Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VCandea - Marturii Romanesti Peste Hotare - V1 PDF
VCandea - Marturii Romanesti Peste Hotare - V1 PDF
MĂRTURII ROMÂNEŞTI
PESTE HOTARE
I
INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE BIBLIOTECA METROPOLITANĂ
AL ACADEMIEI ROMÂNE BUCUREŞTI
VIRGIL CÂNDEA
MĂRTURII ROMÂNEŞTI
PESTE HOTARE
CREAŢII ROMÂNEŞTI ŞI IZVOARE DESPRE ROMÂNI
ÎN COLECŢII DIN STRĂINĂTATE
SERIE NOUĂ
I
ALBANIA – ETIOPIA
CÂNDEA, VIRGIL
Mărturii româneşti peste hotare : creaţii româneşti şi izvoare
despre români în colecţii din străinătate / Virgil Cândea. – Bucureşti :
Biblioteca Bucureştilor, 2010-
vol.
ISBN 978-973-8369-69-6
Vol. 1. : Albania - Etiopia. – 2010. – ISBN 978-973-8369-72-6
008(=135.1)(100)
CUVÂNT ÎNAINTE
ţării, 1 544 pogoane de vie şi peste 4 000 prăvălii din oraşele mari erau
ale celor 71 de mănăstiri, 25 de schituri şi 14 biserici închinate Locurilor
Sfinte”10. Amploarea daniilor uimise chiar pe oamenii timpului: într-un
document din 1628 al lui Alexandru Iliaş, domnul Ţării Româneşti, se arăta
că voievozii anteriori „au săturat Muntele Sfânt şi alte locuri cu metohuri
din mănăstirile Ungrovlahiei”11. Din unghiul care ne interesează în această
lucrare, fenomenul este menţionat numai ca o explicaţie a marelui număr
de monumente, opere de artă, documente, manuscrise şi cărţi vechi de
provenienţă românească aflătoare mai pretutindeni în Peninsula Balcanică
şi în Orientul Apropiat. Lucrările lui Nicolae Iorga, Marcu Beza, Teodor
Bodogae sau unele mai recente dau, despre patrimoniul cultural românesc
păstrat în această parte a lumii, imagini convingătoare dar, deocamdată,
incomplete, deoarece asemenea studii se bizuie mai ales pe datele
documentare oferite de contribuţiile istoricilor de artă şi arhitectură, ale
bizantiniştilor, filologilor sau istoricilor monahismului oriental, iar nu pe
cercetări sistematice, exhaustive ale arhivelor, bibliotecilor şi colecţiilor
din aşezămintele respective12. Este semnificativ însă faptul că nici un studiu
global despre tezaurele Muntelui Athos13 nu poate ignora superbele piese
de provenienţă românească, prezentate, de altfel, şi în somptuosul album
publicat la Atena14, în care sunt reproduse opere de artă donate de români şi
10
Ibidem, p. 9.
11
Documenta Romaniae Historica, B. Ţara Românească, XXII (ed. Damaschin Mioc),
Bucureşti, 1969, p. 54.
12
N. Iorga, Vasile Lupu ca următor al împăraţilor de Răsărit în tutelarea Patriarhiei de
Constantinopole şi a Bisericii Ortodoxe, în „Analele Academiei Române”, s. II, Memoriile Secţiunii
Istorice, t. 36, 1913-1914, p. 207-236; idem, Fundaţiunile domnilor români în Epir, ibidem,
p. 881, 916; idem, Fundaţiunile religioase ale domnilor români în Orient, ibidem, p. 863-880; idem,
Muntele Athos in legătură cu ţerile noastre; pentru alte contribuţii pe această temă ale savantului,
vezi Virgil Cândea, Nicolas Iorga, historien de l’Europe du sud-est, în Nicolas Iorga, l’homme et
l’oeuvre, Bucarest, 1972, p. 228-238; Marcu Beza, Urme româneşti în Răsăritul ortodox, Bucureşti,
1935; Teodor Bodogae, Ajutoarele româneşti la mănăstirile din Sfîntul Munte Athos, Sibiu, 1941;
Virgil Cândea, Sources grecques et roumaines dans les bibliothèques du Proche Orient, în „AIESEE
Bulletin”, 8, 1970, nr. 1-2, p. 66-78; A. Camariano-Cioran, Aides pécuniaires fournies par les Pays
Roumains aux écoles grecques, în „Revue des études sud-est européennes”, 17, 1979, nr. 1, p. 123-
151; 18, 1980, nr. 1, p. 63-84; V. Cândea, C. Simionescu, Le Mont Athos. Présences roumaines,
Bucureşti, 1979; idem, Prezenţe culturale româneşti. Istanbul, Ierusalim, Paros, Patmos, Sinai,
Alep, Bucureşti, 1982; A. Camariano-Cioran, L'Épire et les Pays Roumains, Ianina, 1984; V. Cândea,
C. Simionescu, Prezenţe culturale româneşti. Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, Bucureşti, 1987.
13
V. Langlois, Le Mont Athos et ses monastères, Paris, 1867; H. Brockhaus, Die
Kunst in den Athos-Klöstern, Leipzig, 1891; N.P. Kondakov, Pamjatniki hristianskogo
iskusstva na Afone, S.-Peterburg, 1902; G. Millet, Monuments byzantins de l’Athos, I
(Les peintures), Paris, 1927; F. Dölger, Monchsland Athos, München, 1943.
14
S.M. Pelikanidou, P.K. Christou, Ch. Mauropoulou-Tsioumo, S.N. Kada, A. Katzarou,
Oi thīsauroi tou Agiou Orous, s. I, t. I, Atena, 1973, p. 36-37, 41-43, 236-237, 314-315, 354-355,
359; t. II, Atena, 1975, p. 12, 145, 201-202; t. III, Atena, 1979, p. 16-18, 22, 120, 161, 179-195, 203.
X VIRGIL CÂNDEA
între 1600 şi 1603; la 1653, iarăşi turcii. Soldaţii lui Rácz au spoliat chiar
şi mormintele princiare de bijuterii şi podoabe, aruncând osemintele. Multe
obiecte de artă au căzut jertfă vremurilor neliniştite: tătarilor, turcilor,
volniciilor princiare, inovaţiunilor Reformaţiei şi numeroaselor incendii
mari. Astfel de incendii mari au fost, de exemplu, cele din 1556, 1570
la Sibiu, în 1689 la Braşov, în 1433 la Sebeşul Săsesc. Prin introducerea
Reformaţiunii se îndepărtează aranjamentul bisericilor catolice, altarele,
sculpturile, icoanele, cum s-a făcut de exemplu la Mediaş în 1545. Oraşul
Oradea şi-a topit, în 1609, pentru scopuri războinice, cele patru statui de
bronz celebre ale fraţilor Martin şi Gheorghe din Klussenburch [Cluj].
Când Sigismund Báthory a părăsit Ardealul, el a nimicit toate obiectele ce
nu le-a putut duce cu sine”22. Trebuie adăugat acestor pierderi faptul că cel
mai important fond de manuscrise brâncoveneşti şi cantacuzineşti, de la
mănăstirea Hurez sau din biblioteca umanistă de la Mărgineni a stolnicului
Constantin Cantacuzino – aflătoare azi în Biblioteca Naţională din
Viena –, a ajuns acolo din iniţiativa prinţului Eugeniu de Savoia, comandant
de oşti în slujba împăratului.
„În 1786, împăratul Iosif al II-lea ordonă topirea comorilor de aur şi
argint ale bisericilor şi mănăstirilor, ceea ce a însemnat o mare pierdere
din punctul de vedere al istoriei artelor ardelene [...]. Multe obiecte de artă
şi culturale au fost transportate de către Habsburgi la Viena. S-au păstrat
însemnări că nu toate din acestea au ajuns la Viena, ci au dispărut ori s-au
nimicit pe drum. Aşa, cu ocazia unui transport la Viena, o corabie în care se
găseau obiecte antice din Ardeal, colecţionate de contele Ariosti [arheolog
italian, n.n.], s-a scufundat în 1723 la Seghedin. Cu prilejul unui alt
transport din Banat, s-a scufundat în Dunăre, în 1755, în apropierea Budei,
colecţia adunată de baronul Engelshofen”23. Splendidele antichităţi dacice
de la Cioara, Poşaga, Marca, Moreda, Orăştie şi Someşu Cald, tezaurele de
la Şimleul Silvaniei şi Sânnicolau Mare, aflătoare azi la Muzeul Istoric şi
de Artă din Viena, au fost strămutate acolo de autorităţile habsburgice, pe
măsură ce erau descoperite24.
Descriind lucrările de amenajare a Băilor Herculane întreprinse de
generalul Hamilton, după numirea sa, în 1736, ca guvernator al Banatului
ocupat de austrieci, cronicarul Nicolae Stoica de Haţeg notează că „între alte
lucrări de mirare ce să descoperea, mai vârtos [...] trupuri de trei persoane
împietrite, făr de mâna dreaptă şi fără capete, într-o baie boltită, uscată, tare
22
C. Petranu, op. cit., p. 87-88.
23
Ibidem.
24
Radu Florescu, Ion Miclea, Tezaure transilvane la Kunsthistoriches Museum din Viena,
Bucureşti, 1979, p. 16, 27 (n. 1), 29, 41, 57, 79 (n. 1), 82-83.
XIV VIRGIL CÂNDEA
din Papua Noua Guinee 17 opere de artă, iar în anul următor, cu prilejul
proclamării independenţei Insulelor Solomon, două valoroase sculpturi
către Muzeul Naţional al noului stat. De menţionat că Muzeul Australian nu
depinde de administraţia centrală a ţării, ci de aceea a statului New South
Wales, bucurându-se de o libertate deplină în ceea ce priveşte regimul
bunurilor pe care le posedă. În acelaşi timp, persoane particulare din
Australia au retrocedat spontan colecţiile lor provenind din diferite insule
din Melanezia58. Belgia a restituit de asemenea importante bunuri culturale
muzeelor din Zair, în virtutea unui acord bilateral. Este vorba de două sute
de opere de artă şi 892 obiecte etnografice; circa o mie de piese urmau a
fi transferate ulterior59. La fel a procedat Olanda care, în 1978, cu prilejul
bicentenarului Muzeului Pusat din Djakarta, a restituit Indoneziei o celebră
statuie reprezentându-l pe Buddha Prajnaparamita, iniţiativă continuată
prin alte transferuri60. Mai aproape de noi, în Grecia, au fost întreprinse
demersuri la nivel guvernamental pentru recuperarea frontonului sculptat
al Parthenonului (monument din secolul al V-lea î.e.n.), pe care în anul
1801 diplomatul britanic Thomas Bruce Elgin, cu încuviinţarea guvernului
otoman local, l-a desprins din celebrul monument. Operele pe care de peste
două secole amatorii de artă le admiră la British Museum în sala Elgin
Marbles nu sunt decât bunuri culturale din patrimoniul naţional grecesc,
înstrăinate printr-un act calificat chiar de compatrioţii contemporani ai
lordului drept vandalism.
În 1982, Sri Lanka a întreprins demersuri similare pentru a determina
Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Olanda, Germania şi S.U.A. să-i restituie
creaţii culturale achiziţionate în mod abuziv în trecut. Marii Britanii, de
pildă, i-a fost cerută retrocedarea celebrei statui a zeiţei Tara (Pattini Devi),
datând din secolul al X-lea61. Recent, Turcia a cerut Muzeului Metropolitan
din New York restituirea tezaurului regelui Cressus al Lydiei şi a reuşit
să obţină 7400 tăbliţe cu texte hittite descoperite de arheologi germani la
începutul secolului XX în săpăturile de la Bogazköy şi preluate de Muzeul
Pergamon din Berlin62.
58
James R. Specht, L’Australian Museum et le retour de leurs artefacts aux États insulaires
du Pacifique, în „Museum”, 31, 1979, nr. 1, p. 28-31.
59
Huguette Van Geluwe, L’apport de la Belgique au patrimoine culturel zaïrois, în „Museum”,
31, 1979, nr. 1, p. 32-37.
60
Peter H. Pott, Mohammad Amir Sutaarga, Retour d’objets culturels: arrangements conclus
ou en cours de conclusion (Pays Bas-Indonésie), în „Museum”, 31, 1979, nr. 1, p. 38-42.
61
Dumitru Constantin, Ştiri dintr-un an, în „Flacăra”, 1982, nr. 52, p. 28; despre operă,
transferată la British Museum încă din 1830, v. Ananda K. Coomaraswamy, History of Indian and
Indonesian Art, New Delhi, 1972, p. 167 şi fig. 300.
62
Cf. „România liberă”, 45, 1987, octombrie 24, nr. 13364, p. 6.
XXII VIRGIL CÂNDEA
aceluiaşi criteriu, n-am reţinut o serie de piese pe care unii autori le-au
asociat fără temei cu istoria culturii noastre ca, de exemplu, epitaful lui
Haralambie, arhimandritul mănăstirii Mahera din Cipru, datat din 1792,
când comanditarul broderiei nu se afla în Moldova68, sau icoana lui Iosif
Moldovalahul de la biserica Faneromeni din Nicosia (Cipru)69, a cărei
identitate românească nu e dovedită70 etc.
Prezenţa în lucrare a unor creaţii spirituale străine – manuscrise
sau cărţi, opere de artă sau piese muzeale diverse – se justifică, aşadar,
exclusiv prin relaţia lor cu cultura românească. Este cazul vechilor
manuscrise greceşti şi slave salvate în mănăstirile noastre după căderea
Peninsulei Balcanice sub dominaţia otomană, revenite în ţările de origine
sau ajunse în alte ţări în epoca modernă. Păstrarea lor timp de câteva secole
la noi, unde au fost citite, copiate, traduse şi adnotate, le conferă şi valoarea
de izvoare pentru istoria culturii româneşti. În aceeaşi situaţie sunt unele
manuscrise sau cărţi rare din biblioteca din Buda a regelui Matei Corvin,
care au luat calea Transilvaniei după ocuparea Ungariei de către otomani
(1526), ajungând târziu în colecţii străine, unele în secolul trecut71.
Antichităţile descoperite în ţara noastră, preistorice, greceşti sau
romane, ca şi specimenele geologice provenite de la noi şi înstrăinate
îşi justifică prezenţa atât ca bunuri de patrimoniu cât şi ca surse privind
trecutul sau pământul românesc.
A doua mare categorie de documente, manuscrise, opere de artă etc.
incluse în lucrare este formată din izvoare şi creaţii străine care au ca
obiect trecutul pământului şi poporului român sau cuprind şi informaţii
despre istoria, civilizaţia şi cultura românilor: documente (instrucţiuni
către ambasadori, rapoarte diplomatice şi militare, corespondenţă oficială
şi particulară), inscripţii, manuscrise şi cărţi (cronici, jurnale de călătorie,
lucrări ştiinţifice ori literare), atlase, hărţi, foi volante, creaţii artistice.
Limitele cronologice ale pieselor înregistrate diferă de la o categorie
la alta. Figurează în lucrare documente diplomatice sau militare, scrisori,
68
M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, Cipru şi Muntele Sinai, în „Academia
Română”, s. III, Memoriile Secţiunii literare, t. 6, 1932, p. 212 şi Urme româneşti în Răsăritul
ortodox, ed. a 2-a, Bucureşti, 1937, p. 68 îl descrie, fără motivaţie, ca având legătură cu cultura
românească. A se vedea însă I.P. Tsiknopoulos, Ī iera vasilikī kai stauropegiakī monī tīs Yperagias
Theotokou tou Machaira, Nicosia, 1968, p. 200-201, 208 (inscripţia).
69
M. Beza, op. cit., p. 68-69, 80.
70
N. Iorga, Portretele domnilor noştri la Muntele Athos, în „Academia Română”,
s. III, Memoriile Secţiunii istorice, t. 9, 1928, p. 27; Al. Alexianu, Cine este Iosif Moldovalahul,
fondatorul de la Phaneromene?, în Acest ev mediu românesc. Însemnări de iconografie şi artă veche
pământeană, Bucureşti, 1973, p. 199-202.
71
Zsigmond Jakó, Transilvania şi Corviniana, în Philobiblon transilvan, Bucureşti, 1977,
p. 72-92.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXV
Asemenea deplasări, frecvente şi pentru fonduri sau piese din alte ţări, sunt
însoţite în lucrarea de faţă de indicaţia: fost.
Piesele (în majoritatea lor manuscrise) în mod sigur distruse sau
poate numai deplasate în colecţii neidentificate au fost totuşi semnalate
în cazurile când, din bibliografie, li s-au putut întocmi descrierile şi stabili
ultima localizare, punct de plecare pentru viitoare depistări. Procedeul
se justifică prin faptul că despre asemenea piese se păstrează suficiente
informaţii pentru a li se determina atât identitatea (autorul, cuprinsul), cât şi
rosturile în răspândirea culturii româneşti în lume sau în relaţiile românilor
cu alte popoare (circulaţia, ultimul deţinător). Ne referim la manuscrisele
foste la Biblioteca Naţională din Belgrad, pierdute în bombardamentul
din 6 aprilie 1941 amintit mai sus, cele din biblioteca Şcolii evanghelice
din Izmir, distruse în incendiul din 1 septembrie 192286, alte manuscrise
cunoscute cercetătorilor noştri, dar dispărute în cursul celui de-al doilea
război mondial87, epitrahilul de la Alexandru cel Bun cu portretul
donatorului şi al doamnei sale Marina88, păstrat cândva la Muzeul Ermitaj
din St. Peterburg, cunoscut azi numai prin fotografii89 etc. Piesele în aceste
situaţii au fost marcate cu asterisc; pentru cele sigur distruse s-au menţionat
şi împrejurările dispariţiei.
Au fost lăsate în mod deliberat deoparte numeroase documente şi
manuscrise (româneşti sau străine) descoperite în ultimii ani, ale căror
descrieri nu au fost încă – sau au fost doar sumar – publicate. Este vorba
îndeosebi de izvoarele din arhive şi biblioteci străine, păstrate în reproduceri
microfilmate sau fotocopiate la Arhivele Statului din Bucureşti. Ele au
fost incluse în lucrare numai dacă în bibliografia folosită (cărţi, articole,
rapoarte din „Revista Arhivelor” – rubrica Cercetări în arhive de peste
hotare) am aflat suficiente elemente de descriere90.
În sfârşit, nu figurează în lucrare bunurile culturale (picturi, sculpturi,
tapiserii, cărţi vechi etc.) păstrate în oficiile diplomatice româneşti, deoarece
asemenea piese fac parte din patrimoniul naţional. Au fost incluse însă
lăcaşurile de cult, proprietăţi ale comunităţilor româneşti de peste hotare şi
bunurile lor culturale, adesea de valoare deosebită.
86
Ibidem, p. 216, nr. 778.
87
De exemplu, cele din bibliotecile unor foste mănăstiri din Republica Moldova: Căpriana,
Condrea, Hîncu, Săhărani, Suruceni.
88
A se vedea la http://www.putna.ro/Epitrahil-s3-ss1-c6-cc8.php ilustraţii ale unor veşminte
asemănătoare (n. ed.).
89
Ana-Maria Muzicescu, Broderia medievală românească, Bucureşti, 1969, p. 29, nr. 7 şi
fig. 10-12.
90
Aşadar, Ghidul microfilmelor. Documente din arhivele străine, I-III + Supliment, vol.
I-II, Bucureşti, D.G.A.S., 1978-1979, 1983, nu a fost folosit ca izvor bibliografic, datele sumare
nepermiţând descrierea documentelor şi manuscriselor.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXIX
Paris, Veneţia, New York), dar şi de tehnologie (de la moara cu făcaie din
Muzeul Tehnic de la München până la prototipurile invenţiilor româneşti în
domeniul aviaţiei datorate lui Traian Vuia, Gheorghe Botezat, Henri Coandă,
expuse la muzeele aeronautice din Bourget şi Washington)104. Toate acestea
au furnizat suficiente argumente privind necesitatea ca, prin repertorierea
acestor opere risipite pe atâtea meridiane, să se ofere iubitorilor culturii şi
civilizaţiei româneşti un instrument de informare nou privind locul acestei
culturi şi al acestei civilizaţii în lume. Aceasta a încurajat ideea unei noi
redactări – mai sistematice şi mai complete – a Repertoriului din 1963.
Această întreprindere era – pentru un singur om – temerară şi,
probabil, puţini se vor încumeta să o repete, la noi sau în alte ţări, fără
logistica salutară a băncilor de date, computerelor, procesoarelor de text
şi fără colective de arhivişti, bibliografi, muzeografi calificaţi. Ea a cerut
alţi zece ani de lucru stăruitor pentru detectarea pieselor din străinătate
interesând trecutul românilor şi prezenţa creaţiilor româneşti în lume. O
perioadă de renunţare deliberată la alte manifestări publicistice, atât de
confortabile şi ispititoare totuşi pentru posesorul unei asemenea informaţii
despre valori culturale inedite, documente necunoscute, căutate de toate
revistele şi reuniunile ştiinţifice de la noi. În tot acest timp, prioritară a
fost ducerea lucrării la un stadiu publicabil. Puţini specialişti, parcurgând
bibliografia ei, pot aprecia câte eforturi a cerut lectura numeroaselor
cataloage de manuscrise, corpuri de documente, inventare de muzee, lucrări
de specialitate, pentru constituirea documentaţiei de bază şi, după aceea,
sistematizarea acestui noian de informaţii în geografia contemporană a
arhivelor, bibliotecilor, muzeelor şi colecţiilor particulare din lume, cu
preocuparea statornică de a actualiza localizările, de a evita vechi erori, de
a da indicaţii cât mai precise.
Cartea de faţă este datorată în mare măsură celor care i-au înţeles
însemnătatea şi i-au acordat sprijinul neprecupeţit, instituţii şi cărturari din
ţară şi de peste hotare.
Apelul fără limite la documentaţie n-ar fi fost posibil şi eficient
fără concursul permanent şi larg al Bibliotecii Academiei Române şi în
primul rând al lui Gabriel Ştrempel – vechi coleg din anii de ucenicie în
cercetare –, care ne-a oferit toate facilităţile necesare (acces la colecţii,
împrumuturi pe termen lung, reproduceri). Biblioteca Naţională, Biblioteca
Centrală a Universităţii Bucureşti, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”
ne-au acordat acelaşi sprijin, pentru care le exprimăm aprecierea noastră.
104
Creaţii menţionate în lucrare, în capitolele respective – ţări, oraşe şi colecţii.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXXIII
The cultural heritage of a people consists not only of the artistic creations
preserved on its territory. Alongside items that belong to it materially, this
people retains an everlasting moral right over all creations born within its
borders but, in time, taken to foreign lands. It also expresses a legitimate
interest in the historical sources and literary or artistic works produced by
other peoples, which reflect parts of its past and, thus, contribute to a better
knowledge of its culture and civilization.
These categories of items are described in the present book. Within it
is the first data-base of its kind that has been prepared in our country and,
most probably, in world culture. Like any such large-scale and ambitious
work, this is a non-definitive attempt to complete the Romanian cultural
heritage with a record of the vast part that has been scattered around the
globe over several centuries. It is a repertory of bibliographic sources
providing data on the transferred items, the date and circumstances of their
transfer and, often, their travels, which allows for a study of the reasons for
their departure from the country, and for retracing their journey. Moreover,
this is the first world survey of foreign sources concerning the Romanians
(documents, manuscripts, rare books, art works, etc.), allowing us to grasp
the way the others knew us, how the image of the Romanians was formed
within the culture of other peoples, and how we asserted ourselves in the
consciousness of humankind.
The Romanian scholars’ interest in foreign sources regarding the history
of our people is first found with 17th century scholars. In his Chronicles
of the County of Moldavia (Letopiseţul Ţării Moldovei), Grigore Ureche
relies on the Chronicles of Poland written by Ioachim Bielski1 and the
1
First printed under the name of his father, Martin Bielski, Kronika Polska, Krakow, 1597.
XXXVIII VIRGIL CÂNDEA
but our means do not allow us to travel too far in order to collect all that
is there. It is our opinion and that of several Romanians who care about
the nation’s history that a Historical Society should be established which
would have the necessary funds to send people to different places to
make such discoveries”.5 Several decades later, the new trend in historical
sciences, encouraged by the establishment of the Romanian Academy and
its research programme directed at foreign archives turned the search for
distant sources into a permanent preoccupation for our scholars. The travels
of Eudoxiu Hurmuzaki to Vienna, Constantin Esarcu to Venice, Alexandru
Odobescu to Paris, Grigore Tocilescu to Moscow and Saint Petersburg, Ioan
Bianu to Lvov and Krakow, Nicolae Densusianu to Budapest and Vienna,
Nicolae Iorga to Budapest, Dresden, Vienna, Berlin, Nürnberg, Gdansk,
Erfurt, Stockholm and other European cities, Al. Ciorănescu to Simancas,
in Spain, P.P. Panaitescu and Ilie Corfus to Warsaw, Poznan and Krakow,
Marcu Beza to London, Athos, Istanbul, Jerusalem, Cyprus and Mount
Sinai led to the discovery of tens of thousands of documents, manuscripts,
works of art and other Romanian cultural items or proofs about our past,
preserved abroad. Alongside the care for archives, libraries, antiques and
art collections in the country, organized according to modern standards,
special attention was increasingly given to external sources, more worthy
of attention precisely because of the circumstances in which they could be
addressed and publicized – difficult during the past century – or the risk
of being lost. The contact with such items inspired the following words to
Nicolae Iorga, a tireless researcher in foreign archives: “In these valuable
papers – which I have copied only with a mixture of joy and tenderness,
the same as one feels when, after many years, a memory arises in your soul,
clear and whole, that you believed had gone for ever – there are some,
maybe a lot, that deal not with our fights, treatises or ‘connections’, and plots
or ‘dealings’, but the business of high clergy, synods and village priests,
selling and buying by merchants, accounts and arrangements between
bankers or ‘usurers’, or even simple family notes. It may be established that
some of these are neither that old, nor long enough, or interesting enough
in their contents to be worth placing alongside treaties of alliance signed by
Matei Basarab, complaints of an ill-treated friend coming from Gheorghe
Ştefan or brotherly messages sent by Vasile Lupu. However, a document
that was transferred out of the country, which could be lost maybe, later,
when archives are reorganized, surely deserves a different treatment than
the one readily available in a certain collection of ours”.6 Such beliefs,
5
Cuvînt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor, in N. Bălcescu, Works, I (ed. G. Zane
and Elena G. Zane), Bucureşti, 1974, p. 101.
6
N. Iorga, Studii şi documente privitoare la istoria românilor, IV, Bucureşti, 1902, p. 1.
XL VIRGIL CÂNDEA
Jerusalem, Sinai and Alexandria, all over Yugoslavia, the Ukraine and
the old Russian monasteries, to the Ural Mountains and the Caspian Sea.
Slavonic printing, which was initiated by Macarios in Wallachia in 1508,
was useful to all the Eastern and South-Eastern Slavic peoples who were
using this church language. However, in 1680, Gheorghe Duca, prince of
Moldavia, founded at the Cetăţuia monastery in Iaşi a Greek printing-house
by request of the Patriarch of Jerusalem, Dositheos. Prompted by Constantin
Brâncoveanu, by request of the Syrian hierarch Athanasios Dabbās, Antim
Ivireanul founded in 1700 an Arabic printing workshop in Snagov, which
was successively moved to Bucharest, Aleppo (in Syria), and then to the
monastery St. John in Šuwayr (Lebanon), where it functioned until the end
of the 19th century, thus covering the longest period of printing activity
of an Arabic printing-shop – almost two centuries17. In 1709 a Missal
was printed in Tbilisi, Georgia, by Mihail, son of Ştefan, an apprentice
of Antim Ivireanul, who had sent him there in order to found a printing-
shop in his country of origin, following the request of King Vakhtang the
VIth addressed to Constantin Brâncoveanu. Another printing-shop in Arabic
script, founded by Prince Constantin Mavrocordat, operated between 1745
and 1749 in Iaşi, and was probably transferred subsequently to Beirut.18
In the middle of the 18th century karamanlidika books (Turkish printed
in Greek characters) were printed in the Romanian Principalities, for the
Turkish-speaking Anatolian Orthodox communities. In 1806 a Nedelnik (or
Kiriacodromion), translated by the Bulgarian scholar Sofronie Vraceanski,
was printed in Râmnicu Vâlcea, and was the first book published in Modern
Bulgarian. The Albanian, Armenian and Hebrew cultures acknowledge
moments, equally important, when printing in their particular languages
was carried out in the Romanian Principalities. Spreading far away, this
served the spiritual, educational and political purposes of nations desiring,
by means of the book, to preserve their identity and to assert their aspiration
to freedom. Books printed in languages so different were also messages of
Romanian culture in its endeavour to fulfil a universal vocation.
A territory of civilization and culture highly productive materially
and spiritually, Romania was, in the years – unfortunately numerous – of
military campaigns waged against it from all directions, a rich source of
17
V. Cândea, Dès 1701: Dialogue roumano-libanais par le livre et l’imprimerie, in Camille
Aboussouan (éd.), Le livre et le Liban, Paris, 1982, pp. 281-293. More reseach is required in order
to ascertain that the Aleppo press used types created in Snagov, see Ioana Feodorov, The Romanian
Contribution to Arabic Printing, in Impact de l'imprimerie et rayonnement intellectuel des Pays
Roumains, Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2009, pp. 41-61 (Editor’s note).
18
Wahid Gdoura, Le début de l’imprimerie arabe à Istanbul et en Syrie. Évolution de
l’environnement culturel (1706-1787), Tunis, 1985, pp. 180-185.
XLIV VIRGIL CÂNDEA
who, after the disaster at Mohács, made coins by using a considerable part
of the royal treasury in Buda, which included treasures from Transylvania.
The seventy vessels loaded with the Hungarian treasure that Queen Mary
brought to Buda were partly robbed during the trip, while two of them sank.
As an instructive example of the devastation of art treasures, we have the
fate of the treasure that belonged to the Cathedral of Alba Iulia. Tatars and
Transylvanian Saxons robbed the church of its precious artefacts in the 13th
century, the Turks in the 15th, Protestants in the 16th, who devastated the
altars, sculptures and paintings; then followed the troops of Gheorghe Rácz,
Béthlen and Székely Moise, side by side with the Turks; a fire, sometime
between 1600 and 1603, then the Turks again. Rácz’s soldiers even stole the
jewellery and adornments in the princely tombs, throwing away the bones.
Many art objects fell victim to unsettled times: to the Tatars, the Turks,
the princes’ arbitrary power, the Reformation innovations and numerous
big fires. Such fires happened in 1556 and 1570 in Sibiu, 1689 in Braşov,
1433 in Sebeşul Săsesc. At the time when the Reform was introduced, the
original setting of the Catholic churches, with altars, sculptures, icons, was
modified, e.g., in Mediaş, in 1545. The people of Oradea melted in 1609,
for war purposes, their famous four bronze statues that represented the
brothers Martin and Gheorghe of Klussenburch [Cluj]. When Sigismund
Báthory left Transylvania, he destroyed all the items that he could not carry
with him.22 One needs to add to these losses the fact that the most important
collection of manuscripts from the age of Brâncoveanu and Cantacuzino,
once preserved in the monastery of Hurez and in Constantin Cantacuzino’s
humanist library at Mărgineni, are today at the National Library in Vienna
where they arrived on the initiative of Prince Eugene of Savoy, commander
of troops in the Emperor’s service.
“In 1786, Emperor Joseph II ordered that the gold and silver treasures
of the monasteries should be melted, which led to a great loss from the point
of view of the history of Transylvanian arts [...]. Many artistic and cultural
objects were transferred by the Habsburgs to Vienna. Documents attest
that not all these reached Vienna, but some disappeared or were destroyed
on the road. Thus, on the occasion of a transport to Vienna, a ship that
was carrying antiques from Ardeal, collected by Count Ariosti (the Italian
archaeologist), sank in 1723 near Seghedin. On another occasion, in 1755,
while being transported from Banat, Baron Engelshofen’s collection sank
in the Danube, near Buda”.23 The splendid Dacian antiquities from Cioara,
Poşaga, Marca, Moreda, Orăştie and Someşu Cald, and the treasures at
22
C. Petranu, op. cit., pp. 87-88.
23
Ibidem.
XLVI VIRGIL CÂNDEA
Today, these valuable items are preserved in the Museum of St. Mary’s
Romanian Orthodox Church in Cleveland.41
It is also important to notice that not all documents, manuscripts and
works of art of a Romanian source that are preserved in collections of the
East Mediterranean countries arrived there through the above-mentioned
donations. For instance, it is not possible to account for the presence of
Constantin Brâncoveanu’s portrait at St. Catherine’s Monastery on Mount
Sinai42, or the Slavic-Romanian manuscripts and books in Jerusalem43 and
Mount Athos, since in Jerusalem there was no church service in Slavonic,
while for the Greek monks on Mount Athos religious books in Romanian
were useless. However, starting in 1832 when in Bucharest and Iaşi the idea
of secularization of monastic assets was born, the foreign administrators of
these assets sent to the Eastern ecclesiastical establishments all valuables,
relics, manuscripts, old books, and especially papers that confirmed their
rights over the subjected lands and various documents concerning them.
Carefully guarded as potential ownership titles that could support a claim
to recover the secularized assets, these documents remained for more than
a century – with rare exceptions – inaccessible to Romanian researchers.44
Finally, one must add the transfers resulting from the trade in rare books
and works of art. In Romania, rare books and antique shops that sold only
in foreign currency were active from the 19th century to the aftermath of
World War II. Catalogues of certain old collections in Russia mentioned the
bookstore of the Şaraga brothers in Iaşi as the source of Slavic-Romanian
manuscripts. But even in more recent times, in the 1950s, as reported by
Constantin Constantinescu in his book Confessions of an art collector
(Mărturisirile unui colecţionar de artă, Bucureşti, 1989, pp. 30-38),
Bucharest shops that sold goods on consignment operated according to the
rule (displayed on the walls): “Sales in foreign currency have priority”. This
is how paintings, icons, old furniture, silverware and rare books were taken
out of the country for ever, often watched in sadness by local collectors
who obviously could not match the offer of such competitors.
As we mentioned previously, Nicolae Iorga wrote in 1902 about the good
care that we should take of any “document that was transferred out of the
country, which could be lost maybe, later, when archives are reorganized”.
41
Helen Cullinan, Un muzeu de artă folclorică românească în America, in „Sinteza”, 1982,
nr. 53, pp. 81-89; Vasile Haţegan, Romanian Culture in America, Cleveland, Ohio, 1988, p. 108.
42
Marcu Beza, op. cit., p. 12.
43
Emil Turdeanu, Études de littérature roumaine et d’écrits slaves et grecs des Principautés
Roumaines, Leiden, 1985, pp. 186, 200, 202-203.
44
V. Cândea, Mărturii inedite pentru o operă politică şi culturală de cinci veacuri: 20 000
documente româneşti la Athos, in „Magazin istoric”, 22, 1988, nr. 4, pp. 6-8, 17.
L VIRGIL CÂNDEA
when, for the celebration of two hundred years since the foundation of
the Pusat Museum in Djakarta, they returned to Indonesia a famous statue
representing Buddha Prajnaparamita, an initiative that was followed by
other transfers.60 Closer to us, in Greece, steps were taken at governmental
level to recover the sculptured frontispiece of the Parthenon (a monument
dated to the 5th century B.C.) which in 1801 the British diplomat Thomas
Bruce Elgin, with the approval of the local Ottoman authorities, removed
from the famous building. The works that for more than two centuries
art amateurs have admired at the British Museum, in the Elgin Marbles
hall, are nothing else but cultural assets from the Greek national heritage
transferred abroad through an act which even Elgin’s contemporary fellow
citizens qualified as vandalism.
Sri Lanka took similar action in 1982, in order to convince Austria,
Belgium, Switzerland, France, Holland, Germany, and the U.S.A. to return
to that country the cultural assets that had been acquired unlawfully in the
past. For instance, Great Britain was requested to return the famous statue
of the goddess Tara (Pattini Devi), dated to the 10th century.61 Recently,
Turkey requested the Metropolitan Museum in New York to return the
treasures of king Croesus of Lydia, and succeeded in obtaining 7,400 tablets
of Hittite texts discovered by German archaeologists at the beginning of the
20th century in the diggings at Bogazköy and preserved at the Pergamon
Museum in Berlin.62
Our contemporary history also recorded restitutions of cultural assets.
In 1917, at the initiative of the French Military Mission in Greece, a flag
that was given by Stephen the Great to the Monastery of Zografu on Mount
Athos was brought back to our country.63 In 1937, another flag dated 1664
that had belonged to Eustratie Dabija, prince of Moldavia, was acquired by
the Romanian government from the Historical Museum in Dresden.64 Both
are now in the collections of the Central Military Museum in Bucharest.
In 1981, thanks to the steps taken in connection with an American
collector born in Romania (Ovidiu Fenster, in New York), we succeeded
in bringing to the collections of the Romanian Academy Library the oldest
60
Peter H. Pott, Mohammad Amir Sutaarga, Retour d’objets culturels: arrangements conclus
ou en cours de conclusion (Pays Bas-Indonésie), in „Museum”, 31, 1979, nr. 1, pp. 38-42.
61
Dumitru Constantin, Ştiri dintr-un an, in „Flacăra”, 1982, nr. 52, p. 28; on the item,
trasnsferred to the British Museum as early as 1830, see Ananda K. Coomaraswamy, History of
Indian and Indonesian Art, New Delhi, 1972, p. 167 and fig. 300.
62
See “România liberă”, 45, 1987, Oct. 24, nr. 13364, p. 6.
63
M. Beza, Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare,
Bucureşti, 1958, pp. 302-303.
64
C.I. Karadja, Steagul românesc al lui Istratie Dabija Voievod, in „Academia Română”,
s. III, Memoriile Secţiunii Istorice, t. 19, 1937, pp. 75-87.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE LV
carefully, we did not consider in this book, with few exceptions, paintings
and sculptures by Romanian contemporary masters that are preserved
abroad. This is also the case with a large number of patents for inventions
and standards elaborated by Romanian scientists and researchers that were
authorized in other countries, for which the available information was
not sufficient, even if, as for Traian Vuia, Gogu Constantinescu, or Henri
Coandă, their presence in foreign archives is certain.73
Only items that could be accurately located and identified were listed
in the present book. Unfortunately, many Romanian cultural creations
that were transferred abroad are impossible to locate, because they are not
described in records and studies. This is the case with some very important
cultural assets, which could be brought to light someday, through further
research or chance discoveries. These include the icons and silverware
that Maria Radziwiłł (daughter of Vasile Lupu) granted in 1662, in her
will, to the Orthodox Brotherhood of Vilnius, together with the amount
of 600,000 gold coins, for the assistance of all monasteries that belonged
to this brotherhood74; the archive and treasury of the Metropolitan See of
Moldavia that was taken to Poland by metropolitan Dosoftei upon his flight
in 1686, and which remained there, as we previously mentioned; Demetrius
Cantemir’s libraries in Istanbul and Russia, of which very few traces
remain75, and whose diversity and contents are reflected in the numerous
notes in his works, and the manuscript of D. Cantemir’s work Descriptio
Moldaviae, sold at an auction in Leiden, in 1749, which then vanished,
probably into an unidentified private collection76, etc. Such items were not
included in the present book.
Whenever possible, we endeavored to locate certain items for which
the authors of descriptions do not mention the owners. Some experts show
73
See Ion Iacovachi, Ion Cojocaru, Traian Vuia. Viaţa şi opera, Bucureşti, 1988, pp. 381-382.
The authors provide a long list of inventions patented by Vuia in the United Kingdom, Australia,
Belgium, Bulgaria, Canada, Czechoslovakia, France, Germany, Yugoslavia, Holland, Poland, Spain,
the U.S.A., Sweden, Turkey, and Hungary, but with no information on the actual location of the
institutions that own the letters of these patents.
74
P.P. Panaitescu, Fundaţiuni religioase româneşti în Galiţia, in „Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice”, 22, 1929, pp. 12-13.
75
Such as the Bible of Bucharest, printed in 1688, and a copy of Miron Costin’s work De
neamul moldovenilor, the first one preserved at the National Library in Moscow, the second, at the
National Library in Saint Petersburg (formerly the Saltîkov-Shcedrin Library), see Ludovic Demény,
Continuitate şi erudiţie în „Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor” and „Iubite frate cetitorule”,
in „Magazin istoric”, 7, 1973, nr. 9, pp. 38-42.
76
In Bibliotheca Exquissitissima Thomsiana, Lugduni Batavorum, 1749, catalogue of the
library of Count Friedrich Thoms, owner of the manuscript, a note is recorded on p. 119, no. 816,
about Historiae Moldavicae partes tres auctore Demetrio Cantemir Hospodar Moldaviae, en veau,
sold at the auction of October 18, 1749.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE LIX
and the last location to be indicated, as a starting point for further research.
This option is justified by the fact that sufficient data survives concerning
such items for us to ascertain their identity (author, content) and their role in
heralding Romanian culture worldwide, or the Romanians’ connections to
other peoples (circulation, last owner). We refer to the manuscripts that used
to belong to the National Library of Belgrade, lost in the above-mentioned
bomb raid on April 6, 1941, to the ones in the library of the Evangelical
school of Izmir, destroyed in the fire of September 1, 192286, to other
manuscripts that were known to our researchers, but were lost during World
War II87, the priestly garment donated by Alexandru cel Bun, enclosing
the Prince’s portrait and that of his spouse Marina88, once preserved in the
Hermitage Museum in Saint Petersburg and known nowadays only through
photographs89, etc.
We have left aside on purpose many documents and manuscripts
(Romanian and foreign) that were discovered in recent years, whose
descriptions have not been published yet – or only in a brief form.
We refer especially to sources in foreign archives and libraries that are
preserved on microfilm or photocopy at the State Archives in Bucharest.
They were included in this book only if we found sufficient elements to
describe them, in the bibliography used (books, articles, reports in “Revista
Arhivelor” – the part on Research in foreign archives).90
Finally, cultural items (paintings, sculptures, tapestries, old books etc.)
that are preserved at the Romanian diplomatic offices were not considered,
because these items are part of the national heritage. However, we have
included religious establishments, property of the Romanian Diasporas,
and their cultural assets, often very valuable.
Objective circumstances account for certain shortcomings of this
work. It does not pretend to comprise all Romanian cultural creations
that are scattered around the world, nor foreign sources concerning our
history, but only a major part of those identified until now, more precisely,
those for which, in the course of a long period of elaboration, we acquired
sufficient data in order to describe them according to the methodology that
86
Ibidem, p. 216, nr. 778.
87
For instance, those in the libraries of former monasteries in the Republic of Moldova:
Căpriana, Condrea Hîncu, Săhărani, Suruceni.
88
See at http://www.putna.ro/Epitrahil-s3-ss1-c6-cc8.php illustrations of similar garments
(Editor’s note).
89
Ana-Maria Muzicescu, Broderia medievală românească, Bucureşti, 1969, p. 29, no. 7 and
fig. 10-12.
90
Thus, Ghidul microfilmelor. Documente din arhivele străine, I-III + Supliment, vol. I-II,
Bucureşti, D.G.A.S., 1978-1979, 1983, has not been used as a bibliographic source, because the
information it provides is too brief to allow a description of the documents and manuscripts.
LXII VIRGIL CÂNDEA
translated into Arabic97, along with other Romanian works, are preserved
in libraries in Lebanon and Syria, little surveyed, or not at all, by Romanian
scholars; all the Greek and Arabic books printed in the 17th-19th centuries in
Iaşi, Bucureşti, Târgovişte, and Snagov, which are now present in far-away
libraries, in Arta, Ianina, the monastery of St. John in Šuwayr (Lebanon)
or that of the Orthodox Patriarchate in Damascus98; a donation act dated
1240, for the benefit of the monastery in Cârţa, whose original is now
preserved in Dijon, and a copy at the old Cistercian Abbey in Nuits-Saint-
Georges (France)99; the definitive manuscript of the History of the Ottoman
Empire, used as a basis for the translation of Cantemir’s work in the West,
which was discovered at the Houghton Library (University of Harvard,
Cambridge, Massachusetts)100; the Four Gospels that belonged to Maria,
spouse of Stephen the Great, written in Suceava in 1493, that Simion
Florea Marian mentioned in 1900, lost afterwards and retraced, together
with a splendid Psalter with comments belonging to the same period, at
the Pierpont Morgan Library in New York101; the unknown portrait of Vlad
Ţepeş in a manuscript dated to the beginning of the 17th century, preserved
at the Library of Land Württemberg in Stuttgart102; the revelation brought
by the immense stock of Romanian documents, mediaeval and modern,
present in monasteries on Mount Athos.103 I have personally witnessed
the important place held by Romanian creations, not only artistic (Nicolae
Grigorescu in Agen, Constantin Brâncuşi in Paris, Venice and New York
collections), but also technological (from the Romanian mill with vertical
buckets preserved at the Technical Museum in München to the prototypes
97
This text, whose real paternity was established in 1970 by Virgil Cândea, was recently
brought to light in a bilingual edition rewarded with a prize by the Romanian Academy: Dimitrie
Cantemir, The Salvation Of The Wise Man And The Ruin Of The Sinful World (Ṣalāḥ al-ḥakīm
wa-fasād al-‛ālam al-ḏamīm), Arabic Edition, English Translation, Editor’s Note, Notes And Indices
by Ioana Feodorov, Introductions and Comments by Virgil Cândea, Romanian Academy Publishing
House, Bucharest, 2006, 400 pp.+23 plates (Editor’s note).
98
V. Cândea, Cultura românească în Orientul Apropiat, in „România literară”, 20, 1987,
November 19, nr. 47, p. 24.
99
V. Cândea, interview in „Tribuna României”, 12, 1983, July 15, nr. 248, p. 11 (with a
photocopy, published for the first time, of the document preserved at the Municipal Archives in Dijon,
Fonds Cîteaux, 11 H 27).
100
See above, note 31.
101
See above, note 80.
102
V. Cândea, Vlad Ţepeş – portret necunoscut la Stuttgart, in „Magazin istoric”, 22, 1988,
nr. 2, pp. 10-11.
103
See above, notes 44 and 91, and our article La Muntele Athos: un uriaş tezaur de
documente privitoare la istoria românilor, în „România literară”, 20, 1987, August 27, nr. 35, p. 19.
The existence of these collections was heralded several decades before by researchers who surveyed
the archives on Mt. Athos (mentioned by P.Ş. Năsturel, Le Mont Athos et les Pays Roumains, Roma,
1987).
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE LXV
have granted her. Circumstances beyond her control, brought about by the
tragic conditions that dominated our country and our culture until recently,
did not allow her to be part of the team right to the end of the work.
However, we need to express to her our gratitude for all that she invested in
this book, with passion and devotion, primarily directed at the Romanian
cultural heritage that she served and will undoubtedly serve even if far
from the country.
The last reader of the manuscript, before it was handed to the publisher,
was Rodica Pandele. Her experience in publishing dictionaries concerning
the Romanian culture as well as her suggestions regarding the editorial
appearance, and even aspects of the contents of the book, were especially
valuable to us. We also owe to her the accuracy of the final version, whose
message she immediately understood. She prepared the publication with
care and devotion, down to the final page.
Undoubtedly, this work is open to improvement. It will prompt
researchers of today and tomorrow to look for or indicate other Romanian
cultural items preserved abroad and foreign documents concerning our
past, still unknown. Their contributions are expected and welcome.105
People who appreciate Romanian culture will find in this book a picture
of its reach in the world that will reshape their vision of the Romanians’
place in world history and consciousness.
Specialists will find in it a convenient work tool that provides, as to the
Romanian creations transferred abroad, a rich bibliography which, if not
complete, is at least sufficient for any attempt to continue research. They
will undoubtedly also notice flaws, errors and inconsistencies, this being
the eternal mission of the experts’ thoroughness. We hope that we shall
benefit from their indulgence, and that they will consider that the main
purpose of this work (that of defining more precisely the reach of Romanian
culture around the world and the reflection – through sources – of
Romanian history and realities in the consciousness of other peoples) has
been achieved.
We experience a feeling of deliverance, but also great satisfaction, on
parting with a book that required all our focus and efforts for three decades.
The huge amount of information presented to readers will surely strengthen
their conviction about the Romanian people’s uninterrupted regional and
European roles. We are certainly left with a feeling of frustration when
we see, at the conclusion of this world survey, how large in fact is the part
of the national cultural heritage transferred abroad, and how valuable are
105
Contributions that reach the editorial team after the publication of this new series of
volumes will be published in Revue des études sud-est européennes (Editor’s note).
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE LXIX
our predecessors’ creations that many culture and history lovers at home
will never be able to admire, except through reproductions. However, the
care with which these assets are being preserved by their foreign owners
helps us understand the privileged mission as ambassadors of our culture
fulfilled by the manuscripts of Uric, Milescu and Cantemir, the sculptures
of Brâncuşi or the musical notes of Enescu, creators who merited, each of
them, an important page in the history of Romanian and of world culture.
Each of them fundamentally contributed to the increase in the respect
granted to Romanians in world consciousness. Even if many of their
creations are abroad today, they remain ours in their ultimate message of
truth and beauty.
It is therefore natural for a book that describes the perennial work of
the messengers of Romanian culture throughout the world to be gratefully
dedicated to them.
MS – manuscripts
CR – rare books, periodical publications, broadsides
H – maps, plans, atlases
A – art works (painting, sculpture, graphic, decorative arts)
MUZ – museum items (archaeological, numismatic, ethnographic, technical
prototypes, geological items) and other items of a memorial or
documentary nature.
Within each category, items were classified chronologically,
in the following order: beginning of the century (approximate date,
then by year, month, and day); first half of the century (idem), century,
end of the century; threshold between centuries. Documents dated
by means of an interval (e.g., 1650-1670) were recorded under the
former (1650), while manuscripts under the latter year (1670). Works of
uncertain date are given in the alphabetical order of the authors or titles
(if anonymous).
THE DESCRIPTION of the items comprises data specific to each
and every category, required for identification. Where foreign items are
concerned, the entries also contain a justification for their inclusion in
the volume, i.e., the interest they present for the Romanians’ history and
culture. Within categories of items, description elements are:
• Establishments and monuments (AM): name, date of foundation
or construction, or the date when, through relief funds (grants or
donations), they entered the area of Romanian cultural action abroad;
their address.
• Documents (DOC): the genre (charter, report, letter, etc.); number
of items (for groups of documents); place and date when they were
issued or copied; names of the issuing parties and addressees; content;
collection where it is preserved and shelf mark (or collections and marks
for documents with identical theme, in the same archives, described in
a group).
• Manuscripts (MS): author; title; copyist; place where it was written;
date; material (in the case of the parchment ones); dimensions (of sheets
or pages); dimensions (cm.); contents; illustration and illumination
(with details of miniatures); notes and binding (if interesting from
a Romanian point of view); source; shelf mark. Original titles were
reproduced (those in less known languages – Arabic, Finnish,
Hungarian, Persian, Turkish – were translated), and where this was
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE LXXVII
not possible, only the translation or the conventional title was given
(according to the contents), while mentioning the language of the
manuscript. Copies of manuscripts were classified according to their
documentary value, either at the time when the original was written, or
when they were copied.
• Rare books, periodical publications, broadsides (CR): author; title;
place of publication; year; translator; sponsor; relationship to Romanian
history or culture (when it is not obvious from the title); readers’ notes;
source; number of copies in the conservation collection; shelf marks.
Successive editions of the same work were grouped in one single entry,
while mention was made, for each of them, of the place and year of
publication, and the shelfmark. Titles in less known languages were
translated.
• Maps (H): title; place and date of drawing (for manuscript ones),
engraver; place and date of printing; number of plates, dimensions and
scale (wherever possible); information concerning the geography or
history of Romania; shelf mark.
• Works of art (A): author; title; place and date of creation; sponsor;
genre; technique; material; dimensions; source; inventory mark in the
conservation collection.
• Museum items (MUZ): name; genre; creator; place and date of creation;
sponsor; technique; material; dimensions; source (for archaeological
items, place and date of discovery); inventory mark in the conservation
collection. Ancient and mediaeval inscriptions are described together
with museum items whenever they are listed separately in the collection,
but if they are inserted in monuments, they are simply mentioned when
the latter are described (such as church dedication inscriptions).
Within each chapter devoted to a country, entries are numbered in
order to allow them to be traced in the Indexes that will form Volume V
of the new series. The asterisk (*) indicates items that were destroyed or
whose location is uncertain. Descriptions of items, separate or in groups,
are accompanied by:
REFERENCES:
Ref.: Bibliographical data and sources of information that account
for the insertion of the items in the work and provide elements for their
description and classification. In the case of verbal reports, the name of the
person or institution reporting the information is given, along with the year.
LXXVIII VIRGIL CÂNDEA
Wherever the given reference comprises a name and a date, the information
was not yet included, to our knowledge, in a printed text.
Publ.: References to items (documents, manuscripts) that were
published or rare books that were reprinted (in whole or in part).
Reprod.: References concerning items published in photographic
reproductions or for which photocopies or microfilms are preserved in
archives, libraries and museums, in Romania or abroad.
ANNEXES:
Abbreviations and symbols for titles of books, articles, document
collections, periodical publications, which are quoted as sources; classes of
references; common abbreviations.
NOTA EDITORULUI
Ioana Feodorov
EDITOR’S NOTE
Ioana Feodorov
TRANSCRIEREA ALFABETULUI ARAB
’ ء ḍ ض
ā ا ṭ ط
b ب ẓ ظ
t ت ‘ ع
t ث ġ غ
ğ ج f ف
ḥ ح q ق
h خ k ك
d د l ل
d ذ m م
r ر n ن
z ز h ه
s س at ة
Bălan, Vetre – Ioanichie Bălan, Vetre de sihăstrie românească, sec. IV-XX, Buc., 1982.
Bălan, Mărturii – Ierom. Ioanichie Bălan, Mărturii româneşti la Locurile Sfinte, Roman,
1986.
Bălcescu, Portretele – Nicolae Bălcescu, Buletin. Despre portretele principilor Tierrei
Romanesci şi ai Moldaviei ce se află în Cabinetul de stampe de la Biblioteca
Regală din Paris (MID, 4, 1847, p. 212-220).
Bălgarskite zemi – Erich Hillbrand et al., Bălgarskite zemi i bălgarite v sbirkite na
Voennija arhiv Viena (1664-1878), Sofia, 1986.
Bărbulescu, Relations – Ilie Bărbulescu, Relations des Roumains avec les Serbes, les
Bulgares, les Grecs et la Croatie, en liaison avec la question macédo-roumaine,
Iaşi, 1912.
Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici – Adina Berciu-Drăghicescu, Maria Petre,
Şcoli şi biserici româneşti din Peninsula Balcanică. Documente (1864-1948), I-II,
Buc., 2004-2006.
Beza, Biblioteci mănăstireşti – Marcu Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, Chipru
şi la Muntele Sinai (ARMSL, s. III, t. 6, 1932-1934, p. 207-215).
Beza, Urme – Marcu Beza, Urme româneşti în Răsăritul ortodox, ed. 2, Buc., 1937.
Bezviconi, Contribuţii – Gheorghe Bezviconi, Contribuţii la istoria relaţiilor româno-
ruse (din cele mai vechi timpuri până la 1854), Buc., 1958.
Bianu, Relaţiune – Ioan Bianu, Relaţiune asupra călătoriei în Galiţia făcută în vara
anului 1885 [I] (AARPAD, s. II, t. 8, 1885-1886, p. 10-11, 19-48; [II] (ibidem, t. 9,
1886-1887, p. 52-61).
Bodea, 1848 – Cornelia Bodea, 1848 la români. O istorie în date şi mărturii, I-II, Buc.,
1982.
Bodin, Documente – D. Bodin, Documente privitoare la legăturile economice dintre
Principatele Române şi regatul Sardiniei, Buc., 1941.
Bodogae, Athos – Teodor Bodogae, Ajutoarele româneşti la mănăstirile din sfântul
munte Athos, Sibiu, 1940
Bogdan, Daniile – Damian P. Bogdan, Despre daniile româneşti la Athos, Buc., 1941
(extras din AR, 6 1941, p. 263-309).
Bogdan, Documentele, I-II – Ioan Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, I-II, Buc.,
1913.
Bogdanović, Inventar – Dimitrije Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa u Jugoslaviji,
XI-XVII veka, Belgrad 1982.
Bogdanović, Album – Dimitrije Bogdanović, Katalog kirilskih rukopisa manastira
Hilandara. Paleografski Album, Belgrad, 1978.
Bogdanović, Katalog – Dimitrije Bogdanović, Katalog kirilskih rukopisa manastira
Hilandara, Belgrad, 1978.
Bouchard – Nicolas Mavrocordatos, Les Loisirs de Philothée, texte établi, traduit et
commenté par Jacques Bouchard, Atena-Montréal, 1989.
BRV, I-IV – Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche, I-II, Buc.,
1903-1910; Ioan Bianu, Nerva Hodoş şi Dan Simonescu, III-IV, Buc., 1912-1944.
Bulgarelli, Gli avvisi – Tullio Bulgarelli, Gli avvisi a stampa in Roma nel Cinquecento,
Roma, 1967.
XC VIRGIL CÂNDEA
consulare franceze publicate de Nerva Hodoş, Buc., 1912; vol. XVII (1825-1846),
Buc., 1913; vol. XVIII (1847-1851), Buc., 1916.
Hurmuzaki – Iorga, X-XII, XIV/1-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor adunate şi publicate de Nicolae Iorga, vol. X: Rapoarte consulare
prusiene din Iaşi şi Buc. (1763-1844), Buc., 1897; vol. XI: Acte din secolul al XVI-
lea (1517-1612) relative mai ales la domnia şi viaţa lui Petru-vodă Şchiopu, Buc.,
1900; vol. XII (1594-1602); Acte relative la războaiele şi cuceririle lui Mihai-
vodă Viteazul, Buc., 1903; vol. XIV, partea 1 (1320-1715): Documente greceşti
privitoare la istoria românilor, Buc., 1915; vol. XIV, partea 2 (1716-1777), Buc.,
1917; vol. XIV, partea 3 (c 1760-c 1820), Buc., 1936.
Hurmuzaki – Kałuzniacki, 1/2, II/2-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, vol. I, partea 2: Apendice. Documente slavone (1451-1517), cu
traduceri latine de Emil Kałuzniacki, Buc., 1890; vol. II, partea 2, Buc., 1890; vol.
II, partea 3 (1510-1527), Buc., 1892.
Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, vol. XIII (1592-1837); Scrieri şi documente greceşti privitoare
la istoria românilor din anii 1592-1837 traduse de G. Murnu şi C. Litzica, Buc.,
1914.
Hurmuzaki – Nistor, XIX/1-2, XX-XXI – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare
la istoria românilor, vol. XIX/1 (1782-1797): Corespondenţă diplomatică şi
rapoarte diplomatice austriace, publicate de Ion I. Nistor, Buc., 1922; vol. XIX,
partea 2 (1798-1812), Buc., 1930; vol. XX, partea I (tipărit la Cernăuţi, tiraj distrus;
ed. a II-a, v. Hurmuzaki – Oţetea – Berindei); partea a II-a (tiraj distrus integral, ms.
pierdut); vol. XXI (1828-1836), Buc., 1942.
Hurmuzaki – Odobescu, supl. 1/2-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, Supliment I, vol. 2 (1781-1814): Documente culese din Arhivele
Ministerului Afacerilor Străine din Paris de A.I. Odobescu, Buc., 1885; vol. 3
(1709-1812), Buc., 1889.
Hurmuzaki – Oţetea – Berindei – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privind istoria
României, serie nouă, vol. II, Rapoarte consulare austriece (1812-1823) din
„Wiener Haus-, Hof-, und Staatsarchiv, Moldau und Wallachei”, Viena, sub
îngrijirea acad. A. Oţetea, Buc., 1967 (ed. a II-a, a vol. XX/1 din Hurmuzaki –
Nistor, cu rezumate dezvoltate de Emil Lăzărescu, revizuite şi completate şi cu o
introducere de Dan Berindei).
Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria românilor, vol. XIII (1592-1837): Texte greceşti privitoare la
istoria românilor culese şi publicate de A. Papadopoulos-Kerameus, Buc., 1909.
Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, supl. I/1 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria românilor. Supliment I, vol. 1 (1518-1680): Documente culese
din diferite publicaţiuni şi din Biblioteca Naţională din Paris de Grigore Tocilescu
şi din Arhivele Ministerului Afacerilor Străine din Paris de A.I. Odobescu, Buc.,
1886.
Iacovachi – Cojocaru – Ion N. Iacovachi, Ion V.T. Cojocaru, Traian Vuia. Viaţa şi opera,
Buc., 1988.
IADSM, 2 – D.M. Pippidi, I.I. Russu (ed.), Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minor,
seria 2, vol. I-V, Buc., 1980-1983.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XCV
IDR, 1 – I.I. Russu (ed.), Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minor, seria 1, Inscripţiile
Daciei romane, I-III, Buc., 1975-1984.
IDRE, I – Constantin C. Petolescu, Inscriptions de la Dacie Romaine. Inscriptions
externes concernant l’histoire de la Dacie (Ier-IIIe siècles). t. I. L’Italie et les
provinces occidentales. Recueil, commentaire et index, Buc., 1996
Ierosol. vivl., I-V – A.I. Papadopoulos-Kerameus, Ierosolymitikī vivliothīkī, ītoi katalogos
tōn en tais vivliothīkais tou Agiōtatou apostolikou te kai katholikou orthodoxou
patriarchikou Thronou tōn Ierosolymōn kai passīs Palaistinīs apokeimenon
ellīnikōn kōdikōn, I-V, St. Peterburg, 1891-1915.
Illiri şi daci – Hadrian Daicoviciu, Draga Garašanin, Ion Glodariu, Ljubiša Popović,
Miloje Vasić, Nicolae Vlassa, Illiri şi daci, Cluj-Buc., 1972.
Independenţa României – Independenţa României. Documente, I, II/1-2, III, Buc., 1977.
Iorga, Acte şi fragmente, I-III – N. Iorga, Acte şi fragmente privitoare la istoria românilor
adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, I-III, Buc., 1895-1897.
Iorga, Manuscripte, I-II – N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria
românilor, I (AARMSI, s. II, 20, 1897-1898, p. 197-251); II (ibidem, 21, 1898-
1899, p. 1-108).
Iorga, Les arts mineurs, I-II – N. Iorga, Les arts mineurs en Roumanie, I-II, Buc., 1934-
1936.
Iorga, Athos – N. Iorga, Muntele Athos în legătură cu ţările noastre (AARMSI, s. II, t.
36, 1914, p. 447-517).
Iorga, Byzance – N. Iorga, Byzance après Byzance. Continuation à l’Histoire de la vie
byzantine, Buc., 1935.
Iorga, La figuration des évangélistes – N. Iorga, La figuration des évangélistes dans l’art
roumain et l’école chypriote-valaque (BCMI, 26, 1933, p. 1-4).
Iorga, Fundaţiuni în Epir – N. Iorga, Fundaţiunile domnilor români în Epir (AARMSI,
s. II, t. 36, 1913-1914, p. 881-915).
Iorga, Fundaţiuni în Orient – N. Iorga, Fundaţiuni religioase ale domnilor români în
Orient (AARMSI, s. II, t. 36, 1913-1914, p. 863-880).
Iorga, Studii şi documente, I-XXXI – N. Iorga, Studii şi documente privitoare la istoria
românilor, I-XXXI, Buc., 1901-1916.
Ivanova – Klimentina Ivanova, Bălgarski, srăbski i moldovlahijski kirilski răkopisi v
sbirkata na M. P. Pogodin, Sofia, 1981.
Izvoarele Răscoalei lui Horea, seria, volumul – Ştefan Pascu (ed.), Izvoarele Răscoalei
lui Horea. A. Diplomataria, I-II; B. Izvoarele narative, I-III; Buc., 1982-1984.
Jacimirskij, Darstvennyja žalovanija – A.I. Jacimirskij, Darstennyja žalovanyja
l’gotnyja i podtverditel’nyja gramoty moldavskih gospodarej XV veka („Drevnosti.
Trudy Slavjanskoj Komissij Imperatorskago Moskovskago Arheologičeskago
Obščestva”, 4, 1907, vypusk 1).
The Jews of Romania – David Shasham (ed.), The Jews of Romania in Modern Times.
Exhibition Catalogue, Tel Aviv, 1982.
Katalog Matenadarana, I-II – O. Eganjan, A. Zejtunjan, P. Antabjan, Katalog rukopisej
Matenadarana imeni Maštoca, t. I-II, Erevan, 1965-1970.
Karadja, Bătălia de la Guruslău – Const. Karadja, Ziare contemporane despre bătălia de
la Guruslău (ARMSI, s. III, 21, 1939, p. 177-193).
XCVI VIRGIL CÂNDEA
les bibliothèques des monastères et des scêtes du Mont Athos. Vol. I-II, Atena,
1975-1976.
Stoicescu, Rep. Moldova – Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi
monumentelor medievale din Moldova, Buc., 1974.
Stojanov – Manjo Stojanov, Stari grăcki knigi v Bălgarija. Livres grecs anciens en
Bulgarie, Sofia, 1978.
Stojanov, BVK, I – Manjo Stojanov, Bălgarska văzroždensкa knižnina. Analitičen
repertoar na Bălgarskite Knigi i periodičnija pečat 1806-1878, I, Sofia, 1957.
Stojanov – Kodov, Opis, III-IV – Manjo Stojanov, Hristo Kodov, Opis na slavjanskite
răkopisi v Sofijskata Narodna Biblioteka, III-IV, Sofia, 1964-1971.
Stojanović, Zapisi i natpisi, I-VI – Lj. Stojanović, Stari srpski zapisi i natpisi, I-VI,
Belgrad-Sremski Karlovci, 1902-1926.
Sturdza, Grandes Familles – Mihail Dimitri Sturdza, Grandes Familles de Grèce,
d’Albanie et de Constantinople. Dictionnaire historique et généalogique,
Paris, 1983.
Sturdza, Memoriu – D.A. Sturdza, Memoriu asupra portretelor domnilor români
(„Analele Societăţii Academice Române”, s. I, t. 6, 1874, p. 133-156).
Suciu – Constantinescu – I.D. Suciu şi Radu Constantinescu, Documente privitoare la
istoria Mitropoliei Banatului, I-II, Timişoara, 1980.
Svoden katalog, I – B. Hristova, D. Karadjova, A. Ikonomova, Bălgarski Răkopisi ot IX
do XVIII-ti vek zapazeni v Bălgarija. Svoden katalog, I, Sofia, 1982.
Tappe, Documents – E.D. Tappe, Documents Concerning Rumanian History (1427-
1601), Londra-Haga-Paris, 1964.
Térképék katalógusa, I – Csendes László, Földabroszok máppak térképék. A Habsburg
birodalom és az Osztrák-Magyar monarchia térképeink Katalógusa (B.IX.C, 1700-
1919) [Catalog de hărţi ale Imperiului habsburgic şi ale monarhiei austro-ungare,
1700-1919], Budapesta, 1981.
Térképék katalógusa, II – Nemesné Ipoly Márta, Földabroszok máppak térképék.
Katonai vonatkozású térképék a Habsburg birodalom és as Osztrák-Magyar
monarchia korából 1700-1919 [Catalog de hărţi militare ale Imperiului habsburgic
şi ale monarhiei austro-ungare, din perioada 1700-1919], Budapesta, 1982.
Theiner, I-II – Augustus Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam sacram
illustrantia. 1216-1534, I-II, Roma, 1859-1862.
Thīsauroi, I-III, – Styl. M. Pelikanidou, Panag. K. Chrīstou, Chrys. Mauropoulou-
Tsioumī, Sōt. N. Kada, Oi thīsauroi tou Agiou Orous, I. Eikonografīmena
cheirografa, I-III, Atena, 1973-1979.
Thīsauroi tou Agiou Orous – Thīsauroi tou Agiou Orous, Salonic, 1997.
To ellīniko vivlio – Aikaterinī Koumarianou, Loukia Droulia, Euro Layton, To ellīniko
vivlio, 1476-1830, Atena, 1986.
Tselika, Katagrafī – Agamemnonos Tselika, Katagrafī tou Archeiou tou Patriarcheiou
Ierosolymōn, Atena, 1992.
Turdeanu, Din vechile schimburi – Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale
dintre români şi iugoslavi (C. Lit., 3, 1938, p. 141-218).
Turdeanu, La broderie religieuse – Emil Turdeanu, La broderie religieuse en Roumanie.
Les épitaphioi moldaves aux XVe et XVIe siècles (C. Lit. 4, 1940, p. 164-214).
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE CI
B. Publicaţii periodice
AARMSI, s. II, „Analele Academiei Române”, Memoriile Secţiunii istorice, Buc., seria
II, 1886-1907.
AARMSL, s. II, „Analele Academiei Române”, Memoriile Secţiunii literare, seria II,
Buc., 1889-1907.
AARPAD, „Analele Societăţii Academice Române”, Buc., 1867-1878; Analele Academiei
Române, seria II, Buc., 1879-1916.
AB, „Arhivele Basarabiei”. Revistă de istorie şi geografie a Moldovei dintre Prut şi
Nistru, Chişinău, 1929-1939.
ACMIB, „Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice”. Secţia Basarabia, Chişinău,
1929-1938.
AE, „Archaeologiai Ertesitö”, Budapesta, 1869-
AFI, „Arhivă pentru filologie şi istorie”, Blaj, 1867-1872.
AI, „Arhiva istorică a României”, Buc., 1864-1865, 1867.
AIESEE, Bulletin, „Bulletin de l’Association Internationale d’Études du sud-est
Européen”, Buc., 1963.
AIIAI, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A. D. Xenopol» din Iaşi”, 1964-
AIIC, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie”, Cluj, 1971-
AIINC, „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj”, Cluj, Sibiu, 1921-1945.
AMET, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, Cluj, 1957-1978.
AMN, „Acta Musei Napocensis”, Cluj, 1964-
AO, „Arhivele Olteniei”, Craiova, 1922-1943.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE CIII
C. Clase de referinţe
A obiecte de artă
AM aşezăminte, monumente
DOC document
CR carte rară
H hărţi
MUZ piese muzeale
MS manuscris
CVI VIRGIL CÂNDEA
D. Abrevieri uzuale
ALBANIA
BERAT
AM
BULARAT
AM
3 – Şcoală, întreţinută în sec. XVII-XIX din veniturile metoacelor din Moldova ale
mănăstirii Drinos.
Ref.: B. Mpara, To Delvino, ed. L. Vranoussis, Atena, 1966, p. 293, 328-329.
DERVIÇANI
AM
4 – Şcoală, întreţinută din moştenirea lui Dimitrie Dimu, originar din localitate,
stabilit la Braşov între 1770 şi 1831.
Ref.: Dumitru şi Elena Limona, Catalogul documentelor greceşti din Arhivele Statului din
oraşul Stalin, I, Buc., 1958, p. 708-709, nr. 2415; p. 713, nr. 2433; p. 719, nr. 2456;
Camariano-Cioran, L’Épire, p. 140.
DHROVIANI
AM
5 – Şcoală, întreţinută din veniturile metoacelor din Moldova ale mănăstirii Drinos
şi, după 1891, din veniturile lui Constantin Zappas, mare proprietar în Ţara Românească.
Ref.: B. Mpara, op. cit., p. 293, 305.
2 ALBANIA
DRENOVA
AM
7 – Şcoală, întreţinută din daniile lui Eftimie Hristu, originar din localitate, negustor
la Bucureşti, decedat în 1873.
Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 136.
DRINO
AM
DURRËS
AM
ELBASAN
AM
11 – Şcoli primare (2), de băieţi (înfiinţată în 1899) şi de fete (1902), subvenţionate
de statul român până în 1915. O şcoală mixtă a fost reînfiinţată de statul român în 1925,
însă a funcţionat doar până în 1927.
Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 72; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 103; Berciu-
Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 19-20, 376-378 (doc. 129), 381-384
(doc. 132).
12 – Biserică ortodoxă, înfiinţată înainte de 1912 şi subvenţionată de statul român.
Ruinată în urma cutremurului din 1920, reparată ulterior (50 000 lei sunt alocaţi de statul
român în 1922), a funcţionat până în 1944.
Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 32-33,
488-490 (doc. 157), II, p. 415 (doc. 214).
13 – Şcoală primară mixtă, subvenţionată de statul român până în 1915. Reînfiinţată
de statul român în 1925, a funcţionat până în 1927.
Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 103; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi
biserici, I, p. 19-20, 376-378 (doc. 129), 381-384 (doc. 132).
AM
14 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1893 şi subvenţionată de statul român până
în 1915.
Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 74; Ţovaru, p. 103.
GJIROKASTËR
AM
Ref.: Panait Poulitza, op. cit., p. 90, 105-106; B. Mpara, op. cit., p. 131, 217-218, 288-298;
Camariano – Cioran, L’Épire, p. 109, 160.
17 – Şcoală, în limba greacă, deschisă în 1861, întreţinută cu fondurile lui Evanghelis
Zappas, epirot de origine albaneză, mare proprietar de pământuri în Ţara Românească.
Ref.: Aleks Buda, Të dhëna mbi lëvizjen kombëtare shqiptare në vitet 1859-1861 („Studime
historike”, 1, 1965, p. 58 şi urm).
MËSIMORJA LIRIJA
(Muzeul „Şcoala Libertatea”)
DOC
18 – Documente, sec. XIX-XX, referitoare la sprijinul românesc pentru şcolile din
Albania şi manualele şcolare publicate la Bucureşti în limba albaneză.
Ref.: Gelcu Maksutovici, Despre Albania şi albanezi, Buc., 1995, p. 51.
HOTOVA
AM
JORGUCAT
AM
23 – Mănăstirea Sf. Ilie Prorocul, ajutată prin danii de domnii Ţării Româneşti,
Mihnea al II-lea Turcitul (1577) şi Ştefan Racoviţă (1765).
Ref.: B. Mpara, op. cit., p. 237; P. Aravantinos, Perigrafī tīs Ipeirou, III, Ianina, 1984,
p. 151-152; Lydia Cotovanu, Où se trouvait le monastère épirote Saint-Élie de
Déropoli?, în V.V. Muntean (ed.), In memoriam Alexandru Elian, Timişoara, 2008,
p. 205-213.
LABOVA
AM
28 – Şcoală, în limbile greacă şi albaneză, înfiinţată în 1861 cu fondurile lui
Evanghelis Zappas, epirot de origine albaneză şi mare proprietar de pământuri în Ţara
Românească; după 1865, sprijinită în continuare din fondurile lăsate de el prin testament
(34 000 lei aur).
Ref.: Camariano – Cioran, L’Épire, p. 122; B. Mpara, op. cit., p. 305, 326, 334-336; Aleks
Buda, op. cit., p. 58 şi urm.
AM
29 – Biserică ortodoxă, înfiinţată înainte de 1914, subvenţionată de statul român
până în 1944.
Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, doc. cit.; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli
şi biserici, I, p. 33, 488-490 (doc. 157); II, p. 415 (doc. 214).
30 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată înainte de 1914, activă până în 1915,
subvenţionată de statul român. Reînfiinţată în 1937 cu sprijin financiar din partea statului
român, şi-a întrerupt activitatea în 1941.
Ref.: Ţovaru, p. 103; MIPC, Bugetul 1914-1915; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi
biserici, I, p. 20; II, p. 389 (doc. 192).
LEUSA
AM
31 – Şcoală, întreţinută în 1850 şi 1859 cu donaţiile lui Constantin Papanastasiu,
originar din localitate, negustor în Bucureşti.
Ref.: Camariano – Cioran, L’Épire, p. 136.
AM
32 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată înainte de 1912 şi subvenţionată de statul
român, şi-a încetat activitatea în timpul Primului Război Mondial.
Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 103; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi
biserici, I, p. 20.
MALÇANI
AM
33 – Mănăstirea Sf. Ioan Teologul, întreţinută în sec. XVII-XIX cu daniile primite
de mănăstirea Giromeri (Grecia) de la domnitori români.
ALBANIA 7
Ref.: L. Vranoussis, Chronika Ipeiron, Ianina, 1962, p. 173-180; B. Mpara, op. cit., p. 153,
200-203, 236, 305.
36 – Şcoală, în limba greacă, deschisă în 1861, întreţinută cu fondurile lui Evanghelis
Zappas, epirot de origine albaneză şi mare proprietar de pământuri în Ţara Românească.
Ref.: Aleks Buda, op. cit., p. 58 şi urm.
37 – Şcoală de fete, construită din moştenirea lăsată de Evanghelis Zappas, mare
proprietar în Ţara Românească.
Ref.: B. Mpara, op. cit., p. 336.
38 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată de statul român în 1925. A funcţionat
până în 1927.
Ref.: Ţovaru, p. 103; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 19-20, 377
(doc. 129), 383 (doc. 132).
POLIÇANI
AM
43 – Clădirea fostului Institut Arheologic Român din Albania, construită în 1937
după planurile arh. Petre Antonescu pe terenul primit de N. Iorga de la Zogu, regele
Albaniei. N. Iorga a cedat terenul statului român. Institutul a fost înfiinţat la 1 august
1938, conducerea lui fiind încredinţată lui N. Iorga, care l-a desemnat ca director delegat
pe Dumitru Berciu. Institutul îşi întrerupe activitatea în 1939, în timpul ocupaţiei italiene,
când este bombardat în mai multe rânduri şi transformat în spital de campanie. Este
reînfiinţat în 1942 sub conducerea lui D. Berciu şi a funcţionat până în 1944.
Ref.: Adina Berciu-Drăghicescu, Constituirea Institutului român din Albania („Albanezul”,
s.n., l, 1993, nr. 4, p. [4]); D. Berciu, Mărturii inedite despre activitatea profesorului
N. Iorga privind înfiinţarea unor centre culturale în Peninsula Balcanică:
Institutul român din Albania („Anuar Albanezul, 401”, Buc., 1996, p. 101-103);
Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 21; II, p. 390 (doc. 192).
Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 153; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 103; Romulus
Seişanu, loc. cit.; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 20-21, 382
(doc. 132); II, p. 345 (doc. 164), 349 (doc. 166), 389 (doc. 192), 414 (doc. 214).
TEPELENA
AM
46 – Şcoală, în limba greacă, deschisă în 1861, întreţinută cu fondurile lui Evanghelis
Zappas, epirot de origine albaneză şi mare proprietar de pământuri în Ţara Românească.
Ref.: Aleks Buda, op. cit., p. 58 şi urm.
TIRANA
47 – Biserică ortodoxă a comunităţii româneşti din Tirana. Începând din 1925
slujbele nu se mai ţin în limba română.
Ref.: Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 33; II, p. 157-158 (doc. 24).
DOC2
48 – Hrisoave (2), din 23 martie 1653 şi 11 mai 1660, prin care Gheorghe Ghica
donează satul Frăţileni mănăstirii Hlincea, închinată mănăstirii Drinos, iar Ştefăniţă Vodă
Lupu întăreşte această danie (fond Biblioteca Mitropoliei din Gjirokastër).
Ref.: Marcu Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 2, 1968, nr. 10, p. 68).
49 – Documente, de la sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX, referitoare la
societăţile culturale albaneze din Bucureşti: „Drita” [Lumina], „Dituria” [Ştiinţa] şi
„Shpresa” [Speranţa], unificate în societatea „Bashkimi” [Unirea] în 1906: statute,
corespondenţă de la Ion Ghica, V. Alecsandri, B.P. Hasdeu, V.A. Urechia, fost preşedinte
al societăţii Drita, şi de la alţi oameni de cultură români (Shoqëria Kulturore Shqiptare e
Bukureshtit).
Ref.: Gelcu Maksutovici, Informaţii din arhivele albaneze despre România (RA, 1977,
nr. 3, p. 262-263); idem, România independentă şi independenţa Albaniei („Muzeul
Naţional”, 4, 1978, p. 617-618); Ismet Dermaku, Rilindja Kombëtare Shqiptare dhe
kolonitë shqiptare të mërgimit në Rumani dhe në Bullgari [Renaşterea naţională
albaneză şi coloniile albaneze de emigraţie din România şi Bulgaria], Priştina, 1983,
p. 322.
50 – Scrisoare din Bucureşti, [1896], a fruntaşului albanez Jani Vreto către
compatrioţii săi, prin care evidenţiază sprijinul poporului român pentru lupta de eliberare
a poporului albanez (fond Ilo Mitkë Qafëzezi, dos. 1).
Ref.: Cristia Maksutovici, Confluenţe culturale româno-albaneze, Buc., 1995,
p. 27, 59, n. 33.
1
Fostele Arqivi i Shtetit të R.P. e Shkipërisë (Arhivele Statului, R.P. Albania).
2
Pentru localizarea documentelor, vezi Gelcu Maksutovici şi Dumitru Polena, Arhivele
Statului din Republica Populară Albania (RA, 1970, nr. 1, p. 285).
10 ALBANIA
51 – Scrisoare din Istanbul, 8 ianuarie 1899, a patriotului albanez Sami Frashëri
către Murad Toptani, despre importanţa acţiunilor politice ale comunităţii albaneze din
Bucureşti şi sprijinul acordat de guvernul român (fond Sami Frashëri, doc. 267, f. 10).
Ref.: Gelcu Maksutovici, Contributions à l’étude du mouvement culturel albanais en
Roumanie et des rapports roumaino-albanais (RRH, 15, 1976, nr. 1, p. 84).
52 – Decret regal 3709, din 19 octombrie 1900, pentru acordarea cetăţeniei române
lui N.N. Naço, preşedintele societăţii „Drita”, directorul Şcolii albaneze din Bucureşti
şi al ziarului Shqipetari. Albanezul (Shoqëria Kulturore Shqiptare e Bukureshtit, dos.
N.N. Naço, date biografice, f. 4).
Ref.: Gelcu Maksutovici, Contributions..., p. 84-85, 90; idem, Istoria comunităţii albaneze
din România, Buc., 1992, p. 48.
53 – Fondul Nik Pemma, [1903 şi urm.], ziarist şi diplomat albanez (1887 – post
1977), stabilit în Bucureşti în 1903, fruntaş al comunităţii albaneze din România. Cuprinde
scrisori, acte etc. cu informaţii despre relaţiile româno-albaneze în prima jumătate a
secolului XX.
Ref.: ibidem, p. 74-76.
54 – Documente (3), din 1918 şi 1921, privind relaţiile româno-albaneze: scrisoare
a Comitetului naţional albanez din Geneva către Take Ionescu, solicitând sprijinul
guvernului român pentru realizarea aspiraţiilor naţionale albaneze (29/12 decembrie
1918), numirea lui Aleks Stavri Drenova – Asdreni ca prim-secretar al Consulatului
albanez din Bucureşti (29 noiembrie 1921) şi decorarea lui de către guvernul român (fond
A.S. Drenova-Asdreni, doc. 1417, f. 1-2, 49-50, 108).
Ref.: Gelcu Maksutovici, Contributions..., p. 88.
55 – Raport, din 20 septembrie 1924, al lui Nik Pemma, secretar al Consulatului
albanez din Constanţa, cu informaţii despre atitudinea guvernului român faţă de cabinetul
Fan Noli, opoziţia comunităţii albaneze din România faţă de cercurile reacţionare de la
Tirana, atitudinea presei albaneze din România (fond Nik Pemma, f. 1-2).
Ref.: ibidem, p. 89.
56 – Scrisoare, din 1925, a Ministerului albanez de Interne către Ministerul
Român al Afacerilor Străine, solicitând intervenţia acestuia pe lângă Legaţia albaneză din
Bucureşti ca să împiedice congresul proiectat de comunitatea albaneză din România, ostilă
guvernului de la Tirana (fond Ministerul de Externe, 1925).
Ref.: ibidem, p. 89.
57 – Memoriu, redactat la Constanţa, [1935], în limbile franceză şi română, semnat
„Pentru grupul patrioţilor albanezi stabiliţi în România” de Constantin Bashnjaku, avocatul
Ioan Mihail Lehova, Mihail S. Xoxe, directorul ziarului „Shkipëria e Re” şi ing. Achile
Eftimiu, prin care se cere urgentarea reformei agrare în Albania (Shoqëria Kulturore
Shqiptare e Bukureshtit).
Ref.: ibidem, p. 83; Cristia Maksutovici, op. cit., p. 34, 59, n. 2.
58 – Scrisori (2), din 12 august 1936 şi 1 februarie 1937, prin care se aduc mulţumiri
pentru donaţiile româneşti de cărţi către Biblioteca Baholli din Elbasan şi alte donaţii ale
Academiei Române (fond Ministria e Arsimit., f. 1, 3).
Ref.: Gelcu Maksutovici, Contributions..., p. 91.
ALBANIA 11
BIBLIOTEKA KOMBËTARE
(Biblioteca Naţională)
MS
63 – Liturghier, scris de ieromonahul Dositei la mănăstirea Hlincea, 1649. 114 f.,
21 x 15 cm. Text în limba greacă. La f. 111v: însemnare de donaţie a copistului către
mănăstirea Divrovuni din Epir (fond Biblioteca Mitropoliei din Gjirokastër, ms. 3).
Ref.: N. Bees, Katalogos tōn cheirografōn kōdikōn tīs Agiotatīs Mītropōleōs Argirokastrou
(„Epetīris tou Mesaionikou Archeiou”, 4, 1952, p. 132-134, nr. 3).
64 – Miscelaneu teologic, sec. XVIII. 208 f. 22 x 16 cm. Text în limba greacă.
La f. 1: epigrame (2) de Marcu Cipriotul închinate stolnicului Constantin Cantacuzino
(fond Biblioteca Mitropoliei din Gjirokastër).
Ref.: N.A. Bees, op. cit., p. 161-163, nr. 12.
65 – Liturghier, scris în zona Moscopole, sfârşitul sec. XVIII. Text în dialect
aromân. Manuscrisul se afla în 1939 la Biblioteca Naţională din Tirana, dar în 1957 nu a
mai fost găsit.
Ref. şi publ.: Matilda Caragiu-Marioţeanu, Liturghier aromânesc. Un manuscris anonim
inedit, Buc., 1962.
66 – Condica mănăstirii Drinos, sec. XIX, 122 f. 31 x 22 cm. Text în limba greacă.
La f. 18-24: copii ale actelor păstrate în mănăstirea Sf. Ioan Hrisostom, de lângă Iaşi,
12 ALBANIA
metoc al mănăstirii Drinos: scrisoare din 1817 către Scarlat Callimachi, domnul Moldovei,
scrisoare din 8 septembrie 1818 a mitropolitului Veniamin Costachi, corespondenţă ş.a.
(fond Biblioteca Mitropoliei din Gjirokastër, ms. 15).
Ref.: N.A. Bees, op. cit., p. 166-179, nr. 15.
67 – Miscelaneu, sec. XIX. 148 f. 17 x 11,5 cm. Text în limba greacă. Modele
de scrisori şi alte texte între care: f. 8-11: Cuvânt la moartea lui Scarlat Mavrocordat,
sec. XVIII; f. 18-19: scrisori către Alexandru Moruzi, domnul Moldovei, şi soţia sa,
Zoe, născută Rosetti, post 1792; f. 49: scrisoare către un domnitor român nenumit,
model epistolar pentru cereri de ajutor financiar; f. 110-143: Dialoguri (6) versificate
împotriva lui Neofit Duca, profesor la Academia domnească din Bucureşti; f. 145-146:
Alecu Văcărescu, Ce nestatornică e lumea, traducere în limba greacă (fond Biblioteca
Mitropoliei din Gjirokastër, ms. 17).
Ref.: N.A. Bees, op. cit., p. 181-195, nr. 17; L. Vranoussis, Oi prodromoi, Atena, 1955,
p. 73 (identificarea poeziei lui Alecu Văcărescu).
CR
68 – Tomos katallagīs, Iaşi, 1692-1694 (fond Biblioteca Mitropoliei din Gjirokastër).
Ref.: N.A. Bees, op. cit., p. 199-200, nr. 21.
69 – Evanghelie greco-română, Bucureşti, 1693 (fond mănăstirea Drinos).
Ref.: P. Poulitza, Epigrafai..., p. 59; V. Grecu, op. cit., p. 520-521.
70 – Naum Veqilharxhi, Evetar sqipetar, Bucureşti, 1844; ed. a 2-a, 1845. Abecedar
în limba albaneză. Cuprinde, în ed. a 2-a, o scrisoare a autorului de chemare la luptă pentru
eliberarea Albaniei şi instruirea poporului albanez în limba sa naţională.
Ref.: Gelcu Maksutovici, Informaţii din arhivele albaneze despre România (RA, 1977,
nr. 3, p. 261); idem, Afirmarea statelor naţionale independente unitare din centrul şi
sud-estul Europei (1821-1923), Buc., 1979, p. 131.
71 – „Drita”, Brăila, mai 1887 – iunie 1888, organ al Societăţii culturale albaneze
„Drita”; de la 1 iunie 1887 a apărut sub titlul „Lumina”.
Ref.: Gelcu Maksutovici, Kontribute të reja për njohjen e shtypit shqiptar në Rumani
1887-1938. [Noi contribuţii la cunoaşterea presei albaneze din România 1887-1938]
(„Gjurmime albanologjike”, 1, 1972, p. 33-64).
72 – „Shqipetari. Ditetore shkronjitorese dhe mesonjetorese” [Albanezul. Jurnal
literar, instructiv şi educativ], Bucureşti, 16 iulie 1895-1 ianuarie 1896. Publicaţie
săptămânală în limbile română şi albaneză.
Ref.: ibidem.
73 – „Shqipëria, fletë e përjavëshme”, Bucureşti, 10 mai 1897-30 martie 1898.
Publicaţie săptămânală în limbile albaneză, franceză şi greacă.
Ref.: ibidem.
74 – „Përlindja shqipetare. La renaissance albanaise”, Bucureşti, 15 mai-25 iulie
1903. Publicaţie bilunară.
Ref.: ibidem.
ALBANIA 13
85 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1905, subvenţionată de statul român până
în timpul Primului Război Mondial.
Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 51; MIPC, Bugetul 1914-1915.
14 ALBANIA
86 – Localitate, în sec. XVIII fost important centru comercial aromânesc, cunoscut
pentru breslele şi aşezămintele sale culturale, sociale şi religioase întemeiate de ele (şcoli,
tipografie, aziluri, orfelinate, biserici).
Ref.: H. Gelzer, op. cit., 80; C.N. Burileanu, I romeni di Albania, Bologna, 1912; N. Iorga,
Iarăşi Moscopole (RI, 18, 1932, p. 352); Anastase N. Hâciu, Aromânii, Focşani,
1936, p. 32-57, 100-164; Ilie M. Qafëzezi (Chiafăzezi), Inscripţiile bisericilor din
Moscopole (BCMI, 31, 1938, p. 138-142 cu 14 ilustr.); Victor Papacostea, Despre
corporaţiile moscopolene (RIR, 9, 1939, p. 134 şi urm.); Fanis Michalopoulos,
Moschopolis kai Athīnai tīs Tourkokratias, 1500-1769, Atena, 1941, 56 p. cu ilustr.
(rec. N. Camariano, în RIR, 13, 1943, p. 80-81); Th. Capidan, Macedoromânii,
Buc, 1942; Mario Ruffini, Un centro aromeno d’Albania: Moscopoli, în Noul
album macedoromân, Freiburg, I, 1959-1961; p. 37-52; V. Papacostea, Civilizaţie
românească şi civilizaţie balcanică, Buc., 1983, p. 358-364; M.D. Peyfuss, Die
Aromunische Frage, Viena-Köln-Graz, 1974 (trad. rom. Chestiunea aromânească,
trad. N.Ş. Tanaşoca, Bucureşti, 1994); idem, Die Druckerei von Moschopolis, 1731-
1769, Viena, [1996].
87 – Şcoli primare (2), de băieţi (înfiinţată în 1890) şi de fete (1893), subvenţionate
de statul român până în 1915. O şcoală primară mixtă cu predare în limba română este
reînfiinţată de statul român în 1937. Funcţionează până în 1941, continuând să primească
ajutor financiar din partea statului român.
Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 99-100; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 103; Berciu-
Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 20-21; II, p. 349 (doc. 166), 389 (doc.
192), 414 (doc. 214).
ALGERIA 15
ALGERIA
ALGER (Al-Ğazā’ir)
MAKTAB AL-MATḤAF
(Biblioteca Muzeului)
MS
1 – Ruī Čelebi, Tevārī-i Āl-i ʻOṯmān [Istoria dinastiei osmane], începutul sec.
XVI.
Cronică otomană, relatând şi evenimente din Ţările Române (ms. 650).
Ref.: Babinger, GOW, p. 43; Nicoară Beldiceanu, La conquête des cités marchandes de
Kilia et de Cetatea Albă par Bayezid II (SF, 1964, p. 38, nota 8).
16 ARGENTINA
ARGENTINA
BUENOS AIRES
AM
ARMENIA
EREVAN
MATENADARAN
(Biblioteca de Manuscrise Armene)
MS
1 – Moise din Khoren, [Carte de geografie şi de fabule sau Cartea Vulpii], sec. IX,
cuprinzând şi informaţii despre geografia şi populaţia Daciei. Text în limba armeană.
Copie din sec. XIV (ms. 1696).
Ref.: Franz N. Finck, „Zeitschrift für armenische Philologie”, 1, 1903, p. 108; Aurel
Decei, Românii din veacul al IX-lea până în al XIII-lea, în lumina izvoarelor istorice
armeneşti (AIINC, 1936-1938, p. 435).
2 – Evanghelia Sf. Ioan, sec. IX-X, în scriere „ergatakir” (mesrobiană), fragmente
din cap. VII-VIII. Pergament. 2 file răzleţe, transferate în 1954 de la biserica Sf. Treime
din Gherla. Text în limba armeană (în Miscelaneu, 1440-1446, v. infra, nr. 6, ms. 10051).
Ref.: Suren Kolangian, Kerlaihaieren ţerakreră [Manuscrise în limba armeană din Gherla]
(„Banber Matenadarani”, 6, 1962, p. 526); Katalog Matenadarana, II, col. 1038, nr.
10051.
3 – Avedaran [Evangheliar], mănăstirea Maşghevor, Cilicia, 1265. 329 f. 18,6 x
13,5-13,8 cm. Scris de Ghiragos. Legat de Arakel Hnazantenţ. Posesor: Teotos Papagal
(Chelarul). Este unul din cele mai vechi manuscrise de la mănăstirea Maşghevor. În
pomelnic este amintit regele Hetum I al Armeniei. Păstrat mult timp la Roman. Transferat
în Armenia din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9509).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 222, 228-229, nr. 30; H.Dj. Sirouni, Les manuscrits
arméniens. Données bibliographiques (SAO, l, 1958, p. 279, nr. 1); Katalog
Matenadarana, II, col. 942, nr. 9509.
4 – Avedaran [Evangheliar], Cilicia, sec. XIV, 328 f. Pergament. Miniat de Sarkis
Bidzag (Piţak): patru semi-frontispicii şi cei patru evanghelişti pe fond de aur. Foaia de
gardă este scrisă în grafia mesrobiană a sec. X. Păstrat multă vreme la Botoşani. Transferat
din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9510).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 222, 229, nr. 31; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 2.
5 – Djaşoţ [Carte de rugăciuni], Ierusalim, 1313, scris de preotul Garabed. 360
f. Însemnări de donator din 1330 ale doamnei Asler, către mănăstirea Sf. Hagop din
Ierusalim. Vândut în 1371, furat în 1390. Restaurat în 1687 de diaconul Stepannos din
Cameniţa la Djurdjov (Gheorgheni). Păstrat în 1837 la Suceava, poartă semnătura prof.
18 ARMENIA
Asdvadzadur Romaşcanu din acest oraş. Cuprinde texte biblice, hagiografice, istorice şi
morale care se citeau la masă. Transferat în Armenia din România în 1954. Text în limba
armeană (ms. 9484).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 222-223, 225; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 3.
6 – Miscelaneu, [Caffa, mănăstirea Sf. Anton], 1440-1446. Scris de monahul
Oksend şi fratele său Esaii. 230 f. 13,7 x 9,3 cm. Cuprinde texte de Krikor Datevaţi,
Hovhan Vorodneţi ş.a. Caligrafie artistică. Transferat din Crimeea la Amasia (Turcia) în
1475, după cucerirea Caffei, apoi, prin refugiaţi armeni, la biserica Sf. Treime din Gherla,
iar în 1954 la Matenadaran. Text în limba armeană (ms. 10051).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 525-526; Katalog Matenadarana, II, col. 1038,
nr. 10051.
7 – Djaşoţ [Carte de rugăciuni], Akkerman [Cetatea Albă] şi Seciov [Suceava],
1459-1460, 1616. 491 f. 32,2 x 22 cm. Scris şi probabil miniat de episcopul Nigoghaios şi
ucenicul Stepannos. Cuprinde şi referiri la domnul Ştefan cel Mare al Moldovei. Posesor:
Ghiuregh [Kyril]. Transferat în Armenia din România în 1954. Text în limba armeană
(ms. 9485).
Ref.: H. Dj. Siruni, Ţara Voievodului Ştefan („Ani”, 1941, p. 445-446); Suren Kolangian,
op. cit., p. 224-225, nr. 2; Katalog Matenadarana, II, col. 938, nr. 9485 (scris de
Nigoghaios şi Der Asdvadzatur); H. Dj. Sirouni, op. cit., nr. 4.
Publ. şi reprod.: H.Dj. Siruni, op. cit., p. 440-441, 446-449.
8 – Joghovadzu [Culegere], Suceava – Lvov, 1497, 1614-1634. 408 f. 19,5 x 15 cm.
Scris de Simeon, episcop al vlahilor, preotul Nigol Hovhannes din Lvov şi de Toros.
Cuprinde lucrări de Aristotel, discursuri, predici, scrieri religioase şi laice. Text în limba
armeană (ms. 20).
Ref.: Katalog Matenadarana, I, col. 229, nr. 20.
9 – Evangheliar, sec. XVI. Fragment. l f. 19,3 x 13 cm, reprezentând Răstignirea
Domnului (recto) şi un evanghelist, probabil Matei (verso). Provine din fondul bisericii
Sf. Treime din Gherla. Text în limba armeană (Fragmentarium, nr. 1635).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 528.
10 – Maşdoţ ţeraţ [Molitvelnic], în Armenia Lov [Lvov], 1555. 163 f., 32,2 x 22 cm.
