MINISTERUL EDUCAŢIEI al REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Catedra Microelectronică şi Inginerie Biomedicală

Îndrumar de Laborator
la disciplina

Chişinău 2018
Elaborat dr.conf. S.Railean

2
 Lucrarea de laborator N 1
Iniţiere în MATLAB. Studierea şi proiectarea semnalelor elementare
folosind MATLAB.

Scopul lucrării: Proiectarea şi studierea semnalelor elementare

folosind MATLAB.

a. Semnale discrete.
Un semnal discret în timp x(n) este o funcţie de o variabilă independentă
care este un număr integru. Reprezentarea grafică a unui semnal discret este
prezentată în figura 1. Menţionăm, că semnalul discret în timp x(n) nu este
definit pe intervalul dintre două mostre succesive. De asemenea nu e corect
de considerat, că semnalul x(n) este egal cu zero când n nu este integru. Pur şi
simplu x(n) nu este definit pe valoarea neintegră a variabilei n.

Figura 1 Reprezentarea grafică a

semnalului discret în timp..

Dacă semnalul x(n) a fost obţinut din semnalul analogic xa(t), atunci x(n)
=xa(nT), unde T este perioada de discretizare.
Există câteva metode de reprezentare a semnalelor discrete:
1. Reprezentarea în formă de funcţie:

(1)
2. Reprezentarea în formă de tabelă:

(2)
3. Reprezentarea în formă de secvenţă. O secvenţă cu durata infinită cu
originea timpului la n = 0, indicată prin simbolul ↑, este reprezentată prin:

(3)
O secvenţă x(n), care este egală cu zero pentru n < 0, este reprezentată
prin:

3
 (4)

O secvenţă cu durata finită este reprezentată după cum urmeayă:

(5)
Dacă o secvenţă cu durata finită satisface condiţia x(n) = 0 pentru n < 0
atunci ea poate fi reprezentată:

(6)

b. Câteva semnale discrete elementare.

1. Secvenţa cu o singură probă sau impulsul-unitate δ(n) este definită:

(7)
Cu alte cuvinte, impulsul-unitate este un semnal care este egal cu zero
oriunde, cu excepţia n = 0, unde are valoarea egală cu unul. Reprezentarea
grafică a semnalului  (n) este în Fig. 2.

Figura 2 Reprezentarea grafică

a semnalului  (n).

2. Semnalul în formă de “prag-unitate” e notat prin u(n) şi este definit:

(8)
Figura 3 ilustrează semnalul u(n).

Figura 3 Reprezentarea
grafică a semnalului u(n).

3. Semnalul în formă de ”pantă-unitate” este notat prin ur(n) şi este

repreyntat dumă cum urmeayă:

(9)
Figura 4 ilustrează semnalul u(n).

4
 Figura 4 Reprezentarea
grafică a semnalului ur(n)

4. Semnalul exponenţial este o secvenţă reprezentatăde expresia:

(10)
Dacă parametrul a este real, atunci x(n) este un semnal real. Figura 5
ilustrează x(n) pentru diferite valori ale parametrului a.
Dacă parametrul a are o valoare complexă:
(11)
unde r şi  sunt parametri. Semnalul poate fi reprezentat:

(12)

Figura 5 Reprezentarea grafică

a semnaluluiexponenţial
Figure 2.5 Graphical
representation of
exponential signals
Deci dacă x(n) are o valoare complexă, el poate fi reprezentat grafic prin
afişarea părţii reale:
(13)
ca funcţie de n, şi separat afişarea părţii imaginare:
(14)
ca funcţie de n. Figura 6 ilustrează dependenţa xR(n) şi xI(n) pentru r = 0.9 şi
 = n/10.

5
 Figura 6 Dependenţa xR(n) şi xI(n) pentru r = 0.9 şi  = n/10.

Semnalul x(n) definit de (12) poate fi reprezentat grafic prin dependenţa

amplitudei:
(15)
şi dependenţa fazei:
(16)

Figura 7 ilustrează A(n) şi  (n) pentru r = 0.9 şi  =  /10.

