâi prin vasul de 10 dm3 pentru a spăla resturile de agregate lipite
de perete. Se montează apoi capacul (2), umezit la partea interioară.
2.3.8. Se vibrează 30 s. La agregatele cu granule sub 10 mm se va efectua şi o amestecare în timpul vibrării,

prin introducerea paletelor (8) până la fundul (1) şi rotirea lor, pe fund, pe toată durata vibrării.
2.3.9. Se face o pauză de 10 minute;
2.3.10. Se repetă operaţia de la punctul 2.3.8 ; se completează apa până la tubul de preaplin (6); cu tija (7) în
poziţia superioară, se cântăreşte şi rezultă Pg (kg), care se înscrie în linia [10].
2.3.11. Se fixează DCV pe Vista. Se desfac cele două şuruburi care fixează placa (18) de masa (14). Se
roteşte încet DCV fixat pe (18) în jurul balamalei (21) până când mânerul (9) cu tija (7) fixată în poziţia
superioară se află în planul (pardoseală, masă de laborator) pe care sunt aşezate amortizoarele (12). După
ce apa din DCV a încetat să mai curgă prin tubul de preaplin sau pe lângă piesa (11) se desfac şuruburile (4),
astfel ca apa să se scurgă şi pe lângă garnitura (3). Se menţine în această poziţie 10 minute.
2.3.14. Cu DCV în poziţia de la punctul 2.3.13 se efectuează 5 cicluri de vibrare (1 minut vibrare, 1 minut
pauză), după care se face o pauză de 10 minute.
2.3.15. Se ridică DCV în poziţie verticală, se desface de pe Vista şi se cântăreşte. Rezultă Pag (kg), care se
înscrie în linia [24].
2.3.16. În cazul în care nu este necesară determinarea tuturor proprietăţilor de la 2.1.1. se efectuează numai
o parte din fazele de mai sus, după cum urmează:
Proprietatea Fazele aferente determinării de la punctele :
2.3.2. … 2.3.4.
2.3.2. … 2.3.10.
2.3.2. … 2.3.10.
2.3.5. … 2.3.10.
2.3.5. … 2.3.15.
2.4. Relaţii de calcul
2.4.1. Se recomandă ca să se utilizeze calculul sub formă de tabel după modelul din tabelul 2.1., în care
relaţiile de calcul (2.1) ... (2.6) au fost descompuse în operaţii elementare.
2.4.2. Se fac următoarele notaţii:
d - diametrul interior al corpului cilindric (1); se va considera
d = 1,56 dm;
L - înălţimea (/) plus lăţimea rigletei de 1 cm (fig. 1.1) (cm).
G - masa probei de agregate; G = 5 kg
T - masa DCV (kg)
(kg)
(kg/dm3) (2.1)
(kg/dm3) (2.2)
(%) (2.3)
(%) (2.4)
(kg/dm3) (2.5)
(kg/kg) (2.6)
2.5. Exemplu de calcul
2.5.1. Se prezintă în tabelul 2.1 două exemple de calcul ale valorilor ρ .....ag, efectuate sub formă de tabel,
ga
cu relaţiile (2.1) ... (2.6). S-a plecat de la valorile primare ha, hi, Pg, Pag.
În coloana (2) se prezintă calculul valorilor ρga.....ag pentru un nisip 0/3 iar în coloana (3) pentru un pietriş
7/16.
2.5.2. S-au calculat valorile intermediare şi G: = 2,62 kg/dm3. Pentru a ţine cont de faptul că
L, ha, hi se introduc în cm s-au operat modificările corespunzătoare, introducând în liniile [4] şi [6] valorile
26,2 şi în liniile [13] şi [19] valoarea 0,19 (vezi coloana 1).
2.5.3. Operaţiile de calcul sunt indicate în coloana (1) a tabelului 2.1. Valoarea ρga, s-a calculat separat cu
relaţia (2.5.) pe baza valorilor Ng din linia [12].
[top]
3. STABILIREA COMPOZIŢIEI BETONULUI PRIN METODA DIRECTĂ
3.1.1. Stabilirea compoziţiei betonului prin metoda directă se face prin încercări succesive, operând asupra
unui beton alcătuit cu materialele ce vor fi folosite efectiv în lucrare. Se porneşte de la o compoziţie iniţială. La
fiecare încercare succesivă se măreşte cantitatea de pietriş şi se testează lucrabilitatea şi compactitatea
betonului. Lucrabilitatea şi compactitatea se îmbunătăţesc cu creşterea cantităţii de pietriş, ating un maxim iar
apoi scad. Cantităţile de materiale corespunzătoare acestui maxim reprezintă compoziţia optimă a betonului.
3.1.2. Metoda directă permite să se ţină cont de caracteristicile reale ale agregatelor (dimensiuni, forma şi
natura suprafeţei granulelor, conţinutul în fracţiuni foarte fine, etc) şi cimentului, precum şi de proprietăţile
reologice efective ale betonului.
3.1.3. Metoda directă se aplică betoanelor cu agregate grele (STAS 1667-76), cu dimensiunea maximă a
granulei de 40 mm, cu lucrabilitatea L 1 .... L 4 şi cu dozajul minim de ciment de 240 kg/m3. Granulozitatea
agregatelor poate fi continuă sau discontinuă. Metoda nu se aplică betoanelor pompate.
3.1.4. Agregatele, cimentul, apa şi aditivii vor respecta condiţiile de calitate prescrise de standardele şi
normativele în vigoare.
3.1.5. Datele necesare alcătuirii compoziţiei betonului: marca prescrisă, tipul şi marca cimentului, dozajul
minim de ciment, dimensiunea maximă a granulelor, lucrabilitatea betonului, se vor stabili pe baza
prescripţiilor existente şi a prevederilor din proiect.
3.1.6. Se recomandă ca introducerea metodei directe să se facă cu asistenţa tehnică a unui institut de
cercetare. Se poate apela în acest sens la ICCPDC - Filiala de cercetare şi proiectare Timişoara, str. Traian
Lalescu nr. 2.
3.2. Scule şi dispozitive; pregătirea determinării
3.2.1. Cântar cu sarcina maximă de 20 kg şi precizia de ± 10 g, folosit la efectuarea încercărilor succesive;
3.2.2. Cântar cu sarcina maximă de 5 kg sau 10 kg folosit la cântărirea pietrişului umed.
3.2.3. Scule şi dispozitive ajutătoare:
z vas metalic cu minimum 20 dm3 (vasul de amestecare), care poate fi o roabă sau un tomberon;
z sapă 210 x80 mm, cu două găuri 85 X60 mm, pentru amestecarea betonului ;
z scafă;
z una ... două găleţi;
Tabel pentru înregistrarea valorilor ha, hi, Pg, Pag şi calculul ρga.....ag
Nr. Nisip Pietriş