Scris de preotul Nerses Argişeţi [Argeşanul?]. Transferat din România în 1954. Text în
limba armeană (ms. 9486).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 225, nr. 3; Katalog Matenadarana, II, col. 938, nr. 9486,
H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 5.
11 – Maşdoţ ţeraţ [Molitvelnic], s.l., 1565. 151 f. 18 x 13,5 cm. Posesor: preotul
Antreas. Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9487).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 225, nr. 4; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 6; Katalog
Matenadarana, II, p. 938, nr. 9487.
12 – Joghovadzu [Culegere], Seciov [Suceava], 1581. 181 f. 26,8 x 12,5 cm. Scris
de diaconul Hovhannes şi un anonim. Posesor: episcopul Tavit. Cuprinde date despre
prinţii Orbelian, canoane bisericeşti, sfaturi, etc. Text în limba armeană (ms. 1535).
Ref.: Katalog Matenadarana, I, col. 577-578, nr. 1535.
ARMENIA 19
20 – Avedaran [Evangheliar], Iaşi, 1616. 237 f. Scris de Boghos (Paul). Posesori:
Khogea Antreas şi Khogea Baghdasar. Transferat din România în 1954. Text în limba
armeană (ms. 9497).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 227, nr. 14; Katalog Matenadarana, II, col. 940,
nr. 9497.
21 – Ganonakirk [Carte de canoane], Cameniţa, 1621. 369 f. 20 x 16 cm. Scris de
preotul Krikor. În partea a II-a, fragmente din Judecăţile lui Măkhitar Koş, mare savant
medieval armean din sec. XII. Cu sigiliul istoricului armean Apraham Gredaţi (Cretanul),
sec. XVII-XVIII, datat: 1708, care a deţinut un timp manuscrisul. Transferat în Armenia
din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9488).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 223, 226, nr. 5; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 8; Katalog
Matenadarana, II, col. 938, nr. 9488.
22 – Hovhannes din Kameneţ, Istoria războiului de la Hotin, [post 1621]. Autorul a
folosit o scriere a lui Auxentie de Kameneţ (participant la războiul de la Hotin ca tălmaci
al polonilor), redactată într-un dialect kipceak folosit de armenii din Polonia, scris cu litere
armene. Cuprinde informaţii privind istoria Moldovei. Text în limba armeană.
Ref.: A.S. Anasian, Istorija Hotinskoj voinî Ioannesa Kameneckogo, („Patma-Banasirakan
Handes. Haykakan SSSR Gitutiunneri Akademia”, 1958, nr. 2, p. 258-286)
(rec. E. Tryjarski, în „Rocznik Orientalistyczny”, 1959, nr. 2, p. 211-214);
Vlad Bănăţeanu, în SAO, 3, 1960, p. 229.
Publ.: A.S. Anasian, op. cit.
23 – Joghovadzu [Culegere], Seciov [Suceava], 1631. 174 f. 14,6 x 9,5 cm. Scris
de Agopşa Sociovţi (Suceveanul) şi ucenicul Vartan. Cuprinde reţete, povestiri, fabule,
sfaturi pentru spovedanie, versuri etc. Text în limba armeană (ms. 697).
Ref.: Katalog Matenadarana, I, col. 384, nr. 697.
24 – Donaţuiţ iev Barzadumar [Calendar al sărbătorilor cu explicaţii], s.l., 1632.
201 f. Transferat în Armenia din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9492).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 226, nr. 9; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 9; Katalog
Matenadarana, II, col. 939, nr. 9492.
25 – Haismavurk [Vieţile sfinţilor], Caffa, [1633-1655] 589 f. 39,5 x 27,5 cm. Scris
de Minas şi invăţătorul său, diaconul Barsani. Miniat şi legat de diaconul Nigoghaios,
pentru Temir din Caffa şi dat de el fratelui său Hogea Hagop, care a donat-o bisericii
Sf. Grigore Luminătorul din Iaşi. Transferat în Armenia din România, 1954. Text în limba
armeană (ms. 9489).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 226, nr. 6; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 14; Katalog
Matenadarana II, col. 938, nr. 9489.
26 – Şaragan [Carte de imnuri], Constantinopol, 1640. 396 f. Transferat din
România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9490).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 226, nr. 7; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 11; Katalog
Matenadarana, II, col. 939, nr. 9490.
27 – Joghovadzu [Culegere], Vasarhély (Târgu Mureş [?], Transilvania), 1647.
ARMENIA 21
365 f., 19,5 x 14,5 cm. Scris de Khacig Gafaieţi (din Caffa). Cuprinde scrieri istorice şi
religioase. Text în limba armeană (ms. 3519).
Ref.: Katalog Matenadarana, I, col. 1032, nr. 3519.
28 – Djaşoţ [Carte de rugăciuni], Constantinopol, 1667. 405 f. Pergament. Scris de
preotul Pilibos. Posesori: preoţii Hovhannes şi Boghos (Paul). Transferat din România în
1954. Text în limba armeană (ms. 9491).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 226, nr. 8; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 13; Katalog
Matenadarana, II, col. 939, nr. 9491.
29 – Kanţ vartabedutian Krisdosi [Tezaur al invăţăturii lui Hristos], Khoşgaşen
(Moldova), 1675. Scris de Bonighian Serataţi (din Serat). 238 f. 20,5 x 14,5 cm. Text în
limba armeană (ms. 480).
Ref.: Katalog Matenadarana, I, col. 329, nr. 480.
30 – Khorhrtadedr [Liturghier], Suceava, 1690. 26 f. Scris de diaconul Kevork.
Posesor: preotul Krikor. Transferat din România în 1954. Text în limba armeană
(ms. 9495).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 226, nr. 12; Katalog Matenadarana, II, col. 933,
nr. 9495.
31 – Grigorie de Kamakh, [Cronică a evenimentelor dintre anii 1018-1594], sec.
XVIII. Cronicarul se referă şi la campania turcă din 1574 în Ţările Române, menţionând
Moldova (Mitan) şi Bucureştiul (Bokreş). Text în limba armeană, (ms.4998).
Ref.: V.A. Hakopian, [Mici cronici din secolele XIII-XVIII], Erevan, 1956, p. 272
(în limba armeană); H.Dj. Sirouni, Notes concernant la ville de Bucarest dans les
sources arméniennes et turques (RESEE, 2, 1964, nr. 3-4, p. 560-563); Katalog
Matenadarana, I, nr. 4998.
32 – Joghovadzu [Culegere], Seciov [Suceava] – Zmiurnia [Smirna ?], 1707, 1715.
88 f., 20,5 x 14 cm. Scris de preotul Nerses. Posesor: Hairabed. Cuprinde: Regulile bunei
creşteri etc. Text în limba armeană (ms. 5817).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 190, nr. 5817.
33 – Avedaran [Evangheliar], Maraş, 1712. 309 f. Scris de preotul Zaharia. Posesor:
preotul Husig. Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9493).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 226, nr. 10; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 19.
34 – Hmaiil [Talisman], Ardzghe, 1718. 61 f. 7,1 x 5 cm. Scris şi miniat de Vartan
Ardzgheţi (Argeşanul ?). Text în limba armeană (ms. 8644).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 787, nr. 8644.
35 – Hagop Nalian, patriarh armean de Constantinopol, Karozkirk [Carte de
predici], Constantinopol, 1755-1758. 1092 p. Autograf. Transferat din România în 1954.
Text în limba armeană (ms. 9494).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 223, 226, nr. 11; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 20; Katalog
Matenadarana, II, col. 940, nr. 9494.
36 – Karozkirk [Carte de predici], Hagiăn, mănăstirea Sf. Hagob din Mezpin, 1774.
22 ARMENIA
654 p. Scris de diaconul Melkon Melkonian. Transferat din România, 1954. Text în limba
armeană (ms. 9505).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 227-228, nr. 22.
37 – Hovsep Arghuţian, Orakrutiunner [File de jurnal], Iaşi, Botoşani ş.a.,
1778-1793. 37 f. 31,6 x 19,8 cm. Locuri vizitate: Moscova, St. Peterburg, Astrahan,
Nor Nakhicevan, Moldova. Text în limba armeană (ms. 9647).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 967, nr. 9647.
38 – Karozkirk [Carte de predici], s.l., 1795. 398 f. Scris parţial de Stepannos
Ciughaeţi. Posesor: diaconul Măgărdici Datevaţi (mănăstirea Tatev din Armenia).
Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9503).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 227, nr. 20.
39 – Hamarod badmutiun anţinţ [Scurtă istorie a faptelor], Constantinopol,
1799-1800. 9 f. Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9501).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 227, nr. 18.
40 – Preotul Harutiun Antreasian, Anţnagan tghtadzrar iev inknaghensakrutiun
Harutiun av. kahana Antreasiani [Dosar personal şi autobiografie ale protopopului
Harutiun Antreasian], Bucureşti ş.a. (sic), sec. XIX. 105 f. Autograf. Transferat din
România în 1954. Text în limba armeană (Arhiva Matenadaran, raionul catolicosal 68b,
nr. 150).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 228, nr. 28.
41 – Ţainakreal şaragan [Imnuri bisericeşti], Bucureşti, sec. XIX. 2 vol. 603 f. 12,5
x 10 cm (I); 691 f. 12,5 x 10 cm (II). Text în limba armeană (ms. 10054-10055).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 1039, nr. 10054 şi 10055.
42 – Păjăşgaran [Carte de medicină], [Constantinopol ?], începutul secolului XIX.
96 f. Cuprinde noţiuni şi probleme de anatomie, igienă, dietetică, pediatrie, genetică,
diagnoză, farmacologie etc. După surse clasice armene, latine, greceşti, arabe, persane,
indiene. Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9500)
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 224, 227, nr. 17; Katalog Matenadarana, col. 940,
nr. 9500.
43 – Păjăşgaran [Carte de medicină], [Constantinopol ?], începutul sec. XIX. 147 f.
Inspirat din surse clasice armene, latine, greceşti, arabe, persane, indiene. Cuprinde noţiuni
şi probleme de anatomie, igienă, dietetică, pediatrie, genetică, diagnoză, farmacologie etc.
Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9499).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 224, 227, nr. 16.
44 – Domar Haioţ iev Hromeaţvoţ [Calendar armean şi roman]. Akkerman (Cetatea
Albă), 1800. 27 f., 9,9 x 7,4 cm. Text în limba armeană (ms. 10309).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 1090, nr. 10309.
45 – Neophidos [Neofit], Kirk geagadamardutian [Carte de confruntare], Iaşi, 1808.
100 f. 30 x 19,5 cm. Scris de Nerses Harutiunian. Versiune armeană a cărţii Înfruntarea
jidovilor, Iaşi, 1803 (ms. 2733).
Ref.: Katalog Matenadarana, I, col. 864 (ms. 2733).
ARMENIA 23
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 526-528; Katalog Matenadarana, II, col. 1038,
nr. 10053.
Reprod.: Suren Kolangian, op. cit., p. 520 (foaia de titlu şi desen cu frontispiciul teatrului).
62 – Neophidos apegha [Neofit monahul], Kirk geagadmardutian [Carte de
confruntare], Constantinopol, 1841. 62 f., 27 x 21 cm. Scris de Hovhannes Haruţiunian.
Traducere din „moldoveneşte” a cărţii Înfruntarea jidovilor (însemnarea traducătorului,
preotul Adraes, Iaşi, 20 mai 1808) (ms. 4198).
Ref.: Katalog Matenadarana, I, col. 1168, nr. 4198.
63 – Mser Mserian, Oraţuiţ pazmamsea [Calendar lunar], Hnceşd (Hânceşti), 1842.
36 f. 9 x 7 cm. Autograf. Cuprinde şi o reţetă pentru prepararea cernelii. Text în limba
armeană (ms. 8651).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 788, nr. 8651.
64 – Garabed Anuş, Hankuţial Garabed Anuşi haşvemadiană [Registru de socoteli
al răposatului Garabed Anuş], Bucureşti, 1845-1857. 21 f. Text în limba turcă cu alfabet
armenesc. Autograf. Transferat din România în 1954 (Arhiva Matenadaran, raionul
catolicosal, 68 b, nr. 147).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 228, nr. 24.
65 – Prof. Mardiros Teotori Cerkezian, Kanţaran kideleaţ [Tezaur de cunoştinţe],
Focşani, 1849-1854. 210 f. 16,5 x 20,3 cm. Cuprinde sfaturi, invăţături religioase, istorice,
gramaticale, ştiinţifice, poezii în limbile armeană, turcă (în scriere armeană) şi română
(ms. 9504).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 227, nr. 21 (datat 1839-1854); Katalog Matenadarana,
II, col. 941, nr. 9504.
66 – Ţainakreal şaragan [Carte de imnuri bisericeşti], [Bulgaria sau Constantinopol],
mijlocul sec. XIX. 2 vol., 2500 p. Donaţie a lui Stepan Aprahamian, care-o primise de la
preotul Hamazasb din Constanţa. Text în limba armeană (ms. 10054-10055).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 528-529; Katalog Matenadarana, II, p. 1039,
nr. 10054-10055.
67 – Tatevos Nasdurian, Ganonkirk hamarod [Compendiu de canoane], Botişan
(Botoşani), 1851. 71 f. 21,4 x 17,4 cm. Autograf. Posesor: Harutiun Hagovpian. Text în
limba armeană (ms. 9609).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 960, nr. 9609.
68 – Hovhannes S. Antreasian, Keraganutiun haieren lezvi [Gramatica limbii
armene], Constantinopol, 1867. 251 f., 23,3 x 18,1 cm. Autograf. Transferat din România
în 1954 (ms. 9506).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 228, nr. 23; Katalog Matenadarana, II, col. 941,
nr. 9506.
69 – Arhimandritul Vartan Asgarian, Parkirk franseren-haieren, türkeren iev
franseren lezvi keraganutian hamarod ganonner [Dicţionar francez-armean-turc şi reguli
elementare de gramatică franceză], [Viena ?], 1867. 268 f. 10 x 16 cm. Probabil manuscris
autograf. Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9508).
26 ARMENIA
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 228, nr. 29; Katalog Matenadarana, II, col. 942,
nr. 9508.
70 – Arhimandritul Vartan Ăsgarian, Aračnort namagakrutian Kaghiren iev haieren
[Îndreptar pentru corespondenţă în limbile franceză şi armeană], Viena, 1867. 180 f. 10 x
16 cm. Autograf. Transferat din România în 1954 (ms. 9515).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 229, nr. 36; Katalog Matenadarana, II, col. 943,
nr. 9515.
71 – Preotul Ghevont Papazian, Viragakrutiun haioţ Atrianubolso [Cântare despre
Adrianopolul armean], Adrianopol (Edirne), 1881. 56 f. Autograf. Transferat din România
în 1954. Text în limba armeană (Arhiva Matenadaran, raionul catolicosal 68 b, nr. 148).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 228, nr. 26.
72 – Preotul Ghevont Papazian, Viragakrutiun haioţ Agheksantrio [Cântare despre
Alexandria armenească], Alexandria, 1888. 26 f. Autograf. Transferat din România în
1954. Text în limba armeană (Arhiva Matenadaran, raionul catolicosal 68b, nr. 149).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 228, nr. 27.
VAGARŞABAT
EČMIADZIN VEHARAN
(Reşedinţa catolicosală Ecimiadzin)
73 – Mântuitorul cu viţa de vie, icoană pe sticlă, atelier Şcheii Braşovului, mijlocul
sec. XIX. Donaţie a catolicosului Vasken, originar din România (etaj I, vitrina icoanelor).
Ref.: V. Cândea, 1996.
AUSTRALIA 27
AUSTRALIA
ADELAIDE
AM
BRISBANE
AM
2 – Biserica Sf. Dimitrie, a comunităţii române din Brisbane (37 Brisbane Road,
Riverview 4303).
Ref.: http://patriarhia.deveu.com/ro/administratia_patriarhala/sectorul_comunitati_externe.
html.
CANBERRA
MELBOURNE
AM
SYDNEY
AM
6 – Biserica Sf. Maria, a comunităţii române din Sydney, înfiinţată în 1977. Obiecte
de cult executate în atelierele Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române din Bucureşti
(64 Linthorn Avenue, Croydon Park, 2133 NSW).
Ref.: Communautés orthodoxes roumaines de l’étranger, p. 81; http://www.sfmaria.crez.org.
AUSTRIA 29
AUSTRIA
AMBRAS
AMBRASER SAMMLUNG
1 – Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul, fostul domn al Moldovei, sfârşitul sec. XVI.
Portret.
Ref.: N. Iorga, Întoarcerea unei pribege: doamna Maria Minio (ARMSI, s. III, 12, 1932,
p. 225-226); Pippidi, Mihai Viteazul, p. 28.
Reprod.: Iorga, Acte şi fragmente, III, pl. I; Pippidi, Mihai Viteazul, fig. 34.
2 – Sf. Alexie, Nicolae şi Dimitrie de Vologda, sec. XVI. Icoană provenind de la
Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul.
Ref.: Nilles, Symbolae, II, p. 1008.
3 – Maica Domnului, sec. XVI. Icoană provenind de la Ştefan, fiul lui Petru
Şchiopul.
Ref.: ibidem.
4 – Clopoţei (tintinnabula) de aur (3), sec. XVI, cu inscripţii în limba slavonă.
Provin din bunurile lăsate de Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul.
Ref.: ibidem.
EISENSTADT
BURGENLÄNDISCHES LANDESARCHIV
MS
6 – Document din 1271 prin care Ştefan V, regele Ungariei, dăruieşte o moşie
comitelui Thomas, menţionând între martori pe Albert, comite de Sibiu, şi pe Laurenţiu,
banul Severinului. După un credenţial al Capitlului din Eger (Arhiva Eszterházy).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 356-357; Urkundenbuch, I, p. 112; DIR, C,
XIII, vol. II, p. 136
30 AUSTRIA
7 – Document din 30 ianuarie 1279 prin care Ladislau IV, regele Ungariei, dăruieşte
proprietăţi comitelui Thomas şi fiilor lui. Între martori sunt menţionaţi: Finta, voievod
transilvan, şi Laurenţiu, ban al Severinului (Arhiva Eszterházy).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 419; Urkundenbuch, I, p. 135.
GRAZ
AM
8 – Biserica ortodoxă Sf. Nicolae a comunităţii române din Graz, înfiinţată în 1994 ca
răspuns al solicitării românilor din landurile Steiermark şi Kärnten (Dreifaltigkeitskirche,
Schloßbergplatz 1, 8010 Graz). Din 1997 funcţionează în cadrul Vicariatului Ortodox
Român din Viena, cu statut de parohie.
Ref.: http://www.parohia-ortodoxa-graz.at.
NATURHISTORISCHES MUSEUM
MUZ
STEIERMÄRKISCHES LANDESARCHIV
DOC
10 – Documente (20), din 1532, 1541-1543, 1556, 1565, 1570, 1575, 1576, 1579,
1587, 1589, 1590 şi 1593, privitoare la expansiunea otomană către Europa Centrală şi
situaţia Ţărilor Române în conflictele dintre Poartă şi Imperiul Habsburgic: acţiunea
lui Aloisio Gritti în Transilvania (1532), intervenţia lui Petru Rareş în Transilvania
(1541-1543), rapoarte din Constantinopol referitoare la mişcările de trupe şi preparativele
de război otomane (Türkenkrieg, Kriegssachen, Kriegswesen, ad ann.).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 35-39, 57, 74-75, 80, 91, 93-94, 97, 197, 209, 211, 315.
11 – Raport din Buda, 19 februarie 1593, cuprinzând ştiri despre declararea
războiului între Imperiul Otoman şi forţele creştine (Fasz. 529).
Publ.: ibidem, p. 315.
12 – Documente (9), din 1594-1598, privitoare la luptele coaliţiei creştine împotriva
Imperiului Otoman; scrisori de la Sigismund Báthory, Sigismund de Herberstein, împăratul
Rudolf II şi rapoarte ale agentului imperial Francisc Jurkhowitsch, privitoare la mişcările
de trupe otomane şi tătărăşti, la soarta lui Ştefan Răzvan, domnul Moldovei, şi la victoria
lui Mihai Viteazul de la Călugăreni (Türkenkrieg 1594-1598; Kriegssachen 1594-1598).
Publ.: ibidem, XII, p. 8, 12, 65-66, 119-120, 130, 197, 221-222, 226-227, 351.
13 – Rapoarte (3) din Constantinopol, 1605, 1608 şi 1614 (?), referitoare la
evenimente din Transilvania ameninţată de trupe otomane sub comanda sultanului Ahmed
I, cu contingente din Transilvania, Moldova şi Ţara Românească (1614), şi informaţii
AUSTRIA 31
STEIERMÄRKISCHES LANDESBIBLIOTHEK
18 – Icoană, 1730, pictată de Ilie Zugravu pentru ispravnicul Tudoraşcu Fărcăşanu
din Râmnicu Vâlcea. Provine din Biblioteca Imperială din Olomouc.
Ref.: Gr. Tocilescu, Icoana română de la Gratz (CT, 1877, ian., p. 25-35); N. Iorga,
Cronică (RI, 15, 1929, p. 364).
TECHNISCHE HOCHSCHULE
MS
UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEK
DOC
20 – Registre matricole, din 1586-1782, menţionând şi studenţi din Ţările Române.
Ref.: Johann Andritsch, Studenten und Lehrer aus Ungarn und Siebenbürgen an der
Universität Graz (1586-1782), Graz, 1965, p. 321 (rec. Felix v. Schroeder, în SF, 24,
1965, p. 307-308).
Publ.: Johann Andritsch, Die Matrikel der Universität Graz, I. 1586-1630, Graz, 1977.
21 – Scrisori (36), din 1774-1888, adresate de B. P. Hasdeu filologului Hugo
Schuchardt (Schuchardt Nachlass).
Ref. şi publ.: D. Găzdaru, Cartas de B.P. Hasdeu a Hugo Schuchardt („Romanica”, 3,
1970, p. 5-140); Bruno Mazzoni, Carteggio Hasdeu-Schuchardt, Napoli, 1983,
p. 5-32, 36-41, 43-45, 49-50, 52-53, 55-56, 58-71, 73-74, 78-81, 83-87, 89-90, 92-
103, 122-124, 128-141, 145-149, 157-161, 165-166, 172-173, 176-177, 180-182,
184-185, 187-191, 196-197, 204-205, 208-209, 211-212.
22 – Scrisoare din Paris, 25 decembrie 1886, de la Iulia Hasdeu către Hugo
Schuchardt (Schuchardt Nachlass).
Publ.: Bruno Mazzoni, op. cit., p. 224-226.
MS
23 – Liber de regnis aliquarum nationum presertim barbarum, sec. XIII. Cuprinde
informaţii despre invazia mongolă în Ţările Române (f. 33-34).
Publ.: Wenzel Gusztáv, Árpád-kori új okmánylár. Codex diplomaticus Arpadianus
continuatus, VII, Pesta, 1869, p. 546 (MHH Diplomataria, XII); Hurmuzaki –
Densusianu, I, p. 548-550.
24 – Matrikeln der Universität, 1790-1850, cuprinzând şi nume de studenţi din
Transilvania.
Ref.: Szögi László, op. cit., p. 159, n. 5.
A
25 – Kostüm Bilderbuch, sec. XVII. Album executat de un pictor austriac anonim,
călător în Ţările Române. Cuprinde şi 24 acuarele înfăţişând costume populare româneşti.
Ref.: Eugen Barbul, Costume româneşti din veacul al XVII-lea, Cluj, 1935, p. 4-5 (rec.
M. Sînzianu, în RIR, 5-6, 1935-1936, p. 582); Viorica Pascu, Consideraţii asupra
evoluţiei portului popular din Transilvania (AMET, 1957-1958, p. 251-277); Gisella
Cenner-Wilhelm, Künstlerische Vorbilder und Vorstudien zu den siebenbürgischen
Marktszenen von Franz Neuhauser dem Jüngeren („Acta historiae artium”, 24, 1978,
fasc. 1-4, p. 371).
Reprod.: Viorica Pascu, op. cit.
AUSTRIA 33
HALL IN TIROL
NONN-KLOSTER
26 – Maria Christierna. Portret al fostei soţii a lui Sigismund Báthory, principe
al Transilvaniei, călugărită în 1607, stareţă între 1612-1621, înmormântată în cripta
mănăstirii.
Ref.: Mihail Stephanescu, O arhiducesă de Austria, principesă a Transilvaniei şi stareţă
de mănăstiri (APOR, 1970, p. 9-93).
INNSBRUCK
DOC
27 – Scrisori (3), din 1925, ale scriitorului Oscar Walter Cisek adresate lui Ludwig
von Ficker, redactorul revistei „Der Brenner” (Brenner Archiv).
Publ.: Heinz Stănescu, Oscar Walter Cisek. Corespondenţă la Innsbruck („Manuscriptum”,
6, 1975, nr. 2, p. 147-151).
AM
28 – Mormântul lui Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul, domnul Moldovei. Placă de
bronz cu inscripţie în limba latină (la dreapta altarului principal).
Ref. şi publ.: Denkmäler der Kunst und der Altertums in der Pfarrkirche, Innsbruck,
1812, p. 35, nr. 19; Franz Cari Zoller, Geschichte und Denkwürdigkeiten der Stadt
Innsbruck und der umliegenden Gegend von den ältesten Zeiten, Innsbruck, 1816,
p. 278, 288-289; Nilles, Symbolae, II, p. 1005-1006; Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 547;
Simion Relli, Un prinţ român pribeag în sec. al XVI-lea („Junimea literară”, 18,
1929, nr. 1-4, p. 30-54); N. Iorga, Întoarcerea unei pribege: doamna Maria Minio
(AARMSI, s. III, 12, 1932, p. 226); G. Lăzărescu – N. Stoicescu, Ţările Române şi
Italia până la 1600, Buc., 1972, p. 132-133 (inscripţia).
Reprod.: N. Iorga, Ospiti romeni a Venezia (1570-1610). Una storia ch’è un romanzo ed
un romanzo ch’ è una storia, Buc., 1932, pl.
DOC
29 – Document din Innsbruck, 7 august 1604. Cuprinde lista sumelor de bani din
succesiunea lui Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul, destinate bisericii Sf. Iacob, unde a fost
înmormântat (Archiv).
Publ.: Veress, Documente, VII, p. 221-222.
34 AUSTRIA
MS
30 – Jurnalul iezuiţilor din Innsbruck, 10 decembrie 1599, consemnînd primirea lui
Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul, în sodalitatea Mariana (Archiv).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 536.
TIROLER LANDESARCHIV
DOC
31 – Scrisoare, din 4 aprilie 1535, a sultanului Soliman II către Ferdinand I, regele
Ungariei, referitoare la uciderea lui Aloisio Gritti (Statthaltereiarchiv, Pestarchiv).
Publ.: ibidem, p. 575-576.
32 – Documente (4), din 1551, 1555-1556, cuprinzând informaţii referitoare la:
situaţia din Ungaria, convertirea la islam a lui Ilieş Rareş, domnul Moldovei, răscoala
lângă Dunăre a pretendentului turc Mustafa (1555), instrucţiuni pentru soli transilvăneni
trimişi în Moldova şi Ţara Românească şi scrisoarea din 10 ianuarie 1556 a lui Pătraşcu
cel Bun către transilvăneni, comunicând porunca sultanului privind înscăunarea lui Ioan
Sigismund Zápolya (ms. 148, f. 388. Ferdinandeum, 386, nr. 23-24; Pestarchiv, II, 305).
Publ.: ibidem, p. 575-580.
33 – Raport, din 15 ianuarie 1576, al solului imperial în Transilvania, Christophor
de Teuffenbach, informând că domnul Moldovei şi cel al Ţării Româneşti au trupele
pregătite pentru a-l ajuta pe Ştefan Báthory (Ferdinandeum, f. 141, nr. 338).
Publ.: ibidem, p. 591.
34 – Documente (5), din 1587, cuprinzind informaţii din Praga, relative la
evenimentele din Transilvania: scrisori de la regele Ştefan Báthory şi de la Zacharias
Geizkofler (Ferdinandeum, fasc. 4, 94, 95).
Publ.: Veress, Documente, III, p. 92-94, 99-100, 116.
35 – Documente (11), din 1588-1591 şi 1593: rapoarte de la agenţii imperiali
Bierbaumer, Bartholomeu Pezzen şi alţii, referitoare la: pretendentul Petru Lăpuşneanu,
atacurile cazacilor în Moldova, prezenţa lui Petru Şchiopul la Kosiče (1591) şi procesul
cu Ioan de Marini Poli (1593) (ms. A, VIII, 10; Ferdinandeum, f. 141, nr. 340; f. 287,
nr. 371; Türkische Kriege, 1593-1625).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 715-716 720-723, 738-739, 745-747, 751, 773-774.
36 – Documente (171), din 1591-1606, relative la: refugiul lui Petru Şchiopul în
Tirol, moartea sa, soarta moştenirii furate şi acţiunile de recuperare întreprinse de fiul său
Ştefan, succesiunea acestuia, scrisori diverse, între care de la Petru Şchiopul, testamentele
şi inventarele averii sale şi a fiului său Ştefan, contestarea legitimităţii acestuia, acordul
încheiat cu Paolo Minio privitor la succesiune (Ambraser Hof-Akten, Ambraser Kammer-
Akten, Ambraser Einkommene Schriften, Copialbücher Gemeine Missiven ad ann.,
Ferdinandeum, Leopoldineum).
Ref.: ibidem, p. I-XCVII; N. Iorga, Întoarcerea unei pribege..., p. 227-239.
Publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 996-998, 1002 (3 doc., 1594-1595); Hurmuzaki – Iorga, XI,
p. 236-247, 250-267, 269-293, 316, 320-368, 375-379, 400-406, 408-413, 419-426,
433-445, 448-487, 491-508, 514, 517-520, 523-570.
AUSTRIA 35
37 – Documente (25), din 1593-1595, referitoare la venirea lui Petru Aron pe tronul
Moldovei în locul lui Petru Şchiopul, pribegia acestuia la Bolzano, procesul cu fostul
vameş Ioan de Marini Poli, decesul fostului domn, furtul averii sale şi întâmplările fiului
său Ştefan, scrisori de la arhiducele Ferdinand, Zotu Tzigara, Ferdinand von Küpach,
Bernardino Rossi, guvernul Austriei de Sus şi municipalitatea din Lvov (Reg. Sachen
1593, f. 34, 55; 1594, f. 68, 98, 107, 112-113, 138, 141-142, 147, 150, 160, 163, 173, 180,
191; Kop. B. An die Kays. Mt. 1595, f. 35).
Ref. şi publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 998-1000 (doc. 1585); N. Iorga, O familie domnească
în exil, Buc., 1894; Hurmuzaki – Iorga, XI, p. I-XCVII, 502-503, 508, 514-517,
521-523; Veress, Documente, IV, p. 8, 11, 34-37, 42-43, 76, 89-90, 92-93, 108-113,
118-123, 137-141, 145-147, 162-172, 191-193, 195-196.
38 – Documente (345), din 1594-1602, referitoare la: campaniile Ligii Sfinte
împotriva Imperiului Otoman, situaţia Ţărilor Române şi luptele lor împotriva Porţii sub
conducerea lui Mihai Viteazul, Unirea Ţărilor Române, uciderea lui Mihai, continuarea
luptelor sub conducerea lui Radu Şerban (Ambraser Einkommene Schriften; Ambraser
Hof und Kammer-Akten).
Publ.: Szádecky Lájos, Erdély és Mibaly Vajda története, Timişoara, 1893, p. 310, 440,
485-487, 493-495, 503-504 (6 doc. din 1598-1599); Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 17,
71, 104, 115, 132-133, 135, 153-154, 171, 218-220, 232, 238-239, 244-245, 268,
286-294, 299-300, 314-318, 328-329, 337, 341-345 347-348, 350, 355-359, 364-408,
411-426, 429-432, 438-447, 450-452, 457-461, 473-493, 501-505, 508-510, 514-
516, 521-522, 528, 532--536, 540, 548-557, 566-569, 576, 581-584, 587, 590-591,
594, 599-600, 611, 621, 641, 645, 651-652, 655, 659-664, 681-682, 694, 719-730,
733-738, 750-751, 757-760, 767-770, 779-781, 795-799, 808-811, 847, 1009-1010,
1068-1076, 1079, 1082-1083, 1088-1103, 1107-1109, 1112-1118, 1125-1165, 1174-
1184, 1204, 1208-1209, 1215-1216, 1226-1227, 1233-1235, 1242-1244, 1251-1252;
Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 154-155, 209-212, 214-216, 311-315,
378, 447-449 (8 doc., 1597-1600).
39 – Scrisori (2), din 4 şi 8 aprilie 1595, de la Sigismund II, şi Ana de Habsburg,
regina Poloniei, către împăratul Rudolf II, prin care cer ca Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul,
să fie încredinţat tutelei nobilului polon George Burbach şi să fie adus în Polonia.
Publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 1001-1002.
40 – Scrisoare din [iulie-septembrie 1597], a hanului Gazi Ghiray II către Mihai
Viteazul, prin care îl somează să-i plătească tributul, ca să evite incursiunea tătarilor în
Ţara Românească (Ambraser einkommene Schreiben).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 286-287; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 144-146.
41 – Scrisori (3) din Alba Iulia, Târgovişte şi Ploieşti, 1597-1598, prin care Mihai
Viteazul solicită arhiducelui Maximilian şi comisarilor imperiali ajutor contra turcilor
(Ambraser Akten).
Publ.: Veress, Documente, V, p. 51-52, 61-62, 171; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
I, p. 149-150, 155-157 (2 doc., 5 ian. şi 1 apr. 1597).
36 AUSTRIA
42 – Documente (10), din 1598, cu informaţii despre: primirea solilor imperiali
la Târgovişte, moartea cancelarului Ştefan Jósika (inclusiv o scrisoare a principelui
Sigismund Báthory, prin care îl iartă şi cere eliberarea lui), mişcările trupelor otomane în
Banat şi fortificarea cetăţii Oradea (Ambraser Akten).
Publ.: Veress, Documente, V, p. 166-168, 171, 179-190, 193-195.
43 – Documente (40) din Praga, Innsbruck, Viena şi Veneţia, 1598-1614, privind:
recuperarea bunurilor furate lui Petru Şchiopul, administrarea averii fiului său Ştefan,
stabilit la Innsbruck, de către tutorele Ferdinand von Küpach şi problemele legate de
succesiune după moartea lui Ştefan, în 1602 (Ambraser Akten, 1598; Entbieten und
Befehlen, 1599, f. 343; 1602, f. 404; Ferdinandea 77/a; Gemeine-Missiven; Geschäft vom
Hof, f. 207; Kopialbuch, 1600, f. 8, 51, 322, 575; 1602-1603, f. 24, 31, 44, 49, 55, 108,
156, 285, 787, 827; 1607-1609, f. 337, 613; Rom. K. Mt. u. Fr. Dt. 1600-1608, f. 430).
Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 534, 549, 558-559, 566, 571-572.
Publ.: ibidem, p. 553-554, 558; Veress, Documente, V, p. 169, 262; VI, p. 17-18, 44-
46, 128-129, 183, 336-338, 478-480; VII, p. 3-4, 7-10, 12, 18-19, 36-45, 59-62, 64-
66, 69, 84-86, 91-92, 98-104, 107-110, 112-115, 168, 192-193, 233-234, 238; VIII,
p. 3-5, 8, 26-27, 37-38, 42, 58-59; IX, p. 12.
44 – Raport din Viena, 22 februarie 1600, referitor la acţiunile lui Mihai Viteazul,
intenţia de a intra în Moldova şi de a ocupa cetăţi în Transilvania (Ambraser einkommene
Schriften).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 726; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 246-247 (extras).
45 – Raport din Alba Iulia, [post 16 martie] 1600, al comisarilor imperiali David
Ungnad şi Mihai Szekely, către împăratul Rudolf II, despre relaţiile dintre Mihai Viteazul
şi căpitanul Baba Novac (Ambraser auskommene Schriften).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 787-790; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 265-266 (extras).
46 – Documente (458), din 1601-1621, referitoare la evenimentele din Transilvania:
scrisori de la împăratul Matthias de Habsburg, arhiducele Maximilian şi rapoarte către
acesta de la agenţii imperiali Vischer şi Rabuss din Praga, Sebastian Thököly, Springer şi
Strauss din Viena, Bartholomeu Pezzen din Constantinopol, Pál Nyáry din Oradea şi de
la generalul George Basta (Cammerconcepten ad ann.; Cammergutbedunkhen ad ann.;
Cammersachen ad ann.; Schönherr nr. 14646, 14656-14657).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 3-35, 40-44, 219-371, 373-391, 394-485, 491.
47 – Documente (59), din 1602-1620, referitoare la evenimentele din Ţările Române
şi îndeosebi la acţiunile lui Radu Şerban în Transilvania şi relaţiile sale cu imperialii,
la incursiuni tătărăşti în Moldova şi Ţara Românească, despre Nicolae Pătraşcu, fiul lui
Mihai Viteazul, domnia lui Gabriel Báthory: rapoarte şi scrisori către arhiducii Matthias
şi Maximilian, de la agenţii Tobias Vischer, Erich Lassota, Starzer, Springer şi Cesare
Gallo, generalul George Basta, Nicolae Sennyey, Gabriel Báthory ş.a. (Ambraser Akten,
Concepte in Hof-Reichssachen, 1618).
Ref.: ibidem, IV, p. XIV, XVI, XXI, XXIII, XXVII, XXIX, XXXI, XXXVII, XL, XLIII,
XLVII, LXXXIX, XCIII-XCV, CXVII, CXXII, CXXVII, CXXXIII, CXXXVI,
CXXXVIII, CXLII, 140.
AUSTRIA 37
Publ.: ibidem, p. 129-132, 134-138, 140, 150-163, 167-170, 173-177 (17 doc. 1602, 1604,
1611, 1612, 1615, 1618, 1620).
48 – Document, din 12 decembrie 1603, menţionând sumele de bani lăsate prin
testament de Petru Şchiopul bisericii, săracilor şi spitalului din Innsbruck.
Publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 1006.
49 – Documente (37), din 1614-1615, referitoare la activitatea lui Gaspar Gratiani în
perioada când era dragoman şi delegat al Porţii pentru negocieri cu Imperiul Habsburgic:
scrisori de la Gratiani, rapoarte de la agenţii Hans von Molart, Strauss, Michall, Starzer
ş.a. (Ambraser Akten).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. CXXXVI, CXXXVIII (2 doc., 1615).
Publ.: ibidem, XX, p. 3-45.
50 – Scrisori (57), din 5-17 aprilie 1621, ale consiliului Tirolului către arhiducele
Leopold de Habsburg prin care este informat despre boala şi moartea sorei lui, Maria
Christierna, fostă soţie a lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei.
Publ.: ibidem, XX, p. 187-188 (regeste).
MS
MS
UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEK
CR
KAISERSTEINBRUCH
AM
57 – Morminte de ostaşi români din al Doilea Război Mondial, morţi în lagărul
de prizonieri de la Kaiserbruch (40 km est de Viena). Monument de beton cu inscripţia
„Rumänen” şi cruce cu inscripţia „Eroilor noştri” (Friedhof).
Ref.: Marin M. Branişte, Constantă cinstire eroilor români din Viena („Luceafăr nou”, 12,
1983, nr. 3, p. 14-16).
Reprod.: ibidem, p. 16.
KLAGENFURT
COLECŢIA
WILHELMINE VON BRUCKENTHAL-MYLIUS
58 – Sebastian Hann, Pocal cu capac, Transilvania, sec. XVI. Argint aurit; h 34 cm,
11,2 cm.
Ref.: Viorica Guy-Marica, Sebastian Hann, Cluj, 1972, p. 151, nr. 10.
59 – Sebastian Hann, Ceaşcă polilobă, Transilvania, sec. XVI. Argint aurit.
Ref.: ibidem, p. 181, nr. 82.
KLOSTERNEUBURG
AUGUSTINER-CHORHERRENSTIFT
CR
60 – Von den Türcken, Memmingen, 1496, cuprinde şi: Jörg von Nürnberg,
Geschichte von der Turckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între
1456-1476 (f. 2-4b).
Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, Buc., 1943,
p. 399.
AUSTRIA 39
DOC
61 – Document din Pécs, 8 iunie 1460, prin care Simon Locne din Braşov
recunoaşte că a împrumutat 20 de florini de aur de la episcopul de Vidin (ms. CCC, nr. 941,
p. 329-330).
Ref.: Urkundenbuch, VI, p. 79-80.
62 – Document din Pécs, 13 septembrie 1460, prin care Veit Huendler, episcop
al Vidinului, dă un certificat de bună purtare lui Anton Pellificis (Blănaru) din Braşov
(ms. CCC, nr. 941, fila 232r).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 86-87.
63 – Scrisoare din Pécs, 14 septembrie 1460, prin care Simon, preotul bisericii
Fecioarei din oraş, îl roagă pe Ioan, pleban din Braşov, să propună un înlocuitor pentru
Veit Huendler, episcop al Vidinului (ms. CCC, nr. 941, p. 331-332).
Ref.: ibidem, p. 87.
KREUZENSTEIN
MS
64 – Legenda Sancti Gerardi, sec. XI. Biografie a episcopului de Cenad, cuprinzând
informaţii despre ducatul lui Ahtum din Banat, în epoca migraţiilor. Copie.
Ref.: Eugen Glück, Vechi manuscrise din părţile Aradului şi Bihorului în mari biblioteci
europene (MI, 14, 1980, nr. 10, p. 19-20).
KUFSTEIN
AM
65 – Fortăreaţă, în care au fost întemniţaţi, în sec. XVIII, iobagi din Transilvania,
care luptau pentru libertate (Festung Geroldseck. Heimatmuseum).
Ref.: Gh. Ciuhandu, Şase documente şi câteva cuvinte despre protopopul Dimitrie
Stoichescu-Petrovici („Analele Banatului”, 1, 1931, p. 149-154); C. Şerban, Al VI-lea
Congres internaţional de filosofie medievală (R. Ist., 30, 1977, nr. 12, p. 2254).
LAMBACH
BENEDIKTINISCHES STIFT
MS
66 – Miscelaneu, 1480. La f. 226-229: Anno domini MCCCCL. VI jar hat der Tracol
vil wunders vnd groess vbles getan. Povestire despre Vlad Ţepeş, domnul Ţării Româneşti
(cod. 327).
Ref. şi publ.: Gr.C. Conduratu, Michael Beheims Gedicht über den Woiwoden Wlad
40 AUSTRIA
II. Drakul, Buc., 1903, p. 16-17; Über den walachischen Woivoden Wlad IV
(1456-1462) (AVSL, s.n., 27, 1898, p. 331-343).
LAXENBURG
SCHLOSS LAXENBURG
LILIENFELD
ZISTERZIENSERSTIFT
CR
68 – Jörg von Nürnberg, Antzeygung kurtzlichen un[d] volfurung den ursprung
dess Thurkyschen und hundtyschen volcks und dess gevaltyger unnd pöslicher zu
nemu[n]g milsampt der grossen und schödlychen verderblikeyt die sie byss ber wider das
christglaublich volck haben begangen, Nürnberg, 1500. Cuprinde şi Jörg von Nürnberg,
Geschicht von der Turckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476
(f. 2-8).
Ref.: C.I. Karadja, op. cit., p. 399-400.
LINZ
MS
69 – Apostol, scris în Moldova, sec. XVI. 283 f. 1 x 4 cm. Text în limba slavonă.
Ref.: Gerhard Birkfellner, Glagolitische und Kyrillische Handschriften in Österreich, Viena,
1975, p. 110-111, nr. 11/30 (rec. Paul Mihail, în RESEE, 15, 1977, nr. 3, p. 575).
MELK
STIFTSBIBLIOTHEK
DOC
70 – Documente, din 1475-1476, despre victoriile lui Ştefan cel Mare împotriva
armatei otomane.
Ref.: M. Kropf, Bibliotheka Benedictino-Mellicensis, Viena, 1747, p. 393; Catalogus
codicorum qui in bibliotheca monasterii Mellicensis Ordinis Sancti Benedicti
asservantur, I, Viena, 1889, p. 128.
AUSTRIA 41
PERCHTOLDSDORF
COLECŢIA A. KASTNER
71 – Imperiul otoman după pacea de la Karlowitz. Hartă extrasă din Johann Baptist
Hofmann, Atlas novus, hoc est Geographia universa, Nürnberg, 1710. Cuprinde şi Ţările
Române.
Ref.: Was von den Türken blieb. Sonderausstellung, Perchtoldsdorf, 1983, p. 21, nr. 1/9.
SALZBURG
AM
72 – Biserica ortodoxă Sf. Mihail şi Gavril (Robinigstr. 48, 5020 Salzburg).
Ref.: „Romanian Orthodox Church News”, 9, 1979 nr. 4, p. 80; APOR, 1982-1983, p. 76;
www. mitropolia-ro.de/html/lista_parohiilor.html.
MS
UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEK
MS
SANKT FLORIAN
AUGUSTINER CHORHERRENSTIFT
SEITENSTETTEN
BENEDIKTINER STIFT
TULLN
AM
77 – Morminte (46) ale ostaşilor români căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial.
Troiţă şi plăci de piatră (9) cu numele eroilor (Friedhof).
Reprod.: Marin M. Branişte, op. cit., p. 14.
VIENA (Wien)
AM
DOC
95 – Registre matricole, sec. XIX, menţionând studiile efectuate de pictorii Barbu
Iscovescu (1841-1842) şi Epaminonda Bucevschi (1868-1874).
Ref.: Cornelia Bodea, Lupta românilor pentru unitatea naţională. 1834-1849, Buc., 1967,
p. 38, nota 3; Mirela Bucevschi-Scîntee, op. cit., p. 71-76.
96 – Document din Viena, 16 ianuarie 1473, prin care magistrul Heinric Weger
făgăduieşte că se va îngriji de oficierea slujbei religioase dorite de Margareta, văduva lui
Simon Abel din Bistriţa, la catedrala Sf. Ştefan (Hauptarchivs-Urkunden, nr. 4462).
Ref.: Urkundenbuch, VI, p. 539.
MS
98 – Gravură anonimă, din 1683, proiect de cărţi de joc reprezentând portrete ale
suveranilor şi comandanţilor de oşti care au participat la asediul Vienei, printre care şi ale
principilor Gheorghe Duca, Şerban Cantacuzino (Moldauer und Walachei) şi Mihai Apafi
(Apafi im Siebenbürgen).
Ref.: Was von den Türken blieb. Sonderausstellung, Perchtoldsdorf, 1983, p. 50, nr. 50.
46 AUSTRIA
DOMINIKANERABTEI
CR
99 – Poësis Lyrica [...], Conferente R.C. Gabriele Ivul, Viena, 1655. Cărturar român
din Transilvania, un promotor al aristotelismului neoscolastic.
Ref.: Veress, BRU, I, p. 92, nr. 180; Petru Vaida, Neoaristotelismul în Ţările Române, în
N. Gogoneaţă (ş.a.), Istoria filosofiei româneşti, I, Buc., 1972, p. 104.
DONAUDAMPFSCHIFFAHRTS GESELLSCHAFT
DOC
DOC
HEERESGESCHICHTLICHES MUSEUM.
MILITÄRWISSEN SCHAFTLICHES INSTITUT
CR
106 – Jörg von Nürnberg, Von den Türcken, Memmingen, 1496. Cuprinde şi
informaţii despre luptele române-otomane între 1456-1476.
Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, Buc., 1943,
p. 399.
107 – Vorstellung der Kriegsgeschichte in Kupferstichen zwischen den drey
Kaiserhöfen, nämlich den Römisch-Kaiserlichen, den Russischen und Türkischen, dann
dem nordischen Krieg in den Jahren 1788 bis 1790 [...], s.l., s.a. 133 pl., 34 x 21 cm şi
22,3 x 18 cm, dintre care 93 privesc războiul ruso-austro-turc din 1787-1792. Cuprinde
şi vederi şi planuri de localităţi din Ţările Române şi poziţii ale armatelor beligerante.
Exemplar incomplet.
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1355-1360.
108 – G. Fischer, Hartă a Ungariei, sfârşitul sec. XVII. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: C. Şerban, Călătorie de studii la Viena (R. Ist., 37, 1984, p. 92).
109 – I.C. Jaeger, Neuer Kriegsschauplatz zwischen den Kaiserlich-Koeniglichen
Russisch Kaiserlichen und Türkischen Heeren [...], Frankfurt am Main, 1788. 87, 5 x 41,5 cm.
Hartă gravată, în culori.
Ref.: Doc.an, Memoriu, p. 1296.
110 – I.F. Lange, Neue Karte von den gegenwärtigen Kriegs [...], Bessarabien, der
Schwarze Meer, die ganze Moldau und Walachei [...], Siebenbürgen [...], die Bukowine,
1788. Hartă gravată.
Ref.: ibidem.
111 – Plan al cetăţii şi oraşului Hotin, [1788]. Gravură anonimă în lemn.
Ref.: ibidem, p. 1333.
112 – Plan der beiden Pässe, Vulkan und Rothenturm, [1788], reprezentând
trecătorile Vulcan şi Turnu Roşu. 46 x 20,8 cm (Kartensammlung B 54-13).
Ref.: ibidem, p. 1348.
113 – Situations Plan wie dermahlen die Vorposten von dem Kinenyer Laager des
Rechten als Linken Uffer der Alt, bis an Gura Lochtra ausgestellet, [...] den 20-ten Jully
1788. 83,5 x 37 cm (Kartensammlung, 54-14).
Ref.: ibidem, p. 1344.
114 – Christian von Mechel, Vorstellungen und Plane der Merkwürdigsten
Begebenheiten des gegenwärtigen Krieges der Oesterreicher und Russen gegen
die Türken [...], Viena, 1790. 49,7 x 38,7 cm. Planuri şi desene comentate, înfăţişând
localităţi şi cetăţi de pe teritoriul Ţărilor Române, în timpul războiului ruso-austro-turc
din 1787-1792. Exemplar incomplet.
Ref.: ibidem, p. 1351-1354.
48 AUSTRIA
115 – C. Weigel und Schneider, Karte der sämmtlichen Kriegsvorfaelle bey den
vereinigten Oesterreichisch-Russischen und Türkischen Armeen im Jahr 1788, Viena,
1790, 73 x 49 cm (Kartensammlung).
Ref.: ibidem, p. 1307.
A
MUZ
128 – Bombardă, mijlocul sec. XV. L 195 cm, calibru 31 cm. Provine din artileria
cetăţii Timişoara.
Ref.: Lajos Kakucs, O bombardă a lui Iancu de Hunedoara la Viena (MI, 12, 1978,
nr. 6, p. 62).
129 – Tun de câmp (Falkon sau Serpentine, 1554, calibru 6,4 cm, L ţevei 24 cm,
afet de lemn. Turnat de meşterul Michael Dobler, plătit de Nicolaus Olahus, arhiepiscop
de Strigoniu şi primat al Ungariei (inscripţie şi blazon).
Ref. şi reprod.: Radu R. Rosetti, Ştiri mărunte şi note relative la istoria armamentului la
noi (ARMSI, s. III, t. XI, 1931, p. 23-24 şi 33-35, pl. I).
130 – Steaguri şi însemne militare provenind din Ţările Române, sec. XVII-XVIII.
Ref.: S.G. Teodoru, A Wallachian Flag, New York, 1977, p. 18; N. Stoicescu, Un nou steag
românesc (R. Ist., 1978, nr. 8, p. 1470).
Reprod.: S.G. Teodoru, op. cit., p. 6-13; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti,
III, p. [44-49].
131 – Plan al asediului Vienei, 1683, indicând şi poziţiile trupelor române. În limba
turcă.
Ref.: C. Şerban, op. cit., p. 92.
A
132 – Hieronymus Löschenkol, Die Hinrichtung des Hora und Kloska, 1785.
Desen în cărbune 22 x 27 cm (inv. 89.555).
Ref. şi reprod.: Michael Kroner, Gravuri despre răscoala ţărănească din 1784 într-o
expoziţie din Austria (MI, 14, 1980, nr. 11, p. 12).
MUZ
133 – Pavăză de lemn, Viena, circa 1480. 116 x 60,5 cm. Căptuşeală din pânză
de in, decoraţie în tempera şi argint. În partea superioară, emblema heraldică a familiei
Huniade: corbul cu crucea în cioc (inv. nr. 126121).
Ref. şi reprod.: János Kalmár, Régi Magyar fegyverek [Vechi arme maghiare], Budapesta,
1971, p. 120, fig. 115; Matthias Corvinus, p. 238, nr. 132.
CR
Ref.: Božidar Rajkov, Pojava i razvitie na naucnija i kulturen interes kăm Abagara,
în Abagar na Filip Stanislavov. Rim, 1651, Sofia, 1979, p. 24 (Seminar für slawische
Philologie der Universität Wien).
Publ.: ibidem, p. [41-49].
DOC
MUZ
136 – Tezaur; epoca bronzului carpatic, compus din brăţări (23) din bară masivă de
aur. Descoperit la Firiteaz (jud. Arad).
Ref.: Ştefan Burda, Tezaure de aur din România, Buc., 1979, p. 17.
137 – Brăţară de aur, epoca bronzului. Descoperită la Acâş (jud. Satu Mare).
Ref.: T. Bader, Epoca bronzului în nord-vestul Transilvaniei, Buc., 1978.
138 – Lanţ de aur, sfârşitul epocii bronzului. Descoperit în 1885 la Slatina
(jud. Timiş).
Ref.: R. Petrovszky, Contribuţii la repertoriul arheologic al localităţilor judeţului Caraş-
Severin din Paleolitic până în sec. V e.n. („Banatica”, 4, 1977, p. 454-455).
139 – Topor de aur, perioada mijlocie a epocii bronzului. Descoperit la Ţufalău
(jud. Covasna).
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 140; Al. Tzigara-Samurcaş, Obiecte de interes românesc
în muzeele din Viena (CL, 45, 1932, p. 275-276).
Reprod.: Petranu, Revendicările, p. 21, fig. 3.
140 – Fibulă de bronz de tip Glasinac, perioada Hallstatt. Descoperită la Orăştie
(inv. VI 1512).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, Tezaure transilvane, Buc., 1979, p. 83.
141 – Topoare de bronz. Descoperite la Turda.
Ref.: Petranu, Revendicările; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275-276.
142 – Tezaur dacic de argint, compus din: placă, brăţări (4), fibule (5), torquesuri
(2), lanţ-colier împletit, fragmente dintr-o spirală (3), corn, pandantive de la un lanţ centură
(5), bare torsate (4) şi discuri (3). Descoperit în 1820 la Cioara (azi satul Săliştea, com
Băiţa, jud. Hunedoara) (inv. VII A 195 – VII A 217).
3
Descrierile incomplete în bibliografia consultată nu permit o clasare cronologică precisă a
pieselor, ordonate aici cu aproximaţie, pe epoci, genuri şi materiale.
AUSTRIA 51
Ref.: J. Arneth, Die Antiken Gold und Silber Monumente des K.K. Münzund Antiken
Cabinettes in Wien, Viena, 1850; G. von Sacken – F. Kenner, Die Sammlungen
des K.K. Münz- und Antiken Cabinettes, Viena, 1866, p. 339, nr. 180-202; Petranu,
Revendicările, p. 140; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 276; Liviu Mărghitan,
Tezaurul de podoabe dacice din argint de la Săliştea (fost Cioara, jud. Alba) (SCIV,
20, 1967, nr. 2, p. 313-327); Dorin Popescu, Tezaure de argint dacice (BMI, 1972,
nr. 1, p. 11); Corneliu Vlad, Tezaure artistice de pe pământul României în muzeele
vieneze (APOR, 1975, p. 116-118); Radu Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 16-20.
Reprod.: Petranu, Revendicările, p. 19, fig. 2; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 1-6.
143 – Tezaur dacic de argint, compus din: fibule (3) şi lanţ-centură din zale.
Descoperit în 1855 la Moigrad (azi com. Mirşid, jud. Sălaj) (inv. VII A 81, 99, 101, 105).
Ref.: G. von Sacken – F. Kenner, op. cit., p. 337-338; Petranu, Revendicările, p. 140;
R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 20-21.
Reprod.: ibidem, pl. 7-8, 18.
144 – Tezaur dacic de argint compus din: brăţară spiralică, brăţară circulară, torques
şi fibule (2). Descoperit [în 1859-1865] la Feldioara (jud. Braşov) (inv. VII A 41, 117, 227,
228).
Ref.: G. von Sacken – F. Kenner, op. cit., p. 343-345; Petranu, Revendicările, p. 140;
Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275 (brăţară spiralică localizată la Hetiurş, jud. Mureş);
Fl. Medeleţ, Tipologia brăţărilor spiralei dacice din argint („Studii şi comunicări”,
II, Caransebeş, 1977, p. 282) (brăţară spiralică localizată la Hetiur, jud. Mureş);
R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 21-22.
145 – Tezaur dacic de argint, compus din: fibule (2) şi lanţ de zale cu pandantive pe
verigă. Descoperit în 1844, la Poşaga (jud. Alba) (inv. VII A 80, 98, 108).
Ref.: G. von Sacken – F. Kenner, op. cit., p. 337-338; R. Florescu – I. Miclea, op. cit.,
p. 22-23.
Reprod.: ibidem, pl. 12.
146 – Tezaur dacic de argint, compus din torquesuri (2). Descoperit în 1845 la
Marca (jud. Sălaj) (inv. VII A, 36, 37).
Ref.: G. von Sacken – F. Kenner, op. cit., p. 334; Petranu, Revendicările, p. 140;
R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 23-24.
Reprod.: ibidem, pl. 13-15.
147 – Torques de argint. Descoperit [în 1866] la Moroda (jud. Arad)
(inv. VII A 226).
Ref.: ibidem, p. 24.
Reprod.: ibidem, p. 16-17.
148 – Ansamblu de piese dacice de argint, compus din: torques, brăţară circulară
deschisă şi fibulă cu noduri. Descoperit în sec. XIX în Transilvania (inv. VII A 112,
123, 224).
Ref.: ibidem, p. 24-25.
149 – Podoabe dacice de argint. Descoperite în 1829 la Mediaş.
Ref.: Petranu, Revendicările; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275-276.
52 AUSTRIA
150 – Brăţară spiralică dacică de argint. Descoperită la Orăştie (inv. VII A 38).
Ref.: G. von Sacken – F. Kenner, op. cit., p. 334; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275;
Fl. Medeleţ, op. cit., p. 285; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 25-27.
Reprod.: Gh. Şerban, op. cit., p. 156.
151 – Lanţ dacic de argint, compus din zale cu pandantive. Descoperit la Someşu
Cald (com. Gilău, jud. Cluj) (inv. VII A 79).
Ref.: G. von Sacken – F. Kenner, op. cit., p. 337; Petranu, Revendicările; Al. Tzigara-
Samurcaş, op. cit., p. 275; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 27.
Reprod.: ibidem, p. 21.
152 – Apollo. Statuetă de bronz, începutul sec. II. Descoperită în România
(inv. VI 2848).
Ref.: ibidem, p. 31.
Reprod.: ibidem, pl. 22-27; Gh. Şerban, op. cit., pl. 154.
153 – Abundantia. Statuetă de bronz; h 14,99 cm. Descoperită la Alba Iulia (Partoş,
jud. Alba) (inv. VII 285).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 31-32.
Reprod.: ibidem, pl. 35-36; Gh. Şerban, op. cit., pl. 157.
154 – Venus pudica. Statuetă de bronz, sec. II; h 17,95 cm. Descoperită la Turda
(inv. VII 126).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 32.
Reprod.: ibidem, pl. 65-68; Gh. Şerban, op. cit., pl. 158.
155 – Silvanus pater. Statuetă de bronz, a doua jumătate a sec. II, h 14,99 cm.
Descoperită la Alba Iulia (inv. VI 2898).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 32.
Reprod.: ibidem, pl. 69-72; Gh. Şerban, op. cit., pl. 155.
156 – Bacantă. Statuetă de bronz, descoperită la Deva (inv. VI 143).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 82.
157 – Mască de coif de paradă al unui cavalerist roman. Bronz. Descoperită ante
1867 lângă satul Reşca (com. Dobrosloveni, jud. Olt), pe locul cetăţii Romula.
Ref.: K. Geschwandler – Wolfgang Oberleitner, Götter, Heroen, Menschen. Antikes
Leben im Spiegel der Kunst, Viena, 1974, nr. 57; IDR, 1, II, p. 168-169, nr. 378;
R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 32-33.
Reprod.: ibidem, p. 63-64.
158 – Garnitură de harnaşament de bronz. Descoperită la Orşova (inv. VI 4859).
Ref.: ibidem, p. 33.
159 – Sabie de bronz ornamentată. Descoperită în 1900 la Bistriţa.
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 140; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275-276.
160 – Aplică de bronz, turnată în formă de cap de berbec, [sec. II], probabil romană.
Descoperită în Transilvania (inv. VI A 63).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 82 (descrisă şi la p. 33, nr. 52).
Reprod.: ibidem, p. 227.
AUSTRIA 53
182 – Brăţări de aur. Descoperite la Pipea (jud. Mureş) şi Vad (jud. Cluj).
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 140; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275-276.
183 – Imitaţie de camee, reprezentându-l pe Hercule luptând. Descoperită în
România (inv. XI 880).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 82.
Reprod.: ibidem, pl. 226.
184 – Vase de bronz argintate (6): flacon globular, cupă, platou circular, cupe mici
(2) şi trulla, sec. II. Descoperite în 1846 la Târgu Secuiesc (inv. VI 613, 701, 703, 704,
707, 1674).
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 139; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275; D. Tudor,
Oraşe, târguri şi sate în Dacia romană, Buc., 1968, p. 280; R. Florescu – I. Miclea,
op. cit., p. 39.
Reprod.: ibidem, pl. 58-61.
185 – Vas de argint, cu reliefuri reprezentând figuri mitologice (Apollo, Ares,
Afrodita, Herakles), sec. IV. Descoperit la Cuciuru Mare, Bucovina.
Ref.: L. Matzulewich, Byzantinische Antike. Studien auf Grund der Silbergefässe
(„Archeologische Mitteilungen aus russische Sammlungen”, Berlin-Leipzig, 2, 1929;
rec. O. Wulff, în „Byzantinische Zeitschrift”, 32, 1932, p. 384-391); Al. Tzigara-
Samurcaş, op. cit., p. 275-276; V. Grecu, Informaţiuni bibliografice (CC, 8, 1933-
1934, p. 548).
186 – Vas diatretum. Descoperit în Transilvania.
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 140; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275-276.
187 – Vase ceramice (4), sec. II. Descoperite la Miercurea Sibiului
(inv. IV 3247-3250).
Ref. şi reprod.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 39-40, pl. 46.
188 – Elemente de mozaic de teracotă din epoca romană (inv. V 1408).
Ref.: ibidem, p. 82.
189 – Piatră de râşniţă de tip antic (catillus), probabil romană. Descoperită la Şeica
Mică (jud. Sibiu) (inv. I 177).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 82
190 – Aliptenstein. Descoperită la Alba Iulia (inv. III 180).
Ref.: ibidem.
191 – Greutăţi de cântar (2) din plumb. Descoperite ante 1917, la Constanţa.
Achiziţionate în 1947 (inv. VI 4950, 4952).
Ref.: „Numismatische Zeitschrift”, 50, 1917, p. 79, nr. 15; R. Florescu – I. Miclea,
op. cit., p. 39. Reprod.: ibidem, pl. 42-43.
192 – Matriţe (3). Descoperite la Oşorhei (jud. Bihor).
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 140; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275-276.
193 – Oglindă de bronz. Descoperită la Feiurdeni (jud. Cluj) (inv. VI 1308).
Ref.: Petranu, Revendicările; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit.; R. Florescu – I. Miclea,
op. cit., p. 83.
56 AUSTRIA
205 – Vlad Ţepeş, sec. XV. Portret în ulei, provenind din colecţia castelului Ambras
(Tirol).
Ref.: C.I. Karadja, Incunabulele povestind despre cruzimile lui Vlad Ţepeş, în Închinare
lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 196; Marcel Romanescu, Introducere în istoria costumului
românesc (RIR, 14, 1944, fasc. IV, p. 470); Pippidi, Mihai Viteazul, p. 28, nota 72.
Reprod.: Iorga, Acte şi fragmente, II, pl. I; idem, Domnii români..., pl. 25;
Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [160].
206 – Vlad Ţepeş. Portret în ulei. Copie de pe tabloul aflat în colecţia castelului
Ambras (Tirol).
Ref.: Marcel Romanescu, op. cit.
Reprod.: N. Iorga, Domnii români..., pl. 24.
207 – Martiriul Sf. Andrei, sfârşitul sec. XV. Pictură în ulei, în care este reprezentat
şi Vlad Ţepeş.
Ref.: Ion Stăvăruş, Povestiri medievale despre Vlad Ţepeş-Dracula, Buc., 1978, p. 96.
Reprod.: ibidem, p. 128.
208 – Sfinţii Petru şi Pavel. Icoană. Atelier Ţara Românească, sec. XV. Lemn de tei
îmbrăcat în argint ciocănit, aurit. 16,5 x 16,5 cm. A aparţinut lui Petru Şchiopul.
58 AUSTRIA
Ref.: Alois Pirmisser, Die K.K. Ambraser Sammlung, Viena, 1819, p. 235; Corina
Nicolescu, Arta metalelor preţioase în România, Buc., 1973, p. 53, nr. 58.
Reprod.: Veress, Documente, IV, p. 89; Corina Nicolescu, op. cit., fig. 68; Cândea –
Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [52].
209 – Ioan Corvin de Hunedoara, a doua jumătate a sec. XVI. Ulei pe pânză. 102 x
89 cm. Copie după un portret pierdut (inv. nr. 2755).
Ref.: G. Heinz, Das Porträtbuch des Hieronymus Beck von Leopoldsdorf („Jahrbuch der
Kunsthistorischen Sammlungen in Wien”, 71, 1975, p. 174, 292, nr. 95); Matthias
Corvinus, p. 169, nr. 55.
210 – Hieronymus Beck von Leopoldsdorf, Porträtbuch, 1570-1580. Album
cuprinzând 235 portrete în miniatură, în culori. 53 x 37 cm. La f. 307: portretul lui Ioan
Corvin de Hunedoara, 27,4 x 18,2 cm. (inv. nr. 9691).
Ref.: G. Heinz, op. cit., p. 174, 252, nr. 95; Matthias Corvinus, p. 169-170, nr. 56.
Reprod.: ibidem, p. 169.
211 – Hans von Aachen, Bătălia de la Sibiu, 1602-1604. Ulei pe pânză. Alegorie
după o acuarelă de Georg Buchner, din ms. Dresda G 81 (inv. nr. 1961; expus la
Heeresgeschichtliches Museum).
Ref. şi reprod.: Prag um 1600. Kunst und Kultur am Hofe Kaiser Rudolf’s, II/1, Viena,
1988, p. 219-220, nr. 103.
212 – Franz Francken II, Cresus arătându-şi bogăţiile lui Solon, începutul sec.
XVII. Pictură în ulei. Alegorie în care figurează Mihai Viteazul pictat pe când era la Curtea
lui Rudolf II.
Ref.: N. Iorga, Basta şi Mihai Viteazul, Buc., 1895, p. 19; D.A. Sturdza, [Comunicare]
(AARPAD, s. II, t. 15, 1892-1893, p. 27); Const. V. Obedeanu, Portretele lui Mihai
Viteazul, 1906; Al. Busuioceanu, Câteva portrete noi ale lui Mihai Viteazul, Buc.,
1926 (ARMSI, s. III, t. 5, 1926, p. 49-50); B. Slătineanu, Contribuţiuni la studiul
portretelor lui Mihai Viteazul (RIR, 3, 1933, p. 210); Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit.,
p. 277; R.V. Bossy, Urme româneşti în Miază-Noapte (ARMSI, s. III, t. 19, p. 47);
Pippidi, Mihai Viteazul, p. 15, 40-42, 46, 49.
Reprod.: Al. Busuioceanu, op. cit., pl. I; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., pl. 241-242; Gh.
Şerban, op. cit., pl. 163; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [14-15];
Pippidi, Mihai Viteazul, fig. 26.
213 – Horea şi Cloşca. Portrete de epocă.
Ref.: I.C. Băcilă, Portretele lui Horia, Cloşca şi Crişan („Transilvania”, 53, 1922, nr. 1);
Petranu, Revendicările, p. 141.
MUZ
KUNSTHISTORISCHES MUSEUM.
SAMMLUNG FÜR PLASTIK UND KUNSTGEWERBE
223 – Teatrul războiului austro-turc, Veneţia, 1566 (?). Hartă anonimă pictată sub
sticlă. 21,6 x 25,4 cm. Cuprinde şi Transilvania şi Banatul (inv. nr. 3020).
Ref. şi reprod.: Prag um 1600. Kunst und Kultur am Hofe Kaiser Rudolf’s II, vol. II,
p. 258-259, nr. 742.
KUNSTHISTORISCHES MUSEUM.
SAMMLUNG FÜR PLASTIK UND KUNSTGEWERBE. SCHATZKAMMER
relative la istoria armamentului la noi (ARMSI, s. III, t. 11, 1931, p. 24); idem, Istoria
artei militare a românilor până la mijlocul veacului al XVII-lea, Buc., 1947, p. 267.
230 – Buzdugan al lui Gheorghe Rákóczi, principele Transilvaniei.
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 140.
231 – Buzdugan, coif şi armură ale lui Mihai Apafi, principele Transilvaniei.
Ref.: ibidem, p. 141.
232 – Tun din Transilvania, purtând blazonul familiei Bátthyány, sec. XVII.
Ref.: ibidem.
233 – Steaguri (3) ale trupelor lui Francisc Rákóczi II, cucerite de armatele
habsburgice în timpul răscoalei curuţilor (1703-1711) din Ungaria şi Transilvania.
Ref.: ibidem.
MECHITARISTEN-BIBLIOTHEK
MS
234 – Tetraevanghel, Cameniţa, 1606. 310 f. 18,7 x 15,3 cm. Text în limba
armeană. Frontispicii, portretele evangheliştilor şi miniaturi marginalii. La f. 309v:
colofon cu menţiunea că a fost scris în „cetatea Cameniţa, în Ţara ruşilor şi a românilor
(„ilahilor” – sic! )” (ms. 97).
Ref. şi reprod.: Heide und Helmut Buschhausen, Eva Zimmermann, Die illuminierten
armenischen Handschriften der Mechitaristen-Congregation in Wien, Viena, 1976,
p. 70-71, pl. 46, fig. 115-116.
235 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Lazăr Vartaped, stareţ al mănăstirii
Sf. Auxentie şi episcop al Ţării Valahilor, „în patriarhatul lui Ter Melkiset, katolikos al
regatului Valahilor în ţara Ratowl” (f. 340), Suceava, 1624. Pergament. 345 f. 19,8 x 15,3
x 15,8 cm. Text în limba armeană. Portretele evangheliştilor, miniaturi şi decoraţii florale
(ms. 292).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 71-72, pl. 47, fig. 117-120.
236 – Tetraevanghel, scris de Lazăr Vartaped, episcop în Ţara Valahilor, în
mănăstirea Sf. Auxentie (f. 398), Suceava, 1628. Pergament şi hârtie. 423 f. 25 x 19 cm.
Text în limba armeană. Iniţiale ornate şi miniaturi cu portretele evangheliştilor. Cumpărat
în 1891 la Ruse.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 73-74, pl. 48, fig. 121-122.
237 – Hadakodork [Culegere de fragmente], sfârşitul sec. XVII. În partea IE – 2,
relatare în versuri a călătoriei lui Mardiros Hrimeć, 1674, în Europa de sud-est, inclusiv în
Dobrogea, oraşele Babadag şi Silistra, cu informaţii despre localităţile vizitate, populaţia,
clerul, situaţia comunităţilor armene etc. (ms. 436).
Ref.: J.Dr. Dashian (ed.), Haupt-Katalog der armenischen Handschriften in der
Mechitaristen-Bibliothek zu Wien, I, Viena, 1895, nr. 436; Agop Ormandjan,
Inventaire des sources arméniennes sur l’histoire balkanique d’après le Catalogue
des manuscrits arméniens de la Congrégation des Mechitaristes – Vienne, Sofia,
1980, p. 40-41.
62 AUSTRIA
247 – Movses Kalankatveţi, Patmutiun alvani [Istoria aghovanilor], partea I-III, 1838.
97 f. Cuprinde şi informaţii despre triburile proto-bulgare şi deplasarea lor în sec. VI spre
Peninsula Balcanică prin teritoriul românesc. Altă copie, 1845, 67 f. (mss. 8/5 A; 36/49).
Ref.: H. Oskian (ed.), op. cit., I, nr. 8/5 A; 36/49; Agop Ormandjan, op. cit., p. 7, 14.
248 – Hadakodork [Culegere de fragmente], post 1906. În partea E, f. 2-83:
geografie universală anonimă, cuprinzând şi descrierea Ţărilor Române (ms. 895).
Ref.: H. Oskian (ed.), op. cit., II, nr. 895; Agop Ormandjan, op. cit., p. 55.
NATURHISTORISCHES MUSEUM
DOC
249 – Scrisoare din Palembang (Sumatra), 27 aprilie 1884, a Dr. Ilarie Mitrea,
adresată Dr. F. Steindachner, privind activitatea savantului român ca medic şef în
Palembang şi Djambi şi colecţionarea de piese ihtiologice din zonă (Arhiva).
Ref.: Alexandru Marinescu, Piese din colecţia „Dr. Ilarie Mitrea” la Naturhistorisches
Museum din Viena („Revista Muzeelor”, 6, 1971, p. 512).
MUZ
255 – Piese arheologice, sec. XIII-VIII a. Chr.: valve de tipare de gresie (3)
pentru două seceri cu buton; pumnal şi vârf de lance, bronz aparţinând unei turnătorii.
Descoperite în 1874 la Oşorhei (jud. Bihor), preluate în 1899 de Colecţia de antichităţi a
Curţii imperiale din Viena (inv. 34898-34900).
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 65.
Reprod.: ibidem, pl. 57/1-3.
256 – Piese arheologice, sec. XII a. Chr.: celturi (2) de tip transilvănean, fragmente
de celt, topor cu aripioare, daltă şi turte (2) de bronz. Descoperite în 1911 la Dipşa,
com. Galaţii Bistriţei (jud. Bistriţa Năsăud) (inv. 47870-47876).
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 92-93.
257 – Piese arheologice de bronz, sec. XII a. Chr. provenind dintr-un depozit-
turnătorie: celturi (2) de tip transilvănean; celt cu decor unghiular; topor cu aripioare
mediane, fragmentar; seceri cu cârlig (2); lamă de fierăstrău (3 fragmente); sabie cu limbă
la mâner (fragment); brăţări cu bara faţetată (3 fragmente); verigă decorată cu crestături
(fragment) bucăţi de bronz brut (3). Descoperite în şantierul Guşteriţa II (azi în oraşul
Sibiu), în 1870, preluate de Colecţia de antichităţi a Casei imperiale din Viena în 1899
(inv. 34-905-34914).
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 97.
Reprod.: ibidem, pl. 154/1, 156/2, 157/7, 11-12, 158/17.
258 – Piese arheologice de bronz, sec. XII a. Chr.: celturi (3) şi garnitura unei
teci de sabie cu câte două protome de pasăre pe fiecare parte. Descoperite în 1853 la
Răscruci, com. Bonţida (jud. Cluj), în malul pârâului Borşa, la confluenţa cu Someşul
Mic. Achiziţionate în 1899 de Colecţia de antichităţi a Curţii Imperiale din Viena. Din
acelaşi lot mai făceau parte un celt, fragmente de topoare de luptă cu disc (2), o brăţară
decorată şi probabil o oglindă scitică de bronz, descoperite în apropierea depozitului
(inv. 34921, 34924).
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 104.
Reprod.: ibidem, pl. 181/3-6.
259 – Psalie de bronz, sec. XII a. Chr., descoperită, probabil, în 1860 la Rus
(jud. Sălaj), (inv. 3492).
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 105.
Reprod.: ibidem, pl. 182/11.
260 – Tezaur de obiecte de aur şi depozit de bronzuri, ultimele din sec. XII a. Chr.
(epoca Hallstatt A 1), fragmente de bronzuri (2), un cercel, fragmente de ochiuri de lanţ
(2), inele (3) şi brăţări masive din aur (2), o spirală discoidală şi o faleră decorată din
bronz, un obiect neprecizat. Descoperite în 1855 la Borşa, jud. Maramureş. (Piesele de
bronz în parte în colecţia M. Grafenried).
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 86 (localizarea actuală imprecisă).
261 – Piese arheologice, sec. XI a. Chr. (epoca Hallstatt timpuriu): un celt cu decor
şi un mâner de sabie. Descoperite în 1834 la Cluj (inv. 34919-34920).
Ref. şi reprod.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 122, 317, pl. 288, 1-2.
AUSTRIA 65
262 – Piese arheologice, sec. X a. Chr.: căldăruşe decorate de bronz (2) cu toarte
şi ataşe cruciforme (una conţinând şase topoare), seceri (2), sabie (fragment), verigi de
bronz (2), turte de bronz, verigi de aur (25) de la un lanţ de podoabă, descoperite în 1858
la Brăduţ (azi Tălişoara, jud. Covasna), preluate de Colecţia imperială a Curţii din Viena
în 1899 (inv. 34901-34902, 35079, 35082).
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 141; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275; Petrescu-
Dâmboviţa, p. 127.
Reprod.: ibidem, pl. 302/1-13; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 82.
263 – Piese arheologice de bronz, sec. VII a. Chr.: coliere torsionate pe jumătate
din lungime, cu capetele răsucite (20), colier torsionat, brăţări cu capetele deschise (2),
bară dreptunghiulară, lăţită la un capăt, descoperite în 1834 la Vaidei (com. Romoş,
jud. Hunedoara) (inv. 34915-34918).
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 163-164.
Reprod.: ibidem, pl. 390/1-4.
264 – Inele (2) din sârmă spiralată, aur, epoca Hallstatt. Descoperite în 1856 în
Transilvania.
Ref.: R. Petrovszky, Contribuţii la repertoriul arheologic al localităţilor judeţului Caraş-
Severin din Paleolitic pînă în sec. V e.n. („Banatica”, 2, 1973, p. 372).
265 – Verigi (4) de aur, descoperite la Feiurdeni (inv. VII B. 206, 208-210).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 82-83.
266 – Lanţ de aur, descoperit la Mialk (?) (inv. VII B. 188).
Ref.: ibidem, p. 83.
267 – Lanţ de aur, descoperit la Toteşti (jud. Hunedoara) (inv. VII B. 174).
Ref.: ibidem.
268 – Mormânt germanic de incineraţie, sec. IV, descoperit la Lechinţa de Mureş,
conţinând o urnă funerară, ceramică (cu trei toarte în formă de şerpi), vase de pământ (2)
şi o fibulă de bronz (inv. 62578-62581).
Ref.: D. Berciu, Asupra „balaurului” dacic (BCMI, 30, 1937, p. 89); E. Beninger, în
„Mannus”, 30, 1938, p. 122-141.
Reprod.: D. Berciu, op. cit., p. 88 (urna cu şerpi).
269 – Arius sagor – Muntok; Bagrichthys hypselopterus – Muara Teweh; Barbus
(Capoeta) Sumatrans – Borneo. Piese ihtiologice din zona arhipelagului indo-malaez,
recoltate şi donate de Dr. Ilarie Mitrea în 1882, 1883 şi 1895 (col. icht., nr. 47531,
48152, 69637).
Ref.: Alexandru Marinescu, op. cit., p. 512.
270 – Roci de aur nativ, provenind din Transilvania (Mineralogische-petrographische
Abteilung).
Ref.: Miksa, Magyar törtenelmi emlékek külföldön [Monumente istorice ungureşti
în străinătate], Cluj, 1868, p. 21; Coriolan Petranu, Contribuţiuni privitoare la
înstrăinarea şi distrugerea comorilor de artă ardeleană (RI, 10, 1924, p. 84-85).
66 AUSTRIA
NIEDEROESTERREICHISCHES LANDESARCHIV
DOC
MUZ
ÖSTERREICHISCHE NATIONALBIBLIOTHEK
DOC
Publ.: Miklosich-Müller, Acta et diplomata, I, p. 76, 97, 184, 224-225, 237, 383, 386, 421,
532-533, 535, 572; II, p. 6, 10, 17, 19, 24, 27-28, 37, 43, 46, 48, 51, 56, 73, 115, 127,
130, 133, 135, 156-157, 167, 171, 174, 178, 197, 202, 207, 213, 215, 223, 228, 241,
243, 245, 256, 270, 272, 276, 278, 281, 283, 285, 287, 312, 374, 488, 491, 494, 504,
519, 528, 530, 541; V. Laurent, Le métropolite de Vicina Macaire et la prise de la
ville par les Tartares (RHSEE, 23, 1946, p. 225-232: scrisoare din 1337-1338); Jean
Meyendorff, Le tome synodal de 1347 („Zbornik Radova Vizantološkog Instituta”, 1,
1963, I, p. 209-227); DIR, B, I, p. 11-12; Fontes, IV, p. 154-155, 190-277 (cod. hist.
gr. 47-48).
Reprod.: V. Laurent, P.Ş. Năsturel, Facsimile de texte şi documente bizantine din veacurile
XIV-XV privitoare la istoria bisericii române, în Colecţiile Arhivelor Statului, seria
complementară, fasc. I, Buc., 1946, pl. I.
275 – Documente (6), din 1423, 1426-1428, cuprinzând date privitoare la campaniile
antiotomane ale lui Dan II, domnul Ţării Româneşti.
Publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 3-4.
276 – Scrisoare din Constantinopol, 17 noiembrie 1436, a lui Johannes de Ragusio,
descriind şi consecinţele campaniilor antiotomane din Ţara Românească (cod. lat. 3520,
f. 1, 2).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 82-83.
277 – Scrisori, din 1445-1451, ale lui Iancu de Hunedoara către papă şi diferiţi
suverani europeni, redactate de episcopul Ianos Vitez de Oradea. Copii într-un manuscris
pe pergament.
Ref.: Komjathy Miklós, Hunyadi hormányzói kanceláriájarol [Despre cancelaria de
guvernator a lui Huniade] (LK, 27, 1956) (rec. Al. Russu, în RA, 1958, nr. 1, p. 329).
278 – Însemnări în limba germană, din 1476, cuprinzând lista forţelor expediţiei
antiotomane a Ungariei, Moldovei şi Ţării Româneşti din acest an (cod. lat. 2862, f. 129).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 101-102.
279 – Documente (6), din 1538-1656, referitoare la istoria Ţărilor Române în relaţiile
lor cu Imperiul Otoman, copiate în culegerea lui Rusan-zāde Aḥmed Ferīdūn, Münše’āt
es-selāţīn [Scrisori sultanale]: raport despre etapele campaniei lui Soliman Magnificul
în Moldova, între 8 iulie-29 august 1538, scrisoare din 1572 a Sultanului Selim II către
împăratul Maximilian II de Habsburg, în legătură cu fuga domnului Moldovei, Bogdan
Lăpuşneanu, berat din 1620 către Alexandru Iliaş al Moldovei şi două scrisori din 1656 ale
marelui vizir Köprülü Mehmed-paşa (cod. hist. osm. 158; cod. hist. osm. 50, fragmente).
Ref.: Andrei Antalffy, Münşa’at al-salatin al lui Rukhsanzâde Ahmed Feridun et-Tevkii
(pomenit şi sub numele de Ahmed Feridun-bei Nişangi) ca izvor pentru istoria
românilor (BCI, 13, 1934, p. 5-8) (rec. P. P. Panaitescu, în RIR, 4, 1934, p. 367).
Publ.: Feridun Ahmed, Megmüa-i Münşa’at’i-salatin, I, Istanbul, 1848, p. 398, 499; II, p.
42, 446; idem, Münşa’at al-salatin, ed. a 2-a, Istanbul, 1858, p. 602; Andrei Antalffy,
op. cit., p. 8-23.
280 – Document, din 1571, referitor la Fárkás (Wolfgangus) Kendy din Transilvania,
student la Universitatea din Padova (cod. 9737, z. 18, nr. 212, 314).
68 AUSTRIA
333-335, 339, 342-343, 348, 353-355, 360, 366-367, 374-375, 381, 386-387, 389-
391, 396-397, 404-405, 418-419, 423-425, 442-446, 450-451, 455-456, 458-459,
463-464, 467-468, 474-476, 480-483.
289 – Scrisoare din Moftin, 17 iulie 1601, a lui Mihai Viteazul către arhiducele
Matthias, prin care îl informează că şi-a unit oastea cu aceea a lui George Basta şi că Simion
Movilă a fost alungat din Ţara Românească (Autographen-Sammlung, ms. 52/166).
Ref. şi publ.: Veress, Documente, VI, p. 395-396; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 435-436.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 47, c. 110-111.
290 – Scrisoare din tabăra de la Gorăslău, 4 august 1601, a lui Mihai Viteazul către
împăratul Rudolf II, anunţându-i victoria împotriva lui Sigismund Báthory (Autographen-
Sammlung 32/53).
Publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 265-266; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I,
p. 653-656.
291 – Documente (18), din 1603-1626, cuprinzând ştiri despre evenimentele din
Ţările Române (1603-1604), scrisori de la Radu Şerban (1604), Constantin Movilă (1611),
Nicolae Pătraşcu (1611, 1615), Ştefan Tomşa (1615) şi Radu Mihnea (1616), adresate
unor demnitari imperiali (cod. 8975, f. 107, 117, 178, 186, 194, 223, 247, 263, 283, 290;
ms. 9737/1, f. 94; Autographen-Sammlung, nr. 2192, 3/100, 60/20, 61/17).
Publ.: Veress, op. cit., VII, p. 144-145, 201-202, 204-209, 223, 225-230; VIII, p. 116-121;
IX, p. 43, 59, 61-65, 273-274.
292 – Scrisoare din Iaşi, 21 septembrie 1641, prin care Vasile Lupu cere oraşului
Bistriţa meşteşugari pentru acoperişuri de ţiglă (Autographen-Sammlung).
Publ. şi reprod.: ibidem, X, p. 102-103.
293 – Raport diplomatic, din 1683-1684, al lui Albert Caprara, internunţiu la Poarta
Otomană, cuprinzând informaţii relativ la evenimente din Europa Centrală şi Ţările
Române (cod. 8717).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 123, nr. 186.
294 – Documente (122), din 1685, 1688-1690, 1698, 1701-1711, 1727, 1745-1749,
1756, 1764, referitoare la unirea românilor din Transilvania cu Biserica romană şi urmările
ei: activitatea misionarilor iezuiţi, intervenţia autorităţilor habsburgice, împrejurările
realizării unirii românilor şi armenilor, reacţia antiunionistă, efectele unirii în domeniul
educaţiei şi învăţământului pentru tinerii români, episcopatul lui Ioan Inochentie Micu,
Petru Paul Aron, Athanasie Rednic, mănăstirea din Mănăştur (cod. 9310, 11965, 11967-
11968, 11173, 11965, 11974, 12075, 12082, 12093-12094, 12096-12097, 12106-12108,
12113-12115, 12117, 12121, 12123-12125, 12129, 12135, 12137-12138, 12140, 12142-
12143, 12150, 12152, 12158, 12162, 12169, 12171 12172, 12179, 12180, 12190, 12213,
12220, 12228-12229, 12231, 12234, 12301).
Ref. şi publ.: Nilles, Symbolae, I, p. 127-135, 136-140, 182-192, 194-202, 212, 255-256,
269, 291-292, 319, 362-363, 370-371, 385-387, 389, 400, 402, 444-447, 449, 455-461,
463-465, 477, 485-486; II, p. 499-501, 504-511, 524-527, 540-543, 568-573, 603-604,
608, 610, 611-612, 618, 633-635, 708-709, 729, 776, 823, 918-919, 924-932, 971-
978, 1009-1011, 1014-1019, 1023-1030, 1032-1038, 1040, 1042, 1044-1053.
70 AUSTRIA
295 – Document din Bucureşti, aprilie 1689, de la căpitanii oştilor române, descriind
bătălia dintre austrieci şi turci din 1687, în care turcii au fost înfrânţi (cod. 9742, f. 11-12).
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 346-348.
Reprod.: ibidem, p. 349 (facsimil, semnăturile de pe doc.).
296 – Documente (6), din 1690-1691 şi 1696-1699, relative la unirea cu Biserica
romană a locuitorilor sârbi şi români dintre Dunăre şi Drava (cod. 12087, 12095,
12173, 12229).
Publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 786-790, 792-795.
297 – Document, post 1697, menţionând transferarea icoanei Maica Domnului
Plângătoarea de la mănăstirea românească Nicula la mănăstirea iezuiţilor din Cluj
(cod. 12096).
Ref.: ibidem, I, p. 144.
298 – Scrisori, începutul sec. XVIII, adunate, probabil, de cronicarul Osman-aga
din Timişoara, relative la raporturile dintre Poartă şi Imperiul Habsburgic (cod. mxt. 147).
Ref.: Călători străini, VIII, p. 66.
299 – Documente, din 1703-1711, privind răscoala condusă de Francisc Rákóczi II
în Transilvania şi Ungaria.
Publ.: Kluch János, Rákóczi-levelek (A Bécsi cs. és kir.-udrári Könyvtárból) [Scrisori
rákócziene din Biblioteca Curţii imperiale şi regale din Viena] (EM, 8, 1913, XXX,
p. 41-58, 356-374).
300 – Scrisori (27), din 1711-1716, în limba greacă, între care apelul adresat
lui Petru cel Mare de popoarele creştine din Imperiul Otoman (23 martie 1711), de la
Constantin Cantacuzino stolnicul, Ştefan Cantacuzino ş.a. (cod. suppl. gr. 131).
Ref.: Herbert Hunger, Katalog der griechischen Handschriften der Österreichischen
Bibliotheken. Supplementum Graecum, Viena, 1957; Victor Papacostea, Manuscrise
greceşti din arhive străine relative la istoria românilor (RA, 1961, nr. 2, p. 282-283);
Ion Ionescu, Tezaure ale culturii româneşti aflate în Austria (BOR 99, 1981, p. 366).
301 – Rapoarte (2), din 1716, relative la lupta de la Petrovaradin şi cucerirea
Timişoarei de către Eugeniu de Savoia, copiate în colecţia de documente a lui Osman-aga,
Kitāb-i inšā’ [Cartea scrisorilor] (cod. mxt. 175).
Ref.: Călători străini, VIII, p. 66.
302 – Document din Caransebeş, 10 februarie 1717, prin care românii
din ţinuturile Caransebeşului, Orşovei şi Lugojului cer guvernatorului militar al
Transilvaniei să numească episcop al lor pe călugărul Petronie. Original pierdut, trad. lat.
(ms. Pal. Lat. 12234).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, p. 153-155.
303 – Documente (15), din 1721, 1727, 1729, 1734-1735, 1737-1738, 1740, 1743,
1746, 1764, 1767, referitoare la unirea cu Biserica romană a credincioşilor croaţi şi
aromâni din dioceza Zagrebului (cod. 11976, 12115, 12128-12129, 12131, 12134, 12137,
12140, 12158, 12161, 12174, 12179, 12237, 12265).
Publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 800-809.
AUSTRIA 71
304 – Registre ale Patriarhiei ortodoxe din Carlovitz, cu documente în limba sârbă,
din 1750-1792, 1795-1848: protocoale, corespondenţă, ordine şi circulare privind şi
parohiile româneşti. Copii (cod. slav. *14, **14, foste cod. slav. 127-128).
Ref.: G. Birkfellner, op. cit., p. 419-420, nr. 11/209-11/210.
305 – Conscripţie fiscală a Banatului, 1753, pe localităţi şi categorii de contribuabili
(ms. 14256.)
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 159, nr. 1142.
306 – Scrisoare din Eperjes (Prešov), 29 iulie 1769, a marelui serdar doctorul
Gheorghe Saul, către comandantul Ungariei Superioare, solicitând sprijin pentru o
călătorie (Handschriften-Abteilung).
Publ.: A. Veress, Istoricul marele serdar Gheorghe Saul (1743-1785) (ARMSL, s. III,
t. 5, 1930-1931, p. 99).
307 – Raport, din mai 1837, al lui Anton von Hammer, tălmaci austriac din
Timişoara, despre călătoria sultanului Mahmud II la Silistra şi Rusciuk, întâlnirile sale cu
domnitorii Mihail Sturdza al Moldovei şi Alexandru Ghica al Ţării Româneşti, cu consulul
englez Gardner şi demnitari români (cod. 14686, f. 16, 17, 26, 35).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, X, p. 629-630.
308 – Scrisori, din a doua jumătate a sec. XIX, de la Timotei Cipariu, Nicolae
Densusianu, Ioan Bianu, A.I. Odobescu, B.P. Hasdeu ş.a. adresate slavistului Franz
Miklosich (Autografe).
Publ.: D. Păcurariu, Corespondenţă românească inedită din arhivele vieneze (AUB,
Filologie, 17, 1968, p. 79-90); idem, Corespondenţă inedită: Al. Odobescu, B.P.
Hasdeu („Revista de istorie şi teorie literară”, 17, 1968, nr. 3, p. 499-505; idem,
B.P. Hasdeu – Franz Miklosich („Manuscriptum”, 3, 1972, nr. 1, p. 152-155); idem,
Studii şi evocări, Buc., 1974, p. 138-143; B.P. Hasdeu şi contemporanii săi români şi
străini, III, Buc., 1984, p. 56-61 (6 doc. 1874, 1878-1880, 1883).
309 – Scrisori, din 1881-1896, de la Eusebie Mandicevski către Johannes Brahms
(Albertina).
Ref. şi publ.: Karl Geidinger, J. Brahms im Briefwechsel mit Eusebie Mandicevschi, Viena,
1933.
310 – Scrisori (41) din 1907-1937, adresate de Sextil Puşcariu profesorilor vienezi
N. Jokl şi Elise Richter.
Ref.: ibidem, p. 144.
MS
311 – Dioscoride din Anazarb, De materia medica, sec. I. Cuprinde, în cărţile I-IV,
descrierea a circa 600 plante medicinale, unele cu numele lor dacice. Text în limba greacă.
Copie, începutul sec. VI (cod. med. gr. 1).
Ref.: C. Váczy, Nomenclatura dacică a plantelor la Dioskorides (AMN, 5, 1968).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 195.
312 – Iulianus de Constantinopolis, Epitome latina, sec. VIII-IX. În cap. IX citează
din Novelele lui Iustinian, XI, prerogativele şi jurisdicţia arhiepiscopului de Prima
72 AUSTRIA
Iustiniana, extinse asupra localităţilor recucerite din Banat, între care Vărădia (Arcidava).
Copie din sec. X-XI (ms. lat. 2160).
Ref.: Suciu – Constantinescu, I, p. 20.
313 – Legenda Sancti Gerhardi, sec XI. Biografie anonimă a primului episcop
de Morisena (Cenad), cuprinzând informaţii asupra formaţiei statale a lui Ahtum dintre
Dunăre, Tisa şi Mureş (cod. lat. 3662).
Ref.: Eugen Glück, Une source précieuse de l’histoire de la Roumanie: le manuscrit
„Deliberatio” (XIe siècle) (RRH, 8, 1979, nr. 2, p. 259).
314 – Ioannes Zonaras, Cronică de la facerea lumii până la anul 1118, cu informaţii
despre războaiele daco-romane. 4 copii (cod. gr. 102, 203, 204, 478).
Ref.: R. Constantinescu, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA, 1977, nr. 4, p. 463).
Publ.: Fontes, II, p. 190-229.
315 – Novelele lui Iustinian, sec. VI. În novela XI (14 aprilie 535) sunt prevăzute
prerogativele şi jurisdicţia arhiepiscopului de Prima Iustiniana, extinse asupra localităţilor
din Banat recucerite de Imperiu, între care Arcidava (Vărădia). Copie din sec. XIII-XIV
(ms. lat. 2130/jur. 19, f. 182).
Ref.: ibidem.
316 – [Preafrumoasa povestire a minunatului bărbat Velisarie], începutul sec. XIV.
Poem anonim pe tema nesiguranţei vieţii, amintind ca obiectiv al expansiunii otomane pe
români, alături de franci, latini şi sârbi. Text în limba greacă (ms. theol. gr. 244).
Ref. şi publ.: Wilhelm Wagner (ed.), Carmina graeca medii aevi, Leipzig, 1874,
f. 304-321; Fontes, IV, p. 132-133.
317 – Poulologos, circa 1300-1350, poem anonim alegoric cu teme din lumea
păsărilor, cu referinţe la credinţele vlahilor din Zagora (ms. theol. gr. 244).
Ref.: Stamatia Krawczynski (ed.), Poulologos, Berlin, 1960, vers. 499-506; Fontes, IV,
p. 156-157.
318 – Manuel Philes, Tō sebastō Patrikiōtī, prima jumătate a sec. XIV. Poem în
limba greacă, în care se descriu prelucrarea şi ţeserea lânii de către păstorii români din
Balcani (ms. hist. 112).
Ref. şi publ.: Manuelis Philae, Carmina, ed. E. Miller, I, Paris, 1855, p. 207; Fontes, IV,
p. 158-159.
319 – Ioan VI Cantacuzino, Apologie contra lui Mahomed [1350], copie din 1380.
Provine din Ţara Românească, de unde a fost luat de Eugeniu de Savoia. Text în limba
greacă (cod. Suppl. gr. 34).
Ref.: Herbert Hunger, op. cit.;Victor Papacostea, op. cit., p. 280.
320 – Manuel II Paleologul, Logos epitaphios, 1407, scris pentru fratele său
Theodoros, despot de Morea. Descrie şi lupta de la Nicopole din 1396 (ms. Vindob.
philologicus 98).
Ref. şi publ.: J.P. Migne, P.G., 156, col. 261; Fontes, IV, p. 336-337.
321 – Ulrich von Richenthal, Concilium so zu Konstantz gehalten worden, despre
conciliul de la Konstantz (Elveţia) din 1414-1418, la care au luat parte şi clerici din Ţările
Române (cod. 3044).
AUSTRIA 73
Ref.: C.I. Karadja, Delegaţii din ţara noastră la Conciliul de la Constanţa în anul 1415
(ARMSI, s. III, t. 7, 1927, p. 61-62); Mihai Popescu, Capetele de arabi din stema
Basarabilor (BA, 1927-1929, p. 150-152).
