PNS Lucrarea 2 (Partea a II-a) Proprietățile semnalelor discrete.

Operații cu semnale discrete

Lucrarea 2 (Partea a II-a)

Proprietățile semnalelor discrete. Operații cu semnale

discrete
Pentru a putea prelucra un semnal cu ajutorul calculatorului numeric este
necesară discretizarea în timp a semnalului analogic, operație numită eșantionare.
Eșantioanele reprezintă valorile pe care le ia semnalul la anumite momente de timp
tn  nTS , unde n   , iar TS este pasul sau perioada de eșantionare. Frecvența de
eșantionare este:
1
FS  (1)
TS
Dacă semnalul analogic este xa  t  , atunci semnalul discret este x  n   xa  nTS  ,
iar semnalul refăcut va fi xr  t   x tFS  . Conform teoremei eșantionării, semnalul
xr  t  este același cu xa  t  doar dacă FS  2 Fmax , unde FS este frecvența de eșantionare
și Fmax cea mai mare frecvență din semnal. Frecvenţa FN  2 Fmax se numeşte frecvenţă
Nyquist. În Figura 1 este reprezentat câte un exemplu din cele 3 semnale.

Figura 1. a) Semnal analogic; b) Semnal discret obținut prin eșantionarea semnalului

analogic; c) Semnal analogic refăcut din semnalul discret

Dacă FS  2 Fmax , semnalul refăcut xr  t  va diferi de cel original xa  t  . Cea mai

mare frecvenţă din spectrul semnalului original xa  t  care se poate reface, în cazul
eşantionării acestuia cu frecvenţa FS , va fi frecvenţa
FS
Ff  (2)
2
numită frecvenţă de folding.

1. Proprietăți ale semnalelor discrete

1.1. Periodicitatea unui semnal discret

Fie un semnal armonic discret :
x  n   A cos  n    (3)
unde n   , A este amplitudinea,  este pulsația și  este faza.
Utilizând relația dintre pulsație și frecvență
  2 f , (4)
semnalul discret devine :
x  n   A cos  2 fn    . (5)

17
PNS Lucrarea 2 (Partea a II-a) Proprietățile semnalelor discrete. Operații cu semnale discrete

Un semnal discret este periodic dacă x  n  N   x  n  , n   și N este întreg.

Cea mai mică valoare pozitivă a lui N pentru care relația (5) este adevărată se
numește perioadă fundamentală.
Pentru ca semnalul armonic de frecvență f să fie periodic, trebuie ca
cos  2 f  n  N      cos  2 fn    . (6)
Această relație este adevărată dacă și numai dacă 2 fN  2k , k   sau
echivalent f=k/N, adică f este număr rațional ( f   ).
Semnalele armonice discrete sunt identice dacă pulsațiile lor diferă printr-un
multiplu întreg de 2π sau, echivalent, frecvențele diferă printr-un număr întreg, adică
semnalele
xk  n  A cos k n    , k  0,1, 2 (7)
sunt identice, dacă
 k  0  2 k  ,     0   (8)
sau
1 1
fk  f0  k ,   f0  (9)
2 2
Intervalele (-π,π] și (-1/2,1/2] se numesc fundamentale. Datorită periodicității,
orice secvență armonică de altă pulsație sau frecvență decât cea din domeniul
fundamental este identică cu o secvență armonică având pulsația și frecvența în
domeniul fundamental.

8 
Exemplul 1. Se consideră semnalul discret x  n   sin  n  . Să se determine
 3 
perioada fundamentală a acestui semnal. Programul următor generează și afişează
acest semnal pentru n  10 :10 .