Denumirea operaţiei
crt. 0/3 7/16
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)
[1] L (cm) 35,8 35,9
[2] ha (cm) 17,3 15,5
[3] [1] – [2] 18,5 20,4
pga = 26,2:[3]
[4] 1,42 1,28
(kg/dm3)
[5] L 35,8 35,9
[6] hi 19,2 17,3
[7] [5] – [6] 16,6 18,6
pga = 26,2:[7]
[8] 1,58 1,41
(kg/dm3)
[9] pga 2,625 2,660
[10] Pg 16,189 16,194
[11] K 13,090 13,070
[12] Ng = [10]-[11] 3,099 3,124
[13] Via = 0,19x[3] 3,52 3,88
[14] [12] + [13] 6,619 7,004
[15] G = 5,00 (kg) 5,000 5,000
[16] [14] – [15] 1,629 2,004
[17] Vga = ([16]:[13])100 46,0 52,0
[18] Ng = [12] 3,099 3,124
[19] Vii = 0,19x[7] 3,180 3,550
[20] [18] – [19] 6,279 6,674
[21] G = 5,00 (kg) 5,000 5,000
[22] [20] – [21] 1,279 1,674
[23] Vgi = ([22]:[19])100 40,2 47,1
[24] Pag (kg) 11,722 11,041
[25] 5,00 + T (kg) 10,842 10,896
[26] [24] – [25] 0,880 0,145
[27] ag = [26]:5,00 (kg/kg) 0,176 0,029
z tara formată dintr-o pungă cu alice de plumb sau constituită din alte materiale (fig. 3.3).
z cronometru;
3.2.4. Dispozitivul FINT 2; în metoda directă se utilizează următoarele părţi componente ale acestui dispozitiv
1. corpul cilindric (fig. 3.1)
2. Vista (fig. 3.1)
3. maiul cu discuri MD (fig. 3.1).
4. pâlnia (fig. 3.1)
5. rigleta (fig. 3.7).
3.2.5. Pietrişul (sorturile de pietriş) care se introduce în beton în cadrul încercărilor succesive se umezeşte în
prealabil. Această operaţie se face cu 3 ... 5 minute înainte de începerea determinărilor şi constă din:
z introducerea într-o găleată a 9 ... 10 kg din pietrişul cu care se face determinarea, peste care se toarnă
apă până la acoperirea completă a granulelor; dacă se folosesc două sorturi de pietriş se vor umezi
separat câte 4,5 ... 5 kg din fiecare sort;
z înaintea fiecărei încercări succesive se scoate din găleată cantitatea aferentă de pietriş cu o scafă, se
scurge până nu mai picură şi se cântăreşte; acesta reprezintă „pietrişul umed".
3.3. Modul de lucru
3.3.1. Cantităţile ele material cu care încep încercările succesive constituie compoziţia iniţială (C ) şi se vor lua
i
conform tabelului 3.1, în funcţie de marca prescrisă pentru betonul respectiv, de marca cimentului utilizat şi de
sorturile de agregate de care se dispune.
(3.1).
Cantitatea de apă (a) din Ci se stabileşte conform 3.3.2.
Tabelul 3.1
COMPOZIŢIA INIŢIALĂ C (kg)

i
Marca betonului Pietriş Nisip Corecţia

două sorturi două
sorturi Ci
Ciment
Ciment Ciment un un
16/31 7/16 3/7 0/3 C a/cmin
30 şi 40 şi singur singur
35 45 sort p sau sau sort n sau sau
10/20 5/10 2/5 9/2
p2 p1 n2 n1 a/cmax
B 150 B 200 4,8 2,4 2,4 6,5 1,3 5,2 1,9 0,63 … 0,81
B 250
B 200 5,0 2,5 2,5 6,0 1,2 4,8 2,2 0,55 … 0,70
B 300
B 250 5,2 2,6 2,6 5,5 1,1 4,4 2,5 0,49 … 0,61
B 400
B 300 5,6 2,8 2,8 4,8 1,0 3,8 2,8 0,44 … 0,56
B 500
B 400 5,8 2,9 2,9 3,8 0,8 3,0 3,6 0,34 … 0,40
Observaţie la tabelul 1:
Dacă pietrişul sau nisipul este livrat într-un singur sort se vor lua cantităţile din coloanele 3 respectiv 6.
3.3.2. Se umezeşte vasul de amestecare, se introduce Ci se omogenizează în stare uscată, după care,
continuând amestecarea se toarnă apă dintr-un vas de volum cunoscut (fig. 3.2) până când betonul are
lucrabilitatea dorită; rezultă a [dm3].
Dacă se folosesc aditivi (soluţii de Disan, LSC, CaCl2, sau superfluidizanţi), aceştia se vor dizolva în prealabil
într-un dm3 de apă. Se introduce în vasul de amestecare întâi aditivul dizolvat ca mai sus şi se completează
apoi apa dintr-un vas de volum cunoscut până când se obţine lucrabilitatea dorită. Rezultă a [dm3]. în
cantitatea de apă a este cuprinsă şi cantitatea de aditiv.
Dacă condiţiile de utilizare ale aditivului impun o altă succesiune a operaţiilor de preparare ale betonului (de
exemplu premalaxarea cu o parte din apa de amestec), cantitatea de apă a [dm3] se va stabili în conformitate
cu aceste condiţii, pentru ca betonul să aibe lucrabilitatea dorită. În cantitatea de apă a va fi cuprinsă şi
cantitatea de aditiv.
Dacă se dispune de un malaxor de laborator se recomandă ca să fie folosit la prepararea betoanelor cu

antrenori de aer.
3.3.3. Se calculează raportul a/c şi se compară cu intervalul indicat în coloana (9) a tabelului 3.1. Raportul a/c
trebuie să fie cuprins între a/c şi a/c .
min max
Corecţia Ci
3.3.4. Dacă condiţia 3.3.3. nu este îndeplinită se procedează astfel:
- dacă a/c < alc se adaugă 1,2 kg nisip din sortul cel mai fin şi 0,1 dm3 apă ;
min
- dacă a/c > a/cC se adaugă 0,3 kg ciment ;