322 – Ioannes Kanabutzes, Comentariu la Dionysius din Halicarnas, circa 1430.
Text în limba greacă. Cuprinde şi referiri la români ca popor creştin, dar „barbar”, deoarece
nu vorbea limba greacă. (N CXVII,01.9).
Ref. şi publ.: Maximilian Lehnert, Ioannis Canabutzae magistri, Ad principem Aeni et
Samothraces Dionysium Halicarnasensem Commentarius, Leipzig, 1980, p. 35,
1-25; Fontes, IV, p. 354-355.
323 – Johanes Vitez, Epistulae. Copie de Ivanich, preot al bisericii Sf. Paul din
dioceza Oradiei, 1451. Pergament. 11 + 56 + 2 f. 29 x 19,7 cm (cod. lat. 431).
Ref.: F. Unterkircher, Katalog der Datierten Handschriften in lateinischer Schrift in
Österreich, III, Viena, 1974, p. 21; Matthias Corvinus, p. 145-146, nr. 18.
Reprod.: F. Unterkircher, ibidem, fig. 14.
324 – Ptolemeu, Geografia, sec. II, copie de Thessalus Scutariotes, Florenţa, 1454.
Text în limba greacă. A aparţinut bibliotecii regelui Matia Corvin din Buda şi apoi celei a
umanistului transilvănean de origine română Martinus Haczius, transferată în Biblioteca
imperială din Viena, ante 1576. Cuprinde informaţii despre Dacia, numele a 12 triburi
dacice şi 44 de localităţi.
Ref.: Jakó Zsigmond, Philobiblon transilvan, Buc., 1977, p. 66-67; Popescu-Spineni,
p. 38-45.
325 – Šükrüllāh bin Šihāb ed-dīn Ahmed, Behğet üt-tevārī [Podoaba istoriilor],
1456-1457. Text în limba persană. Cronică a popoarelor islamice până în 1451, cuprinzând
şi date despre campania lui Mehmed Celebi împotriva lui Mircea cel Bătrân din 1416,
jefuirea Ţării Româneşti, cucerirea Severinului, construirea cetăţii Giurgiu şi repararea
cetăţilor Isaccea şi Enisala (cod. or. 828).
Ref.: Babinger, GOW, p. 20.
326 – T. Maccius Plautus, Comoediae, Italia de Nord, 1465-1472. Pergament.
1 + 298 f. + 7 f. 28 x 19,5 cm. A aparţinut umanistului transilvănean Ioan Vitez, episcop
de Oradea. Pe foaia de titlu: portretul posesorului (cod. lat. 111).
Ref.: Jolàn Balogh, Janus Pannonius képmásai [Portretele lui Janus Pannonius], în Tibor
Kardos, S.V. Kovács, Janus Pannonius Tanulmányok (Janus Pannonius. Studii),
Budapesta, 1975, p. 87-90; Matthias Corvinus, p. 143, nr. 15; p. 146-147, nr. 19.
Reprod.: ibidem, p. 143.
327 – Titus Livius, Historiae romanae decas prima (sau Codicele de la Bulci).
Copie din 1470, scrisă în atelierul lui Francisco d’Antonio del Cherico din Florenţa. Fostă
în posesia mănăstirii benedictine de la Bulci (com Bata, jud. Arad).
Ref. şi reprod.: Eugen Glück, Vechi manuscrise..., p. 20; Gh. Arion, Importanţa artistică a
Codicelui de la Bulci (sec. XV) (AIIC, 11, 1981, p. 311-324).
328 – M. Tullius Cicero, Orationes, Florenţa, 1470. Pergament III + 319 f.
38 x 26,5 cm. Legătură italiană în piele. A fost scris pentru umanistul transilvănean
Ioan Vitez, episcop de Oradea, din porunca lui Matia Corvin (Cod. lat. 11).
74 AUSTRIA
Ref.: H.J. Hermann, op. cit., vol. V 1/3, Leipzig, 1932, p. 64-66; Matthias Corvinus,
p. 150-151, nr. 26.
329 – Codex, scris la Esztergom, 1470. Legătură artistică de epocă. Provine din
biblioteca umanistului transilvănean Ioan Vitez, episcop de Oradea (cod. 1062).
Ref.: ibidem, p. 154c.
330 – ‘Ašıq Paša-zāde [Dervīš Aḥmed], Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei
osmane], ante 1481. 267 f. Cuprinde şi informaţii despre conflictele româno-otomane:
campaniile în Ţara Românească şi Moldova din sec. XIV-XV, luptele cu Mircea cel
Bătrân, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara (Kosovo, 1448), Ştefan cel Mare
(Războieni, 1476) (Fideikomiss-Bibliothek).
Ref.: Babinger, GOW, p. 37.
331 – Miscelaneu, sec. XV. Text în limba latină. Cuprinde scrieri privind expansiunea
otomană în Europa (şi la nord de Dunăre, în Ţările Române), în perioada 1436-1456, până
la asediul Belgradului,unde a murit Iancu de Hunedoara (cod. lat. 3520).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 1-2, nr. 2.
332 – Miscelaneu, sec. XV. Text în limba latină. Cuprinde versuri de Tibullus,
Catullus şi Propertius. A aparţinut bibliotecii regelui Matia Corvin din Buda. Transferat
în sec. XVI în biblioteca din Alba Iulia a principilor Transilvaniei, a aparţinut cărturarului
Samuel Köleseri, care l-a dăruit în 1729 lui Eugeniu de Savoia, de la care, în 1738, a ajuns
în Biblioteca imperială din Viena.
Ref.: Jakó Zsigmond, op. cit., p. 84-85.
333 – Relatare anonimă asupra bătăliei de la Nicopol din 1396, sec. XV, menţionând
şi participarea trupelor lui Mircea cel Bătrîn (cod. lat. 3471, f. 93-94).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 76-79.
334 – C. Plinius Secundus, Epistolarum libri I, VII et IX. Panegyricus, Italia de
nord, a doua jumătate a sec. XV. Pergament. II + 106 f. 26,5 x 18,5 cm. Legătură italiană în
piele. A aparţinut umanistului transilvănean Ioan Vitez, episcop de Oradea (cod. lat. 141).
Ref.: H.J. Hermann, Die illuminierten Handschriften und Inkunabeln der National
Bibliothek in Wien, VI/1, Leipzig, 1930, p. 120-121; Matthias Corvinus, p. 147, nr. 20.
335 – Jakob Unrest, Ungarische Chronik, sec. XV. Cuprinde şi informaţii despre
luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara şi Vlad Ţepeş (cod. 8007, f. 45-67).
Ref.: Karl Grossmann, Eine neu aufgefundene Handschrifte der drei Chroniken Jakob
Unress („Mitteilungen des Instituts für Österreichische Geschichtsforschung”, 39,
1923, p. 368-372; Adolf Armbruster, Jakob Unrests Ungarische Chronik (RRH, 13,
1974, nr. 3, p. 473-481).
Publ.: ibidem, p. 481-508.
336 – Stephano Magno, Annali Veneti, sfârşitul sec. XV. Cuprinde şi informaţii
referitoare la Ţările Române şi conflictele lor cu Poarta otomană în anii 1462 şi 1474-1476
(victoria de la Podul Înalt şi lupta de la Valea Albă). Copie din sec. XVI (cod. lat. 6217,
f. 102v, 389, 480v, 588, 531, 597v, 602-603, 848v).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 86-91 (extrase).
AUSTRIA 75
337 – Seyyid Loqmān, [Cronică, sec. XV], în care se menţionează că „Basileul le-a
dat turcilor şi patria, şi ţara Dobrogea, care este un ţinut bun, aşezat şi sănătos şi are apă şi
climă plăcută” (ms. dr. 1001 [vol. 113, V]).
Ref.: M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Observaţiile lui N. Iorga despre influenţa turcă
în arta populară românească (AIIAI, 32, 1995, p. 488, n. 11)
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 3, c. 1-8.
338 – Codex, a doua jumătate a sec. XV. Legătură artistică de epocă. Provine din
biblioteca umanistului transilvănean Ioan Vitez, episcop de Oradea (cod. 4792).
Ref.: Matthias Corvinus, p. 154b.
339 – Legenda maior Sancti Gerhardi, circa 1500. Cuprinde informaţii despre viaţa
din voievodatul lui Ahtum, din regiunea Mureşului, în sec. XI (cod. lac. 3622).
Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoria
Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 388).
Publ.: Ignatius Bátthyány, De Sancto Gerardi episcopi Chanadiensis scripta et acta
hactenus inedita cum seriae episcoporum Chanadiensium, Alba Iulia, 1790; Acta
Sanctorum, vol. 46, Paris-Roma, 1867, p. 715; Ştefan Pascu – Vladimir Hanga,
Crestomaţie pentru studiul istoriei statului şi dreptului R.P.R., II, Buc., 1958
(fragmente).
340 – Ṭursun beg, Ta’rī-i Ebū’l-Fetḥ sulṭān Meḥmed-ān [Istoria sultanului
Mehmed-han, Părintele Cuceririi], 1497-1500. Relatează o parte din domnia sultanului
Baiazid II şi domnia lui Mehmed II, cu informaţii despre conflictele româno-otomane din
această perioadă: luptele cu Vlad Tepeş (1462), Ştefan cel Mare (1475-1476)
Ref.: Babinger, GOW, p. 26-27.
341 – Domenico Malipiero, Cronaca di Venezia dall’anno MCCCCLVII sino il MD,
divisa in cinque parti, da Francesco Longo, senatore, începutul sec. XVI. Cuprinde şi
informaţii referitoare la istoria Moldovei şi Ţării Româneşti şi relaţiile lor cu Veneţia şi
Imperiul Otoman în anii 1462-1499 (cod. lat. 6226).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 83-86 (extrase).
342 – Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei osmane]. Cronică anonimă, relatând
evenimentele statului otoman în sec. XIII – începutul sec. XVI; cuprinde şi informaţii
privind raporturile româno-otomane între 1388-1486 (cod. A.F. 445; cod. or. 983).
Ref.: Babinger, GOW, p. 40; Andrei Antalffy, Vechea cronică otomană editată de dr.
Friedrich Giese ca izvor pentru istoria românilor (RI, 23, 1937, p. 217-219); Cronici
turceşti, I, p. 177-179. Publ.: Andrei Antalffy, op. cit., p. 219-235; Cronici turceşti,
1, p. 180-187.
343 – Tetraevanghel, scris de monahul Filip din porunca lui Ştefan cel Mare pentru
mănăstirea Zografu de la Muntele Athos, 23 aprilie 1502. Pergament. 258 f. 33,5 x 23,5 cm.
Text în limba slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive geometrice şi vegetale în aur
şi culori. Miniaturi în plină pagină, reprezentând evanghelişti. Adus la Viena în 1827 de la
Muntele Athos, de slavistul B. Kopitar (cod. slav. 7).
Ref.: Gr. Voskresenskij, Slavjanskie rukopisi branjaščihsja v zagraničnyh bibliotekah:
Berlinskoj, Pražskoj, Venskoj, Ljubljanskoj, Zagrebskoj i dvuh Belgradskih („Sbornik
76 AUSTRIA
Otdelenija Russkogo jazyka i slovesnosti Imp. Akad. Nauk”, 30, 1882, I, p. 31-33);
Ghenadie Enăceanu, Trei manuscrise slavone (BOR, 10, 1886, nr. 12, p. 969-971);
I. Bogdan, Câteva manuscripte slavo-române din Biblioteca Imperială din Viena
(AARMSI, s. II, t. 2, 1888-1889, p. 5-12); A.I. Jacimirskij, Opisanije južnoslaijanskih
i russkih rukopisej zagraničnyh bibliotek, Petrograd, 1921, p. 12-16; N. Iorga,
La figuration des évangélistes, p. 2; idem, Les arts mineurs, I, p. 48; D.P. Bogdan,
p. 276; Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 424-434; Marcel Romanescu, Argintăria la
bănăţeni şi românii balcanici (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 108; Turdeanu, Manuscrise
slave, p. 195-197; Franz Unterkircher, Colecţia de manuscrise a Bibliotecii Naţionale
a Austriei din Viena („Călăuza bibliotecarului”, 1956, nr. 1, p. 35-38); Rep. Ştefan cel
Mare, p. 415-420; Turdeanu, Moldavie, 1457-1504, p. 58; M. Berza, Unde a fost
lucrat manuscrisul călugărului Filip din 1502?, în Omagiu lui P. Constantinescu-
Iaşi, Buc., 1965, p. 275-282; Gahard Birkfellner, op. cit., p. 86-88, nr. II/11
(rec. Paul Mihail, în RESEE, 1977, nr. 3, p. 575); Mittelalterliches Bulgarien,
p. 18-19, nr. 2; Constantinescu, Repertoriu, p. 5-6, nr. 9; Ion Ionescu, op. cit., p. 365.
Reprod.: I. Bogdan, op. cit., p. 28; Vl. Stasov, L’ornament slave et oriental, p. XXXVIII,
fig. 1-3; Iorga, Les arts mineurs, I, pl. I-VI; Rep. Ştefan cel Mare, p. 417, 418, 419;
Turdeanu, Moldavie, 1457-1504, pl. I-II; G. Birkfellner, op. cit.; Cândea – Simionescu,
Prezenţe româneşti, III, p. [26-29]; Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 295, c. 386-659.
344 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică osmană rimată,
în limba persană. Cuprinde istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512, tratând
şi raporturile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania
din 1462 împotriva lui Vlad Ţepeş (cod. or. 994, t. 1-4).
Ref.: Babinger, GOW, p. 48-49.
345 – Pontifical scris la Alba Iulia, circa 1514-1524. Text în limba latină.
Ref.: Drăguţ, Dicţionar, p. 241.
346 – Ioan Mezerzius (arhidiacon la Cojocna, canonic la Alba Iulia), Colecţie de
inscripţii romane (circa 1520), copiate după originale din Transilvania, Oltenia şi Banat.
2 copii, dintre care una a lui Wolfgang Lazius.
Ref.: IDR, 1, I, p. 38.
347 – Mevlānā Meḥmed Nešrī, Kitāb-i Ğihānnümā [Cartea descrierii lumii], ante
1520. Istoria Imperiului Otoman până la domnia lui Baiazid II (1493), cuprinzând în
partea VI informaţii despre istoria Ţărilor Române şi relaţiile lor cu Imperiul Otoman în
sec. XIV-XV. Copie din 1558 (cod. H.O. 15).
Ref.: Babinger, GOW, p. 39, 411.
Publ.: Cihannüma, die Altosmanische Chronik des Mevlana Mehemmed Neschri, ed. Fr.
Taeschner, I-II, Leipzig, 1931-1955 (rec. M. Guboglu, în SAO, 3, 1960, p. 289-295);
Kitab-i Cihannüma, ed. F.R. Unat şi M.A. Köymen, Ankara, 1959; Cronici turceşti,
I, p. 110-134 (extrase).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, 177, c. 3-253.
348 – Hans Dernschwam, Culegere de inscripţii romane din Transilvania şi
Ungaria, post 1528.
Ref.: Călători străini, I, p. 260.
AUSTRIA 77
349 – Tetraevanghel, scris în Moldova din porunca lui Petru Rareş pentru mănăstirea
Xeropotamu de la muntele Athos, 21 noiembrie 1534. 357 f. 40,8 x 27,5 cm. Text în
limba slavonă. Miniaturi în plină pagină, reprezentând evangheliştii. Frontispicii şi iniţiale
ornate în aur şi culori (cod. slav. 2).
Ref.: J. Dobrovsky, Institutiones linguae slavicae dialecti veteris, Viena, 1822, p. XXIII;
S.M. Stroev, Opisanie pamjatnikov slavjanskoy literatury, Moscova, 1841, nr. 5; I.
Bogdan, op. cit., p. 18-19; A.I. Jacimirskij, op. cit., p. 16-17; E. Turdeanu, Oameni şi
cărţi de altădată (BBRF, 2, 1954, p. 39-41); Franz Unterkircher, loc. cit.; Turdeanu,
Moldavie, 1504-1552, p. 121, 131; G. Birkfellner, op. cit, p. 89-90, nr. 11/12;
Constantinescu, Repertoriu, p. 4-5, nr. 7; Ion Ionescu, op. cit., p. 365.
Reprod.: Turdeanu, Moldavie, 1504-1552, p. 142, pl. I-II; Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r.
295, c. 2-371.
350 – Šems ed-Dīn Aḥmed bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Tevārī-i
Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei otomane], ante 1535. Cronică relatând evenimente din sec.
XIII până în 1533, inclusiv legăturile româno-otomane (cod. or. 996-997).
Ref.: Babinger, GOW, p. 62-63.
351 – Nicolaus Olahus, Hungaria, sive de originibus, gentis, regionis situ, divisione,
habitu atque opportunitatibus, 1479-1536. Date autobiografice şi informaţii istorice,
geografice şi etnografice despre Ungaria, Ţara Românească, Moldova, Transilvania şi
Banat. Manuscris autograf (cod. d).
Ref.: I. Lupaş, Zur Geschichte der Rumänen, Sibiu, 1943, p. 186-198; idem, Cronicari şi
istorici români din Transilvania, I, Craiova, 1933, p. VIII-X; I. Crăciun, Cronicile
româneşti ale Transilvaniei şi Banatului. Consideraţii preliminare (AIIC, 1-2,
1958-1959, p. 3-5); Crăciun-Ilieş, Repertoriul, p. 442.
Publ.: Matthias Bel, Adparatus ad Historicum Hungariae, I, Posoni, 1735, p. 1-41; A.F.
Kollár, Vindobonae, 1763; T. Cipariu, Nicolau A., Episcopulu Strigonului. Excerpte
dein opulu istoricu alu lui sub titlu Hungaria (AFI, 1870, nr. XXXVI-XXXVIII,
p. 711-714, 726-733, 753-756, text latin şi trad. rom.); I. Lupaş, Cronicari şi istorici,
p. 5-15; K. Eperjessy şi L. Juhász, în Bibliotheca scriptorum medii recentiorisque
aevorum, Budapesta, 1938.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 120.
352 – George Széremi (circa 1490 – post 1548), Epistola de perdicione regni
Hungarorum 1484-1543, scrisă în 1544-1546. Cuprinde ştiri despre răscoala iobagilor
conduşi de Gh. Doja în 1514. Manuscris autograf.
Ref.: Crăciun-Ilieş, Repertoriul, p. 443; Kosáry, Bevezetés, I, 1, p. 229.
Publ.: Gustav Wenczel (ed.), Szerémi György, II. Lajos és Janos kérályok házi káplánja
Emlékirata Magyarország romlásárol, 1484-1543 [Memoriul lui Gh. Szerémi,
capelanul particular al regilor Ludovic II şi Ioan despre pustiirea Ungariei,
1484-1543] (MHH Scriptores, I); Iános Mógyóróssy, Történelmi adatok Szerémy
György emlék-kataibol [Date istorice din memorialul lui Gh. Szerémy], Békés-
Gyulan, 1882; László Erdélyi, Szerémi György. A Mohácski vész kora [Gheorghe
Széremi. Vremurile dezastrului de la Mohács], Szeged-Budapesta, 1911.
353 – Iacob Heraclid Basilikos [Despot Vodă], Artis militari libri IV, mijlocul
sec. XVI. Manuscris autograf (cod. 10980).
78 AUSTRIA
368 – Miscelaneu, Serbia, sec. XVI. Text în limba slavonă. În cuprins şi Pripealele
lui Filotei monahul de la mănăstirea Cozia (cod. slav. 123).
Ref.: G. Birkfellner, op. cit., nr. II/197; Constantinescu, Repertoriu, p. 190, nr. 951;
Ion Ionescu, op. cit., p. 365.
369 – Psaltire, sec. XVI. 161 f. 20,5 x 15,6 cm. Text în limba slavonă. Pe coperta
interioară, însemnarea: „Principi ac Dno, Dno Elias Alexandro, Principi Moldaviae, scripsit
Pancratius Holtzschucher J.V.D. et praepositurae Bambergensis generalis prefectus et
advocatus. XXVII July MDLXXXVI”. Alte însemnări din 1589, 1598, 1828 (cod. slav. 72).
Ref.: I. Bogdan, Câteva manuscripte slavo-române din Biblioteca Imperială din Viena
(AARMSI, s. II, t. 11, 1888-1889, p. 12-17; G. Birkfellner, op. cit., p. 75-76,
nr. H/2; Fr. Unterkircher, op. cit., p. 35-38, Mittelalterliches Bulgarien, p. 26-27,
nr. 11; Constantinescu, Repertoriu, p. 189, nr. 946.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 230, c. 93-123; r. 296, c. 701-872.
370 – Muṣṭafā Selānīkī, Taʼrī [Istorie], ante 1600. Relatează evenimente din anii
1563-1599, inclusiv relaţiile cu Ţările Române (cod. or. 1030).
Ref.: Babinger, GOW, p. 137.
371 – Seyyid Loqmān, Oġuznāme [Cartea oguză], 1600. Rezumat al cronicii lui
Yazığıoğlu ‘Ālī, Taʼrī-i Āl-i Selğuq [Istoria dinastiei selgiucide]. Cuprinde informaţii
despre colonizarea turcilor selgiucizi din Anatolia în Dobrogea, în a doua jumătate a sec.
XIII (cod. or. 1001, f. 105v-117v).
Ref.: Babinger, GOW, p. 167, nota 1; Aurel Decei, Relaţii româno-orientale, Buc., 1978,
p. 177-179; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 389-391.
Publ.: J.J.W. Lagus, Seid Locmani ex libro Turcico qui Oghuzname inscribitur, Helsingfors,
1854; Aurel Decei, op. cit., p. 174-181; Guboglu, op. cit., p. 391-402.
Reprod.: ibidem, p. 395, 399 (f. 113, 114); Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 3, c. 1-8.
372 – Muṣṭafā ‘Alī, Künh ül-abār [Miezul ştirilor], circa 1600. Cuprinde şi
informaţii despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Mare până la Mihai Viteazul,
cu descrierea expediţiei lui Sinan Paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni
(1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu. Partea a IV-a
(cod. or. 1022-1024).
Ref.: Babinger, GOW, p. 129.
373 – Cronică anonimă, începutul sec. XVII. Cuprinde istoria Imperiului Romano-
German de la naşterea lui Carol Quintul (1500) până la moartea lui Sigismund Báthory
(1613) şi informaţii despre luptele lui Ioan Vodă şi campaniile lui Mihai Viteazul până în
1598. Text în limba latină (cod. lat. 7352, f. 46, 154-155, 223, 228v, 231, 239, 243, 254v,
271).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, 299-307.
374 – Apostol, scris şi împodobit de Anastasie Crimca pentru mănăstirea
Dragomirna, 15 martie 1610. Pergament. 314 f. 35,5 x 23,5 cm. Text în limba slavonă.
61 miniaturi; cea de la f. 75 reprezintă donatorul şi mănăstirea Dragomirna. Frontispicii
şi iniţiale ornate în aur şi culori. La f. 11v-15: însemnare marginală, 10 august 1653,
privind jefuirea mănăstirii de cazacii lui Timuş Hmielniţki, răscumpărarea şi restituirea
manuscrisului făcută de Toma Cantacuzino (cod. slav. 6).
AUSTRIA 81
Ref.: J. Dobrovsky, Institutiones linguae slavicae dialecti veteris, Viena, 1822, p. XXV;
S.M. Stroev, Opisanie pamjatnikov slavianskoj literatury, Moscova, 1841, nr. 16;
Fr. Miklosich, Lexicon paleo-slovenico-graeco-latinum, Viena, 1862-1865, p. IX;
Gr. Voskresenskij, Slavjanskie rukopisi, hranjašciehsja v zagraničnyh bibliotekah
Berlinskoj, Pražskoj, Venskoj, Ljubljanskoj, Zagrebskoj i dvuh Belgradskih,
St. Peterburg, 1882; Ghenadie Enăceanu, Trei manuscrise slavone (BOR, 10,
1886, nr. 12, p. 971-975); I. Bogdan, op. cit., p. 21-27; E. Turdeanu, Le métropolite
Anastase Crimca et son oeuvre littéraire et artistique (RER, 29, 1952, p. 59, nr. 5);
Fr. Unterkircher, op. cit., p. 35-38; E. Turdeanu, Manuscrisele „robite” de cazaci
la 1653 („Fiinţa românească”, 4, 1966, p. 131-133); G. Popescu-Vâlcea, Şcoala
miniaturistică de la Dragomirna (BOR, 86, 1968, nr. 11-12); idem, Anastasie Crimca,
Buc., 1972, p. 20, 24; G. Birkfellner, op. cit., p. 113-116, nr. II/32; Mittelalterliches
Bulgarien, p. 20-22, nr. 5; Constantinescu, Repertoriu, p. 5, nr. 8.
Reprod.: G. Birkfellner, op. cit.; Mittelalterliches Bulgarien, fig. 3; Cândea – Simionescu,
Prezenţe româneşti, III, p. [30-31]; Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 296, c. 5-321;
B. A. R., mf. 42413.
375 – Matei al Mirelor, Slujba Sf. Grigorie Decapolitul, mănăstirea Dealu, post
1611. 96 f. Text autograf în limba greacă. Cuprinde şi relatarea expediţiei lui Gabriel
Báthory în Ţara Românească, 1610-1611, şi revanşa lui Radu Şerban (cod. Suppl. gr. 90,
f. [29]-96).
Ref.: Iorga, Manuscripte, I, p. 240-247); Russo, Studii istorice I, p. 162; Dan Simonescu,
Le chroniqueur Mathieu de Myre et une traduction ignorée de son „Histoire”
(RESEE, 4, 1966, nr. 1, p. 83); Gratziou, p. 161-162, nr. 30; Nicu Moldoveanu, op.
cit., p. 244.
Publ.: Iorga, Manuscripte, I, p. 241-247 (extras despre invazia lui Gabriel Báthory).
376 – Aḥmed Ḥasan Bey-zāde, Ta‘rī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei osmane],
1623. Cronică a evenimentelor de la începuturile Imperiului Otoman până în 1623,
inclusiv raporturile româno-turce (cod. or. 1046-1049).
Ref.: Babinger, GOW, p. 174.
377 – Meḥmed Nādirī, Šāhnāme [Cartea şahului], ante 1627. Cronică ilustrată,
relatând expediţia din 1621 a sultanului Osman II în Moldova, la Hotin. Copie de Derviş
Ali (cod. or. 1050).
Ref.: ibidem, p. 169-170.
378 – Sintagma lui Matei Vlastaris. Versiune în limba greacă populară de Kunalis
Kritopoulos. Copie scrisă de Grigore de Pogoniana în Ţările Române, 26 aprilie 1632.
Cuprinde şi însemnări privind istoria Bisericii româneşti (cod. Suppl. gr. 31).
Ref.: V. Il’inski, Sintagma Mateja Vlastare, Moscova, 1892; Iorga, Manuscripte, I, p. 214;
idem, Vasile Lupu ca următor al împăraţilor din Răsărit (AARMSI, s. II, t. 36, 1914,
p. 213).
379 – Meḥmed bin Meḥmed, Nubet üt-tevārī ve’l-abār [Mănunchiul istoriilor şi
al ştirilor], 1640. Istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV. Cuprinde şi
informaţii referitoare la relaţiile româno-otomane (cod. or. 859-861).
Ref.: Babinger, GOW, p. 182-183.
82 AUSTRIA
386 – Ṣolaqzāde Meḥmed Hemdemī, Fihrist-i šāhān [Şirul şahilor], ante 1657.
Cronică tratând istoria Imperiului Otoman din sec. XIII pînă în 1644, cu informaţii despre
raporturile româno-otomane în această perioadă (cod. or. 1061-1062).
Ref.: ibidem, p. 204.
387 – Evliyā Čelebi, Taʼrī-i seyyāḥ [Cartea călătoriilor], a doua jumătate a
sec. XVII. Relatare a călătoriilor autorului, fost secretar al paşei din Silistra, cuprinzând
informaţii despre Ţările Române şi despre expediţia otomană de pedeapsă din Transilvania,
1657-1662 (cod. or. 1281, t. 4).
Ref.: ibidem, p. 221-222; Arslan Terzioğlu, Evliya Celebi’s Beschreibung der
südosteuropäischen Hospitälen und Heilbäder des 17. Jahrhunderts und ihre
kulturgeschichtliche Bedeutung (RESEE, 13, 1975, nr. 3, p. 429-430); Guboglu,
Crestomaţie turcă, p. 810.
388 – Qara-Čelebi-zāde ‘Abd ül-‘Azīz Efendi, Zeil [Apendice] la Ravḍat ül-ebrār
[Grădina drepţilor]. Relatează evenimentele Imperiului Otoman din 1646-1658, între care
şi relaţiile cu Ţările Române (cod. tc. 865).
Ref.: Babinger, GOW, p. 206; Cronici turceşti, I, p. 528.
389 – Ḥüseyn Veğīhī, Taʼrī [Istorie], 1660. Relatează evenimentele Imperiului
Otoman din anii 1637-1660, cu informaţii despre domniile lui Matei Basarab şi Vasile
Lupu (cod. or. 1069).
Ref.: ibidem, p. 208.
390 – Ḥasan-Ağa, Annalium gemma. Traducere de Giovanni Podesta a cronicii
Ğevāhir et-tevārī [Giuvaerele istoriilor]. Relatează campania otomană în Transilvania şi
Ungaria din 1663-1664 (cod. lat. 8485).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 118, nr. 177.
391 – Heinrich von Ottendorf, Der Weg von Ofen auff Griechisch Weissenburg
oder die Beschreibung der alda gelegen Palanken und derselben gantzgen gegend, Viena,
1665. 101 f. Relatarea călătoriei la Belgrad şi Timişoara a autorului, care l-a însoţit pe
diplomatul austriac Johann Freiherr von Goës în 1663-1664 (cod. 8481).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 109-110, nr, 163.
392 – Franz-Ulrich Kinsky, Diarium des Grafens während seiner Mission in Polen
(1663-1668, dann 1671). Cuprinde informaţii referitoare la baterea unei monede cu
însemne polone în Moldova şi la pacea de la Hotin (1621) (cod. Böhm 750, f. 26, 71).
Ref.: N. Iorga, Câteva manuscripte şi documente (AARMSI, s. II, t. 23, 1905, p. 503); idem,
Ştiri despre veacul al XVIII-lea în ţările noastre după corespondenţe diplomatice
străine. I. 1700-1750 (AARMSI, s. II, t. 32, 1909-1910, p. 2).
393 – Ḥusein Hezārfen, Tenqīḥ-i tevārī-i mülūk [Îndreptarea cronicilor suveranilor],
1673. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până
în anul 1672 (cod. or. 874-876).
Ref.: Babinger, GOW, p. 229-230.
394 – Miscelaneu, 1680, 154 f. Text în limba greacă. Cuprinde şi: (1) Nicolae
Kerameus, Teoria medicinii (2); Teofil Coridaleu, Introducere în geografie; la f. 1:
ex-libris Constantin Cantacuzino (Cod. suppl. gr. 82). Miscelaneul a fost copiat de
84 AUSTRIA
Alexandros din Trikkala şi se află în Biblioteca imperială vieneză din anul 1738. Provine
din colecţia prinţului Eugeniu de Savoia.
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 222-223; W. Weinberg, Die griechischen Handschriften des
Prinzen Eugen von Savoyen, în Wiener Eranos zur 50. Versammlung deutscher
Philologen und Schulmänner in Graz 1909, Viena, 1909, p. 140, 142; H. Hunger,
op. cit., nr. 82; V. Papacostea, op. cit., p. 281-282; Al. Ligor, Expoziţia „Tezaure
ale culturii româneşti aflate în Austria” (R. Ist., 1980, nr. 12, p. 2371); I. Ionescu,
op. cit., p. 365-366.
395 – Yūsuf Nābī, Fetiḥ-nāme-i Qaminča [Cartea cuceririi Cameniţei], 1682.
Cronică relatând expediţia otomană împotriva Poloniei din 1672, la care au luat parte şi
trupe moldovene şi muntene (cod. 721, f. 170v şi urm.; cod. 1088).
Ref.: Babinger, GOW, p. 238.
396 – Teofil Coridaleu, Comentariu la „Fizica” lui Aristotel, 16 iulie 1683. 575
f. Text în limba greacă. Fost în biblioteca lui Ştefan Brâncoveanu, care îl primise de
la Teodor din Trapezunt (cod. Suppl. gr. 75). Adus în Biblioteca imperială vieneză din
colecţia prinţului Eugeniu de Savoia (f. 1: ex-libris).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 217-219; W. Weinberg, op. cit., p. 140; H. Hunger, op. cit., nr. 75;
V. Papacostea, op. cit., p. 280-281.
397 – Bartolomeo Sacchi Platina, De vita Christi ac de vitis summorum pontificum
omnium. Traducere în limba greacă de Ieremia Cacavela, din porunca lui Constantin
Brâncoveanu, 1687. Copie (cod. Suppl.gr. 29).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 212-214; H. Hunger, op. cit., nr. 29; V. Papacostea, op. cit., p. 280.
398 – Memorie del marescialo Conte Federigo Veterani dall’anno 83 fino all’anno
94 concernenti l’operazioni militari da lui fatte in Ungaria e provincie adiacenti. Cuprinde
informaţii despre politica Ţărilor Române şi luptele purtate pe teritoriul lor la sfârşitul sec.
XVII (cod. 8473-8478, 8639, 9742).
Ref.: V. Zaborovschi, Ceva despre situţia de drept internaţional a Ţărilor Române supt
turci (RI, 10, 1924, p. 191-192); Călători străini, VII, p. 471.
Publ.: Memorie del Marescialo conte Federigo Veterani, Viena-Lipsca, 1771.
399 – Ioan Comnen, Viaţa lui Ioan Cantacuzino. Copie scrisă în Ţara
Românească, 1699, dedicată stolnicului Constantin Cantacuzino. Text în limba greacă
(cod. Suppl. gr. 79).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 219-222; H. Hunger, op. cit., nr. 79; V. Papacostea, op. cit.,
p. 281.
Publ.: ed. Hrisant Loparev, St. Peterburg, 1888.
400 – ‘Abduraḥmān ‘Abdī-Paša, Veqāʼi‘-nāme [Cronica evenimentelor], sfârşitul
sec. XVII. Cuprinde şi informaţii despre raporturile româno-otomane în anii 1648-1682
(cod. or. 1073-1075).
Ref.: Babinger, GOW, p. 228.
401 – Alessandro Belleardi, Historia delle guerre fra l’Imperatore e i turchi,
sfârşitul sec. XVII. Cuprinde informaţii despre participarea politică şi militară a Ţărilor
Române la războiul între Imperiile Habsburgic şi Otoman.
Ref.: V. Zaborovschi, op. cit. (RI, 10, 1924, p. 191-192).
AUSTRIA 85
402 – Irmologhion, sfîrşitul sec. XVII. Text în limba greacă, cu însemnări în limba
română.
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 247-251; A. Timotin, E. Timotin, Scrieri eshatologice
postbizantine, Buc., 2002, p. 48.
403 – Psaltire, Moldova, sfârşitul sec. XVII. Text în limba slavonă (cod. slav. 67).
Ref.: G. Birkfellner, op. cit., nr. 11/184; Constantinescu, Repertoriu, p. 6, nr. 10.
404 – Miscelaneu, sec. XVII-XVIII. Text în limba greacă. Cuprinde: Gheorghe
Coressi, Comentariul la Apocalips; Războiul dintre Gog şi Magog; Întrebare despre un loc
din Ieremia, XXXIII. A aparţinut stolnicului Constantin Cantacuzino (cod. Suppl. gr. 72).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 217; H. Hunger, op. cit., nr. 72.
405 – Ioan Cantacuzino, Apologie contra lui Mahomed. Traducere în limba greacă
populară de Meletie Sirigul, din porunca lui Vasile Lupu. Copie de Mihail Vizantios,
Bucureşti, 22 mai 1700, pentru stolnicul Constantin Cantacuzino, 125 f., 31 x 21 cm
(cod. Suppl. gr. 22).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 211-212; H. Hunger, op. cit., nr. 22; V. Papacostea, op. cit.,
p. 279-280.
406 – Agapet, Povaţă [...] către împăratul Justinian. Traducere în limba neogreacă,
în proză, de Sevastos Kymenites, dedicată lui Constantin Brâncoveanu, 1700. Fostă în
biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino (cod. Suppl. gr. 87).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 235-239; Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XVIII,
nr. 35; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XXI, nr. 35; H. Hunger, op. cit., nr. 87;
V. Papacostea, op. cit., p. 282.
407 – Teofil Coridaleu, Comentariu la tratatul Despre suflet al lui Aristotel. Copie
scrisă în Ţara Românească, 1700. Text în limba greacă (cod. Suppl. gr. 86).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 234-235; H. Hunger, op. cit., nr. 86; V. Papacostea, op. cit.,
p. 282.
408 – Isocrat, Trei discursuri către Demonikos şi Nikokles. Parafrază de Sevastos
Kymenites. Copie scrisă în Ţara Românească, începutul sec. XVIII. Text în limba greacă
(cod. Suppl. gr. 70).
Ref.: Herbert Hunger, op. cit., nr. 70; V. Papacostea, op. cit., p. 280.
409 – Aḥmed bin Luṭfullāh (Müneğğimbašı), Ṣaḥāʼif ül-abār [File de cronici],
ante 1702. Versiune turcă de Aḥmed Nedīm, 1720-1723, a cronicii otomane în limba arabă
Ğamī‘ al-duwwal [Toate ţările]. Relatează evenimente până la 1672, cu referiri la relaţiile
româno-otomane de la Vlad Dracul până la sfârşitul domniei lui Duca Vodă în Moldova şi
asediul Cameniţei (cod. or. 877).
Ref.: Babinger, GOW, p. 235.
410 – Teofilact al Bulgariei, Tâlcuire la cele patru Evanghelii. Traducere în limba
neogreacă de Ioan Comnen (profesor la Academia domnească din Bucureşti), dedicată lui
Constantin Brâncoveanu, 1702 (cod. Suppl. gr. 2).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 204-211; Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XXXVI;
Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XLI; H. Hunger, op. cit., nr. 2; V. Papacostea,
op. cit., p. 279.
86 AUSTRIA
martirilor eroi de la hotare], post 1755. 306 f. Cronică despre istoria Banatului şi îndeosebi
a Timişoarei în anii 1682-1755 (cod. or. 1113).
Ref.: ibidem, p. 280.
425 – Viaţa sfântului Iosafat. Traducere din limba italiană în limba română de Vlad
Boţulescu din Mălăeşti, 1764. 62 f. (cod. slav. 73).
Ref.: I. Bogdan, Câteva manuscripte slavo-române din Biblioteca imperială din Viena
(AARMSI, s. II, t. 11, 1888-1889, p. 27-28); G. Birkfellner, op. cit., p. 37, nota 2;
Bibliografia analitică a literaturii române vechi, I. Cărţile populare laice, vol. 2,
Buc., 1978, p. 495; Constantinescu, Repertoriu, p. 237, nr. 1194.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 230, c. 124-270; copie executată de G.G. Tocilescu
în 1878, B. A. R., ms. rom. 417, 62 f.
426 – Maḥmūd Ṣābit, Taʼrī ğedīd-i Silistra [Istoria nouă a Silistrei], post
1773. Istorie a cetăţii Silistra, din 1676, şi a asedierii ei de către ruşi, în 1772-1773
(cod. or. 1121-1122).
Ref.: Babinger, GOW, p. 308-309.
427 – Aḥmed bin Ibrāhīm Resmī, ulāṣat ül-i‘tibār [Scurtă înfăţişare a socotinţei],
post 1774. Diplomatul otoman, participant la pregătirea şi încheierea păcii de la Kuciuk-
Kainargi, expune cauzele războiului ruso-otoman din 1768-1774 desfăşurat pe teritoriul
Ţărilor Române (cod. or. 1112).
Ref.: ibidem, p. 310-311.
428 – Ioan Scărarul, Scara raiului. Traducere din limba greacă în limba slavonă de
stareţul Paisie de la Neamţ, copişti călugării Filimon, Nicolae, Onufrie, mănăstirea Vorona,
1787. 218 f. 22 x 17,5 cm. Pe coperta interioară şi la f. 218v: însemnări ale copiştilor.
Achiziţionat în 1958 de la anticariatul Gilhofer (cod. slav. 171).
Ref.: G. Birkfellner, op. cit., p. 122-124, nr. 11/38; Mittelalterliches Bulgarien, p. 25-26,
nr. 10; Constantinescu, Repertoriu, p. 6, nr. 11.
429 – Nicolae Mavrocordat, De Officiis Liber, între 1719 şi 1722. 79 f. La f. 1:
stema Ţării Româneşti (cod. lat. 5689).
Ref.: Gh. Buluţă, 1985.
430 – Miscelaneu în limba latină, sec. XVIII, cuprinzând prefaţa Istoriei
patriarhilor Antiohiei de Athanasie Dabbās, operă închinată lui Constantin Brâncoveanu
(cod. lat. 9746).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 224.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [36].
431 – Miscelaneu muzical, spre sfârşitul sec. XVIII. Notaţie psaltică. Text în limba
greacă. La f. 604-609: creaţii de Iovaşcu Vlahul, protopsalt al Curţii Ţării Româneşti
(Cod. suppl. gr. 130).
Ref.: Nicu Moldoveanu, Cercetări asupra manuscriselor în notaţie bizantină existente
în Biblioteca naţională din Viena (BOR, 102, 1984, nr. 3-4, p. 239, 244-245);
Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 11; H. Hunger – Chr. Hannick, Katalog der
AUSTRIA 89
CR
Herbstmess, bis auff gegenwertige Fastenmess, 1597 Jahrs, [f.l., 1597]. Relatare a luptelor
lui Mihai Viteazul (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 79, nr. 68.
462 – Jacob Frey, Calendarii Historici Continuatio [...] verschiener Franckfurter
Fastenmess bis auff gegenwertige Herbstmess dieses 1597 Jahrs. Cuprinde informaţii
despre luptele lui Mihai Viteazul şi raporturile lui cu Poarta (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 79, nr. 69.
463 – Jacobus Francus, Historicae Relationis Continuatio [...] Franckfurter
Herbstmess und etliche Monat zuvor biss auff gegenwertige Fastenmess dieses 1597 Jahr
[...], Wallstatt, 1597. Relatare a campaniilor lui Mihai Viteazul din 1596 (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 79-80, nr. 70.
464 – Jacobus Francus, Historicae Relationis Continuatio [...] Franckfurter
Fastenmess des 1598 und etliche Monat zuvor bis auff gegenvertige Herbstmess dieses
noch lauffenden 1598 Jahre [...], Wallstatt, 1598. Cuprinde informaţii din Constantinopol,
despre proiectul Porţii de a încheia pace cu Mihai Viteazul (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 81, nr. 74.
Publ.: ibidem, p. 58.
465 – Discurs Ungarischer, Siebenbürgischer, Crabatischer, Walachischer,
Türkischer und Tartarischer Handlungen [...] Wie der Fürst in Siebenbürgen, dem Feind
Vier Vestung un Castel abgenommen, Temiswar Belägert, sich auch mit den Walachischen,
Türkischen, und Tartarischen Votschafften und Legationen, als hernach folgt, verloffen
begeben und zugetragen hat, Nürnberg, 1598. Cuprinde informaţii despre reluarea luptelor
antiotomane ale lui Mihai Viteazul şi incursiunile sale la sud de Dunăre până în munţii
Balcani (33 K 40).
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 685-686, nr. 2360; Österreich und die Osmanen, p. 77, nr. 112.
466 – Theodor Meurer, Relatio historica semestralis. Das ist Historische
Beschreibung aller fürnemmen und denckwürdigen Geschichten sich vom Martio an bis
in den September dis 99 in hoch und nieder Teutschlandt, Siebenbürgen, Wallachey [...],
Ursel, 1599 (182109 B).
Ref.: Göllner, Michael der Tapfere, p. 84, nr. 83.
467 – Balthasar Walther, Brevis et vera descriptio rerum ab ilustr. ampliss. et
fortiss. militiae contra patriae suae reipub. christianae hostes, duce acdn. Ion Michaele,
Moldaviae Transalpinae sive Walachiae palatino gestarum (Traducere după logofătul
Teodosie Rudeanu), Gorlitz, 1599, 2 ex. (64 F.43).
Ref.: Ioan Chindriş, Cartea românească veche la Viena (AMN, Istorie, 32, 1996, p. 376,
n. 16 şi 381).
Publ.: A. Papiu-Ilarian, Tesauru de monumente istorice pentru România, I, Buc., 1862,
p. 1-74.
468 – Continuatio Ungarischer und Siebenbürgischer Kriegshändel [...] was sich in
ober als under Ungern, Siebenbürgen, Wallachey, Moldaw, [...] verloffen unnd begeben,
Ursel, 1600. Cuprinde informaţii despre ecourile din Constantinopol ale campaniei în
Transilvania a lui Mihai Viteazul (44544 B).
94 AUSTRIA
476 – Mehmed ibn Hasan-Cān Sa‛deddin Hoca, Chronica dell’ origine e progressi
della casa Ottomana composte da Saida Vincenzo Bratutti [...], Viena, Matteo Riccio,
1649. Traducerea operei Tāğ üt-tevārī [Cununa istoriilor]. Cuprinde informaţii despre
relaţiile româno-otomane (64.G.15).
Ref.: ibidem, p. 88, nr. 129.
477 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop de Nicopole.
În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti şi Vasile Lupu, domnul
Moldovei (22.N.28).
Ref.: Božidar Rajkov, Pojava i razvitie na naučnija i kulturen interes kăm Abagara,
în Abagar na Filip Stanislavov. Rim, 1651, Sofia, 1979, p. 24.
Publ.: ibidem, p. 41-49.
478 – Îndreptarea Legii, Târgovişte, 1652.
Ref.: Albert Battandier, Le Cardinal Jean Baptiste Pitra, Paris, 1893, p. 430.
479 – Fr. Vitalis Mayeritsch, Philosophia quam authoritate et consensu magnifici
Directoris, me non reverendiss. admodum reverendorum, magnificorum, nobilium, et
clariss. virorum, spetabilis D. decani, caeterorutnque D.D. Doctorum inclytae Facultatis
Philosophicae, in antiquissime et celeberrima Universitate Viennensi pro suprema
philosophiae laurea consequenda, anno 1655 mense Augusto die 24 publice propugnabit
Reu, ac. Relig. Fr. Vitalis Mayeritsch, in Campoliliorum Sacr. Ord. Cist. professus. Praeside
R.P. Gabriele Ivul, Soc. Jesu, philosophiae doctore, ejusdemq. professore ordinarionec
non p.t. seniore consistoriali, Viena, [1655] (71. Aa. 18).
Ref.: Carlos Sommervogel, Bibliothèque de la Compagnie de Jésus, IV, Bruxelles-Paris,
1893, p. 695; I. Chindriş, op. cit., p. 376-377, n. 17 şi p. 381.
480 – Matthaeus Merian, Theatrum Europeum, Frankfurt am Main, I-VI,
1662-1738. Cuprinde (t. VI, p. 1115) portretul lui Vasile Lupu, copie după Abraham van
Westerveldt şi (VI, p. 1118) portretul Mariei Radziwill, fiica domnului Moldovei.
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 142-143.
481 – Johannes Grandelehn, Hungarische, Siebenbürgische, Moldau-Wallach-
Türck-Tartar-Persian-und Venetianische chronica [...] Franckfurt am Mayn, 1665.
Compilaţie de cronici maghiare şi otomane privind evenimentele din Europa Centrală şi
Ţările Române din anii 1663-1664 (79, Cc. 217).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 103, nr. 153.
482 – Martin Meyern, Ortelius redivivus et continuatus, Frankfurt am Main, 1665.
Cuprinde şi un portret anonim al lui Mihai Viteazul, cu data morţii: 18 august 1601 [sic!].
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 140.
483 – Ioannes Bisselius, Medulla historica, Arnberg, 1675. Cuprinde şi portretul lui
Mihai Viteazul de J. Umbach, gravat de J. A. Boener.
Ref.: Bălcescu, Portretele, 4, 1847, p. 213; Sturdza, Memoriu, p. 138.
484 – Georg Christoph Kunitz, Diarium Welches am Türckischen Hoff, und hernach
beyn Gross-Vesier in der Wienerischen Belägerung Gewester kajserlichen Resident Herr
Baron Kunitz eigenhändig beschrieben [...], s.l., 1684. Jurnal al rezidentului imperial la
96 AUSTRIA
Poartă, ostatic în tabăra otomană, relatând evenimente dintre 3 iulie şi 6 septembrie 1683,
cu informaţii despre acţiunile românilor în timpul asediului Vienei (175563 B).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 138-139, nr. 212.
485 – Biblia, Bucureşti, 1688 (cota 2. P. 4).
Ref.: Émile Picot, Notice biographique et bibliographique sur Nicolas Spatar Milescu,
Paris, 1883, p. 44; BRV, I, p. 291, nr. 86; I. Chindriş, op. cit., p. 374 şi 377.
486 – Molitvenic izvodit din slavonie pre limba românească, Alba Iulia, 1689
(20 CCC. 171).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., 378.
487 – Mercure Historique et Politique, Haga, martie 1692. Cuprinde şi informaţii
despre situaţia politică din Moldova: conspiraţia boierească împotriva domnitorului
Constantin Cantemir şi executarea fraţilor Miron (cronicarul) şi Velicico Costin (vornicul).
Ref.: Eugen Glück, 1692: Mercure Historique et Politique despre Miron Costin
(MI, 25, 1991, nr. 11, p. 10-11).
488 – Psaltire, Bucureşti, 1694. Tipărită de Antim Ivireanul.
Ref.: BRV, I, p. 337, nr. 96.
489 – Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie, Snagov, 1697 (22.C.ll)
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 378.
490 – Mineiul slavo-român, tipărit de episcopul Mitrofan, Buzău, 1698 (22.B.16).
Ref.: ibidem.
491 – Kitāb al-qudūsāt aṯ-ṯalāṯa al-ilāhiyya [Cartea celor trei sfinte, dumnezeieşti
liturghii], Snagov, 1701. Tipărită de Antim Ivireanul şi Athanasie Dabbās în limbile greacă
şi arabă (47.E.6).
Ref.: Legrand XVIII/1, p. 1-9; BRV, I, p. 433, nr. 130.
492 – Vasile Pop, Elegia de laudibus medicinae, Viena, 1713 (70.W.34).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 378.
493 – Nicolae Mavrocordat, Istoria iera ītoi ta ioudaika, [Bucureşti], 1716
(47.C.45).
Ref.: ibidem.
494 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn, Bucureşti, 1719 (26.N.70)
Ref.: ibidem.
495 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn vivlion. De officiis liber, Leipzig,
1722. Cuprinde şi portretul principelui Johann Georg Wolfgang, gravat la Berlin, 1721
(47. D.1).
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 151; I. Chindriş, op. cit., p. 378.
496 – Petru Movilă, Liber symbolicus Russorum oder der Grössere Catechismus
der Russen, Frankfurt, 1727 (47.Cg.58).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 375 şi 378.
AUSTRIA 97
redactorului Wilhelm Ludwig Wekhrlin, Ueber den Aufruhr der Wallachen in Siebenbürgen,
ein Paragraph, comentariu despre răscoala românilor din Transilvania (46 M 4).
Ref.: ibidem; Ileana Bozac, Semnificaţia europeană a răscoalei lui Horea în comentariul
lui W.L. Wekhrlin (AIIC, 17, 1974, p. 237-246); Izvoarele răscoalei lui Horea, B. III,
p. 209-210.
508 – Politisches Journal nebst Anzeige von gelehrten und andern Sachen,
Hamburg, 1784-1785. Cuprinde articolul Umständliche und zuverlässige Erzählung der
aufrührerischen Unruhen in Siebenbürgen, relatare a mişcării conduse de Horea, Cloşca şi
Crişan, redactată de un corespondent din Viena, cu o introducere despre originea poporului
român (1784, p. 1265-1273, 1292-1293, 1301; 1785, p. 32-43, 92-93).
Publ.: ibidem, p. 211-223.
509 – Der Teutsche Merkur vom Jahre 1785, Erstes Vierteljahr, Weimar. Cuprinde
articolul Münzer und Horja, comentariu favorabil mişcării românilor din Transilvania
(cap. 5, p. 174-178).
Publ.: ibidem, p. 206-208.
510 – Adam Friedrich Geissler, Horja und Klotschka, Oberhaupt und Rathgeber
der Aufrührer in Siebenbürgen, Karlsburg und Hermannstadt (Alba Iulia şi Sibiu), 1785
(850l-a).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 376 şi 381.
Publ.: A. Papiu-Ilarian, op. cit., III, p. 297-340.
511 – Ioan Molnar Piuariu, Economia stupilor, Viena, 1785 (78.Z.51).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 378.
512 – Vorstellung der Kriegs-Geschichte in Kupferstichen zwischen den drey
Kaiserhöfen, nämlich den Römischkaiserlichen, den Russischen und Türkischen, dann
dem nordischen Krieg in den Jahren 1788 bis 1790 [...], s.l., s.a. 34 x 21 cm, 22,3 x 18 cm.
133 planşe, dintre care 93 privesc războiul ruso-austro-turc. Cuprinde şi vederi şi planuri
ale unor localităţi din Ţările Române şi ale poziţiilor armatelor beligerante. Exemplar
incomplet (Fideikomissbibliothek).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1355-1360.
513 – Ioan Molnar Piuariu, Deutsch-Walachische Sprachlehre, Viena, 1788
(38. H. 21).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 378.
514 – Pravilă de obşte asupra faptelor rele şi a pedepsirii lor, Viena, 1788
(742.713-B).
Ref.: ibidem.
515 – Christian von Mechel, Vorstellungen und Plane der merkwürdigsten
Begebenheiten des gegenwärtigen Krieges des Oesterreicher und Russen gegen die
Türken [...], Viena, 1790. 48,7 x 37,7 cm. Cuprinde planuri şi desene comentate, înfăţişând
localităţi şi cetăţi de pe teritoriul Ţărilor Române în timpul războiului ruso-austro-turc din
1787-1792. Exemplar incomplet (Fideikomissbibliothek).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1351-1354.
AUSTRIA 99
613 – Tabula Peutingeriana, sec. II-III. Hartă a Imperiului Roman. Cuprinde date
privind toponimia Daciei, drumurile principale şi distanţele între localităţi. Copie din 1265
(cod. 324).
Ref.: C.C. Giurescu, Valori muzeale privind istoria României aflate peste hotare („Muzeul
Naţional”, II, 1975, p. 13-14); Popescu-Spineni, p. 80-83; Mittelalterliches Bulgarien,
p. 30-32, nr. 16.
Reprod.: ibidem, fig. 6.
614 – Pietro Vesconte, Hartă nautică, 1318. Reprezintă şi litoralul românesc al
Mării Negre (cod. 594).
Ref.: Grămadă, Vicina, p. 7, nota 1; idem, Scizia, p. 248, nr. 5.
615 – Nicollaus Pasqualini, Hartă nautică, 1408. Reprezintă şi litoralul românesc
al Mării Negre (cod. 401).
Ref.: ibidem, p. 249, nr. 18.
106 AUSTRIA
627 – Martin Stier, Mappa über die Gräntzen von dem Adriatischen Meer bis
Siebenbürgen, Viena, 1661 (cod. 8332).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 95-96, nr. 140.
628 – Joan Blaeu, Atlas Major, Amsterdam, 1662. În vol. II, cartea 6, planşa D
reprezintă harta lui Willem Janszoon Blaeu, Walachia, Servia, Bulgaria, Romania.
Ref.: Mittelalterliches Bulgarien, p. 39, nr. 22.
629 – Giovanni Giacomo de Rossi, Vera mostra del’ordinanza e marcia del
potentissimo essercito di Mehemet III, Sultan dei Turchi contro li Christiani per l’assedio
di Viena nell’anno MDCLXXXIII, Roma, circa 1687. Descriere geografică a războiului
otomano-habsburgic şi a asediului Vienei (Kartensammlung 1-3, a. 2-2).
Ref.: ibidem, p. 136-137, nr. 209.
630 – Augustissimo invictissimoque Romanorum Imperatori Josepho I Mappam
hanc geographicam Principatus Valachiae in XVII themata divisae, ab exemplari graeco
quod, juxta accuratissimam descriptionem Sapientiss[im]ii Viri Constantini Cantacuzeni,
et Excellentiss[im]i Medic ac Philosophi Ioannis Comneni, novissime edidit, ac
Celsissimo Principi Valachiae D-no Ioanni Constantino Bassarabae Woewondae dedicavit
Chrysanthus Presbyter, Apostolici ac Sanctissimi Hierosolymarum Patriarchalis Throni
Archimandrita, Desumptam, Ac in formam politiorem redactam, et Latinitate donatam
Obsequiosissime, Dat, Dicat Consecrat, Schierendorff, 1707. Tuş şi acuarelă. Copie după
harta Ţării Româneşti a stolnicului Constantin Cantacuzino, imprimată la Padova, 1700
(K.K. Hofbibliothek, Kartenabteilung, nr. 6).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1252-1253; Ion Ciortan, Contribuţii la istoria cartografiei
româneşti. O prelucrare a hărţii stolnicului Constantin Cantacuzino din anul 1707,
în Târgovişte, cetate a culturii româneşti, Buc., 1974, p. 247-256.
Reprod.: ibidem, Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [22-25].
631 – Johann Christoph Müller, Augustissimo Romanor. Imperatori Iosepho [...]
mappam hanc Regni Hungariae propitiis elementis fertissimi [...] D.D.D., [Viena], 1709.
16 planşe. 28 x 40,2 cm. Cuprinde şi Ţările Române (KD 98747).
Ref.: Mittelalterliches Bulgarien, p. 43, nr. 30.
Reprod.: ibidem, fig. 14.
632 – Luigi Fernando Marsigli, Danubius Pannonico Mysicus, I-VI, Amsterdam,
1726. Atlas cuprinzând şi localităţi, cursuri de apă, antichităţi de pe teritoriul românesc
(396562 – EK1).
Ref.: ibidem, p. 39-40, nr. 23.
Reprod.: ibidem, fig. 10.
633 – Joan Verga, Plan der Türkischen Haupt-Vestung Widin, Wie solche sich der
mahlen im Stande befindet, Craiova, 1731. Desen colorat. 65,4 x 83,2 cm (FKB 1403).
Ref.: ibidem, p. 40, nr. 25.
Reprod.: ibidem, fig. 12.
634 – Accurate und Neueste General Land-Karten des dermahligen Türkischen
Kriegs in sich haltent das Königreich Hungarn, Siebenbürgen, Walachey, Moldau, Servien,
Romanien, Bessarabien [...], Viena, 1738. Gravură în culori. 52,7 x 76,6 cm (FKB 400).
108 AUSTRIA
Türkischen Bassa Ibrahim Nasir bey Botuschan an der Sikna in der Moldau vorgefallenen
Affaire (Fideikomissbibliothek 2180).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1317.
646 – Karten des Vulcaner Passes oder Weg von Hazeck über das Gebürg nach
Tergusyl aus Siebenbürgen in der Wallachey, 1788. 48,5 x 29,7 cm (Fideikomissbibliothek
2273).
Ref.: ibidem, p. 1348.
647 – Müller, Geographische General Karte der Gränzen zwischen denen dreyen
Kaiserthümern [...], Viena, 1788. 3 planşe colorate. 152 x 69 cm (Fideikomissbibliothek
17 a-e).
Ref.: ibidem, p. 1298-1299.
648 – F. Müller, Neueste Postkarte des Königreichs Ungarn, Gallizien [...] nebst
den angränzenden türkischen Provinzen Bosnien, Serwien, Bulgarien, Wallachei und
Moldau, Viena, 1788. 38,5 x 39 cm (Fideikomissbibliothek 293).
Ref.: ibidem, p. 1299-1300.
649 – Planuri (2), din 1788, ale cetăţii şi oraşului Hotin, executate de cartografi
ai armatei austriece în timpul războiului ruso-austro-turc: (1) Pet. v. Rhem, Plan der
Stadt und Festung Chotyn am Dnister; (2) Carl Weiss, Plan der Festung Chotijn
(Fideikomissbibliothek 2092-2093).
Ref.: ibidem, p. 1331-1332.
650 – J. Ruhedorf, Mappa specialis Walachiae ex acuratissimis Singulorum
Districtuum Iconographiis collecta, delineata et dedicata Excellentissimo Domino Comiti
de Hadik, Viena, 1788. 69,1 x 39,8 cm (Fideikomissbibliothek 983).
Ref.: ibidem, p. 1302; Popescu-Spineni, p. 186.
651 – Max Schimek, Oesterreichisch-Russisch-Türkischer Kriegsatlas, s.l., 1788.
12 planşe colorate, cuprinzând şi Ţările Române. 49 x 53 cm (Fideikomissbibliothek 19).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1303.
652 – C. Schütz, Kriegstheater oder Graenzkarte des Oesterreichs, Russlands
und der Türkey, enthaltend das Koenigreich Ungarn, Siebenbürgen, Moldau,
Bessarabien, Walachey, Bulgarien, Servien, Bosnien, Slavonien, Croatien [...], 1788
(Fideikomissbibliothek 62-a).
Ref.: ibidem, p. 1304-1305.
653 – Situation und Fortification-Plan des Pases Bozzau, 1788. Indică poziţiile
trupelor otomane şi austriece în Valea Buzăului. 64 x 43,5 cm (Fideikomissbibliothek
390).
Ref.: ibidem, p. 1321.
654 – Vorgefallene Unternehmungen zwischen den K.K. Vorposten [...] und der
Chotymer Besatzung [...], Lvov, 1788. Descriere a luptelor austro-otomane de la Hotin,
din 11 mai – 12 iulie 1788, cu planşe prezentând mişcările trupelor.
Ref.: Veress, BRU, II, p. 53, nr. 697.
110 AUSTRIA
663 – Planuri (2), din 1789, ale poziţiilor austriece lîngă satul Pătrăşcani (jud.
Bacău): (1) Lagerplan der F.M.L. Baron von Spleny zwischen Petruschkany und Ribie
am linken Ufer des Trotus, iunie-iulie 1789, cu o copie de Fr.B. Portner; (2) Fr.B. Portner,
Marsch des F.M.L. Baron Spleny’schen Detachements aus dem Lager von Petruskan nach
Ouritieschty, 1789 (Fideikomissbibliothek 2180, 2190, 2191).
Ref.: ibidem, p. 1341.
664 – Planuri (2), din 1789, ale satului Valea Seacă (jud. Bacău), executate de
cartografi ai armatei austriece: (1) Fr.B. Portner, Lager-Plan des Prinz Coburg, schen
Corps bei Wallesaka rechts am Sereth, cu o copie de cadetul Klaus; (2) Plan der Affaire
den 19-ten April 1789 bei Walle Saca [...], cu o copie de Troyer (Fideikomissbibliothek
2186, 2193).
Ref.: ibidem, p. 1347.
665 – Situation der Gegend bey Portseny und Wladeny sammt den türkischen
Lagern und derselben Eroberung, am 7 und 8 Oktober, 1789. Planul poziţiilor trupelor
austriece la Porceni – Vlădeni (jud. Gorj) (Fideikomissbibliothek 1495).
Ref.: ibidem, p. 1341.
666 – F.A. Schraembl, Militarische Karte der sämmtlichen Kriegsvorfälle bei den
vereinigten österreichischen-russischen Armeen im Jahre 1788, Viena, 1789. Cuprinde şi
Ţările Române (Fideikomissbibliothek).
Ref.: ibidem, p. 1304.
667 – Grundriss der links an der Donau gelegenen Festung Brajla, wie solche anno
1788 und 1789 in defensiven Stand gesetzt worden, 1790 (Fideikomissbibliothek 1458).
Ref.: ibidem, p. 1318.
668 – Plan de la forteresse de Bender avec la situation d’autour, gravat de
Seb. Mansfeld, 1790. 39,5 x 33,5 cm (Fideikomissbibliothek, 1426).
Ref.: ibidem, p. 1317.
669 – Plan des Vorfalles in der Moldau bey Botuschan [...],Viena, 1790. Hartă.
25 x 18 cm. Anexă la lucrarea Vollständige Geschichte des itzigen Krieges zwischen
Oesterreich, Russland und der Ottomanischen Pforte, plan al luptei dintre austrieci şi
otomani de la Botoşani, 22 martie 1788.
Ref.: Veress, BRV, II, p. 71, nr. 749.
670 – Plan von Brailow, [1790] (Fideikomissbibliothek, nr. 1453).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1318.
671 – Planuri (4), din 1790, ale cetăţii Giurgiu, asediată de trupele austriece:
(1) Plan von der türkischen Festung Giurdjewo mit der im Juni 1790 angefangenen
Belagerung; (2) Plan von der links an der Donau im Kreise Wlaschka gelegenen Festung
Giurgewo; (3) Von Vermatty, Plan von der Gegend bei Giurgewo und Daya, dann wie
die Festung den 2-ten Juny [...]; (4) Plan de Giourdjewo, pentru asediul din iunie 1790
(Fideikomissbibliothek 1456, 1457, 1472).
Ref.: ibidem, p. 1330.
112 AUSTRIA
672 – Planuri (4), din 1790, ale cetăţii Ismail, asediată de trupele ruse: (1) Ismail
(legende în limba rusă); (2) Plan von der Eroberung der Vestung Ismael unter Anführung
des Generaln en Cheff Graffen Suwarow Rimninsky, 11/22 December 1790; (3) Plan
der türkischen Festung Ismael [...]. 38 x 23 cm; (4) Plan topographique des environs de
la forteresse d’Ismail sur le Danube. 98 x 64 cm (Fideikomissbibliothek 1448, 1449,
3341-17, 18).
Ref.: ibidem, p. 1335.
673 – I. Wussin, A. von Wenzely, Generalkarte von Ungarn, Siebenbürgen,
Sclawonien und samt angraenzenden Laendern [...], [Viena], 1790. 4 planşe. 67 x 51 cm
(Kartensammlung. 54-20).
Ref.: ibidem, p. 1307.
674 – Militarische Carte der Kleinen oder oesterreichischen Wallachei und
Grossen Wallachei, 1790-1791. Copie redusă realizată sub conducerea lui Specht. 9 planşe
(Fideikomissbibliothek 982).
Ref.: ibidem, p. 1285.
Reprod.: B. A. R., nr. 982; Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 3, c. 225-227 (parţial).
675 – G. Filipescu, Charta Postală a Moldovei, 1854.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [38].
A
MUZ
699 – Altar votiv roman. Piatră. Cu două inscripţii, dedicat de Marcus Antonius
Saturninus, decurion din colonia Apulum. Descoperit la începutul sec. XVIII, la Zlatna.
Ref., publ. şi reprod.: IDR, 1, III/3, p. 311-312.
700 – Altar votiv roman. Piatră. Dedicat de Caius Sempronius Urbanus, procurator
al Daciei Apulensis. Desoperit în sec. XVI, la Zlatna, păstrat la Sibiu.
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 318-319.
701 – Altar votiv roman. Piatră. Dedicat de Sentius Aper şi Filumenus. Descoperit
în sec. XVII, la Zlatna.
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 328-329.
702 – Altar votiv roman. Marmură. Cu o inscripţie de Marcus Aurelius Veteranus,
prefect al Legiunii XIII Gemina Gallieniana, staţionată la Apulum. Descoperit în sec.
XVIII la Băile Herculane.
Ref., publ. şi reprod.: IDR, 1, III/1, p. 77-78.
703 – Altar funerar roman. Marmură cenuşie. Cu un epitaf pentru Lucius Iulius
Bossus, decurion municipal în Drobeta. Descoperit în 1736, la Băile Herculane.
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 94-96.
704 – Placă de construcţie, [10 decembrie 131-9 decembrie 132]. Marmură albă.
Piatră „de fundaţie” a conductei de apă introduse la Ulpia Traiana de guvernatorul Daciei
AUSTRIA 115
ÖSTERREICHISCHES STAATSARCHIV.
ABTEILUNG 1: HAUS-, HOF- UND STAATSARCHIV4
DOC
714 – Acte (2), din 1234-1240 şi 1253, de la Matei Ninoslav, mare ban al Bosniei,
şi Marsilius Georgius, rector al Raguzei, în care sunt menţionate şi posesiuni şi privilegii
ale păstorilor aromâni.
Publ.: Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, p. 782-784, 787-793.
715 – Scrisoare, din 1260 de la Ottokar II, regele Boemiei, către papa Alexandru IV
despre conflictele sale cu ungurii şi românii (Registraturbücher, D, f. 166v).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 76 (extras).
716 – Document, din 23 februarie 1296, al lui Dietrich din Transilvania, paroh de
Pölan, relativ la o casă din Viena dăruită împreună cu fratele său Gerhard mănăstirii de
maici din Himmelpforte.
Publ.: Urkundenbuch, I, p. 201.
4
Arhivele de Stat ale Austriei sunt organizate pe secţii: Abteilung 1: Haus-, Hof- und
Staatsarchiv (cuprinzând documente din Evul Mediu până în sec. XX, Kabinettsarchiv,
fondul Ministerium des Äussern ş.a.) şi Haus-, Hof- und Staatsarchiv-Bibliothek; Abteilung
2: Allgemeines Verwaltungsarchiv (cuprinzând şi documentele de după 1848 din Ministerium
des Innern, Ackerbauministerium, Justizministerium şi Cultus- und Unterrichtsministerium);
Abteilung 3: Finanz- und Hofkammer-archiv – Finanzarchiv (cuprinzând fondul Präsidialakten
des k.k. Finanzministeriums, 1815-1918) şi Finanz- und Hofkammerarchiv – Hofkammerarchiv
(cuprinzând şi Banater Akten şi Siebenbürger Akten, Ansiedlung und Verwaltung); Abteilung 4:
Kriegsarchiv (cuprinzând Archiv des Hofkriegsrates, 1546-1848, Archiva Kriegsministerium,
1849-1918 şi principalele fonduri arhivale ale armatei, Kartensammlung şi Bildersammlung) şi
Kriegsarchiv-Bibliothek; Abteilung 5: Archiv für Verkehrswesen. Am clasat documentele potrivit
acestor diviziuni.
Despre fondurile interesând istoria românilor, vezi: V. Zaborovschi, Încercare de studiu general
asupra materialului arhivalic din arhivele vieneze privitor la istoria românilor (RI, 1922, p. 97-115);
idem, Importanţa arhivelor vieneze pentru istoria românilor (RA, 1924, nr. 2, p. 145-176); idem,
Arhivele vieneze şi însemnătatea lor. Dare de seamă („Mişcarea literară”, 2, 1925, nr. 12); Const.
Moisil, Problema arhivelor româneşti (RA, 1936-1937, p. 19-32) (şi despre tratativele de recuperare
a arhivelor de provenienţă românească); Grigore Costandache, Arhivele vechi din Viena (RIR, 2,
1932, fasc. I, p. 109-112); C. Nuţu, Prin arhivele vieneze („Studii”, 18, 1965, nr. 4, p. 929-934);
Elena Moisuc, Iosif I. Adam, Tematica documentelor microfilmate din Arhivele Vienei (RA, 1976,
nr. 3, p. 267-287); Evdokia Petrova, Inventar Österreichischer diplomatischer Dokumente 1848-
1918 aus den Akten des k.u.k. Ministeriums des Aeussern – Politisches Archiv, Sofia, 1980; Walter
Lukan, Max Demeter Peyfuss, Ost- und Südosteuropa-Sammlungen in Österreich. Verzeichnis der
Bibliotheken, Institute, Arhive und Museen, Viena, 1982, p. 33-36, 65-69, 71-72.
Pentru documentele referitoare la Transilvania, vezi: I.K. Schuller, Das k.k. Haus-, Hof- und
Staatsarchiv in Wien als Quelle Siebenbürgischer Fürstengechichte, Hermannstadt, 1859.
Pierderile suferite prin incendiul din 1927, care a distrus fondul Ministerului de Interne
(inclusiv documente privind istoria românilor), au fost semnalate de C. S[assu], O mare pierdere
arhivistică (RA, 1927-1929, nr. 4-5, p. 435-436), iar acelea ale fondului Consiliului de Stat
(cuprinzând şi documente referitoare la istoria economică a Transilvaniei în sec. XVIII), în cursul
celui de-al Doilea Război Mondial, de Carol Göllner, Câteva referiri la dezvoltarea manufacturilor
din Transilvania în anii 1760-1780 („Studii”, 26, 1973, nr. 2, p. 349).
AUSTRIA 117
717 – Act, din 1301, al lui Ladislau, regele Ungariei, prin care confirmă cneazului
Ursu privilegiile locuitorilor din Satul Român („villa nostra Olachales”) de lângă Odorhei.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 553-554.
718 – Document, din 1332, în care Carol Robert, regele Ungariei, aminteşte
înfrângerea sa la Posada în 1330, în lupta cu Basarab I, domnul Ţării Româneşti.
Publ.: ibidem, p. 624-626.
719 – Act, din 27 mai 1358, prin care Ludovic I, regele Ungariei, aprobă statutele
oraşului Dubrovnik, semnat şi de Oliver, judele Curţii reginei şi comite de Satu Mare şi
Maramureş.
Ref.: „Starine Jugoslavenske Akademije”, I, Zagreb, 1869, p. 141-144; J. Gelcich, L.
Thallöczy, Diplomatarium Ragusanum, Budapesta, 1887, p. 5-8; T. Smičklas, Codex
diplomaticus regni Croatiae, Dalmatiae et Slavoniae, XII, Zagreb, 1914, p. 480-484;
DRH, C, XI, p. 274.
720 – Document din Strigoniu, 6 iunie 1397, în care Sigismund, regele Ungariei,
descrie şi lupta de la Posada cu oastea română şi pierderile suferite de maghiari.
Transumpt în actul lui Sigismund din 12 martie 1398, cuprins în alt act, al lui Ladislau V,
din 27 mai 1455.
Publ.: J. Teleki, A Hunyadiak kora Magyarországon [Ungaria pe timpul Huniazilor], X,
Pesta, 1853, p. 454-462; Hurmuzaki, I/2, p. 394-396; DRH, D, I, p. 154-158.
721 – Acte (2), din 1398 şi 1439, cu menţiunea în clausulele finale că demnitatea
de ban al Severinului nu era ocupată de dregători maghiari (teritoriul aparţinea Ţării
Româneşti).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, 1/2, p. 401, 646.
722 – Document, din 1 decembrie 1411, prin care Martin Chraw (Kraus) din Sibiu
se angajează să plătească lui Christian Pfanczagel, cetăţean al Vienei, 107,5 guldeni
ungureşti.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, III, p. 514-515.
723 – Procură din Viena, 17 decembrie 1412, prin care Eberhard Quatraer, cetăţean
din Nürnberg, deleagă pe Christian Pfanczagel din Viena să încaseze de la Martin Khraws
din Sibiu o datorie de 72 guldeni ungureşti.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 557-558.
724 – Documente (4), din 1412, 1426-1427, de la împăratul Sigismund de
Luxemburg: jurământul de a respecta tratatul cu Polonia din 1412, în care este menţionată
Moldova, informaţii de la Dan II şi Radu III, domni ai Ţării Româneşti (1426), despre
luptele cu turcii şi informaţii despre misiunea dominicană din Câmpulung Muscel (1427)
(Registraturbücher D, f. 77, 100; E, f. 38).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 79-82; Urkundenbuch, IV, p. 262-263.
725 – Document, circa 24 decembrie 1426 – 9 iulie 1427, prin care regele
Sigismund cere dispensă papală pentru Caspar din Longocampus (Câmpulung), locuitor
în Sibiu, a cărui căsătorie era contestabilă după rânduielile bisericeşti (Reichsregister, vol.
D, f. 100).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 263-264.
118 AUSTRIA
726 – Document din Feldioara, 8 aprilie 1427, prin care regele Sigismund îl numeşte
pe Mihail din Greczregina (Königgrätz) prior în Cluj şi vicar al Ordinului Dominicanilor
pentru Transilvania (Reichsregister, vol. H, f. 147).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 281.
727 – Scrisoare, din 4 mai 1436, prin care conciliul din Basel comunică ducelui
Albert de Austria unirea cu Roma a Bisericii ortodoxe, inclusiv românii din Transilvania.
(N.B.: hotărârea nu a fost primită de patriarhatele orientale).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, 1/2, p. 601.
728 – Act, din 1441, menţionând între chezaşii pentru plata ostaşilor căpitanului din
Györ şi pe Paul, episcop catolic al Argeşului.
Publ.: ibidem, p. 677.
729 – Hrisov din Suceava, 11 septembrie 1448, prin care Petru II, voievodul
Moldovei, întăreşte negustorilor braşoveni privilegiile comerciale acordate de voievozii
Alexandru cel Bun, Iliaş şi Ştefan.
Ref. şi publ.: I. Bogdan, Cinci documente istorice slavo-române din arhiva curţii
imperiale de la Viena (AARMSI, s. II, t. 11, 1883, p. 29-35, 50-52); idem, Documente
moldoveneşti din sec. XV şi XVI în arhivul Braşovului (CL, XXXIX, 1905,
p. 23-25); Gr.G. Tocilescu, 534 documente istorice slavo-române din Ţara
Românească şi Moldova privitoare la legăturile cu Ardealul, 1346-1603, Buc., 1931,
p. 490-492; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 740-742; Urkundenbuch,
V, p. 262; DRH, D, I, p. 401-402.
Reprod.: I. Bogdan, Cinci documente..., pl. 1; B. A. R., fotocopie.
730 – Hrisoave (3), din 1450-1453, de la domnii Moldovei Bogdan II (11 februarie,
5 iulie 1450) şi Alexăndrel (17 februarie 1453). În limba slavonă, acte omagiale către
Iancu de Hunedoara.
Ref. şi publ.: I. Bogdan, Cinci documente..., p. 35-43, 52-60; Hurmuzaki – Densusianu,
II/1, p. 1-2 (doc. 1453); V. Pârvan, Alexăndrel Vodă şi Bogdan Vodă, Buc., 1904,
p. 43-46, 69-70, 118, 120; Gr.G. Tocilescu, 534 documente istorice, p. 497-503;
Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 749-752, 755-758, 762-764.
Reprod.: I. Bogdan, op. cit., pl. 2-4; B. A. R., fotocopii.
731 – Act, din 18 august 1467, prin care cele trei „naţiuni privilegiate” din
Transilvania (nobilii maghiari, saşii şi secuii) se ridică împotriva regelui Matia Corvin
pentru apărarea privilegiilor (Urkundenabteilung).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 172-175; Urkundenbuch, VI, p. 292-295.
732 – Scrisori (2), din 25 ianuarie şi 24 februarie 1475, despre victoria antiotomană
de la Podul Înalt. Prima, de la Ştefan cel Mare, adresată suveranilor europeni; a doua, de la
un român participant la bătălie, cuprinzând descrierea luptelor. Copii (ms. 285, f. 13 şi 16v).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 91-95.
733 – Scrisoare, din 17 noiembrie 1485, de la Matia Corvin către arhiducele austriac
Sigismund de Tirol, cu referiri la relaţiile dintre Moldova şi Polonia (ms. 285, f. 31 şi urm.)
Publ.: ibidem, p. 103-106.
AUSTRIA 119
Hurmuzaki – Densusianu, H/1, p. 233 (doc. 1542), 254 (doc. 1548); II/4, p. 129-130,
144, 154-156, 297-299, 307-333, 401-402, 417-418, 434, 436-442, 449-450, 479-
481, 504-505, 519-531, 533-537, 541-562, 564-565, 568-578, 581-586, 606-608,
611-613, 615, 617-631, 642-669, 674-678, 680-682.
745 – Documente (8), din 1540-1543. Scrisori de la Ştefan Lăcustă (23 septembrie
1540), Petru Rareş (27 august şi 6 decembrie 1542) şi Radu Paisie (10 ianuarie 1543) către
Ferdinand al Ungariei şi răspunsurile acestuia şi ale lui Antonius de Thorozko, sol maghiar
la Radu Paisie (Hungarica, 1540, oct. 87; 1540, nov. 62; 1542. VIII, f. 60; 1542.X, f. 8;
1542, dec. 2; 1543, ian. 8; 1543, ian. 12/2).
Publ.: C. Giurescu, Documente răzleţe din arhivele Vienei. 1535-1720 (BCI, 1, 1915,
p. 282-288).
746 – Scrisoare, din 1547, de la Nicolaus Olahus către Maria de Ungaria, regentă a
Ţărilor de Jos, dându-i ştiri despre domeniile sale din Transilvania şi despre eventualitatea
unei campanii otomane în Ungaria. Original (Belgien, Politische Abteilung, fasz. 72).
Publ.: Elena Moisuc, O scrisoare autografă a lui Nicolaus Olahus (RA, 1972, nr. 4,
p. 691-693). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 117, c. 1257.
747 – Scrisori (2), din 6 şi 13 septembrie 1551, prin care Ştefan Losonczy, apoi
Andrei Báthory cer generalului Castaldo ajutor militar pentru apărarea Timişoarei de
trupele otomane (Hungarica, Fasz. 59, konv. 2, f. 36).
Ref. şi publ.: Costin E. Feneşan, Banatul Caransebeşului şi Lugojului între Habsburgi şi
Poartă în anul 1552 (SMIM, 12, 1994, p. 164, n. 9).
748 – Documente (94), din 1551-1555, privind relaţiile dintre Moldova, Ţara
Românească, Transilvania şi Imperiul Habsburgic, campania otomană în Transilvania,
tratatul de pace moldavo-polon din 1552 şi cel polono-otoman din 1554, căderea lui Ştefan
Rareş şi venirea la tron a lui Alexandru Lăpuşneanu, scrisori de la Andrei Báthory, Radu
Paisie, Mircea Ciobanul, Alexandru Lăpuşneanu, generalui Giovanni-Baptista Castaldo,
Petrus Haller, primarul Sibiului, Mihai Şandor, Ladislau Ewdenffy, comitele secuilor, Ioan
Tartler, Mihai Banul, Emeric Lazar de Szarhégy, Ioan Lang, Franciscus de Megyes, vicarul
de Alba, Petru Gerendi, magistraturile din Braşov şi Sibiu (Hungarica, Polonica – tratat
de pace 1554; Turcica, fasc. 116 – informaţii din Constantinopol 1555).
Publ.: Veress, Documente, I, p. 51-52, 57-60, 63-80, 82-83, 87-116, 118-132, 141-145,
148-149, 151-158; Călători străini, II, p. 99-101 (raport anonim, 11 apr. 1552),
103-104 (relatare din Moldova de Laurenţiu, febr. 1553, cuprinsă în scrisoarea
lui Petru Haller), 114-115 (scrisoare, 1 mai 1554 de la Petru Gerendi), 123-125
(descrierea anonimă a luptei de la Verbia, 1561).
749 – Scrisori (20), din 22 ianuarie – 26 august 1552, prin care magistraţii oraşelor
Caransebeş şi Lugoj cer generalului Giovanni-Battista Castaldo ajutor militar pentru
apărarea împotriva armatelor otomane şi-l informează asupra înaintării acestora în Banat
(Hungarica, Fasz. 62, konv. 1, f. 122-124; konv. 3, f. 41; Fasz. 63, konv. 1, f. 38-39, 157;
Fasz. 64, konv. 2, f. 28, 45-46, 52, 67, 107; Fasz. 65, konv. 2, f. 43; Fasz. 66, konv. 1,
f. 54-55, 120, 122, 125, 166; konv. 2, f. 107-108, 110-112).
Ref. şi publ.: Costin E. Feneşan, op. cit., p. 178-197.
750 – Scrisoare din tabăra de la Sofia, 16 mai 1552, prin care Ahmed-paşa, al doilea
122 AUSTRIA
vizir, cere lui Ioan Glesan, ban al Caransebeşului şi Lugojului, să repună în scaun pe
regina Isabela şi pe Ioan Sigismund Zápolya, izgonind armatele germane (Turcica, I, 9,
konv. 4, 1552,1-VI, n. 46).
Ref.: ibidem, p. 170, n. 46.
751 – Scrisoare, din 11 august 1552 prin care generalul Giovanni-Battista Castaldo
îl informează pe arhiducele Maximilian de Habsburg că cetatea Caransebeş s-a predat
vizirului Ahmed-paşa şi s-a angajat să plătească haraci (Hungaria, Fasz. 66, konv. 2, f. 41).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 176, n. 79.
752 – Documente (35), din 1552-1574, cuprinzând informaţii despre relaţiile
Transilvaniei cu Imperiul Otoman, Moldova, Ţara Românească şi Ungaria, politica lui
Alexandru Lăpuşneanu faţă de Ungaria, încercările lui Ferdinand de Habsburg de a obţine
de la Poartă recunoaşterea calităţii de principe al Transilvaniei (cu ajutorul domnitorilor
români), caracterul autonom al Transilvaniei faţă de Ungaria atestat în documente din
1561, cedarea cetăţii Ciceu de către Despot Vodă, căpitanului Antonie Zeckel (1566),
încercările de majorare a sarcinilor fiscale ale românilor, menţiuni despre cnezi şi nobili
români din Banat (1572).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/5, p. 15-596, 612, 624-626, 662, 706-710, 727,
732-733, 735.
753 – Documente (11), din 1554, referitoare la participarea Moldovei şi a Ţării
Româneşti la evenimentele din Transilvania în sprijinul lui Ioan Zápolya, demersurile
lui Erasm Haidenreich, sol imperial în Polonia, de a menţine bunele raporturi ale lui
Alexandru Lăpuşneanu cu Habsburgii (ms. 282, f. 28, 48v, 51, 56v, 59v, 65v, 68v, 84v, 103,
106v, 116v, 120, 130-131, 133v, 136-137, 151v).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 48-54.
754 – Registru de conturi ale sumelor cheltuite între 1555-1560 de Ogier Ghislain
de Busbec, ca trimis la Constantinopol al împăratului austriac, menţionând, la p. 191, sub
anul 1557, o sumă pentru „la sepultura de Petro woyvoda” (Pătraşcu cel Bun?) (Staatenabt.
Türkei, I, 12, knov. I, fol. 188r).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 49, nr. 72.
755 – Documente (50), din 1555-1563, privind evenimente din Ţările Române
şi relaţiile lor cu Imperiul Habsburgic, îndeosebi în timpul lui Despot Vodă; scrisori de
la Pătraşcu Vodă, Alexandru Lăpuşneanu, Despot Vodă, Ioan II Sigismund, împăratul
Ferdinand I, arhiducele Maximilian de Habsburg, Giovanni Malvesi, Francisc Zay de
Chemer, Valentin Saurman, Albert Raski, Albert de Vys, Martin Szentgothárdi, informaţii
de la agenţi (Hungarica, Polonica, Turcica, Registratur Ferdinand I, XII, f. 170).
Publ.: Veress, Documente, I, p. 160-162, 164-165, 172-183, 193-206, 208-209, 211-225,
227-233, 236-243.
756 – Documente (229), din 1557-1594, relative la evenimente din Ţările Române
şi politica Imperiului Habsburgic faţă de Polonia şi Imperiul Otoman: rapoarte de la
ambasadorii imperiali la Constantinopol, David Ungnad, Ioachim von Sinzendorf,
Frederic Preyner, Bartholomeu Pezzen şi Paul von Eyzing, şi la Veneţia, Bernardino
Rosso, scrisori de la Ştefan Báthory şi Sigismund III, regi ai Poloniei, Cristofor Báthory,
principele Transilvaniei, sultanul Murad III şi marele vizir Mehmed Sokolly, cu informaţii
AUSTRIA 123
privind campanii otomane, incursiuni de tătari şi cazaci, despre Petru Şchiopul, Petru
Cercel, Radu Mihnea, Alexandru şi Ioan Potcoavă, Mihnea Turcitul, Petru Lăpuşneanu,
Petru Cazacul, Sigismund şi Andrei Báthory ş.a. (cat. Böhm I, 154, f. 700, 716v; ms. 595,
f. 858, 976; Hungarica ad. ann.; Polonica pachet I; Turcica ad. ann.).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 201, 215-218, 231, 235, 248, 253-254, 267, 291-292,
314-315, 328-329, 362-366, 394, 399-400, 405, 427-429, 591-704, 708-720, 723-
744, 748-772.
757 – Rapoarte (20), din 1562-1563, de Ia Ioan Belsius, Marcus Bergkowicz şi
Martin Literatul, agenţi ai Imperiului Habsburgic, privind domnia lui Despot Vodă şi
relaţiile Moldovei cu Poarta şi Polonia.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/1, p. 404-414, 419-420, 423-436, 447-453, 455-57,
464; Veress, Documente, I, p. 236, 239; Călători străini, II, p. 131-136, 139-42, 145-
149, 153-158, 160-161, 163-164, 168-182, 185-187, 190-193, 197-202, 205-209,
213-216, 223-229, 234-238, 241-242, 246-250.
758 – Scrisori (4), din 1562-1563, de la Wolfgang Schreiber, relative la intenţia lui
Despot Vodă de a publica Biblia în limba română, îndemnuri către acesta de fidelitate faţă
de puterile creştine şi plângeri contra domnului Moldovei adresate regelui Maximilian al
Ungariei.
Ref.: Martin Kriebel, Wolf Schreibers Mission im europäischen Südosten in der Mitte des
16. Jahrhundert (SDA, 2, 1959, p. 18-42); Maria Holban, En marge de la croisade
protestante du groupe de Urach pour la diffusion de l’évangile dans les langues
nationales du Sud-Est européen – l’épisode Wolff Schreiber (RESEE, 2, 1964,
nr. 1-2, p. 127-152).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/1, p. 445-447, 453-454, 459-460, 468-473; Călători
străini, II, p. 277-290.
759 – Scrisoare, din 10 aprilie 1564, de la Francisc Zay către împăratul Ferdinand I
de Habsburg, despre tulburările din Moldova.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/1, p. 512; Călători străini, II, p. 310-311.
760 – Documente (228), din 1564-1575; scrisori de la împăratul Maximilian II de
Habsburg, rege al Ungariei, Sigismund August, regele Poloniei, sultanii Selim II şi Murad
III, ţarul Ivan Vasilievici, papa Pius V, Ştefan Báthory, principele Transilvaniei, Alexandru
II Mircea, domnul Ţării Româneşti, marele vizir Mehmed-paşa; rapoarte de la Francisc
Zay, Albert de Wyss, David Ungnad, Adam Franchi, Andrei Taranowsky, Carol Rym,
Hans Rueber ş.a., referitoare la raporturile Moldovei, Ţării Româneşti şi Transilvaniei cu
Imperiile Otoman şi Habsburgic, Ungaria şi Polonia, domniile lui Alexandru Lăpuşneanu,
Ioan Vodă şi Petru Şchiopul, pretendenţi domneşti (Nicolae Basarab, Ştefan) ş.a.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/1, p. 527-616, 618-754.
761 – Scrisori (2), din 9 februarie 1565 şi 1 mai 1567, de la Ştefan Mîzgă, pretendent
la tronul Moldovei, către susţinătorii săi, boieri moldoveni şi nobili unguri, partizani ai
împăratului Maximilian II de Habsburg.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 246-249 258-260.
762 – Documente (22), din 1565-1572, privind acţiunile habsburgilor pentru
dominarea Transilvaniei: scrisori de la împăratul Maximilian II de Habsburg, abatele
124 AUSTRIA
Ioannes Cyrus din Bratislava, Michel Zernovich Macedono, Achatius Czaby, Andreas
Dudith, Adamus de Franchi, Balthasar Kossembor, Carol Rym, David Ungnad şi Eduardo
Provisionali (Hungarica, Polonica, I, 13, f. 47r, Turcica).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 55, nr. 81 (raport A. Dudith, 9 aprilie 1568).
Publ.: Veress, Documente, I, p. 267, 271-274, 288-292, 294-300, 304, 310-326; Călători
străini, II, p. 391-394 (doc. 1568).
763 – Scrisoare din Constantinopol, 21 martie 1573, de la Adam Neuser din
Heidelberg, fost predicator în Transilvania şi Banat, convertit la islam sub numele
Mustafa beg, către Simon N., farmacist din Cracovia, apărându-se contra calomniilor
„trinitarienilor”, adică ale Bisericii calvine din Transilvania, care-l excomunicase
(Staatenabt, Polen, I 84, f. 114r).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 55-56, nr. 82
764 – Scrisoare, din 1573, de la unitarianul de origine greacă Iacob Paleologul, cu
note despre călătoriile lui în Italia, Boemia, Polonia, Transilvania şi Grecia (Staatenabt.
Rom Varia 2, konv. „Palaeologus”, fol. 182v).
Ref.: ibidem, p. 56, nr. 83.
765 – Documente (93), din 1573-1595, privind evenimente din Ţările Române în
relaţie cu Imperiul Habsburgic şi cel Otoman: scrisori de la împăratul Rudolf II, regele
Maximilian II de Habsburg, regele Sigismund III, sultanul Murad III, Mehmed-paşa
ş.a., cuprinzând informaţii despre: Bogdan Lăpuşneanu, Ioan Vodă, Petru Şchiopul, Ioan
Potcoavă şi execuţia acestuia, incursiuni de cazaci, turci şi tătari în Ţările Române, vămile
Moldovei, indigenări de boieri moldoveni în Polonia, candidatura lui Andrei Báthory ca
succesor la tronul Poloniei (Hungarica, Polonica, Turcica).
Publ.: Veress, Documente, II, p. 4-5, 15-22, 25, 41-44, 52-53, 59-60, 63-64, 72-75, 98-
105, 111-117, 119, 121, 127-128, 131-133, 136, 140-142, 145, 147-148, 172, 174-
176, 183-185, 189, 203-216, 222, 237-239, 248, 297-298, 317-319, 325-326; III,
p. 1-3, 9-10, 32-33, 40, 68-70, 91, 100-104, 106, 108-110, 113, 115-117, 174-176,
190-191, 198, 203-206, 209-210, 214, 228-229, 248-249, 274, 282, 284, 303-304.
766 – Scrisoare, din 1574, a ţarului Ivan IV Vasilievici către Ioan Vodă, domnul
Moldovei (Russland, f. 18).
Publ.: Elena Eftimiu, O scrisoare a lui Ioan Vasilievici, ţarul Rusiei, către Ioan vodă cel
Cumplit, voievodul Moldovei (1574) (RI, 15, 1929, p. 229-231).
767 – Documente (22), din 1574-1594, referitoare la averea lui Petru Şchiopul,
obligaţiile financiare ale Moldovei către Poartă, plăţi şi împrumuturi ale domnului:
însemnări, scrisori şi chitanţe de la banul Iani Cantacuzino, Nicolae stolnicul, Petru
Şchiopul, Moise ben Eliezer, Zotu Ţigara, David ben Rebi Abraham, capuchehaia Duca
(Miscellanea turcica, 1586).
Ref. şi publ.: N. Iorga, Documente nouă, în mare parte româneşti, relative la Petru Şchiopul
şi Mihai Viteazul (AARMSI, s, II, 20, 1898, p. 435-455); Hurmuzaki – Iorga, XIV/1,
p. 87-89, 97-98 (5 doc, 1589-1591, 1593).
768 – Documente (233), din 1577-1599, privitoare la istoria Ţărilor Române în
cadrul relaţiilor austro-polono-otomane şi la luptele antiotomane conduse de Mihai
Viteazul: scrisori şi instrucţiuni de la împăratul Rudolf II, regii Poloniei Ştefan Báthory
AUSTRIA 125
şi Sigismund III, sultanii Murad III şi Mehmet III, de la domnitorii Petru Cercel, Mihai
Viteazul, Petru Şchiopul, Aron Tiranul, Ieremia Movilă, hanul Gazi Ghirai, Ieremia II,
patriarhul Constantinopolului; scrisori de la arhiducii Ernst, Ferdinand, Matia, Maximilian
şi Albrecht de Habsburg, cardinalul Andrei Báthory, mitropolitul Dionisie Ralli de
Târnovo, Vasili Konstantinovici Ostrogski, voievodul Kievului; rapoarte de la funcţionari
şi informatori imperiali, soli austrieci şi moldoveni la Poartă, de la generalul George Basta,
de la Vasile din Ţara Românească, de la solul tătar Mehmet-aga, hotărâri ale Consiliului
imperial şi ale Capitlului din Alba Iulia, memoriu al ardelenilor contra lui Ştefan Báthory
(1579), informaţii despre pretendentul Lupu, lista averii lui Petru Cercel, tratatul polono-
otoman (1593) şi cel al Moldovei cu imperialii (1594), lista darurilor trimise de Curtea
din Viena domnitorilor din Moldova şi Ţara Românească (1594-1603), memoriul boierilor
munteni (1599) ş.a.
Publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 4-7, 9, 11-98, 113-114, 130-135, 143-176, 192-209, 278-
433; Nilles, Symbolae, II, p. 994-995 (3 doc. 1590-1591, ref. Petru Şchiopul);
Călători străini, IV, p. 94-96, (raport, din Târgovişte, 10 iunie 1598, al lui N. Istvanffy);
Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 193-196, 218-220, 235-237, 257-269.
286-290, 304-311, 315-320, 332-337 (18 doc. 1598-1599, dintre care 4 scrisori din
12 noiembrie 1598, 26 iunie, 4 şi 11 noiembrie 1599, de la Mihai Viteazul).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 235, c. 64-67; r. 300, c. 34, 477-480; xerografii
Austria, pach. CCXXX/5, 9, 12; CCXXXVIII/115, 116; CCXXXIX/104, 105, 131;
CCXLV/9, 12, 31, 37, 40; CCLI/10, 12.
769 – Rapoarte (5) din Constantinopol, 7, 20 şi 21 mai 1595, cu informaţii privind
pregătirea campaniei otomane în Ţara Românească şi ecoul în capitala Imperiului a
victoriilor lui Mihai Viteazul (Staatskanzlei, Türkey, Karton 81, f. 50, 52, 54, 56).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 49; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 53-58.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 415, c. 324-329.
770 – Documente (605), din 1595-1601, relative la campaniile lui Mihai Viteazul
şi politica Imperiului Habsburgic faţă de Ţările Române, Polonia şi Imperiul Otoman:
rapoarte şi informaţii de la agenţi imperiali din Alba Iulia, Arduzel, Baia Mare, Bedeciu,
Braşov, Buda, Kosice, Cluj, Constantinopol, Cracovia, Bran, Mancici, Oradea, Pilsen,
Praga, Ragusa, Satu Mare, Sibiu, Seleuş, Tuzel, Vács, Veneţia (Hungarica, ad ann.; ms.
