PSB curs 7

Sisteme liniare invariante în timp cauzale, caracterizate prin răspunsul la impuls

SLIT=Sisteme Liniare Invariante în Timp
SLIT Cauzal
Un sistem cauzal este acel semnal la care răspunsul y(n) al acelui sistem depinde de semnalul
de intrare de la momentul prezent si de la momentul trecut.
Răspunsul unui SLIT y(n) este dat de semnalul de cauzalitate dintre

( ) ∑ ( ) ( )( )

( ) ∑ ( ) ( ) ∑ ( ) ( ) ( )
⏟ ⏟

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
Pentru prima sumă semnalul depinde de momentele viitoare a semnalului de intrare

Pentru a doua sumă semnalul depinde de momentul prezent si momentele trecute a

semnalului de intrare

Pentru că sistemul este cauzal, ieșirea y(n) depinde numai de semnalul de intrare de la
momentul prezent și trecut și nu depinde de cele viitoare. Prin urmare prima suma trebuie să
fie egală cu 0. Suma este 0 când k(-1), k(-2)... :
( ) ( )
Un SLIT este cauzal dacă răspunsul la impuls h(n) este 0 pentru n<0
Dacă și semnalul de intrarea este cauzal adică x(n)=0 dacă n<0 răspunsul pentru SLIT va fi:

( ) ∑ ( ) ( )( )

In plus dacă x(n) este cauzal atunci x(n-k) =0, n-k < 0 dacă și numai dacă (k>n)
Rezultă

( ) ∑ ( ) ( )( )
Din relația (4) răspunsul unui semnal cauzal la o secvență de intrare cauzală este cauzal
(pentru că y(n)=0 când n<0)

Sistemele liniare invariante în timp stabile caracterizate prin răspunsul la impuls

Stabilitatea unui sistem în sens mimo (intrare mărginită afirmă faptul că e mimo)
| ( )| | ( )|

| ( )| | ∑ ( ) ( )| ∑ | ( )| | ( )|

Unde:

∑ | ( )| | ( )| ∑ | ( )|

∑ | ( )|

Un SLIT este stabil dacă răspunsul la impuls este absolut

∑ | ( )|

Sisteme cu răspuns finit și infinit la impuls

Sistem cu răspuns finit la impuls cu FIR (Finite duration Impulse Response (Raspuns la
Impuls de durată Finită))
Un sistem FIR are răspunsul la impuls 0 cu excepția unui interval finit în timp
( )
In situația în care avem FIR cauzal atunci:
( )

( ) ∑ ( ) ( ) ∑ ( ) ( )

Ieșirea y(n) a unui SLIT FIR este suma dintre semnalul de intrare x(n), x(n-1) ... x(n-M-1)
ponderate cu răspunsul la impuls h(1), h(2) ... h(M-1).
Astfel spus sistemul ponderează cu valorile răspunsului la impuls cel mai recente M
eșantioane a semnalului de intrare și sumează cele M produse. Practic sistemul acționează ca
o fereastră care vede cele mai recente M eșantioane ale semnalului de intrare. Se spune ca
FIR au memorie finită de lungime M.
Sistem cu răspuns infinit la impuls cu IIR (Infinite duration Impulse Response (Raspuns la
Impuls de durată Infinită))
Sistemele SLIT IIR au un răspuns la impuls de durată infinită. In cazul în care este cuzal
atunci răspunsul semnalului devine:

( ) ∑ ( ) ( )

In cazul IIR cazual semnalul de ieșire la orice moment n este dat de suma dintre semnalele de
intrare x(n), x(n-1) și așa mai departe ponderate cu răspunsul la impuls h(0), h(1), și așa mai
departe
Astfel spus semnalul de ieșire este reprezentat de o sumă ponderată ce implică semnalul de
intrare de la semnalul de intrare x(n) și a tuturor celorlalte semnale x(n-1), x(n-2) ... Sistemul
IIR au memorie infinită
Corelația si autocorelația semnalelor deterministe discrete.
Corelația se aseamănă cu convoluția pentru că se ia in considerație 2 semnale iar formulele de
definiție sunt asemănătoare.
Corelație măsoară similitudinea dintre 2 semnale discrete
Să considerăm 2 semnale x(n) și y(n) și considerăm că cele două semnale sunt de energie
finită.
Funcția de corelație
Intercorelația dintre x(n) și y(n) este un semnal pe care îl notăm

() ∑ ( ) ( ) ( )

Sau

() ∑ ( ) ( ) ( )

Variabila l se numește decalaj.

Dacă inversăm obținem funcția de corelație între y și x

() ∑ ( ) ( ) ( )

Sau

() ∑ ( ) ( ) ( )

Comparând relația (1) și (4) sau (2) și (3) se observă că

 () ( )( )

Relația între corelație și convoluție:

() ( )( )

Dacă x(n)=y(n)

() ∑ ( ) ( ) ∑ ( ) ( )( )

Funcția de autocorelație.
Din relația (5) rezultă că rxx(l)= rxx(-l) rezultă că funcția de autocorelație este pară. Prin
urmare funcțiile pare pot fi calculate cu l ≥ 0.

( ) ∑ ( )( )

Pașii
Calculul corelației cuprinde parcurgerea următorilor pași
1. Se decalează y(n) cu l unități la dreapta dacă l>0 și cu |l| unități la stânga l<0.
2. Se multiplică x(n) cu y(n-l).
3. Se adună toate produsele de la 2.
Se dau x(n) și y(n) cu valori finite și formăm o combinație liniară ax(n)+by(n-l) cu a și b
numere reale și b diferit de 0.
Energia unui semnal z

∑ [ ( ) ( )] ∑ [ ( ) ( ) ( ) ( )]

∑ ( ) ∑ ( ) ( ) ∑ ( )

( ) () ( ) ( )

Dacă relația o împărțim la b2 rezultă:

( ) () ( ) ( ) ( ) () ( ) ( )

Relația 10 este o funcție de gradul 2 în variabila a/b.

Pentru ca 10 să fie adevărată:
 () ( ) ( ) () ( ) ( ) | ( )| √ ( ) ( )( )

( ) ∑ ( )

( ) ∑ ( )

| ( )| √
( ) ( )
| ( )| ( )
Din relația 12 se observă că funcția de autocorelație este maximă în origine
Daca una dintre cele 2 semnale x(n) sau y(n) se înmulțește cu o constantă formula funcției de
autocorelație nu o să fie modificată, ci doar amplitudinea sa.
( ) ( )
Pentru că scalarea (înmulțirea) nu este importantă pentru corelație în practică se folosește
normalizarea secvențelor de corelație și autocorelație în domeniul -1, 1.
Funcția de autocorelație normalizată se definește ca:
()
() ( )
√ ( ) ( )

| ( )| ( )

Similar:
()
() ( )
( )
| ( )| ( )