% Program P2_II_1 (versiunea 1)

clear;
clc;

na=-10:10;
xa=sin(pi*8/3*na);
figure(1);
clf;
stem(na,xa)
grid on
h=title('$x_a[n]=sin\Big(\pi\cdot \frac{8}{3}\cdot n\Big)$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x_a[n]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

1.2. Paritatea unui semnal discret

Un semnal discret real x  n  este par dacă :
x  n  x  n (10)

18
PNS Lucrarea 2 (Partea a II-a) Proprietățile semnalelor discrete. Operații cu semnale discrete

și impar, dacă
x  n   x  n  . (11)
Orice semnal discret x  n  poate fi exprimat ca suma a două componente, una
pară și una impară. Componenta pară este
1
xe  n  
2
 x  n  x  n  , (12)
iar componenta impară este
1
2
 x  n   x  n  .
xo  n   (13)
Semnalul x  n  se numeşte semnalul x  n  reflectat sau oglindit, deoarece
reprezintă varianta în oglindă faţă de axa verticală a semnalului x  n  (vezi Secţiunea
2.1).
Semnalul discret va fi suma dintre cele două componente :
x  n   xe  n   xo  n  . (14)

Exemplul 2. Să se determine partea pară xe  n  şi partea impară xo  n  a

semnalului x  n  reprezentat în Figura 2.

Figura 2. Semnalul pentru Exemplul 2

% Program P2_II_5 (versiunea 2)

clear;
clc;

n=-8:8
x=[zeros(1,7) 1/2 1 1 1 1/2 zeros(1,5)]

figure(1)
clf;
subplot(3,2,1)
stem(n,x)
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 -1.2 1.2])
grid on
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x[n]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
h=title('Semnalul $x[n]$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

19
PNS Lucrarea 2 (Partea a II-a) Proprietățile semnalelor discrete. Operații cu semnale discrete

pause

subplot(3,2,3)
xrefl=fliplr(x);
stem(n,xrefl)
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 -1.2 1.2])
grid on
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x[-n]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
h=title('Semnalul $x[-n]$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

xe=0.5*(x+xrefl);

subplot(3,2,5)
stem(n,xe)
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 -1.2 1.2])
grid on
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x_e[n]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
h=title('Semnalul $x_e[n]=0.5 \cdot (x[n]+x[-n])$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

subplot(3,2,2)
stem(n,x)
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 -1.2 1.2])
grid on
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x[n]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
h=title('Semnalul $x[n]$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

subplot(3,2,4)
stem(n,xrefl)
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 -1.2 1.2])
grid on

20
PNS Lucrarea 2 (Partea a II-a) Proprietățile semnalelor discrete. Operații cu semnale discrete

hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x[-n]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
h=title('Semnalul $x[-n]$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

xo=0.5*(x-xrefl);

subplot(3,2,6)
stem(n,xo)
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 -1.2 1.2])
grid on
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x_o[n]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
h=title('Semnalul $x_o[n]=0.5 \cdot (x[n]-x[-n])$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

Semnalele xe  n  şi xo  n  vor fi cele din Figura 3.

Figura 3. Semnalele xe  n  şi xo  n  din Exemplul 2

2. Operații cu semnale discrete

2.1. Deplasarea în timp și reflectarea semnalului discret
Un semnal x  n  poate fi deplasat în timp prin înlocuirea variabilei independente
n cu n-k, unde k   . Pentru k>0, deplasarea în timp are ca rezultat o întârziere
(deplasare la dreapta) a semnalului cu k unități de timp. Pentru k<0, deplasarea în timp
determină un avans al semnalului (o deplasare la stânga) cu |k| unități de timp.

21
PNS Lucrarea 2 (Partea a II-a) Proprietățile semnalelor discrete. Operații cu semnale discrete

O altă operație care se poate efectua asupra semnalului discret este reflectarea
lui. În acest caz, variabila independentă n se înlocuiește cu –n, operație numită
reflectare (sau oglindire) a semnalului în raport cu axa ordonatelor.

2.2. Înmulţirea semnalelor

Prin înmultirea a două sau mai multe semnale se înțelege înmulțirea valorilor
semnalelor pentru aceeași valoare a lui n.

Exemplul 3. Pentru același semnal din Exemplul 2, să se determine și să se

reprezinte semnalele x  n  3  u  2  n  şi x  n  1    n  2 . Tabelul 1 arată determinarea
semnalelor din acest exemplu.

Tabelul 1. Determinarea semnalelor din Exemplul 3

n ... -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 ...
x  n ... 0 1/2 1 1 1 1/2 0 0 0 0
x  n  3 ... 0 0 0 0 1/2 1 1 1 1/2 0 ...
u  n ... 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 ...
u  2  n ... 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 ...
x  n  3  u  2  n  ... 0 0 0 0 1/2 0 0 0 0 0 ...
x  n  1 ... 0 0 1/2 1 1 1 1/2 0 0 0 ...
 n ... 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 ...
  n  2 ... 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 ...
x  n  1    n  2 ... 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 ...