595/8, 10; Polonica, ad ann.; Rep. A, convoi. C. Ragusina, 1538-1602; Turcica ad ann.).
Publ.: MCRT, IV, p. 166-172, 177-179, 184, 186, 330, 336, 469-475; 492-493 (10 doc, 1598-
1599); Szádecky Lájos, Erdely és Mihály Vajda története 1595-1601 okleveltárral
[Istoria Transilvaniei şi a lui Mihai Voievod, 1595-1601, cu documente], Timişoara,
1893, p. 285-286, 295-296, 308-309, 430, 436, 442-444, 447, 455-458, 461-463,
465-477, 480-481, 484, 487-493, 495-497, 503, 507, 509-515, 519-533, 547-549,
554, 558, 562, 570-571, 575-580, 582, 589-590 (76 doc, 1598-1600); Hurmuzaki
– Iorga, XII, p. 5, 8, 19-20, 30, 32 34, 38-39, 45, 47, 49, 52, 67, 72, 75, 78, 102,
127, 138-139, 147-148, 152-153, 162, 166-167, 172, 181, 186, 190-191, 193-200,
202, 209-210, 225, 227, 233-235, 239-242, 244, 249-254, 271-272, 296, 299-300,
308-309, 319-322, 325-345, 348-359, 362-364, 369-370, 377-380, 389-392, 395,
400-403, 408-410, 412-413, 423, 426-429, 431-438, 442, 444-445, 447-467, 469,
126 AUSTRIA
471, 473-477, 479-483, 494, 503, 506-508, 510-515, 517-521, 526, 528-531, 539,
541-545, 547-548, 552-553, 555, 558-576, 577-586, 588-613, 615-659, 663-666,
669-693, 695-712, 714-719, 730-782, 793-796, 800-806, 808-856, 859-872, 874-
909, 922-923, 929-930, 947-969, 972, 980, 985, 989, 993, 1001-1002, 1006, 1009,
1015-1016, 1022, 1046-1053, 1055-1056, 1058, 1060-1062, 1064-1066, 1071-1073,
1081-1092, 1098-1099, 1105-1106, 1109-1112, 1117-1123, 1126-1128, 1139-1140,
1143-1145, 1150-1152, 1159, 1161, 1165, 1178-1179, 1180-1181, 1184-1187,1189-
1198, 1201-1202, 1204, 1207-1208, 1210, 1212-1214, 1217, 1225, 1227-1228, 1230-
1232, 1234, 1241-1242, 1244 1246, 1252-1255, 1259, 1269-1273, 1276-1278, 1280-
1281; XIV/1, p. 109; Călători străini, III, p. 265-268 (2 rap., 1598, de la Giovanni
de Marini Poli); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 176-181, 194-195, 267-
268, 324-325, 350-357, 359-363, 368-372, 376-385, 393-411, 420-425, 429-433,
443, 449-452, 460-472, 604-606, 656-657 (31 doc. 1598-1601).
Reprod.: ibidem, p. 674 (scrisoare, 5 ianuarie 1600, de la Moise Szekely), 675 (raport din
1600 al comisarilor imperiali), 676 (raport din 7 martie 1600 de la Moise Szekely);
Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 300, c. 36; xerografii Austria (pach. CCXXXI/8;
CCXXXII/11, 15, 17; CCXXXVI/3-5, 13, 50, 64, 66, 70, 110; CCXXXVII/7-8, 47,
61; CCXLV/52; CCL/2, 3.
771 – Documente (9), din 1596-1600, privind relaţiile lui Mihai Viteazul cu Poarta
Otomană şi cu Imperiul Habsburgic ca urmare a victoriilor la Dunăre şi în Transilvania:
scrisoare de la Mihai Viteazul, din 16 martie 1598, firmanul lui Mehmed III de recunoaştere
a lui Mihai ca domn al Ţării Româneşti, tratatul din 9 iunie 1598 între Mihai Viteazul şi
Rudolf II şi recunoaşterea dreptului său de a guverna pe viaţă Transilvania etc. (Hungarica:
fasc. 132, f. 22-30, 36-40; fasc. 133; fasc. 135, f. 397-400; fasc. 137, f. 143-147; Türkei
I, k. 83).
Publ.: MCRT, IV, p. 539-540 (doc. din 1600 de la Rudolf II); Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, I, p. 140-141, 181-193, 263-264, 364-367, 392-393, 559-561.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 300, c. 34-36, 38-44; xerografii Austria, pach.
CCXXXII/3; CCXXXVI/34, 88; CCXXXIX/102; CCLI/9-11, 13; CCLII/16.
772 – Documente (26), din 1596-1634, cuprinzând informaţii despre evenimente
din Ţările Române: scrisori de la Ieremia Movilă (1598), Mihai Viteazul (1599), Radu
Mihnea (1612), Radu Şerban (1614), Ştefan Tomşa (1614), nunţiul Germanico Malaspina
(1598), George Basta (1602), împăratul Rudolf II (1606-1608) (ms. 203/10, f. 125, 210,
250, 552, 890, 916, 944; ms. 263, f. 184; ms. 290/10, f. 673; Hungarica, fasc. 160, f. 82;
fasc. 167; fasc. 278, conv. D; fasc. 377, f. 109; fasc. 422; fasc. 1614, f. 2, 26; fasc. 14, 454;
Polonica, 27/e, 1596, f. 42-44, 151; 1606; Turcica, fasc. 116).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 352 (scrisoare din 1598 de la G. Malaspina); Veress,
Documente, V, p. 29-33, 42, 162-164, 170, 281-284, 345: VI, p. 367-368; VII, p. 67,
72-74, 83, 124, 174, 202, 239, 240, 250, 270; VIII, p. 45-46, 269-273, 276-277; IX,
p. 6-7, 21-22, 24-26, 340; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 284 (scrisoare
din 16 noiembrie 1599 de la arhiducele Mathias, către Mihai Viteazul).
Reprod.: ibidem, p. 670; Arh. Naţ. Rom., xerografii Austria, pach. CCLIV/7.
773 – Raport din Târgovişte, 16 octombrie 1597, al lui Giovanni de Marini Polo
către contele Sigismondo della Torre, despre relaţiile dintre Mihai Viteazul şi Sigismund
AUSTRIA 127
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 298 II, c. 639-642; r. 234, c. 177-180, 364-365,
413-314, 456, 493-494, 899; r. 236, c. 755,760, 918-919.
780 – Raport, din noiembrie 1599, al lui Osman-aga către sultanul Mehmed III
despre întâlnirea cu Mihai Viteazul şi confirmarea acestuia ca domn al Ţării Româneşti
(Türkei, I, h. 82).
Publ.: Aurel Decei, Izvoare turceşti despre Mihai Viteazul (RA, 1975, nr. 2, p. 166-169).
Reprod.: ibidem, p. 166-168 (facsimil); Arh. Naţ. Rom., xerografii Austria, CCXXXI/13.
781 – Scrisoare din Alba Iulia, 6 aprilie 1599, a lui Mihai Viteazul către Bartholomeu
Pezzen, prin care-i cere să vină repede în Transilvania (Hungarica, Fasz. 138, f. 237-238).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 820; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 175-176.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 233, c. 83-84.
782 – Scrisoare din Praga, 17 aprilie 1599, a împăratului Rudolf II către Bartholomeu
Pezzen, cu instrucţiuni asupra negocierilor dintre Sigismund, Andrei Báthory şi Mihai
Viteazul (Hungarica, Fasz. 134, f. 245-248; Fasz. 136, f. 684-687, copie).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 178-179.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 234, c. 212-215.
783 – Scrisoare din Košice, 7 septembrie 1599, a lui George Basta către Bartholomeu
Pezzen, susţinând necesitatea alianţei cu Mihai Viteazul (Hungarica, Fasz. 135, f. 74-77).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 454; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 186-187.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 234,. 671-674.
784 – Raport, [post l noiembrie 1599], referitor la scrisorile secrete ale lui Andrei
Báthory găsite de Mihai Viteazul (Hungarica, Fasz. 136, f. 667).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki III/1, p. 367; Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 482; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 190-191.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 237, c. 153.
785 – Scrisoare din Plzeň, 6 noiembrie 1599, a împăratului Rudolf II, recomandând
lui Ştefan Bocskay să se alieze cu Mihai Viteazul împotriva lui Andrei Báthory
(Staatskanzlei, Türkey, K. 82, f. 56).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki III/1, p. 347; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 191-192.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 231, c. 135.
786 – Scrisoare din Alba lulia, 18 noiembrie 1599, a lui Paolo Giorgi către
împăratul Rudolf II, privind intenţia lui Mihai Viteazul de a păstra Transilvania şi de a
cuceri Moldova (Hungarica, Fasz. 135, f. 447-449).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki III/1, p. 351-352; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 195-196.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 235, c. 166-169.
787 – Scrisori (30) din Alba Iulia, Făgăraş, Târgu Secuiesc, Suceava, Iaşi, Răteşti,
tabăra din munţii Buzăului, Debrecen şi Viena, 20, 29 noiembrie, 3, 15, 16, 20, 21 decembrie
AUSTRIA 129
imperiali David Ungnad şi Mihai Székely; rapoarte către împăratul Rudolf II, informaţii
către diverşi corespondenţi referitoare la acţiunile lui Mihai Viteazul în Transilvania,
cereri de sprijin financiar şi arme, luptele cu polonii ş.a. (Hungarica, Fasz. 136, f. 801-
803, 864-867, 870-874, 877-883, 888-894, 913-915, 921, 929-930, 932-935, 942-943,
947-950, 952, 965, 972-976; Fasz. 137, f. 134-137, 214-217, 428-431; Fasz. 138, f. 87;
Fasz. 139, f. 39-40).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 108, 157-159, 162-164, 168-172, 179-183, 186-187,
189-193, 202, 205-207; Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 612-613, 627-628, 687-688, 775,
1008; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 224-225, 229-231, 238-241, 250,
303-304, 306-307, 329-330, 332-338, 344-349, 350-352, 354-357, 361-365, 367-
368, 370-372, 375-380, 383-384, 389, 392-395, 396-397.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 298 I, c. 51-53; r. 232, c. 270-273, 550-554,
612-613, 867; r. 237, c. 324-326, 398-405, 411-414, 419-424, 432-435, 437-438,
465-467, 476, 487-488, 491-493, 503-504, 510-512, 516, 530-532, 544 şi 547-549.
796 – Scrisoare din Alba Iulia, 4 februarie 1600, a lui Carlo Magno, emisar imperial,
către comisarii Ungnad şi Székely, cu aprecieri despre serviciile aduse de Mihai Viteazul
cauzei antiotomane (Hungarica, Fasz. 137, f. 389-390).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 673; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 236-237.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 232, c. 500-501.
797 – Scrisoare din Ambras, 7 februarie 1600, a arhiducelui Carol, prin care îl
felicită pe împăratul Rudolf II pentru victoria lui Mihai Viteazul împotriva lui Andrei
Báthory (Türkey, Karton 83, f. 8-9).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki IV/1, p. 19; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 238-239.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 231, c. 197-198.
798 – Scrisoare din Alba Iulia, 13 februarie 1600, a unui anonim către episcopul
Dumitru Naprágyi, cu informaţii despre negocierile lui Mihai Viteazul cu imperialii
(Hungarica, Fasz. 137, f. 488-489).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 702; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 244.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 232, c. 620-622.
799 – Relatare din Alba Iulia, 22 februarie 1600, a episcopului Dumitru Naprágyi
despre situaţia din Transilvania şi atitudinea lui Mihai Viteazul (Hungarica, Fasz. 137,
f. 560-561).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 725; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 247-248.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 232, c. 710-711.
800 – Scrisoare din Gilău, 3 aprilie 1600, a episcopului Dumitru Naprágyi către
David Ungnad, privind oportunitatea păstrării lui Mihai Viteazul în serviciul împăratului
Rudolf II (Hungarica, Fasz. 138, f. 224).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 819; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 253-254.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 233, c. 67-68.
132 AUSTRIA
801 – Scrisoare din Târgu Secuiesc, 8 mai 1600, a postelnicului Stoica către Mihai
Székely, referitoare la intrarea lui Mihai Viteazul în Moldova şi la dorinţa lui de a-l
înscăuna acolo pe Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul (Hungarica, Fasz. 138, f. 497-498).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 48; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 270-271.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 233, c. 406-407.
802 – Scrisori (2) din Roman şi Suceava, 8 şi 23 mai 1600, prin care Mihai Viteazul
explică împăratului Rudolf II campania din Moldova (Romana, vol. 42, f. 527-528).
Publ.: Veress, Documente, VI, p. 97-98, 107-108.
803 – Protocol, din 10-26 iulie 1600, în limba română, cu semnătura autografă
a lui Mihai Viteazul încheiat cu Bartholomeu Pezzen, sol imperial, cuprinzând cererile
domnului român (Türkei I, k. 84, nr. 17, f. 224.v, orig.).
Publ.: N. Iorga, op. cit., p. 483-484; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 524-525.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii Austria, pach. CCXXXIII/36.
804 – Scrisoare din Belgrad, 15 iulie [1600], a lui Ibrahim Damad Paşa, Mare
Vizir, către Sigismund Báthory, făgăduindu-i ajutor militar şi recomandându-i pedepsirea
nobililor trecuţi de partea lui Mihai Viteazul. Rezumat (Türkey, K. 83, f. 39).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 289-290.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 417, c. 280-281.
805 – Scrisoare din Praga, 15 iulie 1600, a împăratului Rudolf II către Sigismund
III, regele Poloniei, în care dezminte că ar fi aprobat intrarea lui Mihai Viteazul în Polonia
(Hungarica, Fasz. 138, f. 575-576).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 965; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 288-289.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 233, c. 508-509.
806 – Scrisoare din Turda, 18 august 1600, a lui Petru Armeanul, sol al lui Mihai
Viteazul, către comisarii imperiali, informându-i despre fuga spre Polonia a căpitanului
Moise Székely (Hungarica, Fasz. 136, f. 797-798).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 107; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 302.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 237, c. 318-319.
807 – Scrisoare din Poiana Aiudului, 21 septembrie 1600, a lui Iacob Potocki,
comandant polon, către Ştefan Csáky, anunţându-l că a venit în Transilvania pentru a-l
pedepsi pe Mihai Viteazul pentru intrarea în Moldova (Hungarica, Fasz. 136, f. 832-833).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 314-315.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 237, c. 364-365.
808 – Scrisori (3) din Leţ, 21 şi 22 octombrie 1600, ale nobilului ardelean Ştefan
Csáky către George Basta, cu informaţii despre sosirea la Leţ a Doamnei Stanca, soţia
lui Mihai Viteazul, înfrângerea acestuia de către poloni şi pregătirile lor de a intra în
Transilvania (Hungarica, Fasz. 136, f. 901-902, 917, 919).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 177-178, 180-181; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 357-359, 360-363.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 237, c. 450-451, 470, 473.
AUSTRIA 133
828 – Scrisoare, din 21 august 1618, a lui Radu Mihnea către Consiliul secret al
regatului maghiar, anunţând instalarea sa pe tronul Moldovei (Moldau und Walachey,
1542-1829).
Ref.: Elena Eftimiu, O relaţie a lui Radu Mihnea către Consiliul secret al regelui Ungariei
din 1618 (AO, 7, 1928, p. 413-414).
Publ.: ibidem, p. 441-442.
829 – Scrisoare, din 1619, de la împăratul Ferdinand II de Habsburg către papa
Paul V, prin care intervine pentru păstrarea în Ordinul „Miliţiei creştine” a principilor
de confesiune ortodoxă, printre care domnitorii români Nicolae Pătraşcu şi Radu Şerban
(Korrespondenz Ferdinand II, f. 290).
Ref.: Carol Göllner, Beziehungen der rumänischen Wojewoden Radu Şerban, Nicolae
Petraşcu und Gaspar Gratiani zur „Milice chrétienne” (RESEE, 6, 1968, nr. 1,
p. 79, n. 52).
830 – Document, din 12 iulie 1629, privitor la daniile Mariei Potocki, fiica lui
Ieremia Movilă, către Schitul Mare din Mamova (Galiţia) (Staatsrat-Index, 1776,
nr. 1508).
Ref.: I. Nistor, Istoria fondului bisericesc din Bucovina, Cernăuţi, 1921, p. 10.
831 – Documente, din 1644-1647, privind situaţia Transilvaniei în vremea
principelui Gheorghe Rákóczi I şi relaţiile principatului cu Ţara Românească şi Moldova,
printre care Supplex memoriale de Simon Knezovitz, evocând lupta comună a Ţărilor
Române împotriva Imperiului Otoman (Hungarica, fasc. 175).
Ref.: Tiberiu Moţ, I. Dordea, Cercetări în arhivele de peste hotare. Austria (RA, 1979,
nr. 4, p. 444).
832 – Hrisov, din 2 februarie 1645, în limba slavonă, prin care Matei Basarab
întăreşte înfrăţirea de cruce dintre Chiriac postelnicul şi Constantin clucerul. Darurile
schimbate şi făgăduinţa de a se ajuta până la moarte.
Ref. şi publ.: I. Bogdan, Cinci documente istorice slavo-române din Arhiva Curţii imperiale
de la Viena (AARMSI, s. II, 11,1888-1889, p. 43-47, 60-62).
833 – Documente (248), din 1651-1652, 1655, 1658, 1667, 1672, 1679, 1684-1699,
privind situaţia Ţărilor Române în cadrul politicii orientale a Imperiului Habsburgic:
scrisori de la Vasile Lupu, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu şi principele
Apafi, stolnicul Constantin Cantacuzino, postelnicul Mihai Băjescu şi boieri munteni
adversari ai lui Brâncoveanu, de la împăratul Leopold I, regii Ioan Cazimir şi August II
ai Poloniei, Petru cel Mare, sultanul Suleiman, de la marii viziri Mehmet-paşa, Suleiman-
paşa şi Mustafa-paşa, de la marele dragoman Alexandru Mavrocordat, generalul Veterani
şi Luigi Ferdinand de Marsigli, Sulfikar efendi, contele Kinski etc. Cereri de ajutoare de
la Maria Dedulescu şi Maria Cantacuzino, tratatul de pace polono-otoman de la Carlovitz
(1699). Informaţii despre campanii austro-turce, proiectul de alianţă antiotomană din
1667, cererile hatmanului Petru Doroşenko de a se acorda cazacilor statutul de autonomie
al Ţărilor Române, negocierile de alianţă dintre Ţara Românească şi Imperiul Habsburgic
(1687-1688), tratativele pregătitoare ale păcii de la Karlovitz, semnarea tratatului, statutul
bisericilor ortodoxă şi catolică din Transilvania după ocupaţia austriacă etc.
Ref.: V. Zaborovschi, Ceva despre colecţia Hurmuzaki (vol. IX/1) (RA, 1, 1924, p. 133-135).
AUSTRIA 137
Publ.: Hurmuzaki, V/1, p. 4, 10-12, 33, 49-51, 73-79, 84-90, 95-96, 102-108, 114-116,
122-142, 146-147, 149, 151, 153-217, 219-307, 309, 311-353, 355-362, 365-382,
385-417, 420-438, 443-483, 485-518, 521-547.
834 – Documente (36), din 1661-1666, referitoare la situaţia Bisericii catolice în
Ţările Române, îndeosebi în Moldova: rapoarte ale vizitatorilor apostolici, misionarilor şi
parohilor referitoare la situaţia comunităţilor, raporturile cu administraţia laică şi Biserica
ortodoxă, dispute dogmatice, veniturile episcopiilor, mănăstirilor şi parohiilor, informaţii
despre bisericile catolice din Bacău, Piatra, Cotnari, Galaţi şi activitatea lui B. Koiočević,
Gabriel Thomasius, Vito Piluzio, Petru Parčevic, Antonio Rossi da Mandaino ş.a.
(Illyrico-Moldavica XXVI fol. 37, 60, 62, 67-71, 85-86, 90, 95-96, 102-103, 106-108, 117-
121, 127, 132, 142-147, 154-156, 160, 162-163, 165, 166, 168, 177-178; Transylvanica
XXVII, fol. 15, 61, 65, 101, 145, 172).
Ref.: Romul Cândea, Der Katholizismus in den Donaufürstentümern, sein Verhältnis zum
Staat und zur Gesellschaft, Leipzig, 1916, p. 36, 57-60, 65-79, 81, 84, 86, 100, 109,
120; idem, Catolicismul în Moldova în secolul al XVII-lea, Sibiu, 1917.
835 – Scrisoare, din 3 octombrie 1662, de la Sebastian Millei, privitoare la rutenii
de rit ortodox din Ucraina sud-carpatică („munkacsiană”) în timpul principesei Ana
Lórántffy, văduva lui Gheorghe Rákóczy II.
Ref. şi publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 845-846.
836 – Scrisoare din Târgovişte, 27 iunie 1663, prin care vicarul Gabriel Thomasius
raportează secretarului Congregaţiei Propaganda Fide asupra primirii sale în Moldova şi
în Ţara Românească (Propaganda-Band, f. 92).
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 34-36.
837 – Documente (20), din 1664-1667 şi 1672, relative la războiul austro-turc,
campaniile otomane în Ţările Române şi exilul în Apus al lui Grigore Ghica, fost domn al
Ţării Româneşti (Turcica).
Ref.: A. Veress, Pribegia lui Gligoraşcu vodă prin Ungaria şi aiurea (1664-1672)
(ARMSI, s. III, t. 2, 1924, p. 269-310).
Publ.: ibidem, p. 316-324, 332-334.
838 – Documente, din 1666-1684, privind situaţia Transilvaniei, relaţiile ei cu
Poarta, Austria şi Franţa, mişcarea lui Emeric Thököly şi legăturile acestuia cu domnii
Moldovei şi Ţării Româneşti (Hungarica II Specialia, fasc. 179, 181).
Ref.: Tiberiu Moţ, I. Dordea, op. cit., p. 444-445.
839 – Firman din Constantinopol, 5-14 august 1682, prin care sultanul Mehmed IV
confirmă pe Emeric Thököly ca principe al „Ungariei de mijloc”, care includea şi partea
de nord-vest a Transilvaniei (Satu Mare) (Türkische Urkunden und Staatsschreiben).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 124, nr. 188.
Reprod.: ibidem, p. 26.
840 – Documente (2), din 25 septembrie 1682 şi 5 februarie 1689, cu referiri la
influenţa politică a Moldovei şi Ţării Româneşti la Poartă şi la cererea lui Şerban
Cantacuzino de restituire a raialelor de pe Dunăre, deţinute fără drept de Imperiul Otoman
(Turcica; Dispacci, f. 164).
Ref.: V. Zaborovschi, op. cit., p. 191-194.
138 AUSTRIA
841 – Rapoarte (2), din 1682-1683, privind începutul războiului dintre imperiali
şi otomani, la care sunt chemate să participe şi trupe din Moldova, Ţara Românească şi
Transilvania (ms. I, 758).
Publ.: N. Iorga, Studii şi documente, XX, p. 61 (extrase).
842 – Scrisoare, din 1683, de la Şerban Cantacuzino către marele vizir, în care
se apără de calomniile comunicate despre el la Poartă de solul transilvănean Csáky
(ms. 292-171, Siebenbürgische, Töckelische, Ragusäische, Wallachische und
Moldauerische Brieff, p. 274-275).
Publ.: C. Giurescu, Documente răzleţe din arhivele Vienei. 1535-1720 (BCI, 1, 1915,
p. 297-298).
843 – Raport cifrat, din august 1683, al rezidentului imperial Georg Christoph von
Kunitz, ostatic în tabăra otomană, trimis, cu ajutorul principelui Şerban Cantacuzino,
comandantului trupelor din Viena asediată (Türkey, I, 152, konv. 5-1683 IX-XII, f. 55).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 138, nr. 211.
844 – Proiect, din 1683, al Consiliului aulic de război, privind eliberarea albanezilor
şi bosniacilor, cu cooperarea militară a ruşilor, persanilor, cazacilor, Poloniei, Ţărilor
Române şi a papei (Illyrico-Serbica, 1683-1715. Fasc. I. Conv. B, f. 23-25).
Ref.: Romul Cândea, op. cit., p. 101.
845 – Documente (7), din 1683-1731, privitoare la relaţiile Ţării Româneşti cu
Imperiul Habsburgic: inscripţia crucii înălţate de Şerban Cantacuzino la Viena în 1683,
diploma acordată domnitorului român de împăratul Leopold I (1687), scrisori de protecţie
ale acestuia pentru Gheorghe Cantacuzino (1690, 1692) şi de la împăratul Carol VI pentru
acelaşi şi pentru doamna Păuna Cantacuzino cu fiii ei Radu şi Constantin (1717), intervenţia
lui Gheorghe Cantacuzino în favoarea menţinerii în dregătoria de ban al Craiovei.
Publ.: A.T. L[aurian], Documente istorice din Archivul Vienei, pentru istoria Ţării
Româneşti de pre timpul lui Şerban Cantacuzino pînă după moartea lui Ştefan (MID,
5, 1847-1848, p. 72-92).
846 – Documente (2), din 1688, privind tratativele de alianţă dintre Ţara Românească
şi Imperiul Habsburgic: actul omagial din 9 martie al principelui Şerban Cantacuzino,
spătarului Mihai Cantacuzino şi spătarului Constantin Brâncoveanu către împăratul
Leopold I, informaţii de la Federigo Cornaro către senatul Veneţiei despre angajamentele
militare ale Ţării Româneşti (Hungarica, 142/21; Senato III, Secréta, 164, f. 14).
Ref.: G. Bogdan-Duică, Împăratul Leopold şi principele Şerban Cantacuzino („Gazeta
Bucovinei”, 1893, nr. 34); Ioan Radonić, Situaţiunea internaţională a Ţării Româneşti
în vremea lui Şerban Cantacuzino (1678-1688) (AARMSI, s. II, t. 36,1916,
p. 963-964).
Publ.: C. Giurescu, op. cit. (BCI, 1, 1915, p. 298-299) (actul omagial).
847 – Document din Viena, 31 ianuarie 1689, de la împăratul Leopold I, privind
luarea sub protecţie a doamnei Păuna, văduva lui Şerban Cantacuzino (cod. 306, p. 115).
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 314-315.
848 – Documente (106) din 1689-1715, privitoare la relaţiile Ţării Româneşti
AUSTRIA 139
292-295, 297, 300-302, 307-315, 317-322; II, Buc., 1944, p. 455-456; III, Buc., 1944,
p. 100, 104-111, 129, 151-152, 163, 168-170, 187-189, 192-195. 200-202, 207-209,
213-216, 219-222, 228-230, 232-243, 245-257, 296-297, 334-337, 345-347, 350-
351, 353-354, 358-359, 364, 369-370, 382-383, 392-393.
858 – Documente (4), din 1718, privind istoria Olteniei sub ocupaţia austriacă:
doleanţele boierilor refugiaţi la Braşov către Curtea habsburgică.
Publ.: Documente istorice din Arhivul Vienei pentru istoria Ţării Româneşti din dreapta
Oltului pe timpul cînd se coprinsese de germani (MID, 4, 1847, p. 179-211).
859 – Document din Hurez, 29 noiembrie 1719, prin care Damaschin, episcop al
Râmnicului, cere autorităţilor austriece din Oltenia recunoaşterea sa ca urmaş în scaunul
mitropoliei Severinului, cu episcopia sufragană a Mehadiei, urmând a fi numit de Patriarhia
de Constantinopol, iar nu de arhiepiscopul de la Belgrad. Copie (Registrata, 1720).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, VI, anexa XVIII, p. 339-341; Suciu – Constantinescu, p. 155.
860 – Documente (2), din 1719-1720, cuprinzând lista sumelor de bani depuse de
doamna Păuna, văduva lui Ştefan Cantacuzino, vătafului Constantin Diichiti. Anexă la
raportul ambasadorului imperial din Constantinopole, Dirling, 22 martie 1725. (Turcica,
1725, fasc. März-Juni).
Publ.: C. Giurescu, op. cit. (BCI, 1, 1915, p. 299-305).
861 – Rapoarte (2), din 1722, privitoare la activitatea lui Dimitrie Cantemir în
Rusia (Gesandtschaftsberichte, Russland).
Ref. şi publ.: Carol Göllner, Două rapoarte ale ambasadorului austriac din Moscova.
1722 (RI, 21, 1935, p. 324-325).
862 – Firmane (2), din 1722-1723, adresate domnului Moldovei Mihai Racoviţă,
prin care i se cere să verifice graniţa cu Imperiul Habsburgic stabilită prin pacea de la
Carlowitz şi să evite eventualele încălcări din partea supuşilor săi (ms. 765, f. 16, 22).
Publ.: N. Iorga, Cîteva manuscripte şi documente din ţară şi străinătate privitoare la
istoria românilor (AARMSI, s. II, t, 28, 1905-1906, p, 511-513),
863 – Scrisori şi memorii, din 1729-1768, ale episcopului Ioan Inochentie Micu-
Klein (prin care cere acordarea drepturilor civile promise românilor din Transilvania
uniţi cu Biserica romană şi respectarea statutului Episcopiei greco-catolice din Blaj) şi
documente privitoare la aceste demersuri (Transylvanica separata, k. 2).
Ref. şi publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 512-517; N. Dobrescu, Fragmente privitoare la istoria
Bisericii române, Budapesta, 1905, p, 70-873; Zenovie Pâclişanu, Corespondenţa
din exil a episcopului Inochentie Micu-Klein, 1746-1768, Buc., 1924, p. 143-144,
148-150, 154.
864 – Documente (598), din 1741-1821, privitoare la relaţiile austro-otomane,
conflictele ruso- şi austro-otomane (1760-1774,1787-1791,1806-1812), anexarea
Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), tratativele de pace de la Kuciuk-
Kainargi, Iaşi, Sviştov şi Bucureşti, consecinţele acestora pentru Ţările Române; scrisori
de la Constantin Racoviţă, Grigore Callimachi, Grigore Ghica, Alexandru Mavrocordat
„Delibei”, domni ai Moldovei, Matei Ghica şi Nicolae Caragea, domni ai Ţării Româneşti,
142 AUSTRIA
Frederic II, regele Prusiei; firmane de la Mustafa III şi Abdul Hamid I şi hatişerif privind
drepturile Principatelor Române (1784); porunci de la marele vizir Regib-paşa; rapoarte
ale diplomaţilor austrieci la Poartă, instrucţiuni ale cancelarului Kaunitz; acte de stabilire
a graniţelor între Imperiul Otoman şi cel Habsburgic în Bucovina; cereri şi scrisori de
la boierii Ianache Medelnicerul, Alexandru Moruzi, Constantin Ipsilanti şi Dionisie
Novacovici, episcop ortodox de Buda şi Ardeal.
Publ.: Hurmuzaki, VII, p. 1-15, 18-35, 37-63, 65-80, 82-86, 89-156, 162-199, 201-214,
216-235, 240-280, 284-285, 289-297, 300-331, 344-392, 399-416, 420, 426-442,
444-451, 485-488 (254 doc, 1751-1785); Documente Callimachi, 11, p. 387-558
(249 extrase, rapoarte diplomatice austriece din Constantinopol, 1741-1821).
865 – Documente (171), din 1742-1867, referitoare la evenimente din Transilvania
în timpul guvernatorilor provinciei, de la Ioan Haller până la Ludovic Creneville: tendinţa
casei imperiale de a subordona şi îngrădi complet privilegiile nobilimii, prin intermediul
cancelariei aulice transilvane, conflictele între guvernatori, dietă şi generalii comandanţi
ai trupelor imperiale, creşterea guvernării absolutiste după revoluţia din 1848, între
dorinţa dietei de a alege în funcţia de guvernator reprezentanţi ai nobilimii maghiare sau
ai patricianului săsesc şi a cancelariei aulice de a impune guvernatori austrieci (Staatsrat.
ad ann.; Kaiser Franzakten, konv. Bánffy; Privatkorrespondenz Schwartzenberg).
Ref.: Rolf Kutschera, Guvernatorii Transilvaniei, 1691-1744 (AIINC, 9, 1943-1944, p.
167, 169, 172, 174-180, 182-186, 189-190, 193-195, 198-202, 204-210); Helmut
Klima, Guvernatorii Transilvaniei, 1774-1867 (AIINC, 9, 1943-1944, p. 243-244,
246-258, 260-263, 265-280, 283-288).
866 – Acte, din 1743, ale comisiei aulice însărcinate să analizeze cererile naţiunii şi
ale clerului român din Transilvania, prezentate de episcopul Ioan Inochentie Micu-Klein,
precum şi opiniile comisiei şi replicile episcopului.
Ref.: Augustin Bunea, Din istoria românilor, Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728-1751),
Blaj, 1900, p. 65-87.
867 – Documente, din 1743-1749, referitoare la situaţia din Transilvania: statistică
a oraşelor, satelor şi locuitorilor, starea economică precară şi raport către Maria Tereza
(1749) despre conflictele dintre „cele trei naţiuni” şi oprimarea populaţiei româneşti
(Hungarica II Specialia, Transilvania Separata, fasc. 359).
Ref.: Tiberiu Moţ, I. Dordea, op. cit. p. 445.
868 – Documente (29), din 1744-1751, referitoare la acţiunea lui Ioan Inochentie
Micu-Klein pentru revendicarea drepturilor românilor din Transilvania: memorii ale
episcopului adresate Mariei Tereza (1744-1745) şi corespondenţa purtată între împărăteasă,
cardinalii Alessandro Albani, Francisc Maria de Rubeis şi Melini, privind stăruinţele
Curţii din Viena pentru renunţarea la scaunul episcopal (Coll. Romana, Varia, fasc. 47;
idem, Weisungen und Noten, fasc. 186, 194, 198, 210; Coll. Transilvanica).
Ref. şi publ.: Augustin Bunea, op. cit., p. 117-118, 180-181, 201, 204-210, 227-228,
233-243, 258-265, 290-294.
869 – Documente, 1745-1764, scrisori, memorii şi rapoarte privind exilul lui Ioan
Inochentie Micu-Klein la Roma, acţiunile sale în favoarea românilor din Transilvania,
încercările nereuşite de întoarcere în patrie, presiunile făcute asupra sa de a se retrage din
AUSTRIA 143
scaun, discuţiile pentru asigurarea unei pensii etc. (Hungarica, F. 364, f. 1-2, 8-12, 15-17,
19, 20-21, 23-24, 26-29, 33-37, 39-40, 42, 45, 48, 50, 52, 55, 57-61, 63-71, 75-98, 100,
104-105, 108, 116, 124, 134, 136, 276, 342; Staatskanzlei, Notenwechsel, pach. CXXIII,
Noten an die Siebenburgische Hofkanzlei, an. 41, p. 1-4, 7-10).
Ref. şi publ.: Pall, Inochentie Micu-Klein, I, p. 226, n. 15; p. 227, n. 17; p. 228, n. 36;
p. 230, n. 77-78; p. 364-366, 389; vol. II/1, p. 73, n. 36; 112, 214-219, 308, 351-352,
364-366, 389; vol. II/2, p. 18, 21, 25-27, 42-43, 67, 75-77, 81-83, 85, 97-99, 104-106,
127, 136-142, 144-149, 154, 156-158, 161-163, 170-171, 173-174, 176-177, 190-
193, 196-200, 212-222, 228-238, 240-241, 244-253, 259-260, 263-264, 273, 275-
276, 288-291, 303-304, 309-310, 312-313, 318, 322.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Viena, r. 90, c. 252, 269-274, 278, 286, 288, 291-302, 306-
309, 310-312, 316-330, 339-344, 351-364, 366-367, 369, 371-373, 379-381, 392-
393, 399, 403, 409-411, 453-454, 458-474, 476-483, 485-195, 501-503, 505-508,
510-527, 530-535, 539-541, 545-550, 560-561; r. 106; B. A. R. Filiala Cluj-Napoca,
ms. lat. 393, 108-109, fasc. IX şi X (fragm.); ms. lat. 566, p. 108-109, 243-247 (143-
147); p. 261-266 (161-166) şi 278-279 (178-179); facs. VI, VII; ms. lat. 393, p. 108-
109, facs. X; Fr. Pali, op. cit., vol. I, facs. VI-X (5 doc. fragm.); ibidem, fotocopii.
870 – Documente (17), din 1748, 1751, 1766-1767, 1769-1772, 1776-1777, 1779,
referitoare la relaţiile economice dintre Transilvania şi principatele Moldovei şi al Ţării
Româneşti: dispoziţii privitoare la importuri de sare, vite, vin, cereale, lână şi alte produse,
tarife vamale şi scutiri, banii familiei Brâncoveanu depuşi în tezaurul imperial, interdicţia
importării de cărţi din Rusia, Ucraina şi Ţările Române în Imperiul Habsburgic etc.
(Siebenbürgische Thesauriat ad ann.).
Ref.: I. Moga, Politica economică austriacă şi comerţul Transilvaniei în veacul XVIII
(AIINC, 7, 1936-1938, p. 140-144).
871 – Documente (7), din 1750, 1752, 1756, 1761-1762, referitoare la mişcarea
antiuniată a românilor ortodocşi din Transilvania: memoriu al călugărului Nicodim şi al
preotului Ioan din Acilin, scrisori (2) ale preotului Stan din Dobra, actele anchetării lui
Nicolae Oprea şi a preotului Moise Măcinic din Sibiel întemniţaţi în fortăreaţa Kufstein
din Tirol (1752), informaţii despre apelul preotului Ioan din Sălişte împotriva uniaţiei
(1756), circulară şi rezoluţie ale împărătesei Maria Tereza ordonând măsuri de păstrare
a unirii cu Biserica romană şi înfiinţarea regimentelor grănicereşti româneşti (Cancelaria
aulică transilvană, nr. 247/1750, 312/1752, 854/1756, 2575/1761; Hofstaatsratsprotokoll,
nr. 1762, p. 1273).
Ref.: I. Lupaş, Contribuţiuni documentare la istoria satelor transilvane, în Studii,
conferinţe şi comunicări istorice, IV, Sibiu, 1943, p. 241-249, 258, 264-266.
872 – Chemare, din 1751, a Arhiepiscopiei din Carlowitz adresată românilor din
Transilvania pentru părăsirea unirii cu Biserica romană.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, VII, p. 4-5; Nilles, Symbolae, II, p. 600-602.
873 – Documente (19), din 1752-1757, referitoare la viaţa religioasă şi culturală
a românilor din Transilvania în timpul episcopatului lui Petru Pavel Aron: scrisori de la
acesta, de la împărăteasa Maria Tereza şi de la cardinalul Alessandro Albani, memorii
ale lui Grigore Maior şi Silvestru Caliani ş.a. referitoare la candidatura, alegerea şi
144 AUSTRIA
confirmarea episcopului, refuzul lui de a accepta controlul din partea unui „teolog de
rit latin”, activitatea mănăstirii Sf. Treime şi a Seminarului greco-catolic din Blaj
(coll. Romana, fasc. 209, 211; Transilvania Separata, fasc. 278, 364).
Ref. şi publ.: Augustin Bunea, Petru Paul Aron şi Dionisiu Novacovici sau istoria
românilor transilvăneni de la 1751 până la 1764, Blaj, 1902, p. 7-8, 12-25, 28, 273,
280-281, 286-287, 291-292.
874 – Conscripţia confesională a românilor din Principatul Transilvaniei în
1760-1762 (Staatsratakten, nr. 2830/1767).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 175-177, nr. 1276.
875 – Scrisori (2), din 1761, de la preotul Ioan Piuariu (21 februarie), deţinut în
închisoarea din Viena pentru participarea la mişcarea antiuniată, şi de la soţia sa Patrasia
(23 februarie), cuprinzând şi informaţii în legătură cu fiul lor, viitorul doctor Ioan
Piuariu-Molnar.
Publ.: I. Lupaş, Părinţii şi bunicii scriitorului ardelean Ioan Piuariu-Molnar, în Omagiu
lui I. Bianu, Buc., 1927, p. 241-250; idem, în Studii, conferinţe şi comunicări
istorice, I, Buc., 1928, p. 75-77; idem, Doctorul Ioan Piuariu-Molnar. Viaţa şi opera.
1749-1815 (ARMSI, s. III, t. 21, 1939, p. 657-658).
876 – Raport, din 14 august 1761, al generalului Adolf Buccow către Consiliul
aulic de război din Viena, privind împiedicarea strămutării în Moldova a 500 de familii
de ţărani români care doreau să scape de sarcinile fiscale (Cancelaria aulică transilvană
268 C/1761).
Ref.: Silviu Dragomir, Istoria desrobirei religioase a românilor din Ardeal în sec. XVIII,
II, Sibiu, 1930, p. 366-367; I. Lupaş, „Österreich über alles”. Marele principat
transilvan potrivnic alipirii la regatul ungar, emigraţiuni în masă peste Carpaţi
în cursul veacului XVIII, în Studii, conferinţe şi comunicări istorice, IV, Sibiu,
1943, p. 171.
877 – Documente (14), din 1761, referitoare la mişcarea antiuniatistă a românilor
din Transilvania condusă de Sofronie din Cioara şi reprimarea ei de către generalul Adolf
Buccow; rapoarte ale generalului şi ordine ale împărătesei Maria Tereza.
Publ.: S. Dragomir, op. cit., p. 357-373.
878 – Rezoluţii (2), din 1761-1762, ale împărătesei Maria Tereza, referitoare la
politica religioasă habsburgică în Transilvania, măsurile de convertire la catolicism a
populaţiei române şi iniţiativa înfiinţării regimentelor grănicereşti (Staatsratsprotokoll,
nr. 1761/IH, nr. 2575, p. 2326;1762/11, nr. 1233, f. 702).
Ref.: Dr. Simion Relli, Politica religioasă a habsburgilor faţă de Biserica Ortodoxă
Română în sec. al XIX-lea (în lumina unor acte şi documente inedite din Arhiva
Casei şi Curţii imperiale din Viena) (CC, 4, 1927, partea I, p. 454-455).
Publ.: ibidem, p. 531-533.
879 – Documente (5), din 1761, 1763 şi 1851, referitoare la regimentele grănicereşti
româneşti şi secuieşti din Transilvania: scrisoarea consilierului Türkheim privind proiectul
de înfiinţare a regimentelor (1761), proiect pentru desfiinţarea organizaţiilor de plăieşi şi
puşcaşi în vederea constituirii a 6 regimente (3 româneşti, 3 secuieşti) în zona Carpaţilor
AUSTRIA 145
din Bucovina până în Banat (1761). Consecinţele imediate (ocuparea de către ţărani a
moşiilor grofilor, 1763), dispoziţia imperială de desfiinţare a graniţei militare, 22 ianuarie
1851 (Hofreisen, KA, f. 942; Ministerratsprotokolle1850/3608; Wien Kabinetsarchiv,
Geheimeakten Nachlass Schwarzenberg, 1850/11, m/100; Staatsratsakten 2575/1761,
1190/1763).
Ref.: C. Göllner, Regimentele grănicereşti din Transilvania, 1764-1851, Buc., 1973, p. 26,
29, 39, 175, 196, 198, 226.
880 – Documente (4), din 1761 şi 1773, referitoare la politica habsburgică faţă de
românii din Transilvania şi înfiinţarea de regimente grănicereşti: rapoarte menţionând
cauzele politice ale mişcării antiuniate conduse de Sofronie din Cioara, planul generalului
Adolf Buccow pentru înfiinţarea primului regiment la frontiera cu Ţara Românească,
criticile contelui Lacy, preşedintele Consiliului aulic de război, la raportul de călătorie
al arhiducelui Iosif, din 1773 (Hofreisen K. 8, f. 942 şi urm.; Staatsratsprotokoll 2575,
19/10 1761; Ungarn Specialia, Transsylvanica Separata fasz. 361, f. 64; Webenbürgen III,
fasz. 362, f. 305).
Ref.: Mathias Bernath, Die Errichtung der Siebenbürgischen Militärgrenze und die Wiener
Rumänenpolitik in der frühjosephinischen Zeit (SF, 19, 1960, p. 168, 171, 173).
881 – Documente (27) din 1761-1833, referitoare la starea economică, financiară
şi administrativă a Transilvaniei şi Banatului, cuprinzând: importurile şi exporturile
din Banat în 1761-1762, cuantumul datoriei externe a Transilvaniei în 1763; cuantumul
contribuţiei militare în bani a Transilvaniei (în 1764-1765 şi 1770); cuantumul veniturilor
fur-nizate de Banat vistieriei imperiale pe 1769-1770; conscripţia fiscală a Ardealului
în 1772 şi a Sighişoarei în 1771; cuantumul veniturilor şi cheltuielilor; producţia şi
exploatarea minelor, exportul şi importul, datorii, târguri; numărul podurilor şi vadurilor
din Marele Principat cu drept de percepere a vămii în 1771; consecinţele financiare ale
foametei din comitatul Bihor, ale dăunătorilor şi epizootiilor (Hofreisen, fasc. 3; Karton
8, f. 1219-1220; Staatsratsakten, nr. 3542/1762; nr. 3863/1762; nr. 1498 şi 2466/1763;
nr. 2438/1764; nr. 2835/1764; nr. 110/1768; nr. 2031/1769; nr. 758, 1794, 3113 şi
3370/1771; nr. 357, 2719, 2780 şi 3035/1772; nr. 974 şi 1394/1776; nr. 31 şi 947/1778;
nr. 956/1780; nr. 402/1781; nr. 602/1782; nr. 6531/1816; nr. 3808 şi 4529/1833).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 179-180, nr. 1297; p. 181, nr. 1306-1307; p. 186, nr. 1345;
p. 191, nr. 1388; p. 205, nr. 1486; p. 205, nr. 1486; p. 206, nr. 1490; p. 210, nr. 1513;
p. 215, nr. 1553; p. 217, nr. 1577; p. 220, nr. 1593, 1597; p. 221, nr. 1601; p. 226,
nr. 1635, 1636, 1637, 1640; p. 227, nr. 1651, 1652; p. 230, nr. 1666; p. 230-231,
nr. 1672; p. 239, nr. 1473; p. 244, nr. 1781; p. 249, nr. 1827; p. 256, nr. 1874; p. 266,
nr. 1954; p. 425, nr. 3280; p. 436, nr. 3380.
882 – Decret imperial, din 7 mai 1762, de numire a generalului comandant Adolf
Buccow ca guvernator al Transilvaniei, în vederea pacificării provinciei şi a impunerii
politicii habsburgice (Staatsratakten, 763 L/1761).
Ref.: C. Göllner, op. cit., p. 33, 198.
883 – Conscripţie, 1763, a elevilor din Banat până la vârsta de 20 de ani
(Staatsratsakten, nr. 1352/1763).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 184, nr. 1333.
146 AUSTRIA
mediu, în special românesc, din Transilvania; reforma şcolară din 1774 având ca obiectiv
germanizarea prin învăţământ, autoritatea episcopului catolic a1 Transilvaniei asupra
comisiei in Publico – Ecclesiasticis (1777), hotărârea ca studiul teologiei să fie transferat
de la Cluj la Alba Iulia (1777), alocarea fondurilor fostei congregaţii iezuite din Genova
pentru subvenţionarea studiilor de teologie catolică în Transilvania (1779), proiectele lui
I. Martónfi pentru înfiinţarea învăţământului elementar şi mediu în Transilvania (1781-
1783), atitudinea Bisericilor luterane şi calvine în legătură cu reforma şcolară (1782),
indicaţia împăratului Iosif II pentru introducerea învăţământului în limbile materne ale
naţiunilor din imperiu (23 iulie 1783) (Staatsratsakten, nr. 1485/1777; 2307, 2453/1777;
193/1779; 1014, 1097, 1172, 1671, 2161/1781; 789, 1014, 1172, 1192, 1421, 1422, 1782,
2994, 2142, 2495, 2717, 3051, 3547/1783).
Ref.: Lucia Protopopescu, op. cit., p. 29, 31-32, 151, 238, 248, 255-256, 258.
893 – Documente (3), din 1774, 1781, 1783, referitoare la activitatea lui Samuil
Micu la Colegiul „Sf. Barbara” din Viena, în perioada 1777-1783, ca duhovnic, prefect de
studii şi extra officium (Staatsratsakten, nr. 2368/1777, 2984/1781, 2345/1783).
Ref.: ibidem, p. 266.
894 – Documente (2), din 1776 şi 1782, referitoare la activitatea lui Ioan Molnar
Piuariu: actul de primire a bursei de studii la Universitatea din Viena (1776) şi cererea
adresată împăratului Iosif II pentru introducerea învăţămîntului în limba maternă pentru
românii din Transilvania (Staatsratsakten, nr. 1590/1776, nr. 789/1782).
Ref.: ibidem, p. 34-37.
895 – Listă, 10 aprilie 1777, cuprinzând cantităţile şi valorile rechizitelor necesare
funcţionării şcolilor ortodoxe din Banat (Staatsratakten, nr. 747/1777).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 251, nr. 1845.
896 – Documente (13), din 1781, 1785-1786, 1791-1792, referitoare la demersurile
românilor din Transilvania pentru îmbunătăţirea situaţiei politice, economice şi culturale:
cererile de înfiinţare a unui episcopat ortodox, avizate negativ de episcopatul catolic din
Alba Iulia (1781), noua împărţire a parohiilor ortodoxe (1786), memoriile episcopilor
Gherasim Adamovici (ortodox) şi Ioan Bob (greco-catolic) respinse de Curtea din
Viena şi de guvernul Transilvaniei, memoriul către cancelarul Kaunitz (aprilie 1792) şi
apărarea tezelor româneşti în conferinţa ministerială de la Viena, prin baronul Spielmann
(Cancelaria aulică transilvană nr. 1632/1781, 6532-1785, 4262/1786, 7165/1791, 624,
629, 1669, 1698, 2133, 2812/1792; Staatsratsakten, nr. 5576/1791; Transylvanica Separata
1761-1825, Ungarn. fasc. 32).
Ref.: I. Lupaş, Contribuţiuni la istoria politică a românilor ardeleni de la 1780-1792,
în Studii, conferinţe şi comunicări istorice, I, Buc., 1928, p. 313-373.
897 – Documente (1730), din 1782-1812: rapoarte ale agenţilor şi canceliştilor
austrieci în Ţara Românească şi Moldova, Ştefan Raicevich, baronul Metzburg, Leopold
Schilling, Gaudi, Timoni, Merkelius von der Rennen, Ignatz von Brennen, Duldner, Joseph
von Hammer-Purgstall, instrucţiuni ale cancelarului Kaunitz, scrisori ale principilor Mihai
Suţu, Nicolae Mavrogheni, Alexandru Ipsilanti, Manole Ruset, Alexandru Moruzi, Mihai
şi Alexandru Suţu, Scarlat Callimachi; firman al sultanului Abdul Hamid I privitor la
148 AUSTRIA
negustorii turci din Principate (1783), manifestul împărătesei Ecaterina II către moldoveni
(1788); rapoarte militare sau de informatori, memorii ale unor boieri, dregători şi clerici
către agenţiile austriece, cuprinzând informaţii despre viaţa politică, socială şi economică,
relaţiile comerciale externe, starea sanitară (epidemii de ciumă 1784, 1792, 1795), situaţia
Bisericii catolice din Principate; despre războaiele ruso-austro-turc (1787-1791) şi
ruso-turc (1806-1812), negocierile de pace de la Iaşi (1791) şi Bucureşti (1812) etc.
(Moldau und Walachei, fasc. 1-27).
Ref.: I. Nistor, Războiul ruso-turc din 1806-1812 şi pierderea Basarabiei (după rapoartele
contemporane ale agenţiilor consulare austriece din Bucureşti şi Iaşi) (CC, 10,
1938, p. 1-52); Stela Mărieş, Les intérêts de l’Autriche dans le Sud-Est de l’Europe
selon les rapports de son agence consulaire dans les Principautés Roumaines de
1782 à 1786 (RRH, 14, 1975, nr. 4, p. 677-681).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, I, p. 33-153, 315, (26 doc 1782-1812); Hurmuzaki –
Nistor, XIX/1, p. 14-31, 34-38, 40-64, 76-134, 136-145, 147-149, 152-164, 166-185,
187-193, 196-198, 201-211, 214-232, 234-237, 240-248; 252-320, 322-338, 340-
380, 382-863 (707 doc, 1782-1797); idem, XIX/2, p. 1-777 (997 doc, 1798-1812).
Reprod.: B. A. R., copii.
898 – Liste (2), 1 octombrie 1783 şi 1789, cuprinzând numele membrilor Lojii
francmasonice „St. Andreas zu den drey Seeblättern” din Sibiu (Kabinettsarchiv,
Vertrauliche Akten, 67, fol. 174-175; 59, nr. E 63, fol. 175-178).
Ref.: I. Chindriş, op. cit.
899 – Documente, din 1783-1792, referitoare la demersurile românilor din
Transilvania, prin intermediul ierarhiei ortodoxe şi greco-catolice, pentru a se opri
persecuţiile împotriva preoţilor şi pentru a li se acorda drepturi egale românilor cu
acelea ale „naţiunilor privilegiate”, revendicări sintetizate în cele două Supplex Libellus
Valachorum din 1791 şi 1792 (Hungarica, fasc. 362: Supplex).
Ref. şi publ.: I. Lupaş, Contribuţiuni la istoria românilor ardeleni, 1780-1792. Cu 84
acte şi documente inedite culese din arhivele din Viena, Budapesta, Sibiu şi Braşov
(AARMSI, s. 11, t. 37, 1914-1915, p. 607-813); David Prodan, Supplex Libellus
Valachorum, Buc., 1967; idem, Supplex Libellus Valachorum or the Political Struggle
of the Romanians in Transylvania during the 18th century, Buc., 1971.
900 – Documente, din 1783-1804, privind fondul bisericesc bucovinean: liste ale
moşiilor din Bucovina, Moldova şi raiaua Hotin, lista averilor mănăstireşti secularizate
în 1783, informaţii despre reîncorporarea raialei Hotin la Moldova (1802), tabele de
mărfuri tranzitate din Galiţia răsăriteană, salariile clerului şi învăţătorilor din Bucovina
(Kabinettsarchiv, Fassbenderkarten, Kart 3-5; Staatskanzlei, Provinzien, Bukowina fasz., 1).
Ref.: Elena Moisuc, Cîteva date economice privind moşiile din Moldova ale fondului
bisericesc bucovinean (RA, 1973, nr. 1, p. 3-15).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf., Austria r. 117, c. 801-158
901 – Document, din 1784, cuprinzând propunerea ca Pop de Fogaraş să fie numit
profesor la catedra de metafizică şi etică a Universităţii din Pesta (Staatsratsakten,
nr. 4027/1784).
Ref.: Lucia Protopopescu, op. cit., p. 258.
AUSTRIA 149
902 – Scrisori (9), din octombrie 1784-ianuarie 1785, ale împăratului Iosif II către
fratele său arhiducele Leopold de Toscana, prin care îl informează asupra începutului,
desfăşurării şi încheierii răscoalei lui Horea din Transilvania.
Ref.: Octavian Beu, Răscoala lui Horia în corespondenţa împăratului Iosif II cu arhiducele
Leopold de Toscana, în Fraţilor Lăpedatu, p. 51-60.
Publ.: Alfred von Arneth, Joseph II und Leopold von Toscana. Ihr Briefwechsel von 1781
bis 1790, Viena, 1872.
903 – Rapoarte diplomatice (9), din 1784-1785, referitoare la: zvonurile despre
prezenţa în rândurile răsculaţilor români din Transilvania a lui Mihail Popescu şi a contelui
Salis, ca agitatori; interdicţia autorităţilor din Principate de a le acorda azil refugiaţilor
din Transilvania; proiectul colonizării în Rusia a 300 000 de locuitori din Transilvania
(Staatskanzlei, Moldau und Walachei, 1784, F 3; Russland 1784, nr. 3949; Türkei 1785,
nr. 4, 32).
Ref.: C. Göllner, Participarea emisarilor Mihail Popescu şi Salis la Revoluţia lui Horia
(AIINC, 6, 1931-1935, p. 505, 509-510); idem, Revoluţia lui Horia. Legendă şi
adevăr (RI, 22, 1936, p. 154-155).
904 – Decrete (2), din 1784 şi 1786, ale împăratului Iosif II, privitoare la înfiinţarea
de şcoli şi pregătirea de învăţători pentru românii ortodocşi din Transilvania; ordinul
de înfiinţare de şcoli în oraşele Zlatna, Abrud, Brad şi Turda şi în satele mari, de şcoli
districtuale pentru grupuri de sate mai mici, subvenţionate de locuitori şi din fondul de
studii maghiar; numirea lui Dimitrie Eustatievici ca director al şcolii normale din Sibiu şi
dispoziţia ca, până la formarea de învăţători în şcolile săteşti, să predea cantorii capabili
(Staatsratsakten, nr. 3702/1748, 2676/1786).
Ref.: I. Lupaş, Cea mai veche şcoală normală în România întregită, în Studii, conferinţe şi
comunicări istorice, I, p. 308-309.
905 – Documente (12), din 1784, 1791, 1794, 1799 şi 1819 referitoare la Ion
Budai-Deleanu, redactarea Dicţionarului german-român, român-german, studiile sale la
Budapesta şi Viena, activitatea de funcţionar public la Lemberg, serviciile aduse statului
austriac de familia lui, în vederea înscrierii în rândurile nobilimii transilvănene şi a
obţinerii de scutiri de impozite (Protokoll des Staatsrates, Zl. 4679/11 noiembrie 1784;
5139, Vortrag der Obersten Justizstelle/10 noiembrie 1791; 1053/1 decembrie 1794; 975/1
martie 1799; 97/29 ianuarie 1803; 177/28 mai 1806; 6082/28 septembrie 1819; 6813/23
octombrie 1819, 7873/15, 19 noiembrie 1819).
Ref.: E. Prokopowitsch, Zu Jon Budai-Deleanus Lebensgeschichte (SF, 19, 1960, p. 292-
294, 296-287); Lucia Protopopescu, Date noi în legătură cu biografia lui Ion Budai-
Deleanu (Izvoare externe inedite) („Studii”, 13, 1960, nr. 4, p. 183-184).
Publ.: ibidem, p. 184-192 (4 doc.).
906 – Documente, din 1785, privitoare la plata onorariului cuvenit lui Ion Budai-
Deleanu pentru traducerea lucrării Methodenbuch. Carte trebuincioasă pentru dascălii
şcolilor de jos româneşti neunite, tipărită la Viena, 1785 (Staatsratsakten).
Ref.: ibidem, p. 136-137.
907 – Situaţia statistică, 1786, asupra emigranţilor şi imigranţilor dintre Bucovina
şi Moldova în intervalul noiembrie 1785-aprilie 1786, însoţită de un raport al contelui
150 AUSTRIA
Caramelli, textul unei epistole pastorale a lui Dosoftei Herescu, episcopul Bucovinei, şi
rezoluţia împăratului Iosif II.
Ref. şi publ.: I.I. Nistor, Împăratul Iosif al II-lea despre emigrările din Bucovina şi despre
o epistolă pastorală a episcopului Dosoftei Herescu (CC, 8, 1933-1934, p. 488-490).
908 – Rapoarte (8), din 1786-1791, ale Cancelariei aulice transilvănene privitoare
la situaţia românilor din scaunul Sibiului (Staatsratsakten).
Publ.: I. Puşcariu şi colab., Contribuţiuni istorice privitoare la trecutul românilor de pe
pământul crăiesc, Sibiu, 1913, p, 296-347.
909 – Memoriu, din 1787, al nobilimii maghiare din Transilvania adresat împăratului
Iosif II în legătură cu introducerea limbii germane ca limbă oficială.
Publ.: Oskar von Meltzl, Die Gravaminal-Vorstellung des siebenbürgischen Adels an
Kaiser Joseph II, vom Jahre 1787 (AVSL, s.n. 21, 1887-1888, nr. 1, p. 369-438).
910 – Document din Timişoara, 9 septembrie 1790, prin care mareşalul Schmidtfeld,
comisar imperial, raportează împăratului Leopold II despre mişcarea privind autonomia
Banatului (Staatskanzlei, Illyrico-Serbica, mapa 6).
Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 471.
911 – Document din Viena, 6 octombrie 1790, prin care cancelarul Ungariei,
K. Pálffy, raportează împăratului Leopold II despre nemulţumirile exprimate de
Consiliul locumtenenţial al Ungariei faţă de anumite cereri formulate la Congresul de la
Timişoara, îndeosebi cererea de autonomie a Banatului. Cu originalul rezoluţiei imperiale
(Staatsratsprotokoll, 3347/24 x 1790).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, p. 474-475.
912 – Rezoluţia Congresului de la Timişoara sub formă de petiţie către împăratul
Leopold II (Staatskanzlei, Illyrico-Serbica 1790).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, p. 476.
913 – Memoriu, din 2 martie 1791, prin care fruntaşii românilor din Bucovina
protestează împotriva confiscării de către administraţia austriacă a proprietăţilor Episcopiei
din Rădăuţi şi ale mănăstirilor româneşti (Staatskanzlei-Index, nr. 610, ex. 1792).
Ref.: I. Nistor, Istoria fondului bisericesc din Bucovina, Cernăuţi, 1921, p. 31.
914 – Recomandare, din 28 iulie 1791, a Cancelariei Curţii din Viena către guvernul
ardelean, de a aproba cererea a 4 dintre ţăranii care au colaborat în 1785 la prinderea
lui Horea de a fi scutiţi de robote şi taxe, promisiune care nu fusese încă împlinită
(nr. 3267/1791).
Ref. şi publ.: I. Lupaş, Revoluţia lui Horia, în Studii, conferinţe şi comunicări istorice,
I, p. 298.
915 – Raport, din 24 aprilie 1794, al guvernatorului Transilvaniei, Gheorghe Bánffy,
propunând interzicerea publicării la Viena a ziarului românesc proiectat de Ioan Piuariu
Molnar şi Paul Iorgovici (Cancelaria aulică nr. 1981/24 apr. 1794).
Ref. şi publ.: I. Lupaş, Cea mai veche revistă literară românească, în Studii, conferinţe şi
comunicări istorice, III, Sibiu, 1941, p. 130.
AUSTRIA 151
916 – Documente (2), din 1796, privind hotărârile Consiliului de stat din Viena
în procesul lui Gheorghe Şincai împotriva episcopului greco-catolic Ioan Bob şi a
vicecomitelui de Alba Inferioară, Gujto (Staatsratsakten, nr. 1407, 2973/2957/1796).
Ref.: Lucia Protopopescu, Contribuţii la biografia lui Gheorghe Şincai („Limbă şi
literatură”, 6, 1960, p. 492-493).
917 – Documente (25), din 1796-1810, privitoare la încercările de alegere a unui
nou episcop ortodox al Transilvaniei după moartea lui Gherasim Adamovici: memorii ale
clerului ortodox pentru ocuparea scaunului vacant cu un prelat de naţionalitate română,
hotărâri superioare pentru reglementarea situaţiei în perioada vacanţei, cereri adresate
Curţii imperiale şi guvernului Transilvaniei de diverşi candidaţi (Cancelaria aulică
transilvană nr. 1750/1796, 1963/1798, 1590/1799, 2431/2848, 3217/1801, 1330/1802,
1517. 1573, 1896/1805, 1301/1809, 1438, 2590, 2591/1810).
Ref.: I. Lupaş, Doisprezece peţitori ai episcopiei transilvane vacante de la 1796-1810, în
Studii, conferinţe şi comunicări istorice, I, p. 407-430.
918 – Listă, sfârşitul sec. XVIII, cuprinzând numele a 33 de loji masonice din
Imperiul Habsburgic, între care trei din Transilvania: Sibiu (2) şi Monyorókerök (Alunişu,
jud. Cluj) (Kabinettsarchiv, Vertrauliche Akten, 72, f. 29a).
Ref.: I. Chindriş, op. cit.
919 – Document, din 1802, prin care Vasile Balş, şef al administraţiei provinciale
a Bucovinei, protestează în faţa comisiei de anchetă împotriva intenţiei de a fi revocat şi
condamnat (Staatskanzlei-Index, nr. 5042, ex. 1802).
Ref.: I. Nistor, Un capitol din viaţa culturală a românilor din Bucovina, 1774-1857, Buc.,
1916, p. 11.
920 – Raport, din 1803, relativ la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului.
Ref. şi publ.: Radu Ardevan, Încă un document despre primele cercetări arheologice de la
Grădiştea Muncelului, în Ştefan Meteş la 85 de ani, Cluj-Napoca, 1977, p. 221-283.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 198, c. 419-424.
921 – Documente, din 1806-1807, 1810-1811, referitoare la studiile teologice
efectuate de Gh. Lazăr la Viena, graţie stipendiilor acordate de Cancelaria împărătească,
şi la opera sa (Staatsprotokoll, 1806/11, Band 196; 1807/IU, Band 202; 1810/11, IV, Band
214 şi 216; 1811/1, Band 218).
Ref. şi publ.: Emilia Şt. Milicescu, Gheorghe Lazăr, Cluj, 1982, p. 57, n. 810; p. 75, n. 54;
p. 122, n. 37 bis; p. 140, n. 74; p. 142, n. 81; p. 270, n. 25.
922 – Instrucţiuni din 1807 ale lui Stadion, cuprinzând precizarea că prin tradiţia
cancelariei europene domnii români sunt consideraţi principi, în ţările lor voievozi, iar în
ierarhia demnităţilor otomane au rangul de paşă (Moldau und Walachey, fasc. 23).
Ref.: V. Zaborovschi, Ceva despre colecţia Hurmuzaki..., p. 191.
923 – Proiect, începutul sec. XIX, privitor la mijloacele şi măsurile în vederea unirii
cu Biserica romană a românilor de confesiune ortodoxă din Transilvania (Staatsratsakten,
anexă ad. nr. 2575/1761).
Ref.: Simion Relli, Politica religioasă a Habsburgilor..., p. 461-472.
Publ.: ibidem, 533-561.
152 AUSTRIA
Ref.: I.C. Filitti, Tulburări revoluţionare în Ţara Românească între anii 1840-1843
(AARMSI, s. II, t. 34, 1911-1912, p. 201-251); Elena Moisuc, Noi achiziţii de
xerografii după documente din arhivele vieneze (RA, 1969, nr. 1, p. 181-188,
doc. 1824-1827);
Publ.: Hurmuzaki – Nistor, XX/2 (doc. 1824-1827, ediţie distrusă); XXI (602 rapoarte
consulare, 1826-1836).
Reprod.: B. A. R., ms. Hurmuzaki – Nistor, XXII (doc. 1837-1846); XXIII (doc. 1847-
1866); Arh. Naţ. Rom., xerografii Austria, 1824-1827.
935 – Documente (18), din 1833-1871, referitoare la comunităţile catolice din
Bucureşti, Botoşani, Brăila, Galaţi, Grozeşti, Piteşti, Sulina, Turnu Severin (Kath.
Kirchen in Moldau und Walachey, fasc. Franziskaner-Kloster 1833-1850, Kirchen u.
Schulen Bukarest, f. 11-16, 39, 43-58; Kirche v. Botoschani, Vereinigte Hof-Kanzlei nr.
625/847; fasc. 27, f. 2, 25-26 (nr. 12.344/VI), 142 (nr. 10997/863), 664-665, 669-670, 702
(nr. 4690), 704, 734; Ungarische Hofkanzlei nr. 209/1847).
Ref.: Simion Relli, op. cit., p. 515-519, 524-528.
936 – Documente (2), din 1835, privind mişcarea secretă panromânească pornită
din Transilvania şi Banat: al doilea denunţ al învăţătorului Maschek, comunicat de lt.
col. Roth, comandantul regimentului grăniceresc bănăţean, Caransebeş (27 ianuarie), şi
scrisoarea lui Metternich către Sedlnitzky, şeful poliţiei austriece, Viena (15 februarie)
(Geheime Akten, Rucksberg 1835-1837).
Ref. şi publ.: Bodea, 1848, I, p. 93-98, nr. 21.
937 – Documente (15), din august 1836-mai 1837, referitoare la activitatea
revoluţionară din Moldova a lui Alecu Russo: rapoarte ale poliţiei austriece, corespondenţă
austriacă cu Ambasada rusă în vederea expulzării lui Russo, scrisoare din 5 august 1836
a acestuia, adresată contelui englez Offley de Crew, prin care îi trimite poeziile Mort
d’Alibeau şi Epitaphe d’Alibeau (primele sale versuri) scrise în memoria atentatorului la
viaţa regelui Franţei, Carol X. Copii (Staatssekretariat).
Ref. şi publ.: Ion Radu Mircea, Un paşoptist român în închisorile Vienei („Manuscriptum”,
7, 1976, nr. 2, p. 62-80).
938 – Raport, din 28 octombrie 1837, referitor la difuzarea în România a revistei
literare din Braşov „Satellit des Siebenbürgischen Wochenblattes”, apărută sub redacţia
lui Johann Gott (Staatsratsprotokoll, Zl. 5535).
Ref.: E. Prokopowitsch, Die Anfänge des deutschen Zeitungswesen in Bukarest (SDA,
6, 1963, p. 73).
939 – Tabel al satelor şi credincioşilor trecuţi la unirea religioasă cu Roma în
comitatul Arad, 1838 (Kabinets Akten, nr. 2783/1838).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 569, nr. 4503.
940 – Documente, din 1839, cuprinzând, în copie, relatările confidenţiale ale
consulului francez la Iaşi, Felix Colson, către Ministerul de Externe francez despre
întrevederile avute cu principele Moldovei Mihail Sturdza, precum şi piese despre
activitatea revoluţionară a lui Ion Câmpineanu, între care scrisoarea lui din Londra (6
noiembrie), adresată lui R.G. Colquhoun, consul britanic la Bucureşti, scrisori de la
AUSTRIA 155
Gewerbeblatt” (1877) (Staatskanzlei Konsulate, Moldau und Walachei, Fasz. 60, 63;
Politisches Archiv, XXXVIII; Konsulate, Bukarest, Fasz. 129, 160, 188, 192).
Ref.: E. Prokopowitsch, op. cit., p. 73-76.
945 – Note (2), din 1845, ale cancelarului Metternich către prezidiul cancelariei
aulice transilvane, prin care ordonă ca redacţia „Gazetei Transilvaniei” şi cetăţenii austrieci
să evite amestecul în mişcările comunităţii bulgare din Ţara Românească (20 ianuarie) şi
confirmă primirea justificării lui George Bariţ şi a raportului lui Josef Trausch, cenzor al
gazetei (Noten an die Siebenbürgische Hofkanzler, K. 4).
Ref.: Ladislau Gyémánt, „Gazeta de Transilvania” şi activitatea emigraţiei bulgare de
la Galaţi în 1844-1845, în Relaţii româno-bulgare de-a lungul veacurilor, II, 1984,
p. 51-55.
Publ.: ibidem, p. 57-58, 62.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 106, c. 1153-1161.
946 – Memorandum, din 18 noiembrie 1845, al lui Josif Rajačić, mitropolit de
Carlowitz, prin care recomandă Cancelariei imperiale din Viena pe Andrei Şaguna pentru
scaunul de mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania (Staatsratsakten,
nr. 2173/2078, 1846).
Ref.: Keith Hitchins, Andreiu Şaguna and Joseph Rajačić: the Romanian and Serbian
Churches in the Decade of Absolutism (RESEE, 10, 1972, nr. 3, p. 568).
947 – Documente (3) din 1845-1846: intervenţii ale lui Ioan Moga, profesor la
Seminarul din Sibiu, pentru numirea sa ca vicar al Episcopiei Transilvaniei (Cancelaria
Aulică Transilvană, nr. 7415/1845; 592, 4441/1846).
Ref.: I. Lupaş, Ioan Moga „Teologul”, 1790-1856, în Studii, conferinţe şi comunicări
istorice, III, Sibiu, 1941, p. 160-161, 168-169.
948 – Protocol, din 1846, cu informaţii despre asociaţia secretă din Principatele
române „Uniunea românilor şi a ardelenilor”, care urmărea unirea Ţărilor Române.
Ref.: C. Bodea, Lupta românilor pentru unitatea naţională, p. 82-83.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 117, c. 1258-1260.
949 – Cerere, din 8 ianuarie 1846, a lui Eudoxiu Hurmuzaki prin care solicită
permisiunea de a cerceta fondurile din Haus-, Hof- und Staatsarchiv pentru documente
privind istoria Moldovei şi Ţării Româneşti (Staatskanzlei, Curant Akten 1846 nr. 4).
Publ.: T. Bălan, Eudoxiu Hurmuzaki şi colecţia lui de documente (AIINC, 10, 1945,
p. 245-246).
950 – Comunicare, din 19 decembrie 1847, a lui Metternich către contele Sedlnitzky,
referitoare la societăţile secrete unioniste româneşti „Tânăra Dacie” şi „Tânăra Românie”.
Ref.: C. Bodea, Lupta românilor..., p. 95, nota 1.
951 – Documente, din 1847-1869, relative la acţiunile lui Andrei Şaguna pentru
îmbunătăţirea condiţiilor social-politice şi culturale ale românilor din Transilvania şi
a statutului Bisericii Ortodoxe Române (Kabinettsarchiv: Geheimeakten, Nachlass
Reichenstein, Nachlass Schwarzenberg, Jüngere Staatsrat Z 81; K.Z. 1895, 4072,
4073/1862; Kabinettskanzlei: Nr. 14c, 2184-2185/1861, K.Z. 587/1863, 593/1867;
Minister Conferenzkanzlei, K.Z. 2800. 60; 3839/852; 4091, 4877, 4974, 5068-5069,
AUSTRIA 157
627-632; 110 ani de la dobîndirea Independenţei (RA, 1987, nr. 2, p. 119, 121-122;
2 doc., 1862, 1866).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 4, c 417; r. 24, c 175-178; r. 92, c. 810-815, 1292;
r. 100, c. 533-543; r. 109, c 10-29; r. 111, c 415-427; r. 118, c 239; r. 272, c 127, 267-
274, 308-311, 365-368, 384-394, 444-448, 479-482, 502, 504-506; r. 274, c. 8 4-89,
134-135, 161-181, 371-374; r. 301, c. 36-40; r. 303, c. 36-41; 191-202, 225-228, 374-
377, 424-431, 446-449; r. 304, c. 70, 537-540; r. 305, c. 61-63; r. 315 c. 333-335; r.
319, c. 163-164, 524-527.
954 – Raport din Viena, 15 martie 1849, al Consiliului de Miniştri prin care este
prezentat patentul de funcţionare a asociaţiilor libere din Imperiul Austriac, care va
reglementa şi activitatea asociaţiilor româneşti (Kabinetsarchiv, K. 3/1849, MZ 932/1849,
f. 637-644).
Ref.: Peter Urbanitsch, Vereine und politische Mobilisierung in Cisleithanien (AIIC, 33,
1994, p. 108, n. 5).
955 – Documente (4), din 1849-1850, privind decorarea a 135 de fruntaşi ai revoluţiei
de la 1848-1849 din Transilvania, între care 65 de români (Andrei Şaguna, Axente Sever,
Avram Iancu, S. Balint, A. Sterca Şuluţiu, Simion Bărnuţiu ş.a.) (Ministerrat, Protokoll nr.
2809, 20/2840, 3364/1849; Ministerrat-Akten, Ad. 2730/1850).
Ref.: I.I. Nistor, Decorarea lui Avram Iancu şi a camarazilor săi (ARMSI, s. III, t. 11,
1931, p. 281-322).
Publ.: ibidem, p. 323-348 (tabel cu cei decoraţi şi serviciile recompensate).
956 – Documente din Viena, 1850-1853, privind activitatea paşoptiştilor români
emigraţi la Paris şi măsurile luate de autorităţile austriece pentru a împiedica difuzarea
scrierilor cu caracter revoluţionar ale acestora în Imperiul Habsburgic (Informationsbüro,
Haute Police, Brüssel und Bukarest, K. 13).
Ref.: Elena Moisuc, Noi achiziţii de xerografii după documente din arhivele vieneze
(RA, 12, 1969, nr. 1, p. 192-193).
957 – Documente (3), din 1851, relative la declaraţiile lui Avram Iancu şi A. Papiu-
Ilarian cu prilejul decorării lor de către împăratul Franz Iosef, în care şi-au reafirmat poziţia
de apărare a drepturilor naţiunii române (Informationsbureau, A. Akten, Zl. 4738/1851).
Ref.: Aurel Decei, Sîntem siliţi să purtăm doliu (MI, 3, 1969, p. 88-93); Cornelia Bodea,
Avram Iancu şi Curtea de la Viena (RA, 1972, p. 572-573).
Publ.: Aurel Decei, op. cit.
Reprod.: ibidem, p. 91-93; Arh. Naţ. Rom., xerografii Austria, pach. CXIII/1.
958 – Raport, din 1851, al feldmareşalului baron Wohlgemuth, guvernatorul
Transilvaniei, relativ la tipărirea Cântării României (Haute Police, K. 13,
Informationsbureau, A. Akten, K. 13).
Ref.: Cornelia Bodea, 1850: „Cântarea României” la Paris şi la Sibiu (MI, 17, 1984,
nr. 11, p. 37-39 şi 12, p. 28-31).
959 – Documente, din 1856-1868, referitoare la problema domeniilor închinate din
Principatele Române, secularizarea lor, acţiunile reprezentanţilor aşezămintelor din Orient
(Ministerium des Äussern – Politisches Archiv, XII Türkei, 1848-1918, K. 213-216).
Ref.: E. Petrova, op. cit., p. 44.
AUSTRIA 159
României în anul 1915 (RA, 1976, nr. 2, p. 165-170); E. Petrova, op. cit., p. 12-15,
17-19, 24-25, 27, 30-31, 38-42.
Publ.: Miklos Komjáthy, Protokolle des Gemeinsamen Ministerrates der Österreichisch-
Ungarischen Monarchie (1914-1918), Budapesta, 1966; V. Arimia, 60 de ani de
la făurirea statului naţional unitar român (RA, 1978, nr. 4, p. 402-403, 415-416);
1918 la români, I, p. 398-417, 419-427, 448-449, 451-459, 463-480, 487-491, 496-
510, 513-515, 517-520, 524-538, 543-547, 558-560, 569-573, 576-578, 606-608,
616-617, 654-655, 679-682, 699-703, 709-712, 722-728, 740-743; II, p. 824-826,
893-896, 930, 945-947, 1011-1012, 1025-1026, 1061-1062, 1069-1074; 1077-1087,
1103-1104, 1109-1115,1149-1154, 1180-1189, 1204-1205 (68 doc).
Publ.: Emilia Poştăriţă, 65 de ani de la Marea Unire (RA, 1983, nr. 4, p. 385, nr. 11: notă,
Sibiu, [18 februarie]/ 3 martie 1915).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 6, c 910-917, 992, 995, 1005; r. 7, c. 463; r. 52, c.
325-327; r. 64, c. 255-256; r. 65, c. 115-116; r. 119, c. 171, 173-175, 189-190, 269-
270, 358-359, 848-850, 976-977; r. 220, c. 41-44, 510-512, 571, 630-632, 636, 707-
709, 736-737, 773-774, 854, 862, 888-889, 904-905, 915-916, 940-942, 973-976,
983-984, 1015-1016, 1043-1044, 1053-1055, 1062-1063, 1067-1068, 1076-1077,
1081-1084, 1110, 1117, 1118, 1162-1165; r. 221, c. 245-248, 291-295, 314-316,
322-325, 429, 451-452, 679-682; r. 222, c. 135-136, 138-139, 144-146, 171-172,
384, 464-465, 908, 917-918, 998, 1034-1035, 1057-1059; r. 223, c. 586; xerografii
Austria, pach. LVI/7, 12, f. 16-17; LVII/12, f. 18-27; LVII/13, 15.
1006 – Raport din Budapesta, 9 septembrie 1920, al ministrului plenipotenţiar
al Austriei la Budapesta, J. Knobloch, către Ministerul Afacerilor Externe ale Austriei,
despre reluarea relaţiilor diplomatice între România şi Ungaria (Neue Politische Archiv,
Rumänien, K. 735).
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, VI, p. 441-442.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 123, c. 705.
1007 – Rapoarte (6) din Bucureşti, 21 şi 29 decembrie 1920, 19 martie, sfârşitul
lui martie, 14 aprilie şi 4 mai 1921, ale lui Storck, ministru plenipotenţiar al Austriei
în România, cuprinzând informaţii despre călătoria sa spre Bucureşti prin Transilvania,
discuţiile cu Take Ionescu, ministru de externe, Mişu, ministrul Casei regale, regele
Ferdinand etc., atitudinea României faţă de noua republică austriacă, iredentismul maghiar
etc. În anexa raportului de la sfârşitul lui martie 1921, declaraţia lui Take Ionescu din
Camera Deputaţilor de la Bucureşti cu privire la vizita în Ungaria a fostului împărat Carol
de Habsburg şi riscul refacerii Imperiului Austro-Ungar (Ministerium des Äussern-Neues
Politisches Archiv, L.A. Gesandtschaftarchiv, Bukarest, 1920-1923).
Ref. şi publ.: Dumitru Hâncu, Noutăţi din arhivele Ministerului de Externe din Viena (MI,
s. n., 28, 1994, nr. 11, p. 15-18; nr. 12, p. 19-22, fragmente); Desăvârşirea unităţii
naţional-statale, VI, p. 477-479.
MS
Ref.: Babinger, GOW, p. 39, A. J. W. Huysmans, Les manuscrits arabes dans le monde,
Leiden, 1967, p. 9 (localizarea fondului).
1009 – Ştefan Glinčić, [Relaţie a soliei în Ţara Românească], 1527. Text în limba
latină.
Ref.: Călători străini, I, p. 237-238.
Publ.: A. Veress, Acta et epistolae relationum Transylvaniae Hunga-riaeque cum
Moldavia et Valachia (1468-1540), I, Budapesta, 1914, p. 153-154; Călători străini, I,
p. 239-241.
1010 – Qara-Čelebi-zāde ‘Abd ül-‘Azīz Efendi, Süleymānnāme [Epopeea lui
Soliman Magnificul]. Cronică a Imperiului Otoman în anii 1520-1566. Cuprinde şi
informaţii despre politica sultanului Soliman faţă de Ţările Române şi campania contra lui
Petru Rareş (Konsular-Akademie, ms. 265).
Ref.: Babinger, GOW, p. 206.
Publ.: Cronici turceşti, I, p. 530-541.
1011 – Rusan-zāde Aḥmed Ferīdūn, Münše’āt es-selāṭīn [Scrisori sultanale],
1568. Manuscris ilustrat, reprezentând şi audienţa principelui Ioan Sigismund Zápolya
la sultanul Soliman Magnificul, pe câmpia Zimony (Konsular-Akademie, ms. 83, 189).
Ref.: Babinger, GOW, p. 107-108.
1012 – Andrei Taranowski, Kürze Beschreibung des Wegs gegen Constantinopel
aus Polen, auch aus Constantinopel gegen Astracan [...], 1569. Cuprinde şi descrierea
trecerii prin Moldova.
Ref.: Călători străini, II, p. 396.
Publ.: Hurmuzaki, II/1, p. 595 (fragment).
1013 – Diarium der Kriegsbegebenheiten in Nieder-Ungarn wider Sultan Mehemet,
unter Erzherzog Matthias als Generalfeldobersten, im Jahre 1595. Cuprinde şi informaţii
privitoare la campania antiotomană a Ţărilor Române (ms. 296).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 64-56.
1014 – Vera et fidelissima relatione di Andrea Negroni mandata per Sua Caesarea
Maiestà nostro Signore, a Constantinopoli, l’anno 1612, 19 jugno. Cuprinde informaţii
despre negocierile capitulaţiilor austro-otomane şi refuzul Porţii de a accepta suzeranitatea
habsburgică asupra Ţărilor Române (ms. I 755, f. 75).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 429-430.
1015 – Muṣṭafā bin ‘Abdullāh (Ḥağī Halīfa, Kātib Čelebi) Taqvīm üt-tevārīh
[Calendarul istoriilor], 1648. Tabele cronologice în limba persană, cu o introducere privind
evenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului. Cuprinde şi informaţii
despre relaţiile româno-otomane (Konsular-Akademie, ms. 252).
Ref.: Babinger, GOW, p. 197.
1016 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdār de Timişoara), Taʼrī [Istorie], jumătatea
sec. XVII. Tratează evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1639, cu informaţii şi
despre relaţiile româno-turce în această perioadă (Konsular-Akademie, ms. 266).
Ref.: ibidem, p. 194.
170 AUSTRIA
1033 – Georg Pray, Historische und diplomatische Nachrichten von den Rechten
der Krone Ungarn auf die Wallachey, Moldau und Bessarabien, 1785 (ms. 318-186).
Ref.: C. Giurescu, op. cit., p. 282.
1034 – Wenzel von Brognard, Gehorsamster Berichte über meine Beobachtungs-
Reise von Konstantinopel, längst der östlichen Küste des Schwarzen Meeres, über Sunnia
nach Gallatz, 1786.
Ref. şi publ.: P. Nikov, Edno neizvestno opisanie na bălgarskija černomorski brag ot XVIII
v., Sofia, 1932 (rec. P.P. Panaitescu, în RIR, 3, 1933, p. 112).
1035 – Wenzel von Brognard, Journal meiner Reise von Konstantinopel, längst
der westlichen Küste des Schwarzen Meers über die Donau bis Gallaz und von dannen
weiters über Bukarest, Hermannstadt nach Wien, Viena, 24 decembrie 1786. Cuprinde
lista localităţilor de pe coasta apuseană a Mării Negre şi de pe Dunăre, între Sulina şi
Galaţi, descrierea porturilor şi a condiţiilor de navigaţie, populaţia, producţia economică,
comerţul şi fortificaţiile.
Ref.: G. Netta, op. cit., p. 122-132.
Publ.: ibidem, p. 188-220.
1036 – Wenzel von Brognard, Gehorsamster Bericht über meine Beobachtungs-
Reise von Konstantinopel längst der westlichen Küste des Schwarzen Meers, über Sunnia
nach Gallatz, Viena, 1786. Cuprinde informaţii despre fortificaţiile otomane de pe coasta
apuseană a Mării Negre şi la gurile Dunării, descrierea Dobrogei, a căilor de comunicaţie din
Principate, comerţul lor, navigaţia în Marea Neagră şi mijloacele de a se obţine informaţii
din zonele de sub dominaţia otomană, învecinate cu Imperiul Habsburgic. În anexă, 5 hărţi
reprezentând: coasta vestică a Mării Negre cu Dobrogea şi gurile Dunării, proiecte de
degajare a braţului Sulina întocmite de francezi (1784) şi de un arhitect moldovean (1785),
planul cetăţii Varna şi planul fortificaţiilor de la Inada, Tulcea şi Isaccea.
Ref.: ibidem, p. 32-35.
Publ.: ibidem, p. 220-255.
Reprod.: ibidem, pl. I-V (hărţile).
1037 – Georgius Pray, Commentatio historica de jure regum Hungariae in
Moldaviam, Valachiam et Bessarabiam, anno 1787 conscripta, 1787 (ms. 306-180).
Ref.: C. Giurescu, op. cit., p. 282.
CR
1039 – A.E. Gorjan, Dacia sau România cu Ţările Române vecine, Bucureşti, 1881
(Informationsbüro K 78/1881-1883).
Ref.: Teodor Pavel, „Daco-România” în viziunea generaţiei independenţei („Muzeul
National”, IV, 1978, p. 147).
AUSTRIA 173
1040 – A.E. Gorjan, Charta murală Dacia modernă sau Ţările Române, Bucureşti,
1881 (Informationsbüro K 78/1881-1883).
Ref.: ibidem.
ÖSTERREICHISCHES STAATSARCHIV.
ABTEILUNG 2: ALLGEMEINES VERWALTUNGSARCHIV
DOC
1041 – Diplomă, din 20 martie 1601, prin care împăratul Rudolf II conferă lui Aga
Leca titlu şi însemne de nobleţe pentru meritele sale în campania antiotomană (Ministerium
des Innern).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1246-1247.
1042 – Documente (3), din 1675 şi 1681, referitoare la propaganda catolică în Ţările
Române promovată de Imperiul Habsburgic (Ministerium des Innern).
Publ.: Hurmuzaki, V/1, p. 94, 96-99.
1043 – Scrisori (2), din 16 aprilie şi 5 decembrie 1687, ale lui Şerban Cantacuzino,
domnul Ţării Româneşti, către împăratul Leopold I, în care îşi exprimă dorinţa de a lupta
alături de imperiali împotriva otomanilor şi anunţă trimiterea episcopului de Nicopol ca
împuternicit pe lângă Curtea din Viena. Texte cifrate.
Ref.: Leon Ruzicka, Cifrul lui Şerban Cantacuzino (RA, 1927-1929, p. 237).
1044 – Documente (4), din 1689-1690. Scrisori şi petiţii ale boierilor munteni
refugiaţi în Transilvania, ostili lui Constantin Brâncoveanu şi familiei Cantacuzino
(Ministerium des Innern).
Publ.: I. Tanoviceanu, Document din 1689 din Arhiva Ministerului de Interne al Austriei
(„Arhiva”, 9, 1898, p. 231-232); Hurmuzaki, V/1, p. 310-311, 363-364 (3 doc., 1690).
1045 – Ordin, din 31 decembrie 1718, al Comisiei comerciale imperiale, privitor
la comerţul supuşilor otomani şi a celor din Ţările Române în Imperiul Habsburgic
(Ministerium des Innern).
Publ.: Hurmuzaki, VI, p. 245-246.
1046 – Documente, din 1774-1786, privitoare la situaţia din Bucovina sub
administraţia militară austriacă.
Ref. şi publ.: Ferdinand Zieglauer, Geschichtliche Bilder aus der Bukovina zur Zeit der
österreichischen Militärverwaltung. Nach den Quellen des k.u.k. Kriegs-Archivs
und der Archive im k.u.k. Ministerium des Innern und des Unterrichts, I-XII,
Cernăuţi, 1893-1906; Daniel Werenka, Topographie der Bukovina zur Zeit ihrer
Erwerbung durch Österreich (1774-1775). Nach Akten aus folgenden Archiven:
K.K. Kriegsministerium, dessen Katasterrarchiv; K.K. Ministerium fur Kultur und
Unterricht, Cernăuţi, 1895.
1047 – Documente (4), din 1776, 1781, 1787, 1883, privind comunităţile greco-
române Sf. Gheorghe şi Sf. Treime din Viena (Unterrichtsministerium şi Kultusministerium,
nr. 184, 265, dos. 13; nr. 5599).
Publ.: Ion I. Nistor, Bisericile şi şcoala greco-română din Viena (ARMSI, s. III, t. 13,
1932-1933, p. 98-108).
174 AUSTRIA
1048 – Memoriu, din 13 noiembrie 1780, înaintat de boierul Vasile Balş Consiliului
aulic de război în numele românilor din Bucovina, menţionând că proprietăţile Episcopiei
de Rădăuţi şi ale mănăstirilor româneşti cuprindeau mai mult de jumătate din întinderea
provinciei (Ministerium des Innern, sign. II, a. 6, nr. 16/1780).
Ref.: Ion I. Nistor, Istoria fondului bisericesc din Bucovina, Cernăuţi, 1921, p. 13.
1049 – Privilegii (3), din 3 august 1782, 11 martie 1791 şi 9 ianuarie 1794, de la
împăraţii Iosif II, Leopold II şi Francisc II, prin care primul acordă, iar ultimii confirmă
drepturile comunităţii ortodoxe din Viena formată din greci, români şi sârbi şi folosirea
pentru cult a bisericii Sf. Gheorghe din Steyerhof, apoi Sf. Treime din Fleischmarkt
(Kulturministerium, dos. 13, nr. 265, 766).
Ref. şi publ.: Ion I. Nistor, Bisericile şi şcoala greco-română din Viena (ARMSI, s. III,
t. 13, p. 74, n. 2-4); Ileana Bozac, „Arhiva” lui Horea (RA, 1961, nr. 2, p. 167, n. 87).
1050 – Documente (5), din 1783, 1786, 1790 şi 1818, privind istoria Bucovinei
sub austrieci: plan pentru împărţirea provinciei în 4 directoriate (1783), dispoziţiile
împăratului Iosif II privind anexarea Bucovinei la Galiţia (1786), propuneri aprobate de
împăratul Leopold II (1790) pentru păstrarea individualităţii Bucovinei şi după unirea
ei administrativă cu Galiţia şi dispoziţii ale lui Metternich (1818) privind interzicerea
frecventării Universităţii din Cracovia de către studenţii din Bucovina şi Galiţia
(Ministerium des Innern).
Publ.: Hurmuzaki, VII, p. 392-398, 474-475, 477-478, 480-481.
1051 – Raport, din 24 decembrie 1784, cuprinzând descrierea lui Horea şi Cloşca
(Ministerium des Innern und der Justiz, fasc. X h a. 5 b., P.B. 1785).
Publ.: Mihai Popescu, Spicuiri noi despre Horia, Cloşca şi Crişan (RA, 1924-1926, nr. 3,
p. 413-414).
1052 – Documente (5), din 1784, 1786-1787 şi 1795, referitoare la Ion Budai-
Deleanu: studiile sale la Viena şi Erlau, activitatea de traducător de legi din limba germană
în limba română, numirea ca funcţionar la Lemberg (1787) şi conflictul cu poliţia locală
1785 (Hofkanzlei, Protokoll Zl. 61/15, ianuarie 1787; 12/28, ianuarie 1787; Kultus, fasc.
405; Pergenakten, XI B 49, XVI H/1-4, VB 1, K. 1627, Bericht 11 decembrie 1786).
Ref.: E. Prokopowitsch, Zu Jon Budai Deleanus Lebensgeschichte (SF, 19, 1960, p. 287,
290, 292).
1053 – Document, din 1786, privitor la proprietăţile Fondului religionar din
Bucovina şi veniturile lor anuale (m. 13/1786).
Ref.: Ion I. Nistor, op. cit., p. 24.
1054 – Documente (4), din 1802-1820, despre încercările lui Ioan Billenitz, Mihai
Bojadschi şi Constantin Doma de a edita ziare româneşti (St. A. des Innern, fasc. III,
nr. 60; Polizeihofstelle, 1820, 5945/24).
Ref. şi publ.: Carol Göllner, Încercările lui Ioan Billenitz, Mihai Bojadschi şi ale lui
Constantin Doma de a publica ziare româneşti (RI, 21, 1935, p. 113-117).
1055 – Documente (18), din 1821-1822, relative la desfăşurarea revoluţiei lui Tudor
Vladimirescu: corespondenţă de la Ioan Gheorghe Caragea, domnul Ţării Româneşti,
AUSTRIA 175
Ref. şi publ.: I. D. Suciu, T. Moţ, Eftimie Murgu (1805-1870). Noi contribuţii documentare
(RI, 23, 1970, nr. 6, p. 116-117); Bodea, 1848, I, p. 309-314, nr. 81.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 47, c. 78, 87-96.
1062 – Rapoarte (3), din 10-16 aprilie 1848, ale agentului austriac la Iaşi. Cuprind
informaţii privitoare la mişcarea revoluţionară din Moldova (Ministerium des Innern und
des Justiz).
Publ.: Mihai Popescu, Precizări documentare privitoare la mişcarea din anul 1848 în
Moldova (RA, 1927-1929, nr. 4, p. 389-393).
1063 – Documente (16), din 1848-1852, privind desfăşurarea revoluţiei din
1848-1849 în Transilvania şi consecinţele acesteia (Ministerium des Innern und des Justiz,
Ad. 496, nr. 458, 2949, 5640/1849; nr. 2943/1850; nr. 730, 1158, 1295/1852).
Publ.: Dragomir, Studii şi documente, I, p. 303-325, 331-344.
1064 – Documente (83), din 1848-1859, privind desfăşurarea revoluţiei din
Transilvania, represiunea, consecinţele politice şi legăturile revoluţionarilor cu mişcarea
din Muntenia şi Moldova (Ministerium des Innern und des Justiz).
Publ.: Mihai Popescu, Documente inedite privitoare la istoria Transilvaniei între
1848-1859 din actele Arhivei de Stat a Ministerului de interne şi justiţie de la Viena,
Buc., 1929; Dragomir, Studii şi documente, I, p. 325-331 (doc., 10 mar. 1849); Bodea,
1848, II, p. 970-976, nr. 300 (doc., 10 mar. 1849).
1065 – Documente (24), din 1849-1850, privind măsurile luate de autorităţile
austriece şi moldovene împotriva ziarelor „Bucovina” şi „Gazeta de Transilvania” din
cauza tendinţelor lor naţionaliste şi socialiste: scrisori ale principelui Moldovei, Grigorie
Alexandru Ghica, răspunsurile lui Felix von Schwarzenberg, prim-ministru al Austriei,
rapoarte ale agentului austriac la Iaşi, Eisenbach şi ale ministrului de interne, Alexander
Bach (Höhere Polizei-Akten).
Ref. şi publ.: I. Lupaş, Corespondenţa lui Grigorie Ghica, domnul Moldovei, cu Felix
von Schwarzenberg, ministru-preşedinte al Austriei, 1849-1850 (ARMSI, s. III, t. 14,
1933, p. 275-312).
1066 – Raport din Viena, 4 martie 1850, al lui Avram Iancu, către feldmareşalul
lt. Ludovic von Wohlgemuth, guvernatorul Transilvaniei, relatând acţiunile trupelor
româneşti în timpul revoluţiei din 1848-1849 (Präsidial-Akten, K. 871, Z. 1550/MI).
Ref. şi publ.: Bodea, 1848, II, p. 1025-1062, nr. 323; idem, Avram Iancu şi Curtea de la
Viena (RA, 1972, nr. 4, p. 569).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii, Viena, XXX/1.
1067 – Documente (2), din 1850-1851, privind acţiunile politice întreprinse de
fruntaşii revoluţionari din exil în vederea Unirii Principatelor: memoriul Emigraţia
politică din Orient şi notă despre activitatea românilor din Paris (Nachlass Bach, K. 23).
Publ.: Românii la 1859, I, p. 23-24, 33-35; Emilia Poştăriţă, 65 de ani de la Marea Unire
(RA, 1983, nr. 4, p. 367-377, nr. 2: raport, 30 decembrie 1851/1 ianuarie 1852).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 9, c. 550-586, 751-753, 762-764, 768-772.