max
şi se omogenizează cu betonul din vasul de amestecare. Cantităţile suplimentare de nisip, apă sau ciment
introduse se adaugă la valorile respective din relaţia (3.1).
3.3.5. După stabilirea cantităţii de apă conform 3.3.2. se face o pauză de trei minute. Dacă s-a efectuat şi
corecţia C conform 3.3.4. pauza se va face după efectuarea acestei corecţii.
i
Efectuarea încercărilor succesive
(pentru părţile componente ale dispozitivului FINT vezi fig. 3.1)
3.3.6. Se reamestecă betonul timp de 1 minut, urmărind o omogenizare cât mai completă:
3.3.7. Se umple corpul cilindric 1 cu 10 kg beton turnat prin pâlnia 4 (fig. 3.4).
3.3.8. Se aşează 1 pe Vista (fig. 3.5) şi se vibrează 7s. Se introduce maiul cu trei discuri 3 şi sevibrează încâ
7 s (fig. 3.6).
3.3.9. Se aşează rigleta (fig. 3.7) şi se citeşte valoarea h pe tija gradată MD. Gradaţiile cresc de la discul
inferior către capătul tijei, astfel că, cu cât h este mai mare cu atât volumul ocupat de betonul compactat este
mai mic. Valoarea h se înscrie într-un tabel, după modelul indicat în tabelul 3.2.
3.3.10. Se compară valoarea h1 (din treapta din care se efectuează determinarea) cu hi-1 (din treapta
precedentă). Prima încercare este treapta 0 şi se va trece în table ca atare, după care se va efectua o nouă
încercare uccesivă cu operaţiile de la 3.3.6.
3.3.10.1. Dacă h ≤ hi se goleşte betonul din 1 în vasul de amestec (fig. 3.8) şi se adaugă dp = 1,2 kg pietriş
i-1
umed (fig. 3.9). Dacă pietrişul este format din două sorturi atunci dp = dp2 + dp1 = 0,6+0,6=1,2kg. Se
efectuează apoi o nouă încercare succesivă reluând operaţiile de la 3.3.6.
3.3.10.2. Dacă hi-1 > hi înseamnă că s-a realizat compoziţia optimă într-o traptă anterioară.Pentru a evita însă
o eroare de determinare şi pentru a putea aprecia corect hopt, încercările succesive (operaţiile de la
3.3.6......3.3.10.1) continuă până când se obţin două valori descrescătoare, cu mai mult de 2 mm fiecare faţă
de valoarea precedentă.
Tabelul 3.2
EXEMPLU DE VARIAŢIE A VALORILOR h CU RAŢIA DE PIETRIŞ UMED dp
Treapta (încercarea
0 1 2 3 4 5 6
succesivă)
dp = dp2 + dp1 (kg) 0 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2 -
h (cm) 13,4 13,6 13,7 13,8 13,3 12,9 -
hn hn+1 hn+2
3.3.11. Treapta în care s-a realizat hopt (aferent compozţiei optime) se stabileşte astfel:
a. Dacă h > h
n n+1 > hn+2 se consideră că hopt s-a realizat în treapta n. Aceasta este situaţia din tabelul 3.2,
trapta n fiind treapta a 3-a.
b. Dacă h > h
n n+1 = hn+2 se consideră că hopt s-a realizat în treapta n+1.
c. Dacă hn = hn+1 > hn+2 se consideră că hopt s-a realizat în treapta n+1.
S-a notat cu hn valoarea h cea mai mare obţinută în cursul determinării.
3.3.12. Cantităţile de materiale (kg) aferente treptei în care a apărut h , reprezintă compoziţia optimă Co.
opt
Co = (p2 + Σ dp2) + (p1 + Σ dp1) + n2 + n1 + (a + da2xΣ dp2 + da1xΣ dp1) (3.2)
în care da2 şi da reprezintă cantităţile de apă introduce de 1 kg de pietriş (tabelul 3.3).

1
Tabelul 3.3
VALORILE da PENTRU AGREGATE DE RÂU
Sort 3/7 5/10 10/20 7/16 16/31 7/31
da (kg apă/kg) 0,040 0,032 0,025 0,030 0,020 0,025
Observaţie la tabelul 3.3.
Pentru agregatele concasate valorile da se multiplică cu 1,1.
3.4. Calculul compoziţiei betonului.
3.4.1. Exprimarea cantităţilor de material Co în raport cu 1m3 beton proaspăt este sistematizată în tabelul 3.6,
(cărui utilizare este recomandată) la care se vor face referiri în cele ce urmează. Se calculează volumele
GHID PRIVIND EXECUÞIA LUCRÃRILOR DE STOPARE A IGRASIEI PEREÞ... Page 10 of 20
specifice (v) prin împărţirea cantităţilor din Co (linia 1-a) la densităţile (linia 2-a). Se raportează v la 1 m3 beton
proaspăt (1000 dm3), pentru aceasta se împarte linia 3-a la (1+vp/100)xΣv Ίi se înmulţeşte cu 1000.
Rezultă V în dm3/m3 (linia 4). Volumul de 1 m3 beton proaspăt conţine şi poii de aer vp (% din volumul de
beton). Suma tutuor valorilor V plu vp va trebui să fie egală cu 1000 dm3. Se admite o eroare de ±3 dm3.
Valorile V se înmulţesc cu densităţile specifice (linia 2) ş rezultă în linia 5-a compoziţia optimă exprimată în
kg/m3 CO:
CO = P2 + P1 + N2 + N1 + C + A (3.3)
3.4.2. Pentru masa specifică a agregatelor se va considera ρ = 2,65 kg/dm3, pentru densitatea specifică a
ag
cimenturilor cu adaos până la 20% se va considera ρc = 3,1 kg/m3 iar pentru cimenturile cu adaos peste 20%
se va considera ρc = 2,95 kg/dm3 (în cazurile în care nu se cunosc valorice exacte ale lui ρag şi ρc). Pentru
betoanele fără aditivi se va considera vp = 2%, la cele cu aditici vp se va lua conform nomelor existente.
3.4.3. Se calculează valoarea efectivă A/C din CO şi se compară cu A/C prescris (A/C pr) indicat în tabelul
3.4. În general A/C≠A/Cpr. Pentru ca betonul să satisfacă o soluţie economică va trebui ca ΔA/C= ΔA/Cpr.
Pentru aceasta se modifică dozajul de ciment cu ± ΔC. Cantitatea ± ΔC se stabileşte pin încecări, conform
4.5.
Tabelul 3.4
Marca cimentului
Marca
betonului
30 35 40 45 50
B 150 0,73
0,67 0,69
B 200 0,64
0,59 0,62 0,66
B 250 0,57
0,52 0,57 0,60 0,62
B 300 0,52
0,45 0,46 0,51 0,55
B 400 0,38
Observaţie la tabelul 3.4:
Pentru agregatele concasate valorile din tabel se multiplică cu 1,1.
3.4.4. Modificarea dozajului de ciment cu ± ΔC impune modificarea corespunzătare a cantităţilor de nisip şi