Reprezentarea semnalelor x  n  1    n  2 şi x  n  3  u  2  n  este dată în

Figura 4.

Figura 4. Semnalele x  n  1    n  2 şi x  n  3  u  2  n 

Exemplul 4. Pentru același semnal din Exemplul 2, determinați și reprezentați

în Matlab semnalele: x  n  2 , x  n  2 , x  n  , x  n  4 , x  n  4 , x  n  4 ,
x  n   u  2  n  , x  n  1    n  2 şi x  n 2  .

% Program P2_II_5 (versiunea 2) - continuare

22
PNS Lucrarea 2 (Partea a II-a) Proprietățile semnalelor discrete. Operații cu semnale discrete

figure(2)
clf
subplot(3,1,1)
stem(n,x)
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 0 1.2])
grid on
h=title('Semnalul $x[n]$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x[n]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

subplot(3,1,2)
stem(n,[zeros(1,2) x(1:15)])
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 0 1.2])
grid on
h=title('Semnalul $x[n]$ deplasat la dreapta (intarziat) cu 2
esantioane');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x[n-2]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

subplot(3,1,3)
stem(n,[x(3:17) zeros(1,2)])
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 0 1.2])
grid on
h=title('Semnalul $x[n]$ deplasat la stanga cu 2 esantioane');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x[n+2]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

figure(3)
clf
subplot(2,2,1)
stem(n,xrefl)
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x[-n]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

23
PNS Lucrarea 2 (Partea a II-a) Proprietățile semnalelor discrete. Operații cu semnale discrete

h=title('Semnalul $x[n]$ reflectat');

set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 0 1.2])
grid on

pause

subplot(2,2,2)
stem(n,[zeros(1,4) xrefl(1:13)])
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 0 1.2])
grid on
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x[4-n]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
h=title('Semnalul $x[4-n]$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

subplot(2,2,3)
stem(n,[zeros(1,4) x(1:13)])
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 0 1.2])
grid on
h=title({'Semnalul $x[n]$ deplasat la dreapta (intarziat)',
'cu 4 esantioane'});
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x[n-4]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

subplot(2,2,4)
stem(n,[xrefl(5:17) zeros(1,4)])
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 0 1.2])
grid on
h=title({'Semnalul $x[-n-4]$'});
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x[-n-4]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

figure(4)
clf
subplot(3,1,1)

24
PNS Lucrarea 2 (Partea a II-a) Proprietățile semnalelor discrete. Operații cu semnale discrete

stem(n,x)
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 0 1.2])
grid on
h=title('Semnalul $x[n]$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x[n]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

subplot(3,1,2)
u_de_2_minus_n=[ones(1,11) zeros(1,6)];
stem(n,u_de_2_minus_n,'r')
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 0 1.2])
grid on
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$u[2-n]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
h=title('Semnalul $u[2-n]$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 0 1.2])

pause

subplot(3,1,3)
stem(n,u_de_2_minus_n.*x)
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 0 1.2])
grid on
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x[n] \cdot u[2-n]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
h=title('Semnalul $x[n] \cdot u[2-n]$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

figure(5)
clf
subplot(3,1,1)
stem(n,[x(2:17) 0])
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 0 1.2])
grid on
h=title('Semnalul $x[n+1]$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

25
PNS Lucrarea 2 (Partea a II-a) Proprietățile semnalelor discrete. Operații cu semnale discrete

hy=ylabel('$x[n+1]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

subplot(3,1,2)
delta_de_n_minus_2=[zeros(1,10) 1 zeros(1,6)];
stem(n,delta_de_n_minus_2,'r')
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 0 1.2])
grid on
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$\delta[n-2]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
h=title('Semnalul $\delta[n-2]$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 0 1.2])

pause

subplot(3,1,3)
stem(n,delta_de_n_minus_2.*[x(2:17) 0])
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 0 1.2])
grid on
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x[n+1] \cdot \delta[n-2]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
h=title('Semnalul $x[n+1] \cdot \delta[n-2]$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

figure(6)
clf
x_de_n_to_2=zeros(1,17);
for n_index=-8:8
if n_index^2<=4
x_de_n_to_2(n_index+9)=x(n_index^2+9);
end
end
stem(n,x_de_n_to_2)
axis([min(n)-0.2 max(n)+0.2 0 1.2])
grid on
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x[n^2]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
h=title('Semnalul $x[n^2]$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