1068 – Documente (5), din 1850, 1855-1856, 1859, referitoare la demersurile lui
Andrei Şaguna pentru îmbunătăţirea situaţiei social-politice şi culturale a românilor din
AUSTRIA 177
Ref.: Keith Hitchins, Orthodoxy and Nationality..., p. 191, 233, 255, 302, 307.
1074 – Documente (2), din 1860-1861, referitoare la activitatea principelui Frederic
von Lichtenstein, guvernator militar şi civil al Transilvaniei: măsurile sale de prevenire
a unei răscoale a secuilor şi alegerea ca cetăţean de onoare al Sibiului (Präsidial-Akten
5992/1860, 121/1861).
Ref.: H. Klima, op. cit., p. 306.
1075 – Documente (3), din 1862-1863 şi 1867, referitoare la activitatea lui Ludovic
de Creneville ca preşedinte al guvernului Transilvaniei: subordonarea jandarmeriei (1862),
dieta din Sibiu (1863) şi încetarea funcţionării sale (1867) (Präsidial-Akten 903/1862,
1994/1863, 1867/1-29-1).
Ref.: ibidem, p. 316, 318.
1076 – Documente, din 1876-1877, privind intensificarea mişcării naţionale
a românilor din Bucovina sub influenţa luptelor pentru cucerirea independenţei de stat
a României.
Ref.: Ion I. Nistor, Consecinţele războiului pentru neatârnare asupra românilor din
Bucovina şi Basarabia, în Războiul neatârnării, 1877-78, Buc., 1927, p. 171-191.
1077 – Rapoarte (4), din 1908, de la trimisul special austriac la Bucureşti, Victor
von Riedl, şi de la Consulatul Austro-Ungariei, referitoare la raporturile economice
româno-austriece (Handelsministerium 11 b, PZ 3070-908; PZ 25134-908).
Ref.: Şerban Rădulescu-Zoner, L’évolution des rapports..., p. 773-774, 777.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 46, c. 226-245, 699-740.
1078 – Telegramă, din 10/23 octombrie 1918, a contelui J. von Etzdorf, preşedinte
austro-ungar al Bucovinei, despre apropiata adunare naţională a românilor şi hotărârea lor
de a se uni cu România (Ministerium des Innern, K. 2096).
Publ.: 1918 la Români, II, p. 1174-1176.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografie, pach. XXXIV/95.
MS
ÖSTERREICHISCHES STAATSARCHIV.
ABTEILUNG 3: FINANZ- UND HOFKAMMERARCHIV. HOFKAMMERARCHIV
DOC
1082 – Documente (19), din 1527-1572, privind relaţii între Ţările Române şi
Imperiul Habsburgic: scrisori de la împăratul Ferdinand I, regele Maximilian II, Electus
Vesprimiensis, George Wernher, Ladislaus Was de Gyalu, Ştefan Báthory, Camera Austriei
de Jos, urbariul satului românesc Hodoş (1569), informaţii despre ajutoare acordate lui
Despot Vodă şi văduvei lui Aron Vodă, pribegi moldoveni în 1568-1569 (Hoffinanz,
Ungarn: fasc. 14340, 14344, 14396, 15437; Öster. Gedenkbücher: 24, f. 109, 145; 28,
f. 41; 33, f. 171; 119, f. 106, 461; 387, f. 48, 197; 391, f. 157; 392, f. 121; 393, f. 85; 395,
f. 290; 396, f. 36; Sieb. Urkunden fasc. 1).
Publ.: Veress, Documente, I, p. 1-5, 9-10, 42-43, 47, 75, 150, 166, 187, 207, 247, 258,
270-271, 284-286, 308, 327.
1083 – Documente (2), din 1548, privitoare la reorganizarea exploatării minelor de
sare din Maramureş: ordin al regelui Ferdinand al Ungariei şi hotărârea dietei.
Publ.: Monumenta comitialia regni Hungariae, III, Budapesta, 1876, p. 196-215;
Hurmuzaki – Densusianu, H/4, p. 442-444.
1084 – Documente (34), din 1573-1595, privind pribegi români în Imperiul
Habsburgic: scrisori de la împăratul Rudolf II, regele Maximilian II, arhiducele Ernest,
camera din Košice, nobilimea comitatului Sătmar, Camera aulică, consilierii Melith şi
Hoffman, Franciscus Kopacsi, relative la cereri din partea lui Ştefan Mâzgă, pretendent
domnesc, a căpitanului Ladislau Bogdan, a văduvei lui Bogdan Lăpuşneanu, a lui Petru
Şchiopul, Ilie Alexandru şi la întemeierea unui sat lângă Sătmar de către Petru Sandor
„Valachus”, căruia i se acordă titlul de voievod (Niederöster. Kammer, 4, 1594, nr. 132;
1595 nr. 116; Öster. Gedenkbücher 149, f. 345, 392; 155, f. 113, 279, 304; 157, f. 341;
Reichsakten, fasc. 151, 169; Reichsregistratur Kaiser Rudolfs II, vol. 23, p. 325-327;
Ung. Gedenkbücher 397, f. 11, 398, f. 79; 402, f. 36, 407, f. 26; Siebenbürgen, fasc. 15558;
Ungarn, fasc. 14373, 14382, 14394, 14396, 14398, 14399, 14401; Ungarn, Hoffinanz).
Publ.: Veress, Documente, II, p. 11, 37-38, 121-122, 129-131, 139-140, 169-171, 177,
210, 222, 240, 297; III, p. 152-153, 165, 215-216, 242-243, 262-263, 278-280, 282-
283, 296-297, 315-316, 320-321; IV, p. 79-80, 114-115, 184-191, 202, 244, 245,
282-283, 293-294.
1085 – Raport din 1594. Cuprinde informaţii despre complotul magnaţilor ardeleni
contra lui Sigismund Báthory şi descrierea primelor lupte antiotomane din timpul lui
Mihai Viteazul (Siebenbürgen 15558).
Publ.: ibidem, III, p. 208-215.
1086 – Documente (7) din Viena şi Praga, 1597-1599, referitoare la ordinul
împăratului Rudolf II pentru mutarea lui Iliaş Vodă din castelul de la Linz în cel de la
Steyr (Niederöster. Kammer nr. 45, 158 f. 452/1597, 6, 83, 113, 159, f. 5/1598; nr. 159,
f. 396/1599.
Publ.: ibidem, V, p. 116-117, 119-120, 128-132, 139, 206.
180 AUSTRIA
1087 – Documente (106), din 1597-1602, referitoare la acţiunile din vremea lui
Mihai Viteazul, plata soldaţilor imperiali aflaţi sub comanda lui Mihai Viteazul şi a solilor
acestuia la Curtea imperială, donarea domeniului Königsberg din Silezia de către împăratul
Rudolf II lui Mihai Viteazul pentru meritele sale în luptele contra turcilor, onorarea unor
comenzi de arme pentru oştile lui Mihai Viteazul, prezenţa lui Mihai Viteazul la Viena
(decembrie 1600), inventarul lucrurilor rămase de la Mihai Viteazul aduse din Transilvania
la Curtea imperială (31 decembrie 1601) (Böhmische Gedenkbücher 326, f. 372, 435-
407, 645; 327, f. 32-33, 49-52, 35S, 472, 613, 613; Familienakten C.K. 186; Hungarn,
fasc. 14403-14409, 14450, 14454, 14459, 14461, 14641; Niederöster. Kammer nr. 17
(febr. 1599), nr. 63 (febr. 1633), nr. 1 (oct. 1600); Öster. Gedenkbücher vol. 158, f. 67; 159,
f. 5, 18, 97, 102, 396, 483, 503, 654, 676-677, 683, 685, 792; 160, f. 33, 120, 181, 210,
272-273; 161, f. 34, 365; Reichsakten fasc. 136, 169; Siebenbürgischeakten fasc. 15558.
15559, 15588; Ungarische Gedenkbücher 408, f. 121-122, 219, 298; 409, f. 56-57, 104,
113-114, 198, 232; 410, f. 44, 217, 220-221.
Publ.: ibidem, V, p. 59-60, 78-86, 88-89, 94-122, 124-128, 130-131, 132-139, 140-141,
155-156, 165-166, 177, 201-203, 206-210, 214-217, 221-222, 227-233, 237-239,
247, 249-256, 277, 282-283, 314, 316; VI, p. 9, 36-39, 42, 63-67, 88-89, 104-106,
152-153, 170, 219, 255-256, 273-274, 283-289, 293, 296-297, 304-305, 313-316,
338-339, 343, 348-350, 356-357, 385-386, 430, 435, 443-444, 452-453, 464-465,
468-473, 485-487; VII, p. 1-3,13, 15-22; Călători străini, IV, p. 56-83, 88-89, 316-
317 (5 doc., 1597); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 160-162, 167-173,
243-245, 482-483, 557-558 (5 rapoarte, 1597, 1600, o scrisoare a lui Mihai Viteazul,
21 nov. 1597 şi o scrisoare a lui Rudolf II, 1600).
1088 – Documente (6) din Alba Iulia, 1602, de la principele Sigismund Báthory:
acte de înnobilare pentru Dimitrie Nichita Grecul, fratele lui Aga Leca, Nicolae Iuga de
Caransebeş şi Petru Dan de Lăpuşnic, acte de danie pentru Ioan Brancovici (moşii în
districtele Bistra şi Caransebeş), Mihail Neag (moşii în comitatul Zarand), George Pitar de
Caransebeş (un sat în comitatul Timişoara) şi un act de ipotecă emis de capitlul din Alba
Iulia pentru Zamfira, „logofet” din Tei (Liber regius Transilvaniae, f. 127, 132, 160, 175,
193, 202).
Publ.: Veress, Documente, VII, p. 22-25, 31-33, 46-48.
1089 – Documente (62), din 1602-1618, privind intervenţii şi plăţi pentru refugiaţi
din Ţările Române la Curtea imperială (mitropolitul Dionisie Ralli Paleolog, Aga Leca,
Marcu, pretendent domnesc ş.a.), succesiunea lui Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul, precum
şi cheltuielile legate de prezenţa unor soli din Ţările Române (Böhmische Gedenkbücher
327, f. 131; Familienakten B-P 338; Hungarn, fasc. 14417-14418, 14420-14422, 14425,
14432, 14434, 14438, 14439, 14450, 15435-15436; Oester. Gedenkbücher 162, f. 102,
110, 277, 398; 163, f. 146, 236, 337; 165, f. 377; Oberöster. Herrschaftsakten Innsbruck, 10
nov. 1615; fasc, 18119; Reichsakten, fasc. 136; Siebenbürgischeakten 15558; Ungarische
Gedenkbücher 410, f. 226, 256, 312; 411, f. 2, 28-29, 121, 164, 177, 231, 236, 265-266,
294-295.
Publ.: ibidem, VII, p. 13-14, 17, 30-31, 33-34, 53, 74, 76-77, 95, 111-112, 121, 123-124,
127-129, 131, 139-142, 153, 158-159, 164-166, 172-174, 177-181, 185-186, 198-
199, 201, 230-231; VIII, p. 14-15, 24, 27-29, 33-35, 42-43, 68-69, 97-99, 111-112,
AUSTRIA 181
183, 203-204, 250-251, 325-326; IX, p. 6, 12-14, 44-45, 55-57, 60, 115-118, 149-
151, 164-165, 177-178.
1090 – Documente (52), din 1602-1620, privind relaţiile lui Radu Şerban cu
împăraţii Rudolf II, Mathias, Ferdinand II şi cu alţi demnitari imperiali, întâi ca domn
al Ţării Româneşti, apoi ca refugiat la Curtea imperială (Hungarn, fasc. 14419, 14431,
14440-14442, 14444-14445, 14447-14448, 14452, 14454, 14461, 15435-15436;
Siebenbürgischeakten, fasc. 16558; Ungarische Gedenkbücher, 410, f. 239; 411, f. 319).
Publ.: ibidem, VII, p. 20-21, 49, 186-187; VIII, 69-70, 100-101, 170-171, 231-232, 248,
252-254, 259-260, 268-269, 273-275, 285-289, 299-300, 304-308, 313-314; IX,
p. 2, 4, 29-31, 33, 46-47, 68-69, 71-72, 132-136, 140-141, 145-147, 157-159, 161-
162, 173-174, 191-192, 197-199, 201-202, 215-216, 219-222.
1091 – Documente (72), din 1602-1653, privind relaţiile urmaşilor lui Mihai Viteazul
(Nicolae Pătraşcu, soţia sa Ana şi fiul lor Mihai) cu demnitari de la Curtea imperială: diligenţe
pentru moştenirea averii lui Mihai Viteazul, intrată în posesia împăratului, stabilirea unei
pensii lunare şi dificultăţile încasării acesteia, întoarcerea văduvei lui Nicolae Pătraşcu în
Ţara Românească (1640), slujbele lui Mihai Pătraşcu la Curtea imperială, relaţiile acestuia
cu Matei Basarab (Hofquartier Akten nr. 213; Hungarn, fasc. 14420, 14431, 14433, 14434,
14440-14442, 14448, 14451-14454, 14461; Öster. Gedenkbücher 163, f. 242, 252; 168,
f. 30, 54; 174, f. 146; 181, f. 147; Ungarische Gedenkbücher 411, f. 321; 412, f. 406).
Publ.: ibidem, VII, p. 72-74, 95-96, 157-158, 188, 195-198, 239-242, 248-249, 262-263,
276-277, 313-315, 320-321; VIII, p. 1-2, 7-9, 15-18, 22-23, 35, 43, 245-246, 250-
252, 259, 290-293, 306, 314-316, 326; IX, p. 71-73,125-130, 160-161, 163, 165-166,
171-173, 175-176, 183-184, 213-214, 218-219, 224-225, 239, 242, 247-248, 263-
264, 275, 286-288, 330-332, 337-339, 341-342, 351-352; X, p. 4-5, 77-78, 90-91,
134-135, 154-155, 183-184, 193-195, 252-254.
Reprod.: ibidem, VIII, p. 17 (doc. 1607, scrisoare a lui Nicolae Pătraşcu); IX, p. 341
(doc. 1634, scrisoare a lui Mihai Pătraşcu).
1092 – Document din Praga, 1607, prin care împăratul Rudolf II reînnoieşte
privilegiile aromânilor din Croaţia (Hungarn, fasc. 14432).
Publ.: ibidem, VIII, p. 9-13.
1093 – Documente (4) din 1612, privind evenimente din Ţările Române, printre
care scrisori (2) ale lui Gabriel Báthory, principele Transilvaniei, adresate palatinului
George Thurzo (Hungarn, fasc. 15436).
Publ.: ibidem, VIII, p. 266-268, 281-282, 294-298.
1094 – Document din Târgovişte, 13 mai 1621, prin care Radu Mihnea, domnul
Ţării Româneşti, reînnoieşte mănăstirii Cozia privilegiul de a ridica taxa pe sare de la
Ocnele Mari. Traducere oficială în limba latină, Craiova, 1735 (Reichsakten, fasc. 136).
Publ.: ibidem, IX, p. 232.
1095 – Scrisoare din Viena, aprilie 1637, a misionarului Anton Mattaei către
împăratul Ferdinand III, prin care solicită un ajutor bănesc pentru construirea unei biserici
catolice în Bucureşti, cu consimţământul domnului Ţării Româneşti, Matei Basarab
(Hungarn, 2 mai 1637).
Publ.: ibidem, X, p. 1-2.
182 AUSTRIA
1096 – Document din Viena, 26 octombrie 1643, privind tratativele solului Grigorie
Rácz din Ţara Românească cu Camera aulică în scopul cumpărării unei moşii pentru
Matei Basarab (Hungarn).
Publ.: ibidem, X, p. 155-156.
1097 – Scrisoare din Iaşi, 11 aprilie 1649, prin care Vasile Lupu îi solicită lui Mihai
d’Asquier, interpret de limbă turcă la Curtea imperială, să obţină scutire de vamă pentru
trimisul său Ştefan Bablai în drumul său spre Veneţia (Hungarn, fasc. 181).
Publ.: ibidem, X, p. 215.
1098 – Document din Viena, 13 martie 1651, în care este prezentată împăratului
Ferdinand III lista lucrurilor cumpărate de Suzana Lorántffy, văduva principelui Gheorghe
I Rákóczi (Hungarn, fasc. 185).
Publ.: ibidem, X, p. 221.
1099 – Documente (2) din Viena şi Graz, 21 aprilie şi 12 iulie 1660, prin care
împăratul Leopold I ordonă inventarierea lucrurilor din succesiunea lui Mihnea Vodă
(Hungarn, fasc. 207; Ungarische Gedenkbücher 425, f. 332, 391).
Publ.: ibidem, X, p. 350-351, 354-355.
1100 – Documente (6), din 1664-1671, privind relaţiile pribeagului Grigore Ghica,
fost domn al Ţării Româneşti, cu împăratul Leopold I, de la care obţine o locuinţă la Viena
(Hofquartier Akten nr. 806, 865, 904, 998; Ungarische Gedenkbücher 427, p. 70).
Publ.: ibidem, XI, p. 50-51, 117-118, 124-126, 128-131.
1101 – Ordin, din 2 mai 1665, al Camerei imperiale, către Consiliul rentelor din
Moravia privind acordarea de sprijin financiar pribeagului Grigore Ghica, fost domn al
Ţării Româneşti (Hoffinanzarchiv, Rep. Bd. 877, f. 330 b).
Publ.: A. Veress, Pribegia lui Gligoraşcu vodă prin Ungaria şi aiurea (1664-1672)
(ARMSI, s. III, t. 2, 1924, p. 318).
1102 – Scrisoare din Buda, 12 ianuarie 1690, prin care se cere scutire de vamă
pentru mărfuri destinate armatei austriece aflate la Bucureşti (Hungarn).
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 396-397.
1103 – Privilegiu, din 1691, acordat de Constantin Brâncoveanu negustorilor
bulgari stabiliţi în Ţara Românească.
Publ.: N. Iorga, Privilegiul lui Constantin vodă Brîncoveanu pentru bulgarii colonişti
(RI, 11, 1925, p. 305-308).
1104 – Conscripţii fiscale (7), 1692-1781, ale Banatului şi Transilvaniei, pe districte
şi localităţi şi pe categorii de contribuabili (Banater Akten, fasc. 2 rote, f. 11, 82-108,
236-263, dos. 1720; fasc. 66 [1743]; fasc. 70 rote, f. 22-27, [1753]; Cameral Akten, nr.
4682/1783; Ungarn Hoffinanz, 10-17 aug. 1702; [?], fasc. 5, m. 103; ms. 525).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 4, nr. 33; p. 22, nr. 178; p. 24, nr. 198; p. 71, nr. 512; p. 135-136,
nr. 983; p. 159, nr. 1142; p. 272, nr. 1998.
1105 – Documente (69), din 1693, 1701, 1707-1715, 1720-1725, 1727-1731,
1733-1734, 1736, 1739, 1746, 1748-1749, 1755, referitoare la legăturile comerciale şi
AUSTRIA 183
financiare dintre Ţara Românească şi Imperiul Habsburgic, afaceri ale lui Constantin
Brâncoveanu în Transilvania, cumpărări de moşii, averea principelui confiscată de imperiali
după moartea sa (inventare de bunuri şi acte, liste de odoare), demersurile Mariei şi ale
lui Constantin Brâncoveanu pentru recuperarea moştenirii prin scrisori către împăratul
Carol VI şi prin secretarul Gheorghe Trapezuntiu (Reichsfinanzarchiv, Siebenbürgen,
Prot. 1710, f. 85, 619; 1711, f. 238; 1712, f. 693-694).
Publ.: C. Giurescu, N. Dobrescu, Documente şi regeste privitoare la Constantin
Brâncoveanu, Buc., 1907, p. 78, 117-118, 155-161, 167-171, 173, 176-179, 183,
185-187, 191-195, 203-206, 216-217, 228-230, 236-237, 254-255, 275-279, 287-
290, 294-298, 315-325, 328-334, 341-345, 349-358, 361-370, 373-375, 385-391.
1106 – Proiect, din 1703, pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale transilvănene.
Ref.: Lukinics Imre, Egy erdélyi kercskedelmi társaság tenie 1703-ból („Századok”,
48, 1914, nr. 1, p. 464-476); Paul Cernovodeanu, Mercantilist Projects to Promote
Transylvania’s Foreign Trade at the Beginning of the Habsburg Domination („The
Journal of European Economic History”, 1, 1972, nr. 2, p. 409-417).
1107 – Document, din 1704, privind interesele economice ale Austriei în Ţările
Române (Ungarische Hoffinanz, 29).
Publ.: I. Moga, Les antécédents du traité de commerce de Passarowitz („Balcania”, 6,
1943, p. 123-128).
1108 – Documente (187), din 1716-1739, referitoare la politica austriacă în
Principatele Române şi administrarea Olteniei în timpul ocupaţiei din 1718-1739:
instrucţiuni din partea Camerei aulice, rapoarte şi scrisori ale generalului Stainville şi
Iulius Veterani de la Ignaz Haan, domnitorul Nicolae Mavrocordat, mitropolitul Vincenţiu
Ivanovici, compania greacă din Craiova, boierii Dumitraşcu Golumbeanu, Tudoraşcu şi
Constantin Fărcăşanu, Constantin Obedeanu, Mihail Roşianu ş.a., proclamaţia lui Nicolae
Mavrocordat contra lui Barbu Brăiloiu (1716), decretul imperial pentru organizarea
Olteniei (1719), instrucţiuni şi liste de taxe ale vămilor de la Câineni, Vulcan şi Târgu Jiu,
liste de soldaţi români înrolaţi în armata austriacă, situaţii ale veniturilor Olteniei, liste
de sate, hotărâre privind cursul monedei în Oltenia (1729), cuprinzând informaţii despre
reorganizarea administrativă şi exploatarea economică sub ocupaţia austriacă a Olteniei,
despre emigrări de ţărani din Transilvania în Ţara Românească, despre minele de aur şi
sare din Oltenia ş.a. (Siebenbürgen; Österreichische Wallachey).
Publ.: C. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei sub austrieci, I, Buc., 1913, p. 43-
44, 84, 106-107, 131-137, 162-163, 235, 238, 264-269, 274-284, 288-292, 295-297,
301, 303-306, 308-309, 311, 321-325, 329, 349-385, 388-389, 415-416, 467-482,
486, 513, 523-525, 530-531, 541-543, 594-600, 609-612, 619-620, 627-632, 644-
645, 647-654; II, Buc., 1944, p. 29-30, 134-137, 175-178, 193-200, 232-233, 239-
244, 265, 281, 284, 299-331, 341-346, 348-384, 388-394, 397-400, 402-413, 416-
428, 430-433, 437-441, 451-453, 458-463, 467-477, 498-528, 530-533, 539-542; III,
Buc., 1944, p. 1-14, 31, 34-35, 50-81, 91-94, 109, 224-226, 295-296, 342-344, 359-
361, 383, 385-386, 388-389, 391, 395-405.
1109 – Documente (17), 1716-1778, referitoare la contribuţiile totale şi militare, în
bani şi natură, din Banat şi Transilvania şi la numărul soldaţilor lăsaţi la vatră şi colonizaţi
184 AUSTRIA
în Banat în 1763-1764 (Banater Akten, fasc. l rote, fol. 111-112, dos. 1718; fol. 116-117,
258, 470, dos. 1719; fol. 264-265, 1719; fasc. 2 rote, p. 107-108, 261-263, dos. 1720;
fasc. 2 rote, p. 107-108, 261-263, dos. 1720; 18 ian. 1729; fasc. 6 rote, fol. 835, dos. 1730;
fol. 839, dos. 1731; fasc. 35/1763-1764; Credit A.A. Akten, 2/2, 1771; 2/1, nr. 5/1771; 1/7,
1775, l, nr. 9 b, 1778; Hoffinanz, pachet 14031, 9 nov. 1716; Staatsratakten, nr. 350/1763;
ms. 243/f. 105-127; ms. 244, 247, 248, 250, 251/1768; ms. 244/1770; 245/1771).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 56, nr. 415; p. 59, nr. 431; p. 60, nr. 445; p. 63, nr. 470;
p. 72, nr. 523; p. 98, nr. 683; p. 100, nr. 703; p. 155, nr. 1121; p. 162, nr. 1170; p. 167,
nr. 1212; p. 185, nr. 1344; p. 187, nr. 1355; p. 212, nr. 1527, 1529; p. 224, nr. 1618;
p. 256, nr. 1879, 1880.
1110 – Documente, din 1716-1806, privind situaţia Bisericii catolice din Banat.
Ref.: Kólóman Juhász, Die Franziskaner im Banat in den Jahren 1716-1806 (SDA, 4,
1961, p. 30-47); Waltraut Sponner, Kirchenpolitik im Banat von 1717-78, Viena, 1941.
1111 – Documente (86), 1716-1820, referitoare la situaţia financiară şi economică
a Transilvaniei şi Banatului; venituri şi cheltuieli, producţie şi comerţ, datorii publice,
meserii, arenzi, probleme administrative etc. (Banater Akten, fasc. l rote, fol. 59, dos.
1717; fol. 85, 128, dos. 1718; fasc. 2 rote, fol. 472, 1718, febr. 24, nov.; fasc. 2, fol. 389,
470, dos. 1719; 30 dec. 1721; fasc. 3 rote, fol. 361-362, dos. 1721; fasc. 2 rote, p. 414
[1727]; 18 ian. 1729; 23 febr., 10 mai 1730; 14 mai 1731; fasc. 7 rote, fol. 997, dos. 1734;
fasc. 7 rote, fol. 595, dos. 1736; 9 iul. şi 26 oct. 1736; fasc. 9 rote, fol. 285,1737; 6 sept.
1739; 30 dec. 1748; 22 apr., l sept., 22, 31 dec. 1749; 29 apr., 20 aug. 1750; fasc. 13/1750;
22, 28 dec.; fasc. 86/1751, iul.; 8 ian., 12 oct. 1752; fasc. 20 [1753]; 23 sept. 1755; fasc. 20
[1757]; fasc. 42, nr. 16/1758, 8 iul.; fasc. 19/1759, 8 ian.; fasc. 20, nr. 6/mai 1761; fasc. 20,
nr. 24/ian. 1763; fasc. 35, nr. 22/iun. 1763; fasc. 42/1763, 14 iun.; fasc. 19/22 mar. 1765;
fasc. 20/27 mai 1767; fasc. 35, nr. 64/febr. 1767, fasc. rote 1981, p. 42 [1768]; fasc. 35, nr.
25/ aug. 1769; fasc. 2, nr. 58/sept. 1769; fasc. 75, nr. 8, 19, 138/1771, 31 ian. şi 27 nov.;
fasc. 13, nr. 74/1772, 9 mai; fasc. 13/14 sept. 1773; fasc. l, nr. 20/iul. 1774; fasc. 75/1775;
fasc. 16, 38/23 nov. 1776; Cammerale Ungarn, fasc. 28 (508), subd. 5/1766, fol. 277-278;
fasc. 26, subd. 7, 12 dec. 1767, fol. 3; fasc. 26, subd. 4, nr. 43/aug. 1772, fol. 141; fasc.
26, subd. 3, nr. 145/1774, fol. 3; fasc. 25 (520), subd. 4, nr. 149/1774, apr., fol. 690, 707,
724, 762, 785; fasc. 527, subd. 4, nr. 149/1774, fol. 120; fasc. 26, nr. 10/1776, ian. fol.
160; fasc. 13, nr. 7/oct. 1798; 142/mar. 1801; 107/nov. 1802; Civitatensia, fasc. 3, 1756,
26 mar.; fasc. 8, 1758, 23 aug.; fasc. 8, 1758, 30 oct.; Camm. Hung., 32 [1743]; 1750-
1751; fasc. 152, f. 169-181, 192; fasc. 44/nov. 1762; fasc. 32, nr. 239/30 aug. 1763; fasc.
38/15 febr. 1765; nr. 36/17 mai şi 17 sept. 1771; Finanzministerium, fasc. 32, nr. 110/838;
26/968, 1794; fasc. 32, nr. 4617/105, oct. 1805; fasc. 32, nr. 252/iul. 1808; nr. 184/iul.
1817; Grundlicher Bericht von dem Temesvarer Banat, 1759; nr. 15319/1 mai 1726; nr.
73/1769; nr. 36/1771; fond. 13, nr. 220/ian. 1819; nr. 155, febr., iul. 1819; nr. 124, mar.
1819; nr. 54/iul. 1819; nr. 224-227/mar. 1819; nr. 78/dec. 1820; nr. 230/nov. 1820; M. n.
Bw, fasc. rote 1919, nr. 192, 15 iun. 1767; Temes Einheitungs-Sachen; ms. 243, f. 177-
192; ms. 243 B; ms. 247-248; ms. 250; ms. 339-347; ms. 424, p. 43; ms. 496).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 56, nr. 416; p. 59, nr. 429; p. 60, nr. 447; p. 62, nr. 460; p. 82,
nr. 543, 544; p. 83, nr. 545; p. 93, nr. 634; p. 94, nr. 644; p. 96, nr. 661; p. 98, nr. 685;
p. 103, nr. 736; p. 105, nr. 745; p. 113, nr. 801; p. 114, nr. 807, 809; p. 115, nr. 815;
p. 120, nr. 852; p. 121, nr. 864; p. 128, nr. 919; p. 135, nr. 980; p. 144, nr. 1046; p.
AUSTRIA 185
145, nr. 1053, 1054; p. 146, nr. 1055, 1059; p. 151, nr. 1091; p. 153, nr. 1107; p. 154,
nr. 1116; p. 155, nr. 1122; p. 158, nr. 1135; p. 159, nr. 1145; p. 160, nr. 1153; p. 161,
nr. 1157; p. 163, nr. 1180; p. 166, nr. 1205; p. 167, nr. 1208; p. 168, nr. 1215, 1218;
p. 169, nr. 1223, 1228, 1229, 1230; p. 174, nr. 1272; p. 177, nr. 1278; p. 178, nr. 1282,
1286; p. 181, nr. 1310; p. 182, nr. 1316; p. 183, nr. 1328; p. 184, nr. 1339; p. 188,
nr. 1362; p. 192, nr. 1392, 1394; p. 196, nr. 1420; p. 198, nr. 1432; p. 201, nr. 1454,
1458; p. 205, nr. 1487; p. 207, nr. 1496, 1497; p. 211, nr. 1523; p. 214, nr. 1548;
p. 215, nr. 1553; p. 216, nr. 1561; p. 217, nr. 1574; p. 226, nr. 1633, 1637; p. 227,
nr. 1650; p. 233, nr. 1684, 1685, 1687; p. 240, nr. 1745, 1746; p. 247, nr. 1812; p. 273,
nr. 2009; p. 341, nr. 2548; p. 351, nr. 2634; p. 376, nr. 2848; p. 390, nr. 2972; p. 442,
nr. 3434; p. 455, nr. 3555.
1112 – Documente (2), din 1717, 1763, cuprinzând numărul şi denumirile
localităţilor din Banat (Banater Akten, fasc. 1 Rote, fol. 69-84 (dos. 1718); fol. 317-324
(dos. 1719); fasc. 36, nr. 29/apr. 1763; 22/iunie 1763).
Ref.: ibidem, p. 58, nr. 425; p. 184, nr. 1335.
1113 – Documente, din 1718-1778, privind organizarea şcolilor din Banat.
Ref.: Herta Tietz, Die Einrichtung eines Schulwesens für Rumänen und Serben im
Kaiserlichen Banat. 1718-1778 (SDA, 9, 1966, p. 186-219).
1114 – Documente, din 1718 până la sfârşitul sec. XVIII, privind situaţia Banatului
după ocupaţia austriacă: corespondenţa primului guvernator, contele Mercy-Argenteau,
actele administraţiei imperiale reflectând dezvoltarea economică a provinciei, contribuţiile
fiscale, colonizările etc. (Banater Akten, Siebenbürgische Akten).
Ref.: Josef Kallbrunner, Zur Geschichte der Wirtschaft in Temescher Banat bis zum Ausgang
des siebenjährigen Krieges (SF 1, 1936, p. 46-60); Friedrich Lotz, Die französische
Kolonisation des Banats (1748-1773) (SF, 23, 1964, p. 132-178); Ladislaus Michael
Weifert, Beiträge zur Meryschen Besiedlung des Banats, în Gedenkschrift für Harold
Steinacker (1875-1965), München, 1966, p. 133-145; Sonja Iordan, Die Kaiserliche
Wirtschaftspolitik im Banat im 18-ten Jahrhundert, München, 1967; Aurel Ţintă,
Situaţia Banatului la cucerirea lui de către habsburgi, în Studii de istorie a Banatului,
Timişoara, 1969, p. 89-114; idem, Colonizări forţate de refugiaţi spanioli şi italieni
în Banat (1716-1740) (ibidem, 2, 1970, p. 111-139); idem, Colonizările habsburgice
în Banat, 1716-1740, Timişoara, 1973, 215 p.; Costin Feneşan, Kolonisation des
Banater Berglandes im 18. Jahrhundert (FVL, 22, 1979, nr. 2, p. 43-50).
Publ.: J. Arneth, Correspondance secrète entre Marie Thérèse et le comte de Mercy-
Argenteau, I-III, Paris, 1875; Aurel Ţintă, Contribuţii documentare la istoria
Banatului la începutul stăpânirii habsburgice, în Studii de istorie a Banatului, III,
Timişoara, 1974, p. 27-93.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 12, 36, 129-131, 205-208.
1115 – Documente (18), 1718-1803, referitoare la colonizările făcute în Banat:
date statistice ale familiilor şi persoanelor, ale localităţilor de colonizare, evidenţa
naţionalităţilor, cuantumul cheltuielilor de întreţinere etc. (Banater Akten, fasc. 2 rote,
fol. 27-32, dos. 1719; fasc. 4 rote, fol. 661, dos. 1722; fasc. 4 rote, fol. 223, dos. 1725;
fasc. 6 rote, fol. 1254, dos. 1728; fasc. 8 rote, fol. 174, dos. 1736; fasc. 7 rote, fol. 531-535,
186 AUSTRIA
569-574, dos. 1736; fasc. 9 rote, fol. 356, dos. 1738; fasc. 10 rote, fol. 230-278, dos. 1741;
fasc. 35, nr. 22/iun. 1763; fasc. 20, nr. 2/febr. 1764; fasc. 20, nr. 14/oct. 1765; 116/1768;
fasc. 35, nr. 45/iul. 1768; 2262, 2306, 2567, 3046, 3350, 3655, 4001, 4434/1769; fasc.
35, nr. 22 şi nr. 89 oct. 1769, 434, 921, 1304, 1745, 2137, 2499, 2893, 3214, 3965/1770;
fasc. 13 şi 68, iun. 1770; 70, 543, 937, 1324, 2112, 2442, 2805, 3126, 3799, 4138/1771;
fasc. 35, nr. 4/dec. 1772; 48/ian. 1772; 36/dec. 1772; 32, 35, 81, 82, 862, 117, 1405, 1634,
1912, 2431/1772; fasc. 8/1773; 36/8 mai 1773; 87/mar. 1-2/21; nr. 154, fol. 70 şi 101; [?],
fasc. 13204/71; ms. 424, p. 9).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 63, nr. 468; p. 85, nr. 568; p. 87, nr. 583; p. 114, nr. 816; p. 119,
nr. 845, 846; p. 124, nr. 881; p. 129, nr. 925; p. 156, nr. 1131; p. 157, nr. 1132; p. 188,
nr. 1364; p. 211, nr. 1520; p. 216, nr. 1566; p. 217, nr. 1578; p. 218, nr. 1582; p. 234,
nr. 1692; p. 244, nr. 1777; p. 370, nr. 2803.
1116 – Documente, din 1719-1740, referitoare la administraţia Bisericii ortodoxe
din Oltenia în timpul ocupaţiei austriece: statutul Bisericii potrivit proclamaţiei împăratului
Carol VI către populaţia provinciei (1719), dispoziţia Camerei aulice ca pravila ţării
să fie tradusă în limba latină, recomandări şi ordine către Ignaţiu Hann în ce priveşte
administrarea minelor, scutirile de impozite pentru mănăstiri şi boieri, inventare ale
satelor şi familiilor aparţinând mănăstirilor şi episcopiei, schimbări de egumeni, aprobări
de tipăriri de cărţi, alegeri de episcopi, corespondenţă cu mitropolitul Moise Petrovici,
măsura traducerii hrisoavelor din mănăstiri, controlul activităţii episcopului de Râmnic,
Inochentie (Reichsfinanzarchiv, Siebenbürgen, Wallachey).
Publ.: N. Dobrescu, Istoria Bisericii Române din Oltenia în timpul ocupaţiunii austriace
(1716-1739), Buc., 1906, p. 138-139, 141-159, 168, 185-189, 193-197, 200-205,
208-209, 212-217, 223-228, 230-231, 276-293, 316-318, 320, 327-329, 362-363.
1117 – Documente, din 1727-1729, 1762-1763, 1811, privind activitatea economică
în Oltenia şi Banat sub ocupaţia austriacă şi relaţiile de schimb dintre Ţara Românească,
Banat şi Transilvania: exploatările miniere din Banat şi exporturile de cupru spre
Oltenia ale negustorului Petrică Lupu (1727-1729); activitatea negustorilor munteni în
Banat şi Transilvania (1762-1763), date despre numărul de comercianţi ardeleni în Ţara
Românească şi Moldova (1811) (Banater Akten; fasc. Rot 8, Majus p. 80-86; Rot 194,
f. 78-85; Rot 196, f. 325-336; Siebenbürgische Akten: fasc. Rot 153, f. 19-29, 56; Rot 173,
f. 272).
Ref.: Tiberiu Moţ, Cercetări în arhivele de peste hotare. Austria (RA, 1973, nr. 1,
p. 99-102); idem, Informaţii documentare privind economia Ţărilor Româneşti în
sec. XVIII din arhivele din Viena, în Studii de istorie a Banatului, III, 1974, p. 93-105.
1118 – Rechnung über die von Ihre Päpstliche Heyligkeyt zu Behuef des Fortifications
Bau beider Graniz-Vöstungen Belgrad und Temesvar, von der gesamten Geistlichkeit in
allen kayserl. Erblanden zu bezahlen verwillighte Decimation und Subsidiengelder [...].
Situaţie întocmită la 31 decembrie 1733 la Viena, cuprinzând sumele adunate de Biserică
pentru întărirea frontierei dintre Banat şi Imperiul Otoman (ms. 426, f. 28v-29r).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 207, nr. 322.
1119 – Documente (4), 1733-1775, referitoare la confesiunile creştine din
Transilvania şi Banat (Banater Akten, nr. 35/14 mar. 1763, iun. 1763; fasc. 34/1775, p. 31
şi urm.; Cammeralia Transilvanica, nr. 57/1774; Hungarn, ms. 438, f. 29-31).
AUSTRIA 187
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 112, nr. 794; p. 186, nr. 1351; p. 241, nr. 1754; p. 245, nr. 1792.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 151, c. 1590-1596.
1120 – Documente (19), 1733-1786, referitoare la importul şi exportul Transilvaniei
şi Banatului, la comerţul de tranzit, la târgurile anuale şi săptămânale bănăţene (Banater
Akten, 26 oct. 1736; 24 mar. 1747; 26 febr., 5 mar. 1749; 13 dec. 1753; 8 mar. 1754; fasc.
75, nr. 13552/8 oct. 1761; fasc. 35, dec. 1764-5 ian. 1765; fasc. 13, nr. 5/10 nov. 1765;
fasc. 35, nr. 64/febr. 1767; fasc. 11, 13/12 nov. 1770; fasc. 23, 41/9 ian. 1771; fasc. 68, nr.
5/2 febr. 1771; fasc. 41, 77/20 febr. 1771; fasc. 115/25 mai 1771; fasc. 54, nr. 49, 58/14
dec. 1771; fasc. l, nr. 1/1 sept. 1773; fasc. 13, nr. 5/6 dec. 1776; Finanzministerium, fasc.
5349/1770-1775; Hung. Komm., fasc. 32, 32/3; fasc. 32/19 oct. 1762, 30 aug. 1763, 25
sept. 1764; Oberste Rechnung Karton 61 a, 62, Litt. E, fasc. 9, nr. 1925/1784; ms. 424).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 109, nr. 785; p. 114, nr. 811; p. 141, nr. 1014; p. 143, nr. 1027;
p. 158, nr. 1138; p. 166, nr. 1204; p. 173, nr. 1264; p. 179-180, nr. 1297; p. 187, nr. 1356;
p. 190, nr. 1378; p. 193, nr. 1404; p. 198, nr. 1431; p. 204, nr. 1478; p. 210, nr. 1513;
p. 211, nr. 1526; p. 226, nr. 164; p. 227, nr. 1652; p. 244, nr. 1784; p. 299, nr. 2211.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 36/v, c. 104-487 (valoarea importului, exportului
şi comerţului de tranzit al Austriei, pe articole, 1768).
1121 – Conscripţie, din 1743. Cuprinde date despre localităţile şi populaţia Banatului
pe naţionalităţi şi cu sarcinile fiscale la această dată (Banater Akten, fasz. nr. 66).
Ref.: Bujor Surdu, Aspecte privitoare la situaţia Banatului în 1743 (AIIC, 13, 1970,
p. 7-21).
Publ.: N. Dobrescu, Câteva date privitoare la Banat şi românii bănăţeni („Transilvania”,
36, 1905, p. 143-144); Bujor Surdu, op. cit., p. 22-64.
Reprod.: Inst. de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca, mf.
1122 – Documente, din 1749-1752, relative la familiile boiereşti Brăiloiu şi
Brediceanu, pribegite din Oltenia în Banat (Banater Akten).
Publ.: Caius Brediceanu, Noi documente referitoare la familiile Brăiloiu şi Brediceanu
(„Analele Banatului”, 4, 1931, apr.-dec., p. 166-170).
1123 – Documente, din 1750-1773 şi 1801-1814, privind situaţia economică a
Transilvaniei, schimburile economice cu Ţara Românească şi Moldova (Siebenbürgische
Akten, fasc. rot 65, 66, 111, 153, 157, 158, 161, 171, 173, 333, 336, 349).
Ref.: Tiberiu Moţ, op. cit., p. 101.
1124 – Documente, din 1751-1811, 1815-1847, despre activitatea comercială a
Transilvaniei şi Banatului (Kommerz, fasc. rot 1, 5, 10, 11, 39, 96, 114, 121, 947, 951,
972, 974, 976, 978, 1049, 1089, 1114).
Ref.: ibidem.
1125 – Document, din 1758, relativ la contribuţia în bani a Banatului şi la modul
cum era repartizată (Verfassung des Temeswarer Banats).
Ref.: Bujor Surdu, Sistemul impunerilor fiscale în Banat în secolul al XVIII-lea, în Ştefan
Meteş la 85 de ani, Cluj-Napoca, 1977, p. 271.
1126 – Registre (4), din anii 1761, 1762, 1768 şi 1774-1775, ale Oficiului vamal
superior din Timişoara. Cuprind informaţii despre comerţul exterior al Banatului.
188 AUSTRIA
Ref.: Herbert Jaeger, Aspecte din istoria comerţului bănăţean în secolul al XVIII-lea.
Pe marginea unor registre vamale (SMIM, 6, 1973, p. 243-257).
1127 – Documente (6), referitoare la cuantumul bugetului provincial anual al
Banatului în 1761-1769 (Banater Akten, fasc. 20, nr. 12/dec. 1761; 24/ian. 1763; 2/febr.
1764; 14/oct. 1765; 27/mai 1767; 17/ ian. 1769).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 180, nr. 1302.
1128 – Raport din Viena, 17 aprilie 1763, al lui Karl Friedrich von Hatzfeld zu
Gleichen către împărăteasa Maria Tereza, privitor la aşezarea coloniştilor germani în
Banat, 4 p. (Banater Akten, rot. nr. 146 A, f. 316, 322, zu: GZ ex junio 1763; f. 311-328).
Ref. şi reprod.: Gottfried Mraz, în Die Donauschwaben, p. 127-128, nr. 16 c.
1129 – Documente, din 1765-1804, privind exploatările miniere din Banat şi Munţii
Apuseni (Münz und Bergwesen, fasc. rot 3, 1977, 1992, 2078-2084, 2161, 2171, 2197).
Ref.: ibidem, p. 101-102.
1130 – Documente (8), din 1766 şi 1769, cuprinzând solicitările adresate
administraţiei provinciale a Banatului şi Camerei aulice din Viena, de către tipografii
Ferdinand Rädlitz din Wroclaw (1766) şi František Petzco din Bratislava (1769) pentru
a înfiinţa o tipografie la Timişoara (Banater Akten, rot nr. 208, fasc. 79, nr. 4, 13, 15, 52,
54, 69, 73, 78).
Ref.: Nikola Gavrilović, Importance de Timişoara pour la coopération culturelle serbo-
roumaine au XVIIIe siècle (RESEE, 13, 1975, nr. 4, p. 536).
1131 – Documente (13), din 1766-1804, referitoare la şcolile din Banat, ortodoxe
şi catolice, frecvenţa şcolară, manuale, ajutoarele erariale (Banater Akten, fasc. 35,
nr. 45/iul. 1768; fasc. 32, nr. 58/mar. 1777; Cammerale Ungarn, fasc. 41, nr. 110/486/
mai 1792; fasc. 41, nr. 221/iul. 1804; Hofkammerarchiv, fasc. 31/1766; fasc. 494/1767;
fasc. 30, nr. 127/aug. 1771; fasc. 32, nr. 12/febr. 1773; fasc. 32, 41/sept. 1776; fasc. 2189,
nr. 4828/1778).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 204, nr. 1477; p. 213, nr. 1538, 1539; p. 224, nr. 1621; p. 227,
nr. 1646; p. 249, nr. 1822; p. 251, nr. 1845; p. 257, nr. 1891; p. 333, nr. 2490; p. 354,
nr. 2663; p. 362, nr. 2731; p. 371, nr. 2806; p. 383, nr. 2905.
1132 – Documente (2), din 1768-1769, privitoare la interzicerea de către Guvernul
austriac a legăturilor dintre românii din Transilvania şi Rusia şi emigrarea lor acolo
(1768, f. 122, nr. 24; 1769, f. 109, nr. 72).
Ref.: Carol Göllner, Participarea emisarilor Mihail Popescu şi Salis la Revoluţia lui Horia
(AIINC, 6, 1931-1935, p. 513).
1133 – Planuri, de case-tip pentru coloniştii germani din Banat [1770], întocmite de
Johann Theodor Koska (Rb. 77, anexă la Banater Akten, rote nr. 116, f. 376-411, GZ 25,
ex. novembris 1770).
Ref. şi reprod.: Gottfried Mraz, în op. cit., p. 133-134, nr. 24.
1134 – Tabel al caselor nou construite între l ianuarie 1770 şi 29 septembrie 1771
în districtele Timişoara, Lipova şi Cenad, întocmit de Karl Neumann Edler von Bucholt,
AUSTRIA 189
Publ.: Mihai Popescu, Spicuiri noi despre Horia, Cloşca şi Crişan (RA, 1924-1926, nr. 3,
p. 414-415).
1143 – Tabel, din 1794 al şcolilor catolice şi ortodoxe din Banat subvenţionate de
Camera aulică (Kammerale Ungarn, fasc. 14, nr. 221/iulie 1804).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 342, nr. 2554.
1144 – Documente (2), din 1796 şi 1820, referitoare la Ion Budai-Deleanu:
reabilitarea sa după conflictul cu poliţia din 1795 şi decizia de pensie acordată soţiei sale
Marianne (fasc. 7 a, Zl. 544/IV/1796; fasc. 10, Zl. 469/XII/1820).
Ref.: E. Prokopowitsch, Zu Jon Budai-Deleanu Lebensgeschichte (SF, 19, 1960, p. 293,
295).
1145 – Document, din 1797, privind corpul de plăieşi din Bucovina (Kameralakten
von Galizien, 1797).
Ref.: E. Prokopowitsch, Ein Bukowiner Freikorps im Jahre 1797 (SF, 23, 1964,
p. 339-341).
1146 – Documente, din 1803-1804, privind săpăturile arheologice de la Grădiştea
Muncelului (Acta Cameralia Transsilvanica).
Ref. şi publ.: S. Jakó, Cercetări arheologice la cetatea Grădiştea Muncelului în anii
1803-1804 (AMN, 3, 1966, p. 103-120); idem, Date privitoare la cercetările
arheologice de la Grădiştea Muncelului în anul 1803 ( idem, 5, 1968, p. 433-443).
1147 – Scrisoare din Baden bei Wien, 21 august 1806, a împăratului Francisc I
către contele Karl Zichy, preşedintele Camerei aulice, privitoare la emigrarea coloniştilor
germani din Banat către Rusia (Kammerale Ungarn, rote nr. 712, p. 263-266, zu: GZ 119,
ex. Augusto 1806).
Ref.: Gottfried Mraz, în Die Donauschwaben, p. 135-136, nr. 27.
1148 – Proiect, din 1846, pentru înfiinţarea unei tipografii la Viena, în vederea
publicării de cărţi în limba română.
Ref. şi publ.: Miskolczi Ambrus, Projects of the Vienna state printing-house
(Staatsdrückerei) for the publication of Romanian books in the 1850’s. A historical
overview of the problem with special reference to Transilvania (RESEE, 18, 1980,
nr. 2, p. 325-331).
MS
CR
1153 – Hărţi (8), din prima jumătate a sec. XVIII, ale exploatărilor miniere de la
Dognecea şi Ocna de Fier-Moraviţa din Banat.
Ref. şi reprod.: Volker Wollmann, Hărţi privind exploatările miniere de la Dognecea din
prima jumătate a secolului al XVIII-lea („Banatica”, 3, 1975, p. I-VII, 175-190).
ÖSTERREICHISCHES STAATSARCHIV.
ABTEILUNG 4: KRIEGSARCHIV
DOC
Publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 86-87, 176-189, 195-198, 200-206, 213-216, 274-278, 287,
295-296, 320-323, 362, 368, 380-381; Călători străini, III, p. 245-251 (rap. Giovanni
de Marini Poli, 1594), p. 269-274; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I,
p. 74-75, 145-146, 200-208 (4 doc., Giovanni de Marini Poli, 1594; rap. 1596;
2 scrisori Mihai Viteazul, 5 sept. 1596, 11 iul. 1598).
Reprod.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 1-2 (semnătura lui Mihai Viteazul, doc.,
9 iun. 1598).
1158 – Scrisoare din Alba Iulia, 23 noiembrie 1594, prin care principele Sigismund
Báthory argumentează arhiducelui Matthias necesitatea continuării luptei antiotomane
(Alte Feldakten, 1594, 11, 8).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 44-45.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 325, c. 220-221.
1159 – Documente (184), din 1594-1601, privitoare la relaţiile politice şi militare
dintre Mihai Viteazul şi imperiali: scrisori de la Mihai Viteazul (3), Aron Vodă, Ştefan
Răzvan, Ieremia Movilă, banul Mihalcea, împăratul Rudolf II, arhiducele Matthias,
Bartholomeu Pezzen, George Basta, Giovanni de Marini Poli, Şt. Csáky.
Publ.: Szádeczky Lajos, Erdély és Mihai Vajda története 1595-1601 [Istoria Transilvaniei
şi a lui Mihai voievod, 1595-1601, cu documente], Timişoara, 1893, p. 234, 343-
45, 356, 449, 452, 525-526, 532, 534-535, 537-540, 542, 544-556, 558-563, 583,
590-591; Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1-3, 6-7, 18, 35-38, 41-44, 268-270, 304-305,
314-317, 360-362, 378, 446, 483-485, 496-497, 503-504, 522-524, 526, 531-534,
536-539, 556, 558, 561, 815, 819, 823-824, 874, 893-894, 898, 910-913, 915-928,
931-934, 936-938, 940, 954, 963-964, 966-967, 970-986, 988-994, 996-998, 1002-
1003, 1005-1007, 1010, 1012-1015, 1021-1028, 1030-1031, 1066-1067, 1070-1078,
1080, 1094, 1106, 1114-1117, 1120, 1125-1126, 1140-1141, 1148-1149, 1152, 1178-
1179, 1193-1194, 1223, 1226, 1260-1262, 1270, 1273, 1278-1279; Călători străini,
III, p. 252-254 (doc. 1596); IV, p. 98-104 (doc., 11 iun. 1598); DRH, B, XI, p. 529-
530 (doc. 1600); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 196-207, 494, 511-513
(3 doc. 1598, 1600 şi scrisoare de la Mihai Viteazul, 6 iul. 1598).
Reprod.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 5-7, 10-11, 13-14 (însemnări de la Mihai
Viteazul, doc. 1600-1601).
1160 – Scrisori (2), 28 aprilie şi august 1595, ale lui Giovanni de Marini Poli către
consilierul Bartholomeu Pezzen şi împăratul Rudolf II, în legătură cu succesele militare
ale lui Mihai Viteazul şi înlocuirea lui Aron vodă cu Ştefan Răzvan (Feldakten 1595, 4,
ad. 1 1/2, 13 ad. 9).
Publ.: Veress, Documente, IV, p. 205-207, 250-257; Călători străini, III, p. 255-267.
1161 – Documente (103), din 1596-1616, cuprinzând avize, rapoarte şi scrisori cu
privire la relaţiile Ţărilor Române cu împăraţii Rudolf II şi Mathias şi cu alţi demnitari
imperiali. Printre emitenţii scrisorilor: cancelarul Transilvaniei, Ştefan Josika (Cluj,
1596); împăratul Rudolf II (Praga, 1598, 1602); arhiducele Maximilian (Košice, 1598,
Mergentheim, 1599); arhiducele Matthias (Viena, 1601, 1603, 1604); Sigismund Báthory
(1601); Radu Şerban (Sátmar, 1602, Târgovişte, 1604, Makonica, 1611, Trnava, 1613,
Ujhorod, 1616); Simion Movilă (Arded, 1611); arhiducele Ferdinand (Wienerneustadt,
Viena, 1614); Gabriel Béthlen (Alba Iulia, 1615, 1616) (Feldakten, 1596, 2. 13. 5/4; 1602,
AUSTRIA 193
10 a.d. 4; 1604, 8 a.d. I/a, b, 2/b, a.d. 1/c, a.d. 2/e, f.; 1616, 5.2; Prager Hofkriegsrat,
f. 22-44; fasc 70, nr. 21, 34; fasc. 71; fasc. 82; fasc. 83, nr. 56; fasc. 84, nr. 57; fasc. 85,
nr. 189; fasc. 86, nr. 9, aug. 89; fasc. 87, iun. nr. 62, iul. 33-100; fasc. 89, mar. 11; fasc. 119
Registratur: 1602 dec. 10, 1603 aug. 102, 103; sept. 34, 1604 ian. 98; iun. 173; 1611 ian.
41, febr. 27, mar. 23; mai 8; iun. 33; oct. 11, 12; nov. 2, 3, 6; dec. 8; 1612 ian. 24, iun. 64;
iul. 44; 1613 aug. 45, sept. 33, 61; nov. 85, dec. 3; 1614 mai 41, iul. 41, 88, aug. 34; 1615
ian. 43, febr. 23, aug. 43, sept. 43, nov. 47, dec. 13/1, 18, 21; 1616 febr. 13, apr. 28, mai
18/3, 27; iun. 3/1, 39/1, 43, 46, 47, iul. 3/1, aug. 5, 55).
Publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 569-570 (extras doc. 1616, scrisoare de la George Thurzó către
principele Gabriel Béthlen); Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1056 (doc., 2 oct., 1600;
scrisoare a demnitarilor transilvăneni către Mihai Viteazul); Veress, Documente, V,
p. 14-16, 18-19, 33-34, 39-40, 176-177, 192-193, 210-214; VI, p. 15-16, 176-180,
186-187, 194-195, 214-219, 319-323, 340-341, 382-390, 398-400, 406-407, 469-
470, 476-477; VII, p. 26-28, 35-36, 51-52, 70-72, 78-79, 88-89, 150-152, 159, 169-
171, 175-176, 190-191, 203-204, 207-220, 232; VIII, p. 102-104, 121-122, 125-127;
144-145, 155-157, 170, 203, 205-207, 209, 211, 212, 215-216, 219-223, 226-230,
246-247, 256, 265, 293-294, 318-322, 324-325; IX, p. 8-12, 14-15, 17-20, 22-24, 34-
37, 41-43, 48-50, 51, 54, 62-68, 78-80, 83-90, 93, 95-98, 100-103, 105-115; Călători
străini, III, p. 279-285 (2 doc., 1603); Călători străini, IV, p. 105-110; Mihai Viteazul
în conştiinţa europeană, I, p. 563-564 (scrisoare din 1600, de la pârgarul Braşovului).
1162 – Raport din Târgovişte, 16-24 octombrie 1597, al lui Giovanni de Marini
Poli către Sigismondo della Torre, guvernator al Goriziei, despre relaţiile dintre principele
Sigismund Báthory şi Mihai Viteazul şi încercările patriarhului de Constantinopol de a
obţine ajutorul împăratului Rudolf II pentru organizarea unei campanii antiotomane sub
conducerea domnitorului român. Copie.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1263-1264, doc. XIX; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 150.
1163 – Raport din Alba Iulia, 26 iulie 1598, al comisarilor imperiali către arhiducele
Matthias anunţând sosirea soliei tătarilor (Alte Feldakten, 1598, f. 41).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 166-167.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 25, c. 614.
1164 – Memoriu din Viena, 9 decembrie 1599, al lui Martinus Pethe de Hetez,
episcop de Gyor, adresat arhiducelui Matthias, cu privire la situaţia economică şi
administrativă a Transilvaniei (Prager Hofkriegsrat, fasc. 70, nr. 30).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 538-539; Veress, Documente, V, p. 321-323.
1165 – Scrisoare din Plzeň, 29 noiembrie 1599, a miniştrilor imperiali Wolfgang
Rumpff şi Paul Six Trauthson către Mihai Viteazul, pe care-l felicită pentru victoria
împotriva lui Andrei Báthory.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 362; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 200-201.
1166 – Scrisoare din Košice, 3 decembrie 1599, a Consiliului Cameral din Zips
către Mihai Viteazul, prin care îl previne despre intenţiile polone de a ataca Transilvania.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 368; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 204.
194 AUSTRIA
1167 – Scrisoare din Sebeş, 16 decembrie 1599, prin care judele şi juraţii scaunului
Sebeş recunosc tratatul încheiat de împăratul Rudolf II cu Mihai Viteazul (Alte Feldakten,
1599, 12, 1).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 211-212.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 325, c. 376.
1168 – Documente (17), din 1599, 1602-1603, 1618, 1627, 1645, 1654, 1660,
1661, 1725, 1743, 1758, 1773, 1786, referitoare la stăpânirea satelor Lenţeşti, Giuşca,
Demisanca din Bucovina şi hotărniciile lor. Originale slavone şi traduceri germane.
Publ.: F.A. Wickenhauser, Bochotin oder Geschichte der Stadt Cernäuz, Viena, 1874,
p. 69-72, 81-87, 101, 115-116; Teodor Bălan, Documente bucovinene, I, Cernăuţi,
1933, p. 19, 128, 135-137; 172, 196-197; II, p. 146-147, 169-170; I. Caproşu,
Documente moldoveneşti din arhive vieneze (AIIAI, 10, 1973, p. 400-410); idem,
Noi documente moldoveneşti din arhive vieneze (AIIAI, 11, 1974, p. 187-197).
1169 – Documente (109), din 3 ianuarie 1600-23 august 1601, referitoare la relaţiile
lui Mihai Viteazul cu imperialii: scrisori de la Mihai Viteazul (41) sau adresate acestuia de
G. de San Clemente, ambasador al Spaniei la Praga, Bartholomeu Pezzen, George Basta
şi comisarii imperiali (cu observaţii autografe ale lui Mihai), de la Aga Leca, logofătul
Teodosie banul Mihalcea, postelnicul Stoica, Sigismund Báthory, Ştefan Csáky, din satele
ardelene ş.a.
Publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 3, 11, 15-18, 21-24, 42-76, 78-84, 88-106, 109-115, 116-119,
121-131, 145, 148-152, 165-167, 172-173, 196-197, 203, 213-218, 244-249, 251-
252, 255, 257, 266-267; Călători străini, IV, p. 138-141 (doc., 12 iun. 1600); Mihai
Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 474-476, 479-480, 487-488, 500-508 (6 doc.,
1600).
Reprod.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 3-5, 9-13 (însemnările lui Mihai Viteazul pe 10
doc., 1600).
1170 – Protocol, din 10-26 iulie 1600, în limba maghiară şi traducere în limba
germană, încheiat cu imperialii, purtând pe verso însemnarea autografă a lui Mihai Viteazul:
„Şi hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit, Moldova, Ţara Rumânească” (Hauptreiche des
Hofkriegsrates, Janner nr. 64, f. 18-30, orig.).
Publ.: Szádeczky Lájos, op. cit., p. 347-349; Hurmuzaki, IV/1, p. 216-217 (germ.);
Hurmuzaki, XII, p. 959-962 (magh.); DRH, B, XI, p. 563 (parţial); Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, I, p. 522-529, 543-554.
Reprod.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 4 (facsimil); St. Nicolaescu, Documente de la
Mihai vodă Viteazul ca domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi al Moldovei – 1600,
Buc., 1916, fig. la p. 7; N. Iorga, Istoria românilor, V, Buc., 1938, fig. 51 şi pl. după
p. 288; Enciclopedia României, I, Buc., 1938, pl. după p. 17; Aurel Sacerdoţeanu
şi Emil Vîrtosu, Unirea românilor, 1599-1859-1918 („Arhivele Bucureştilor”, 4,
1938, p. XLV); Istoria României, II, Buc., 1962, p. 989, fig. 287; Istoria României.
Compendiu, Buc., 1969, p. 200; Victor Atanasiu, Mihai Viteazul. Campanii, [Buc.],
1962, p. 129, pl. [III], fig. 1; Călători străini, IV, p. 274 pl. [VI]; Arh. Naţ. Rom., mf.
Austria, t. 73, c. 344-387.
AUSTRIA 195
1171 – Scrisoare, din 1600, a papei Clement VIII către Mihai Viteazul, prin care îl
îndeamnă să treacă la catolicism.
Publ.: I. Kemény, în MTT, IX, 1870, p. 120-121; I. Lupaş, Documente istorice transilvane,
I, Cluj, 1940, p. 38-39.
1172 – Scrisoare din Breţcu, 8 mai 1600, prin care un anonim îl informează pe
episcopul Dumitru Naprágyi despre tulburările pe care le-ar putea provoca intrarea lui
Mihai Viteazul în Moldova.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 49; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 273-275.
1173 – Scrisoare din Suceava, 26 mai 1600, prin care Mihai Viteazul îl înştiinţează
pe Bartholomeu Pezzen că va sosi la Braşov în curând şi că doreşte să-l întâlnească
(Hauptreihe des Hofkriegsrates, May 1600, nr. 54).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 60; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 279.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 73, c. 453.
1174 – Scrisoare din Iaşi, 2 iunie 1600, a lui Mihai Viteazul către comisarii imperiali
prin care îi informează că l-a însărcinat pe banul Mihalcea să-l întâlnească la Praga şi că el
revine în Transilvania (Hauptreihe des Hofkriegsrates, Juny 1600, nr. 39, f. 39).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 67; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 281.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 73, c. 461.
1175 – Scrisoare din Satu Mare, [post 2 august 1600], prin care comisarii imperiali
îl informează pe împăratul Rudolf II că Mihai Viteazul intenţionează să-i atace pe otomani
la Oradea (Hauptreiche des Hofkriegsrates, August 1600, nr. 62, f. 57).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 986; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 294.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 73.
1176 – Scrisoare din Alba Iulia, 5 august 1600, a lui Ioan Thoraconimus, secretar
imperial, către comisarii imperiali, privitoare la dificultatea de a afla planurile lui Mihai
Viteazul, care îşi schimbă mereu solii (Hauptreihe des Hofkriegsrates, August 1600,
nr. 62, f. 37).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 990; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 295.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 73, c. 76.
1177 – Relatare din Satu Mare, 6 august 1600, a lui Francisc Barilovici către
comisarii imperiali, referitoare la atitudinea lui Mihai Viteazul faţă de austrieci, polonezi
şi turci (Hauptreihe des Hofkriegsrates, August 1600, nr. 62, f. 45-46).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, p. XII, p. 990-991; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 296-298.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 73, c. 56-59.
1178 – Raport din Alba Iulia, 19 august 1600, al comisarilor imperiali către
împăratul Rudolf II despre situaţia din Transilvania.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1005 (extras); Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 305-306.
196 AUSTRIA
1179 – Scrisoare din Turda, 4 septembrie 1600, a lui Ştefan Csáky către Gabriel
Haller cu informaţii despre situaţia din Transilvania.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1021-1022; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 310-311.
1180 – Documente (2), din 12 şi 21 septembrie 1600, cuprinzând răspunsurile
împăratului Rudolf II către solii lui Mihai Viteazul (Hofkriegskanzley-Archiv XV).
Publ.: MCRT, IV, p. 539-544; C. Giurescu, Documente răzleţe din arhivele Vienei.
1535-1720 (BCI, 1, 1915, p, 289-296).
1181 – Scrisoare din tabăra de lângă Făgăraş, 27 septembrie 1600, a lui Mihai
Viteazul către George Basta în care îşi exprimă decizia de a rămâne în Transilvania şi a
continua campania antiotomană.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 21-22; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 319-321.
1182 – Scrisoare din Oradea, 12 decembrie 1600, prin care Mihai Viteazul, în drum
spre Viena, solicită, prin arhiducele Matthias, audienţă la împăratul Rudolf II (Prager
Hofkriegsrat, fasc. 71, dec. 12).
Publ.: Veress, Documente, VI, p. 278-280.
1183 – Listă, din [1600-1601], de sate din Transilvania, cu nume de proprietari,
întocmită de Aga Leca.
Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 2-3.
1184 – Memoriu, din 17 ianuarie 1601, adresat de Mihai Viteazul împăratului
Rudolf II, prin care justifică acţiunea sa în Transilvania (Hilfsorgane des Hofkriegsrates
des Hofkriegskanzlei-Archivs, XV/5, f. 1-9 orig.).
Publ.: I. Kemény, în MTT, 3, 1857, p. 174-188; Al. Papiu-Ilarian în Tezaur de monumente
istorice, I, 1862, p. 249-270; Hurmuzaki, IV/1, p. 230-237; N. Iorga, Scrisori de
boieri, scrisori de domni, ed. a 3-a, Buc., 1932, p. 233-249; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, I, p. 606-624.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 202, c. 467-479.
1185 – Documente (122), din 1601-1605, 1611-1616, 1618-1620, 1628, referitoare
la politica şi campaniile habsburgice în Transilvania şi evenimente din Ţările Române;
scrisori de la Radu Şerban, Gaspar Gratiani, Gabriel Béthlen, Nicolae Pătraşcu, fiul lui
Mihai Viteazul, Aga Leca, pretendenţii Ştefan şi Marcu, împăraţii Rudolf II şi Matthias,
arhiducele Ferdinand, ţarul Mihai Feodorovici, George Basta, palatinul George Thurzo ş.a.
Publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 271-276, 310, 320, 322-323, 329, 332, 334, 337-338, 340,
342-343, 345, 356-357, 363, 374, 385-412, 419-425, 433, 435, 442-444, 446-455,
457-461, 463-465, 474-475, 478-483, 490, 500-510, 513-514, 530-531, 538-539,
544-548, 551-553, 555-563, 565, 569-573, 575-578, 581-583, 589-594, 605-608;
Călători străini, IV, p. 300-302 (doc., 29 iul. 1604).
1186 – Memoriu, din 1614, al baronului Erasmus G. Tschernembl, despre situaţia
Transilvaniei în perioada 1526-1614.
Ref. şi publ.: Fr. Schuller, Verlauf mit Siebenbürgen fürnemblich seyt König Johannis de
Zapolia Zeit bis hieher (1614) von Georg Erasmus Tschernembl (AVSL, s.n., 22,
1889, p. 367-404); I. Lupaş, Documente istorice transilvane, I, p. 111-134.
AUSTRIA 197
1187 – Instrucţiuni, din 1 februarie 1616, către Hermann Czernin von Chudenitz,
trimis la sultan pentru ratificarea păcii de la Viena din 14 iulie 1615. Cuprinde şi informaţii
despre Gaspar Gratiani, viitorul domn al Moldovei (Hofkriegsrat, Kanzleiarchiv,
XV, 17, 17 ad.).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 87, nr. 126.
1188 – Documente (3), din 30 septembrie şi 13 octombrie 1634, prin care Vasile
Lupu întăreşte proprietăţi lui Gavril Matiaş, fost mare vornic, şi porunceşte hotărnicia
unor poieni lângă târgul Cernăuţi (Kanzleiarchiv, standort XIII-165).
Publ.: F.A. Wickenhauser, Bochotin oder Geschichte der Stadt Cernäuz und ihrer
Ungegend, Viena, 1874, p. 79-81; Teodor Bălan, Familia Onciul. Studii şi documente,
Cernăuţi, 1927, p. 34-35 (doc., 13 oct. 1634); DRH, A, XXII, p. 296-298, 306-308.
Reprod.: Inst. de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, Iaşi, xerografii.
1189 – Documente (28), din 1652-1655, 1662-1663, 1683, 1690-1691 şi 1695,
cuprinzând ştiri despre sfârşitul domniei lui Vasile Lupu, campania turco-tătară în
Transilvania (1662-1663), statutul românilor din Banat: rapoarte de la Paul Pálffi, scrisori
de la împăratul Ferdinand III şi principele Gheorghe II Rákóczi; privilegii acordate de
împăratul Leopold I în 1690, 1691 şi 1695, naţiunii ilirice şi Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Publ.: Hurmuzaki, V/1, p. 13-17, 20, 23, 25, 28, 30-31, 62-72, 100-102, 353-354,
383-384, 440-442.
1190 – Documente (6), din 1652-1657, privind evenimente din Ţările Române:
avize şi scrisori de la principele Gheorghe II Rákóczi (1653), boierul Nicolae din Moldova
(1657) ş.a. (Feldakten: 1652, 1/a; 1653, 5.5, 7.11.b, 8.3, 8.4; 1657, 6.24).
Publ.: Veress, Documente, X, p. 253, 259-260, 265-266, 268-269, 313.
1191 – Documente (93), din 1664-1672, relative la participarea de contingente
române, în cadrul armatei otomane, la lupta de la Leva şi exilul în Apus al lui Grigore
Ghica, fostul domn al Ţării Româneşti (Protokol 328-330, 332, 335-342).
Ref. şi publ.: A. Veress, Pribegia..., p. 269-336.
1192 – Act solemn din Viena, 14 aprilie 1667, emis de împăratul Leopold I,
cuprinzând constituţia românilor din Slavonia: drepturi, îndatoriri, norme de procedură
civilă şi penală (Feldakten, 1667, 4.I.).
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 68-79.
1193 – Documente, din 1667-1670, referitoare la campania trupelor imperiale
în Transilvania sub comanda generalului Raymondus Montecucoli, ocuparea oraşelor
Sighişoara, Cluj, Gherla şi Beclean, mişcarea trupelor otomane, statutul, organizarea
administrativă şi judecătorească a românilor dintre Sava şi Drava (Alte Feldakten,
fasc. 150-151, „Unruhen in Ungarn und Siebenbürgen, dann Gränzvertheidigung”).
Ref.: Tiberiu Moţ, I. Dordea, op. cit., p. 445.
1194 – Hotărâre, din 27 mai 1670, a dietei din Alba Iulia, privitoare la includerea
membrilor familiei Cantacuzino din Ţara Românească în rândurile nobilimii transilvănene.
Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Buc., 1902, p. 261-262.
1195 – Rapoarte militare, din 1683-1699, despre luptele între imperiile Habsburgic
198 AUSTRIA
şi de episcopii numiţi de el, între care Isaia Diacovici şi Spiridon Stibica, episcop de Vârşeţ,
precum şi încălcarea prerogativelor ierarhice şi a privilegiilor (Registrata. Protocollum
Martii 1695, copie după original şi copii din 1713 şi 1732).
Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 153.
1202 – Documente (64), din 1696-1770, referitoare la activitatea guvernatorilor
Transilvaniei, raporturile lor cu comandanţii militari ai trupelor habsburgice, conflictele
de atribuţii, măsurile de guvernământ, tendinţa dietei de a alege reprezentanţi ai nobilimii
maghiare şi politica Vienei de a impune guvernatori austrieci, lupta dintre influenţa
austriacă şi cea otomană, răscoala curuţilor, consolidarea politicii habsburgice şi a Bisericii
Catolice în Transilvania (Hofkriegsrat ad ann.).
Ref.: Rolf Kutschera, Guvernatorii Transilvaniei, 1691-1744 (AIINC, 9, 1943-1944,
p. 140-147, 151-156, 158-163, 165-167, 169, 172, 189-193, 195, 197-198, 202-203).
1203 – Documente (147), din 1701-1735, referitoare la situaţia Ţărilor Române
în cadrul expansiunii Imperiului Habsburgic spre sud-est şi a conflictelor austro-ruso-
turce pe teritoriul românesc: diplome ale împăratului Leopold I; scrisori de la Constantin
Brâncoveanu şi Ioan şi Constantin Mavrocordat, domni ai Ţării Româneşti, de la Carol
XII, regele Suediei; memorii scrise de Manu Apostol, serdarul Barbu Brăiloiu, Nicolae
Rosetti, căpitanul Bengescu, banul Gheorghe Cantacuzino, Damaschin şi Inochentie,
episcopii Râmnicului, boieri din Ţara Românească, în frunte cu Radu Popescu, şi ale
egumenilor mănăstirilor din Oltenia; rapoarte de la Michael Talmann, rezident imperial la
Constantinopol, dragomanul Alois Volde, marele vizir Iusuf-paşa, seraschierul de Bender
Mehmet-paşa, Francisc Fleischman, Ernst von Herbestein, generalii Stainville şi Tige,
contele Wallis, guvernator al Olteniei, despre situaţia provinciei; informaţii despre situaţia
Bisericii şi a regimentelor sârbe din Banat, bătălia de la Stănileşti, despre prinderea lui
Nicolae Mavrocordat de către imperiali (1716), vizita patriarhului Ierusalimului, Hrisant
Notara, la Bucureşti etc.
Publ.: C. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt austrieci, I, p. 328 (doc., 30 aug.
1718); Hurmuzaki, VI, p. 13-19, 69-71, 74-75, 79-92, 94-125, 128-129, 134, 152-
162, 165-169, 173-189, 192-194, 197-199, 201, 207-209, 217-220, 224-225, 229-
245, 408-429, 454-514, 518-525, 615-648.
Reprod.: ibidem, p. 199, 237, 418, 420-422, 458, 502 507, 509, 513 (facs. după memorii
boiereşti şi ecleziastice din 1717, 1718, 1731, 1734).
1204 – Document, [1702], cuprinzând numărul zilelor de lucru efectuate între 21
august şi 2 noiembrie 1702 pentru construirea cetăţii din Sibiu.
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 22, nr. 183.
1205 – Documente (7), 1703-1833, referitoare la regimentele I şi II de graniţă
româneşti; conscripţie fiscală din 1771-1772 a regimentului româno-iliric din Banat;
numărul localităţilor şi efectivelor militare din graniţa tiso-mureşană în 1703; numărul
efectivelor de grăniceri din Marele Principat al Ardealului participante la războiul de
succesiune la tronul Bavariei, 1777-1778 etc. (Hofkriegsratarchiv, nr. 650/27, mai 1766;
16-172, 16-240, 62-219/1782; B 139/1833; Mémoires 23/131; nr. 103/22, aug. 1703).
Ref.: ibidem, p. 26, nr. 212; p. 194, nr. 1408; p. 201, nr. 1461; p. 228, nr. 1655; p. 235,
nr. 1705; p. 252, nr. 1852; p. 527, nr. 4149.
200 AUSTRIA
1206 – Raport, 1705, cuprinzând efectivele trupelor lui Francisc Rákóczi al II-lea în
bătălia de la Jibou din 11 noiembrie 1705 (Hofkriegsratarchiv nr. 11/3c, 1705).
Ref.: ibidem, p. 29, nr. 229.
1207 – Rapoarte, din 1710-1714, ale rezidentului imperial la Constantinopol,
Michael Talmann şi ale secretarului Fleischmann, referitoare la domnia lui Dimitrie
Cantemir, campania de la Stănileşti, refugiul regelui Carol XII la Tighina şi situaţia din
Ţările Române (Kayserl. Hoff-Kriegsrath, 1710-1714).
Ref.: Akdes Nimet Kurat, The Dispatches of Sir Robert Sutton, ambassador in
Constantinople (1710-17), Londra, 1953, p. 11.
1208 – Raport din Lemberg, 23 august 1711, de la baronul Tiepolt, adresat prinţului
Eugeniu de Savoia, privind campania de la Prut, la care a fost martor ocular.
Ref.: N. Iorga, Carol XII, Petru cel Mare şi Ţările Române (AARMSI, s. II, t. 33, 1919,
p. 71-127); Călători străini, VIII, p. 448-449.
Publ.: Hurmuzaki, VI, p. 98-106; Călători străini, VIII, p. 449-458.
1209 – Documente (29), din 1711-1736, referitoare la familiile Cantacuzino şi
Brâncoveanu şi relaţiile lor cu Imperiul Habsburgic şi Principatul Transilvaniei, intervenţii
austriece în Ţara Românească, administraţia imperială în Oltenia: scrisori de la Constantin
Cantacuzino stolnicul, Mihai, Ştefan, Radu, Păuna, Gheorghe Cantacuzino, generalii
Stainville şi Eugeniu de Savoia, memoriu al boierilor olteni, cerând respectarea legilor
ţării sub ocupaţia austriacă ş.a.
Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Buc., 1902, p. 263-264,
274-304.
1210 – Documente (10), din februarie-noiembrie 1714, prin care generalul
Stainville, comandant general al Transilvaniei, raportează despre desfăşurarea lucrărilor
de restaurare a cetăţii Alba Iulia (Expedition-Protokoll des Hofkriegsrates, 1714, f. 660,
760, 983, 1094; Hofkriegsrätliche Registratur, f. 209, nr. 460; f. 340, nr. 135; f. 408,
nr. 436; f. 866, nr. 351; f. 1127, nr. 385).
Ref.: Silviu Dragomir, Mormântul lui Mihai Viteazul şi vechea catedrală de la Alba Iulia
(ARMSI, s. III, t. 21, 1939, p. 496-497).
1211 – Documente (684), din 1716-1739, referitoare la politica austriacă în
Principatele Române şi administrarea Olteniei în timpul ocupaţiei din 1718-1739:
instrucţiuni de la împăratul Carol VI şi Consiliul de război, rapoarte ale generalilor Tige,
Stainville, Wallis, Lobkowitz, memorii şi scrisori de la domnitorii Nicolae Mavrocordat,
Mihai Racoviţă, de la boieri şi clerici din Ţara Românească şi Oltenia (serdarul Barbu
Brăiloiu, Păuna Cantacuzino, Radu Golescu, Gheorghe Cantacuzino, Maria Brâncoveanu,
Iordache Creţulescu, Nicolae Rosetti, Maria Grigore Băleanu, Şerban şi Ilie Ştirbei, Ioan
Bălăceanu, Dositei Brăiloiu, Ioan Băleanu, Constantin Brâncoveanu, Damaschin, episcopul
Râmnicului), de la dragomanii Ioan Mavrocordat, Nicolae de Porta, Dimitrie Vlasto, Ioan
Mihalakide, Mustafa Paşa, comandantul Vidinului ş.a., cuprinzând informaţii despre
războiul austro-otoman, 1716-1718, pacea de la Passarowitz, convenţia de delimitare a
graniţelor Olteniei pe Dunăre şi Olt, războiul ruso-austro-otoman din 1736-1739, pacea
de la Belgrad, luptele pe teritoriul Ţărilor Române, relaţiile dintre acestea, reorganizarea
AUSTRIA 201
1 octombrie 1727, emis de împăratul Austriei Carol VI, prin care se reglementează statutul
comunităţilor de bulgari refugiaţi în Oltenia. 7 p. (Hofkriegsrath, Kanzleiarchiv, Kzl. A
XVI 38).
Ref.: op. cit., nr. 13.
Reprod.: ibidem, p. 8.
1217 – Raport din Sibiu, 26 octombrie 1735, al contelui Wilis şi al contelui
Arrivabene către Consiliul aulic de război din Viena, relativ la comunitatea bulgară
catolică din Craiova şi Islaz (Hofkriegsrath, Expedit. Jánner 1736, No. 425).
Ref. şi reprod.: ibidem, nr. 18, fig. 14.
1218 – Diplomă, din 4 octombrie 1740, prin care Carol VI, împăratul Austriei,
extinde administraţia lui Nicolae Stanislavov, episcop de Nicopole, asupra parohiilor
bulgarilor catolici din Ţara Românească (Hofkriegsrath, Kanzleiarchiv, Kzl. A VII 268).
Ref.: ibidem, nr. 22.
Reprod.: ibidem, p. [10].
1219 – Patentă emisă la Viena, 1 august 1744, de Maria Thereza, împărăteasa
Austriei, privind statutul refugiaţilor bulgari în Banat (Hofkriegsrath, Kanzleiarchiv,
Kzl. A VII 285).
Ref. şi reprod.: ibidem, nr. 23, fig. 17.
1220 – Documente (6), din 1744, privitoare la mişcarea condusă de Visarion Sarai
pentru întoarcerea la confesiunea ortodoxă a populaţiei româneşti greco-catolice din
Transilvania: rapoarte despre tulburările din zonele Sălişte, Lipova, sudul Transilvaniei,
informaţii despre arestarea lui Visarion la Deva şi trimiterea lui în Tirol la fortăreaţa
Kufstein (Protocollum ex. p. 1744, folio 595 b, nr. 926; folio 691, nr. 606; folio 1563,
nr. 542; folio 1885 b, nr. 404; folio 3316).
Ref.: I. Lupaş, Contribuţiuni documentare la istoria satelor transilvane, în Studii,
conferinţe şi comunicări istorice, IV, Sibiu, 1943, p. 206-207.
1221 – Documente, din 1744, 1757-1761, privind lupta românilor din Transilvania
împotriva Unirii cu Roma şi măsurile represive luate de generalul Buccow.
Ref.: Helmut Klima, Die Union der Siebenbürger Rumänen und der Wiener Staatsrat im
theresianischer Zeitalter (SF, 6, 1941, p. 249-256).
1222 – Documente (2), din 1746 şi 1764, referitoare la fuga în Moldova a ţăranilor
români din Transilvania, pentru a scăpa de sarcinile fiscale: scrisoare a lui Ladislau
Palotkai, jude suprem al nobililor din Solnocul inferior (7 iunie 1746) şi scrisoare a lui
Grigore III Ghica (13 august 1764) (nr. 208 A/1746; 1357/1764).
Ref.: I. Lupaş, „Österreich über alles”. Marele principat transilvan potrivnic alipirii la
regatul ungar, emigraţiuni în masă peste Carpaţi în cursul veacului XVIII, în op. cit.,
p. 170.
1223 – Rapoarte (2) din 1746, cuprinzând cuantumul contribuţiilor militare în bani
din Principatul Transilvaniei, ordinare şi extraordinare, în intervalul 1700-1746 şi separat
în 1707-1746, din scaunele secuieşti, scaunul Odorhei, oraşul Cluj, ale Companiei greceşti
din Braşov, ale clerului luteran şi capitlului Bistriţei (Mémoires, VTII/ad. 19).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 25, nr. 201; p. 32, nr. 259.
AUSTRIA 203
1229 – Rapoarte militare (5), din 1773, referitoare la regimentul I grăniceresc român:
efectivele (12054 soldaţi) din 4851 de familii locuind în 89 de comune, în comitatele
Braşov (2 comune), Alba de Sus (1), Făgăraş (49), Sibiu (3), Orăştie (26), Haţeg (9);
repartiţia pe confesiuni şi şcolile din comunele grănicereşti Veştem, Cugir, Ohaba, Haţeg
şi alte 21 de comune (Mémoires, 23/131, p. 32, 41, 44, 49, 53).
Ref.: Emil Micu, Contribuţiuni la istoricul Regimentului grăniceresc I valah, Buc., 1943,
p. 10, 16, 25, 26.
1230 – Statistică, 1773, a populaţiei Marelui Principat al Transilvaniei pe
naţionalităţi (K 7, k. 341).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 234, nr. 1691.
1231 – Documente (33), din 1774, 1779, 1782-1785, 1787, relative la interesul
militar şi comercial austriac pentru navigaţia pe Dunăre: rapoarte, instrucţiuni şi aprobări
privind călătoriile pe Dunăre şi în Ţările Române ale colonelului Karl Friedrich von
Magdeburg, ale căpitanului Georg Lauterer, ale căpitanului Karl Dominik Redange von
Titelsberg, ale căpitanului Johannes Herbert baron de Tauferer; mutarea unor lipoveni de
la gurile Dunării în Bucovina; cererea negustorului Christof Skivro din Semlin pentru
exportul produselor austriece pe Dunăre, cu o sucursală la Galaţi (1785); cererea înfiinţării
unui consulat austriac la Galaţi (1785); însărcinarea regimentului românesc din Banat cu
anchetarea scufundării unui vas aparţinând negustorului Valentin Göllner din Karlstadt
(1774/85/17; 1779/39/208, 243; 1782: D. 634, D. 637, 11/86; 1783: 5/52,11/110, 349,
39/78, 111/36,126/12, B. 259, B. 264, B. 500, D. 712, D. 1247, D. 1687, D. 1718, D.
1853, G. 944/35; 1784/135/24; 1785/11/236, 313; 1787: B. 1001, B. 1385, D. 569, D. 705,
G. 5386).
Ref.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 552, 554, 557-558, 573-574, 581-583, 589-590, 596.
Publ.: ibidem, p. 694-701, 707-709 (9 doc., 1779, 1782-1784).
1232 – Documente, din 1774 – circa 1900, privitoare la ocupaţia austriacă în
Bucovina (acte administrative, rapoarte militare, memorii şi corespondenţă privind:
anexarea, situaţia economică şi politică a provinciei, administraţia, justiţia, învăţământul,
Biserica, colonizări de germani şi lipoveni, sate întemeiate de refugiaţi români din
Transilvania, emigranţi din Bucovina (1785-1786), mişcarea de eliberare naţională a
românilor ş.a.
Ref. şi publ.: Ferdinand Zieglauer, Der Zustand der Bukowina zur Zeit der österr.
Occupation. Dargestellt im Spiegel der ersten Denkschrift des commandierenden
Generals Freih. v. Spleny, Cernăuţi, 1888; D. Onciul, Acte privitoare la instalarea
episcopului Dosoftei în Cernăuţi la 30 ianuarie (10 februarie) 1782. Culese
din Arhiva Ministerului de Resboiu în Viena („Candela”, 9, 1890, nr. 2, p. 149-
158); Johann Polek, Die Anfänge des Volksschulwesens in der Bukowina. Ein
Beitrag zu einer Geschichte der Bukowinaer Militärverwaltung, Cernăuţi, 1891;
Daniel Werenka, Bukowinas Entstehen und Aufblühen zu Maria Theresias Zeit, I,
1772-1775, Viena, 1892; Ferdinand Zieglauer, Geschichtliche Bilder aus der
Bukowina zur Zeit der österreichischen Militärverwaltung. Nach den Quellen des
k.u.k. Kriegs-Archivs und der Archive im k.u.k. Ministerium des Inneren und des
Unterrichts, I-XII, Cernăuţi, 1893-1906; R. Kaindl, Die Erwerbung der Bukowina
durch Oesterreich, Cernăuţi, 1894; Daniel Werenka, Topographie der Bukovina
AUSTRIA 205
zur Zeit ihrer Erwerbung durch Österreich (1774-1775). Nach Akten aus folgenden
Archiven: K.K. Kriegsministerium, dessen Katasterarchiv, K.K. Ministerium für Kultus
und Unterricht, Cernăuţi, 1895; Johann Polek, Die Lippowaner in der Bukowina,
I. Geschichte ihrer Ansiedelung („Jahrbuch des Bukowiner Landes-Museum”, 4,
1896); R.F. Kaindl, Das Entstehen und die Entwicklung der Lippowaner-Colonien in
der Bukowina („Archiv für österreichische Geschichte”, 83/II, 1896); Johann Polek,
Die Anfänge der deutschen Besiedlung der Bukowina unter der Militärverwaltung,
1774-1786 („Bukowiner Bote”, 3, 1899, nr. 17); Daniel Werenka, Der Kriegsruf
an die Bukowina im Jahre 1809 („Jahresbericht der k.k. griechisch-orientalischen
Oberrealschule in Czernowitz”, 1902-1903); Teodor Bălan, Administraţia şi justiţia
în Bucovina sub generalii Spleny şi Enzenberg, 1774-1786 („Junimea literară”, 5,
1908, p. 159-161); R.F. Kaindl, Das Ansiedlungswesen in der Bukowina seit der
Besitzergreifung durch Österreich, Innsbruck, 1908; I. Nistor, Românii şi rutenii în
Bucovina. Studiu istoric şi statistic, Buc., 1915, p. 63-65, 81; idem, Der Nationale
Kampf in der Bukowina, Buc., 1919, p. 50 (4 rap., 1779, ale lui Enzenberg şi
Auersperg), 87, 103; idem, Românii şi rutenii în Bucovina, p. 81; idem, Bejenari
ardeleni în Bucovina (CC, 2-3,1925-1926, p. 445-533); idem, Împăratul Iosif al II-lea
despre emigrările din Bucovina (CC, 8, 1933-1934, p. 488-490).
1233 – Documente (7), 1774-1836, referitoare la învăţământ şi şcolile din graniţa
bănăţeană (inclusiv regimentele I şi II şi regimentul româno-iliric) (Hofkriegsrat,
nr. 24/60-1774; 24/161-1775; nr. 53/358-1779; 295-1787; nr. 53/55-1787; nr. 53/64-1788;
nr. 53/359-1792; HKR, B, 956-1836).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 242, nr. 1763; p. 251, nr. 1846; p. 262, nr. 1928; p. 309,
nr. 2282, 2283; p. 334, nr. 2493; p. 552, nr. 4374.
1234 – Documente (18), din 1781-1782 şi 1791, referitoare la fuga fiilor lui
Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti, în Transilvania şi o solie a acestuia la
imperiali: scrisori de la Alexandru Ipsilanti, agentul Ştefan Raicevich, generalii Eichholtz
şi Preiss, de la fiii lui Ipsilanti, marele serdar Dimitrache şi de la Panaiotache Codricas.
Publ.: Hurmuzaki, VII, p. 331-344, 352-353, 478.
1235 – Documente (3), din 1781-1782 şi 1785, referitoare la activitatea lui Ion
Budai-Deleanu ca traducător de manuale şcolare şi la fratele său Anton (Hofkriegsrat,
Protokoll Zl. 3681/781, 894/782, 6637/11 noiembrie 1785).
Ref.: E. Prokopowitsch, Zu Jon Budai-Deleanus Lebensgeschichte, p. 289, 293.
1236 – Documente (4), din 1782, referitoare la numirea lui Ştefan Raicevich ca
agent comercial şi diplomatic al Imperiului Austriac la Bucureşti şi Iaşi: ordinul de numire
al împăratului Iosif II, comunicarea cancelarului Kaunitz către contele Hadik, preşedintele
Consiliului de război din Viena, şi rezervele exprimate de I. von Preiss, comandantul
general al Transilvaniei (1782, 11/106; 11/206; 39/100).
Publ.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 702-706; Hurmuzaki – Nistor, XIX/1, p. 3, 9-10,
12-14.
1237 – Documente (45), din 1784-1785, referitoare la zvonurile despre prezenţa,
în rândurile răsculaţilor români din Transilvania, a agitatorilor Mihail Popescu şi Salis
(Hofkriegsrat, 141/279, 281, 332/1784; 142/ 817/1784; 44/311/1784; 47/386, 389/1784;
206 AUSTRIA
3665, 3794/ 1784; G. 179, 197, 228, 973, 2058/1785; Lacy Akten: 139/38/1784,
141/514/1784, 143/29/1785).
Ref.: Carol Göllner, Participarea emisarilor Mihail Popescu şi Salis la Revoluţia lui Horia
(AIINC, 6, 1931-1935, p. 503-514); idem, Revoluţia lui Horia. Legendă şi adevăr
(RI, 22, 1936, p. 154-156); M. Auner, Participarea lui Salis la Revoluţia ţăranilor
din Ardeal (RI, 23, 1937, p. 13-23).
Publ.: M. Auner, op. cit., p. 23-25 (doc., 17 nov. 1784); Carol Göllner, Existenţa şi
activitatea lui Salis (RI, 25, 1939, p. 46-49) (6 doc.).
1238 – Documente, din 1785, privitoare la plata onorariului cuvenit lui Ion Budai-
Deleanu pentru traducerea lucrării Methodenbuch – Carte trebuincioasă pentru dascălii
şcoalelor de jos româneşti neunite [...], tipărită la Viena, 1785 (Hofkriegsrat).
Ref.: Lucia Protopopescu, Contribuţii la istoria învăţământului din Transilvania,
1774-1805, Buc., 1966, p. 136-137.
1239 – Documente, din 1785-1786, referitoare la difuzarea în Bucovina a 1 000 de
exemplare din Carte trebuincioasă pentru dascăli..., Viena, 1785 şi a 160 de exemplare
din Catehismul ortodox, ambele în limbile română şi germană (Hofkriegsrat).
Ref.: ibidem, p. 142.
1240 – Documente (3), din 1787, referitoare la activitatea lui Gheorghe Bánffy,
guvernator al Transilvaniei, la începutul funcţionării sale (1785-35-4, 10, 20).
Ref.: Helmut Klima, Guvernatorii Transilvaniei, 1774-1867 (AIINC, 9, 1943-1944,
p. 243-244).
1241 – Documente, din 1787-1792, referitoare la războiul ruso-austro-turc desfăşurat
pe teritoriul Ţărilor Române: corespondenţa autorităţilor de ocupaţie cu divanurile,
cuprinzând informaţii despre acţiuni militare, rechiziţii, raporturile cu domnitorul Nicolae
Mavrogheni, consecinţele războiului asupra populaţiei etc.
Ref.: Mihai Popescu, Veniturile raialei Hotinului în timpul stăpânirii turceşti
(RA, 1927-1929, nr. 4-5, p. 394-402); idem, Războiul ruso-austro-turc dintre
1787-1792 şi ocupaţiunea Principatelor române (CL, 62, 1929, p. 337-361);
idem, Situaţia economică a Moldovei şi Munteniei în timpul stăpânirii austriece
(ibidem, p. 443-479); idem, Contribuţia Olteniei la războiul ruso-austro-turc din
1787-1792 (după actele ce se păstrează în Arhiva de război de la Viena) (AO, 9, 1930,
p. 306-309).
1242 – Documente (9), din 1788-1791, privitoare la raporturile unor membri ai
familiei Cantacuzino cu autorităţile imperiale din Transilvania.
Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, p. 309-319.
1243 – Documente (103), din 1789-1792, referitoare la activitatea negustorului Ioan
Hagi Moscu din Bucureşti şi la relaţiile sale comerciale cu armata austriacă, schimburile
de mărfuri şi conflictul cu Hristache Kirlian (Feldakten, Armée Moldau – Wallachei
1788-1792, ad ann.)
Ref.: D. Limona, E. Moisuc, Casa comercială Ioan Hagi Moscu şi Ştefan I. Moscu din
Bucureşti, I (RA, 1975, nr. 3, p. 256-264).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 159, c. 351-353, 391-394, 777; r. 160, c. 263-264;
AUSTRIA 207
r. 161, c. 26, 35-38, 206-208, 699-703, 721-735; r. 162, c. 141-144, 149-161, 405-
406, 423-428, 440-445, 559-560, 565-569; r. 163, c. 149-150, 171-181, 268-272,
277-303, 507-508, 512-513, 550-556, 587-596, 657-673, 674-681,762-766, 769-773,
824-825; r. 164, c. 274-276, 381-382, 403-407, 461, 530-531, 719, 720-732, 755-757,
784, 805-809; r. 165, c. 82-84, 234-238, 312-324, 359-366, 420, 427-428, 430-431,
465-472, 515-521, 557-560, 607-615, 817; r. 166, c.7-11, 38-42, 111-113, 131-132,
162-175, 254-259, 260-261, 263-268, 333-337, 435-443, 470, 482, 497-500, 520,
741-750, 802, 838; r. 167, c. 20, 26-27, 260, 291-292, 450, 472, 475-476, 506-513,
774-779; r. 168, c. 111-139, 146-148, 150-160, 163-168, 248-253, 260.
1244 – Document, din 24 august 1796, menţionând aplicarea edictului de
toleranţă (revenirea la credinţa ortodoxă) grănicerilor români din Marginea (Făget)
(Hofkriegsratsakten, 21-90, 1796).
Ref.: Carol Göllner, Toleranz und Intoleranz bei den rumänischen Grenzern in Siebenbürgen
(RESEE, 9, 1971, nr. 1, p. 145).
1245 – Raport şi planuri, din 1803-1804, despre săpăturile arheologice făcute la
Grădiştea Muncelului, cu desene ale obiectelor descoperite (Landesbeschreibungen).
Ref. şi publ.: S. Jakó, Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului
în anii 1803-1804 (AMN, 5, 1968, p. 433-443; 8, 1971, p. 439-455; 9, 1972,
p. 587-602; 10, 1973, p. 615-639).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 198, c. 414-425.
1246 – Documente, din 1830-1831, privind temerile nobililor maghiari despre
pregătirea unei noi răscoale a românilor din Transilvania şi măsurile autorităţilor austriece
(Hofkriegsratsakten, 1830-1831).
Ref.: Carol Göllner, Conspiraţia emigrantului polon Adolf David. 1834 (RI, 23, 1937,
p. 236).
1247 – Documente, din 1833, referitoare la proiectul cărturarului român Alexandru
Gavra de a iniţia la Buda imprimarea de cărţi într-o serie intitulată „Biblioteca românească”,
proiect neaprobat de autorităţi (B 9/56/1833).
Ref. şi publ.: Carol Göllner, Alexandru Gavras Versuch im Jahr 1833 eine „Rumänische
Bibliothek” zu gründen (RRH, 10, 1971, nr. 1, p. 141-145).