apă din CO, pentru ca să nu se schimbe nici volumul părţii fine (nisip + ciment) şi nici lucrabilitatea betonului.
Dacă cimentul se modifică cu ± ΔC, apa se va modifica cu ± ΔA (având acelaşi sens de variaţie cu ΔC) iar
nisipul cu ± ΔN (are sens contrar de variaţie, deoarece, pentru a nu schimba volumul părţii fine a betonului,
când se introduce ciment se scoate nisip şi invers). Semnul mărimilor ΔA şi ΔN este dat de semnul ΔC.
± ΔA = ± E x ΔC (3.4)
a
± ΔN = ± E x ΔC (3.5)
n
unde Ea şi En sunt date în tabelul 3.5. Dacă se folosesc două fracţiuni de nisip atunci (3.5) se referă la
fracţiunea cea mai fină N .
1
3.4.5. Stabilirea ΔC se face prin două…trei încercări. Se porneşte de la o valoare ΔC’ ; se determină ΔA’ cu
relaţia (3.4); se calculează raportul (A ± ΔA’)/(C ± ΔC’) care se compară cu valoarea A/C pr din tabelul 3.4.
Dacă se obţine o diferenţă mai mare decât ± 0,01 se va face o nouă încercare, cu o altă valoare ΔC’’. După
stabilirea ΔC se calculează ΔN cu relaţia (3.5). Valorile ΔN, ΔC, ΔA se înscriu în linia 6 a tabelului 3.6.
Tabelul 3.5
Ea En
Nisip N
sau N1
dm3/kg dm3/kg
0/7 0,16 1,27
0/5 0,14 1,23
0/3 0,13 1,20
0/2 0,12 1,15
3.4.6. Valorile ΔN, ΔC, ΔA se însumează algebric cu cantităţile de materiale din CO (linia 7, tabelul 3.6).
Rezultă compoziţia finală a betonului CB.
CB = P2 + P1 + N2 + (N1 ± ΔN1) + (C ± ΔC) + (A ± ΔA) (3.6)
Compoziţia finală se va testa pe un beton de probă făcându-se dacă este cazul, corecţii ale lucrabilităţii. În
cazul în care se măreşte cantitatea de apă din CB pentru îmbunătăţirea lucrabilităţii se va mări şi cantitatea
de ciment, astfel că raportul A/C să nu fie modificat.
3.4.7. Compoziţia betonului rezultată conform 3.4.6. este valabilă numai pentru materialele cu care s-a
efectuat determinarea. La orice schimbare a acestora se va stabili o nouă compoziţie a betonului.
3.5.1. Să se stabilească compoziţia optimă a unui beton B 250 cu lucrabilitatea L2, alcătuit cu agregate livrate
în patru sorturi: 16/31 (p ) ; 7/16 (p ) ; 3/7 (n ) ; 0/3 (n ) şi ciment Pa 35.
2 1 2 1
3.5.2. Din tabelul 3.1. rezultă C :

i
Ci = 2,6p2 + 2,6p1 + 1,1n2 + 4,4n1 + 2,5c + 1,25a
Pentru a obţine lucrabilitatea L2 a fost necesar să se introducă în beton o cantiate de apă de 1,25 dm3.
3.5.3. Se calculează a/c = 1,25/2,50 = 0,5. Din tabelul 3.1, coloana 9 rezultă: a/cmin = 0,49; a/cmax = 0,61.
Condiţia 3.3.3. este satisfăcută :
a/cmin = 0,49 < a/c = 0,50 < a/cmax = 0,61
3.5.4. Se efectuează încercări succesive conform 3.3.6.…3.3.10.1. Valorile h obţinute sunt introduse în
tabelul 3.2.
3.5.5. Din tabelul 3.2 rezultă că h s-a obţinut în treapta a 3-a. conform relaţiei (3.2):
opt
CO = (2,6 + 1,8)p2 + (2,6 + 1,8)p1 + 1,1n2 + 4,4 n1 + 2,50c + (1,25 + 1,8 x 0,03 + 1,8 x 0,02)a
Cantităţile de apă: da = 0,03 kg apă/kg agregat şi

2
da1 = 0,02 kg/kg s-au luat din tabelul 3.3.
3.5.6. Calculul compoziţiei betonului este ordonat în tabelul 3.6. Betonul nu conţine aditivi deci vp = 2%.
Suma volumelor specifice din linia /3/ : Σv se va multiplica cu (1+2/100)=1,02 în calculul V din linia /4/. În
linia /4/ se face o verificare a calculului prin însumarea valorilor V. Volumul total de beton : ΣV + vp = 980 + 20
= 1000 dm3.
3.5.7. În linia /5/ s-a obţinut CO (kg/m3). Se verifică A/C din CO şi se compară cu A/C pr din tabelul 3.4.
Tabelul 3.6
CALCULUL COMPOZIŢIEI BETONULUI
Operaţia de
Nr. p2 p1 n2 n1 c a
calcul
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)
CO (kg)
ρag; ρst, ρa
(kg/dm3)
/1/ v = /1/:/2/ 4,4 4,4 1,1 4,4 2,5 1,34