Figura 7 Dependenţa A(n) şi  (n) pentru r = 0.9 şi  =  /10.

c. Clasificarea semnalelor.

Semnale energetice şi semnale de putere . Energie semnalului

este definită:

(17)
Energia semnalului poate fi finită şi infinită. Dacă E este finită (0 < E <
 ), atunci x(n) este numit semnal energetic. Energia acestor semnale uneori
este notată Ex..
Multe semnale au o energie infinită, dar posedă putere medie finită.
Puterea medie a semnalului discret x(n) este definită:

(18)
Dacă definim energia semnalului x(n) pe intervalul —N  n  N cxa
N

 x(n)
2
EN  (19)
n N
atunci putem exprima energia semnalului E :

6
 (20)
şi puterea medie a semnalului x(n) ca

(21)
Este evident, că dacă E este finită, P = 0. Şi dacă E este infinită, puterea
medie P poate fi atât finită cât şi infinită. Dacă P este finită, (şi diferită de
zero), semnalul este numit semnal de putere.

Semnale periodice şi aperiodice. Semnalul x(n) este periodic cu

perioada (N > 0) dacă şi numai dacă:
(22)
Cea mai mică valoare N pentru care (22) este adevărată, este numită
perioada (fundamentală). Dacă nu există valori pentru N care satisfac (22),
semnalul este numit neperiodic sau aperiodic.
Energia unui semnal periodic x(n) pe o perioadă, sau pe intervalul 0  n
 N-1, este finită dacă semnalul ia valori finite pe acest interval. Energia
semnalului pentru -   n   este infinită. Puterea medie a unui semnal
periodic este finită şi este egală cu puterea medie pe un interval. Deci dacă
semnalul x(n) este periodic cu perioada fundamentală N şi ia valori finite,
atunci puterea acestui semnal:

(23)
Consecutiv semnalele periodice sunt semnale de putere.

Semnale simetrice (even) şi antisimetrice (odd). Un semnal cu

valoarea reală x(n) este numit simetric (even) dacă
(26)
Semnalul x(n) este antisimetric (odd) dacă:
(27)
Exemple de semnale simetrice şi antisimetrice sunt prezentate în Figura
8.

Figura 8 Exemplu de semnal simetric (a) şi antisimetric(b).

7
 Ordinea îndeplinirii lucrării de laborator

1. Modelarea semnalelor elementare.

1.1 Modelaţi un semnal periodic în formă dreptunghiulară folosind

funcţia square, pentru aceasta culegeţi programa:

A=1;
w0=10*pi;
rho=0.5;
t=0:.001:1;
sq=A*square(w0*t+rho);
plot(t,sq), grid, set (gca,'FontName',
'ArialCyr','FontSize',16)
title('Semnal periodic in forma dreptunghiulara')
xlabel('t,sec'),ylabel('X(t)'),grid

Notă: Schimbaţi un parametru al semnalului sq (A,w0 sau rho),

notaţi noul semnal prin sq1. Afişaţi pe acelaş grafic semnalul iniţial şi sel
modificat şi observaţi modificările întroduse asupra formei semnalului (plot
(t,sq,t,sq1).

1.2 Modelaţi un impuls în formă dreptungiulară folosind funcţia

rectpuls: y=rectpuls(t-k,w), unde w este lăţimea, t-k este
deplasarea de la t=0 (de exemplu t-3) şi afişaţi semnalul în formă continuă
folosind funcţia plot. Schimbaţi un parametru al semnalului y (t-k sau w),
notaţi noul semnal prin y1. Afişaţi pe acelaş grafic semnalul iniţial şi cel
modificat.

1.3 Modelaţi un semnal periodic în formă treungiulară folosind funcţia

sawtooth, după exemplul din p. 1.1: tri=.... şi afişaţi semnalul în
formă continuă folosind funcţia plot. Schimbaţi unul din parametrii
semnalului tri (A,w0 sau W), notaţi noul semnal prin tri1. Afişaţi pe
acelaş grafic semnalul iniţial şi sel modificat şi observaţi modificările
întroduse asupra formei semnalului.