1248 – Rapoarte diplomatice (3), din 1841 şi 1856: memoriu al agentului Simon
despre mişcarea sârbilor şi bulgarilor din Brăila (1841), rapoarte ale contelui Alfons von
Wimpffen şi ale comisarului imperial Stokera despre candidaţii la tronul Ţării Româneşti
şi Moldovei în 1856.
Ref. şi publ.: Mihai Popescu, Documente inedite din preajma Unirii Principatelor din
actele austriace păstrate în arhivele Ministerului de război de la Viena, Buc., 1928,
p. 3-61.
1249 – Documente, din 1848-1852, referitoare la revoluţia românilor din
Transilvania, reprimarea şi consecinţele ei, activitatea lui Avram Iancu, Ioan Buteanu,
Eftimie Murgu şi alţi revoluţionari români (Feldakten, 1848-1852; Feldakten Puchner,
1848-1849; Feldakten 1849, FML Wohlgemuth, IV Res. Armeekorps in Ungarn 8102,
fasz. 117).
208 AUSTRIA
Ref.: Silviu Dragomir, Ioan Buteanu, prefectul Zarandului în anii 1848-1849, Buc., 1928;
Al. Randa, Der König der Berge (BBRF, 3, 1971-1972, p. 114).
Publ.: Silviu Dragomir, op. cit., p. 139-146 (6 doc., 1844-1849); idem, Studii şi documente
privitoare la Revoluţia română din Transilvania în anii 1848-1849, I, Sibiu, 1944,
p. 3-229, 277-278) (147 doc., 1848-1852); Al. Randa, op. cit.; Bodea, 1848, II,
p. 1108-1110, nr. 337 (doc. 25 aug. 1849, despre E. Murgu).
1250 – Raport din fortul Arad, 29 octombrie 1849, al generalului-maior Thun,
informând despre agitaţia din rândurile românilor transilvăneni pentru întemeierea unui
stat românesc condus de Avram Iancu (Feldakten 1848-1849, fasc. 113, konv. 3, 10/28).
Publ.: Românii la 1859, I, p. 18-20.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 155, c. 668-670.
1251 – Scrisoare, din 28 aprilie 1852, prin care Axente Sever declară că acceptă
decoraţia oferită de împăratul Franz Josef şi refuzată în 1850 (MKSM 1852-3973).
Ref.: Cornelia Bodea, Avram Iancu şi Curtea de la Viena (RA, 1972, nr. 4, p. 576-577).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii Austria.
1252 – Documente (890), din iunie 1854 – martie 1857, privitoare la situaţia
Principatelor sub ocupaţia austriacă: rapoarte, ordine, scrisori ale generalului conte Johann
Coronini Cronberg, comandant al trupelor de ocupaţie, cuprinzând informaţii despre
intervenţia Austriei în conflictul ruso-turc din 1853, convenţia de la Boiagikioi, ocuparea
Munteniei şi Moldovei de trupele austriece şi condominiul austro-turc, despre domniile lui
Barbu Ştirbey şi Grigore Ghica în timpul ocupaţiei, reacţia politică din Principate contra
ocupanţilor, lupta pentru desfiinţarea regimului capitulaţiilor, situaţia economică, acţiuni
militare, evocarea trupelor austro-turce ş.a.
Ref.: Ion Nistor, Ocupaţia austriacă în Principate, 1854-1857, după rapoartele lui
Coronini (ARMSI, s. III, t. 20, 1938, p. 134-195); I. Ionescu-Dolj, Contribuţiuni la
istoria luptei duse de domnitorii români în contra introducerii şi aplicării regimului
capitulaţiunilor în Principate. Raportul lui Coronini către împăratul Franz Iosef,
pentru desfiinţarea capitulaţiunilor (ARMSI, s. III, t. 22, 1939-1940, p. 317-358).
Publ.: Ion Nistor, Corespondenţa lui Coronini din Principate. Acte şi rapoarte din
iunie 1854 – martie 1857, Cernăuţi, 1938.
1253 – Documente (22), din 1861, 1864, 1867, 1871, 1881-1883, referitoare
la activitatea lui Friedrich Lachman, ofiţer austriac stabilit în România, informator al
guvernului austriac, cu privire la situaţia politică din statul român şi luptele românilor din
Transilvania pentru unirea cu ţara (Evidenzbüro des Chefs des Generalstabs, fasz. 5417;
5419, Ber. 438, 450, 457, 522, 542, 553, 561, 563, 578; 5422, Ber. 678, 680, 718, 739, 961,
962; Grundbuchblatt-Evidenz des K.K. Inft. – Rgt.: nr. 17, h. 26, bl. 69; nr. 37, h. 36, bl.
124; nr. 53, h. 13, bl. 99; Qual.-Listen fasz. 1688).
Ref.: Ernst R. v. Rutkowski, op. cit., p. 168, 191, 202, 207-208, 211-212, 214, 217,
222-223, 226-227, 233, 261-262.
1254 – Notă, din 8 iulie 1867, a lui J. Venancio d’Ornellas, referitoare la
corespondenţa trimisă din Principatele Române către persoane din Viena, prin care se
informează că se acţionează pentru readucerea principelui Al.I. Cuza pe tron cu sprijinul
Misiunii militare franceze la Bucureşti (K.M.R.S., p. 562).
AUSTRIA 209
Ref.: Grigore Ploeşteanu, Alexander J. Cuza im exil (1866-1873), innerer Nachklang und
diplomatische Implikationen (RRH, 22, 1983, nr. 1, p. 49).
1255 – Documente (2), din 1877, privind măsuri ale guvernului austro-ungar de
prevenire a consecinţelor Războiului pentru Independenţă a României asupra situaţiei din
imperiu: preocuparea Ministerului de Externe ca trupele române să nu ocupe insula Ada
Kaleh (23 mai/4 iunie) şi solicitarea lui Kálmán Tisza, ministru de interne al Ungariei,
de a se detaşa în Transilvania unităţi militare pentru prevenirea mişcărilor româneşti
(Kriegsministerium, Präs. 1877/51. 24/4, f. 2; Militärkanzlei seiner Majestät 1877, K-l/74,
f. 5, 6).
Publ.: Independenţa României, II/2, p. 25-26, 29-31.
1256 – Documente, din 1877, referitoare la participarea României la războiul ruso-
turc, Convenţia militară româno-rusă, pregătiri militare în Transilvania pentru eventuale
acţiuni în România împotriva armatei ruse etc. (KM, 1877, Präs. 47; KM 28-1/6;
MK 69-1/14; MK 69-2/124).
Ref.: Ploeşteanu, Românii, p. 265, 271-272, 279, 280, 291, 311-315, n. 141-142, 165, 211,
213, 272.
1257 – Raport din Viena, 4 martie 1879, al lt.-col. Ludwig Sembratowicz din
Marele Stat Major al armatei austro-ungare, informând, în urma unei călătorii în
România, despre starea de spirit a populaţiei ca urmare a Războiului pentru Independenţă
(Mémoires 7/164).
Publ.: 1918 la români, I, p. 99-100.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 168, c. 797, 814-815.
1258 – Documente, din martie 1907, referitoare la răscoala ţărănească din România
şi măsurile luate de armata austro-ungară (mobilizarea corpului XII armată din Braşov şi
a unor trupe în Bucovina).
Ref.: Karl Scheeret, Răscoala şi cancelariile din Berlin şi Viena (MI, 8, 1974, nr. 11, p. 55).
1259 – Documente, din 1912-1918, referitoare la atitudinea Austro-Ungariei şi a
altor puteri europene faţă de cele două războaie balcanice, inclusiv participarea României,
activitatea diplomatică în perioada neutralităţii statului român şi intrarea în primul
război mondial, activitatea refugiaţilor transilvăneni (între care O. Goga şi V. Lucaciu),
operaţiile militare de pe frontul românesc, administraţia în teritoriile ocupate etc. (Archiv
der Militärkanzlei des Generalinspektors der gesamten bewaffneten Macht, Sonderreihe
Balkankrise, fasc. III-V; Archiv der Militärkanzlei des Kaisers und König, 1912-1918).
Ref.: Tiberiu Moţ, op. cit., p. 279-288.
1260 – Documente (4), din 1913, de la Alexandru Vaida Voevod, K. Bardolf, şeful
cancelariei militare a arhiducelui Franz Ferdinand şi Franz Konrad von Hoetzendorf,
şeful marelui stat major al armatei austro-ungare, referitoare la situaţia românilor din
Transilvania şi la politica externă a României (Militärkanzlei des Erzherzogs Franz
Ferdinand, Sonderreihe 45-2/4, 45-2/4-2, 45-6/17).
Publ.: 1918 la români, I, p. 323-332, 338-340.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 72, c. 147-149, 212-215, 358-361, 513-514.
1261 – Documente, din 1914-1918, privind situaţia Bucovinei în timpul Primului
Război Mondial şi la sfârşitul stăpânirii austriece asupra provinciei.
210 AUSTRIA
1262 – Ing. Franz von Wymes, Sopra la monarchia ottomana e sopra la potenza e
grandezza ottomana, Viena, 31 ianuarie 1664. 14 f. 21 x 33,3 cm. Cuprinde şi informaţii
despre situaţia politică şi economică a Ţărilor Române (Kartensammlung, K I a 1).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 1.
1263 – Annotationes und reflexiones der gloriosen kays. Waffen im Jahr 1689,
memoriu, 79 f. Cuprinde şi informaţii despre episoadele de pe teritoriul românesc în cursul
războiului austro-turc, cu schiţe şi hărţi (Alte Feldakten, Türkenkriege, 1689, 13-1).
Ref. şi reprod.: ibidem, nr. 5 şi fig. 3.
1264 – P.A. de Malherbe, Esta[t] de la fortification de Karansebes dans le temps
qu’elle a été abandonnée, 19 octombrie 1695.
Ref.: Gheorghe Sebestyen, Unele cetăţi ale Banatului şi desenele lui L.F. Marsigli (RMM-
MIA, 1, 1984, p. 43).
Publ.: Andrei Ghidiu, Iosif Bălan, Monografia oraşului Caransebeş, Caransebeş, 1909,
p. 353-361.
1265 – [Prinz Eugen], Referat und allergnädigste kaiserliche Resolution in
Materia der vorgeschlagenen Administration des Temesvárer Banats, Viena, 1718, 42 p.
(K VII k 280).
Ref.: Alexander Krischan, Handschriftliche Quellen zur Geschichte des Banats im
Kriegsarchiv Wien (SDA, 2, 1959, nr. 2, p. 186, nr. 1).
Reprod.: ibidem, p. 187 (facsimil p. 42).
1266 – Ignaz Haan, Bericht in copia de data 12 Xbris 1719 die Einrichtung des Kay.
Wallach. Salzwesens und Salz-Gruben betrefend, referitor la producţia minelor de sare din
Oltenia, privilegiile exploatării, posibilitatea deschiderii de mine noi, transportul sării pe
Dunăre şi 14 anexe: listă de hrisoave domneşti din Ţara Românească, liste de judecători,
pârgari, preoţi, negustori, mineri (ciocănaşi), locuitori din Târgu Ocna etc. (1722
Jänner 189, Exp.).
Publ.: C. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt austrieci, I, Buc., 1913,
p. 416-467.
1267 – [General Konigsegg], Die Verwirrung, in welcher das Cameraticum mit dem
Provinciale in der disseitigen Kays. Wallachey bis zu meinen dahin genommenen Eintritt
verfangen ware [...], s.l., 24 iulie 1723, despre situaţia fiscală din Oltenia, cu 18 anexe:
propuneri de impozite noi, liste de boieri, căpitani, sutaşi din Oltenia scutiţi de oierit,
descrierea păturilor sociale şi a dărilor la care sunt supuse, o scrisoare a lui Mustafa-paşa,
comandant al Vidinului etc.
Publ.: ibidem, p. 543-594.
1268 – Johann Weiss, Kurze Beschreibung des vornemster Clöster und anderen
haltbahren Örtern in der Kais. Österr. Wallachey zu denen Plans und Prospect gehörig,
AUSTRIA 211
Ref.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 552-553; Bălgarskite zemi, nr. 27; Călători străini,
X/1, p. 266.
Publ.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 603-611; Călători străini, X/1, p. 267-270
(trad. rom., fragmente).
Reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 27, fig. 20.
1288 – Consignation Deren in dem Buccoviner District sich aufhaltenden Siebenb.
Emigranten [...], Cernăuţi, 3 noiembrie 1778. Cuprinde înregistrarea emigranţilor
transilvăneni în Bucovina, cu nume, domiciliu, comuna de origine, profesie, stare socială
(1779-14-51).
Ref.: Ion Nistor, Un capitol din viaţa culturală a românilor din Bucovina, 1774-1857,
Buc., 1916, p. 21.
Publ.: Ion Nistor, Bejenari ardeleni în Bucovina (CC, 2-3; 1925-1926, p. 469-526).
1289 – Consignation über nachstehende Ortschaften, in Welchen die angesiedelten
Transmigranten sich befinden, Cernăuţi, 15 decembrie 1778. Tabel al emigranţilor
transilvăneni în Bucovina, cu consemnarea domiciliului, locul de origine, avere, punctul
de trecere la frontieră, cauzele emigrării (1779-14-51).
Publ.: ibidem, p. 526-533.
1290 – Karl Friedrich von Magdeburg, [Raport asupra călătoriei în Oltenia în
1778]. Cuprinde şi informaţii despre situaţia politică din Ţara Românească şi domnitorul
Alexandru Ipsilanti (Landesbeschreibungen, K I e 22).
Ref.: Mihai Popescu, Spionări austriace în Oltenia către sfârşitul veacului al XVIII-lea
(AO, 7, 1928, p. 397-400); Călători străini, X/1, p. 266.
Publ.: Mihai Popescu, op. cit., p. 442-447; Călători străini, X/1, p. 271-276 (trad. rom.).
1291 – [Georg Lauterer], Journal der Donau Reise von Bellgrad bis Ruszuk in
der Wallachey im Jahr 1779, 22 f. Descriere anonimă a călătoriei căpitanului Lauterer
la Rusciuk, cu prilejul însoţirii internunţiului Herbert. Anexat la relaţia colonelului von
Magdeburg, 1783 (Kartensammlungen, B II f 28).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 612-613.
1292 – Georg Lauterer, Journal über die Abführung des k.k. Herrn Internuntius
Baron von Herbert auf der Donau bis Rustchuk in Bulgarien, und zwar von 20-ten July
bis 29-ten Augusti 1779, Klosterneuburg, 1779, 8 f. Cuprinde descrierea localităţilor din
zona românească a Dunării (Kartensammlungen, B III b 32).
Ref.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 612; Bălgarskite zemi, nr. 29.
Publ.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 614-618; Călători străini, X/1, p. 315-316
(trad. rom., fragmente).
Reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 29, fig. 22-23.
1293 – Georg Lauterer, Journal über die bey Abführung des Kais. Königl. Herrn
Internuntius Baron v. Herbert auf der Donau von Belgrad biss Ruszug gemachte Reise,
und zwar von 12-ten biss incls. 29-ten August 779, Schupanek, 25 septembrie, 1779, 29
p. (Kartensammlungen, B III b 32). Ref.: ibidem, p. 613; Călători străini, X/1, p. 317-321
(trad. rom., fragmente).
214 AUSTRIA
Publ.: Kurze Beschreibung der türkischen auf der Donau üblichen Fahrzeuge (ibidem,
p. 618-619).
1294 – Itinerarium oder Die im Meilen zu 4000 Wienerklaster ausgemesene
Entfernung von einen Ort zu anderen, der Teütsch. Banat Illirischen Ortschaften wo zwey
Meilen zu einer Station gerechnetkönnen, s.l., 1780, 1 f. color, 2 ex. (K VII k 342).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 188, nr. 13.
1295 – Thomann, Beschreibung von Siebenburgen, Erster Teil: Allgemeiner und
besonderer Zustand des Grossfürstenthums Siebenbürgen nach der Natur und Politik
betrachtet, 1781 (K VII k 343).
Ref.: Mathias Bernath, op. cit., p. 167.
1296 – Georg Lauterer, Journal über die Reise zu Lande von Cherson nach Wienn,
durch Neu Russland, Besarabien und die Moldau, s.l., 1782.
Ref.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 614.
Publ.: ibidem, p. 643-646.
1297 – Georg Lauterer, Franz Michanovics, Relation über die Reise [...] von
Constantinopel bis Durazzo, s.l., 1783, 46 f. Cuprinde şi informaţii despre teritorii
româneşti şi despre aromânii din Albania (Kartensammlungen, K I a 11).
Ref.: ibidem, p. 579-581, 647; Bălgarskite zemi, nr. 35.
Publ.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 684-685 (fragment).
Reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 35, fig. 29.
1298 – [Karl Friedrich von Magdeburg], Anmassgebliches Gutachten 1 mo-über die
Passage des Theiss-Flusser, 2 do-über die Passage der Donau zwischen Syrmien und dem
Temeswarer Banat, Viena, 1783, 16 f. (K VII k 20).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 190, nr. 35.
1299 – Anastasius de Parasković, Beschreibung der Europäischen Türkey und
Vorschläge zu der Eroberung einiger Länder, Ianina, 15 iulie 1783. 30 f. 27,3 x 37 cm.
Cuprinde informaţii despre Ţările Române în contextul conflictului austro-otoman
(Kartensammlungen, K I a 9).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 33 şi fig. 27.
1300 – [Oberst Zehenter], Relation [...] über seine Vereisung der Banathischen
Grenze von Bortscha bis Schupanek, Temeschburg, 1783, 44 + 10 + 18 + 4 p. (K VII k 23).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 188, nr. 12.
1301 – Auszug des Steigen und Fallen der nachbennanten Flussen [Donau,
Temesch, Theiss], von 26 t. Septembr. 783 bis Ende [...] Mai 784, s.l., 1784. 4 fasc.
(K VII k 23-1).
Ref.: ibidem, p. 190, nr. 40.
1302 – Ignaz von Egermann, Bemerkungen über die in Siebenbürgen Anno 1784
für geweste Rebellion des Wallachischen Volkes, woher die Grund Ursachen gesucht
werden können, und wie in Zukunft derley Ausschweifungen besser gesteurt werden
könnte. Raport al căpitanului de cavalerie Egermann din trupele de represiune a răscoalei
AUSTRIA 215
lui Horea (Siebenbürgen. Revolution der Wallachen. Feldakten 1784. Mémoires 23/20.
Aus der Verlassenschaft des F.M. Lt. Egermann).
Ref.: Ileana Bozac, O relatare contemporană străină privind cauzele răscoalei lui Horea,
în Lucrări ştiinţifice. Istorie – ştiinţe sociale – pedagogie, Oradea, 1971, p. 57-64.
Publ.: Izvoarele Răscoalei lui Horea, B, I, p. 321-325.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 168, c. 933-936.
1303 – Obristwachtmeister Fleischer, Gants gehorsamster Bericht über die
recognoscirten Lager Plätze längs dem Themes Fluss von Orsova bis Lugos, Semlin,
1788. 20 p. + 1 plan color (K VII k 27).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 190, nr. 36.
1304 – [Obristlieut. Adam Maovacz], Gränz Reambulirungs-Instrument zwischen
dem Temesvarer Bannat und der Wallachey, s.l., 1792. 12 p. (K Vllk 294).
Ref.: ibidem, p. 190, nr. 37.
1305 – Vertheidigungs-Aufsatz. Auf was Art die Gränzfestung Temeswar von
feindlicben Streifereyen und plötzlichen Uberfällen am vorzüglichsten sicher zu stellen
wäre, Temeschburg, 1805. 12 p., cu o anexă de 4 p. despre artileria garnizoanei Timişoara
(K VII k 297).
Ref.: ibidem, p. 188-189, nr. 21.
1306 – Obristlieut. Belzmann, Beschreibung aller Schausseen, Landstrassen und
sonstigen Militar-Routten, im Wallach-Illirischen Gränz Regiments Bezirke, im Jahr
1808, Karansebesch, 1808, 32 p. (K VII k 354).
Ref.: ibidem, p. 188, nr. 14.
1307 – Lt. Fischer, Auszug aus den Bemerkungen auf einer Reise durch die Wallachei
– Bulgarien – Romaniän nach Konstantinopol im Jahre 1808, [s.l.]. 4 f. Cuprinde şi
descrierea călătoriei prin zona Bucureşti–Nicopole (K I a 16).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 40 şi fig. 33.
1308 – Oberst Milanovich, Beschreibung aller Land-Strassen und sonstigen
Millitair-Routten, so in das deutsch banatische Gränz-Regiments No. zu dem Staabsort
Pancsova führen, Pantschova, 1808. 12 p. (K VII k 249).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 188, nr. 15.
1309 – Schema der nunmehr perpetuirlichen Marsch-Routen des Temescher
Districts [...], Temeschburg, 1808. 4 p. (K VII k 43).
Ref.: ibidem, p. 190, nr. 39.
1310 – [Baron Appel], Verbesserungs Projecte von der Haupt- und Gränz-Festung
Temeswar gegen das Ottomanische Reich, Temeschburg, 1809. 92 p. + 6 planuri color
(K VII k 298).
Ref.: ibidem, p. 189, nr. 22.
1311 – [Baron Appel], Raisonnement über den Zustand der Festung Temeswar,
Temeschburg, 1811. 36 p. (K VII k 299).
Ref.: ibidem, p. 189, nr. 23.
216 AUSTRIA
1332 – Tage-Buch der Belagerung von Temesvár vom 25 t. April bis 9 t. August
1849, s.l., 1849. 68 p. + 20 anexe + 1 plan al cetăţii Timişoara (I.C.V. 5).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 189, nr. 32.
1333 – [Major Černojević], Memoriu, Verona, 4 iulie 1852. Conţine informaţii
despre secţiunile militare din Banat şi Transilvania de sud în perioada 27 octombrie
1848 – 12 august 1849 (Feldakten 1848-1849, Korps in Siebenbürgen, 13, 41-42).
Publ.: Silviu Dragomir, op. cit., I, p. 229-277.
1334 – Ludwig de Baux, Detail Beschreibung [...] des Sperrpunktes oder
verschanzten Postens im Eisernen Thor-Passe recognoscirt, s.l., 1865-1866. 24 p. +
1 hartă a Porţilor de Fier din 1830 (K VII k 401-1).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 190, nr. 41.
1335 – Hauptmann Groh, Memoire über die Depotfestung Temesvar, s.l., [circa
1876]. 40 p. + 4 tabele (I.C.V. 27).
Ref.: ibidem, p. 189, nr. 30.
1336 – Beschreibung vom Carantschebeser und Orschowaer District des
Demeswarer Ba[na]t, s.l., s.a. 12 f. (K VII k 296).
Ref.: ibidem, p. 190 nr. 38.
1337 – Beschreibung deren Gräntzen und Weegen von Uipalanka längss der Donau
hinab biss Orşova vin der über Mehadia biss Caransebes, s.l., s.a. 14 p. + 2 hărţi în culori
(K VII k 20 1/2).
Ref.: ibidem, p. 189-190, nr. 34.
1338 – [A. Froschauer], Kurtz-verfaster systematischer Entwurff wonach die
individuele Grund Zutheilung in der Illyrischen Militair Gränitz des Temesvarer Banaths
beschrieben kann, s.l., s.a., 1 f. + 3 hărţi colorate (K VII k 291).
Ref.: ibidem, p. 188, nr. 11.
1339 – Massregeln im Falle eines gewaltsamen Angriffes auf die Festung Temesvar,
s.l., s.a., 16 p. (K VII k 163).
Ref.: ibidem, p. 189, nr. 29.
1340 – Statistische Daten aus dem Ausrüstungs-Entwurf der Festung Temeschburg,
s.l., s.a., 18 + 4 + 126 p. + 1 hartă + 10 planuri + 20 tabele (K VII k 307). (Mémoires 1-12).
Ref.: ibidem, p. 189, nr. 31.
CR
Ref.: ibidem, p. 141, nr. 191; P. Bona (red.), Valorificarea noilor cercetări în domeniul
istoriei naţionale, Caransebeş, 1989, p. 24, nota 18.
1353 – [Planul cetăţii Lipova], s.l., 1692 (I.C.V. 1).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 141, nr. 195.
1354 – Planuri militare (6), din 1692-1697, ale teatrului războiului austro-turc,
desfăşurat şi pe teritoriul Transilvaniei şi Banatului: (1) [Înălţimile Veterani din Banat
şi împrejurimile], s.l., 1692; (2) Abriss des den 12 Septemper Ano 1695 un Weit Lugos
vorpey gegangenen Treffens [...], s.l., 1695; (3) Marche, samth Campement (der) Kay.
Haubtarmée in Hungarn zwischen (den Theiss), Marosche, Temes und Begh Flüsse, s.l.,
1693; (4) Plan der Beghe von Utvin bis Beczkerek, s.l., 1695; (5) Campement und Attaque
vor Temesvar den 12ten August anno 1696, s.l., 1696; (6) J.H.S., [Harta operaţiunilor din
Banat], s.l., 1697 (H III c. 101-1, 106, 116, 122, 163, 185).
Ref.: ibidem, p. 149-150, nr. 319-320, 322-324, 326.
1355 – Jakob Hoffman, Jakob Hermund, Modernum Panonici Martis Theatrum.
Siue delineatio Geographica totius Regionis quam Danubius et Tybiscus ad Marusium
usque complectutur, cum fideli viarum aut passum Expositione, ubi etiam utriusqu(e)
Exercitus tum Caesarei tum Ottomanici in huic 1697mi Anni Expeditione Transita, Iter
aut Castra secundum numeros annotata exhibentur, Viena, 1697 (H III c 101).
Ref.: ibidem, p. 150, nr. 325.
1356 – Stephan Wallner, Ausführlich Wohlobservierte Geographische Vorstellung,
Warinen entworffen als eihnseits der Teyss liegente Vestungen, Offne, Beschlossne,
gross und Kleine Städte, gross und Kleine Dörffer, auf Bergen liegente und andern
Schlösser bewohnt und uhnbewohnten Örthern, Gebauth und Ungebauthe Weinberg,
al gebrauchbahre Weg, unterschiedlicher Christ. Kayserlich und Türkhischen Lager in
diesen Krieg gebrauchte Profianth Heysser [...], s.l., 1699. Cuprinde şi teritoriile româneşti
în care s-a desfăşurat războiul austro-turc (H III c 103).
Ref.: ibidem, p. 150, nr. 327.
1357 – J. Ch. Müller, Mappa geographico Limitanea in qua Imperiorum Caesarei
et Ottomanici Confinia in almae pacis Carlovitzensis Congressu decreta [...], Nürnberg,
post 1699 (B IX c 634).
Ref.: Térépek katalógusa, I, p. 80, nr. 283.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopii.
1358 – L. F. Marsigli, J. Chr. Müller, Mappa geographica, in qua universus
tradus limitum immediatorum. Caesareo-Ottomanicarum prout nimirum in alma pace
Carlovitzensi [...], s.l., 1701 (B IX c 632).
Ref.: Térképek Katlógusa, I, p. 79, nr. 280.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopie.
1359 – Morando Visconti, Iconographia della città d’Alba Iulia ó sia Veisenburg in
Transilvania, 1711. Reprezintă şi mitropolia şi biserica lui Mihai Viteazul (c. VI a, nr. 6).
Ref. şi reprod.: Silviu Dragomir, Mormântul lui Mihai Viteazul şi vechea catedrală de la
Alba Iulia (ARMSI, s. III, t. 21, 1939, p. 492-499).
AUSTRIA 221
1360 – Proiect de reconstrucţie a cetăţii Alba Iulia, întocmit după planul lui Morando
Visconti din 1711 şi aprobat de Eugeniu de Savoia, 18 aprilie 1714 (c. VI a, nr. 7).
Ref.: ibidem, p. 495-496.
1361 – Planuri (10), din 1716-1869, ale fortificaţiilor din Pancevo: (1) Plan du Fort
Panzowa, s.l., post 1716; (2) Plan et Projets de Penzoüa, s.l., 1752; (3) Plan und project
von Banzova, s.l., 1752; (4) Project über Banzova, s.l., 1752; (5) J.C. v. Stockhausen, Plan
von Panzova, s.l., 1761; (6) Plan der Vortificirung von Banczowa, s.l., 1761. Litografie;
(7) Plan [...] des Projects von Panzowa, s.l., post 1785; (8) Franz von Bion, Plan der
Vortificirung von Bancsowa, s.l., sec. XVIII; (9) Franz von Bion, Plan von Pancsowa, s.l.,
sec. XVIII; (10) Situations-Plan von Pancsova, s.l., 1869 (G I h 482-1, 2; I.C.V. 2; K VII
k 245-249).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 142, nr. 207-216.
1362 – Planuri (53), din 1716-1891, ale fortăreţei Timişoara: (1) C. Blonder, Plan
der Vestung Temesvar, s.l., 1716; (2) Plan de Temesvar, s.l., 1716; (3) [Plan der Festung
Temesvar], s.l., [1716-1737]; (4) Plan der Kay: Haubt- und Grentz-Festung Temesvar,
s.l., 1732; (5) Plan der Vostung, s.l., 1734; (6) [Plan der Festung Temesvar], s.l., 1739;
(7) Plan von der Granitz Vesstung Temeswar, s.l., 1740; (8) Plan der Festung Temesvar,
s.l., 1741; (9) Rapports Plan über die bey der Festung Temesvar, s.l., 1746; (10) Plan von
der dahiessig deutsch und Raytzisch Vorstadt Temesv., s.l., 1746; (11) Plan, Vorstellend
die Situation von Temesvar, s.l., 1747; (12) Plan und Beygefügte Profil von der Festung
Temesvar, s.l., 1748; (13) Plan von der Festung Temesvar, s.l., 1750; (14) Rapports Plan
über die [...] Festung Temeswar, s.l., 1750; (15) Plan von der inerlichen Eintheilung und
Verbauung der Vestung Temeswar, s.l., 1752; (16) Rapports und Projects Plan über die [...]
Vestung Temeswar, s.l., 1752; (17) Rapports und Projects Plan von der Vestung Temeswar,
s.l., 1754; (18) Thomas Tröger, Plan von der inerlichen Ein- und Abtheilung der Stadt und
Vestung Temesvar, Timişoara, 1754; (19) Jacob Kienböck, Plan Vorstellendt das zu nächst
an die Stadt und Vestung Temesvar, s.l., 1756; (20-23) Rapports und Proiects Plan von
der Vestung Temesvar, s.l., 1756, 1758, 1761, 1762 (anexă: 3 planşe cu profile, 5 planşe cu
detalii); (24) Plan von der haupt und Graentz Festung Temesvar, s.l., 1766; (25) Babany,
Carl Steinlein, Plan von dem Esplanada – Terrain Rings um die Haupt und Graentz
Festung Temesvar, s.l., 1772; (26) O. Apell, Souterrains Plan von denen Fortifications
Casematen, Gallerien und Canaleo in der [...] Festung Temesvar, Timişoara, 1781;
(27) Haupt Niveau Plan von der Graentz Festung Temesvar, Timişoara, 1785. (anexă:
Haupt Nivelirungs Tabelle zum 1785sten Antrag gehörig, 32 p.); (28) Silvini, Plan von
der Gegend um die Festung Temeswar, s.l., 1786; (29) D’Ujházy, Plan von denen in der
Festung Temesvar innerlichen befindlichen Häuser Platzen, Timişoara, 1786; (30) Fr. M.
Ciselini, Rapports und Projects Plan von der Festung Temeswar, Timişoara, 1787; (31)
Zanaty Cääl, Innerer mit Hausern bebaute und unbebaute Raum der Festung Temesvar,
s.l., 1788; (32) J. Loydmann von Auen, Haupt Plan der Festung Temeswar, s.l., 1788;
(33) Souterrain Plan [...] von einem Theil der Vestung Temesvar, s.l., 1788. 4 ex.; (34)
[Plan der Festung Temesvar], s.l., 1791; (35) Plan von der Festung Temeswar, s.l., 1824;
(36) Rapportsplan ueber die neu hergestellte gemauerte Communications = Brücke
Zwischen dem Ravelien II und der Contregarde V (der Festung Temesvar), Timişoara,
1844; (37) Schlacht von Temesvar den 9 August 1849, s.l., 1849. Litografie colorată; (38)
222 AUSTRIA
Alfred Jónas, Rapports Plan ueber die um 7 Uhr früh des 3ten April 1851 stattgefundene
Explosion des Kriegspulver-Magazins No 3 im Interieur der Bastion 3 [in Temesvar], s.l.,
1852; (39) Josef Spiller, Plan der k.k. Festung Temesvar, Timişoara, 1852; (40) F. Walzel,
Plan der Angriffs-arbeiten gegen die Festung Temesvár im Jahre 1849, Budapesta, 1852.
Litografie; (41) [Plan der Festung Temesvar], s.l., 1858; Litografie; (42) Situations Plan
der Festung Temesvar mit den Vorstädten und dem Gute Mehala, s.l., 1858; (43) [Plan
der Stadt Temesvar], s.l., 1859. Litografie colorată ulterior; (44) Situations-Plan der
kgl. Freistadt Temesvár mit ihren Vorstädten und dem Gute Mehala, Timişoara, 1859.
Tipar negru; (45) Rapports Plan [...] über die Restaurations Arbeiten der ausgebrannten
Casamatten des Abschnittes im Bastion I [der Festung Temesvar], Timişoara, 1866;
(46) [Umgebungskarte von Temesvar], Viena, 1866; (47) [Plan der Festung Temesvar],
s.l., 1870; (48) Grundriss und Profile des Pulver Magazins in der Bastion Nro VII [der
Festung Temesvar], s.l., 1877; (49) Plan über die Arrest Casematen und dem Zwingerhof
bei dem Siebenbürgeribore [in der Festung Temesvar], s.l., 1877; (50) [Plan und Profil des
Kriegs – Pulvermagazins Nr. 4 in der Bastion Nr. IV der Festung Temesvar, Timişoara,
1877; (51) [Temesvar und Umgebung], Viena, 1884. Tipar, 2 exemplare (unul colorat);
(52) Plan der Festung Temesvar, Rectifiziert: im April 1885, s.l., 1885; (53) Plan der Fest
Temesvar. Militär-Objekte und Kriegs-Hohl-Baulen, Timişoara, 1891 (anexă: o planşă cu
profile – G 1 a 6-10; G I h 667/1-7, 668-1, 669-1, 670/1-3, 5, 6, 671 1, 2, 3, 672-673;
H III e 48; H IV c 49; I.C.V. 1, 2, 6-15, 17-18, 20-25, 38; K VII k 283, 292, 294, 305, 882).
Ref.: ibidem, p. 142, 144-146, 162, nr. 218-264, 494-495.
1363 – Planuri (21), din 1716-1717, reprezentând atacul şi cucerirea Timişoarei de
către trupele imperiale conduse de Eugeniu de Savoia (1716) şi continuarea campaniei
austriece din 1717: (1) Ingen. Capit. Riedkessler, Accurater Abris von der Vestung
Temeswar [...], gravor I.V. Bruggen, Viena, 1716. Gravură; (2) Delineatio der Vestung
Temeswar welche die Kaiserl. Armee, unter des Printz Eugeni von Savoyen oben
commando attaquirt und den 1 Sept. 1716, s.l. 1716 (anexă: o gravură reprezentând
cetatea Timişoarei; (3) Joseph de Haro, Plan de la Ville et Attaque de Temeswar avec tous
ses jardins et environs, s.l., 1716. Gravură, parţial colorată (anexă: 2 planşe: Explication
du profil şi Vue de Temeswar avec ses approches et l’assaut General que l’on donnat a
la Palanka [...] le 1 d’octobre 1716); (4) Plan de la ville et des environs de Temischvar,
s.l, 1716; (5) Plan der Kayserlichen Attaque von Temesvar Mense Septembri 1716, s.l.,
1716; (6) Plan der Vestung Temeswar, s.l., 1716; (7) Plan des Attaques du Camp et de
la Ligne de Circumvalation de la Ville, du Fort et des deux Palanques de Temeswar, s.l.,
1716; (8) Plan de Temesuar pris par les Armes de S.M.J. et C. Sous S.A. Le Prince Eugène
de Savoye, s.l., 1716; (9) Plan de Temeswar avec ses attaques, s.l., 1716; (10) Plan von
Temeswar samt der Kays, attaque so geschehen im Monat 7. 1716, s.l., 1716; (11) Plan von
Temeswar, und der Kays. Attaques [...] den 27. Aug. 1716. belagert und den 13. octobris
[...], s.l., 1716; (12) Plan von Temeswar und der Kayserl. Attaque [...] den 27 Augusti
Anno 1716 belagert und den 13. octobris mit Capitulation Eingenommen worden, s.l.,
1716 (anexă: Prospect von Temesvar); (13) I. C. Weis, Accurater Abriss von der Festung
Temeswar, s.l., 1716; (14) Ingen. Lt. von Weiss, Plan de la Ville du Chateau et des deux
Palanques, ou Faubourgs de Temeswar en Hongrie, assiégé par l’Armée Imperle. de S.A.S.
Monseigneur de Prince Eugen de Savoye, gravor Johann Augustin Corvinus, Viena, 1716.
Gravură; (15) Plan eines Theils vom Temeswarer Banat auf Welchen einigl Läger der
AUSTRIA 223
Feldzüge von 1716 und 1717 bezeichnet sind, s.l., 1716-1717; (16) [Donauübergang und
Gefecht bei Pantschowa], s.l., 1717; (17) Nieuwe Accurate Astekening van bet Marseeren
van de Keyserleike Armee van Peterwardein nyt tot Belgrado over de Theis Bege Themis
en Donau van de 9. tot den 16. Juny Ao 1717, s.l., 1717. Gravură; (18-19) [Plan der
Einnahme von Orschowa] (2), 1717; (20) Plan d’Orsova et de sa Situation, s.l., 1717; (21)
Profil und Aufführung der Wälle um Temeswar wie solche von den Türken fortificiert und
von der Kaiserlichen Armee anno 1717 erobert Worden, s.l., 1717 (H III d 894, 921-925,
927-934, 945, 966, 976-978).
Ref.: ibidem, p. 150-152, nr. 328-348.
1364 – Planuri (8), din 1716-1805, reprezentând districtul Uipalanka din Banat
şi fortificaţiile din localitatea Uipalanka: (1) Plan des Uipalanka avec sa Situation, s.l.,
1716; (2) Mappa von dem Uypalankaer District, s.l., 1724; (3) Carl von Müller, J.C.V.
Stockhausen, Plan von Ujpalanka, s.l., 1761; (4) Plan et Explication v. Palanka, s.l., post
1788; (5) Pulozky, Plan und der Profils von der Redoute bei Uj Palánka, s.l., 1789; (6)
Michael Pitter, Situations Plan der Gegend bei Uj Palanka im Bannat, s.l., 1791; (7)
Redout zu Uypalanka, s.l., sec. XVIIII; (8) Plan Von der Gegend Persapalanka, s.l., 1805
(B IX a 643; G I h 481-1, 732, 732-1; I.C.V. 1, 2; K VII k 244).
Ref.: ibidem, p. 146, nr. 269-275.
1365 – Planuri (6), din 1716-1813, ale Mehadiei: (1) Plan de Medias avec sa
Situation, s.l., post 1716; (2) Grund – Riss Facciada und Profill der zu Mehadia 4 Stund
von Orsova in dem hohen Gebürg des engen Weges 1735 Jahrs neu angelegten St. Andrea
Retouten nebst der Projectirten linie und Casamatirten Patric, Welche den Grossen Weeg
von Orsova bestreichet, s.l., 1736; (3) Baron von Wüttgenau, Plan von Mehadia, s.l.,
1736; (4) Plan von der Situation zu Mehadia vier Stundt von Orsova, s.l., 1737; (5) Neu
und Accurater Original Grund-Ris Wie die Schanz Meadia Beschafen, s.l., 1779. Gravură,
2 exemplare (unul în culori); (6) C. Rodiczky, Position bey Mehadia, s.l., 1813 (G I h 410,
K VII k 215-217, 219, 221).
Ref.: ibidem, p. 141-142, nr. 196-201.
1366 – Planuri (4), din 1717-1820, ale fortificaţiilor Caransebeşului: (1) Plan der
gegend von Karansebes. Copie de François Nicolas, Timişoara, 1717; (2) Plan und Project
uber die Schantz zu Caransebes, s.l., 1762; (3) Pianta die Karansebes come die presente
si fortifica, s.l., sec. XVIII; (4) Johen Isbascha K.K. Cadet vom Wallach. Illy. Regmt.,
Situations Plan von Caransebesch, s.l., 1820 (G I h 272; I.C.V. 2; K VII k 200-201).
Ref.: ibidem, p. 141, 147, nr. 192-194, 289; P. Bona (red.), op. cit., p. 22, nota 3; p. 24,
nota 20; p. 26, n. 27.
Reprod.: ibidem, fig. 18.
1367 – Hărţi (15), din 1717 – sec. XIX, ale Dunării: (1) Cursus Danubii ab
Palanka usque Vetislan et Severinum tipographica descriptio, Timişoara, 1717; (2) A.J.V.
Assema, Donau Strom von Belgrad bis durch die Eisenen Thor Wie ich die Donau bej
sihr Klaines Wasser, den 11 ten 7 bis 1733 habe abgemessen und also befonten, s.l.,
1733; (3) G.C. Baron von Engelhartt, Lauff der Donau durch das Temesvarer Bannath...
aufgetragen von Ano 1733 bis 1737, s.l., 1733-1737; (4) F.N. de Sparr, Plan des Donau-
Stroms zwischen Bellegrade und Orşova [...] Cours du Danube depuis Bellegrade jusque
224 AUSTRIA
aux Ruines du pont de l’Empereur Trajan fait en la campagne en 1737, s.l., 1737. Cuprinde
şi inscripţiile de pe Podul lui Traian; (5) Original Plan des Donau Strohms von Belgrad
bis Orsowa, s.l., 1740; (6) Plan Nam: Vorstellend den Theil der Donau Samt allen ihren
Insuln von Belgrad bis Orşova, s.l., 1740; (7) Lauff der Donau durch das Temesvarer
Pannath, s.l., 1778; (8) Lisiere Charte von dem lauf der Donau von Tittel vos Orşova mit
der Gegend an beyden Ufern, und mit dem Innondationsterrain im Temesvarer Banat,
s.l., 1783-1784, 34 planşe (anexă: Beschreibung der Bannatischen Seite. 24 p. Copie);
Zweyter Ternion der Militairischen Beschreibungen von 13. Sectionen nemlich von
Nro. 14 bis Nro 26. Enthält das Donau Thal an beyden Ufern von Moldova bis Orşova.
28 p.; Obrist. Lieutenant Turati, Beschreibung des Innondation-Terrains, welcher von der
Donau, Theis und Temes überschwemt, von Tittel, oder Perlas Varosch an bis am Einfluss
der Carasch in den Donau Strom bey Uypalanka, Pančevo, 26 octombrie 1783. 26 p.
Copie; Beschreibung derren der Bannatischen Lisiere (8 p.); (9) Plan der ersten Donau-
Enge in der Oberen Clyssur unter dem Orte Moldova, nebst denen angetragenen Werkern
zur Sperrung dieses Strohms, s.l., post 1784 (anexă: Obserstlieut. Turati, Plan der Gegend
von der Cordons-Post Schumiza, Mehadia, 1784. 4 p.); (10) [Karte des Donaustroms
von Pantschewa bis Orschowa], s.l., 1794, 14 planşe; (11) [Karte des Donaustromes von
Belgrad bis Orschowa], s.l., sfârşitul sec. XVIII; (12) [Karte des Donaustroms von Alt-
Palanka bis Orschowa] s.l., 1811; (13) Donau Strom von Ujpalanka bis über Türkisch
Orschowa, s.l., 1811; (14) Demetet Poxarew, Plan der Donau Strecke von Alt Palanka bis
Orschowa, sec. XIX; (15) F.B. Purcel, Plan von einem Theil der Gegend bei dem Papagey
zwischen dem Dorf Moldava und dem Berg Alibeck, s.l., sec. XIX (B IX a 680; B IX b 107,
109, 111, 111-1, 117, 119, 122, 123, 129, 130, 137-1; K VII k 5, 24).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 132-134, nr. 100-114.
1368 – Mappa von dem Lippovaer und Facseter District, s.l., 1718-1719 (B IX a 630).
Ref.: ibidem, p. 128, nt. 45.
1369 – Mappa von dem Werschezer District, s.l., 1718-1725 (B IX a 668).
Ref.: ibidem, nr. 46.
1370 – [Universal-Atlas], s.l., post 1718. La pl. 156: M. Seutter, Temeswaria
Oppidum superioris Hungariae in Comitatu Temesiensi ad Temesium flumen; natura et
arte mumitum jure Belli in Potestatem Caesaris redactum, opera et sumptibus M. Seutter,
S. Caes. Maj: Geographi Augustae Vindel. Plan colorat manual (anexă: Topographische
Ansicht der Festung). La pl. 159: Orsava. Plan colorat al cetăţii (A III 15-1 Bd. 2).
Ref.: ibidem, p. 140, nr. 172.
1371 – Planuri (5), din 1719-1790, ale Orşovei: (1) Plan de l’Isle et Chateaux
d’Orsova, s.l., 1719, cu cetatea Ada Kaleh; (2) [Plan der Umgebung von Orschowa mit
dem Lauf der Donau], s.l., [1777-1805]; (3) [Plan von Orschowa und Umgebung], s.l.,
[1778-1802]; (4) [Plan der Festung Orschowa], s.l., 1790; (5) Plan des Environs d’Orsova,
s.l., sfârşitul sec. XVIII, cu cetatea Ada Kaleh (G I h 467, 469; K VII k 233, 236, 241).
Ref.: ibidem, p. 142, nr. 202-206.
1372 – Entwurff des Bergwerks Oroviza in Temesvárer Banat, s.l., 1720 (B IX c 713).
Ref.: ibidem, p. 148, nr. 300.
AUSTRIA 225
befindliche warme Bäder, aufgesetzte Grundriss, nebst deren alten Rudera, und Sittuation,
von Römerzeiten her, wie solche zur Bequemlichkeit konten zuegericht werden, s.l., 1735;
anexă: Plan von Herkulesbad (G I h 236-15).
Ref.: A. Krischan, Banater Karten..., p. 147, nr. 282.
1390 – Plan der Vestung, wie auch die herinn liegende Situation wie solche zu Ende
des 1734 jars in Temesvar zu ersehen ist, 1734. 49,7 x 71,5 cm (G l h 667).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 119-121, nr. 10.
1391 – L. P. Ripke, Ideal-Plan der in Bulgarien an der Donau der k.k. oder Kleinen
Wallachey gegenüberliegenden Grentz-Vestung Widdin a. 736 hat abgenommen werden
können, 1736. Desen. Cuprinde şi malul românesc al Dunării şi insula Calafat (K I b 8).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 17 şi fig. 14.
1392 – Planuri (2), din 1736 şi 1741, ale râului Cerna: (1) Plan von denen am
Czerna Fluss im Temeswarer Banat befindlichen Warmen-Bääder, s.l., 1736; (2) Plan auf
welchen die Ableitung der Czerna aus ihrem alten Bett in einen neuen Canal ersichtlich
Gemacht ist, s.l., 1741 (B IX c 714, K VII k 8).
Ref.: ibidem, p. 135, 147, nr. 127, 283.
1393 – Hărţi şi planuri (39), din 1737-1739, 1742, 1881, reprezentând operaţiunile
militare desfăşurate de trupele imperiale pe teritoriul Banatului în războiul austro-turc
(1736-1739): (1) Gottlieb Hübner, Visitirungs Plan de dato den 27.9 ber 737 Anzeigend die
Beschaffenheit deren Versenckten Kriegs-Schiffen, nebst dem Plan vo selbe bej Wehronter
Attaque vorhin Gestanden, alss auch den jenigen Platz des Kriegs-Schif St. Elisabeth,
s.l., 1737; (2) Plan über die jenseitige Bannatisch Districten längst der Donau von Cubin
bis Radojevaz, s.l., 1737; (3) Bataille zu Mehadia, s.l., 1738; (4) Belagerung bey Orsova
so durch fuer Monnath continuiret hat, als Juny – July Aug. – et Sept. an 1738, s.l.,
1738; (5) Campement de Jabuka, s.l., 1738; (6) Camp de Pansowa, s.l., 1738; (7) Laager
bey Oppova, s.l., 1738; (8) Le Bannat de Temesvar avec les Marches et Campemens de
l’Armée Imperiale durant la Campagne de 1738, s.l., 1738 (anexă: 9 planşe); (9) Neu und
Accurater Plan des Glorreichen Sieges, s.l., 1738; (10) Operationsplan der Kai. Koe:
Armee an 1738, s.l., 1738; (11) Plan mehrerer Laager Plätze bey Cornia und Mehadia
in July 1739, s.l., 1738; (12) Plan von dem Kaysrl. Feldtlagher bej Caranschebes, den
20 July 738, nro. 2, s.l., 1738; (13) Plan von dem March, s.l., 1738 (anexă: 9 planşe);
(14) Plan von denen ao 1738, s.l., 1738 (anexă: 11 planşe); (15) Plan von der Attaque
und Situation bej Mehadia, s.l., 1738; (16) Plan von der Situation der Schantze Meadie,
s.l., 1738; (17) [Plan von Mehadia mit den Angriffen der Türken], s.l., 1738; (18) Tour,
Tabula chorographica nova sive Theatrum Belli Regna Sclavoniae, Serviae, Temesiensem
Bannatum [...] partemque Transylvaniae, s.l., 1738; (19) Théatre de la Guerre dans le
Banat de Temeswar, Viena, 1738. Gravură parţial colorată; (20) Carte der Marche und
Contre Marche So von der Kayserlichen Armée in der Campagnie anno 1739, s.l., 1739;
(21) Charte des von der Kaiserlichen Armee in Servien et Panat gescheenen Movement
Anno 1739, s.l., 1739; (22) Lager bei Zentes den 11t bis 14t August 1739, s.l., 1739; (23)
Lager bey Iabuka von 281 bis 30t July 1739, s.l., 1739; (24) Laager der Kayl. Armée bey
Banczova von 30t Julio bis 2t Aug. nachdem Rencontre, s.l., 1739; (25-26) Laager bey
Tamaschovitz den 8t Aug. man kome von Oppova anhero ist ein langer march (2), s.l., 1739;
228 AUSTRIA
(27-28) Laager über der Temess bey Tomassoviz den 9 et 10 ten Aug. 739 (2), s.l., 1739;
(29) Mappa über die in der Campagnie 1739 von der Rom. Kay. König. Cath. Mayest.
in Hungarn gestandenen Kriegs Macht. Gravor I.I. Lidt, Viena, 1739. Gravură colorată.
6 planşe (anexă: harta Rencontre bey Panzova); (30) Marsch Karten im Königreich Servien
wie auch im Banat, s.l., 1739; (31) Marche der Türcken (Wäbrend des Feldzuges vom
Jahre 1739 in Kroatien, Slavonien und dem Banat, s.l., 1739; (32) Plan der Veste Orsowa,
s.l., 1739; (34) Plan des Treffens bei Pantschowa am 30.VII.1739, s.l., 1739; (35) Plan von
der Donau und deren darein ergiesenden Flüssen bis Grozka nebst angemerckten Kayserl.
Feldtlagern Ano 1739, s.l., 1739; (36) Rencontre mit denen Türcken ohnweith Jabucka an
der Temes den 31. Julio 1739 der feind mas 8 bis 10 Mann Starck, s.l., 1739; (37) C. Wolff,
Renuoy, pour la presente Carte ou sont marqué les Camps qu’occupa l’armée de S.M.J.
et: Catholique: l’an 1739, s.l., 1739; (38) Jean Joseph Ullmann, Campagne est Act[ion]
sous le comendement du Mr. le Marechal de Champ Comte de Wallis, 1739, s.l., 1739;
(39) Übersichts-Karte zum Krieg mit der Pforte 1736-39, s.l., 1881. Tipar negru (anexă:
Plan des feindlichen Angriffs auf die Kaiserl. Armee, welche den 30ten July 1739 sich
im Marsche zwischen Jabuka u. Panczowa [...]) (B IX c 677; H III d 1290, 1296, 1299,
1337, 1341-1342, 1346-1347, 1352-1, 1353-1354, 1354-1, 1355, 1363, 1364, 1365-1367,
1371-1372, 1381-1383, 1387-1389, 1393, 1404-1406).
Ref.: ibidem, p. 152-155, nr. 349-387; P. Bona, op. cit., p. 27, nota 32.
1394 – Planuri (18), din 1737 – sec. XIX, ale fortificaţiilor din insula Ada Kaleh:
(1) Plan Der Kaysser: Granitzvestung u[n]d Insul Orşova [Ada Kaleh], s.l., 1737; (2)
[Übersichtsplan der Festung Ada-Kaleh, des Forts Elisabeth mit nächster Umgebung],
s.l., post 1738; (3) Hptm. Allio, [Überschichtsplan der Festung Ada-Kaleh mit Umgebung],
s.l., 1789 (anexă: Attaque der Türkischen Festung); (4) Plan der Festung Carlsfried oder
Insel Orşova, s.l., sec. XVIII; (5) Plan der Festung und Insel Orsova, s.l., sec. XVIII;
(6) Plan und Profils der Türkischen Festung Orsova, s.l., sec. XVIII; (7) Plan de [l’Isle]
Orsova, s.l., începutul sec. XIX; (8) Plan der Türkischen Gränz-Festung Orsowa, s.l.,
începutul sec. XIX; (9) Plan und Profils der Türkischen Festung Orsawa, începutul sec.
XIX; (10) Plan der Insul Peck (Ada-Kaleh), s.l. 1805; (11) Prospect Von der St. Elisabetha
Redoute der Insul Orsova, s.l., începutul sec. XIX; (12) Georgius Kaisergruber Plann der
Inselfestung Neu-Orsova in der Donau, s.l., 1811; (13) Plan von Ada-Kaleh, s.l., 1890;
(14) Situations Plan [...] der Insul-Festung Ada-Kaleh, Timişoara, 1880; (15) Grundt Ris
von der St. Elisabeth Redoute, s.l., sec. XIX; (16) Situations-Plan der Insel Orsava, oder
Carlsfried und dem Fort St. Elisabeth. Copie de Bernard Haltlmaier, s.l., sec. XIX; (17)
Johan Jovanovich, Situations Plan der Insel und Festung Neu-Orsova, s.l., sec. XIX; (18)
Situations Plan von der Insel Orsowa, oder Carls-Fried, und dem Fort St. Elisabeth, s.l.,
sec. XIX (G I h 468; I.C.V. 1-8; K VII 234-235; 237-240, 242-243).
Ref.: ibidem, p. 139-141, nr. 173-190.
1395 – Ştefan Lutsch von Luchsenstein, Nova et accurata geometrica Mappa
Daciae Mediterraneae seu moderni Principatus Transilvaniae, 1738. 12 planşe. Manuscris
original (B IX a 713).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1262; Popescu-Spineni, p. 183.
1396 – Stephan Lutsch von Luchsenstein, Tabula Walachiae Austriacae quidem
seu Cis-Alutanae, per Fridericum Schwantzium geometrice comensuratae, Turcicae vero
AUSTRIA 229
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1273; idem, Exploraţiuni austriace, p. 545, 598; Popescu-
Spineni, p. 185.
Publ.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 599-603 (descrierea); Călători străini, IX,
p. 646-648 (descrierea hărţii: Explication; trad. rom.).
1405 – Hartă, jumătatea sec. XVIII. Cuprinde cursul Dunării de la Galaţi la Mare.
72 x 47 cm. 3 planşe (B III b 27).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1273; Popescu-Spineni, p. 185.
1406 – Plan des Donau-Stroms von Orsowa bis Ruschtschuk, jumătatea sec. XVIII
(B III b 28).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1273; Popescu-Spineni, p. 185.
1407 – Plan des Donau Stroms zwischen Orsova und Nicopol, circa 1750. Desen.
5 f. Reprezintă şi localităţi de pe teritoriul românesc (B III b 26).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 24 şi fig. 18.
1408 – Major de Fleischman, Plan des Graniz Cordons von Pancsova, s.l.,
1750-1770 (B IX c 678).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 137, nr. 141.
1409 – F.N. de Sparr, Atlas du cours du Danube avec les Plans, Vuës, et Perspectives
des Villes, Châteaux, et Abbayes qui se trouvent le long du cours de ce Fleuve depuis Ulm
jusqu’à Widdin, s.l., 1751 (B IX b 113).
Ref.: ibidem, p. 139-140, nr. 169.
1410 – Ştefan Lutsch von Luchsenstein, Principatum Transilvaniae et Moldaviae
confiniarum [...] geometrica delineatio [...], s.l., 1751. 119 x 48 cm. 2 planşe colorate
(B IX c 744).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1263.
1411 – François Nicolas de Sparr, Atlas du Cours du Danube avec les Plans, Vuës
et Perspectives des Villes, Châteaux, et Abbayës qui se trouvent le long du Cours de ce
Fleuve depuis Ulm jusqu’á Vidin, s.l., 1751. 34,5 x 46,5 cm. 146 planşe, dintre care 11
reprezintă zona românească a Dunării (B IX b 113).
Ref.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 546-547.
1412 – Ştefan Lutsch von Luchsenstein, Delineatio Alpium Transilvaniae a
Moldavia, s.l., circa 1751-1754. 5 planşe (B IX c 745).
Ref.: ibidem.
1413 – Plan al cetăţii Alba Iulia, s.l., 1752. Menţionează o biserică românească pe
terenurile fortificate şi o alta în cartierul Lipoveni (C VI a 55).
Ref.: Silviu Dragomir, Mormântul lui Mihai Viteazul..., p. 497.
1414 – Planul castelului Mikó din Miercurea Ciuc şi al cetăţii proiectate, s.l., 1752.
Desen colorat. 44 x 92 cm (Kartensammburg, Inland, C. VI, nr. 2).
Ref.: Jolán Balogh, Italienische Plane und ungarische Bauten der Spätrenaissance („Acta
technica”, Budapesta, 1974, p. 32, fig. 27); Matthias Corvinus, p. 693, nr. 844.
AUSTRIA 231
1421 – Charte der Bannatischen Grenze von Szakula über Pancsova längs der
Donau bis Orsova und von bier nach Karansebes, s.l., 1766-1767. 27 planşe (B IX a 651).
Ref.: ibidem, p. 136, nr. 135.
1422 – Ingenieur Unterlieut. Paulleli, Plan über die nach Anleithung der
Militarischen ansiedlungs common beschehene felder ausschreibung in denen Banat
Temsvarischen ortschafften Seffkerin, Jabucka, Teütsch und Raizisch Banczova ddo.
6 febr. 767: No. 83, bezeichnet mit Lit. A: Ex fascicula 3tio parte la Rubrica ansidlung,
Temesvar, s.l., 1767 (B IX c 654-1).
Ref.: ibidem, p. 129, nr. 59.
1423 – [Plan von Ploschitz und Umgebung], s.l., 1767. 7 planşe (G I h 526).
Ref.: ibidem, p. 148, nr. 305.
1424 – Mazurides, Ingenieur Oberleuthl., Carlale: Steinlein, Prov. Ingenieur, Plan
Uber den stritigen Terrain welchen sich das Praedium Debelliatscha zu eignen will, so
aber seit langen Jahren von denen Oppovarer Unterthanen ruig genossen wird, Pancevo,
1768 (B IX c 656).
Ref.: ibidem, p. 129, nr. 60.
1425 – Baron von Elmpt, Original-Aufnahmskarte d. Temesvarer Banats, ausgeführt
in den Jahren 1769-1772, s.l., s.a., 208 planşe (B IX a 577-578).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1265; A. Krischan, op. cit., p. 126, nr. 32-33; Térképek
katalógusa, II, p. 14, nr. 23.
Reprod.: Budapesta, Hadtörtenelmi Térképtár, fotocopie.
1426 – General-Charte deren Lisieres von der Moldau und Wallachey, worinnen zu
entnehmen ist, wie die Sectiones derenselben zusammen zu stellen sind, s.l., [1769-1773].
Hartă întocmită de General-Quartier Meister-Staab. 68,5 x 47,5 cm. 103 planşe, însoţite
de vol. Militärische Beschreibung über die Moldauische und Wallachische Lisiere (B III
c 38, B III c 38-1).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1265.
1427 – [Jeney], Neue Situations Charte des Gros Fürstenthums Siebenbürgen.
Nebst Angrenzenden Theilen der Moldau und Wallachey, s.l., [1769-1773] (B IX a 715/1).
Ref.: Térképek katalágusa, II, p. 56, nr. 166.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi Térképtár, fotocopie.
1428 – Hartă a Moldovei şi Ţării Româneşti, s.l., circa 1769-1774. 12 planşe
(B III a 168).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1269.
1429 – Landcharte von der Fürstenthum Moldau und Bessarabien, s.l., 1769-1774.
68,5 x 50 cm. 9 planşe (B III a 175).
Ref.: ibidem, p. 1270.
1430 – Plan de la ville de Bukurest, et de l’affaire arrivée le 24 janv. 1770 auprès les
Monastères de Vakarest et Kodretsan entre les troupes Russiennes et un corps de cavalerie
Turque, s.l., 1770. 65,5 x 45,9 cm (H III e 2565).
AUSTRIA 233
s.l., 1798-1800; (5) Joseph Czermak, Anton Huss, Plan des Deutschbannatischen Gränz
Regiments, s.l., post 1800; (6) Topographische Carthe von dem deutschbannatischen
Graenz Regiment, s.l., 1806. 30 planşe; (7) C. Denkstein, Plan des Deutsch Bannatischen
Gränz Infanterie Regiments, s.l., 1807; (8) Plan des Deutsch Banatischen Gränz Regiments,
s.l., 1808; (9) Plan des Deutsch Bannatischen Grenz Regiments Nro [12], s.l., 1810.
9 planşe; (10) Karte des Deutsch Banatischen Gränz Regiments, s.l., 1811. 18 planşe; (11)
Fähnrich Radulovich, Carte des K.K. Deutschbanatischen Gränz Kegiments Nro. 12, s.l.,
1818; (12) Strassen Karte des Deutschbanater Grenz Regiment Nro. 12, s.l., 1830; (13)
Johann Javanović, Carte des K.K. Deutschbanater Grenz Kegiments Bezirkes, s.l., 1864;
(14) Karte des Deutschbanater Grenz Kegiments Nro XII, s.l., a doua jumătate a secolului
XIX (B IX a 591-594, 594-1, 595-599; B IX c 617, 694, 771-1).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 130-131, 136, nr. 77-89, 135.
1442 – Joh. Mar. Paule, Eintheilungs-Plan des Deutschen Militar Gräntz Dorfs
Sakula, s.l., 1774 (G 1 h 689).
Ref.: ibidem, p. 148, nr. 307.
1443 – Planuri (2), din 1774 şi 1776, pentru localitatea Hopovo: (1) Joh. Mar.
Paule, Eintheilungs, Plan des Deutschen Militar-Gräntz-Dorfs Oppova, s.l., 1774; (2)
Maior Wegler, Plan von Oppova, s.l., 1776 (G 1 h 463-464).
Ref.: ibidem, nr. 298-299.
1444 – Planuri (2), din 1774, ale localităţii Iabuca: (1) Situation Plan des Neu
zu errichtenden Dorff Jabuka, s.l., 1774; (2) Joh. Mar. Paule, Eintheilungs Plan derer
bey den Deutschen Militar Gräntz Dorfschafften Jabuka und Seffkerin, s.l., sec. XVIII
(G I h 3, 3-1).
Ref.: ibidem, p. 147, nr. 286-287.
1445 – Anton v. Bellavich, Plan von dem Orth Usdin und gewesten Badina, Biserica
Albă, 27 octombrie 1774 (G I h 480).
Ref.: ibidem, p. 149, nr. 316.
1446 – Vorgeschlagene Gränz Linie zwischen Vlaigovitz, Ulma und Kl. Kakova am
Alibonaer Morast, s.l., 1774 (B IX c 661).
Ref.: ibidem, p. 138, nr. 156.
1447 – Anton v. Bellavich, Plan des gegen das Türkische Gebiet ausgestellten
Bannatischen Cordons, s.l., 1775. 12 planşe (B IX c 683).
Ref.: ibidem, p. 137, nr. 143.
1448 – Jeney, [Hartă a Ţării Româneşti, Bulgariei şi Transilvaniei], Sibiu, 1775
(B IX a 528/3).
Ref.: Térképek katalógusa, II, p. 56, nr. 165.
Reprod.: Budapesta, Hadtörtenelmi térképtár, fotocopie.
1449 – Plan in welchen die in der illyrischen Militaere-Graenze des mittern
Donau-Cordons von Male Jeleschova aus angefangen, über Persasska, Moldova, Dibics,
Uypalanka, durch die grosse Ostrovaer-Insel längst des Donau-Stroms, bis zu den 1 ten
Wacht-Haus Persa-Verba benent, Biserica Albă, 18 august 1775 (B IX c 682).
Ref.: A. Krischan, Banater Karten..., p. 137, nr. 142.
AUSTRIA 235
1450 – Ştefan Lutsch von Luchsenstein, Siebenburgische Grenz Carte gegen der
Wallachey, copie de Le Fevre, s.l., circa 1775 (B IX c 755).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1263.
1451 – Copie einer türkischen Karte, wo die Gränzen Siebenbürgens gegen die
Bukovina, Moldau u. Wallachey illuminiert, wie auch alle ander alten und gegen die
Moldau und Wallachey vorgerückten Gränzen, s.l., circa 1775. 99 x 73 cm (B IX c 756).
Ref.: ibidem, p. 1272-1273.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopie.
1452 – Lodovico Mariny, Die Festung von Wardein, s.l., 1775-1776. Desen în
peniţă, colorat. Reprezintă planul cetăţii Oradea. 98,2 x 121 cm (Kartensammlung, Inland,
C.V. Env. 6, nr. 7).
Ref.: Jolán Balogh, op. cit., p. 60-78; Matthias Corvinus, p. 693, nr. 843.
1453 – Planuri (8), din 1776-1838, privind graniţa militară a Banatului: (1) Anton
von Bellavich, Karte des Wallach, Illirischen und des Deutschen Ansiedlungs Regiments
Abcopirt von dem Bannatischen Cameral Plan. 8 planşe; (2) [Aufnahmskarte vom
banatischen Militär-Bezirk], s.l., 1780. 22 planşe; (3) Plan der zwischen der Gemeinde
Becskerek und Moschorin strittigen Insel Adda, s.l., 1780; (4) Plan von Deutsch-
Banatisch und Wallachisch-Illyrisch Graenz Regiment, s.l. 1817; (5) Strassen Karte
der Banatischen Militair-Grenze, s.l., post 1837. Tipar negru (anexă: texte tipărite:
I. Haupt-Uebersicht der seit dem Erscheinen der Ergänzungs-Tabellen zur Strassenkarte
der Banatischen Militär-Gränze in dem Strassenwesen dieses Landes eingetretenen
Veränderungen: Hydrographischer Theil, 4 p.; Chorograpbischer Theil, 14 p.; II.
Statistische Ergänzungs-Tabelle zu der Land-und Wasser-Strassenkarte der Banatischen
Militär-Gränze: Wasserstrassen, 8 p.; III. Landstrassen, 40 p.; (6) Strassen-Karte der
Banatischen Militair-Grenze, s.l., 1838 (anexă: Militairische Stellungen im Banat, 20 p.;
(7) Die Kaiserl. Königl. Militair-Grenze, s.l., 1840. Tipar colorat; (8) Karte der Banater
Militaergrenze mit der neuen Agbraenzung und Eintheilung der Compagnien, s.l., 1845
(K B IX a 586, 587, 590, 590-1, 672, 689; B IX c 616; K VII k 386-1).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 130, 136, nr. 71-76, 136-137.
1454 – A. Wegler, Plan von Sakula, s.l., 1776 (G I h 690).
Ref.: ibidem, p. 148, nr. 308.
1455 – Planuri (5), din 1776-1865, ale localităţii Biserica Albă din Banat: (1-2)
Anton von Bellavich, Plan des Teutschrätzischen-Weisskirchner Grundes, s.l., 1776; (3)
Major Fleischer, Plan der Gegend um Weiskirchen, s.l., 1789; (4) Plan der Umgebung
von Weiskirchen, s.l., 1860. Litografie; (5) [Karte von Weisskirchen und Umgebung], s.l.,
1865. Litografie parţial colorată (G I h 168, 168-1, 2, 3; K VII k 322).
Ref.: ibidem, p. 149, nr. 311-315.
1456 – Plan des Dorfes Homosdia, Homosdia, 7 august 1777 (B IX c 661-1).
Ref.: ibidem, p. 147, nr. 285.
1457 – General Plan des Donau Stromes von der Stadt Turnow bis zum Ausflusse
desselben ins Schwarze Meer, dann der Suninischen und Georgiewskischen Donau und
236 AUSTRIA
aller in dieselben fliessenden Gewässer samt den Städten, Märkten und Dörfern die am
Ufer derselben liegen, 1778, acuarelă (B III b 30).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 28 şi fig. 21.
1458 – [Karte der Gegend zwischen Karansebesh, Slatina und Teregowa], s.l., 1778
(B IX a 675).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 129, nr. 64; P. Bona (red.), op. cit., p. 12, nota 44.
1459 – Ksivković, Plan des Donau Stroms vom Orsova bis Ruschtuk [...]; Journal
der Donau Reise von Bellgrad bis Rustuk in der Wallachey [...], s.l. 1779, 4 + 22 f.
Cuprinde şi informaţii despre teritoriul românesc (B III b 28).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 31.
1460 – Georg Lauterer, Plan des Donau-Stroms vom Zemlin bis Ruszug. Mit allen
seinen Inseln, Sand Bäncken, Mühlen, Stein Klippen, Stöcken, Wirbeln und Ubrigen
gefährlichen Passagen [...], 1779. Acuarelă. 11 planşe: (1-7) 53,5 x 37 cm; (8-11) 75 x 27
cm, însoţite de: Beschreibung der bey der Abführung des Kais. Königl. Herrn Internuntius
Baron v. Herbert von Zemlin bis Ruszug aufgenommenen Donau Planes; Beschreibung
deren Eilf Plans der Donau von Belgrad bis Ruschtuk in Bulgarien, 33 p., concept;
Beschreibung deren Eilf Plans der Donau von Belgrad bis Ruschtuk in Bulgarien, 33 f.
Forma definitivă şi o copie nesemnată (B III b 32, pl. 1-11).
Ref., publ. şi reprod.: Docan, Memoriu, p. 1273-1274; idem, Exploraţiuni austriace,
p. 555-556, 613, 619-628, pl. I.
1461 – Anton von Bellavich, Plan A Von dem Militar Orth Plavischevicza, Biserica
Albă, 30 septembrie 1780 (anexă: Nach dem vergrösserten Massstab, Grund-Eintheilungs
Plan, zu dem Plan sub Lit. A gehörig) (G I h 525).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 148, nr. 304.
1462 – Fr. Niz, Ing. Marquette, Plan des Panchovaer Cordons längs der Donau von
Oppova bis Kubin, s.l., 1780 (B IX c 684).
Ref.: ibidem, p. 137, nr. 144.
1463 – [Kartt der Gegend zwischen Moldowa, Saska und Sikevitza], s.l.,
1780-1790. 2 planşe (B IX a 679-1).
Ref.: ibidem, p. 129, nr. 65.
1464 – Dislocations Carte vom Ungarn de anno 1781, s.l., 1781. Cuprinde şi
Transilvania şi Banatul (B IX c 685).
Ref.: Térképek katalógusa, I, p. 83, nr. 294; II, p. 42, nr. 118.
Reprod.: Budapesta, Hadtörtenelmi térképtár, fotocopie.
1465 – Elie d’Orskovich, Grund Eintheilungs Plan von dem Militar Orth
Wracsevgay, s.l., 1781 (G I h 743).
Ref.: ibidem, p. 149, nr. 317.
1466 – Georg Lauterer, Plan des Donau-Stroms von Ruszug bis Salina an dem
Schwarzen Meer, mit allen seinen Inseln, Sandbänken, Mühlen, Steinklippen, Würbeln,
und Untiefen, nebst denen daran gränzenden verschiedenen Ufern und Ortschaften, und
AUSTRIA 237
mit allen sich dahin ergiessenden Flüssen und Bächen, s.l., 1782. 74,5 x 51 cm. Acuarelă.
8 planşe însoţite de: Esquelette der Carte des Donau-Stroms von Zemlin bis Sulina an
dem Schwarzen Meere, in 20 Sectionen; Relation über die mit dem ersten Willeshofischen
Comertien Versuch von Wienn längst der Donau, und über das Schwarze Meer, dann
gegen den Dnieper nach Cherson gemachte Reise, und zwar von 11-ten Juny bis
15-ten December 782, 25 p., în interior cu titlul: Beschreibung des bey der Abführung des
Willeshofischen Comertien Transports, von Russzug bis Sulina an das Schwarze Meer
weiters aufgenommenen Donau Planes, mit denen übrigen diese Reise Bettrefenden,
Relationen. Cuprinde informaţii despre comerţul de lemne şi şantierul de construcţii navale
din Galaţi, activitatea schelelor Galaţi şi Brăila, descrierea Sulinei şi relatarea intenţiilor
domnului Moldovei de a face Prutul navigabil (B III b 32, pl. 12-20; B III b 33 – copie).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1274; idem, Exploraţiuni austriace, p. 572-573, 613-614;
Popescu-Spineni, p. 185.
Publ.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 628-643; Călători străini, X/1, p. 321-330
(trad. rom., fragmente).
1467 – A. Wegler, Carte deren im dem Teutsch Bannatischen Ansiedlungs Regiments
bezirk inliegende Dioecesen von denen Katholischen und Graeciritus non uniti Gemeinde,
s.l., 1782 (B IX c 702).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 135, nr. 138.
1468 – A. Wegler, Ideal Carte deren in dem Wallachisch Illirischen Regiments bezirk,
inliegenden Dioceseti, von denen Katholisch und Graeci Ritus non uniti Gemeinden, s.l.,
1782. 4 planşe (B IX c 703).
Ref.: ibidem, nr. 139.
1469 – Plan des Donau-Strohms von Belgrad bis Sulina [...]; Explication über den
Donau-Strohm von Orsova bis nach Nicopol, circa 1782, 9 f. acuarelă + 4 f. Descriere şi
plan după relatarea cpt. Lauterer, cuprinzând şi informaţii privind teritorii româneşti (B
III b 33).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 32 şi fig. 26.
1470 – [Alexander] Neu, Geogra-phische Charte des Temeswarer Bezirks im
Königreich Hungarn, s.l., 1782-1784. 8 planşe. Original şi o copie cu rectificări din 1787
(anexă: Anzeige deren in der auf Allerhöchsten Befehl anbei zugeschickten Charte des
Temeswarer Bezirks vorgefundtnen Fehlern, 28 p.) (B IX a 580).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 126, nr. 34.
1471 – [Alexander] Neu, Kleine Charte des Königreiches Hungarn (2), s.l.,
1782-1784, 1785. Cuprinde şi Transilvania şi Banatul (B IX a 528, 528/l-a).
Ref.: ibidem, p. 127, nr. 36; Térképek katalógusa, II, p. 11, nr. 15; p. 12, nr. 18.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopie.
1472 – Alexander Neu, Geographische Charte des Grosswardeiner Bezirks im
Königreich Hungarn, s.l., 1782-1783-1784 (B IX a 637).
Ref.: Térképek Katalógusa, II, p. 17, nr. 37.
1473 – Cpt. Lauterer, Relation über die mit denn ersten willenshofischer Comertien
Versuch von Wien längs der Donau [...] gemachste Reise [...], s.l., 1783. 25 f. + 1 hartă.
238 AUSTRIA
Cuprinde şi informaţii despre localităţile româneşti din zonă şi harta Gurilor Dunării
(B III b 32).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 30 şi fig. 24-25.
1474 – Franz Michanovics, Charte des Donau Strohmes von Peterwardein bis
zur Mündung desselben am Schwarzen Meer bej Sulina oder Suhnia, dann des letzten
Arms so der Porticza Bogaz gennent wirds [...], 1783. 42,5 x 33,5 cm. 33 planşe colorate:
(1-8) Petrowaradin – Orşova; (9-29) Vîrciorova – Sulina; (30-33) Canalul Portiţa şi
partea superioară a lacului Razelm. Prezentată Curţii imperiale prin raportul din 1 august
1783, împreună cu: Journal über die Reise auf der Donau von Wien bis Constantinopel,
43 f.; Beschreibung des Donau-Strohms mit seinen Ufern, und der Neufahrt auf selben
von Peterwardein bis zur Mündung am Schwarzen Meer bey Sulina od. Suhnia, zu denen
auf hohen Befebl auf genommenen Plan, 33 p.; Beschreibung des Porticza Bogaz oder
des Vierten Arms des Donau-Stroms, 4 f.; Verzeichniss Ueber die Anzahl Schiffe so von
Bellgrad bis Sulina auf der Donau [...], 1 f.; Verzeichniss Deren auf der Reise von der
Mündung der Donau, auf dem Schwarzen Meer [...], 1 f. (Hofkriegsrat, 1783, 11/338;
D. 1736; K I a 10).
Ref., publ. şi reprod.: Docan, Memoriu, p. 576-579, 647-683, pl. II; Bălgarskite zemi,
nr. 34 şi fig. 28.
1475 – Plan in welchen entworffen die aeusersten Graentzen der in dem
Caransebeser District liegenden, Caransebeş, 14 august 1783 (B IX c 664).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 138, nr. 157; P. Bona (red.), op. cit., p. 2, nota 44.
1476 – Karl Dominic Redange von Titelsberg, Plan des Donau Strohms von Gallaz
bis an das Schwarze Meer und von dannen bis Ackermann, s.l., 1783. 72,5 x 50,5 cm.
Acuarelă. însoţit de: Fortsetzung der Weiteren Relation, Ueber die auf hohen Befehl von
Gallacz nacher Ackermann vorgenommene Reise, 14 f. Cuprinde descrierea călătoriei
pe apă de la Galaţi la Cetatea Albă şi pe uscat, prin Chişinău, Iaşi, Bucureşti, Câineni,
Sibiu; Verzeichniss Deren sowohl auf dem Donau-Fluss, als auf der Schwarzen Meere
von Gallaz bis nacher Ackermann [...], 1 f.; Gehorsamster Vorschlag, 1 f., cuprinzând
propuneri privind transbordarea în Chilia Nouă a mărfurilor austriece venite pe Dunăre
(Hofkriegsrat).
Ref. şi publ.: Docan, Memoriu, p. 581-582, 685-694.
1477 – 20 Karten verschiedener Maszstäbe, darstellend Gemeindegrenzen von in
der Schupaneker Gegend liegenden Ortschaften, s.l., 1783 (B IX c 663).
Ref.: A. Krischan, ap. cit., p. 138, nr. 158.
1478 – [Magyarország I. katonai felméresének térkép részletei, Neu ezredes iranyitá
munkája alapján 1783-1784 közölt], [Părţi din harta primelor relevee topografice militare
ale Ungariei, pe baza lucrării preliminare a colonelului Neu, din 1783-1784], s.l., s.a.,
ed. a 3-a. Cuprinde şi zona Bihorului (B IX a 527/1, 528/2 a-b).
Ref.: Térképék katalógusa, II, p. 12, nr.17.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtar, fotocopie.
1479 – Planuri (2), din 1783 şi 1805, ale râului Timiş: (1) Plan des Laufs der Temesch
und der Dunavitza, 1783, (2) [Plan des Laufes der Temesch], 1805 (B IX b 229, 229-1).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 135, nr. 124, 125.
AUSTRIA 239
1480 – Ideal Plan von verschiedenen Strassen und Weegen welche von dem rechten
Ufer des Donau-Stroms [...] durch abgeschickte Officier recognosciert worden [...], s.l.,
circa 1783. 9 f. Acuarelă. Cuprinde şi descrieri ale teritoriului românesc (B III c 13).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 36, pl. 30.
1481 – Plan der Strasse von Alt- nach Neu-Becsey, s.l., 1784 (K VII k 25).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 136, nr. 134.
1482 – Situations Plan der Gegend am Zusammenfluss der Cserna und Bela Reka
im Mebadier Thal, s.l., 1784 (anexă: (1) Lauf des Bella-Rekajlusses; (2) Obstltn. Turati,
Bericht über die Sperrung des Tals von Mehadia und der dortigen Eingängen, Viena,
6 Iulie 1784, 12 p. (K VII k 220).
Ref.: ibidem, p. 135, nr. 128.
1483 – I.C. Rhode, Partes confines Trium Magnorum Imperiorum Austriaci, Russici
et Osmanici, s.l., 1785. 45 x 46 cm, 6 planşe cuprinzând şi Ţările Române (B II c 32).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1301-1302.
1484 – Obrist. Wegler, Plan der particular Gränzischen von Camerale und in
der Wallachisch-Illyrischen-Banatischen Kgmt. von Lagersdorf bis nach der Schmeltz
Radiumza, s.l., 1785 (B IX c 665).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 138, nr. 159.
1485 – F.A. Schraembl, Schauplatz des Russisch-Türkischen Kriege, Viena, 1787.
Cuprinde şi Ţările Române. 103 x 82 cm (H III e 2532).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1303-1304.
1486 – Froon, Plan der am 22-ten Marty 1788 zwischen dem k.k. Erdödischen
Hussaren Regiments Commandanten Herrn Obrist von Fabri und dem Türkischen
Bassa Ibrahim Nasir bey Botuschan in der Moldau vorgefallenen Affaire, s.l., 1788
(Z XIV 1787 e 2).
Ref.: ibidem, p. 1317.
1487 – Hartl, Mappa nova geographica Moldaviae et Walachiae ad recentiores
observationes astronom.: T.R. Islenief et Chartas geogr. L.G.R. de Bauer concinnata,
Viena, 1788. 38 x 39,5 cm. Hartă gravată (B III a 155).
Ref.: ibidem, p. 1295.
1488 – Oberlieutenants Herma, Mitesser und Pokorni, Situations Plan von der
Almasch, dem Lauf der Donau von Moldova bis zu dem Thal Jelleschova, und dem Gebürg
zwischen der Donau, der Almasch, und dem Bergwerck Saska, s.l., 1788. 17 planşe
(B IX a 672-1).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 135, nr. 129.
1489 – Ignatz Kibler, Karte des Donaustroms von seinem Ursprung bis zum
Ausfluss ins Schwarze Meer, mit allen angraenzenden Laendern, Staedten, Flüssen und
merkwürdigen Oertern welche an diesen Strom liegen als: Schwaben, Bayern, Österreich,
Ungarn, Siebenbürgen [...], Moldau, Walachei, Bessarabien u. Bulgarien, s.l., 1788.
119 x 60 cm.
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1308.
240 AUSTRIA
1490 – Marten, Nuova Carta geografica della guerra presente tra i due imperi e
la Porta Ottomana, Veneţia, 1788. 91,5 x 41,5 cm. 2 planşe colorate. Cuprinde şi Ţările
Române (B III a 13).
Ref.: ibidem, p. 1298.
1491 – F. Müller, Geographische General Karte der Gränzen zwischen denen
dreyen Kaiserthümern [...], Viena, 1788. 152 x 69 cm. 3 planşe colorate (B III c 39).
Ref.: ibidem, p. 1298-1299.
1492 – Operations-Plan des unter Commando S-r Durchlaucht des Hn. General
der Cavall. Printzen von Sachsen-Coburg stehenden Kais. Königl. Corps d’Armée in
der Campagne 788, s.l., 1788. Harta părţii de nord a Moldovei. 49,5 x 41 cm. 4 planşe
(Z XIV, 1788, c. 1).
Ref.: ibidem, p. 1276.
1493 – Hora von Otzellovitz, Militaerischer Aufnahms-Brouillon vor der Chotymer
Raja, s.l., martie-septembrie 1788. 64 x 42 cm. 29 planşe colorate. Harta raialei Hotinului,
însoţită de Militarische Anmerkung des Districts der Chotymer Raya, cuprinzând descrierea
economică şi topografică (numărul caselor, al locuitorilor, al animalelor, formele de relief
etc.) (B IX a 115-1).
Ref.: ibidem, p. 1280-1281.
1494 – Planuri (3), din 1788, executate de cartografi austrieci, reprezentând zona
satului Belceşti (jud. Iaşi): (1) Action bey Belischesti in der Moldau zwischen den Tartaren
und Türken unter Commando des Chan und Ibrahim Nasir Bascha 7 000 Man cavallerie
und 160 janischer [...], Iaşi, 5 septembrie 1788. 49 x 36,5 cm; (2) Action Bey Belleschesti
in der Moldau den 31-ten August 788 [...], Iaşi, 1788. 50 x 37,5 cm; (3) Plan [...] bey den
Dorfe Belleschestie den 30-ten September 788 vorgefallener Affaire, s.l., 1788. 36,5 x 30 cm
(Z XIV 1788 e 2).
Ref.: ibidem, p. 1316.
1495 – Planuri (7), din 1788, reprezentând pasul Bratocea şi Valea Gârcinei
cu punctul vamal Şanţul Vechi („Şanţul roman”), executate de cartografi ai armatei
austriece: (1). J.-F. Gilovsky von Urazowa, Detaille Plan des oberen Garzimer Dalles
bey der Vorpost des Toskanisch. Hussarn Piquetts unter dem Companio des H. Majors
Grafn von Willhorsky, 1788 den 10 Juni, parţial colorat. 47,5 x 37 cm. 2 ex.: (2) idem,
Detaille Plan der zweyten Position rückwaerts der alten Roemer Schantz, 30 august 1788.
47,5 x 37 cm. 2 ex.; (3) idem, Position plan der Alten Roemer Schantz nebst der zweyten
im Monathe August Neue genommenen Position, în culori. 28 x 23 cm; (4) Plann der
Position am Einflus des Garciner Baches in den Tatrang fl., în culori. 43,5 x 39,5 cm;
(5) Plan al trecătorilor Bratocea şi Predeal, cu partea de nord a Ţării Româneşti până la
Breaza. 96 x 48 cm; (6) Schiţă de plan indicând poziţiile trupelor austriece pe valea râului
Tatrangul din Ţara Românească, între trecătorile Bratocea şi Buzău. 51 x 33 cm; (7) Schiţă
a poziţiilor trupelor austriece la confluenţa între Gârcina şi Tatrangul (B IX a 742; H III 3,
3030-1, 3056-4, 3068-1, 2, 3242, 3243).
Ref.: ibidem, p. 1314-1315.
1496 – Plan no. III Lage von Csernetz in der Wallachey, wie solche, um die Idée
AUSTRIA 241
nicht zu verlieren, flüchtig in die Schreib Tafel eingezeichnet worden ist; nebst Erklärung
der am 18 April 1788 darauf gemachte Attaque. Planul luptei de la Cerneţi din 18 aprilie,
1788. 23 x 31 cm (Z XIV, 1788, c 2).
Ref.: ibidem, p. 1324.
1497 – Planuri (5), din 1788, ale pasului Ghimeş, întocmite de cartografi
austrieci: (1) Stellung des Obristen Horwath von ihm selbe Turatij gegeben. 24 x 19 cm; (2)
J.-F. Gilovsky von Urazowa, Situations Plan von Pass Gymes, 1788, în culori. 27,5 x 23 cm;
(3) Plan des Gemeser Pass, în culori. 66 x 46,5 cm; (4) Plann der Gegend bey Gymes
nebst der Werschanzung des Passes. 43,3 x 33 cm; (5) Ideal Plan von der Land Strasse
von Gymes über Okna, Oritiest nach Fogcsan, dann der Strasse von Pass Oitoz über
Kasan nach Fogcsan. 43,5 x 33,5 cm (B III c 14; B IX a 739 I; H III e 3030-2, 3232-1).
Ref.: ibidem, p. 1328-1329.
1498 – Planuri (14), 1788-1813 ale cetăţii Hotin, executate de cartografi ai armatei
austriece în timpul războiului ruso-austro-turc: (1) Situations Plan der in den Fürsthentum
Moldau gelegenen Festung Hotin [...], 29 septembrie 1788. În culori. 141 x 103 cm; (2)
Plan der [...] den 29-ten September 788 mittelst Akord eroberten türkischen Festung
Chotim. În culori. 36 x 29,5 cm; (3) Plan von der eroberte türkischen Festung Chotyn
[...]. 88,5 x 49 cm; (4) F. Ertel von Krehlau, Plan von der Anno 788 den 29-ten September
Eroberten Türkischen Festung Chotyn [...], 1789. 67 x 45 cm. În culori; (5) Plan von
der Festung Chotym aufgennomen von denen kayserlich Russischen Ingenieurs. În culori.
51 x 36,5 cm; idem, 63,5 x 51 cm. În culori; (7) Plan des Festung Chotijm [...], 1788.
83,5 x 59 cm; (8) Froon, Plan al cetăţii Hotin cu împrejurimile şi poziţiile trupelor
austriece în iulie 1788. 96 x 49,5 cm; (9) Ch. Gobert, Plan du siège de Chotin en 1788.
Parţial colorat. 47,5 x 33 cm; (10) idem. 52,5 x 36,5 cm, parţial colorat; (11) Joseph
Niemtz, Plan der Stadt und Festung Chotijm, Plzeń, 22 martie 1813, în culori. 98,5 x
58 cm; (12) Joh. Mansfeld, Plan al cetăţii Hotin, s.a., 58,5 x 50,5 cm; (13) Joh. David,
Belagerung von Chotym, 1788. Gravură. 17 x 23,5 cm; (14) Laeger zum Operations Plan
der Campagne 1788 [...] auf dem Marsch von Chotijm nach Roman [...]. 63,5 x 39 cm.
8 planuri. 13 x 14 cm (GIK 18, 19; H III e 2963-2971; Z XIV 1788 el).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1330-1334.
1499 – Plan der Moldauischen Haupt-Stadt Jassy mit umliegenden Gegend und
Position der Oesterreicher und Russen, s.l., 1788. În culori. 36,5 x 30 cm (Z XIV, 1788, e 2).
Ref.: ibidem, p. 1334.
1500 – Von Fabri, Plan der durch den Hrn. Obrist [...] bey den Berg Larga Gura
den 18-ten April 788 vorgefallener Affaire. Planul satului Larga (com. Movileni, jud. Iaşi),
1788. Acuarelă. 36 x 29,5 cm (Z XIV, 1788, e 2).
Ref.: ibidem, p. 1336.
1501 – Planuri (3) ale pasului Oituz, 16 iulie 1783, executate de cartografi austrieci:
(1) Plan des Passes Ojtos und der Affaire von 16-ten Julli 788 in der Moldau. 12,5 x 39,5
cm; (2) Plan des Passes Oytos, în culori. 55 x 43 cm; (3) Plan indicând poziţiile trupelor
austriece în 16 iulie 1788. 23 x 19 cm (B IX a 740; H III c 2925-1, 3042-4).
Ref.: ibidem, p. 1340.
242 AUSTRIA
1502 – Plan V-te Laage des Granit Posten Prisaka. Plan indicând potecile de munte
între Banat şi Ţara Românească, s.l., [1788]. 23 x 31 cm (H III e 3042-5).
Ref.: ibidem, p. 1343.
1503 – Plan du cours du Prout depuis le village de Kosmesty jusqu’à Stanilesti, s.l.,
[1788]. În culori. 50,5 x 41 cm. Menţionează şi amplasarea taberei ruse în războiul din
1711 (H III e 3043).
Ref.: ibidem, p. 1339.
1504 – Planuri (3) ale trecătorii Turnu Roşu, cu poziţiile trupelor austriece în
1788: (1) Situations-Plan von Kinenj bis Kornet, und Tityesd an denen beyden Ufern
des Alt Flusses [...]. 57,5 x 47,5 cm; (2) Situations Plan der Rothen Thurm Passes im
Grosfürstenthum Siebenbürgen, und zwar die Gegend von Tolmats bis Rimnik am Alt Fl.
und Szeletrug in der Wallachey. 125 x 43,5 cm; (3) Situations-Plan des Rothen Thurm
Passes von der Strasse und Gegend bey Talmats in Siebenbürgen bis Kineny in der
Wallachey. 50 x 47,5 cm (H III e 3054, B. IX a 746-747).
Ref.: ibidem, p. 1344.
1505 – J. Ruhedorf, Mappa specialis Walachiae ex accuratissimis singulorum
districtuum ichonographiis collecta, Viena, 1788. 69,1 x 39,8 cm (B III a 182).
Ref.: ibidem, p. 1302.
1506 – Max Schimek, Österreichisch-Russich-Türkischer Kriegsatlas, s.l., 1788.
49 x 53 cm. 12 planşe colorate. Cuprinde şi Ţările Române (H III e 2852).
Ref.: ibidem, p. 1303; Popescu-Spineni, p. 198; Bălgarskite zemi, nr. 37.
1507 – I.F. Schmidt, Karte von der Walachei Moldau und Bessarabien. Nach
geometrischen Messungen und astronomischen Beobachtungen verfasst [...], Viena, 1788.
65 x 48 cm (B III a 159).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1303.
1508 – Situation der Wederanischen Hölle und der daranliegenden Ortschafften,
s.l., 1788 (B IX a 687-3).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 130, nr. 66.
1509 – D.F. Sotzmann, Kharte von den oberhalb und seitwarts den Schwartzen
Meer [...], Berlin, 1788. 67,5 x 54 cm. Cuprinde şi Ţările Române (B III a 5).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1306.
1510 – C.L. Thomas, Carte vom Schauplatz des Kriegs, enthält die Moldau,
Wallachey, Bulgarien, Bosnien, Serbien, Dalmatien, Bessarabien, die Crimm [...], die
Bukowina, Siebenbürgen, Slawonien [...], s.l., 1788. 84 x 54,5 cm (H III e 2851).
Ref.: ibidem, p. 1306-1307.
1511 – Johann-Ferdinand Gilovsky von Urazowa, Planuri (12) ale zonei de frontieră
Predeal – Timiş, fortificată de austrieci în 1788-1789: (1) Detaille Plan der Gorge
Verschantzung von Ober Tömös auf eine halbe Stunde der Capital Verschantzung, 1788
den 16-ten Junj. Acuarelă. 47 x 38 cm; (2) Verschantzung der Gorge von Ober Tömös,
1788 den 19-ten Junj. 44,5 x 36,5 cm; (3) Positions Plan von Tömös sammt der Gorge
Verschantzung [...] pro anno 1788. Acuarelă. 27,5 x 23,5 cm; (4) Plann der Verschantzung
AUSTRIA 243
des Tömöscher Passes, Anno 1788. 51 x 31,5 cm; (5) Plan corrigé de la position fortifiée
de Tomos 788 [...] von 30-ten December. 37 x 23,5 cm; (6) Planuri (7) ale fortificaţiilor
de la Predeal, Valul lui Traian şi pasurile Bran, Buzău, Oituz, Ghimeş, 1788-1789. 21,8
x 9 cm; (7) Plan al zonei între vama austriacă şi frontiera cu Ţara Românească, 8 aprilie
1789. 48,5 x 37,5 cm; (8) Feld Brouillon zur Erklärung der dem 15-ien Jully 789 bey
Ober Tömös Vorgefallenen Affaire. Acuarelă. 47 x 38,5 cm; (9) Plan der Gegend bey
Ober Tömös nebst der Werschantzung auf dem Berg Predial, [1788]. Acuarelă. 62 x 36,5
cm; (10) Projet [al fortificaţiilor], [1]789. 48 x 38,5 cm; (11) Plan der Verschanzungen
und Verbaue bei dem Tömöscher Passe im Jahre 1789. 44 x 33 cm; (12) Brouillon der in
Ober Tömös bey Cronstadt Neue ausgesteckten Verschanzungen für das Jahre 1789. 39 x
24,5 cm; 6 planşe parţial colorate (H III e 3068, 3149, 3249, 3251-3252; Z XIV 1789 d).
Ref.: ibidem, p. 1342-1343.
1512 – Hartă anonimă a regiunii din Moldova ocupate în iarna 1788-1789 de
trupele austriece, între Baia, mănăstirea Neamţ, Piatra Neamţ şi Târgu Ocna. 62 x 58,5 cm.
4 planşe (H III e 3267).
Ref.: ibidem, p. 1277.
1513 – Planuri (3), din 1788-1789, ale zonei Adjud, executate de cartografi ai
armatei austriece: (1) Stellung der Oesterreichischen Corps [...] bey Adjut den 7-ten 8 bris
788. 45,5 x 36,5 cm; (2) Plan des [...] bey den Städtchen Adschud den 14-ten Octob. 788
vorgefallener Affaire. Parţial colorat. 36,5 x 29,5 cm; (3) Position [...] bey Adschud [...].
Parţial colorat. 44,5 x 29,5 cm (H III e 3206, Z XIV 1788 e 2).
Ref.: ibidem, p. 1313-1314.
1514 – Planuri (18), din 1788-1789, ale trecătorii Buzău şi zonei învecinate,
executate de cartografi ai armatei austriece în timpul războiului ruso-austro-turc: (1)
J.-F. Gilovsky von Urazowa, Positions Plan der Verschanzungen in Pozau [...] 21-ten
Junj bis 4-ten Iulius 788. În culori. 47 x 30 cm; (2) idem, Plan der Verschanzungs Linien
bey dem Posauer Pass, den 4-ten Juls 788. 41,5 x 47 cm; (3) idem, Verschantzungen
in Pozza sammt seinem Gorge Retranchement, 9-ten Julj 788. Parţial colorat. 57 x 41,5
cm; (4) idem, Detaille Plan der Positions Verschanzungen in Pozau; 9-ten Julius 788. În
culori. 47 x 38 cm; (5) Deffension u. Attaque Plan von Pass Bozau so unter Anführung
Suliman Basha und seyn aus 7 000 man bestandenen Heere gehalten, und zwar von 18-ten
July Nachmittag um 2 Uhr bis inclus 19-ten Abends Anno 1788. În culori. 86,5 x 75 cm;
(6) Situations Plan des Bozauer Pass in 7 Bürgen, indicând poziţiile ocupate de trupele
otomane la 17-19 august 1788. 62 x 46,5 cm; (7) Plan des Passes von Bozzau, 1788.
32,5 x 25,5 cm; (8) Situations Plan des Bozauer Passes Nebst denen im Jahr 1788
angelegten Verschanzungen. În culori. 63 x 36 cm; (9) J.-F. Gilovsky von Urazowa,
Positions Plan von Pozau [...] in Siebenbürgen für das Jahre 1778. În culori. 28 x 23,5 cm;
(10) idem, Positions Plan der Verschanzung bey dem Pass Bozau, 1788. Parţial în culori.