26
PNS Lucrarea 2 (Partea a II-a) Proprietățile semnalelor discrete. Operații cu semnale discrete

3. Aplicații rezolvate

1. Se dă următorul semnal analogic: x  t   sin  640 t   sin 1280 t  . Să se

determine ce semnal discret x  n  se poate obține prin eșantionarea semnalului
analogic x  t  cu frecvența de eșantionare FS  960 Hz și ce semnal refăcut xr  t 
rezultă din semnalul discret. Care este frecvenţa de folding şi care sunt frecvenţele din
domeniul fundamental pentru semnalul discret x  n  ? Să se realizeze un program
Matlab care să afișeze semnalul analogic inițial, semnalul discret, obținut în urma
eșantionării și semnalul analogic refăcut. Utilizați funcția Matlab fourier pentru a
determina spectrele semnalelor x(t ) si xr  t  .

% Program P2_II_2_sin_F_320_minus_sin_F_640
clear;
clc;

t=(0:0.01:10)*1e-3;
xa=sin(640*pi*t)-sin(1280*pi*t);

figure(1);
clf;
plot(t*1e3,xa,'b')
axis([0 10 -2 3])
grid on
h=title('$x_a(t)=sin(640\cdot \pi\cdot t) - sin(1280\cdot
\pi\cdot t)$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hx=xlabel('$t [ms]$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x_a(t)$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

syms t w
X_a_w=fourier(sin(640*pi*t)-sin(1280*pi*t),t,w)

figure(2);
clf;
% stem([-1280*pi -640*pi 640*pi 1280*pi]/(2*pi),[-pi pi -pi
pi]/pi,'^m')
stem([-640*pi 1280*pi]/(2*pi),[pi pi]/pi,'^b','filled')
hold on
stem([-1280*pi 640*pi]/(2*pi),[-pi -pi]/pi,'vb','filled')
axis([-800 800 -2.2 2.2])
grid on
h=title('$Spectrul~ semnalului~ x_a(t)$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hx=xlabel('$F [Hz]$');

27
PNS Lucrarea 2 (Partea a II-a) Proprietățile semnalelor discrete. Operații cu semnale discrete

set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$\frac{Im\{X_a(F)\}}{\pi}$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

figure(3);
clf;
nd=-10:10;
xd1=sin(640*pi*nd/960)-sin(1280*pi*nd/960);
xd2=2*sin(2*pi/3*nd);
stem(nd,xd1,'ro','filled')
hold on
stem(nd,xd2,'gd');
axis([-10 10 -2.5 3])
grid on
hl=legend('$x_1[n]=sin\Big(640\cdot \pi\cdot
\frac{n}{960}\Big) - sin\Big(1280\cdot \pi\cdot
\frac{n}{960}\Big)$','$x_2[n]=2\cdot sin\Big(2\cdot \pi \cdot
\frac{1}{3}\cdot n\Big)$');
set(hl,'Interpreter','latex','Fontsize',14)
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x_1[n] (cu~ rosu), x_2[n] (cu~ verde)$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

t=(0:0.01:10)*1e-3;
xa=sin(640*pi*t)-sin(1280*pi*t);
xr=2*sin(2*pi/3*t*960);

figure(1);
clf;
plot(t*1e3,xa,'b',t*1e3,xr,'m')
axis([0 10 -2 3])
grid on
hl=legend('$x_a(t)$','$x_r(t)$');
set(hl,'Interpreter','latex','Fontsize',14)
h=title('$x_a(t)=sin(640\cdot \pi\cdot t) - sin(1280\cdot
\pi\cdot t), x_r(t)=2\cdot sin\Big(2\cdot \pi \cdot
\frac{1}{3}\cdot t\cdot 960\Big)$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hx=xlabel('$t [ms]$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x_a(t) (cu~ albastru), x_r(t) (cu~ magenta)$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause
hold on
t=(0:1/960*1e3:10)*1e-3;
xd_a=sin(640*pi*t)-sin(1280*pi*t);