(dm3)
/2/ 2,64 2,64 2,64 2,64 3,10 1,00 Σv=7,38
V = 1000
[/3/:
/3/ 1,67 1,67 0,42 1,67 0,81 1,34
(1,02 x
/4/ Σv=980
7,58)]
216 216 54 216 105 173
(dm3/m3)
/5/ 570 570 142 570 326 173
CO = /4/x/2/
/6/ - - - +37 -31 -4
(kg/m3)
2,353
/7/ 570 570 142 607 295 169
ΔN, ΔC, ΔA
(kg)
CB = /5/±/6/
(kg/m3)
A/C = 173/326 = 0,53 < 0,57
Dozajul de ciment va trebui redus cu – ΔC
a. Încercarea 1-a. Se admite –ΔC = -15kg. Din relaţia (3.4) rezultă dm3. Valoarea Ea se ia din
tabelul 3.5 pentru sortul cel mai fin, respectiv pentru nisipul 0/3.
A’/C’ = (173 - 2)/(326 - 15) = 0,55 < 0,57
b. Încercarea a 2-a. Se admite – ΔC = -31 kg.
Rezultă – ΔA = - 4 kg;
A’’/C’’ = (173 - 4)/(326 - 31) = 0,57
Se calculează ΔN cu relaţia (3.5). Rezultă ΔN = + 37 kg.
3.5.8. Se efectuiază relaţia (3.5) în linia 7. Rezultă compoziţia finală a betonului (kg/m3).
CB = 570p2 + 570p1 + 142n2 + 607n1 + 295c + 169a
[top]
4. CONTROLUL RAPID AL CALITĂŢII BETONULUI ÎN STARE PROASPĂTA
4.1.1. Controlul rapid al calităţii betonului constă în determinarea concomitentă, pe aceiaşi probă, a trei
caracteristici de calitate ale betonului: raportul apă/ciment (A/C), factorul de lucrabilitate (FL), volumul de aer
oclus (AO) şi compararea acestora cu valorile de control.
4.1.2. Metoda se aplică betoanelor cu agregate grele (STAS 1667- 76) cu dozajul de ciment de cel puţin 240
kg/m3 şi cu dimensiunea maximă a granulei de 40 mm.
4.1.3. Proba de beton proaspăt se va lua în conformitate cu STAS 1275-81, într-o cantitate de cel puţin 8 dm3.
Vasul în care se găseşte proba se va păstra acoperit până la efectuarea determinării. Intervalul de timp dintre
recoltarea probei şi efectuarea determinării va fi de maximum 10 minute.
4.1.4. Rezultatele încercării reprezintă media aritmetică a două determinări, dacă cele două valori A/C nu
diferă între ele cu mai mult de 0,03. Dacă diferenţa obţinută este mai mare se repetă determinarea.
4.2. Aparatura
4.2.1. Dispozitivul FINT 2 este prezentat în figura 1.1 capitolul 1. Cifrele arabe în paranteze rotunde se referă
la părţile componente ale dispozitivului FINT 2 (conform figurii 1.1).
4.2.2. Balanţă tehnică cu sarcina de 20 kg şi cu precizia de ±5g, la sarcina de 20 kg. Se recomandă folosirea
cântarului cu cadran tip MB-H-06/01 fabricat de întreprinderea Balanţa Sibiu.
4.2.3. Scule ajutătoare.
- găleată
- scafă
- mistrie
4.3. Operaţii preliminare
Determinarea constantei DCV
4.3.1. Constanta DCV (K) reprezintă masa DCV plin cu apă până la tubul (6) (kg). Determinarea constituie
media a două încercări, care nu diferă între ele cu mai mult de 10 g. Temperatua apei va fi aceiaşi ca şi la
determinarea Pa, Pb, P (vezi 4.4.1. ... 4.4.11).
4.3.2. Se umezeşte (1) şi (2), se umple (1) cu apa până la garitura (3), se fixează (2) de (1) cu şuruburile (4)
şi se toarnă apă prin pâlnia (12) până când picură prin tubul (6). Se cântăreşte şi rezultă K. Tija (7) este fixată
în poziţia superioară în (10).
4.3.3. Constanta OCV se determină ori de câte ori au survenit modificări ale DCV în măsură să-i modifice
masa sau volumul, sau temperatura apei diferă cu peste 1oC faţă de determinarea anterioară K.
Determinarea densităţii aparente a agregatelor (pag)
4.3.4. Se cântăresc 5,0 kg agregate uscate până la masă constantă. Se toarnă agregatele într-un vas de
aproximativ 10 dm3 (găleată) în care se găseşte 1,3 dm3 apă. Se amestecă agregatele cu apa timp de 3
minute, cu o mistrie.
4.3.5. Se toarnă în (1) o cantitate de 1 dm3 apă. Turnarea apei se face pe lângă peretele (1), astfel ca acesta
să fie umezit.
4.3.6. Se toarnă agregatele umezite conform 3.4 (inclusiv apa din vasul de 10 dm3) peste apa din (1). Se
completează apa până la garnitura (3) şi se montează (2). Apa care se toarnă în (1) va fi trecută în prealabil
prin vasul de 10 dm3 pentru a spăla resturile de agregate lipite pe pereţi.
4.3.7. Se fixează DCV pe Vista şi se vibrează 30 s. La agregatele până la 10 mm, se va efectua şi o