47,5 x 37 cm; (11) Plan der gegend um Bozau, nebst denen zur Vertheidigung des Passes
im I. 1789 angebrachten Verschanzung. În culori. 58,5 x 39,5 cm; (12) Situations Plan der
Bozzauer Passes in Siebenbürgen nebst der im Jahr 1789 angebrachten Verschanzungen
und der den 3-ten August vorgefallenen Affaire. În culori. 60 x 42,5 cm; (13) Situations
Plan des Bozauer Passe in Siebenbürgen nebst der im Jahr 1789 [...] und der Affaire von
3-ten August. 63 x 40 cm; (14) Situations Plann des Passes Bozza und deren bey diese Pass
244 AUSTRIA
1788; (32) Plan des bey Traxina den 13ten. October 1788 genomenen Lagers, s.l. 1788;
(33) Plan [...] von der Gegend um Mehadia, Timişoara, 29 decembrie 1788 (anexă: Major
Zechenter, Allerunterthänigstr. Bericht, 8 p.); (34) Plan von der Gegend von Schupaneck
bis Mehadia im Banat [...], s.l. 1788; (35) Plan von der Position der Kayserlichen trouppen
[...] von Mehadia, s.l., 1788; (36) Plan von Schupaneck: nebst der Affair von 7ten August
1788, s.l., 1788; (37) F. Pokorni, Plan [...] von der Gegend um Mehadia bis in die Bäder
und längst der Czerna hinab bis an den Czepla Berg, Timişoara, 29 decembrie 1788; (38)
Positions Plan des K.K, Corps d’Armée in Banat bey Mehadia, s.l., 1788; (39) Rückzug
der Armée von Illowa am 21 Septembr. 1788, s.l., 1788; (40) J. C. Weinrauch, Carte des
Scharmülzel bei Persa, Lasmare und glücklicher Rückzug bei Mehadia, Viena, 1788.
Gravură colorată; (41) [Aufstetlungsplan der Armée bei Illowa 1788], s.l., post 1788; (42)
Canonade derer Türkischen Csayken und Transport-Schiffe [...] am 27. Octobr. 1788 (bei
Ujpalanka), s.l., post 1788; (43) Die Veteranische Höhle, s.l., post 1788; (44) Grundrisz
und Profil der sogenannten Veteranischcn Höhle, s.l., post 1788. 2 planşe; (45) Laage des
Gräniz-Posten Prisaka, s.l., post 1788; (46) Irig. Mancini, [Stellungen bei Illowa 1788],
s.l., post 1788; (47) Marche Plan aus dem Lager bey Illowa in jenes bey Ruska, s.l., post
1788; (48) Pass in die Wallachey bey Nanesch, s.l., post 1788; (49) Plan de la Position de
l’Armée Imp. et Roy du 1er jusqu’à 21 septembre l’an 1788, s.l., post 1788; (50) Plan der
Gegend von Lugosch, s.l., post 1789; (51) Plan der Position deren trupen in der Gegend
von Moldova, s.l., post 1788. 2 planşe; (52) Plan der Positionen [...] die Kaysl: Königl:
Armée von 3ten bis 20ten Septemb., s.l., post 1788; (53) Plan der sogenannten Veteranischen
Höhle, s.l., post 1788 (anexă: Erklärung des Plans der Vetteranischen Höhle, 4 p.); (54)
Plann der sogenannten Vetteranischen Donau Hoelle, s.l., post 1788; (55) Plan der
Veteranischen Höhle im Bannat, s.l., post 1788; (56) Plan des bey Illova den 3ten
September 1788, s.l., post 1788; (57) Plan von der Gegend bei der Veteranischen Höhle,
s.l., post 1788; (58) [Plan von Moldova im Banat mit den angetragenen und vorhandenen
Redouten und Batterien], s.l., post 1788; (59) Position bei Lugosch den 24ten September
1788, s.l., post 1788; (60) Position [...] (bei Ujpalanka, den 27.X.1788), s.l., post 1788;
(61) Positions Plan des Kayser Königlichen Heeres nebst dem Türkischen Laager bei
Illowa im Jahr 788, s.l., post 1788; (62) Prospect der Gegend um die Veteranische Höhle,
s.l., post 1788; (63-64) Situations Plan der Gegend der sogenannten Veteranischen Höhle,
s.l., post 1788; (65) Situations-Plan der Sogenanten Veteranischen Höhle, s.l., post 1789;
(66) Situations Plan der Veteranischen Höhle, s.l., post 1789; (67) Situations Plan von der
Gegend bei der Veteranischen Höhle, s.l., post 1788 (anexă: Grundriss der Veteranischen
Höhle); (68) Situations Plan von der sogenannten Veteranischen Höhle, s.l., post 1788;
(69) Stellung bei Illowa, bezogen den 3.1X.1788 und verlassen den 20.1 X. abends um 9
b., s.l., post 1788; (70) Stellung der grossen Armée in Penat (Banat) sambt Position deren
Türken im Jahre 788, s.l., post 1788; (71) [Stellungen bei Illowa 1788], s.l., post 1788;
(72) Stellungen bei Lugosch 1788, s.l., post 1788; (73) Ujpalanker Feldschanze... am
21ten Octob. 1788, s.l., post 1788; (74) [Verschanzungen bei Mehadia 1788], s.l., post
1788; (75) Alex. Landgraf, Plan der den 7 August 788 zwischen den Türken und Kay
Konigl. Trouppen [...] von Papilla bey dem Graenzposten Schupanek im Banat, s.l., 1789;
(76) Plan de la Fortification d’Orsova et le Fort St. Elisabeth avec les Anvirons, s.l., 1789;
(77) Plan und Profils von der Redoute bei Uj Palanka samt dessen von der Casserne
vorliegenden Retrenchements Anno 1789 den 13ten Aug., s.l., 1789; (78) [Plan von Ada-
AUSTRIA 247
Kaleh], s.l., 1789; (79) Plan von dem Lager bey Weiskirschen [...] den 30 July 1789, s.l.,
1789; (80) Ujpalanker Feld-Schanze, s.l., 1789; (81) Capitaine Ing. Allio, Plan über der
sogenanten Versuch der Festung Neu-Orsova, s.l., post 1789 (anexă: Journal ueber den
sogenanten Versuch der Festung Neu-Orsova. 4 p.); (82) Carte von der Gegend um
Mehadia, dann zwischen Globoreu, Domaschna, Mehedica und Lapuschnicsel, s.l., post
1789 (anexă: Major Zechenter, Allerunterthänigster Bericht (über das Lager bei Mehadia),
16 ianuarie 1789. 16 p.); (83) Gefecht bey Mehadia am 28ten August 1789; gravor Joh.
David, s.l., post 1789; (84) [Lager bei Weisskirchen 1789], s.l., post 1789; (85) Ing.
Capitaine Licut. Piloa, Plan tind Profil der Verschantzung zu Pancsova, s.l., post 1789;
(86) [Pader bei Pancsova angelegeten Redoute], s.l., post 1789; (87) [Plan der Berennung
von Neu-Orsova], s.l., post 1789; (88) Plan der Gegend von Globoreu bis Neu-Orsova,
s.l., post 1789; (89) [Plan der Gegend von Neu- und Alt Orşova], s.l., post 1789; (90) Plan
der Redoute bei Rubin, s.l., post 1789; (91) [Plan von Ada-Kaleh mit Verschanzungen
1789], s.l., post 1789; (92) Position der K.K. Truppen bej der Belagerung und Bloquade
von der Türkischen Festung Orsowa 1789, s.l., post 1789; (93) Position [...] in Uipalanka,
s.l., post 1789; (94) Project und Plan von Cuvin (Kubin), s.l., post 1789; (95) F.B. Purcel,
Plan von dem Lauf der Donau von Alt Moldova bis unterbalb von Alibec, s.l., post 1789;
(96) Situation der Gegend und des Lagers bey Weiskirchen den 8ten August 789, s.l., post
1789; (97) Situations Plan der Türkischen Grenz Festung Neu Orsova, s.l., post 1789; (98)
[Situations plan der türkischen Festung Ada-Kaleh], s.l., post 1789; (99) Situations Plan
von (Neu-) Orsova, s.l., post 1789; (100) Stang, Sieg der Oesterreicher über die Türken
bei Mehadia [...] im Jahre 1789 am 28 August, s.l., 1789. Gravură; (101) Karl Starzinsky,
Plan der Gegend von Allt und Neu Schupanek und der Festung Neu Orsova, s.l., post
1789; (102) C.A. de Traux, [Plan von der Redoute gegenüber der griechischen Kirche von
Pancsova], s.l., post 1789; (103) Plan der Insel und Festung Neu Orsova. Am 2t ben
November 1789 bloquirt und den 16ten April 1790 eingenommen, s.l., 1790; (104) Niclas
v. Prónay, Plan der am 7t August 1788 bey Schuppaneck, Viena, 13 iulie 1790; (105) Franz
Zeilinger, Plan der Veteranischen Höhle, s.l., 1791; (106) Josef Klapstein, Plan von
Mehadia und derselben Gegend mit dennen vorgefallenen Attaquen [...] Anno 1788 und
1789, s.l., 1792 (H III e 2857, 2866, 2869, 2873-2887, 2889-2890, 2895-2900, 2916,
2918/1, 2920, 2922-2925/1, 2939-2958/-1, 3031-3040, 3042/-1, 2, 3, 5; 3050, 3061-3066,
3080-3081, 3106-3108, 3142-3143, 3187-3199, 3214, 3234-3235, 3238-3241, 3255).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1313, 1345; A. Krischan, Banater Karten..., p. 156-162,
nr. 388-493.
1520 – H. Benedicti, Le Bannat de Temeschwar, d’après les nouvelles indications,
pour servir à la Carte des Limites des trois Empires, ou Thèâtre de la Guerre présente,
1789. 55,5 x 43,5 cm. Hartă gravată (B IX a 569).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1293; A. Krischan, op. cit., p. 125, nr. 22.
1521 – Drachenfeld, Novissimum Theatrum Bellicum oder Neuferfertigt Accuratte
Geographische General Kriegs- und Landkarten der drey kriegsfürenden Mächte welche
in sich enthält Transilvanien, Moldau, Wallachey, Pohlen, Bullgarien [...], Viena, 1789.
108 x 67 cm. Hartă gravată în culori (B III a 16).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1294-1295.
248 AUSTRIA
Portner, Plann à la Vue von der Affair den 31ten Jullij zwischen Putna und Schuchitza [...]
Dann der Battail bej Foczan [...]. Parţial colorat. 37 x 23 cm; (2) Plan [...] am 1-ten Augusti
1789 bey Fokschan [...]. 79 x 54,5 cm; (3) Ernst von Orosz, Plan [...] am 31-ten July beim
Putna Fluss, und den 1-ten August bey Fokschan vorgefallenen Bataille [...]. 64,5 x 47,5
cm; (4) Plan von der in der Nacht von 31 July auf den 1-ten August 1789 [...] bei Wadu
Turkului in der Moldau unternommenen Passage des Putina Flusses [...]. Parţial colorat.
81 x 66 cm; (5) Plan à la vue du Passage de la Putna la nuit du 31 Juillet au 1 d’Aout
et de la Bataille de Fokschan [...]. Parţial colorat. 39 x 24 cm; (6) Hauptmann-Vermaty,
Ideal Plan vom Angriffe beim Lager zu. Fokschan [...] de 31 Juli 789. 37,5 x 32,5 cm; (7)
Plan de la Bataille dans la Nuit de 20/31Juillet jusqu’au 21/1 d’Aout 1789, entre la Putna
et Milkow [...]. 68 x 51 cm; (8) Plan der Bataillen von Foksan und Mardinestie [...] den
1 August 1789 bei Fokcsan [...] dann den 1-ten September 1789 zwischen Mardinastie und
Tirku Kukyly [...]. 51,5 x 47 cm; (9) Plan [...] am 1-ten August bey Fokschan vorgefallenen
Bataille [...] und von der Hauptschlacht am Rimnik Fluss den 22 ten Septembris 1789 bey
Mardinestie [...]. 70,5 x 52 cm; (10) Joh. David, Schlacht bey Fokschan am 1-ten August,
und bey Mardinestie, am 22 ten September 1789. 43 x 28 cm. Gravură (H III e 3119-3128).
Ref.: ibidem, p. 1325-1327.
1532 – Planuri (7), din 1789, ale luptei de la Mărtineşti – Vrancea: (1) Plan
der Haupt Bataille am Rimnik Fluss zwischen Tirku-Kukului und Martinestie den
22 September 1789. 87 x 63 cm; (2) Ernst von Orósz, Plan von der Hauptschlacht an dem
Rimnik Fluss [...] den 22-ten Septbr. 1789 zwischen Tirgu Kukuluj und Martinestie [...].
64 x 47,5 cm; (3) Plan von der Hauptschlacht an dem Rimnik Fluss [...]. 93,5 x 61 cm;
(4) Plan der Bataille bey Martinestie [...]. 35 x 21 cm; (5) Plan de la bataille à Rymnik
[...]. 66 x 50 cm; (6) Plan al poziţiilor armatelor în bătălia de la Focşani. 48,5 x 36,5 cm;
(7) Plan von der den 22-ten September Anim 1789 von Tirgul Kukuluy bis Martinestie an
dem Rimnik, Fluss in der Wallachey [...]. 112 x 63,5 cm (H III e. 3133, 3134, 3135, 3136,
3137, 3138, 3139).
Ref.: ibidem, p. 1337-1338.
1533 – Planuri (2), din 1789, ale satului Parava (jud. Bacău): (1) Position des Prinz
Coburgischen Corps bey dem Dorf Parawa in der Moldau von 8-ten juny 1789. 58 x 43
cm. Parţial colorat. Conţine împrejurimile satului; (2) Plan der Position und Gegend bei
Parawa am 8-ten Juny 789. Copie de Bernard Haltmaier (H III 3212-I-II).
Ref.: ibidem, p. 1340.
1534 – Plan von dem Nacht Lager der Division des FMI B-on Lewenöhr bey dem
Dorf Sekujen, den 7-ten Juny 789. Parţial colorat. 27,5 x 19 cm (H III e 3104-2).
Ref.: ibidem, p. 1345.
1535 – Plan des Dislocirten Corps d’Armee S-r Durchl. des Printzen von Sachsen-
Coburg, wie solches im Winter im Jahr 1789 in der Moldau verleget worden. 71 x 48,5 cm.
Harta regiunii de sud a Moldovei (valea Siretului), indicând aşezarea trupelor austriece în
iarna 1788-1789 (H III e 3097-4).
Ref.: ibidem, p. 1276.
1536 – Plan der Affaire bei Walesaka den 19-ten April 789 zwischen dem Türkischen
250 AUSTRIA
Seraskier Hagij Soilarij und dem K.K. Detachament des Herrn Obristen Karaiczay, 1789.
În culori. Reprezintă zona satului Valea Seacă (jud. Bacău). 49,5 x 29,5 cm (H III e 3150).
Ref.: ibidem, p. 1346-1347.
1537 – Position des Prinz Coburgischen Corps bei Podu Beszedi in der Moldau von
5-ten May [1789]. Parţial colorat. 51 x 35,5 cm. Planul poziţiei trupelor austriece la Podul
Beizadelei de pe râul Bahna, la sud de Bacău (H III e 3211).
Ref.: ibidem, p. 1341.
1538 – Positionen bey Fokschan an Milkov und Gerliczin des Prinz Coburgischen
Corps, 1789. 45 x 32 cm. Planul poziţiilor austriece lângă satul Cârligele (jud. Vrancea)
(H III e 3209).
Ref.: ibidem, p. 1324.
1539 – Carl Schütz, Neueste Karte von der Moldau, Walachei, Bessarabien und der
Krim, samt den angraenzenden Provinzen, Siebenbürgen, Bukowina, einen grossen Theil
von Ungarn, Galizien, Polen, Viena, 1789 (B III a 160).
Ref.: ibidem, p. 1305-1306.
1540 – Überfall auf Rimnik, an der Alt in der Wallachey den 7-ten October 789, s.l.,
1789. 33 x 25,5 cm. Planul oraşului Râmnicu-Vâlcea (H III e 3145).
Ref.: ibidem, p. 1344.
1541 – Planuri (2), din 1789-1790, ale cetăţii Tighina în timpul asediului austro-
rus: (1) Plan de l’Investissement et de la Prise de la Forteresse de Bender sur le Dnestre
le 3/14 Novembre 1789 şi o schiţă neterminată. 72 x 55 cm; (2) Plan de la forteresse
de Bender avec la situation d’autour, gravat de Seb. Mansfeld, 1790. 39,5 x 33,5 cm
(H III e 3174 I-II, 3175).
Ref.: ibidem, p. 1316-1317.
1542 – Bukarest mit seinen Umgebungen. Copie după harta mare a Ţării Româneşti
din 1790. 21 x 19,5 cm (G I b 63).
Ref.: ibidem, p. 1319; V. Georgescu, op. cit., p. 274.
1543 – Planul asediului cetăţii Giurgiu de către austrieci, 1790, la care au participat
şi patru batalioane de români (Kartensammlung).
Ref.: T. Moţ, D. Vâşcu, op. cit., p. 408.
1544 – Crajova, die Haupt Stadt in der Kleinen Wallachey aufgenommen im Jahr
790. 47 x 31 cm (G I b 109).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1324.
1545 – Grundriess der Festung Brajla. Von Jahr 1790. 43,5 x 38,5 cm (G I b 69).
Ref.: ibidem, p. 1317-1318.
1546 – [Karte der Gegend zwischen Oppowa, Semlin, Semendria und Deliblat], s.l.,
1790. 8 planşe (B IX a 680-1).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 130, nr. 67.
1547 – Anton Kucher, A la vue Plan der Gegend vom Walach Bannatisch: Posten
Skerischoara-mare bis Gura Potekului als die rechte Cordons-Postens-Flügels Streche
AUSTRIA 251
des 1ten Walachen Grenz Infanterie Regiments Nro. 16, s.l., 1790. 2 planşe (B IX c 771).
Ref.: ibidem, p. 137, nr. 146.
1548 – Marche Plan von Oppova über Allibunar, Weiskirchen, nach Klein Tikwan,
s.l., 1790. 2 planşe (B IX c 687).
Ref.: ibidem, nr. 145.
1549 – F. Müller, Mappa Novissima regnorum Hungariae, Croatiae, Sclavoniae
nec non Magni Principatus Transilvaniae [...], Viena, 1790. 122 x 103 cm. Cuprinde şi
Ţara Românească până la râul Dâmboviţa (B IX a 497).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1300.
1550 – Operations-Plan der unter Commando S-r Durchl. den Herrn Feld-
Marschalen Princzen von Sachsen-Coburg Anno 790 gehaltenen Campagne, s.l., s.a.
66 x 63 cm. Hartă a regiunii Rusciuk – Olteniţa – Bucureşti (H III e 3262-11).
Ref.: ibidem, p. 1278.
1551 – Operations-Plan des zur Belagerung der Festung Gjurdsjow bestimten
Corps unter Comando seiner Durchlaut Feldm. Pr. v. S. Coburg. Im Jahre 1790. Însoţit de
2 p. reprezentând mişcările trupelor austriece la Frăsineşti şi lângă Giurgiu. Parţial colorat.
57,5 x 64,5 cm (H III e 3262-1).
Ref.: ibidem, p. 1278-1279.
1552 – Planuri (7), din 1790, ale zonei Calafat, indicând poziţiile trupelor austriece:
(1) Plan des Angrifs des Verschanzten türkischen Lagers bey Callefat den 26-ten Juny 790
[...], 25,5 x 20 cm; (2) Plan der Affaire bey Calafat [...] den 26-ten Juny 790. 35 x 22 cm;
(3) Plan der Bestürmung des Verschantzen türkischen Laager bey Callefat den 26-ten Iuny
790. 37 x 25 cm; (4) Johann Iretter, Affaire bey Calafat den 26-ten Iuny 790 [...]. 57,5 x 47
cm; (5) Plan der Hauptstadt u. Türkischen Vestung Widin [...]. 85 x 57 cm. Harta malurilor
Dunării, cu planul Calafatului; (6) Schiţă de plan cu mişcările trupelor austriece în timpul
atacului Calafatului din 1790. 28,5 x 21 cm; (7) Plan al întăriturilor turceşti din jurul
Calafatului, cu şanţul înconjurător, oraşul şi tabăra turcească. 37,8 x 27 cm (G I b 207;
H III e 3280-3284, 3329).
Ref.: ibidem, p. 1322-1323.
1553 – Plan, din iunie 1790, al poziţiilor austriece lângă satul Caraula (jud. Dolj).
38 x 24 cm (H III e 3272-2).
Ref.: ibidem, p. 1323.
1554 – Planuri (8), din 1790, ale cetăţii Giurgiu, asediată de trupele austriece: (1)
Plan von der Gegend bey Gyurgevo und Daya, dann wie die Festung den 2-ten Juny 790.
37,5 x 23 cm; (2) Rubinitz, Plan der unter Commando Sr. Durchlaut den Herrn Feld
Marschallen Printzen von Sachsen-Coburg den 2-ten Juny erofneten und den 9 Iuny 790
aufgehobenen Belagerung der türkischen Festung Gyurgewo. 99 x 63,5 cm. 2 ex.; (3) Plan
von den Türkischen Festung Giurdjewo mit der im Monath Iuny 790 darauf angefangenen
Belagerung. 96,5 x 84 cm; (4) Kunerth, Plan von der Belagerung Giorgewo. 43 x 40,5
cm; (5) Fr.B. Portner, Operations Plan des zur Belagerung der in der Wallachey am linken
Donau-Ufer liegenden Festung Gyurdsjevo im Jahre 1790. 41 x 30 cm; (6) Plan al cetăţii
Giurgiu cu poziţiile trupelor austriece. 76 x 50 cm (anexă: Journal der Belagerung von
Giurcsof im Jahre 1790) (H III e 3303, 3304-11, 3305-3307, 3264).
252 AUSTRIA
48,5 cm (anexă: Militärische Beschreibung der kleinen u. der grossen Wallachey, 3 vol.,
secţiunile 1-125 (I), 126-261 (II), 262-394 (III) (B III a 180, B III a 203), copie în 42
planşe colorate (B III a 191, copie în 12 planşe).
Ref.: ibidem, p. 1282-1285; Vintilă Mihăilescu, Harta austriacă din 1791 („Buletinul
Societăţii române de geografie”, 47, 1928); Mihai Popescu, O veche hartă a Ţării
Româneşti (RIR, 8, 1938, p. 242-243); V. Georgescu, Legislaţia..., p. 274; Popescu-
Spineni, p. 188.
Reprod.: B. A. R., H 1003 D XXVII/6.
1564 – Planuri (2), din 1790-1791 ale oraşului Bucureşti cu împrejurimile, în
timpul ocupaţiei austriece: (1) Lager Plan der Königl. Öesterreichischen Armée unter
Commando seiner Durchlaucht Prinzen von Sachsen Coburg bey Vakarest den 7-ten
Augusti 790. Parţial colorat. 33,5 x 23 cm; (2) Position der Kais. König. Armée unter
Commando Seiner Durchlaucht des Prinzen von Coburg im August und September 1790
bei Vakarest und im Jahr 1791 bei Bukurest. În culori. 22 x 19 cm; (H III e 3271, 3272).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1319; V. Georgescu, op. cit., p. 274-275.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 169, c. 335-336; r. 198, c. 345-347; Muzeul
Municipiului Bucureşti, copii, inv. 11027/123, 11125/3.
1565 – Aufnahm à la Vue, Brouillon der Laage und Cantonirung des ersten Szekler,
dan zweiten Wallachischen Infanterie-Regiments, samt den ausgestelten Vorposten, unter
der Brigade Der Herrn Obrist von Schultz. 198 x 119 cm. Harta regiunii de răsărit a
Ţării Româneşti, ocupată de trupe austriece (între care regimentele de infanterie 1 Secui şi
2 Români) în vara lui 1791 (H III e 3265).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1279.
1566 – Peter Duka, Karte von der Gegend von Alt-u. Neu-Orschova nebst der
Grenze von Gros-Wallachey von der Donau bis an die Czerna, s.l., 1791. 8 planşe
(B IX c 667).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 138, nr. 160.
1567 – P. von Eöttves, Entwurf-Plan für das neu zu erbauen angetragene Dorff sub
Lit. A (folgt Nachtrag mit Bleistift: Neu-Kowachicza), s.l., 1791 (G I h 731).
Ref.: ibidem, p. 148, nr. 297.
1568 – P. von Eöttves, Plan deren neu zu erbauen angetragenen drey Orthschafften,
nebst denen daran anstossenden Dorffern und Proedien, in dem Bezirke des Teutsch
Banalischen Grenz Regiments, Pancevo, 16 mai 1791 (B IX c 722).
Ref.: ibidem, p. 130, nr. 68.
1569 – Ing. Hauptm. Gruber, Pläne und Zeichnungen von Ansiedlerhäusern
sowie einer Kirche, zur Erbauung vorgeschlagen für die Ortschaften Kubin, Breslowatz,
Homolitz, Starcsova, Jabuka, Glogan, Oppova, Debeliacsa, Kowatschilza und
Alt-Szeldosch, s.l., 1791 (K VII k 271/2).
Ref.: ibidem, p. 139, nr. 165.
1570 – Plan von der Gegend der Festung und des Orts Alt Orşova, auf welchen
die Gränz-Linie zwischen den K.K. und Ottomanischen Reiche sowohl – als des – von
dem Flus Cserna bis an den Bach Bachna wusten und neutral anerkanten Terrains
254 AUSTRIA
ersichtlich – und die Gränz-Scheidung danach den 6 ten 8 ber 791 bestimt und vollbracht
worden ist, s.l., 1791 (B IX c 667-1).
Ref.: ibidem, nr. 161.
1571 – Planuri (3), din 1791, reprezentând colonizări în Banat: J. Gruber, Grund-
Anlags Plan [...] nach Welchen der antrag genohmen wird in dem Canton des deutsch
Banatischen Gränz Regiments Bezirk auf den Praedium Kovacsicza (1), Debeliacsa (2),
alt Szeldosch (3), ein neues Dorf für die [...] Reichs Collonisten von 110 (1), 130 (2), 100
(3) Hauser zu bauen, s.l., 1791 (G I h 4, 3-2, 691).
Ref.: ibidem, p. 146-147, nr. 276, 278, 292.
1572 – Planuri (2), din 1791, ale bătăliei de la Măcin dintre trupele ruse şi turceşti:
(1) Plan de la battaille de Matchini entre les armées russes et turques [...] le 28 Juin 1791.
În culori. 48 x 41,5 cm; (2) Plan von der Bataille [...] bej Matsin. 25,5 x 14,6 cm. Gravură
în culori (H III e 3346-3347).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1336-1337.
1573 – Franz B. Purcel, Plan von der Haupt und Residenz Stadt Bukarescht, in den
grossen Wallachey, 1791.
Ref. şi reprod.: George D. Florescu, Planuri inedite ale Bucureştilor la sfârşitul veacului
al XVIII-lea („Revista Fundaţiilor Regale”, 1, 1934, nr. 3, p. 572-603); idem, Din
vechiul Bucureşti. Biserici, curţi boiereşti şi hanuri între anii 1790-1791 după două
planuri inedite, Buc., 1935, p. 13-158 + planşe anexă.
1574 – I. Stenger, Schauplatz des gegenwaertigen Türkenkrieges, s.l., 1791.
Cuprinde şi Ţările Române. 49,5 x 30,5 cm. 1 planşă colorată (H III e 3345).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1306.
1575 – Haupt-Grenzkarte zwischen dem Banat und der Wallachey; wie solche am
8. Februar 1788 befunden und bei der auf Allerhöchsten Befehl Sr. Majestät mit denen
Komissairen der Ottomanischen Pforte den 7. Juni 1792 vorgenomenen Reambulation
befunden worden, s.l., post 1792. 5 planşe (B IX c 668).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 139, nr. 162.
1576 – P. v. Eöttves, Situations und Eintheilungs Plan des neu angelegten Dorfs
Franzfeld, in dem Bezirck des Deutsch Bannatischen Gränz Regiments, s.l., 1793. 2 planşe
(G I h 185).
Ref.: ibidem, p. 146, nr. 279.
1577 – Comlosch: Ein Wallachisches Dorf; Lieget in den Csanader District. Copie
de Frie[drich] de Braun, s.l., 1793 (G I h 435).
Ref.: ibidem, p. 147, nr. 291.
1578 – M. Atzinger, Plan Ueber die auf denen Predien Szamosch, Padinka,
Dobrinka, Gallina, Gaja, dan Mihailovaz angelegten zwey neuen Ortschaften Szamosch
und Padina, s.l., sec. XVIII (G I h 657).
Ref.: ibidem, p. 148, nr. 309.
1579 – Gabriel Bodenehr, Das durch den Römischen Adler von den Türcken befreyete
Königreich Ungarn, s.l., sec. XVIII. Gravuri. La planşele 10-11, 22-27: Timişoara,
AUSTRIA 255
graniţele Banatului, cursurile Tisei şi Begăi, oraşele Pancevo, Mehadia şi Orşova (B I a 1).
Ref.: ibidem, p. 140, nr. 170.
1580 – Gabriel Bodenehr, Force d’Europe, oder Die Merckwürdigst- und
Fürnehmste, meistentheils auch Ihrer Fortification wegen Berühmteste Staette, Vestungen,
Seehafen, Paesse, Camps de Bataille, in Europa [...] in 200 Grundrissen, Augsburg,
sec. XVIII. Gravură. Pl. 134: Orsowa; pl. 138: Accurater Plan von dem Schloss Panzova;
pl. 171: Temeswar (B I c 16).
Ref.: ibidem, p. 140, nr. 170.
1581 – Karte vom Banat und der Wallachey, s.l., sec. XVIII. Gravură colorată
(B IX a 556-1).
Ref.: ibidem, p. 124, nr. 8.
1582 – Theodor Simeonovics, Plan des im loblichen Wallach: Illyrischen Gr.: Regmt
Globoreurer halben Division liegen[den] Ortes Toplez, s.l., sec. XVIII (B IX c 666).
Ref.: ibidem, p. 129, nr. 65.
1583 – F.Z.Gr. Wallis, Plan der Gegent zwischen Caransebeş und Fenisch im
Temesivarer Banat, s.l., 1791-1802 (B IX a 676).
Ref.: ibidem, p. 130, nr. 69; P. Bona, Valorificarea noilor descoperiri în domeniul istoriei
naţionale, Caransebeş, 1989, p. 12, nota 44; p. 28, nota 37.
1584 – Cpt. Johann Rusch, Plan und Profil der bulgarischen Festung Widdin [...],
s.l., 1802. Desen. Cuprinde şi oraşul Calafat (K I b 15).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 39 şi pl. 32.
1585 – A la vue aufgenohmener Plan des Morastes Bella Bara genannt, im Bezirke
des kaiserl. königl. löblich Deutschbanater Regiments bey dem Orte Perlass, s.l., 1809
(B IX c 723).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 135, nr. 130.
1586 – Plan von einem Theil des Wallachischen Illirischen Gräncz Regiments auf
welchen hauptsächlich mehrere Dorfs Gränzen bestimt worden sind, s.l., 1810 (B IX c 671).
Ref.: ibidem, p. 130, nr. 70.
1587 – Operations Karte von Temesvarer Banat, s.l., 1810-1812 (K VII h 300).
Ref.: ibidem, p. 137, nr. 147.
1588 – Topographische Karte der Grossen und Kleinen Wallachey aus verschiedenen
Recongnoscirungs-Plaenen des K.K. General Quartier-Meister Staabs im Jahre 1790
Zusammengetragen, 1812. 44,5 x 25,3 cm. 4 planşe. Gravură după Militairische Carte der
Kleinen oder oesterreichischen und grossen Wallachei, 1790-1791 (B III a 187).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1285; Popescu-Spineni, p. 188.
Reprod.: B. A. R., II 765; Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 89.
1589 – Topographische Karte der grossen und kleinen Wallachey bearbeitet nach
der vom Kaiserlich Oesterreichischen Quartier-Meister-Staab auf Recognoscirungspläne
gestützen zusammenstellung, Breslau, [1812]. 44 x 50,5 cm. 2 planşe (B II a 188).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1285-1286.
256 AUSTRIA
1601 – Übersichts-Karte von der südlichen und grösseren Hälfte des Temesvárer
Banat’s, Viena, 1830. Litografie (K VII k 154).
Ref.: ibidem, p. 135, nr. 132.
1602 – A. Bellmond, Situations Plan von der Lage des weissen Morastes und seiner
Schiffbarmachung (anexă: Bauschreiber der k.k. Banater Grenzbau Direction, s.l., post
1830. 2 şi 12 p. (K VII k 149).
Ref.: ibidem, nr. 131.
1603 – Diöcesan-Karte der Banatischen Militair-Grenze, s.l., 1832. În anexă:
Tabellarischer Ausweis der in dem Militair Grenz Land Banat vorkommenden Glaubens
Bekenntnisse, nebst ihrer kirchlichen Eintheilung und Seelenzahl. 20 p. (B IX c 706).
Ref.: ibidem, p. 136, nr. 140.
1604 – Strassen Karte des Königreiches Ungarn, Viena, 1832. Cuprinde şi
Transilvania şi Banatul (B IX c 619).
Ref.: Térképek katalógusa, I, p. 74, nr. 261.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopii.
1605 – Samuel Lányi, Uebersicht des durch die K. Theiss Mappirung in den Jahren
834, 35, 36 [...] von N. Becskerek bis Huszt, s.l., 1837. 3 planşe (anexă: 2 texte explicative:
(1) Register der durch die könig. Theisz Flusz Mappirung aus den vom K.K. General
Quartier Meister Stab mitgeheilten Grundlinien in der Strecke von Nagy-Besckerk bis
Huszth unter der Oberleitung der König. ung. Landes Ober Bau Direction im Zeitverlaufe
von 1834, 35 u. 36 trigonometrisch gemessenen Dreyicke, 140 p.; (2) Topographische
Beschreibung sämtlicher durch die könig. Theisz Fluss Mappirung in den Jahren 834,
35 u. 36. trigonometrisch bestimmten Fixpunkte von Nagy Becskerek bis Huszt, 84 p.
(K VII k 158).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 135, nr. 133.
1606 – Sprachen Karte der Österreichischen Monarchie, s.l., [1840-1850]. 79 x 49
cm. Cuprinde şi Transilvania, Banatul, Bucovina (B IX c 119).
Ref.: Térképek katalógusa, I, p. 43, nr. 136.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopie.
1607 – Hărţi (3) ale Ungariei, s.l. Ediţiile 1840-1860 cuprind şi Transilvania şi
Banatul (B IX c 19/1, 120/2, 125/1).
Ref.: Térképek katalógusa, I, p. 43, nr. 137; p. 44; nr. 140; p. 45, nr. 146.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopii.
1608 – Magyarország: Haupt- und Neben Strassenzüge im Bereiche der Militair
Division von Grosswardein, s.l., 1841 (B IX c 618).
Ref.: Térképek katalógusa, I, p. 74, nr. 260; II, p. 40, nr. 113.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopie.
1609 – Anton von Ittul, A la vue Plan der Cordons Strecke vom Posten Gura
Potekului bis zum Königstein des ersten Walachen Grenz Regiments, s.l., 1844. 3 planşe
(B IX c 772).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 137, nr. 148.
258 AUSTRIA
1632 – Stampe, din 1617 – sec. XIX, înfăţişând oraşe româneşti: Cluj (1617),
Oradea (1686), Sibiu (1699), Galaţi (sec. XIX) etc. (Bildersammlung).
Ref.: Elena Moisuc, Cercetări în arhivele de peste hotare. Austria (RA, 1972, nr. 1, p. 147).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 198.
1633 – [Uniforme ale soldaţilor români şi secui din regimentele grănicereşti], 1764.
Desene (Hofkriegsrat ms. 189/2).
Reprod.: Carol Göllner, Regimentele grănicereşti din Transilvania 1764-1851, Buc.,
1973, p. 64-65.
SCHOTTENSTIFT
MS
1634 – Cronograf, prima jumătate a sec. XVIII. Copie. 4 + 649 f. Text în limba
slavonă. La f. 583v -587, în capitolul Carstvo sultana Mehemeta, versiunea slavonă a
lucrării lui Stavrinos, Andragathies tou eusebestatou kai andreiotatou Michaīl Voevoda,
sec. XVII (ms. 609).
Ref.: Iulian Ştefănescu, Epopeea lui Mihai Viteazul în secolele XVII şi XVIII (RIR, 4,
1934, p. 142-161).
Publ.: Constantinescu, Repertoriu, p. 208, nr. 1036; I. Ştefănescu, op. cit., p. 162-172.
A
STEPHANSDOM
TECHNISCHE HOCHSCHULE
DOC
1639 – Matricole de studenţi români din sec. XIX-XX, printre care, din anii 1846-
1847: August Treboniu Laurian, Eudoxiu Hurmuzaki, Ioan Bordan din Sibiu, Iuliu Genella,
Nicolae Costandachi din Iaşi, Leonida Cutzopol, Scarlat Popovici şi Anton Giorcante din
Bucureşti (Prüfungsprotokolle, 1846/47).
Ref.: Cornelia Bodea, Lupta românilor pentru unitatea naţională, 1834-1849, Buc., 1967,
p. 38, 40.
THERESIANISCHE AKADEMIE
DOC
TRINITÄTSKIRCHE
AM
UNIVERSITÄTSARCHIV
DOC
1643 – Matricole de studenţi din Ţările Române, începând din sec. XIV, între care:
Johannes Honterus (sec. XVI), Petru Maior, Ioan Piuariu Molnar, Petrache Poenaru,
Gheorghe Lazăr, August Treboniu Laurian, Vasile Popp, Theodor Stamaty, Aron Pumnul,
Ioan Vancea, Nicolae Pamfile din Sălişte, Ioan Tipei din Zărneşti, Ioan Moldovan din
Oradea, Vasile Gherasim din Aţintiş, Ioan Hannia din Sadu, Nicolae Popeea din Săcele,
Nicolae Găetan din Şapte Sate, Ioan Iuga, Radu Orghidan, Gheorghe Pantazi din Braşov,
Anastasie Fătu, Alexandru Costinescu, Leon Filipescu din Moldova, fraţii Constantin,
Eudoxiu şi George Hurmuzaki din Bucovina, Mihai Eminescu ş.a. (Matrikelbuch, Bd.
XII-XIII ş.a.).
Ref.: G.D. Teutsch, Siebenbürger Studirende auf der Hochschule in Wien im 14., 15. und
16. Jahrhundert (AVSL, 10, 1872, p. 172-181); N. Drăganu, Cei dintâi studenţi
români ardeleni la universităţile apusene (AIINC, 4, 1926-1927, p. 421-422);
Mihai Popescu, Din viaţa de student a lui Constantin Hurmuzaki la Viena (RA,
III/1, 1936-1937, nr. 6-7, p. 150-163); Valeriu Bologa, Câteva precizări biografice
pentru istoria medicinii româneşti (AIINC, 9, 1943-1944, p. 422-429); Franz Gall,
Die Matrikel der Universität Wien. Publikationen des Instituts jür Österreichischer
Geschichtforschung, I/1-2 (l377-1450), Graz-Köln, 1954-1956; II (1451-1518), III
(1518-1579), 1959 (rec. S. Goldenberg, în AIIC, 4, 1961, p. 297-298); IV (1579/II
bis 1658/ 1659), 1974 (rec. Felix v. Schroeder, în SF, 34, 1975, p. 297-298); Augustin
Z. N. Pop, Eminescu şi Viena (APOR, 1964, p. 75-78); Mircea Păcurariu, Un fost
student român la Viena: Dr. V. Popp (ibidem, p. 86-89); E. Kovács, Die Beziehungen
der Wiener Universität zu Ungarn zur Zeit des Humanismus („Österreichisches
Osthefte”, 6, 1965, nr. 3, p. 191-208); Ştefan Juhasz, Honterus şi Viena (APOR,
1965, p. 74-78); George Potra, Petrache Poenaru student la Viena (ibidem, p. 86-96);
A. Huttmann, Pregătirea profesională şi gradul academic al lui Ioan Piuariu-Molnar
(„Revista medicală”, 12, 1966, nr. 1, p. 105-110); Cornelia Bodea, op. cit., p. 37-39;
Sebastian Şerbu, Un român doctor în filozofie şi medicină al Universităţii din Viena
acum 150 de ani: Vasile Popp (APOR, 1970, p. 126-130); Mircea Păcurariu, Doi
cărturari răşinăreni cu studii la Viena (ibidem, p. 120-125); Oswald Teutsch, Die
Siebenbürgen Sachsen und Wien („Siebenbürgische Zeitung”, 31 mai, 1971); Keith
Hitchins, Cultură şi naţionalitate în Transilvania, Cluj, 1972, p. 17 şi urm.; Viktor
Mokesch, Siebenbürgische Studenten an der Universität Wien von 1377 bis 1389
(„Südostdeutsche Vierteljahresblätter”, 22, 1973, nr. 1, p. 43-46); Gustav Gündisch,
Albert Huet studierte in Wien (KASL, 3 Folge, 5, 1975, nr. 1, p. 52); G. Nussbächer,
Neue Ergebnisse in der Honterus-Forschung (RRH, 15. 1976, nr. 2, p. 305-311);
Tonk Sándor, Erdélyek eg yetemjárása o közepkorban [Universitari transilvăneni din
Evul Mediu], Buc., 1979 (între 1368-1520, la Viena, 1588 de studenţi) (rec. Paul
Binder, în R. Ist., 33, 1980, nr. 6, p. 1217-1224); Al. Zub, Rumänische Studierende
an europäischen Universitäten (ZSL, 73, 1979, nr. 1, p. 29-31) (lista foştilor
studenţi români la Viena); Maja Philippi, Die soziale Herkunft der Kronstädter und
Burzenländer Studenten an der Wiener Universität (1382-1525) (FVL, 23, 1980,
nr. 1, p. 110-119).
AUSTRIA 263
UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEK
CR
DOC
1653 – Document, din 11 decembrie 1351, prin care regele Ludovic I întăreşte
nobilimii privilegiile date de regele Andrei II prin bula de aur din 1222, adăugând şi unele
privilegii noi.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 17-21; DRH, C, X, p. 89-99.
1654 – Documente (6) din Viena, 1392, 1398, 1400, 1402-1403 şi 1406, referitoare
la vânzări de proprietăţi şi donaţii pioase în Viena ale Margaretei, văduva lui Simon Abel
din Nosen (Bistriţa) numită şi „die Siebenburgerin”.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, III, p. 42, 218, 261, 275, 301, 412-413.
1655 – Documente (5), din 1439-1440, 1447 şi 1453, referitoare la relaţii dintre
oraşele Sibiu şi Viena (Hauptarchivs-Urkunden, nr. 2683-2684, 2744, 3212, 3519).
Publ.: Urkundenbuch, V, p. 26-27, 60, 192, 398-399.
1656 – Scrisoare din Sibiu, 15 mai 1454, de la Oswald, judele oraşului Sibiu, către
Sfatul din Viena, informând despre mişcările turcilor, mai ales în Ţara Românească.
Ref. şi publ.: J. Hormayer, Wien, seine Geschichte und seine Denkwürdigkeiten, Viena,
1823, II/1, p. CXI-CXIII; Unterhaltungsblatt für Geist, Gemüt und Vaterlandskunde,
1837, p. 142; Urkundenbuch, V, p. 446-447; DRH, D, I, p. 440-442.
1657 – Act, din 29 mai 1469, al judelui oraşului Viena, Mertt Ennthaimer,
referitor la un proces între Katherin Zeller din Viena şi Anna, soţia lui Erasmus din Cluj
(Hauptarchivs-Urkunden, nr. 4268).
Publ.: Urkundenbuch, VI, p. 402.
1658 – Kataster der Gelöschten Vereine, [ante 1921], registru al asociaţiilor
desfiinţate, cuprinzând şi numele a opt organizaţii româneşti cu profil religios, cultural
şi muncitoresc sau ale evreilor originari din România: Verein rumänischer Arbeiter
in Wien, Akademisch-sozialliterarischen Verein „România jună” (1871), Verein
jüdischer Hochschüler aus Rumänien Erez Israel (1902), Verein „Clubul Român”
(1903), Rumänischen Hilfsverein „Carol I, rege ale României”, Rumänisch griechisch-
orientalischen Kaiser-Jubiläums-Kirchenbau und Kirchengemeindegründungsverein
(1907); Wissenschaftlichgeselligen Studentenverein „România” (1869-1874), Rumänische
Aktiengesellschaft für Holzgewinung und Dampfsägenbetrieb Bukarest, Filiale Wien
(1884-1893) şi informaţii despre acestea (A 32-7, 2480/1920).
Ref.: H.P. Hye, op. cit., p. 137, n. 2 şi 5; p. 140, n. 21; p. 141, n. 24; p. 142, n. 33; p. 143,
nr. 39, 40; p. 144, n. 41; p. 145, n. 49; p. 146, n. 58, 59; p. 147, n. 62, 65; p. 151,
n. 78; p. 154, n. 90.
1659 – Document, menţionând locul şi data exactă a morţii cărturarului român
Cornelius Diaconovici, Viena, 30 iulie 1925 (Meldearchiv).
Ref.: ibidem, p. 145, n. 45.
AUSTRIA 265
DOC
1660 – Scrisoare, din 28 ianuarie 1854, a lui C. Paleologu către Ion Ghica, la
Constantinopol, cu referiri la evenimente din timpul Revoluţiei de la 1848.
Ref.: D. Păcurariu, op. cit, p. 146-149.
1661 – Scrisori (3), din 1876, ale lui Titu Maiorescu către scriitorul Karl Emil
Franzos, căruia îi trimite lucrări literare româneşti.
Ref.: ibidem.
1662 – Scrisoare, din 1899, a istoricului român A.D. Xenopol către filozoful
Friedrich Jodl.
Ref.: ibidem, p. 136.
1663 – Scrisoare, din 1921, a lui Tristan Tzara către Sophie.
Ref.: D. Păcurariu, op. cit, p. 149.
CR
WIENER-NEUSTADT
FURCHTEN-STEINBERG
1667 – Petru [Christalluz?], Vlad Ţepeş. Portret în ulei, [sfârşitul sec. XVIII], cu
inscripţia: „Dracula Waida Princeps et Waiwoda Walachiae Transalpinae hostis Turcarum
insensissimus, 1466” (în Galeria strămoşilor familiei Eszterházy).
Ref.: Raymond McNally, Benjamin Le Blanc, Dracula într-un tablou necunoscut (MI, 31,
1997, nr. 1, p. 12-14).
Reprod.: ibidem, coperta II.
266 AUSTRIA
STADTARCHIV
DOC
1668 – Documente (2) din Sibiu, 22 iulie 1451, prin care judele şi juraţii Sibiului
trimit Sfatului din Wiener-Neustadt mărturiile privind gradul de rudenie între fiii lui
Petermann din Câmpulung şi Sigismund Walach din Wiener-Neustadt şi cer ca moştenirea
acestuia din urmă să fie predată rudelor sale din Câmpulung (copie în Protocolul
magistratului, vol. I, p. 205 şi orig. cu pecete).
Publ.: Urkundenbuch, V, p. 322-323; DRH, D, I, p. 415-418.
STADTMUSEUM
ZWENTENDORF
AM
1670 – Placă memorială (post 1917) în amintirea celor 155 de eroi români căzuţi în
Primul Război Mondial, înmormântaţi în acest cimitir (Friedhof).
Ref. şi publ.: APOR, 1964, p. 101.
BELARUS 267
BELARUS
NIEŚWIEŹ
CASTELUL RADZIWIŁŁ
BELGIA
ANVERS
CR
CR
2 – Ioannes Dantiscus, Die wonderlicke ende triumphelicke victorie van den alder
doorluchtichsten coninc van Polen tegen Grave Hans Weida van Muldavien [...], Anvers,
1531. Relatare a luptei de la Obertyn (1531). Broşură, 6 p. Traducere după originalul latin.
Publ.: Carol Göllner, Românii în opera lui Ioan Dantiscus (RI, 26, 1940, p. 256-260).
BRUXELLES
AM
3 – Biserica ortodoxă Buna Vestire, fără lăcaş propriu de cult (slujbele religioase
se desfăşoară în Biserica Sf. Ecaterina, Place Ste. Catherine, 1000 Bruxelles). Este
recunoscută de statul belgian, prin decret regal, din 1988.
Ref.: http://www.eglisebruxelles.com.
DOC
DOC
epidemia de holeră, acţiunile militare în zona Dunării şi Oltului la care participă şi artileria
română în cadrul trupelor ruse, importuri din Austria şi Transilvania pentru lucrările
militare ruseşti, intrarea în funcţiune a liniei de telegraf Giurgiu – Bucureşti şi începerea
construcţiei de drumuri în Dobrogea de către o întreprindere franceză (Corresp. polit.,
Légations, Roumanie, vol. 1).
Ref.: Sanda Racoviceanu, Corespondenţa reprezentanţei diplomatice a Belgiei în România.
1852-1920 (RA, 1973, nr. 2, p. 353-354); idem, Tematica informaţiilor referitoare la
ţara noastră cuprinsă în arhivele belgiene (RA, 1977, nr. 1, p. 98).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 2.
11 – Raport, din 1855, al consulului belgian la Bucureşti asupra administraţiei lui
Barbu Ştirbei. Cuprinde istoricul problemelor social-politice începând din 1821, îndeosebi
al chestiunii ţărăneşti (Corresp. polit., Consulats, Roumanie, vol. 1, nr. 179).
Ref.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la răscoalele ţărăneşti din 1907,
aflate în arhivele din Paris şi Bruxelles (RA, 1967, nr. 1, p. 264).
12 – Documente, din 1856-1870, relativ la atitudinea Belgiei şi a Puterilor garante
faţă de mişcarea unionistă din Principate, înfăptuirea Unirii, revizuirea Convenţiei din
1858, recunoaşterea Unirii definitive a Principatelor Române, domniile lui Al.I. Cuza şi
Carol I, rapoarte şi telegrame de la Ch. Vilain, ministrul belgian al afacerilor străine, de
la miniştrii Belgiei la Berlin, Constantinopol, Londra, Viena, de la agentul diplomatic
belgian la Bucureşti ş.a. (Corresp. polit., Légations, Autriche – Hongrie, vol. 24, 1857,
doc. 36, 192, 218-219, 226, 242-243, 281, 290; vol. 26, 1859, doc. 36, 185; Grèce,
Série non reliée, vol. 1; Prusse, vol. 18, doc. 180, 192; vol. 19, doc. 38; Roumanie, série
non reliée, vol. 37-1, 1857, doc. 74, 187; vol. 2, 1857-1860, doc. 19, 76, 90, 94; vol. 3,
doc. 23, 165, 185; Russie, vol. 6/1,1861-1862, doc. 67, 74; vol. 31, doc. 288; Sardaigne,
vol. 9, doc. 32, 36; Turquie, vol. 7, 1856, doc. 16, 36, 44, 56; 1856-1858, doc. 103, 108,
110, 131; vol. 8, 1859, doc. 11; vol. 9/1, 1861, doc. 47; vol. 12, nr. 92).
Ref.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la războiul pentru independenţa
României aflate în arhivele din Bruxelles şi Paris, p. 63-64; Gh. Platon, Din domnia
lui Alexandru Ioan Cuza. Documente din arhivele belgiene (AIIAI, 9, 1972, p. 495-
499); Sanda Racoviceanu, op. cit., p. 354-355; Gh. Platon, Le problème roumain
dans la politique européenne dans les années de la lutte pour l’Union (1856-1859)
(RRH, 14, 1975, nr. 1, p. 31, 33-36, 38) (9 doc. 1857-1859); idem, Reacţii şi atitudini
în cercurile diplomatice din Constantinopol faţă de unirea Principatelor (R. Ist., 28,
1975, nr. 7, p. 1085-1090); idem, Date noi privind ecoul şi implicaţiile luptei românilor
pentru unitate naţională (AUC, istorie, 22 1976, p. 5-18); idem, Documente privind
ecoul luptei românilor pentru unitate naţională (provenind de la Legaţia Belgiei
din Constantinopol), în Ştefan Meteş la 85 de ani, Cluj-Napoca, 1977, p. 331-335;
idem, Le diplomate belge Edouard Blondeel van Coelebroek dans les Principautés
Roumaines (1856-1857) (RRH, 16, 1977, nr. 1, p. 43-66); Aurel Filimon, Relaţiile
româno-belgiene între 1859-1878 (R. Ist., 31, 1978, nr. 2, p. 223-239).
Publ.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la unirea Principatelor aflate în
Arhivele Ministerului de Externe din Bruxelles („Studii şi cercetări de bibliologie”, 11,
1969, p. 123-127); Gh. Platon, op. cit., p. 499-504; Sanda Racoviceanu, Documente
străine despre români (MI, 7, 1973, nr. 5, p. 22-23) (2 doc. 1859); Aurel Filimon,
BELGIA 271
Documente diplomatice belgiene despre Unirea Principatelor (R. Ist., 27, 1974,
nr. 1, p. 86-95); Independenţa României, II/l, p. 12-17 (2 doc. 1857, 1859); Românii la
1859, I, p. 54-55, 63-66, 69-70, 77-80, 86-87, 96-97, 147-155, 164-168, 170-174, 178-
184, 192-203, 344-347, 349-351, 356-358, 391-394, 402-404, 421-424, 473-475, 524-
526, 537-539, 548-551 (28 doc. 1856-1866); 110 ani de la dobândirea Independenţei.
Documente, RA, 1987, nr. 2, p. 114-125 (4 doc. 1857, 1859, 1863, 1870).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 1, c. 2-4, 14-16, 128-130, 268-271; r. 2, c. 635-636;
r. 3,c. 137-139, 169-171; r. 15, c 119-121, 123-132, 139-141, 310-316; r. 16, c 422-
424, 438-441; r. 23, c. 13-16; r. 26, c. 595-597, 601-603; r. 33, c 490-491, 495-498;
r. 34, c. 876-879, 889-906, 910-912.
13 – Raport din Constantinopol, din 28 ianuarie/9 februarie 1859, referitor la
impresia produsă de alegerea lui Al.I. Cuza ca domnitor al Ţării Româneşti (Corresp. pol.,
Légations, Turquie, vol. 8, 1859, doc. 11).
Ref. şi publ.: Emilia Poştăriţă, 65 de ani de la Marea Unire (RA, 60, 1983, nr. 4, p. 377,
nr. 3). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 1, c. 268-271.
14 – Rapoarte diplomatice belgiene, din 1867-1874, cu informaţii despre situaţia
din Principatele Unite din primii ani ai domniei lui Carol I; schimbări de guvern, mişcarea
antidinastică (acţiunea de la Ploieşti, august 1870), concesiunile economice şi pătrunderea
capitalului străin, iniţiativele în politica externă pentru obţinerea independenţei pe cale
diplomatică ş.a. (Corresp. polit., Légations, Roumanie, vol. 3-4).
Ref.: Sanda Racoviceanu, op. cit., p. 355-356.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 3-1.
15 – Raport, din 12/24 februarie 1871, al consulului general al Belgiei la Bucureşti,
explicând atitudinea miniştrilor din fostul şi noul guvern român faţă de memorandumul
principelui Carol către puterile garante prin care încearcă să stabilească o domnie
autoritară, apreciat ca o iniţiativă particulară cu efecte exclusiv pe plan intern (Corresp.
polit., Légations, Roumanie, vol. 4, doc. 10).
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 59-62.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 4, c. 85-90.
16 – Documente (25), din 1871-1875, relative la acţiunile preliminare cuceririi
independenţei României.
Ref. şi publ.: Gh. Platon, Afirmarea suveranităţii României în preajma războiului din
1877-1878. Mărturii din arhivele Belgiei (SMIMod, 5, 1975, p. 137-187).
17 – Documente, din 1876-1878, referitoare la luptele pentru independenţa
României: rapoarte diplomatice belgiene din Berlin, Bucureşti, Constantinopol, St.
Peterburg şi Viena, referitoare la revendicările prezentate de guvernul român Puterilor
garante, pregătirile militare ale României pentru a participa la războiul ruso-turc,
proclamarea independenţei, desfăşurarea ostilităţilor la sud de Dunăre, acţiunea
diplomatică românească împotriva negocierilor de la San Stefano, Congresul şi Tratatul
de la Berlin (Corresp. polit., Légations, Allemagne, vol. 4, doc. 115; Autriche, vol. 44,
doc. 4, 9, 12, 16, 18, 27; Roumanie, vol. 5, doc. 67, 68, 70, 77, 84, 87, 89, 90-92, 108, 112;
Russie, vol. 13, doc. 7, 92, 97, 107, 111, 128, 131, 135, 141, 145, 146; vol. 14, doc. 29,
98; vol. 44, doc. 4, 12, 18; Turquie, vol. 15, doc. 118; vol. 16, doc. 2, 19; vol. 17, doc. 35).
Ref.: Gh. Ungureanu, Documente privitoare la războiul pentru independenţa României...,
272 BELGIA
p. 64-67; Sanda Racoviceanu, op. cit., în RA, 1973, nr. 2, p. 356-357; idem,
op. cit., în RA, 1977, nr. 1, p. 99-100; Beatrice Marinescu, Şerban Rădulescu-Zoner,
Rapoarte consulare inedite cu privire la activitatea diplomatică de la Bucureşti, în
ajunul şi în timpul războiului pentru independenţă (R. Ist., 30, 1977, nr. 5, p. 829-
842); Dan Berindei, Représentants étrangers à Bucarest et l’indépendance de la
Roumanie (1875-1877) (RRH, 1977, nr. 2, p. 279-295); Nicolae Bărbuţă, Nicolae
Bocşan, Independenţa României în opinia belgiană, Cluj-Napoca, 1980.
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 161-162, 282-283, 367-370; II/2, p. 13-15, 36-38,
77-80, 98-100, 103-106, 119-122, 137-140, 142-144, 146-149, 179-187, 209-211,
213-214, 217-224, 230-240, 255-260, 264-267, 286-288, 296-301, 329-330, 339-
341, 343-344 (28 doc.); 110 ani de la dobândirea Independenţei. Documente, op.
cit., p. 139-140, doc. 1877).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 4, c. 718-721, 735, 766-768; r. 5, c. 4-11, 36-38,
44-45; r. 15, c. 556-557; r. 16, c. 8-9, 18-29, 39-51, 56-58, 69-70, 470-473, 480-481,
486-487; r. 23, c. 87-89; r. 31, c. 53-55, 88-94, 137-142.
18 – Documente (34), din 1878-1905, referitoare la recunoaşterea de către Belgia
a independenţei României, ridicarea reprezentanţelor diplomatice ale celor două ţări la
rang de legaţie, schimburi, tratate şi tarife comerciale româno-belgiene (Corresp. polit.
Légations, Roumanie, 1859-1912; doss. 2750, vol. I-III; 2751, vol. I-III; 2752, vol. II;
2896; 10834).
Ref.: Aurel Filimon, Les rélations roumano-belges de 1879 à 1900, în Nouvelles études
d’histoire, VI/2, 1980, p. 250-252, 256-257, 260-265.
19 – Rapoarte diplomatice (8), din 1887, 1896-1897, 1900, referitoare la politica
externă a României, relaţiile cu Tripla Alianţă şi Rusia, manifestările pentru desăvârşirea
unităţii naţionale şi consolidarea independenţei României (Corresp. polit., Légations,
Roumanie, vol. 8 e, 1886-1890, doc. 16, 21, 31; vol. 10 e, 1895-1898, doc. 29, 39, 79,
173; vol. 11 e, 1898-1900, doc. 112).
Ref.: Gh. Platon, Informaţii privind orientarea politică a României la sfârşitul secolului
al XIX-lea, în Sub semnul lui Clio. Omagiu Acad. Prof. Ştefan Pascu, Cluj, 1974,
p. 396-404.
20 – Raport, din 16 aprilie 1888, al consulului belgian la Bucureşti, referitor
la cauzele mişcărilor ţărăneşti din 1887-1888 (Corresp. polit., Consulats, Roumanie,
vol. VIII, nr. 39).
Ref.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la răscoalele ţărăneşti..., p. 264.
21 – Documente, din 1892, relative la tratativele economice româno-germane.
Ref.: Aurel Filimon, Informaţii privind istoria României în documente diplomatice
belgiene (Tratativele economice româno-germane din 1892) (AUC, 16, 1970,
fasc. 2, p. 171-178).
22 – Documente (6), din 1892-1894, relative la luptele pentru unitate şi libertate
naţională ale românilor din Transilvania, mişcarea memorandistă, activitatea Ligii române
şi publicarea la Viena în 1894 a unei broşuri împotriva oprimării românilor; rapoarte ale
miniştrilor Belgiei la Bucureşti, Viena şi Berlin şi ale consilierului ambasadei Belgiei din
BELGIA 273
Viena (Corresp. polit., Légations, Allemagne, vol. 30, doc. 9; Autriche-Hongrie, vol. 58,
doc. 76; vol. 59, doc. 14, 130, 145; Roumanie, vol. 9, doc. 43).
Ref.: Sanda Racoviceanu, op. cit., în RA, 1973, nr. 2, p. 357-358; idem, Cercetări în
arhivele de peste hotare. Belgia (RA, 1975, nr. 3, p. 326).
Publ.: 1918 la români, I, p. 206-207, 219-227, 229-232, 245-250, 250-255.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 6, c. 351-720; r. 23, c. 163-167; r. 26, c. 181-191,
193-195; r. 39, c. 170-173, 228-234, 236-238.
23 – Raport, din 13/25 iulie 1898, al baronului Guillaume, ministrul Belgiei la
Atena, prin care informează că la Sofia a încetat campania de presă privitoare la Dobrogea
românească (Corresp. polit., Légations, Grèce, vol. 9, doc. 5).
Publ.: 1918 la români, I, p. 274-276.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 22, c. 25-29.
24 – Rapoarte diplomatice din Bucureşti, 1900-1907, referitoare la mişcările
ţărăneşti din România: cauzele şi desfăşurarea răscoalelor din jud. Olt, Gorj, Râmnic şi
Argeş (1900), din Moldova şi Muntenia (1907), amploarea şi consecinţele lor (Corresp.
polit., Consulats, Roumanie, vol. 11, nr. 129; vol. 14, nr. 59, 69, 80, 86, 117; Légations,
Autriche-Hongrie, vol. 74, nr. 16).
Ref. şi publ.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la răscoalele ţărăneşti din
1907..., p. 265, 272-274; idem, Documente inedite privitoare la războiul pentru
independenţa României..., p. 65; Sanda Racoviceanu, op. cit., în RA, 1973, nr. 2,
p. 358-359; idem, op. cit., în RA, 1975, nr. 3, p. 326; M. Timofte, Consecinţe imediate
ale Răscoalei din 1907 în viaţa social-politică a României, reflectate în rapoartele
ministrului Belgiei la Bucureşti (CI, 8, 1977, p. 521-530); idem, Documente
diplomatice belgiene despre legislaţia agrară, adoptată în urma Răscoalei de la
1907 (AUC, 23, 1977, p. 83-93); idem, Răscoala din 1907 oglindită în documente
diplomatice belgiene (AIIAI, 14, 1977, p. 521-530).
25 – Raport, din 13 mai 1902, al consulului Belgiei la Bucureşti, relatând
desfăşurarea serbărilor împlinirii a 25 de ani de la cucerirea independenţei naţionale
(Corresp. polit., Consulats, Roumanie, vol. 12, nr. 70).
Ref.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la războiul pentru independenţa
României..., p. 65.
26 – Documente, din 1912-1927, referitoare la războaiele balcanice, alianţa balcanică
după Primul Război Mondial, situaţia politică din România în anul 1927, criza dinastică
la moartea regelui Ferdinand şi succesiunea la tron, criza de guvern soldată cu demisia
cabinetului Averescu şi constituirea guvernului prezidat de Barbu Ştirbei, alegerile pentru
Cameră, numirea lui N. Titulescu ca ministru de externe, politica externă a României,
relaţiile cu Italia, Turcia, Bulgaria, Franţa, Ungaria, Polonia, Iugoslavia, concordatul cu
Vaticanul (Corresp. pol., Légations, Bulgarie, farde 1925-1927; France, vol. 1926-1927;
Hongrie, farde 1925-1927; Pologne, farde 1926-1927; Roumanie, serie non reliée, vol. 5,
farde 1927; Turquie, serie non reliée, vol. 1-3, 1901-1927; vol. 20-22, 1927; Yougoslavie,
farde 1926-1927).
Ref.: Sanda Racoviceanu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Belgia (RA, 1978, nr. 4,
p. 452).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 46, 55.
274 BELGIA
Légations, Suisse, série non reliée, vol. 3-8; Russie, doss. 34-35; Turquie, série non reliée,
vol. 1914-1918.
Ref.: Sanda Racoviceanu, loc. cit.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 46.
29 – Documente, din 1918-1940, privitoare la desăvârşirea unităţii statului naţional
român şi situaţia politică din România; corespondenţă a legaţiei Belgiei la Bucureşti
cu informaţii despre unirea Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei cu România, regimul
Dunării, activitatea României la Liga Naţiunilor şi îndeosebi misiunile lui Nicolae
Titulescu, evoluţia economică, relaţiile României cu statele balcanice, Polonia şi Ungaria,
acordul economic româno-german din 1939 etc. (Corresp. générale, serie politique,
Légations, Roumanie, doss. 558/1938-1939; doss. 10080; Série non reliée, farde 1924,
1928; Question du Danube, doss. 4632-4634; Russie-URSS, doss. 35; Société des Nations,
1920-1927, doss. 10738).
Ref.: Sanda Racoviceanu, op. cit., în RA, 1975, nr. 3, p. 326; 1979, nr. 4, p. 446-447;
N. Minei, Corespondenţă diplomatică. Bucureşti-Bruxelles (MI, 13, 1979, nr. 9,
p. 34-38; nr. 10, p. 56-59; nr. 11, p. 59-62); C. Botoran, O. Matichescu, Documente
străine despre lupta poporului român pentru făurirea statului naţional unitar,
Cluj-Napoca, 1980, p. 55; Maria Soveja, Rodica Muşetoiu, Cercetări în arhivele de
peste hotare – 1981 (I). Belgia (RA, 1982, nr. 3, p. 298-299).
Publ.: Maria Soveja, Rodica Muşetoiu, op. cit., p. 299-303 (3 doc., 1934-1935).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 12, 59.
30 – Raport din Paris, 14 august 1919, al consulului Legaţiei Belgiei în Franţa,
R. van der Elst, în legătură cu răspunsul guvernului român la nota Consiliului suprem aliat
(Corresp. pol., Légations, France, série non reliée, vol. 20, farde 1919).
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, IV, p. 119-120.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 24, c. 427-428.
31 – Raport din Paris, 30 august 1919, al consulului belgian R. van der Elst, în
legătură cu acţiunea delegaţiei României la Conferinţa de Pace de la Paris (Corresp. pol.,
Légations, France, série non reliée, vol. 20, farde 1919).
Ref.: ibidem, p. 136-137.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 24, c. 431-432.
32 – Raport, 15 septembrie 1919, al ambasadorului Belgiei la Paris, în legătură cu
semnarea de către România şi Iugoslavia a Tratatului de la St. Germain (Corresp. pol.,
Légations, France, série non reliée, vol. 20, farde 1919).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 442.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 24, c. 438-440.
33 – Raport, 19 septembrie 1919, al ministrului plenipotenţiar al Belgiei la
Bucureşti, cu privire la convorbirea sa cu Ion I. C. Brătianu despre relaţiile româno-
belgiene şi hotărârile Conferinţei de Pace de la Paris în problema românească (Corresp.
pol., Légations, Roumanie, 1917-1921, série non reliée, farde 4).
Ref.: ibidem, p. 444-447.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 12, c. 448-450.
276 BELGIA
DOC
45 – Scrisoare, ante 1859, adresată de prof. Leon Arendt către Edouard de Conway,
278 BELGIA
MS
48 – Legenda maior Sancti Gerardi (sec. XI), copie din sec. XVIII (ms. 8932).
Biografie a episcopului de Cenad, cuprinzând informaţii despre ducatul lui Ahtum din
Banat în epoca migraţiilor. Extrase.
Ref.: Eugen Glück, Vechi manuscrise din părţile Aradului şi Bihorului în mari biblioteci
europene (MI, 14, 1980, nr. 10, p. 19-20), Şerban Turcuş, Saint Gerard of Cenad,
Cluj-Napoca, 2006, p. 26.
49 – Guillebert de Lannoy, Voyage [...], 1421. Relatează şi trecerea sa prin Moldova
şi vizita la Curtea lui Alexandru cel Bun (ms. 21522).
Ref.: Maria Holban, Du caractère de l’ambassade de Guillebert de Lannoy dans le Nord
et le Sud-Est de l’Europe en 1421 et de quelques incidents de son voyage (RESEE, 5,
1967, nr. 3-4, p. 419-434); Călători străini, I, p. 45-48, 53-61.
Publ.: Voyages et ambassades de Messire Guillebert de Lannoy en 1399-1450, Mons,
1840; B.P. Hasdeu, Fragmente documentali (AI, 1, 1864, nr. 17, p. 129-130, trad.
rom., fragment); Ch. Potvin, Oeuvres de Guillebert de Lannoy, voyageur, diplomate
et moraliste, Louvain, 1878, p. 58-61; Călători străini, I, p. 49-52.
50 – Raport, din 1575, al ambasadorului veneţian la Cracovia, Girolamo Lippomano,
cu privire la istoria, geografia şi viaţa economică a Poloniei. Cuprinde şi informaţii despre
Ţările Române, relaţiile comerciale cu oraşele poloneze din sud, istoria Moldovei de
la Alexandru cel Bun, despre Ioan Vodă şi starea Principatului după dispariţia acestuia
(ms. 7106).
Ref.: C. Marinescu, Legăturile Moldovei cu Polonia într-un raport de ambasador veneţian
(1575) (RI, 11, 1925, p. 270-274).
51 – Coniuratio adversus serenissimum Transsylvaniae principem Sigismundum
Bathorum anno 1594 conflat ex cuiusdam Transsylvani fide dignus scriptis, 26 octombrie
1954. Relatare pentru justificarea executării lui Balthasar Báthory şi a partizanilor lui (ms.
3353-61, f. 82-87).
BELGIA 279
Ref.: I. Toderaşcu, Transilvania şi liga creştină. O relatare necunoscută din 1597 (AIIAI,
1982, p. 305).
Publ.: MHH Diplomataria, III, p. 64-72; MCRT, III, p. 53-58; N. Iorga, Istoria lui Mihai
Viteazul, Buc., 1968, p. 126-127; I. Sîrbu, Istoria lui Mihai Viteazul, domnul Ţării
Româneşti, Timişoara, 1976, p. 33-42.
52 – Articula de una Relacion què haçe el Alm[iran]te de Aragon de las cosas de
los Reyes y Reyno de Polonia y prouincias adjacentes a el po lo què entendio el tiempo que
esieivo en aquellas partes, [1597]. Raport menţionând şi evenimentele din Transilvania
din vara anului 1594 şi uciderea unor demnitari, între care Balthasar Báthory.
Ref.: I. Toderaşcu, op. cit., p. 303-307.
Publ.: ibidem, p. 307-311.
53 – Armorial général, sec. XVI. 219 f. 38 x 26 cm. La f. 9: arme imaginare ale
regilor Valahiei (ms. 18088-18106).
Ref.: Catalogue des manuscrits de la Bibliothèque Royale de Belgique, XII, Renaix, 1936,
p. 152, nr. 7519.
54 – De regionibus et civitatibus terrae et di reperiendis locorum intervallis, seu
de distantia viatoria, sec. XVI. 87 f. 14 x 9,3 cm. Cuprinde şi localităţi din Transilvania,
Moldova, Ţara Românească şi Dobrogea (ms. 3085).
Ref.: Catalogue..., XI, p. 210-211, nr. 7352.
55 – Daniel Papebrochius, Diarium itineris Romani anno 1660 suscepti a Godefrido
Henschenio et Daniele Papebrochius. Copie, sec. XVII. 261 f. 30 x 19,2 cm. La f. 169v:
Colonna Traiana, aquaforte; p. 170: Colom van Trajanus, kerk van St. Maria van Loretto.
Aquaforte (ms. 17671-17672).
Ref.: ibidem, p. 272, nr. 7405.
56 – Histoire des Armoiries et Devises de divers ordres des Chevaliers ensemble
avec leurs haults faicts d’armes au pays d’Alemaigne, Hongrie, Boème [...], sec. XVII.
74 f. 18,5 x 11,5 cm. La f. 48-49: Ordre des chevaliers du Dragon en Allemaigne, et
Hongrie [...], informaţii despre Ordinul „Sf. Gheorghe”, din care a făcut parte Vlad Dracul.
Ref.: Catalogue..., XII, p. 36, nr. 7464.
57 – [Ordinele cavalereşti europene], sec. XVII. 39 f. 21 x 16 cm. Text în limba
olandeză. La f. 37: „Ordre van den Draeck, ingestelt door Kejser Sigismundus”, din care
a făcut parte Vlad Dracul (ms. 21996).
Ref.: ibidem, p. 34, nr. 7463.
58 – J.A. Caselly, Lettres d’un voyageur en différentes parties de l’Europe, l’Asie
et l’Afrique, 1783-1788, vol. I-IX. În vol. IV, la f. 73-76: scrisoare din Sibiu (ms. II 658).
Ref.: Catalogue..., XI, p. 249, nr. 7383.
59 – N. de Moreau de Bioul, Voyage en Italie par la Suisse et l’Allemagne en
1791 et 1792, I, 168 f. 23,8 x 18,8 cm. La f. 135v-136: Montagu, Veduta della Colonna
Trajana, gravură; f. 154v-155: Montagu, Veduta dell’Arco di Costantino Magno, gravură
(ms. II 1201).
Ref.: ibidem, p. 276-277, nr. 7408.
280 BELGIA
63 – „Gazette de France”, Paris, 31 august 1784-21 iunie 1785. Cuprinde informaţii
de provenienţă vieneză asupra unor episoade din timpul răscoalei din Transilvania (nr. 70,
76, 100, 101, 103/1784; nr. 4, 6, 7, 13, 17, 19, 21, 22, 25-27, 37, 49, 1785).
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 224-229.
64 – „Journal politique ou Gazette des gazettes”, Bouillon, octombrie
1784-octombrie 1785. Cuprinde informaţii despre răscoala lui Horea, după corespondenţe
din Paris, Londra, Hamburg, Bruxelles, Madrid, Lisabona, Roma, Viena, Constantinopol
şi St. Peterburg (Periodice, II, 88422, nr. 19, 20, 24/1784; nr. 1-9, 11, 15, 20/1785).
Ref.: N. Edroiu, Presa din Ţările de Jos despre răscoala lui Horea, în Sub semnul lui Clio.
Omagiu Acad. Prof. Ştefan Pascu, Cluj, 1974, p. 606, 609.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 266-280.
65 – „Nouvelles extraordinaires de divers endroits”, Leyden, 7 decembrie 1784-
18 martie 1785. Cuprinde ştiri despre răscoala din Transilvania, după corespondenţe din
Viena, Sibiu, Alba Iulia şi Cluj (Periodice, II, 88446/A: nr. 98, 100-102, 105/1784; nr. 2,
4, 5, 7-9, 12, 22/1785).
Ref.: N. Edroiu, op. cit., p. 608, 610.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 304-316.
66 – „Gazette van Gend”, Gand, 9 decembrie 1784-14 aprilie 1785. Cuprinde
informaţii despre răscoala din Transilvania, după corespondenţe din Viena, Sibiu şi Alba
Iulia (Periodice, V, H, 27 675 B; nr. 99, 100-102, 104/1784; nr. 2, 6, 10, 14, 15, 18, 20, 22,
24, 27, 28, 30/1785).
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 293-301.
67 – „Journal historique et politique (de Genève)”, Paris, 9 decembrie 1784-
14 aprilie 1785. Conţine ştiri de origine vieneză şi pariziană despre răscoala lui Horea
(Periodice, II, 88421: nr. 50, 51, 52/1784; nr. 6-9, 11, 14, 15/1785).
Ref.: N. Edroiu, Răsunetul european al răscoalei lui Horea, Cluj-Napoca, 1976, p. 88-94.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 248-256.
68 – „Gazette des Pays Bas”, Bruxelles, 13 decembrie 1784-11 aprilie 1785.
Conţine informaţii despre răscoala din Transilvania, după corespondenţe din Viena, Sibiu
BELGIA 281
şi Alba Iulia (Periodice, V, B, 7845 A: nr. 100, 102, 104/1784; nr. 6, 8, 18, 20, 21, 23, 26,
27 29/1785).
Ref.: N. Edroiu, Presa din Ţările de Jos despre răscoala lui Horea, p. 606, 609; idem,
Răsunetul european al răscoalei lui Horea, p. 97-100.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 281-284.
69 – „Journal politique de Bruxelles”, Paris, 18 decembrie 1784-21 mai 1785.
Conţine informaţii de provenienţă vieneză asupra răscoalei lui Horea (nr. 51, 52/1784;
nr. 1-9, 12-16, 18-20/1785).
Ref.: N. Edroiu, op. cit., p. 88-94.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 230-247.
70 – J.P. Brissot, Seconde lettre d’un défenseur du peuple à l’Empereur Joseph II,
Dublin (?), 1785. Analiză a evenimentelor din Transilvania în lumina dreptului natural şi
protest împotriva execuţiei lui Horea şi Cloşca (II, 23990 A).
Ref.: N. Edroiu, op. cit., p. 134.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 395-432.
71 – Précis de l’origine, des progrès et des suites de la rébellion suscitée en
Transilvanie, et heureusement apaisée par la prise des chefs Horiah ou Nicolas Urts
et Kloszka Juon, Paris, 1785. Broşură anonimă (retipărire a unui articol publicat în
„Journal historique et politique”, Genève, nr. 8, 1784), descriind originea, desfăşurarea şi
represiunea răscoalei conduse de Horea, Cloşca şi Crişan.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 391-394.
72 – „Journal de Belgique”, 23 martie-15 iulie 1821. Cuprinde informaţii despre
revoluţia lui Tudor Vladimirescu, după corespondenţe din Augsburg, Constantinopol,
Odessa, Trieste şi Viena (J B 151; nr. 84-85, 95, 97-98, 100, 108-112, 116, 120, 126,
128-129, 135, 137, 142-143, 146, 151, 154, 162, 167, 169-171, 187, 189-193, 196).
Ref.: N. Bărbuţă, N. Edroiu, Ecoul mişcării revoluţionare din 1821, conduse de Tudor
Vladimirescu, în presa belgiană (SUBB, 1974, fasc, 1, p. 43-48).
Publ.: ibidem, p. 50-53 (ştiri din nr. 116, 128, 171).
73 – „Courrier de la Meuse”, Liège, 1821 martie-aprilie. Cuprinde informaţii
despre răscoala lui Tudor Vladimirescu (J, B, 61).
Ref.: N. Edroiu, Ecouri ale revoluţiei lui Tudor Vladimirescu în Flandra (AIIC, 1996,
p. 407, n. 6).
74 – „Le courrier des Pays-Bas”, Bruxelles, martie-aprilie 1821. Cuprinde
informaţii despre răscoala lui Tudor Vladimirescu (J, B, 64).
Ref.: ibidem.
75 – „Journal de Bruxelles”, martie-aprilie 1821. Cuprinde informaţii despre
răscoala lui Tudor Vladimirescu (J, B, 128).
Ref.: ibidem.
76 – „Journal de Gand”, 1821, 6 aprilie-21 iulie, nr. 96, 98, 101, 103, 109-111,
113-114, 118, 127, 129, 143, 191, 194, 202. Cuprinde informaţii despre începutul mişcării
lui Tudor Vladimirescu din Ţara Românească (nr. 83, 98).
282 BELGIA
CR
CR
89 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop catolic de Nicopole.
În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, şi Vasile Lupu,
domnul Moldovei (Bibliothèque slave).
Ref.: Božidar Rajkov, Pojava i razvitie na naučnija i kulturen interes kăm Abagara, în
Abagar na Filip Stanislavov. Rim. 1651, Sofia, 1979, p. 24.
Publ.: ibidem, p. [41-49].
DOC
90 – Scrisoare, din februarie 1898, a lui Alexandru Macedonski către poetul belgian
Albert Mockel, cu mulţumiri pentru interesul arătat volumului Bronzes şi publicarea
poeziilor sale în „L’Élan littéraire” şi în „La Wallonie”.
Ref. şi publ.: Mircea Anghelescu, Alexandru Macedonski. Consonanţe europene
(„Manuscriptum”, 1978, nr. 4, p. 175-177).
91 – Statuie de marmură albă; h 72 cm. Înfăţişează un prizonier dac, fără cap.
Ref.: J.Ch. Balty, Une statue de Dace (?) prisonnier aux Musées Royaux d’Art et d’Histoire
(„Apulum”, 7, 1967, p. 327-331); Russu, Daco-geţii, p. 81.
284 BELGIA
MUZ
92 – Piese arheologice (7), descoperite în România: ceramică din culturile Cucuteni
(2), Petreşti (2), Tisa (2) şi unealtă de piatră şlefuită.
Ref.: Ioan Opriş, 1984.
GAND
MS
93 – Vieţile sfinţilor, 1360. Sbornic scris din porunca Anei, fiica lui Nicolae
Alexandru, domnul Ţării Româneşti (1352-1364), şi soţia lui Stracimir, ţarul Bulgariei.
Text în limba slavonă (ms. 402).
Ref.: N. Iorga, Domniţa Anca şi patronagiul ei literar, ARMSI, s. III, t. IV, 1924;
Constantinescu, Repertoriu, p. 181, nr. 913.
Publ.: Bdinski zbornik. An Old-Slavonic Menologium of Women Saints (Ghent University
Library, Ms. 402, A. D. 1360), ed. J. L. Scharpé, F. Vyncke, Bruges, 1973, 246 p.
(rec. P. Ş. Năsturel, în RER, 15, 1975, p. 224-225).
94 – Itinerarium de Brugis. Culegere de relaţii de călătorii din sec. XIV-XV,
menţionând şi drumuri de pelerinaj care treceau prin Transilvania şi Ţara Românească.
Copie din sec. XV (ms. 13).
Ref.: Călători străini, I, p. 21-22.
Publ.: J. Lelewel, Géographie du Moyen Âge, IV, Bruxelles, 1857, p. 285-308; Călători
străini, I, p. 23-25 (fragment).
CR
LIÈGE
AM
102 – Sarcofag în memoria soldaţilor din armatele aliate căzuţi în Primul Război
Mondial, executat de sculptorul Emil Becker, oferit de statul român, 20 iulie 1937
(Monument Mémorial Interallié).
Ref.: Dulciu Morărescu, 1988.
CR
a primi tronul Principatelor, plebiscitul din 14-20 aprilie şi venirea la tron a principelui
Carol (nr. din 20, 27 aprilie; 16-23, 25, 27-28 mai 1866), războiul pentru independenţa
României, acţiunile trupelor române în Bulgaria (nr. din 2, 13, 20, 25 iunie 1877).
Ref.: Robert Demoulin, La presse belge et la formation de l’État roumain (RRH, 11, 1977,
p. 635-654).
104 – „La Meuse. Journal de Liège et de la Province”, Liège, 21 august 1858-
25 mai 1877. Cuprinde şi articole despre convenţia de la Paris şi divergenţele franco-
engleze cu privire la Principatele Române (nr. din 21-22 şi 26 august, 27 septembrie
1858), alegerea lui Al.I. Cuza (nr. din 8-9, 11, 15, 18, 21 februarie 1859), atitudinea Rusiei
faţă de Principatele Unite (nr. din 18 aprilie, 25 iunie 1866), proclamarea independenţei de
stat a României (nr. din 25 mai 1877).
Ref.: ibidem, p. 634-655.
105 – „La Tribune. Journal de Liège et de la Province”, Liège, 21 august-
4 octombrie 1858. Cuprinde şi articole despre conferinţa de la Paris a celor şapte puteri
garante, privind organizarea Principatelor Române (nr. din 21, 22 august, 28 septembrie,
2-4 octombrie 1858).
Ref.: ibidem, p. 634.
106 – „Journal de Liège”, Liège, 24 august 1858-11 iunie 1866. Cuprinde şi articole
despre Conferinţa de la Paris (nr. din 24 august 1858), abdicarea lui Al.I. Cuza (nr. din
26 februarie 1866), refuzul contelui de Flandra de a primi tronul Principatelor (nr. din 3-
4 martie 1866), venirea în ţară a principelui Carol (nr. din 11 iunie 1866).
Ref.: ibidem, p. 639-649.
107 – „Le bien public”, Gand, 27 septembrie 1858-2 iunie 1877. Cuprinde şi
articole despre Conferinţa de la Paris (nr. din 27 septembrie 1858), abdicarea lui Al.I. Cuza
(nr. din 26 februarie 1866), venirea la tron a principelui Carol (nr. din 25 mai, 10 iunie
1866), pregătirea şi proclamarea independenţei de stat a României (nr. din 27 şi 30 aprilie,
2 iunie 1877).
Ref.: ibidem, p. 634-652.
108 – „Journal de Bruxelles”, 27 februarie-23 mai 1866. Cuprinde şi articole despre
refuzul contelui de Flandra de a primi tronul României (nr. din 27 februarie, 13 martie),
venirea la tron a principelui Carol (nr. din 17-18, 21, 29 aprilie, 19, 23 mai).
Ref.: ibidem, p. 645-648.
109 – „Gazette de Liège”, 3 martie 1866-14 mai 1877. Cuprinde şi articole despre
refuzul contelui de Flandra de a primi tronul României (nr. din 3-4 martie 1866), venirea la
tron a principelui Carol (nr. din 18, 26 aprilie, 26-27 mai 1866), proclamarea independenţei
de stat a României (nr. din 14 mai 1877).
Ref.: ibidem, p. 646-652.
110 – „L’Écho de Liège”, 26 februarie-5 iunie 1866. Cuprinde şi articole despre
abdicarea lui Al. I. Cuza (nr. din 26 februarie, 6, 9 martie 1866), refuzul contelui de
Flandra de a primi tronul Principatelor (3-4, 13, 26 martie, 17 aprilie 1866), venirea la
tron a principelui Carol (20 aprilie, 23, 25 mai, 5 iunie 1866),
Ref.: ibidem, p. 644-655.
BOSNIA-HERŢEGOVINA 287
BOSNIA-HERŢEGOVINA
MANASTIR PAPRAČA
AM
1 – Aşezământ, ajutat prin dania de 4 000 de aspri, din noiembrie 1645, a lui Matei
Basarab, domnul Ţării Româneşti.
Ref.: Ilie Bărbulescu, Cercetări istorico-filologice, Buc., 1900, p. 54; idem, Relations,
p. 274; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 173; Marcel Romanescu, Mile domneşti
în Srem şi Herţegovina (AO, 19, 1940, p. 66-70).
A
2 – Relicvariu, 1586, de argint parţial aurit, lucrat de un meşter român sau după un
model românesc.
Ref. şi reprod.: L. Mirković („Spomenik Srpske Kraljevske Akademije”, 83, 1936,
p. 28-29, pl. XLII, 1); Radojčić, Rapports, p. 26, 30, pl. 9.
MANASTIR TREBINJE
AM
3 – Aşezământ, ajutat cu danii de domnitorii Matei Basarab (1646) şi Constantin
Brâncoveanu (1702).
Ref.: Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 180; Anuichi, Relaţii, p. 33, 48; Damaschin
Mioc, Materiale româneşti din arhive străine (SMIM, 6, 1973, p. 326-328).
MANASTIR ZAVALA
MS
MOSTAR
MS
5 – Tetraevanghel, scris în Ţara Românească, începutul sec. XVI. 252 f. 27,5 x 21 cm.
288 BOSNIA-HERŢEGOVINA
PLJEVLJA
MANASTIR SVETE TROJCE
(Mănăstirea Sfânta Treime)
MS
SARAJEVO
MUZEJ STARE SRPSKE PRAVOSLAVNE CRKVE
(Muzeul vechii Biserici Ortodoxe Sârbe)
MS
ZEMALJSKI MUZEJ
(Muzeul Naţional)
CR
BRAZILIA
ITABERAI GOIAS
AM
1 – Biserică ortodoxă.
Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1967, p. 38.
RIO DE JANEIRO
AM
2 – Biserică ortodoxă.
Ref.: ibidem, p. 38.
A
3 – Constantin Brâncuşi, Domnişoara Pogany II, 1920. Bronz polizat. H 43,2 cm
(fost în colecţia Bittencourt).
Ref.: Geist II, nr. 128 b.
Reprod.: Geist II, fig. 120.
A
4 – Placă de bronz, 1959, aşezată la comemorarea a 109 ani de la naşterea poetului
Mihai Eminescu. Inscripţie şi portret (holul mare al Rectoratului).
Ref.: Dulciu Morărescu, 1991.
SĀO PAULO
AM
5 – Biserica ortodoxă Sfânta Treime.
Ref.: Calendarul „Credinţa”, p. 38.
A
6 – Constantin Brâncuşi, Copil adormit, circa 1908. Marmură; h 17,1 cm.
Ref.: Geist I, nr. 50; II, nr. 62.
Reprod.: David Lewis, C. Brâncuşi, Londra, 1957, fig. 6; Geist II, fig. 50.
290 BULGARIA
BULGARIA
ARBĂNAŞI (Arbanasi)
AM
1 – Case, din sec. XVII-XVIII, ale unor domnitori, boieri, negustori din Ţara
Românească, între care ale lui Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Iordache
Filipescu, Ienăchiţă Văcărescu, Ion Brătianu.
Ref.: F. Kanitz, Donau-Bulgarien und der Balkan, 1860-1879, I, Leipzig, 1882, p. 148;
Andrej Protič, Arbănaškata Kăšta („Godišnik na Narodnija Muzej”, Sofia, 1921,
p. 32, 51); V. Hrisicu, Câteva ctitorii româneşti în Bulgaria (BG, 3, 1932, nr. 3-4,
p. 95); C. Velichi, România şi Renaşterea bulgară, Buc., 1980, p. 118-120.
Reprod.: Bogdan D. Filow, Die altbulgarische Kunst, Berna, 1919, p. 18; V. Hrisicu,
op. cit., p. 93-94.
2 – Şcoală, sprijinită cu ajutoare financiare de domnii Ţării Româneşti: Constantin
Mavrocordat (1732), Alexandru Ipsilanti (1779), Mihai Suţu (1792) şi Alexandru Moruzi
(1794).
Ref.: Urechia, II, p. 174-176; Gh. Pîrnuţă, Documents concernant les aides accordées
par les Pays Roumains aux écoles grecques de l’étranger (RESEE, 7, 1969, nr. 4,
p. 649); Giurescu, L’aide, p. 829; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, II, p. 64-65;
C. Velichi, op. cit., p. 119, 126.
AM
6 – Pictură murală, executată în 1722 de zugravii Stoiu şi Nediu, veniţi din România.
Ref.: Andrej Protič, op. cit., p. 425, 445.
Reprod.: ibidem, p. 442, fig. 81.
BACICOVO (Bačkovo)
BAČKOVSKI MANASTIR
(Mănăstirea Bačkovo)
BALCIC (Balčik)
AM
9 – Complex monumental, circa 1924-1930, realizat de arh. Emil Guneş, format din
reşedinţa de vară (Tenha Juvah, „Cuibul singuratic”) a fostei regine Maria a României
292 BULGARIA
BASARABOVO
MANASTIR (Mănăstirea)
11 – Sfântul Dimitrie Basarabov, s.a. Icoană pe lemn. Inscripţii în limbile greacă şi
română.
Ref. şi reprod.: Max Demeter Peyfuss, 1992 (fotografie).
BLAGOEVGRAD
(arom. Giumaia de Sus)
AM
12 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată de statul român în 1897 pentru sprijinirea
populaţiei vorbitoare de limbă română din această regiune (în anul 1912 se înregistrau aici
aproximativ 300 de familii de origine aromână). Distrusă în timpul războaielor balcanice
şi redeschisă în 1920, şcoala este depopulată după cedarea Cadrilaterului, încetându-şi
definitiv activitatea în 1947.
Ref.: Ţovaru, p. 100; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 21-22, 614-616
(doc. 215); II, p. 8, 197-198 (doc. 53), 532 (doc. 267); Şt. Vâlcu, Quelques aspects de
la création et l’activité des écoles roumaines de Bulgarie entre 1895-1924 (RESEE,
XLVI, 2008, p. 319-331).
DRAGOEVO
AM
13 – Fosta şcoală greacă, întreţinută în sec. XVIII-XIX şi de domnii Ţării Româneşti
(între care Mihail Constantin Suţu, 1792), care donau 60 de taleri anual pentru plata
dascălului.
Ref.: Urechia, IV, p. 122-123; Giurescu, L’aide, p. 830; C. Velichi, op. cit., p. 126.
BULGARIA 293
ETROPOLE
ČITALIŠTE (Biblioteca)
CR
14 – Neofit Doukas, Logoi tōn Attikōn rētoron, Viena, 1812. Imprimată cu sprijinul
negustorilor din Bucureşti Gheorghe Ioannou, Vasile şi Nicolae din Rusciuc şi al şcolii
din Târnovo.
Ref.: Stojanov, p. 96, nr. 869.
15 – Athanasie Hristopol, Politika parallīla, Paris, 1833. Tipărită cu sprijinul
dr. Petăr Beron din Craiova.
Ref.: Stojanov, p. 138, nr. 1211.
GABROVO
AM
GRIVIŢA (Grivica)
AM
KAPITANOVCI
MUZ
KARLOVO
NACIONALEN MUZEJ „VASIL LEVSKI”
(Muzeul Naţional „Vasil Levski”)
DOC
21 – Registre (2), circa 1840-1850, cuprinzând informaţii privind prima perioadă a
activităţii casei comerciale a fraţilor Evloghi şi Hristo Gheorghiev din Bucureşti.
Ref.: D. Kosev, V. Paskaleva, Vl. Diculescu, Za položenieto i stopanskata dejnost na
bălgarskata emigracija văv Vlaško prez XIX v. (Do rusko-turskata vojna 1877-1878
g), în Bălgaro-rumânski vrăzki i otnošenija prez vekovete, I, Sofia, 1965, p. 304;
idem, Despre situaţia şi activitatea economică a imigraţiei bulgare în Muntenia şi
Oltenia în secolul XV (până la războiul ruso-turc din 1877-1878), în Relaţii româno-
bulgare de-a lungul veacurilor, I, Buc., 1971, p. 303.
CR
KJUSTENDIL
OKRĂŽNA BIBLIOTEKA
(Biblioteca Regională)
CR
KOPRIVŠČICA
CR
LOM
MS
LOVECI
ISTORIČESKI MUZEJ
(Muzeul de Istorie)
CR
PLEVNA (Pleven)
AM
28 – Monument în cinstea eroilor români căzuţi în războiul din 1877-1878, ridicat
în 1930-1932 de Societatea română „Cultul eroilor”. Basorelief reprezentând pe principele
Carol. Inscripţie comemorativă cu text de N. Iorga.
Ref.: Ioana Cristache Panait, op. cit., p. 78; V. Hrisicu, op. cit., p. 96; Florian Tucă,
op. cit., p. 118.
29 – Mausoleul eroilor români, ruşi şi bulgari căzuţi în războiul din 1877-1878,
ridicat în 1903-1907, după planurile arhitectului Penčo Koičev.
296 BULGARIA
Ref. şi reprod.: Ioana Cristache Panait, op. cit., p. 78; Florian Tucă, op. cit., p. 105-108.
Reprod.: ibidem.
30 – Generalul Mihail Christodulo Cerchez. Bust, bronz.
Ref.: Ioana Cristache Panait, op. cit., p. 78.
31 – Căpitanul Valter Mărăcineanu. Bust, bronz.
Ref.: ibidem.
PLOVDIV
CR
ISTORIČESKI MUZEJ
(Muzeul de Istorie)
MUZ
34 – Diplomă militară romană, Dacia Porolissensis, 21 iulie 164, tabela I, 5 fragm.,
emisă lui Sextus Busturionis filius Panonius, veteran din cohors I Batavorum miliaria.
Descoperită lângă Palatovo. Bronz. 13,6 x 11 x 0,1 cm.
Ref., publ. şi reprod.: IDR, I, 1, p. 132-135.
MS
35 – Tetraevanghel, Ţările Române, sec. XV. Text în limba slavonă (ms. 15/19).
Ref.: B. Conev, Opis na slavjanskite răkopisi i staropečatani knigi v Plovdiskata Narodna
BULGARIA 297
întocmit şi publicat din porunca lui Alexandru Ioan Mavrocordat („Firaris”), fost domn
al Moldovei.
Ref.: Stojanov, p. 64, nr. 521; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 77-78, nr. 1027.
49 – J. Lalande, Epitomī astronomias, traducere de D. D. Filipide, Viena, 1803,
dedicată lui Alexandru Moruzi, domnul Moldovei.
Ref.: Stojanov, p. 76, nr. 669.
50 – J.G. Heineccius, Stoicheia tīs logikīs kai īthikīs filosofias, metaphr. ypo
Grīgoriou Vragkovanou Vassaraba, Viena, 1808 (32 6/26).
Ref.: Stojanov, p. 89, nr. 796.
51 – Neofit Doukas, Logoi tōn Attikōn rītorōn, Viena, 1812, imprimată cu sprijinul
negustorilor Gheorghe Ioannou din Bucureşti, Vasile şi Nicolae din Rusciuc şi al şcolii din
Târnovo (nr. 2/16).
Ref.: Stojanov, p. 96, nr. 869.
52 – J.G. Heineccius, Filosofia cuvântului şi a năravurilor, adecă Loghica şi Ithica.
Traducere de Eufrosin Poteca, Buda, 1829.
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 53.
53 – Psaltire, Sibiu, 1834.
Ref.: ibidem.
54 – Oglinda omului celui dinlăuntru, Bucureşti, 1835.
Ref.: ibidem.
POPOVO
MUZEJ (Muzeu)
MUZ
55 – Diplomă militară romană din Dacia Inferior, 13 decembrie 140, tabella I-II.