1.4 Modelaţi un impuls în formă treungiulară folosind funcţia

tripuls: y=tripuls(t-k,w,s) unde w este lăţimea, t-k este
deplasarea de la t=0 (de exemplu t-3), s poate lua valoarea +1 sau -1, şi
8
afişaţi semnalul în formă continuă folosind funcţia plot. Generaţi un alt
semnal cu valoarea opusă a parametrului s observaţi modificările întroduse
asupra formei semnalului.

1.5 Modelaţi un semnal periodic în formă sinusoidală folosind funcţia

cos, după modelul din p. 1.1: cosine=... şi afişaţi semnalul în formă
continuă folosind funcţia plot. Schimbaţi un parametru al semnalului
cosine (A,w0 sau phi), notaţi noul semnal prin cosine1. Afişaţi pe
acelaş grafic semnalul iniţial şi sel modificat şi observaţi modificările
întroduse asupra formei semnalului.

1.6 Modelaţi un semnal periodic în formă sinusoidală folosind funcţia

cos, după modelul din p. 1.1: cosine=... . Specificaţi pasul în indicele
timpului t prin 0.005. Afişaţi semnalul în formă discretă, folosind funcţia
stem(t,cosine). Schimbaţi unul din parametrii semnalului cosine
(A,w0 sau phi), notaţi noul semnal prin cosine1 şi afişaţi-l pe alt
grafic. În cazul dacă se intenţionează afişarea pe acelaş grafic a semnalul
iniţial şi selui modificat pentru observarea modificărilor întroduse asupra
formei semnalului, se va utiliza:
……
stem(t,cosine);
hold on;
stem(t,cosine1),---------------
…..

1.7 Modelaţi un semnal în formă sinusoidală şi reprzentaţi dependenţa

folosind funcţia bar: bar(t,cosine). Schimbaţi unul din parametrii
semnalului cosine (A,w0 sau phi), notaţi noul semnal prin cosine1
şi afişaţi-l pe alt grafic. În cazul dacă se intenţionează afişarea pe acelaş
grafic a semnalul iniţial şi selui modificat pentru observarea modificărilor
întroduse asupra formei semnalului, se va utiliza hold on (a se vedea p.
1.6).

2. Modelarea semnalelor exponenţiale.

2.1 Modelaţi un semnal exponenţial cu valoarea crescândă folosind
funcţia exp: ex=A*exp(a*t) – cu valorile A=1 şi a=5, şi afişaţi semnalul în
formă continuă continuă folosind funcţia plot. Schimbaţi un parametru al
semnalului ex (A sau a), notaţi noul semnal prin ex1. Afişaţi pe acelaş

9
grafic semnalul iniţial şi sel modificat şi observaţi modificările întroduse
asupra formei semnalului.

2.2 Modelaţi un semnal exponenţial cu valoarea descrescândă folosind

funcţia exp şi afişaţi semnalul în formă continuă folosind funcţia plot, dar
schimaţi valoarea parametrului a în neganivă faţă de p. 2.1. Schimbaţi un
parametru al semnalului ex (A sau a), notaţi noul semnal prin ex1. Afişaţi
pe acelaş grafic semnalul iniţial şi sel modificat şi observaţi modificările
întroduse asupra formei semnalului.

2.3 Modelaţi un semnal de putere cu valoarea descrescândă folosind:

pwr=B*r.^n, înainte de aceasta specificînd parametrul n prin n=-10:10,
unde B=5, r=0.85. Afişaţi rezultatul în formă discretă, folosind funcţia
stem(n,y). Schimbaţi unul din parametrii semnalului pwr(B sau r),
notaţi noul semnal prin pwr1 şi afişaţi-l pe alt grafic. În cazul dacă se
intenţionează afişarea pe acelaş grafic a semnalul iniţial şi selui modificat
pentru observarea modificărilor întroduse asupra formei semnalului, se va
utiliza hold on.

2.4 Modelaţi un semnal sinusoidal cu valoarea descrescândă folosind

procedura de multiplicare a două semnale:
expsin=A*sin(....).*exp(-a*t), afişaţi semnalul în formă
continuă folosind funcţia plot. Schimbaţi unul din parametrii semnalului
expsin (A,w0 sau a), notaţi noul semnal prin expsin1. Afişaţi pe acelaş
grafic semnalul iniţial şi sel modificat şi observaţi modificările întroduse
asupra formei semnalului.