amestecare în timpul vibrării, care constă în introducerea paletelor (8) până la fundul (1) şi rotirea lor pe fund
în timpul vibrării. Se face apoi o pauză de 10 minute.
4.3.8. Se repetă operaţia de la 4.3.7., după care se fixează tija (7) în poziţia superioară, se toarnă apa prin.
(12) până picură prin (6), se cântăreşte şi rezultă Pg (kg).
4.3.9. Se calculează pag :
(kg/dm3) (4.1)
Mărimea pag considerată reprezintă media a două determinări care nu diferă între ele cu mai mult de 0,01
kg/dm3.
4.3.10. Pentru fiecare sort de agregate, aprovizionat în aceleaşi condiţii, p reprezintă o constantă. Mărimea
ag
pag se va verifica la fiecare transport de agregate. În calculul A/C valoarea pas reprezintă media ponderată a
tuturor pag aferente sorturilor de agregate folosite.
4.4. Modul de lucru
4.4.1. Se umezeşte (1), se aşează pe cântar şi se tarează. Taraua va fi formată dintr-un săculeţ cu alice de
plumb sau cu alte materiale. Se umple (1) cu G = 10 kg beton, turnat prin pâlnie (fig. 4.1);
4.4.2. Se fixează (1) pe Vista şi se vibrează 7 s (fig. 4.2);
4.4.3. Se introduce MD şi se vibrează încă 7 s (fig. 4.3);
4.4.4. Se desface (1) de pe Vista, se scoate MD şi se toarnă apă peste betonul din (I) până la garnitura (3).
Se umezeşte capacul (2) şi se fixează de (1) cu şuruburile (4), care strâng până la refuz, când flanşa (2)
reazemă pe şuruburile limitatoare (5). Se toarnă apă prin pâlnia (12) până la nivelul tubului (6) (fig. 4.4).
4.4.5. Se aşează. DCV pe cântar, se cântăreşte şi rezultă Pa (kg) (fig. 4.5).
4.4.6. Se fixează DCV pe Vista şi se vibrează 120 s (fig. 4.6). Tija (7) este fixată în poziţia superioară.
4.4.7. Se desface DCV de pe Vista, se umple până la (6) şi se cântăreşte. Rezultă Pb (kg) (fig. 4.7).
4.4.8. Se fixează DCV pe Vista, se desprinde tija (7) din (10) se introduce până la fundul (1) şi se începe
operaţia de dezaerare, care se realizează prin amestecarea, în timpul vibrării pe Vista, dintre apa şi betonul
din DCV. Pentru betoanele fără antrenori de aer (dar care pot conţine alte tipuri de aditivi) se efectuează. 5
cicluri de amestecare, fără pauze între ele şi fără oprirea vibrării pe Vista.
4.4.9. Un ciclu de amestecare cuprinde următoarele operaţii:
- se introduc paletele (8) până la fundul (1) şi se efectuiază 10 rotaţii în sensul de înşurubare al acestora, cu
viteza de 1 rotaţie completă la 2 s (fig. 4.8);
- se ridică paletele (8) cu 5 cm, până la primul reper trasat pe tija (7) şi se efectuează 5 rotaţii, ca mai sus;
- se ridică paletele (8) cu încă 5 cm, până la cel de al doilea reper de pe (7) şi se efectuează 5 rotaţii, ca mai
sus.
4.4.10 La betoanele cu aditivi antrenori de aer, sau care introduc aer ca efect secundar, se efectuează 7
cicluri de amestecare După fiecare ciclu se face o pauză de 30s. În timpul pauzei se întrerupe vibrarea pe
Vista şi se toarnă apă în exces prin pâlnia (12) pentru eliminarea spumei.
4.4.11. După terminarea amestecării se deconectează Vista, se desface DCV de pe Vista, se fixează tija (7)
în poziţia superioară, se umple cu apă până la (6), secântareşte (fig. 4.9) şi rezultă P (kg).
4.5. Calculul valorilor efective A/Cef ; FLef; AOef
4.5.1. Calculul valorilor efective ale raportului apă/ciment (A/C ), ale factorului de lucrabilitate (FL ) şi ale
ef ef
volumului de aer oclus (AOef) se ordonează sub formă de tabel după modelul tabelului 4.1 în care se introduc
de asemenea valorile primare: Pa, Pb, P,K, caracteristicile compoziţiei betonului şi ale materialelor folosite,
precum şi valorile de control A/Cc; FLc, AOc. Datele înregistrate în coloanele (2), (3), (4) ale tabelului 4.1 se
referă la exemplul de calcul din capitolul 4.8.
Calculul A/Cef
4.5.2. Se calculează:
m = (masa agregatelor / masa cimentului) (4.2)
N = P – K (4.3)
Tabelul 4.1
Tabel pentru introducerea valorilor primare Pa, Pb, P, K şi pentru calculul a/cef ; Flef ; AOef
BETON TIP
VALORI PRIMARE SAU
Nr.
OPERAŢII
A B C
(0) (1) (2) (3) (4)
[a] Agregate (kg/m3) 1,820 1,820 1,820
[b] Ciment (kg/m3) 330 330 330
[c] m = [a] : [b] 5,5 5,5 5,5
[d] pag (kg/m3) 2,630 2,630 2,630
[e] pc 3,1 3,1 3,1
[f] a/cc 0,52 0,52 0,52
[g] FLc 8,0 8,0 8,0
[h] AOc 20,0 20,0 20,0
[1] K (kg) 13,916 13,916 13,916
[2] G (kg) 10,000 10,000 10,000
[3] [1] + [2] 23,916 23,916 23,916
[4] Pa 19,678 19,670 19,592
[5] [3] – [4] 4,238 4,246 4,324
[6] Pb (kg) 19,709 19,689 19,640
[7] Pa (kg) 19,678 19,670 19,592
[8] ([6] – [7])x 100 31 19 48
[9] FLef = [8] : [5] (dm3/m3) 7,3 4,5 11,1
[10] P (kg) 19,753 19,710 19,723
[11] Pa (kg) 19,678 19,670 19,592
[12] ([10] – [11])x 100 75 40 131
[13] AOef = [12] : [5] (dm3/m3) 17,8 9,4 30,2
[14] P (kg) 19,753 19,710 19,723
[15] K (kg) 13,926 13,916 13,916
[16] N = [14] – [15] (kg) 5,837 5,794 5,807
[17] a/cdet. 0,49 0,54 0,52
[18] Corecţii (pc) + 0,03 + 0,03 + 0,03
[19] a/cef = [17] + [18] 0,52 0,57 0,55
Valorile din relaţia (4.2) (liniile /a/ şi /b/ ale tabelului 4.1 se vor lua din reţeta de preparare a betonului.
4.5.3. În funcţia de p se alege abaca de calcul. În această abacă se ridică o verticală prin N până întâlneşte
ag
curba m aferentă, iar de acolo o orizontală care intersectează axa ordonatelor la valoarea căutată A/C.
Această valoare reprezintă A/Cdet şi se înscrie în linia (17); (vezi fig. 4.10, 4.11, 4.12, 4.13, 4.14, 4.15, 4.16,
4.17, 4.18, 4.19, 4.20).
4.5.4. Dacă p a agregatelor diferă de p din abaca de calcul, sau dacă masa specifică a cimentului (p )
ag ag c
este diferită de pc = 3,0 kg/dm3, se introduc următoarele valori de corecţie ΔA/C:
4.5.4.1. La o variaţie a p cu ± 0,01 kg/dm3 faţă de valoarea din abaca de calcul corespunde ΔA/C = ± 0,005
ag
(dacă m < 6) sau ΔA/C=±0,005 (dacγ m ≥ 6);
Exemplu: Se consideră p = 2,67 kg/dm3 şi m = 6,2. Pentru p =2,67 kg/dm3 nu există abacă de calcul. Se
ag ag
poate folosi cea pentru 2,66. Variaţia pag este de + 2,68 – 2,67 = + 0,01. La această valoare, pentru m > 6
corespunde ΔA/C = + 0,01.
4.5.4.2. La o variaţie p = ± 0,05 kg/dm3 faţă de p = 3,0 kg/dm3 (valoarea cu care au fost întocmite abacele
c c
de calcul) corespunde o variaţie de ± 0,015 a raportului A/C. Aplicarea acestei valori de corecţie este indicată
în exemplul de calcul de la 4.8.
4.5.5. Valorile corecţiei se înscriu în linia [18] şi se însumează algebric cu A/Cdet din linia [17]. Rezultă A/C
ef
care se înscrie în linia [19].
Calculul FLef
4.5.6. Factorul de lucrabilitate (FL) caracterizează proprietăţile reologice şi de compactare ale betonului ca şi
tasarea trunchiului de con sau gradul de compactare Walz (STAS 1759-78). Mărimea FL se calculează cu
ef
relaţia:
(dm3/m3) (4.4)
şi se exprimă în dm3 aer raportat la 1m3 beton proaspăt. Calculul FL se face în liniile [1] … [9] ale tabelului
ef
4.1.
4.5.7. În tabelul 4.2 se prezintă încadrarea FL în categoriile de lucrabilitate prescrise de STAS 3622-79.
Tabelul 4.2
ÎNCADRAREA FL ÎN CATEGORIILE DE LUCRABILITATE PRESCRISE DE STAS 3622-79
Categorii de
L0 L1 L2 L3 L4
lucrabilitate
23,0 … 15,0 … 8,0 …