28
PNS Lucrarea 2 (Partea a II-a) Proprietățile semnalelor discrete. Operații cu semnale discrete

stem(t*1e3,xd_a,'r')
hl=legend('$x_a(t)$','$x_r(t)$','$x_a\Big(\frac{n}{960}\Big)
(n=0,1,...,9)$',1);
set(hl,'Interpreter','latex','Fontsize',14)
hy=ylabel('$x_a(t) (cu~ albastru), x_r(t) (cu~ magenta),
x_a\Big(\frac{n}{960}\Big) (cu~ rosu)$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

pause

syms t w
X_r_w=fourier(2*sin(2*pi/3*t*960),t,w)

figure(2);
hold on
stem(-640*pi/(2*pi),2*pi/pi,'^m')
hold on
stem(640*pi/(2*pi),-2*pi/pi,'vm')
axis([-800 800 -2.2 2.2])
grid on
h=title('$Spectrele~ semnalelor~ x_a(t)~ si~ x_r(t)$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hx=xlabel('$F [Hz]$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$\frac{Im\{X_a(F)\}}{\pi},
\frac{Im\{X_r(F)\}}{\pi}$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

2. Să se determine dacă semnalele următoare sunt periodice și dacă sunt, care este
perioada fundamentală. Să se realizeze un program Matlab care să afișeze aceste
semnale. Verificaţi dacă semnalele sunt periodice şi pentru cele care sunt, determinaţi
perioada fundamentală.
 
a) x  n   sin  2n  
 2
     2 
b) x  n   sin  n   cos  n   2  cos  n  
2  6   3 4

% Program P2_II_1 (versiunea 1) - continuare

nb=-30:30;
xb=sin(2*nb+pi/2);
figure(1);
clf;
stem(nb,xb)
grid on
h=title('$x_b[n]=sin\Big(2\cdot n+\frac{\pi}{2}\Big)$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x_a[n]$');
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

29
PNS Lucrarea 2 (Partea a II-a) Proprietățile semnalelor discrete. Operații cu semnale discrete

pause

nc=-20:20;
xc=sin(pi*nc/2)+cos(pi*nc/6)-2*sin(2*pi*nc/3+pi/4);
figure(1);
clf;
stem(nc,xc)
grid on
h=title('$x_c[n]=sin\Big(\frac{\pi\cdot n}{2}\Big) +
cos\Big(\frac{\pi\cdot n}{6}\Big) - 2\cdot
sin\Big(\frac{2\cdot\pi\cdot n}{3}+\frac{\pi}{4}\Big)$');
set(h,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hx=xlabel('$n$');
set(hx,'Interpreter','latex','Fontsize',16)
hy=ylabel('$x_c[n]$')';
set(hy,'Interpreter','latex','Fontsize',16)

4. Aplicații propuse

Exerciţiul 1. Determinați în scris dacă semnalele următoare sunt periodice și

dacă sunt, găsiţi perioada fundamentală. Realizați apoi un program Matlab care să
verifice rezultatele găsite.
a) x  n   cos  3n  , n  40, 40 ,
 62 
b) x  n   sin   n  , n  25, 25 ,
 10 
     
c) x  n  cos  n   sin  n   3  cos  n   , n  30,50 .
2  8  4 3

Exerciţiul 2. Se dă următorul semnal analogic: x  t   sin  480 t   3sin  720 t  .

Să se determine ce semnal discret se poate obține prin eșantionarea semnalului x  t  cu
frecvența de eșantionare Fs  600 Hz și ce semnal refăcut rezultă din semnalul discret.
Să se realizeze un program Matlab care să afișeze semnalul analogic inițial, semnalul
discret obținut în urma eșantionării și semnalul analogic refăcut.

Exerciţiul 3. Se dă semnalul:
 n
1  , n  3: 1,
x  n   3
1, n  0 : 3

Să se calculeze și să se reprezinte cu ajutorul unui program Matlab următoarele
semnale: x  n , x  n  4 , x  n  4 , x  n  4 , x  n   u 1  n  , x  2  n    n  3 ,
x  n 2  , xe  n  , xo  n  .

30