3. Funcţii speciale.
3.1 Modelaţi un semnal care va constitui o sinusoidă modulată după
funcţia Gaus, folosind funcţia gauspuls: gp=A*gauspuls(t+k,w,s),
cu valorile parametrilor k=3, w=1, s=0.5, înainte de aceasta specificînd
parametrul t prin t=-10:.01:10. Afişaţi semnalul în formă continuă
folosind funcţia plot. Schimbaţi unul din parametrii semnalului gp, notaţi
noul semnal prin gp1. Afişaţi pe acelaş grafic semnalul iniţial şi cel modificat
şi observaţi modificările întroduse asupra formei semnalului.

10
 3.2 Modelaţi un semnal care va constitui forma transformării Fourier a
unui impuls dreptungiular, folosind funcţia sinc: ft=0.7*sinc(pi*(t-
25)/5); pentru aceasta specificaţi timpul t=0:.01:50; Afişaţi semnalul
în formă continuă folosind funcţia plot. Schimbaţi unul din parametrii
semnalului ft, notaţi noul semnal prin ft2. Afişaţi pe acelaş grafic semnalul
iniţial şi sel modificat şi observaţi modificările întroduse asupra formei
semnalului.

3.3. Modelaţi o cosinusoidă, frecvenţa căreia se schimbă linear cu timpul,

folosind funcţia chirp: cp=0.75*chirp(t); pentru aceasta specificaţi
timpul t=0:0.001:1; Afişaţi semnalul în formă continuă folosind funcţia
plot. Schimbaţi parametrii semnalului cp, notaţi noul semnal prin cp1.
Afişaţi pe acelaş grafic semnalul iniţial şi sel modificat şi observaţi
modificările întroduse asupra formei semnalului.

3.4 Modelaţi un semnal care va constitui funcţia Dirihlet, folosind diric,

dir=0.7*diric(t,4),pentru aceasta specificaţi timpul t=0:.01:50.
Afişaţi semnalul în formă continuă folosind funcţia plot. Schimbaţi
parametrii semnalului dir, notaţi noul semnal prin dir1. Afişaţi pe acelaş
grafic semnalul iniţial şi sel modificat şi observaţi modificările întroduse
asupra formei semnalului.

Întrebări de control:
1. Menţionaţi câteva metode de reprezentare a semnalelor
discrete.
2. Enumeraţi câteva semnale discrete elementare.
3. Formulaţi definiţia unui semnal energetic / de putere.
4. Formulaţi definiţia unui semnal periodic / aperiodic.
5. Ce tip de semnal este tabloul alb-negru ?
6. Ce tip de semnal este televiziunea alb-negru / color?

11
 Conţinutul Dării de seamă.
- scopul lucrării,
- scurte noţiuni teoretice;
- programele de modelare a semnalelor.
- semnalele modelate,
- concluzii.

Bibliografie

1.
PROAKIS, John G.; MANOLAKIS, Dimitris G. Digital
Signal Processing Principles, Algorithms and Applications.
U.S.A. Prentice-Hall International, 1996, 596 p..ISBN0-13-
394338-9
2.
HAYKIN, Simon; VAN VEEN, Barry Signals and
Systems, New York, John Wiley and Sons, 1999, 694 p.. ISBN0-
471-13820-7,
3.
OPPENHEIM, Alan V.; SCHAFER, R. W; BUCK, J. R
Discrete-Time Signal Proccesing. London, Prentice-Hall
International, 1999, 870 p..
4. GRAMA, Lacrimioara Prelucrarea numerica a semnalelor
indrumator de laborator. Cluj-Napoca, U.T.Press, 2014, 223 p.
ISBN978-973-662-968-6
5. KERTÉSZ, Csaba-Zoltán; IVANOVICI, Laurenţiu-Mihail
Procesarea digitală a semnalelor. Îndrumar de laborator. Universitatea
Transilvania, Braşov, 2009, 73 p.

12
13