FL (dm3/m3) > 23,0
15,1 8,1 4,0
< 4,0
Calculul AOef
4.5.8. Volumul de aer oclus (AOef) se calculează cu relaţia:
(dm3/m3) (4.5)
Calculul AOef se efectuiază în liniile [10] … [13] ale tabelului 4.1. Pentru exprimarea în procente (%) valoarea
calculată conform (4.5) se împarte la 10.
4.6. Stabilirea valorilor de control A/Cc, FLc, AOc
4.6.1. Valoarea A/Cc se va considera în conformitate cu normele în vigoare, în funcţie de marca prescrisă a
betonului şi de marca cimentului. Valorile A/Cc sunt indicate în tabelul 4.3 reprodus de Normativul C 140
anexa V.3.
În cazul în care se dispune de suficientă experienţă, confirmată de încercări sistematice de laborator, se pot
adopta şi alte valori pentru A/C .
c
Tabelul 4.3
VALORILE A/Cc (NORMATIV C 140, ANEXA V.3)
Marca Marca cimentului

prescrisă a
betonului
daN/cm2 30 35 40 45 50 55
B 150
0,67 0,73
B 200
0,59 0,64 0,69
B 250 0,66
0,52 0,57 0,62
B 300 0,60 0,62
0,52 0,57 0,58
0,45
B 400 0,51 0,55
0,38 0,46 0,46
B 500 0,38 0,43
0,35
B 600 0,29
Observaţie la tabelul 4.3. : Pentru agregatele concasate valorile din tabelul 4.3 se multiplică cu 1,1.
4.6.2. Valorile FLc şi AO se determină pe un beton de probă, alcătuit din materialele şi în proporţiile ce vor fi
c
folosite efectiv în lucrare şi cu A/Cc. Determinarea FLc şi AOc se efectuiză după modul de lucru descris la 4.4.
şi se calculează cu relaţiile (4.4) şi (4.5).
4.7. Aprecierea calităţii betonului
4.7.1. Un beton este „corespunzător" atunci când satisface toate cele trei condiţii de mai jos :
A/Cef ≤ A/Cc] (4.6)
FLef ≤ FLc (4.7)
AOef ≤ AOc (4.8)
4.7.2. Se admit următoarele abateri ale valorilor effective faţă de cele de control:
pentru A/C …………….. ± 0,03
pentru FL ……………….± 2 dm3/m3
pentru AO ………………± 3 dm3/m3
4.7.3. Dacă nu sunt satisfăcute toate condiţiile de la 4.7.1. ţinând cont de abaterile de la 4.7.2. se va repeta
determinarea. Dacă şi la noua determinare nu sunt satisfăcute toate condiţiile de la 4.7.1. se va opri
prepararea betonului şi se vor lua măsurile tehnologice care se impun.
4.8.1. Se consideră trei determinări, efectuate la diferite intervale de timp în cursul procesului de producţie,
pentru controlul calităţii unui beton B 300 alcătuit cu agregate de râu şi ciment Pa 35. Compoziţiile respective
au fost notate cu A, B, C. Calculul valorilor efective s-a efectuat în tabelul 4.1 în care s-au introdus de
asemenea şi datele de calcul; valorile de control şi cele determinate.
Conform tabelului 4.3: A/Cc. = 0,52. Din determinările efectuate pe un beton de probă (cu A/C = 0,52) a
rezultat FL =8,0 dm3/m3 şi AOc = 20 dm3/m3 (sau 2%). Nu s-au folosit aditivi. Masa agregatelor a fost de 1820
kg/m3 (linia [a] iar dozajul de ciment de 330 kg/m3 (linia [b]. În linia [c] se efectuează m. Valoarea pag -= 2,63
kg/dm3, determinată conform 4.3.4 ... 4.3.9 s-a înscris în linia [d]. Pentru cimentul Pa 35 (sub 20% adaos) se
ia pc = 3,1 kg/dm3 (linia [e]. S-a folosit abaca de calcul pag = 2,63 kg/dm3. Deoarece densitatea cimentului
diferă cu + 0,1 kg/dm3 de pc = 3,0 kg/dm3 (valoare cu care s-a întocmit abacele de calcul) se introduce în linia
[18] corecţia de + 2 x 0,015 = + 0,03 (vezi şi 4.5.4, aliniatul 4.5.4.2).
Operaţiile necesare pentru calculul A/C , FL şi AO sunt indicate în coloana 1 a tabelului 4.1.
ef ef ef
4.8.2. Betonul A satisface toate cele trei condiţii: (4.6), (4.7) (4.8) şi ca atare este considerat „corespunzător".
4.8.3. Betonul B nu satisface condiţia (4.6):
A/Cef = 0,57 – 0,03 = 0,54 > A/Cc, în care – 0,03 reprezintă abaterea admisă pentru A/C conform 4.7.2.
ef
Betonul B este considerat “necorespunzător” urmând să se procedeze conform 4.7.3.
4.8.4. Betonul C nu satisface condiţia (4.7):
FLef = 11,1 - 2,0 = 9,1 dm3/m3 şi nici condiţia (4.8): A0ef = 3,0 = 27,2 dm3/m3 şi este în consecinţă considerat
necorespunzător. Se va proceda de asemenea conform 4.7.2.
Comentarii asupra exemplului de calcul
4.8.5. În cazul betonului B depăşirea valorii prescrise pentru raportul A/C s-a putut datora unei cantităţi mai
mari de apă introduse în beton sau unui dozaj mai redus de ciment. Pentru a localiza cauza depăşirii
raportului A/C se examinează valorile FL şi AO . Acestea sunt mai mici decât valorile de control, respectiv
c ef ef
betonul are o lucrabilitate mai bună (vezi tabelul 4.2) şi un volum de aer oclus mai mic. Această situaţie apare
la creşterea cantităţii de apă din beton. Dacă creşterea raportului A/Cef s-ar fi datorat scăderii dozajului de
ciment, lucrabilitatea s-ar fi înrăutăţit faţă de valorile de control iar volumul de aer oclus ar fi crescut, respectiv
nu ar mai fi fost satisfăcute condiţiile (4.7) şi (4.8).
4.8.6. În cazul betonului C condiţia (4.6) este satisfăcută, ceea ce înseamnă că atât cimentul cât şi apa au
fost dozate corect. Condiţiile (4.7) şi (4.8) nu sunt însă satisfăcute. Această situaţie arată că a survenit o
modificare a granulozităţii agregatelor în sensul creşterii părţii fine a acestora. Această situaţie poate fi
provocată fie de o dozare greşită (prea mult nisip, prea puţin pietriş) fie de modificarea granulozităţii pietrişului
(conţinând nisip).
[top]
ANEXA 1
A.1. REGLAREA ŞURUBURILOR LIMITATOARE (5) fig 1.1
A.1.1. Aceste şuruburi au rolul de a asigura o distanţă constantă între flanşele (1) şi (2), asigurând astfel un
volum constant al DCV. Prin reglarea şuruburilor (3) se urmăreşte asigurarea etanşeităţii DCV cu un efort
minim din partea operatorului.
A.1.2. Operaţia de reglare se efectuiază astfel : se montează (2) şi se strâng şuruburile (4) urmând o
deformare uniformă a garniturii (3) de aproximativ 0,5 mm. Se umple DCV cu apă prin (12) până picură prin
(6). Dacă apar scurgeri se încearcă rotirea cu 120o a capacului (2) şi repetarea operaţiei. Dacă scurgerile
continuă se măreşte presiunea pe garnitura (3) până se asigură etanşeitatea DCV. Se strâng apoi
contrapiuliţele şuruburilor (5) pentru blocarea lor. Se marchează cu un semn poziţia reciprocă a (2) faţă de
(1).
[top]
ANEXA 2
A.2. REGLAREA DEFORMĂRII TAMPOANELOR (16) ŞI A DISTANŢEI DINTRE ELECTROMAGNEŢI, fig

A.1
A.2.1. Deformarea cumulată a tampoanelor (14) trebuie să fie de 5 mm, iar distanţa dintre electromagneţi
trebuie să fie t = 0,8 mm.
A.2.2. Operaţia se poate efectua de un personal cu calificarea laborant de şantier şi se efectuiază astfel:
- se deconectează Vista de la reţea;
- se ridică capacul (24); se văd plăcile M1 şi M2 de strângere a tolelor electromagneţilor Q (vezi. figura A.1);
- se deblochează şuruburile (17) şi se desfac până când tampoanele (16) nu mai sunt în contact cu masa
(14);
- se aduc electromagneţii Q în contact direct, astfel ca t = 0 şi se măsoară cu un şubler distanţa q dintre M1 şi

M2;
- se roteşte şurubul (17) aferent tamponului I până când între M1 şi M2 se măsoară q + 5,8 mm; în timpul
acestor operaţii tamponul E nu va fi în contact cu masa (14);
- se blochează şurubul aferent tamponului I;
- se strânge şurubul aferent tamponului E până când între M1 şi M2 se măsoară q + 0,8 mm;
- se blochează şurubul (17) aferent tamponului E; în această situaţie s-a realizat o deformare a tampoanelor
(16) de 5 mm.

Îndrumător Pentru Utilizarea Dispozitivelor Fint 2: Indicativ C 214-83

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Îndrumător Pentru Utilizarea Dispozitivelor Fint 2: Indicativ C 214-83

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID PRIVIND EXECUÞIA LUCRÃRILOR DE STOPARE A IGRASIEI PEREÞIL...

ÎNDRUMĂTOR PENTRU UTILIZAREA DISPOZITIVELOR FINT 2

z determinarea unor proprietăţi ale agregatelor, inclusiv apa caracteristică,

Aceste determinări se efectuiază cu ajutorul dispozitivului FINT 2 prezentat în figura 1.1.

2. DETERMINAREA UNOR PROPRIETĂŢI ALE AGREGATELOR, INCLUSIV APA

2.1. Prevederi generale

- densitatea în gramadă, în stare uscată şi afânată (ρ );

- densitatea în gramadă, în stare uscată şi îndesată (ρ );

- volumul de goluri în stare afânată (V );

- volumul de goluri în stare îndesată (V );

2.1.1. Dispozitivul FINT 2 (capitolul 1).

2.2.2. Balanţa cu sarcina maximă de 20 kg şi cu precizia de ± 5 g. Se recomandă folosirea cântarului cu

2.2.3. Scule şi dispozitive ajutătoare:

- vas metalic de 10 dm3;

2.3. Modul de lucru

2.3.8. Se vibrează 30 s. La agregatele cu granule sub 10 mm se va efectua şi o amestecare în timpul vibrării,

2.3.9. Se face o pauză de 10 minute;

Proprietatea Fazele aferente determinării de la punctele :

2.4. Relaţii de calcul

2.4.2. Se fac următoarele notaţii:

d - diametrul interior al corpului cilindric (1); se va considera

L - înălţimea (/) plus lăţimea rigletei de 1 cm (fig. 1.1) (cm).

G - masa probei de agregate; G = 5 kg

T - masa DCV (kg)

2.5. Exemplu de calcul

3. STABILIREA COMPOZIŢIEI BETONULUI PRIN METODA DIRECTĂ

3.1. Prevederi generale

3.2. Scule şi dispozitive; pregătirea determinării

3.2.1. Cântar cu sarcina maximă de 20 kg şi precizia de ± 10 g, folosit la efectuarea încercărilor succesive;

3.2.2. Cântar cu sarcina maximă de 5 kg sau 10 kg folosit la cântărirea pietrişului umed.

3.2.3. Scule şi dispozitive ajutătoare:

Nr. Nisip Pietriş

[1] L (cm) 35,8 35,9

[2] ha (cm) 17,3 15,5

[3] [1] – [2] 18,5 20,4

[5] L 35,8 35,9

[6] hi 19,2 17,3

[7] [5] – [6] 16,6 18,6

[9] pga 2,625 2,660

[10] Pg 16,189 16,194

[11] K 13,090 13,070

[12] Ng = [10]-[11] 3,099 3,124

[13] Via = 0,19x[3] 3,52 3,88

[14] [12] + [13] 6,619 7,004

[15] G = 5,00 (kg) 5,000 5,000

[16] [14] – [15] 1,629 2,004

[17] Vga = ([16]:[13])100 46,0 52,0

[18] Ng = [12] 3,099 3,124

[19] Vii = 0,19x[7] 3,180 3,550

[20] [18] – [19] 6,279 6,674

[21] G = 5,00 (kg) 5,000 5,000

[22] [20] – [21] 1,279 1,674

[23] Vgi = ([22]:[19])100 40,2 47,1

[24] Pag (kg) 11,722 11,041

[25] 5,00 + T (kg) 10,842 10,896

[26] [24] – [25] 0,880 0,145

[27] ag = [26]:5,00 (kg/kg) 0,176 0,029

1. corpul cilindric (fig. 3.1)

2. Vista (fig. 3.1)

3. maiul cu discuri MD (fig. 3.1).

4. pâlnia (fig. 3.1)

5. rigleta (fig. 3.7).

3.3. Modul de lucru