Bronz. 14,3 x 11,5 x 0,1 cm. Emisă pentru Bithus Solae filius Bessus, ostaş veteran trac
din Ala Numerus equitum Illyricorum. Descoperită lângă Palamarka.
Ref., publ. şi reprod.: IDR, 1, I, p. 108-112.
PORADIM (Pordim)
57 – Lelia Zuaf, Sergent Grigore Ion Alucăi. Bust, bronz (Parcul Muzeului).
Ref.: Maria Ivanovna Vasilieva, op. cit., p. 242; Ioana Cristache Panait, op. cit., p. 78.
Reprod.: Maria Ivanovna Vasilieva, op. cit., p. 241.
MUZ
RAHOVA (Oreahovo)
AM
RILA
AM
60 – Aşezământ, ajutat în sec. XVI-XIX de donatori din Ţările Române: manuscrise,
cărţi, odoare, precum şi danii în bani de la familia Consta Petru din Craiova (începutul
sec. XIX) şi pentru reconstrucţie, după incendiul din 1832.
Ref.: E. Sprostranov, Opis na răkopisite v bibliotekata pri Rilskija monastir, Sofia, 1902,
p. 175; Camariano-Cioran, L’Épire, p. 131.
MS
61 – Miscelaneu, Rila, 1479. Text în limba slavonă. La f. 564v: Ioasaf de Vidin,
Lauda Sf. Filofteia de la Argeş; f. 716v-722: Eftimie de la Târnovo, scrisoare către Nicodim
de la Tismana; f. 726-729: Eftimie de la Târnovo, scrisoare către Antim al Ungrovlahiei
(ms. 4/8).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 104-114; Constantinescu, Repertoriu, p. 182, nr. 917.
62 – Tetraevanghel, Putna, 1529, scris şi împodobit de ieromonahul Macarie,
la porunca jupânului Barbovschi, portarul Sucevei, pentru biserica Adormirea Maicii
Domnului din acel oraş. 366 f. 28,5 x 20 cm. Text în limba slavonă. Miniaturi în pagină
plină reprezentând evangheliştii. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri şi elemente
300 BULGARIA
vegetale în culori. Ferecătură de meşterul Ivan Panov din Vraţa, comandată de preotul
Isaia Alexi, 1656 (ms. 1/11a, în vitrină).
Ref. şi reprod.: E. Sprostranov, op. cit., p. 14-15; Lj. Miletič, Bălgarski hudožestveni
starini, fasc. II, Sofia, 1913, pl. I-II; Kr. Mijatev, Săkrovištnicata na Rilskjia manastir
(„Godišnik na Narodnija Muzej”, Sofia, 1926, p. 334-342 şi fig. 257-262); Andrej
Protič, Denacionalizirane i văzraždane na bălgarskoto izkustvo prez turskoto robstvo
ot 1393 do 1879 god, p. 400 (fig. 34) (meşterul ferecăturii Ivan Janev), p. 403;
Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 53; Titus Târgovişteanul (Tit Simedrea), Obiecte
de artă româneşti la mănăstirea bulgărească Rila (BCMI, 20, 1929, p. 143); Emil
Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată („Caiete de dor”, 4, 1951, p. 21-22); Kliment
Rîleţ, Legăturile bisericeşti ale m-rii Rila cu România (MO, 12, 1960, nr. 9-12,
p. 696-700); P. Atanasov, Bălgarski hudožestveni podvărzii („Izvestija na Narodna
Biblioteka „Kiril i Melodii” i bibliotekata na Sofijskija Dăržaven Universitet”, 2,
1963, p. 314, 316; rec. A. [Constantinescu], în „Studii”, 17, 1964, nr. 2, p. 434);
Turdeanu, Moldavie, 1504-1552, p. 128-129; Manjo Stojanov, Ukrasa na slavjanskite
răkopisi v Bălgarija, Sofia, 1973, p. 31, 149 (nr. 260), pl. p. 149-151; Şt. Godorogea,
Manuscrise, cărţi şi documente româneşti aflate peste hotarele României, în Valori
bibliofile din patrimoniul cultural naţional. Cercetare şi valorificare, I, Buc., 1980,
p. 146; Constantinescu, Repertoriu, p. 7, nr. 16.
63 – Tetraevanghel, scris şi împodobit în Moldova din porunca vistiernicului
Sima, dăruit mănăstirii Dobrovăţ la 5 februarie 1535 de fratele acestuia, marele vistiernic
Mateiaş. Pergament. 250 f. 21,5 x 29 cm. Text în limba slavonă. Frontispicii, viniete şi
iniţiale ornate în aur şi culori.
Ref.: E. Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată (BBRF, 1, 1953, p. 59-62); idem, Moldavie,
1504-1552, p. 120, 131; idem, Manuscrisele „robite” de cazaci („Fiinţa românească”,
4, 1966, p. 142); Tit Simedrea, Tetraevanghelul vistiernicului Mateiaş (BOR, 52,
1934, p. 164-178); Constantinescu, Repertoriu, p. 7, nr. 15.
Reprod.: Tit Simedrea, op. cit., 2 pl.
64 – Tetraevanghel, scris la Putna, 1577. 334 f. 40,5 x 27,5 cm. Text în limba
slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive geometrice şi vegetale în aur şi culori.
Inscripţie pe ferecătură menţionând numele donatorului: Mitropolitul Ioasaf din Krupnik
(ms. 1/5).
Ref. şi reprod.: E. Sprostranov, op. cit., p. 9-10; Andrej Protič, Denacionalizirane...,
p. 399, fig. 33, 403; Gallerie Nationale, Sofia. Catalogue, Sofia, 1967, fig. 37-39;
Petăr Atanasov, Bălgarski hudožestveni podvărzii, p. 293-294; Manjo Stojanov,
op. cit., p. 31, 152-153 (nr. 261); Popescu-Vâlcea, Miniatura, p. 93.
65 – Sbornic liturgic, Rila, 1656. Text în limba slavonă. În cuprins, şi Pripealele lui
Filotei monahul de la mănăstirea Cozia (ms. 1/29).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 26; Constantinescu, Repertoriu, p. 181-182, nr. 916.
66 – Sbornic, scris la Mănăstirea Neamţ, începutul sec. XVIII. 4 f. 21 x 15,5 cm.
Text în limba slavonă. Cuprinde: (1) scrisoare a Sf. Vasile cel Mare către Sf. Grigorie
Teologul; (2) Patru cuvinte către o călugăriţă (ms. 4/15).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 120; Constantinescu, Repertoriu, p. 10, nr. 30.
BULGARIA 301
67 – Isaac Sirul, Scrieri, copie de Atanasie ieromonah, Moldova, 1749. Text în
limba slavonă (ms. 3/19).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 71-72; Constantinescu, Repertoriu, p. 8, nr. 21.
68 – Macarie Egipteanul, Omilii duhovniceşti, copie de Nicolae, ucenic al stareţului
Paisie Velicicovschi, Vorona, 1776. 337 f. 22,5 x 16,5 cm. Text în limba slavonă. Însemnare
cu data morţii stareţului Onufrie de la Vorona (dascăl al lui Paisie): 29 martie 1789
(ms 4/1-104).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 79-80; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 55;
Şt. Godorogea, op. cit., p. 148; Constantinescu, Repertoriu, p. 9, nr. 29.
69 – Isaac Sirul, Scrieri, copie de Antonie, Moldova, 1782-1783. Text în limba
slavonă (ms. 3/31).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 72-73; Constantinescu, Repertoriu, p. 8, nr. 23.
70 – Isaac Sirul, Cuvinte pustniceşti, copie de Antonie monahul, ucenic al lui Paisie
Velicicovschi, Neamţ, 1783. 337 f. 24,5 x 18 cm. Text în limba slavonă (ms. 3/20).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 72; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 54; Şt. Godorogea,
op. cit., p. 148; Constantinescu, Repertoriu, p. 8, nr. 22.
71 – Sbornic, scris de Agathon, Vorona, 1793. 138 f. Text în limba slavonă. În
cuprins: rugăciune de Dimitrie Cantacuzino, corespondenţă între monahii de la mănăstirile
Neamţ şi Vorona despre ereticul Theopempt şi fragmente din Pateric (ms. 4/20).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 121-123; Mihailovici, op. cit., p. 55-56; Şt. Godorogea,
op. cit., p. 148; Matejić, Supplemental Checklist, 1, p. 25, nr. 4/20; Constantinescu,
Repertoriu, p. 10, nr. 31.
72 – Isaac Sirul, Scrieri, Moldova, 1794. Text în limba slavonă (ms. 3/23).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 73-74; Constantinescu, Repertoriu, p. 8, nr. 24.
73 – Sbornic, mănăstirea Neamţ, 1794. Text în limba slavonă (ms. 3/21).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 75; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 54-55;
Constantinescu, Repertoriu, p. 9, nr. 27.
74 – Sbornic, mănăstirea Neamţ, post 1794, 37 f. 16,5 x 11 cm. Text în limba
slavonă. Cuprinde fragmente din Sfinţii Părinţi şi Tânguire la mormântul stareţului Paisie.
La f. 1v: însemnare cu data morţii lui Paisie Velicicovschi: 15 noiembrie 1794 (ms. 3/30-77).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 77-78; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 54-55;
Constantinescu, Repertoriu, p. 9, nr. 26.
75 – Simion Noul Teolog, Scrieri, copie de Onufrie şi Sava, Moldova, sec. XVIII.
Text în limba slavonă (ms. 3/18).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 71; Constantinescu, Repertoriu, p. 8, nr. 20.
76 – Pateric, Moldova, sfârşitul secolului XVIII. Copie de Neofit. Text în limba
slavonă (ms. 3/1).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 53; Constantinescu, Repertoriu, p. 7, nr. 17.
77 – Sbornic, Moldova, sfârşitul secolului XVIII. Text în limba slavonă (ms. 3/32).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 78-79; Constantinescu, Repertoriu, p. 9, nr. 28.
302 BULGARIA
78 – Nil Pustnicul Sinaitul, Cuvinte, mănăstirea Neamţ, începutul sec. XIX. 95 f.
21,8 x 15,5 cm. Text în limba slavonă (ms. 3/16-97).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 70; Constantinescu, Repertoriu, p. 7, nr. 18.
79 – Sbornic, mănăstirea Neamţ, începutul sec. XIX. Text slavon. Cuprinde: (1)
Tânguire la mormântul stareţului Paisie, (2) Scrisoarea fraţilor din mănăstirea Neamţ
către egumenul Ioanichie de la Vorona despre ereticul Daniil, (3) Viaţa fericitului Theolept,
mitropolitul Filadelfiei, (4) Cuvinte ale lui Efrem Sirul, (5) Versuri despre spovedania
zilnică, (6) Scrisoarea patriarhului Paisie al Constantinopolului către Nicon mitropolitul
Moscovei, (7) Cuvinte ale lui Nichifor Xantopol, extrase din Apologia Sfântului Dimitrie
Rostovski (ms. 3/29).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 76-77; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 56;
Şt. Godorogea, op. cit., p. 148; Constantinescu, Repertoriu, p. 9, nr. 25.
80 – Uşa pocăinţei, scris de stareţul Dorotei, la Neamţ, 1804. 11 + 152 f. 23 x 18 cm.
Text slavon (ms. 3/17).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 71; Mihailovici, op. cit., p. 54; Şt. Godorogea, op. cit.,
p. 147; Constantinescu, Repertoriu, p. 7-8, nr. 19
CR
81 – Ştefan Brâncoveanu, Logos panīgyrikos eis ton prōtomartyra [...] Stefanon,
Bucureşti, 1701, tipărit de Antim Ivireanul.
Ref.: Stojanov, p. 38, nr. 181; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 108, nr. 1467.
82 – Văzkresnik, Moscova, 1715. Conţine însemnări din 1769 şi 1771, referitoare
la relaţiile mănăstirii Rila cu Ţara Românească şi evenimente din timpul războiului ruso-
turc.
Ref. şi publ.: E. Sprostranov, Materiali po istorijata na Rilskija monastir („Sbornik za
narodni umotvorenija, nauka i knižnina”, 18, 1901, p. 173).
83 – Hrisant Notara, Egcheiridion peri tīs kat’exochīn perochīs tīs poleōs Ierosalīm,
ed.: Ierusalim [Bucureşti], 1728; Bucureşti, 1768.
Ref.: Stojanov, p. 41, 53, nr. 209, 356; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4433-4434.
84 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, I-II, Leipzig, 1768-1784. Dedicată lui Grigore
III Ghica, domnul Moldovei.
Ref.: Stojanov, p. 52, 61, nr. 348, 482; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, nr. 1474, p. 610.
85 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Anatolikīs
Ekklīsias, Viena, 1771 (col. Neofit Rilski 245).
Ref.: Stojanov, p. 54, nr. 375; Papadopoulos, Ell. vivl., I, 339, nr. 4560.
86 – Nichifor Theotokis, Seira enos kai pentīkonta ypomnematistōn eis tīn
Oktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, I-II, Leipzig, 1772-1773. Dedicată lui Grigore III Ghica,
domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.
Ref.: Stojanov, p. 55, nr. 378; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.
87 – Pseudo-Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, ed.: 1778; 1798;
1818. Cronică universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul.
BULGARIA 303
Ref.: Stojanov, p. 57, 70, 108, nr. 416, 604, 977; Papadopoulos, Ell. vivl., I,p. 155, nr. 2090,
2094.
88 – Iosif Moisiodax, Theōria tīs geōgrafias, Viena, 1781.
Ref.: Stojanov, p. 60, nr. 461; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 319, nr. 4312.
89 – Psalterion tou profētanaktos Dauid [...]. Zītīmata diafora theologika, Leipzig,
1781. Dedicată marelui ban Dimitrie Ghica.
Ref.: Stojanov, p. 59, nr. 459; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 97, 610, nr. 1305.
90 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklesiastikī istoria, I-IV, Viena, 1783-1784,
1795. Dedicată domnitorilor Ţării Româneşti Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),
Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Vendoti) şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat
„Delibei” (t. II).
Ref.: Stojanov, p. 60, nr. 473; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.
91 – Gheorghe Dimitriu, Grammatikī ellīno-latinis [...], Grammatica graeco-latina,
Viena, 1785. Dedicată lui Alexandru Mavrocordat („Delibei” sau „Firaris”?) de autor,
profesor la Academia Domnească din Iaşi.
Ref.: Stojanov, p. 62, nr. 488; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 144, nr. 1935.
92 – Friedrich Christian Baumaister, Logikī, Viena, 1795. Traducere de Nicolae
Varkosi. Dedicată lui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti (2 tiraje) (col. Neofit
Rilski).
Ref.: Stoianov, p. 68-69, nr. 583; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 75, nr. 991.
93 – J. Lalande, Epitomī astronomias, Viena, 1803. Traducere de D.D. Filipide.
Dedicată lui Alexandru Moruzi, domnul Moldovei.
Ref.: Stojanov, p. 76, nr. 669.
94 – Istoria synoptikī tīs Ellados, Viena, 1807. Traducere din limba engleză. Dedicată
Frăţiei greco-române din Viena. Între prenumeranţi: Gheorghe Văcărescu, Scarlat şi Matei
Ghica, Nicolae Petrescu, Zamfir Greceanu, Ştefan Budişteanu, Constantin Berindei.
Ref.: ibidem, p. 86, nr. 773.
95 – Constantin Vardalah, Fysikī peiramatikī, Viena, 1812. Manual scris în
Bucureşti, unde autorul era profesor.
Ref.: ibidem, p. 97, nr. 880.
96 – Constantin Vardalah, Rītorikī technī, Viena, 1815. Manual scris în Bucureşti,
unde autorul era profesor. Dedicat lui Ioan Gheorghe Caragea, domnul Ţării Româneşti, şi
fratelui său Constantin, mare ban al Craiovei (col. Neofit Rilski, 214).
Ref.: ibidem, p. 102, nr. 923.
97 – Tīs kat’epitomīn grammatikīs vivlion, I, Bucureşti, 1816.
Ref.: ibidem, p. 105, nr. 951.
98 – [Daniel Philippide], Epitomī tōn Filippikōn tou Pompīiou Trogou, Leipzig,
1817. Traducere din limba latină, făcută la Bucureşti, unde autorul (care semnează
„scriitorul amator din România”) era profesor.
Ref.: ibidem, p. 106, nr. 962.
304 BULGARIA
99 – Neofit Monahul, Anatropī tīs thrīskeias tōn Evraiōn kai tōn ethimōn autōn,
traducere de Ioan Gheorghiu, Iaşi, 1818.
Ref.: ibidem, p. 108, nr. 975.
100 – Petru Lampadarie, Syntomon Doxastarion, Bucureşti, 1820.
Ref.: Stojanov, p. 119, nr. 1070.
101 – Neofit Doukas, Ī kat’epitomīn grammatikī Terpsithea, ed. a 5-a, Bucureşti,
1832.
Ref.: ibidem, p. 135, nr. 1188.
102 – I. Kokonos, Paidagōgia nea methodos, ed. a 7-a, Bucureşti, 1832 (col. Neofit
Rilski 297).
Ref.: ibidem, p. 135, nr. 1192.
103 – Christian Schmidt, To chamenon paidion, metenehth. M. Papachristou,
Bucureşti, 1832.
Ref.: Stojanov, p. 136, nr. 1198.
104 – Ch. Leroi, Ī therapeutikī methodos [...], metaphr. para Iōannou D. Mpaïla,
Odessa, 1833, tipărită cu sprijinul a 15 negustori din Brăila, Bucureşti, Chişinău, Ismail şi
12 din Odessa (col. Neofit Rilski, 238).
Ref.: Stojanov, p. 137, nr. 1204.
105 – Daniel Dimitrios Magnitos, Lexikon istorikomythikon kai geōgrafikon,
Veneţia, 1834. Tipărită cu sprijinul lui Ioan M. Coemgiu din Kozani şi Dimitrie Zevcovici
din Bucureşti (col. Neofit Rilski, 75).
Ref.: Stojanov, p. 140, nr. 1228.
106 – Dim. Kolavakidou-Melenikiou, Synopsis arithmītikīs praktikīs, Bucureşti,
1834.
Ref.: Stojanov, p. 141, nr. 1232.
107 – Neofit Monahul, Anatropī tīs thrīskeias tōn Evraiōn kai tōn ethimōn autōn,
Nauplia, 1834. Traducere de Ioan Gheorghiu. Retipărire ed. Iaşi, 1818 (col. Neofit Rilski
645, 4562).
Ref.: Stojanov, p. 139, nr. 1217.
108 – Christian Schmidt, Istoria Errikou tou Aïsenfels. Metenehth. para
M. Chrīstidou, Bucureşti, 1834 (col. Neofit Rilski, 263).
Ref.: Stojanov, p. 140, nr. 1227.
109 – Simion Hristidou, Alfavītarion chrīsimon tois archariois paisi, Bucureşti,
1836 (col. Neofit Rilski).
Ref.: Stojanov, p. 148, nr. 1271.
110 – Oktoīchos, Bucureşti, [1836].
Ref.: Stojanov, p. 151, nr. 1292.
BULGARIA 305
111 – Mihail Hristidi, Epistolarion koinōfelīs, Bucureşti, 1837 (col. Neofit Rilski,
176).
Ref.: Stojanov, p. 153-154, nr. 1310.
112 – Mīnologion pantotinon akrivestaton, en o periechontai kai ai kat’etos
Neomīniai, Bucureşti, 1837.
Ref.: Stojanov, p. 155-156, nr. 1318.
113 – Agathanghel, Chrīsmos profīteia, Bucureşti, 1838 (col. Neofit Rilski, 301).
Ref.: Stojanov, p. 164, nr. 1367.
114 – Mihail şi Simion Hristidi, Syntaktikon procheiron tīs ellīnikīs ekdothen,
Bucureşti, 1838.
Ref.: Stojanov, p. 162, nr. 1357.
115 – M. şi S. Hristidi, Chrīstomatheia ek tīn ellīnikōn, syggrafeōn, Bucureşti, 1838
(col. Neofit Rilski, 290).
Ref.: Stojanov, p. 164, nr. 1366.
116 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostholikīs Ekklīsias
tīs Anatolikīs, Moscova, 1839 (col. Neofit Rilski, 151).
Ref.: Stojanov, p. 167, nr. 1389.
117 – Acoperăminte (2), atelier Veneţia, sec. XV-XVI. Ţesături din catifea brodate
cu fir de argint aurit, motive florale, cu inscripţie de donaţie către mănăstirea Rila, de la
Bogdan, domnul Moldovei, 10 martie 1511.
Ref.: Andrej Protić, Denacionalizirane i văzraždane na bălgarskoto izkustvo prez
turskoto robsto ot 1393 do 1879 god..., p. 401; Titus Tîrgovişteanul, op. cit., p. 143;
P. Constantinescu-Iaşi, Monumente de artă românească în Bulgaria („Revista
critică”, 4, 1930, nr. 3-4, p. 192-193); V. Hrisicu, Câteva ctitorii româneşti în Bulgaria
(BG, 3, 1932, nr. 3-4, p. 91); Stoica Şt. Nicolaescu, Un acoperământ de porfiră şi
aur dăruit M-rii Rila din Bulgaria de Bogdan voievod, domnul Ţării Moldovei („Arta
şi arheologia”, 1933-1934, fasc. IX-X, p. 1-5) (rec. P.P. Panaitescu, în RIR, 7, 1937,
p. 228; 11-12, 1941-1942, p. 528); Turdeanu, La broderie religieuse, p. 56; Corina
Nicolescu, Istoria costumului de curte în Ţările Române, Buc., 1970, p. 190, nr. 14.
Reprod.: Andrej Protić, op. cit., p. 393, fig. 19; Stoica Şt. Nicolaescu, loc. cit.
118 – Epitrahil, atelier românesc, 1550, cu inscripţie de donaţie a episcopului
Simeon de Raška. Broderie cu fir de argint şi de mătase în culori.
Ref.: Andrej Protić, op. cit., p. 401; Turdeanu, La broderie religieuse, p. 56.
Reprod.: Andrej Protić, op. cit., p. 394, fig. 21-22.
119 – Epitrahil, atelier românesc, sec. XVII. Broderie cu fir de argint şi mătase în
culori.
Ref.: ibidem, p. 401 (datat: sec. XV).
Reprod.: ibidem, p. 394, fig. 20-22 (datat: sec. XVII).
306 BULGARIA
RUSE
DOC
SILISTRA
AM
121 – Biserica fostei mitropolii, ctitorie a lui Grigore II Ghica, circa 1660-1670,
întreţinută cu danii din Ţara Românească în sec. XVIII – începutul sec. XIX.
Ref.: Urechia, I, p. 60-61; VI, p. 243-246; X, A, p. 238; Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 709;
G. Popa-Lisseanu, Încercare de monografie asupra cetăţii Dristorul-Silistra, Buc.,
1913, p. 223-227.
DOC
SLIVEN
CR
123 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, I-II, Leipzig, 1766. Ediţie dedicată
Elenei Mavrocordat, doamna Ţării Româneşti.
Ref.: Stojanov, p. 51, nr. 339; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, nr. 1906.
124 – [Giovanni della Casa], Chrīstoītheia, metafrastheisa kai stichourgītheisa
BULGARIA 307
para Kōnstantinou Daponte, Veneţia, 1770. La p. 412-419: epistolă a lui Daponte către
Ioan Mavrocordat.
Ref.: Stojanov, p. 54, nr. 360; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 115, nr. 1559.
125 – G. Bredov, Synoptikī genikī istoria tōn axiologōterōn symvevīkotōn tou
kosmou, Bucureşti, 1828. Manual tradus din limba germană de I. Scarlat.
Ref.: Stojanov, p. 126, nr. 1121.
126 – Neofit Doukas, Logoi tōn attikōn rītorōn, Viena, 1812. Imprimată cu sprijinul
negustorilor Gheorghe Ioannou din Bucureşti, Vasile şi Nicolae din Rusciuc şi al şcolii
din Târnovo.
Ref.: Stojanov, p. 96, nr. 869.
127 – Daniel Dimitrios Magnitos, Lexikon istorikomythikon kai geōgrafikon,
Veneţia, 1834. Tipărită cu sprijinul lui Ioan M. Coemgiu din Kozani, negustor la Viena, şi
Dimitrie Zevcovici din Bucureşti.
Ref.: Stojanov, p. 140, nr. 1228.
128 – Christian Schmidt, Istoria Errikou tou Aïsenfels. metenehth. para
M. Chrīstidou, Bucureşti, 1834 (nr. 488 B).
Ref.: Stojanov, p. 140, nr. 1227.
129 – Mihail Hristidi, Epistolarion koinōfelīs, Bucureşti, 1837.
Ref.: Stojanov, p. 153-154, nr. 1310.
SMÂRDAN (Inovo)
AM
SOFIA (Sofija)
AM
132 – Arnoldo Zocchi, Alexandru II, ţarul Rusiei, 1907. Monument de bronz
pe soclu de piatră, coroană omagială (din bronz) în memoria ţarului, oferită de regele
României, Carol I (B-dul Russki).
Ref.: V. Cândea, 1989.
133 – Biserica ortodoxă Sf. Treime, construită de comunitatea română din Sofia la
începutul secolului XX şi inaugurată în 1923. Vitralii trimise din ţară. Icoane de pictorul
Constantin Artachino din Bucureşti. Refăcută de statul român după bombardamentele din
primăvara anului 1944, a fost cedată statului bulgar în 1951 (ul. Car Boris, nr. 152, Sofia).
Ref.: Emanoil Bucuţa, Societatea bulgaro-română (BG, 3, 1932, nr. 3-4, p. 119-120);
Berciu-Drăghicescu-Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 349-350 (doc. 123), 506 (doc. 166);
II, p. 11, 144-146 (doc. 18), 583-586 (doc. 301-302); http://patriarhia.deveu.com/ro/
administratia_patriarhală/sectorul_ comunitati_externe.html.
134 – Gimnaziu românesc mixt, înfiinţat de statul român pe lângă şcoala primară
română, în 1924. În 1934 gimnaziul este transformat în Institutul Român din Sofia,
clădirea Institutului fiind construită de arh. N. Torbu. Director al Institutului, între 1934 şi
1937, este Petru Caraman. Datorită bombardamentelor din timpul războiului, Institutul a
fost mutat temporar la Giumaia. Este desfiinţat în 1947.
Ref.: Ţovaru, p. 100; Iordan Datcu, Introducere în opera lui Petru Caraman, Buc., 1999,
p. 17; Berciu-Drăghicescu-Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 22, 520-521 (doc. 172),
616-617 (doc. 216); II, p. 11, 291-293 (doc. 124).
135 – Mihail Simeonov, Paisij Hilendarski, 1964. Monument de bronz. Inscripţie:
„Maistori Cotorceanu Gh. şi Tudor Ion, R.P.R., 1964” (ul. Moskovska parc).
Ref.: Răzvan Theodorescu, 1989.
ARHEOLOGIČESKI MUZEJ
(Muzeul Arheologic)
MUZ
DOC
138 – Scrisoare din Oreahovo (Rahova), 4 martie 1803, a lui Ianaki Papazoglu,
BULGARIA 309
cneazul oraşului, pentru scutirea de vamă a lui Tošo Cenov şi Vasil Ianakiev, care
călătoreau cu mărfuri la Craiova (NA, fond 95/k, a.e. 9, f. 1).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 46, nr. 29.
139 – Scrisoare din Bucureşti, 10 iulie 1806, a lui Nikolaki Sakelarii către Tošo
Cenov din Vraţa, referitoare la afaceri (NA, fond 95/k, a.e. 7, f. 1).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 79-80, nr. 74.
140 – Scrisoare, s.l., 12 septembrie 1809, a lui Krastio Stefanovici către Dimitrachi
Hadjitoşev, informându-1 că în Ţara Românească se poate intra prin Orşova şi despre
chestiuni financiare (NA, fond 95/k, a.e. 13, f. 1-2).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 95, nr. 95.
141 – Documente, din 1817-1871, privitoare la activitatea dr. Petăr Beron la Braşov,
Bucureşti şi Craiova şi la relaţiile sale cu personalităţi şi instituţii din România.
Ref.: A. Constantinescu, Opisanie na edno Beronovo proizvedenia i edno neizvestno
pismo văv vrăzka s nasledslvoto mu v Rumănija („Izvestija na Narodnata Biblioteka i
Bibliotekata na Sofijskija Dăržaven Universitet”, 3 (9), 1963, p. 249).
142 – Documente, din 1840-1900, ale casei de comerţ Evloghi şi Hristo Gheorghiev
din Bucureşti, cuprinzând informaţii despre schimburile economice româno-bulgare,
activitatea comunităţii bulgare din România, lupta poporului bulgar pentru eliberare
(fond 34).
Ref.: M. Veleva, Arhivni fondove i sbirki v Bălgarskata Akademija na Naukite („Izvestija
na Arhivnija Institut”, 1, 1957, p. 124); D. Kosev, V. Paskaleva, Vl. Diculescu,
Za položenieto i stopanskata dejnost na bălgarskata emigracija văv Vlaško prez XIX
v. (do Rusko-turskata vojna 1877-1878), în Bălgaro-rumănski vrăzki i otnošenija
prez vekovete, I, Sofia, 1965, p. 304, 308-314, 316-359; Veselin Trajkov, Le transfert
par le territoire roumain d’armes russes destinées à la Serbie (octobre-décembre
1862). Le rôle des Bulgares (EB, 6, 1970, nr. 2, p. 93-94); D. Kosev, V. Paskaleva, Vl.
Diculescu, Despre situaţia şi activitatea economică a imigraţiei bulgare în Muntenia
şi Oltenia în secolul XIX (până la războiul ruso-turc din 1877-1878), în Relaţii
româno-bulgare de-a lungul veacurilor, I, Buc., 1971, p. 303, 309-313, 316-360.
143 – Ustav na Bălgarskoto Knižovno Družestvo, Brăila, 29 septembrie 1869,
primul regulament de funcţionare al Societăţii Literare Bulgare, viitoarea Academie
Bulgară de Ştiinţe.
Ref. şi reprod.: Elena Nončeva, Arhiv na Bălgarskata Akademija na Naukite, în Stefka
Slavova ş.a., Arhivite na Bălgarija, Sofia, 1986, p. 104-105.
144 – Documente, din 1869, 1871, 1874, referitoare la activitatea Societăţii literare
bulgare din Brăila: memorii către Mihail Kogălniceanu, ministru de interne (1869), ordin
al acestuia, adresă a Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice (semnat de Christian Tell
ş.a., 1871) etc. (fond 1, op. 1, nr. 9-10, 162, 488).
Publ.: Todor N. Ganev, La contribution d’Ivan Šišmanov au développement des liens
culturels et scientifiques bulgaro-roumains (EB, 8,1972, nr. 4, p. 41-47).
145 – Carte poştală din Bucureşti, 12 aprilie 1875, a lui Hristo Botev către omul
politic bulgar P. Ikonomov, la Brăila.
Ref. şi reprod.: Elena Nončeva, op. cit., p. 99.
310 BULGARIA
146 – Carte poştală din Bucureşti, 31 martie 1876, a lui Liuben Karavelov către
P. Ikonomov, la Brăila.
Ref. şi reprod.: Elena Nončeva, op. cit., p. 101.
147 – Documente, din 1884, referitoare la alegerea lui B. P. Hasdeu ca membru
onorific al Societăţii literare bulgare, viitoarea Academie Bulgară de Ştiinţe (fond 1,
op. 2, nr. 27, f. 79, 82, 106).
Ref.: N. Zečev, Sur les relations entre Bogdan P. Hasdeu et les savants bulgares à la fin
du XIXe siècle (EB, 1, 1964).
148 – Documente din arhiva personală a savantului bulgar Ivan D. Šišmanov,
referitoare la relaţiile culturale bulgaro-române: scrisori de la N. Iorga, B.P. Hasdeu,
Gr. Tocilescu, Ion Bianu, Lazăr Şăineanu, Iuliu Zanne, Moses Gaster, Gh. Mărculescu
(1897-1918), Zamfir Arbore, Gustav Weigand, director al Institutului Român din Leipzig,
arhitect G. Mandrea, Spiru Haret ş.a.; informaţii despre călătoriile în Bulgaria ale lui Gr.
Tocilescu (1896) şi Al. Tzigara-Samurcaş (1906) şi în România, ale lui I.D. Šišmanov
(1904) şi St. Romanski (1906) (Fond Šišmanov, 11, op. 1, nr. 82; op. 3, nr. 3, 4, 45, 46, 84,
141, 224, 225, 287, 327, 328, 330, 449, 469, 500, 503, 559, 617, 618, 748, 750, 897, 898,
925, 926, 949, 1003, 1030, 1186, 1261, 1306, 1333, 1394, 1422, 1556, 1557, 1572, 1597,
1598, 1648, 1951; op. 5, nr. 748).
Ref.: N. Iorga, Oameni cari au fost, III, Buc., 1933, p. 263; N. Žečev, Sur les relations
entre Bogdan P. Hasdeu et les savants bulgares à la fin du XIXe s. (EB, 1, 1964, 139-
145); I.D. Šišmanov, Izbrani proizvedenija, II, Sofia, 1966, p. 63, 123, 125, 147-145;
Elena Siupiur, „La chanson du frère mort” dans la poésie des peuples balkaniques
et la corespondance de I.D. Šišmanov, B.P. Hasdeu et I. Bianu (RESEE, 6, 1968,
nr. 2, p. 356-357, 359); idem, Les rélations littéraires roumano-bulgares pendant
la période 1878-1916, I (RESEE, 8, 1970, nr. 3, p. 497, 503-507); Todor Ganev,
op. cit., p. 21-40; Konstantin Kossev, Unveröffentliche Briefe Gustav Weigands an
bulgarische Gelehrte unde Persönlichkeiten des offentilichen Lebens (SF, 33, 1974,
p. 205-207); Elena Siupiur, Relaţii literare româno-bulgare în perioada 1878-1918,
Buc., 1980, p. 29, 42, 48, 50-75.
Publ.: Todor N. Ganev, Bălgaro-rumănski naučni i kulturni vrăzki. 1869-1944. Dokumenti,
Sofia, 1973, p. 203-331 (120 doc.); K. Kossev, op. cit., p. 223-233 (9 doc., G. Weigand,
1893-1907); Al. Săndulescu (ed.), B.P. Hasdeu şi contemporanii săi români şi străini,
III, Buc., 1984, p. 111-113 (4 doc., 1893, 1897, 1898).
149 – Corespondenţa savantului bulgar Stoian Romanski, cuprinzând şi scrisori de
la I. Bianu, Th. Capidan, Sextil Puşcariu, N. Cartojan, P.P. Panaitescu şi Ilie Bărbulescu
(fond Romanski, f. 130, nr. 166, 225, 228, 271, 288).
Ref.: Elena Siupiur, Les relations littéraires roumano-bulgares pendant la période
1878-1916, I, p. 505.
Publ.: Todor N. Ganev, op. cit., p. 173-193 (15 doc.).
150 – Document, din septembrie 1892, privitor la întâlnirea şi discuţiile de la
Bucureşti între savanţii bulgari L. Miletič şi D. Agura cu B.P. Hasdeu, pe atunci director
al Arhivelor Statului (fond II, op. 3, nr. 1597, 1-2).
Ref.: ibidem, p. 142.
BULGARIA 311
150 – Scrisori (15), din 1910-1934, către prof. Stefan Mladenov din Sofia, de la
Ilie Bărbulescu (Universitatea din Iaşi), Theodor Capidan, Tache Papahagi, Margareta
Ştefănescu, Moses Gaster (fond 56, nr. 123; fond 348, 604, 792, 908; sb. V, nr. 1385 d).
Publ.: Todor N. Ganev, op. cit., p. 128-148.
151 – Scrisori (13), din 1926-1944, către acad. Gavril I. Kacarov din Sofia, de
la savanţii români N. Iorga, Ioan Coman, Constantin Daicoviciu, G. Lăzărescu, G.G.
Mateescu, Dumitru Tudor (fond 28, nr. 174, 211, 235, 250, 265, 353, 404; sb. V. Nr. 1385-
a).
Publ.: ibidem, p. 105-122.
152 – Scrisori (15), din 1929-1935, către istoricul Petăr Nikov din Sofia, de la
Gheorghe I. Brătianu, P.P. Panaitescu, Constantin N. Tanoviceanu, ambasada română din
Sofia (fond 143, op. 1, nr. 154, 253; sb. 1385-b, fotocopii).
Publ.: ibidem, p. 148-166.
153 – Scrisori (7), din 1931-1935, către istoricul Vasil Zlatarski, de la N. Iorga,
Nicolae Bănescu, Mauriciu Kandel, P.P. Panaitescu, ambasada română din Sofia (fond 9,
nr. 2055, 2211, 2283, 2346, 2361, 2398, 2453).
Publ.: ibidem, p. 96-105.
154 – Scrisori (3), din 1934-1943, către prof. Dimităr D. Dačev, de la Valeriu
Bologa, Ovid Densusianu, Ion Rusu (fond 145, nr. 311, 315, 374).
Publ.: ibidem, p. 90-94.
MS
155 – Ljuben Karavelov, Rumănija, post 1869. Analiză a situaţiei sociale din
România (arh. Karavelov).
Ref.: Veselin Traikov, Rakovski, Levski, Karavelov, Botev şi România, în Relaţii româno-
bulgare de-a lungul veacurilor, II, Buc., 1984, p. 13.
Publ.: Iz arhiv na Ljuben Karavelov, Sofia, 1964, p. 258-260.
156 – Episcopul Melchisedec, O excursiune în Bulgaria, 1885. Traducere în limba
bulgară de K. Samardžiev, 1891, 88 f. (fond 1, op. 2, nr. 1385).
Publ.: Todor N. Ganev, op. cit., p. 48-89.
MS
15 x 10 cm. Text în limba slavonă. La f. 192v: însemnare privind uciderea lui Grigore III
Ghica, domnul Moldovei, la Iaşi, 1 octombrie 1777 (ms. 61).
Ref.: Hr. Kodov, op. cit., p. 103-104; Svoden katalog, I, p. 265, nr. 727.
159 – [Letopisni beležki], începutul sec. XIX. Fragment. 1 f. 42,5 x 16 cm. Text în
limba bulgară. Menţionează şi populaţia Ţărilor Române: 10 500 000 locuitori (ms. 101).
Ref.: Hr. Kodov, op. cit., p. 256-258.
160 – Gramatică slavonă, 1834. 218 f. 17,5 x 11,5 cm. Copie după Gramatica lui
Meletie Smotricki, într-o prelucrare mai târzie, publicată în Moldova sau Ţara Românească.
Ref.: ibidem, p. 258.
161 – Carte de leacuri, mijlocul sec. XIX. 26 f. 17 x 12,5 cm. Text în limba bulgară,
copie după cartea Kanon molebnyi k prepodobnomu i bogonosnomu otcu našemu Ioannu
Rylskomu [...] i lekarstvennik [...], Bucureşti, 1845 (ms. 112).
Ref.: ibidem, p. 272.
162 – Culegere de cântece, 1850. 53 f. 17 x 11 cm. Text în limba bulgară. La
f. 27v-28: Stihuri în cinstea principelui moldovean Alexandru Moruzi, la aducerea apei în
fântânile din oraşul capitală Iaşi (ms. 109).
Ref.: ibidem, p. 266-270.
CR
163 – Neofit Monahul, Anatropī tes thrīskeias tōn Evraiōn kai ton ethimōn autōn,
Nauplia, 1834. Traducere de Ioan Gheorghiu. Retipărire a ed. Iaşi, 1818 (III 47119).
Ref.: Stojanov, p. 139, nr. 1217.
164 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostholikīs Ekklīsias
tīs Anatolikīs, Moscova, 1839 (col. Balabanov, I 4/5).
Ref.: Stojanov, p. 167, nr. 1389.
DOC
165 – Hrisov, din 28 februarie 1715, al lui Ştefan Cantacuzino, domnul Ţării
Româneşti: donaţie de 30 ughi pe an către mănăstirea Sf. Treime de lângă Târnovo.
Publ.: I. Žekov, Edin svĕtilnik v minalolo, Sofia, 1936; C. Velichi, Documente şi cărţi
româneşti din Bulgaria (RI, 22, 1936, p. 114-116).
166 – Hrisov, din 9 august 1768, prin care Alexandru Scarlat Ghica, domnul Ţării
Româneşti, dăruieşte mănăstirii Sf. Treime de lângă Târnovo 6000 de lei pe an.
Publ.: I. Žekov, op. cit.; C. Velichi, op. cit., p. 116-118.
167 – Hrisov, din 6 februarie 1776, prin care Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării
Româneşti, reînnoieşte dania anuală de 6000 de lei mănăstirii Sf. Treime de lângă Târnovo.
Publ.: I. Žekov, op. cit.; C. Velichi, op. cit., p. 118-119.
BULGARIA 313
168 – Hrisov, din 25 aprilie 1803, prin care Constantin Ipsilanti, domnul Ţării
Româneşti reînnoieşte dania anuală de 6000 de lei mănăstirii Sf. Treime de lângă Târnovo.
Publ.: I. Žekov, op. cit.; C. Velichi, op. cit., 119-121.
MS
169 – Apostol, Moldova, sfârşitul sec. XV. Text în limba slavonă (ms. 40).
Ref.: E. Sprostranov, Opis na răkopisite v Bibliotekata pri Sv. Sinod na Bălgarskata
Cărkva v Sofija, Sofia, 1900, p. 65; Constantinescu, Repertoriu, p. 20, nr. 92.
170 – Tetraevanghel, sec. XV, dăruit în 1519 de Mateiaş, cămăraş de vistierie,
bisericii Sf. Nicolae din Suceava. Text în limba slavonă. La f. 8: însemnare de donaţie.
Provine de la biserica din Oreahovo (ms. 15).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 30-31; Iv. Gošev, Stari zapiski i nadpisi („Godišnik na
Sofijskija Universitet. Bogoslovski Fakultet”, 13, 1935-1936, p. 27); E. Turdeanu,
Oameni şi cărţi de altădată (BBRF, l, 1953, p. 59-62); idem, Manuscrisele robite de
cazaci la 1653 („Fiinţa românească”, 4, 1966, p. 142); Constantinescu, Repertoriu,
p. 20, nr. 88.
171 – Eustatie de la Putna, Antologhion de cântări psaltice, Putna, 1511. Copie din
Moldova, sec. XVI. 234 f. 23,5 x 18,5 cm. Text în limba greacă, cu titluri în limba slavonă.
Cuprinde şi Domeţian Vlahul, Paharul mântuirii (Ps. 115, 4), unica lucrare cunoscută a
acestui compozitor. Descoperit la mănăstirea Bačkovo (ms. 816).
Ref.: Anne E. Pennington, Stefan the Serb in Moldavian Manuscripts (SEER, ian. 1973,
p. 108); Stojan Petrov, Hristo Kodov, Staro-bălgarski muzikalni pametnici,
Sofia, 1973, p. 346-347; Gh. Ciobanu, Manuscrisele muzicale de la Putna şi
problema raporturilor muzicale româno-bulgare în perioada medievală („Studii
de muzicologie”, 12, 1976, p. 115-116); Anne E. Pennington, Music in Sixteenth-
Century Moldavia: New Evidence („Oxford Slavonic Papers”, s.n., 1978, p. 64);
idem, Seven akolouthiai from Putna („Studies in Eastern Chant”, 4, 1979, p. 112-
133); idem, Muzica în Moldova medievală, p. 21; Constantinescu, Repertoriu, p. 21,
nr. 96; Titus Moisescu, Un ancien manuscrit musical de Putna: „Ms. 816/S” („Revue
Roumaine d’Histoire de l’Art”, série Théâtre, Musique, Cinéma, 26, 1989, p. 3-40);
idem, Un ancien manuscrit musical de Putna: «Ms. 816/S» (SCIATMC 27, 1990,
p. 3-40), republicat în idem, Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc, Buc.,
1996, p. 176-206.
Reprod.: S. Petrov, Hr. Kodov, op. cit., p. 348-350 (f. 107v-108v); Pennington, Muzica în
Moldova medievală, pl. XVI, XVIII-XIX; Titus Moisescu, op. cit., p. 184 şi 193.
172 – [Dulce învăţătură din capetele cărţii lui Is. Hs. şi a Sf. apostoli şi prooroci,
ierarhi şi prepodobnici părinţi, adică Albină], copie, ante 1590 (însemnare f. 106). Text
în limba slavonă. Cuprinde extrase din Pavel Everghetinos şi părţi din Albina lui Antonie
(sec. XI). La 1615 aparţinea mănăstirii Tismana (cf. însemnării de la f. 1) (ms. 128).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 185; R. Constantinescu, Vechiul drept românesc scris.
Repertoriul izvoarelor, 1340-1640, Buc., 1984, p. 63-64; idem, Repertoriu, p. 21, nr. 95.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 44, c. 1-308.
173 – Penticostar, copie de Radu, Ţara Românească, sec. XVI. Text în limba
slavonă (ms. 76).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 117-119; Constantinescu, Repertoriu, p. 21, nr. 93.
314 BULGARIA
174 – Matei Grămăticul, Viaţa Sf. Nicolae cel Nou, sec. XVI. Text în limba slavonă.
Cuprinde informaţii despre Ţara Românească în timpul domniei lui Mircea Ciobanul şi
relaţiile româno-otomane (Biblioteca Catedralei „Sveti Kral”).
Ref.: Ştefan Ciobanu, Informations sur l’histoire de la Valachie au XVI-e siècle dans une
oeuvre hagiographique bulgare („Balcania”, 7, 1944, nr. 1, p. 121-134); Corina
Nicolescu, Istoria românilor după întemeierea Principatelor. Texte şi studii (RIR,
16, 1946, p. 93).
Publ.: P. Sîrku, Očerki iz istorii literaturnyh snošenij bolgar i serbav v XVI i XVII vekah
(„Sbornik Otd. russk., jazyka i slovesnosti. Imp. Akad. Nauk”, 71, 1901, p. 432 şi
urm.); Ştefan Ciobanu, op. cit., p. 135-151.
175 – Tetraevanghel, Ţara Românească, sec. XVI-XVII. La p. 392: însemnare
din 1686 a lui Nicula din Oraşul de Floci (Ţara Românească). Provine de la biserica
Sf. Gheorghe din Silistra (ms. 19).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 34-35, 58-59; Iv. Gošev, Stari zapiski i nadpisi („Godišnik
na Sofijskija Universitet. Bogoslovski Fakultet”, 13, 1935-1936, p. 31-32);
Constantinescu, Repertoriu, p. 20, nr. 89-90 (cota: 35/70).
176 – Evangheliar şi Apostol, Ţara Românească, sec. XVII. Text în limba slavonă
(ms. 38).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 62-63; Constantinescu, Repertoriu, p. 20, nr. 91.
177 – Cântări bisericeşti atribuite lui Iovaşcu Vlahul (ms. 878, f. 84, doxologia eh 4).
Ref.: Ozana Alexandrescu, Un manuscris inedit din secolul al XVII-lea („Muzica”, s.n., 9,
1998, p. 135-142).
178 – Minei de praznice, Serbia, sec. XVIII. Text în limba slavonă, însemnări din
Banat, 1742 (ms. 368).
Ref.: Iv. Gošev, Stări zapiski i nadpisi („Godišnik na Sofijskija Universitet. Bogoslovski
Fakultet”, 7, 1929, nr. 2, p. 1-5); Constantinescu, Repertoriu, p. 191, nr. 955.
CR
179 – Triod postnaja, Cracovia, circa 1491, tipărit de Szwajpolt Fiol. Exemplar
păstrat o vreme în Ţările Române, cu însemnări româneşti la f. 118, 119, 272.
Ref.: Petăr Atanasov, Bălgarki tekstove v parvite slavjanski kirilski inkunabuli („Ezik i
literatura”, 21, 1966, nr. 5, p. 26); Mihai Mitu, Cartea de istorie şi teorie literară,
RITL, 40, 1992, nr. 1-2, p. 180 (rec. la V. Cândea, Mărturii româneşti peste hotare, I).
180 – Octoih mic, Braşov, 1557, tipărit de Oprea logofătul şi Diaconul Coresi.
Ref.: Petăr Atanasov, Novi danni za slavjanskoto knigopečatane v Rumănija prez XVI vek
(Prinos kăm bălgaro-rumănskite kulturni otnosenija („Studia Balcanica”, 2, 1970,
p. 135).
181 – Sbornic, tipărit de Coresi, Braşov, 1569. Partea II: Minei de praznice pe lunile
martie-august (nr. 244).
Ref.: Petăr Atanasov, op. cit., p. 141.
182 – Octoih, tipărit de Coresi, Braşov, 1574 (nr. 72).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 112 (nedatat şi nelocalizat); Petăr Atanasov, op. cit., p. 142.
BULGARIA 315
183 – Psaltire, tipărită în Transilvania, circa 1577-1580. 240 p. În caietul 38, la p. 2v:
frontispiciu cu stema Ţării Româneşti. Exemplar incomplet (nr. 844).
Ref.: Ludovic Demény, 1985.
184 – Tetraevanghel, tipărit de Lavrentie, mănăstirea Plumbuita, 1582. Exemplar
incomplet.
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 59; L. Demény, Tiparniţa bucureşteană în secolul
al XVI-lea („Studii”, 25, 1972, nr. 2, p. 207-209).
185 – Antologhion, Târgovişte, 1643 (nr. 119).
Ref.: Adriana Şirli, 1982.
186 – Simion al Thesalonicului, Kata aireseōn [...]; Markou Eugenikou, Exīgīsis
[...], Iaşi, 1683 (Bačkovska sb., 645, br. I. 113).
Ref.: Stojanov, p. 35, nr. 141; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 409, nr. 5450.
187 – Dosithei Notara, Georgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.
Ref.: Stojanov, p. 37, nr. 173; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331-332, nr. 4445 (1138
Sozopol; 1139 Ioakim Kr.)
188 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīs
Anatolikīs [...]. Orthodoxa Confessio [...], interprete Laurentio Normano, Leipzig, 1695
(nr. 1334).
Ref.: Stojanov, p. 38, nr. 177 a; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4555.
189 – Sevastos Kyminitis, Eortologion, Snagov, [1701], tipărit de Antim Ivireanul
(nr. 750).
Ref.: Stojanov, p. 38, nr. 180; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 240, nr. 324.
190 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim
Ivireanul (Bačkovska sb.).
Ref.: Stojanov, p. 38, nr. 183; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 240, nr. 3240.
191 – Ioan Damaschinul, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715.
Ref.: Stojanov, p. 40, nr. 198; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 136, nr. 1833.
192 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gabriel [Sevīrou] [...] syn
omilia [...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715 (Bačkovska sb., 642).
Ref.: Stojanov, p. 40, nr. 199; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4439.
193 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geōgrafika kai sfairika, Paris, 1716, dedicată
lui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti (Sozopolska sb., 1137).
Ref.: Stojanov, p. 40, nr. 200; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 443
194 – Meletie (mitropolitul Atenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.
Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române (Bačkovska sb., 604).
Ref.: Stojanov, p. 41, nr. 208; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 285, nr. 3830.
195 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou agiou Orous tou Athōnos, Veneţia,
1745. Retipărire a ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Consemnează daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (nr. 1162).
Ref.: Stojanov, p. 47, nr. 472; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 232, 613, nr. 3143.
316 BULGARIA
196 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766. Ediţie dedicată lui Grigore III
Ghica, domnul Moldovei (Sozopolska sb., 1055).
Ref.: Stojanov, p. 51, nr. 338; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 106, nr. 1432.
197 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklīsiastikī istoria, I-IV, Viena, 1783-1784,
1795. Dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),
Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Vendoti) şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat
„Delibei” (t. II) (nr. 1168).
Ref.: Stojanov, p. 60, nr. 473; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.
198 – A.F. Foucrois, Chīmikī filosofia ī Stoicheiōdeis alīthiai tīs neōteras chimikīs,
Viena, 1802. Traducere de Th. M. Eliad şi Antim Gazi, profesori în Ţara Românească
(Sozopolska sb.).
Ref.: Stojanov, p. 75, nr. 659.
197 – Kiriacodromion sireč Nedelnik, Râmnic, 1806. Traducere în limba bulgară de
Sofronie Vračanski. 2 ex. (nr. 135, 919).
Ref.: Iv. Gošev, Stari zapiski i nadpisi („Godišnik na Sofijskija Universitet, Bogoslovski
Fakultet”, 12, 1934, 1935, p. 13-16; B.I.G., Bălgarskijat knižoven ezik v služba na
rumănskija narod („Pastirsko Delo”, 13, 1937; rec. de V. D[udu], în BOR, 55, 1937,
p. 237, fără identificare).
199 – Theoklitos Pharmakidis, Stoicheia tīs ellīnikīs glōssīs, IV. Poiītikī anthologia,
Viena, 1818. Tipărită cu sprijinul negustorilor din Braşov: Anastasie Vulcu, C. Manuil,
Antonie Ioan, Ştefan Dimitriu, Arghir Teodoru, Iordan H. Ienoviti, Tuţu Stoian, Gheorghe
Antoniu, Anastasie I.H. Sivu, Apostolache I.H. Sivu, Gheorghe Papazoglu, Panait Pan.
Misiodax, Nicolae Iovanovici, Toma Zlatcu (Sozopolska sb.).
Ref.: Stojanov, p. 111, nr. 1002.
200 – D.P. Govdelas, Stoicheia arithmītikīs. Odou mathīmatikīs meros prōton, Iaşi,
1818 (Sozopolska sb. 1070).
Ref.: Stojanov, p. 109, nr. 984.
201 – Nomothesia tou authentou kai īgemōnos pasīs Ouggrovlachias Iōannou
Geōrgiou Karatza Voevoda, Viena, 1818. Cuprinde şi portretul principelui de Blasius
Höfel (Sozopolska sb., 1086).
Ref.: Stojanov, p. 110, nr. 996.
202 – Petru Lampadarie, Syntomon Doxastarion, Bucureşti, 1820 (Sozopolska sb.,
1098).
Ref.: Stojanov, p. 119, nr. 1070.
203 – [Molière], Geōrgios Dantinos, o entropiasmenos syzygos, Bucureşti,
1827. Traducerea comediei Georges Dandin ou le mari confondu. Exemplar cu versuri
dedicatorii, manuscrise, în limbile greacă şi română (Sozopolska sb., 1049).
Ref.: Stojanov, p. 124, nr. 1105.
204 – M. Pichat, Leonidas en Thermopylais, Drama, Brăila, 1874 (Sozopolska sb.,
1036).
Ref.: Stojanov, p. 285, nr. 2433.
BULGARIA 317
DOC
212 – Documente, post 1944, referitoare la activitatea organelor centrale de stat din
Bulgaria, incluzând şi acte oficiale, tratate, convenţii etc., privind relaţiile româno-bulgare
în domeniile social-politic, economic şi cultural.
Ref.: Todorka Zaseva, Svetla Naseva, Centralen Dăržaven Arhiv na Narodna Republika
Bălgarija, în Stefka Slavova (ş.a.), Arhivite v Bălgarija, Sofia, 1986, p. 28, 30, 34.
DOC
213 – Scrisori (10) din Bucureşti, Craiova, Sofia, Târnovo şi Vidin, 7 octombrie
318 BULGARIA
1811, 4 iulie 1812, ianuarie 1813, 27 septembrie 1815, 14 noiembrie 1817, 15 iunie
1819, 10 iulie 1825, 12 noiembrie, 10 decembrie 1826, 24 martie 1827, de la Manuil Ioan
Şişmanoglu, Atanas Mekovici, Ţeno Ciuciu Gheorghievici ş.a., către Dimitraki Hadjitoşev
şi Ţeno Toşev, privind afacerile casei comerciale a acestora din Vraţa în diferite localităţi
din Ţara Românească (fond 139, op. l, a.e. 234, f. 14; a.e. 242, f. 7-8, 10-11, 16-17; a.e.
243, f. 12-13; a.e. 244, f. 39-40; fond 1546, op. l, a.e. 360, f. 1; a.e. 367, f. 1; a.e. 370,
f. 1; a.e. 383, f. 3).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 121-122, nr. 126; p. 130, nr. 137; p. 139, nr. 150;
p. 154-156, nr. 167; p. 171-172, nr. 188; p. 183, nr. 201; p. 259-260, nr. 285; p. 324-325,
nr. 356; p. 328, nr. 360; p. 341-342, nr. 374.
214 – Documente, din a doua jumătate a sec. XIX, referitoare la activitatea caselor
comerciale Evloghie şi Hristo Gheorghiev din Bucureşti, Katranov din Brăila, Panov din
Turnu Măgurele, Ioachim Popov din Zimnicea, înfiinţarea Societăţii Literare Bulgare din
Brăila (1869), activitatea luptătorilor revoluţionari bulgari Hristo Botev, Filip Totiu ş.a.
în România şi a organizaţiilor comunităţii bulgare pentru pregătirea luptei de eliberare a
Bulgariei, relaţiilor lor cu autorităţile române, atitudinea oamenilor politici şi a guvernului
român (fond 174, Ivan Semionov, 253, Cvetko Radoslavov; 700, E. şi H. Gheorghiev).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, Colecţia microfilme Bulgaria (RA, 1978, m. 2, p. 175).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 3, c. 1-28, 40-84, 113-121, 689-690; r. 4, c. 55-296.
215 – Scrisoare, din 25 august/2 septembrie 1875, a Comitetului revoluţionar
bulgar din Bucureşti, prin care se anunţă pregătirea insurecţiei antiotomane, adresându-se
chemarea de alăturare la lupta pentru eliberarea Bulgariei (fond 173, op. l, dos. 733).
Ref.: K. Kosev, N. Žečev, D. Doinov, Istorija na aprilskoto văstanije, Sofia 1976; Ieliţa
Gămulescu, Aspecte ale relaţiilor României cu Serbia şi Bulgaria în lupta pentru
cucerirea independenţei (1866-1878), în Ilfov. File de istorie, Buc., 1978, p. 367;
idem, Colecţia microfilme Bulgaria, p. 175.
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 102-104.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 4, c. 20-21.
216 – Documente, din 1875-1913, privitoare la relaţiile economice ale României,
convenţiile comerciale încheiate cu Austro-Ungaria, Anglia, Franţa, Elveţia, Germania,
războiul vamal cu Austro-Ungaria (1886-1893), relaţiile comerciale româno-bulgare
(1906-1913) (fond 252, Angel Lăpčev).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 175.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 5, c. 480-495.
217 – Documente, din 1876-1877, referitoare la pregătirea insurecţiei militare
bulgare de eliberare, activitatea cetei Balkanski condusă de Filip Totiu, liste de voluntari
bulgari din Bucureşti, Craiova, Giurgiu, Turnu Severin ş.a. (fond 11, op. l, nr. 95).
Ref.: ibidem, p. 174.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 3, c. 122-232.
218 – Documente, din 1878-1932, privind activitatea dr. Paraskiv Stojanov
în România: jurnalul din perioada studiilor la pensionul Schewitz din Bucureşti,
corespondenţă privitoare la primirea de portrete şi tablouri cu scene de război trimise
din România pentru spitalul din Plevna, participarea la primul Congres internaţional al
BULGARIA 319
Comitetului permanent pentru Studii economice în ţările agricole din Centrul şi Răsăritul
Europei (Bucureşti, 1931), a treia Conferinţă Balcanică (Bucureşti, 1932), colaborarea
societăţilor miniere Mica şi Balkan-Rodope etc. (fond 135, Grigor Vasilev).
Ref.: Antonina Kuzmanova, La Roumanie et la formation de l’Entente Balcanique („Studia
Balcanica”, 11, 1977, p. 123-149); Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 174.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 7, c. 659-738.
231 – Corespondenţă, din 1928-1939, între Ivan Penakov, Mitiţă Constantinescu şi
Constantin Graur (fond 130, Ivan Penakov).
Ref.: ibidem, p. 174.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 3, c. 85-112.
232 – Documente (11), din 1933, 1936-1938, referitoare la relaţiile româno-
bulgare: memoriul guvernului bulgar din 1933 privind problemele litigioase dintre cele
două state, protocoale ale negocierilor româno-bulgare, rapoarte diplomatice bulgare din
Atena, Bucureşti, Londra, Moscova, referitoare la acordul de la Salonic (31 iulie 1938)
dintre Bulgaria şi ţările Pactului balcanic (fond 130, op. l, a.e., 117, f. 79-80, 84; fond 176,
op. 7, a.e. 425, f. 85-86, 90-91; a.e. 494, f. 37, 46; a.e. 543, f. 6-7; a.e. 583, f. 6-7; a.e. 656,
f. 116-118, 123-124; a.e. 776, f. 4, 8-10; a.e. 877, f. 6).
Ref.: Antonina Kuzmanova, La Roumanie et l’Accord de Salonic (EB, 16, 1980, nr. 2,
p. 45-55).
233 – Documente (21), din 1933-1941, referitoare la relaţiile economice româno-
bulgare: rapoarte ale Legaţiei bulgare din Bucureşti, convenţii de plăţi, instrucţiuni ale
Ministerului bulgar al Afacerilor Străine etc. (fond 176, op. 11, a.e. 1545, f. 8; 231,
op. 5, a.e. 143, f. 583, 658-659; op. 5, a.e. 255, f. 9-14, 16-17, 187-190, 193, 229-230, 273,
415-416; a.e. 289, f. 1; a.e. 334, f. 11-17; 327, op. l, a.e. 1072).
Ref.: Vera Kacarkova, Les échanges commerciaux entre la Bulgarie et la Roumanie de
1929 à 1941 (EB, 18, 1982, nr. 4, p. 24-34).
234 – Documente, din 1933-1947, referitoare la politica şi relaţiile României în
domeniul agriculturii: conferinţe şi congrese ale Creditului Agricol (Paris, 1933; Napoli,
1938; Budapesta, 1943), studiul lui Costin Kiriţescu privind situaţia agrară şi a creditului
agricol din România, în perioada 1923-1943 (fond 288, Zemledelska Kreditna Banka).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 176.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 6, c. 1-361.
235 – Rapoarte diplomatice bulgare (8), din 1935-1936, referitoare la acţiunile
României şi iniţiativele lui N. Titulescu împotriva reînarmării Germaniei şi atitudinea
Micii Antante faţă de eventualitatea repudierii clauzelor militare ale tratatelor de pace din
1919-1920 de către Austria, Bulgaria şi Ungaria (fond 176, op. 6, a.e. 2437, f. 26-27; 2741,
f. 3; 2751, f. 1; 2870, f. 13-14, 19, 35, 37-38; op. 7, a.e. 222, f. 66-67).
Ref.: Antonina Kuzmanova, L’attitude de la Roumanie face à l’abolition des clauses
militaires des traités de paix. 1935-1936 (EB, 11, 1975, nr. 4, p. 40-48).
236 – Rapoarte diplomatice bulgare (5), din 1936, referitoare la atitudinea României
împotriva ocupării Renaniei de către Germania hitleristă şi consecinţele comunicatului din
322 BULGARIA
11 martie 1936 asupra ţărilor membre în Mica Antantă şi Pactul balcanic (fond 176, op. 6;
a.e. 2760, p. 37-38; 2763, p. 7; op. 7; a.e. 59, p. 29; 31; a.e. 266, p. 26).
Ref.: Antonina Kuzmanova, La Roumanie face aux actes agressifs de l’Allemagne et de
l’Italie, octobre 1935-mars 1936 (EB, 13, 1977, nr. 2, p. 13-14).
237 – Raport, din 3 ianuarie 1938, al Direcţiei Bulgare a Poliţiei, privitoare la
atitudinea comuniştilor şi muncitorilor bulgari faţă de guvernul Goga-Cuza (fond 370,
Direkcija na Policijata).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 176.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 6, c. 362.
DOC
A
239 – Theodor Pallady, Portret de femeie, circa 1930. Ulei pe pânză.
Ref.: Răzvan Theodorescu, 1989.
240 – Corneliu Baba, Compoziţii din ciclul „Regele nebun”, circa 1960-1970, şi
alte creaţii.
Ref.: idem.
241 – Piese de artă plastică românească, a doua jumătate a sec. XX: picturi de Spiru
Chintilă, Brăduţ Covaliu, Marin Gherasim, Viorel Mărginean, Ion Pacea, Ion Sălişteanu,
Simona Vasiliu şi sculpturi de Nicolae Păduraru.
Ref.: idem.
DOC
CR
INSTITUT ZA LITERATURA
PRI BĂLGARSKATA AKADEMIJA NA NAUKITE
(Institutul de Literatură al Academiei Bulgare de Ştiinţe)
MS
244 – Sofronij Vračanski, Nedelnik, copie din prima jumătate a sec. XIX după ed.
Râmnic, 1806. 381 f.
Ref.: Hr. Nedjalkov, Prepis ot pečalnija „Nedelnik” na Sofronij Vračanski („Izvestija na
Instituta za bălgarska literatura”, 6, 1958, p. 281-284).
DOC
MS
DOC
247 – Condică de acte otomane, 1450. Cuprinde informaţii despre cetăţile Giurgiu
şi Turnu şi regimul timariot din cuprinsul raialelor dependente.
Ref.: Mihail Guboglu, Călătorii pentru cercetarea documentelor turceşti aflate în arhivele
din R.P. Bulgaria (RA, 1970, nr. 1, p. 282-283).
248 – Documente (2), din 1456-1457: corespondenţa lui Ştefan cel Mare cu
arhiepiscopul Dorotei de Ohrida. Traducere sârbească târzie, copie (BIA, fond 28, Ivan
Seliminski).
Ref.: I. Bogdan, Documente false atribuite lui Ştefan cel Mare (BCMI, I, 1915,
p. 106-122); Ieliţa Gămulescu, Colecţia microfilme Bulgaria, p. 179.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 11.
249 – Registrul sangeacului Nicopole, post 1477. Cuprinde menţiuni despre un
timar al domnului Ţării Româneşti, numit Mănăstirea lui Basarab (biserică din Nicopole
sau satul Basarabovo pe râul Lom?) şi alt timar întărit lui Veysel (Vasile?), sfetnic al lui
Basarab cel Tânăr (Ţepeluş), domn al Ţării Româneşti.
Ref. şi publ.: Izvori za bălgarskata istorija, II, Sofia, 1966, p. 160, 180; Dorin Matei,
Romanian Possessions South of the Danube (RRH, 25, 1986, nr. 1-2, p. 107-108);
Silvian Iosipescu, Două chestiuni de geografie istorică: (I) Podunavia sub Marele
Mircea Voievod al Ţării Româneşti; (II) Locul bătăliei de la Rovine, în Ion Pătroiu
(coord.), Marele Mircea Voievod, Buc., 1987, p. 438-441.
250 – Hrisov din Suceava, 5 aprilie 1488, prin care Ştefan cel Mare dăruieşte
pârcălabului Duma satul Bogdana şi o selişte pe Trotuş. Pergament cu pecete domnească.
42,5 x 20,5 cm. Adus din Basarabia, donat de Iv. P. Slavejkov, în 1899 (doc. 317).
Ref. şi publ.: Vespasian Erbiceanu, Documente („Arhiva”, l, 1889, p. 375-377); Conev,
Opis, I, p. 424, nr. 392 (datare greşită: 1484); Bogdan, Doc. Ştefan cel Mare, I,
p. 344-346; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 5-6 (datare greşită: 1468); DIR, A,
II, p. 95; Tr. Ionescu-Nişcov, Documente slavo-române în Biblioteca Naţională din
Sofia („Romanoslavica”, 8, 1963, p. 425).
Reprod.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 7; Asociaţia Slaviştilor din România,
fotocopie.
251 – Kanunnāme, a doua jumătate a sec. XVI, referitor la portul Vidin, taxele
vamale şi traficul comercial cu Ţara Românească (OAK 3/36).
5
Piesele de provenienţă românească sau interesând istoria şi cultura poporului nostru sunt
păstrate, în cea mai mare parte, la Răkopisno-Dokumentalen Centăr pri Narodna Biblioteka „Kiril
i Metodij” (Centrul de Manuscrise şi Documente al Bibliotecii Naţionale „Chiril şi Metodiu”), în
următoarele secţii şi colecţii: Răkopisi (Manuscrise), Staropečatni, redki i cenni izdanija (Cărţi vechi,
rare şi preţioase), Bălgarski Istoričeski Arhiv (Arhiva Istorică Bulgară, BIA), cuprinzând şi vechea
Arhiv na Văzraždaneto (Arhiva Renaşterii Bulgare), Sbirka „Portreti i snimki” (Colecţia „Portrete şi
fotografii”), Orientalski sbirki (Colecţiile Orientale) compuse din documente otomane (Orientalska
Arhivna Kolekcija – OAK), manuscrise, registre cadiale (RC), deftere şi Kartografskata sbirka
(Colecţia de hărţi).
BULGARIA 325
259 – Hrisov din Bucureşti, 29 aprilie 1595, prin care Mihai Viteazul îşi întăreşte
cumpărarea de ocine la Câmpeni, pe Ciorogârla, şi Buciumeni, pe care le dăruieşte bisericii
Sf. Nicolae „cea din Sus” din Bucureşti, metoc al mănăstirii Simonopetra de la Muntele
Athos.
Publ.: Vitalie Stănică, op. cit., p. 868-871.
260 – Documente (circa 20 000), din sec. XVII-XIX, privind administraţia oraşelor
Babadag, Brăila, Constanţa, Hârşova, Isaccea, Mahmudia, Mangalia, Măcin, Medgidia,
Sulina şi Tulcea (Turski arhivni fondove nr. 25, 169-175, 178).
Ref.: Mihail Guboglu, Les documents turcs de la Section orientale de la Bibliothèque
„V. Kolarov” de Sofia et leur importance pour l’histoire des pays roumains (SAO, 3,
1960, p. 100-101); idem, op. cit., p. 282.
261 – Hrisov, din 8 iulie 1602, prin care Radu Şerban, domnul Ţării Româneşti,
întăreşte lui Popa, al doilea vistier, proprietatea asupra unor ţigani. Pergament cu pecete.
47 x 38 cm (doc. 424).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 425, nr. 396; Tr. Ionescu-Nişcov, op. cit., p. 436-437.
Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 11-13; DIR, B, XVII, I, p. 398-399 (cu data
corectată după divan: 1609).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., ms. 1233, f. 63; Asociaţia Slaviştilor din România, fotocopie.
262 – Hrisov din Gherghiţa, 26 mai 1607, prin care Radu Şerban, domnul Ţării
Româneşti, întăreşte ocine lui Stepan. Pergament. 53 x 32,5 cm (doc. 78).
Publ.: Conev, Opis, II, p. 431, nr. 767; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 13-16;
Tr. Ionescu-Nişcov, op. cit., p. 437-441; Vitalie Stănică, op. cit., p. 871-876.
Reprod.: Asociaţia Slaviştilor din România, fotocopie.
263 – Hrisov din Târgovişte, 6 septembrie 1611, prin care Radu Şerban întăreşte o
ocină lui Boroboaică al lui Tanasie. Fragment. Pergament. 24 x 28 cm.
Publ.: Conev, Opis, II, p. 432, nr. 770; Vitalie Stănică, op. cit., p. 876-878.
264 – Hrisov, din 30 aprilie 1622, prin care Radu Mihnea, domnul Ţării Româneşti,
întăreşte lui Tudor, fiul lui Marcu logofăt, o ocină la Băiceşti. Pergament cu pecete.
45,4 x 34 cm (doc. 315).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 425, nr. 394; Tr. Ionescu-Nişcov, op. cit., p. 441.
Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 16-18; DIR, B, XVII, IV, p. 111-113.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., ms. 1233, f. 173-174; Asociaţia Slaviştilor din România,
fotocopie.
265 – Hrisov, din 1629, prin care Alexandru Iliaş, domnul Ţării Româneşti, întăreşte
satul Rebegi mănăstirii Căluiu. Copie (BIA, fond 28, Ivan Seliminski).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 179.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 11.
266 – Hrisov din Bucureşti, 28 aprilie 1630, prin care Leon Tomşa întăreşte lui
Vucina, căpitan, un sălaş de ţigani. Pergament. 30 x 45 cm (doc. 225).
Publ.: Conev, Opis, II, p. 431, nr. 768; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 18, 21; Vitalie
Stănică, op. cit., p. 878-880; DRH, B, XXIII, p. 166-168.
Reprod.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 19.
BULGARIA 327
267 – Documente otomane (circa 100), din 1651-1876, referitoare la oraşele Brăila,
Bucureşti, Galaţi, Giurgiu, Ineu, Lipova şi Timişoara şi relaţiile lor cu Imperiul Otoman:
exporturi de produse, probleme de navigaţie, militare etc. (Turski arhivni fondove, nr.
298-302).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1970, nr. 1, p. 280-282.
268 – Poruncă din Constantinopol, l martie 1657, prin care se cere autorităţilor
otomane de la Dunăre ca toţi olăcarii care vin din Ţara Românească, Moldova şi Ungaria
să fie îndreptaţi spre Silistra (OAK, RC l Rusciuc, p. 12).
Publ.: Documente turceşti, I, p. 188.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 2, c. 71.
269 – Documente (8), din 1657, 1696, 1709, 1733-1737, referitoare la formele de
posesiune şi arendare a pământului în cuprinsul raialei Giurgiului, veniturile oraşului, ale
capudanului de pe Dunăre ş.a. (OAK, RC nr. 1, Rusciuc, p. 15-16; nr. 4, p. 66, 71v; nr. 5,
p. 27, 32v-33; nr. 6, p. 39).
Ref.: Mihail Guboglu, Despre arhiva turco-orientală din Biblioteca de Stat
„V. Kolarov” – Sofia (RA, 1959, nr. 2, p. 212-213).
270 – Documente (185), din 1660-1854, referitoare la contribuţiile în produse,
materiale şi obligaţiile de transport ale Moldovei şi Ţării Româneşti faţă de Poartă şi
activitatea porturilor din raialele dunărene: firmane, acte diverse, între care de la Grigore I
Ghica (1660), Constantin Duca (1695), Constantin Mavrocordat (1743), Nicolae Caragea
(1782), Alexandru Moruzi (1793), Constantin Ipsilanti (1803), Ioan Caragea (1816),
Alexandru Ghica (1835), un memoriu semnat de mitropolitul, episcopii şi boierii Ţării
Româneşti (1782) (OAK, RC Rusciuc, Silistra, Vidin).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1959, nr. 2 p. 200-211; 1960, nr. 1, p. 134-182; idem,
op. cit., în SAO, 3, 1960, p. 102-113.
Reprod.: ibidem, p. 115 (12 doc. 1690, 1691, 1735, 1736, 1737, 1745, 1748, 1791, 1793,
1825, 1848).
271 – Hrisov, din 1663, al lui Grigore Ghica, domnul Ţării Româneşti, prin care
întăreşte lui Colţea bivvel postelnic şi lui Tudor postelnic o ocină din Topoloveni. 43,5 x
29 cm (doc. 420).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 425, nr. 395.
Publ. şi reprod.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 21-25.
272 – Registru al ţinuturilor (kaza) din eyaletul Rumeliei, 1668-1669, cuprinzând şi
localităţi din raialele dunărene de pe teritoriul românesc (Giurgiu, Brăila, Măcin, Tulcea)
şi din Dobrogea (OAK, D 368).
Ref.: Rusi Stojkov, La division administrative de Roumélie pendant les années soixante
du XVIIe siècle selon un registre turc ottoman de 1668-1669 („Studia Balcanica”, l,
1970, p. 219-220).
273 – Documente (8), din 1690, 1695-1696, 1737, 1742, referitoare la tributul plătit
de regiunea raialelor Giurgiu, Turnu şi Brăila din Ţara Românească: firmane de la sultanii
Ahmed II şi Mahmud I şi o confirmare de încasare a dării ğizie (OAK 141/12; RC 4
Rusciuc, p. 39, 117; 6, p. 43; 25, Vidin, p. 152).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 212.
328 BULGARIA
274 – Firman, din 9 februarie 1691, prin care sultanul Ahmed II îi cere lui Constantin
Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, plata unor vase necesare transportării zaherelei pe
Dunăre (OAK 141/3)
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1970, nr. 1, p. 277.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 8, c. 225.
275 – Documente (14), din 1691-1711, privind relaţiile Ţării Româneşti cu Poarta
Otomană în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu: firmane şi acte privind plata
unor sume de bani în contul tributului către Ali paşa, capudanul Dunării, desfacerea sării
extrase din Ţara Românească, strângerea de dări către Poartă, reclamarea perceperii ilegale
a taxei de trecere la schela Turtucaia pentru transportul de bani şi biruri trimise de domnie
şi a unui jaf turcesc într-un sat românesc (OAK 54/6, 141/12; RC 2, Rusciuc, p. 54, 85; 5,
p. 29; Vidin, 13 (p. 56).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 212-213.
Publ.: idem, Catalogul documentelor turceşti, II, Buc., 1965, nr. 671-678, 686, 689, 692,
715, 718, 722; Documente turceşti, I, p. 190-195, 197-201, 203-207.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 2, c. 3, 5-10, 6, 62, 63, 74, 97-102.
276 – Porunci (2), din [10 martie 1695], 24 regeb 1106, între care un firman, adresate
cadiilor din Isaccea, Babadag, Giurgiu, Tulcea, Brăila şi Hârşova după venirea la tron a
sultanului Ahmed II, relative la situaţia vakâfurilor, timarurilor şi perceperii impozitelor
(RC 4, Rusciuc, p. 47-48).
Ref.: Mihail Guboglu, Despre arhiva turco-orientală din Biblioteca de Stat „V. Kolarov”
din Sofia. Importanţa ei pentru istoria României şi a altor state din sud-estul Europei
(RA, 1960, nr. 1, p. 149).
277 – Documente (8), din 1696, 1698, 1711, 1728, 1730, 1744, 1783, 1790, privind
activitatea comercială în Ţările Române, încasarea vămilor de către autorităţile otomane în
porturile dunărene, convenţia comercială turco-austriacă din 1783 (RC 4, Rusciuc, p. 86;
nr. 18, p. 19-23; RC 50, Silistra, p. 26, 86; 13, Vidin, p. 54; 61; 19, p. 38, 112).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 212-213.
278 – Scrisoare din Istanbul, 20 octombrie 1705, prin care sultanul Ahmed III cere
respectarea reglementărilor legale privind veniturile portului Brăila (RC 5, Rusciuc, f. 17).
Publ.: Tahsin Gemil, Relaţiile Ţărilor Române cu Poarta otomană în documente turceşti.
1601-1712, Buc., 1984, p. 473-477.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 10, c. 570.
279 – Documente (41), din 1716-1770, privind relaţiile politice, economice,
comerciale ale Moldovei şi Ţării Româneşti cu Poarta Otomană; recrutări de ostaşi,
exploatarea sării, taxe vamale, încasare de dări, transporturi de mărfuri din Ţara Românească
şi Moldova, regulament privind regimul negustorilor turci în Ţara Românească, rezolvarea
unor plângeri de persecuţii şi jaf prin prinderea şi pedepsirea răufăcătorilor (OAK 13/28,
15/32, 141/8; RC 6, Rusciuc, p. 14, 16, 37, 40, 50, 51, 52, 86; nr. 38, p. 46; 19, Vidin,
p. 48, 74, 81; 25 a, p. 101, 102, 118, 185, 186; 37, p. 23-25, 43; 52, p. 55, 142-143, 145-
147; 78, p. 124, 126, 131, 138-139, 153-154, 156-157, 201-202, 220-221; 82, p. 84-87).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., p. 212.
Publ.: Mihail Guboglu, Catalogul documentelor turceşti, II, Buc., 1965, nr. 713, 761, 764,
BULGARIA 329
766, 780, 781, 785, 788, 789, 791-796, 800, 805, 808, 811-816, 884, 895, 898, 905,
916, 919, 922, 923, 927, 928, 930, 931, 933, 950, 951, 967; Documente turceşti, I,
p. 207-216, 219-233, 237-238, 240-241, 243-245, 248-254, 270-276, 288-303, 311-
314, 317-319.
Reprod.: ibidem, pl. XXIX (1728), pl. XXXI-XXXI a (1761), pl. XXXIII-XXXIII a
(1765); Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 2, c. 31, 41, 47-49, 51-61, 111-116, 118-120,
128-131, 137, 142-146, 148-150, 164-172.
280 – Documente (4), din 1712, 1713, 1715, 1716: porunca sultanului Ahmed III ca
să se plătească din Ţara Românească o sută de care pentru transportul bunurilor regelui
Carol XII de la Tighina în Suedia, precum şi carele pentru proviziile soldaţilor; arz al lui
Mustafa, cadiu de Izmir, privind bani şi bunuri rămase de la Constantin Brâncoveanu în
posesia fiicei sale Stanca; porunca sultanului Ahmed III către nazirul monetăriei Porţii
pentru topirea unor vase de argint din averea lui Constantin Brâncoveanu, a stolnicului
Constantin Cantacuzino, a lui Ştefan Cantacuzino şi a unor boieri munteni (OAK, fond
303, a.e. 14. 1. l, 16; OAK 15/17, 45).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., p. 205; idem, op. cit., în RA, 1970, nr. 1, p. 227, 280.
Publ.: Veliman, Relaţiile, p. 82-84, 96-98, 100-102.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 8, c. 25-34, 56; r. 26, c. 239, 243-244.
281 – Memoriu, ante 25 august 1720, al boierilor Moldovei către Poartă, prin care
se cere încetarea abuzurilor soldaţilor şi locuitorilor otomani din raialele Hotin, Tighina
şi Brăila, care ocupau cu forţa păşuni, refuzând să plătească dările (OAK, fond 303, a.e.
17, p. 136-138).
Publ.: ibidem, 136-138.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 26, c. 245.
282 – Firman, din 27 ianuarie – 5 februarie 1743, al sultanului Mahmud I, privitor
la căsătoriile între supuşi otomani şi fete din Ţara Românească, pentru care trebuie cerută
aprobarea autorităţilor otomane (OAK/163).
Publ.: ibidem, p. 275-276.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 10, c. 464.
283 – Act, din l februarie 1746, prin care Neculai vinde nepotului său Ilie o parte din
seliştea Boldureşti (Arhiv na Văzraždaneto, doc. 7604).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 25.
284 – Poruncă, din 11 martie 1751, a lui Grigore Ghica, domnul Ţării Româneşti,
către autorităţile vamale din Oreahovo (Rahova) referitoare la cererea lui Dumitru,
cumnatul lui Chiţu din Craiova (BIA, fond 40, a.e. 2, f. 76).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 23, nr. 1.
285 – Scrisori (2), din 14 septembrie 1757 şi 24 iunie 1758, prin care domnitorii
Moldovei şi Ţării Româneşti comunică Porţii informaţii despre acţiuni militare din Europa
şi raporturile polono-ruse (OAK 7/8, 15/14, 27).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1970, nr. 1, p. 277.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 8, c. 12-13, 45.
286 – Poruncă, din 4 octombrie 1758, către cadiii şi naibii din ţinuturile dunărene,
330 BULGARIA
în care se recunoaşte domnului Ţării Româneşti dreptul de a percepe dări pentru iernatul
oilor în această zonă (RC 62, Vidin, p. 24, doc. 2).
Ref.: Bistra Cvetkova, op. cit., în Bălgaro-rumănski vrăzki..., I, p. 127; idem, în Relaţii
româno-bulgare de-a lungul veacurilor, I, p. 121.
287 – Documente (2), din 1758 şi 1792, referitoare la activitatea unor negustori ruşi
în Ţările Române şi recomandarea numirii unui consul rus: scrisoare vizirală şi firman al
sultanului Selim III (OAK 54/25, RC 13, Vidin, p. 62v-63).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 212.
288 – Documente (3), din 1761, privitoare la relaţiile mănăstirii Motru din Ţara
Românească cu sudul Dunării, moartea unui prelat etc. (RC Vidin, 78, p. 130, 137 şi 208).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., p. 148.
288 – Document, din 1764, prin care clerul şi boierii din Moldova cer intervenţia
Porţii Otomane pentru stăvilirea atacurilor tătărăşti. În anexa la documentul turcesc,
memoriu în limba română cu 33 de peceţi.
Ref. şi publ.: Marcel D. Ciucă, Trei documente bilingve româno-turceşti („Revista de
referate şi recenzii”, Istorie-arheologie, 8, 1971, nr. 3, p. 371-372); Mihail Guboglu,
Catalogul documentelor turceşti, II, Buc., 1965, p. 916 (rezumat); Documente
turceşti, I, p. 284-287.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 2, c. 130-131.
289 – Hrisov, din 1765, prin care Scarlat Ghica, domnul Ţării Româneşti, întăreşte
mănăstirii „Sf. Nicolae” din Lipniek, de peste Dunăre, moşia Băneasa din jud. Vlaşca.
Pe spatele hrisovului sunt copiate pisaniile caselor domneşti din Târgovişte şi a bisericii
Doamnei. Pergament. 48 x 62,5 cm.
Ref.: B. Conev, Knižovni starini ot Elena („Godišnik na Sofijskija Universitet”,
Ist. Fil. Fak., 19, 1923, p. 46); Maria Rădulescu, Manuscrise româneşti în Biblioteca
Naţională „Chiril şi Metodie” din Sofia („Romanoslavica”, 12, 1965, p. 255-256,
nr. 3); Şt. Godorogea, Manuscrise, cărţi şi documente româneşti aflate peste
hotarele României, în Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional. Cercetare şi
valorificare, I, Buc., 1980, p. 149.
290 – Document, din 6-15 octombrie 1765, prin care Osman efendi, cadiul din
Giurgiu, comunică îndeplinirea poruncii de a transporta grâu la schela Brăilei (OAK, 141/5).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 207; idem, op. cit., în RA, 1970,
nr. 1, p. 277.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 8, c. 267-269.
291 – Scrisoare, din 28 aprilie 1780, a lui Constantin Moruzi, domnul Moldovei,
către Poartă, cu privire la livrarea în porturile dunărene a 180 000 kg de grâu (OAK,
fond 303, arh. ed. 35).
Publ.: Veliman, Relaţiile, p. 493-495.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 26, c. 276.
292 – Firman, din 16-25 ianuarie, prin care sultanul Abdul-Hamid I porunceşte
autorităţilor otomane de la Brăila până la Ada Kaleh să respecte nizamul Ţării Româneşti
referitor la intrarea persoanelor străine în ţară (RC 49, Vidin, p. 56-57).
BULGARIA 331
302 – Act, din 20 august 1794, prin care Alexandru Făinără vinde lui Andrei Grecea
un pogon de vie în dealul Hănţeşti (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7608).
Ref.: ibidem.
303 – Scrisoare din Craiova, 26 iunie 1795, a lui Anastas Vasiliev către Tošo Cenov
din Vraţa cu informaţii despre epidemia de ciumă din Ţara Românească (BIA, fond 490,
a.e. 3, f.l).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 37, nr. 18.
304 – Act, din 11 octombrie 1795, prin care Mihail Glăric vinde lui Rotaru un pogon
de vie (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7610).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 40.
305 – Documente (6), din 1797-1820, referitoare la relaţiile dintre Ţările Române
şi Poartă: ordin al sultanului Selim III de a se trimite bani pentru cumpărarea de provizii
din portul Galaţi (1797), propuneri pentru mutarea frontierei dintre Ţara Românească şi
Moldova pe râul Ialomiţa, plecarea din ţară a domnului Constantin Ipsilanti şi situaţia
politică din Bucureşti (1807), retragerea trupelor otomane din Oltenia (1813), recrutări
de panduri pentru urmărirea haiducilor (1814), luarea în arendă a unei moşii din raiaua
Brăilei (1820) de către Alexandru Suţu, domnul Ţării Româneşti (OAK, a.e.3; fond 208,
a.e. 58.1.1; fond 303, a.e. 64, 120, 221, 238).
Publ.: Veliman, Relaţiile, p. 643-644, 651-653, 683-686, 717-719, 722-724v, 742-743.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 26, c. 11, 317; r. 28, c. 52, 221, 241-242, 537.
306 – Scrisoare din Oreahovo (Rahova), 22 aprilie 1798, a lui Ianache Papazoglu,
cneazul oraşului, către căpitanul Nano din [Schela] Ciobanului prin care îi cere scutire de
vamă pentru Tošo Cenov. Text în limba română (BIA, fond 40, a.e. 7, f. 87-88).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 38-39 (trad. bulgară).
307 – Act, din 4 iulie 1798, prin care Marin Onica se învoieşte cu Crihan să-i facă
un poloboc de vin (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7613).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 40
308 – Act, din 28 august 1798, prin care preotul Toader de la Nicoreşti se învoieşte
cu Manolache Hanganul în privinţa unui teren (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7612).
Ref.: ibidem.
309 – Act, din 20 iulie 1799, prin care Lupul vinde preotului Sandu un pogon şi
jumătate de pământ sterp (Arhiv na Văzrazdaneto, doc. 7614).
Ref.: ibidem.
310 – Act, din 12 august 1800, prin care răzeşii târgului Nicoreşti se învoiesc cu
jupânul Ispir în privinţa dughenelor lor (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7616).
Ref.: ibidem.
311 – Act, din 27 iulie 1801, prin care Constantin Popăescu vinde lui Gheorghe un
pogon de pământ săpat (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7615).
Ref.: ibidem.
312 – Document, din 19 martie 1802, prin care Alexandru Suţu, domnitorul
Moldovei, comunică Porţii procurarea de grâu şi orz pentru Istanbul (OAK, 15/33).
BULGARIA 333
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 210; idem, op. cit., în RA, 1970,
nr. 1, p. 277.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 8, c. 45.
313 – Scrisoare din Timişoara, 13 iulie 1805, a lui Anastas Vasiliev către Tošo
Cenov referitoare la afaceri în Orşova şi Timişoara (BIA, fond 40, a.e. 3, f. 2).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 68, nr. 59.
314 – Act, din l septembrie 1805, prin care Manolache, velarmaş, vinde căpitanului
Gheorghe Şerban o casă în târgul Tecuci, pe moşia mănăstirii Sf. Proroc Samuil (Arhiv na
Văžraždaneto, doc. 7617).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 43.
315 – Act, din 9 martie 1806, prin care Sorica şi Iordache Măgureanul schimbă o vie
cu căpitanul Gheorghe (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7618).
Ref.: ibidem.
316 – Act, din 16 iunie 1807, prin care Nicolae şi Elena schimbă o vie cu jupânul
Gheorghe (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7619).
Ref.: ibidem.
317 – Scrisoare din Oreahovo (Rahova), 15 iunie 1808, a cneazului Ianaki
Hadjiduceovici către Tošo Cenov în chestiuni de afaceri (BIA, fond 40, a.e. 3, f. 76-77).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 87-88, nr. 84.
318 – Documente, din 1808-1894, referitoare la Panaiot Ioanidis (mitropolitul
Panaret Rašev), studiile sale la Colegiul ,,Sf. Sava”, din Bucureşti şi relaţiile ecleziastice
româno-bulgare (BIA, fond 8, Panaret Rašev).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., în RA, 1978, nr. 2, p. 179.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 3, c. 601-651.
319 – Act, din 17 martie 1809, prin care Sandul şi Maria din Bacău vând o vie lui
Gheorghe Vameşul din Tecuci (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7621).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 43.
320 – Scrisoare din mănăstirea Xenofont (Athos), 4 martie 1810, a egumenului Paisie
ieromonahul către Tošo Cenov în legătură cu o moşie din Călăraşi (Ţara Românească)
închinată mănăstirii (Fond 40, a.e. 3, f. 31-32).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 97-98.
321 – Scrisori (9) din Bucureşti, Craiova, Oreahovo (Rahova), Vidin şi Vraţa, 25
mai, 4, 9, 12 iunie 1811, 8 august 1813, 25 mai, 9 decembrie 1826, 14 mai 1827, de
la Dimitraki Hagitoşev, Ianaki Papazoglu, Eustatii Hagidimitriev, Ibrahim paşa de Vidin
ş.a., către Tošo Pejov, Tošo Cenov din Vraţa, Dobrijan Nicolaevici Bogadji din Piteşti,
referitoare la probleme de afaceri în Ţara Românească (BIA fond 40, a.e. l, f. 1-2; a.e. 2,
f. 12, 15 a, 73, 156; a.e. 3, f. 33, 38, 39, 50, 52).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 105-106, nr. 110; p. 110-111, nr. 115; p. 114-117, nr. 118-119; p.
146, nr. 158; p. 305, nr. 335; p. 327, nr. 359; p. 345-346, nr. 379; p. 346-347, nr. 380.
322 – Act, din 16 august 1811, prin care Ştefan Făinără din Nicoreştii de Sus vinde
334 BULGARIA
din Ţara Românească, sfârşitul regimului fanariot din Principate, încheierea Convenţiei de
la Akkerman etc. (BIA, fond 40, a.e. f. 56-57).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 325-326, nr. 357.
332 – Act, din 21 martie 1830, prin care Ştefan şi ginerele său, Gheorghie, vând
cuconului Gheorghie un pogon de vie (Arhiv na Văzraždaneto, doc. 7627).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 50.
333 – Carte de preoţie, din 8 septembrie 1835, eliberată de Mitropolia Ungrovlahiei
lui Teodor, fiul lui Gheorghie, pentru satul Slivca Nouă din judeţul Prahova. Formular
tipărit, completat de mână (Arhiv na Văzraždaneto, doc. 7939/59).
Ref.: ibidem.
334 – Documente (2) din Bucureşti, 10 iulie şi 25 octombrie 1835: hotărâri ale
Eforiei şcoalelor (nr. 308 şi 562) adresate dr. Ivan Seliminski, privind aprobarea deschiderii
unei şcoli cu limba de predare greacă la Ploieşti din iniţiativa acestuia şi retragerea acestei
aprobări (BIA, fond 28, Ivan Seliminski, a.c. 12, f. 3, 9).
Ref. şi publ.: Iv.S. Penakov, Kăm văprosa za otnošeniata mezdu dr. Ivan Seliminski i dr.
Nikola Pikolo („Izvestija na Narodna Biblioteka «Kiril i Metodij» i na Bibliotekata
na Sofiskija Universitet «Kliment Ohridski»”, 5 (11), 1965, p. 75-81).
335 – Documente, din 1836-1866, referitoare la activitatea medicală şi culturală în
România a dr. Ivan Seliminski şi relaţiile sale cu personalităţi din România, între care Carol
Davila: acte, corespondenţă, autorizaţii de la poliţie (1836-1838), dosare ale administraţiei
spitalului judeţean Bolgrad (1863-1866); corespondenţă ca medic primar al jud. Brăila
(1853) şi al jud. Bolgrad (1865-1866); condica de corespondenţă a serviciului medical, a
coloniilor bulgare şi a domeniilor statului (1863-1865); condica documentelor înregistrate
de serviciul sanitar al jud. Bolgrad (1866); copii de documente româneşti, sec. XV-XVII,
extrase din lucrări istorice şi din presă (BIA, fond 28, Ivan Seliminski).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, f. 50-51; Ieliţa Gămulescu, op. cit., în RA, 1978,
nr. 2, p. 178-179.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 11, c. 1-738.
336 – Raport, din 20 aprilie 1838, către sultanul Mahmud II, privitor la refuzul Ţării
Româneşti de a plăti tributul şi atitudinea ostilă a Divanului din Bucureşti faţă de Poartă
(OAK 15/16).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 212.
337 – Documente (44 000 file), circa 1840-1900, ale casei de comerţ Evloghi şi
Hristo Gheorghiev din Bucureşti, cuprinzând informaţii despre schimburile economice
româno-bulgare, activitatea comunităţii bulgare din România, lupta poporului bulgar
pentru eliberare, războiul din 1877-1878 (BIA, fond 7, E. şi H. Gheorghiev).
Ref.: Obzor na arhivnite fondove kolekcii i edinički postăplenija săhranjavali v Bălgarski
istoriceski arhiv, I, Sofia, 1963, p. 62; D. Kosev, V. Paskaleva, VI. Diculescu, Za
položenieto i stopanskata dejnost na bălgarskata emigracija văv Vlasko prez XIX v
(do Rusko-turskata vojna 1877-1878 g.), în Bălgarsko-rumănski vrăzki i otnošenija
prez vekovete, I, Sofia, 1965, p. 304, 308-314, 316-359; idem, Despre situaţia şi
activitatea economică a imigraţiei bulgare în Muntenia şi Oltenia în secolul XIX
336 BULGARIA
din Bucureşti (1869), corespondenţă cu R.I. Blăskov, I. Avramov, V. Popov, N. Cenov etc.
(BIA, fond 235, nr. 1, 2, 3, 4, 7).
Ref.: Elena Siupiur, op. cit., p. 114-230, 235-236.
343 – Documente, din 1860-1878, din arhiva personală a lui Pavel Canev Kaljandji
(Pavel Klatev), privind activitatea emigraţiei bulgare în România, relaţiile cu emigraţia
bulgară din Rusia, înfiinţarea Şcolii centrale din Bolgrad, Comitetul central revoluţionar
bulgar din Bucureşti, organizarea detaşamentelor de voluntari bulgari din România
pentru participarea la războiul din 1877-1878; culegeri de folclor al comunităţii bulgare
din România; editarea ziarelor „Narodnost”, „Dunavska Zora”; corespondenţă cu
L. Karavelov, I. Grudov, K. Cankov; publicare de manuale şcolare în România ş.a. (BIA,
fond 18, P. Kaljandji)
Ref.: ibidem, p. 159, 239.
344 – Documente, din 1860-1878, din arhiva personală a lui Dimităr Cenović,
bancher şi om politic bulgar din Bucureşti: acte privind activitatea sa financiară, Comitetul
central revoluţionar bulgar din Bucureşti (1870-1874), editarea ziarelor „Svoboda”,
„Nezavisimost”, „Balcanul”, „Zname”; acte ale Comitetului central revoluţionar bulgar şi
ale Societăţii centrale bulgare de binefacere din Bucureşti; corespondenţă cu K. Cankov şi
L. Karavelov etc. (BIA, fond 55, D. Cenović).
Ref.: ibidem, p. 213, 225, 239.
345 – Documente, din 1860-1878, din arhiva mitropolitului Panaret Rašev
Pogonijanski, legate de activitatea emigraţiei bulgare din România: Dobrodetelna
družina, Comitetul filantropic al bisericii bulgare din Bucureşti (1876), Şcoala bulgară din
Bucureşti, corespondenţă etc. (BIA, fond 8, P. Rašev).
Ref.: ibidem, p. 181, 238.
346 – Documente, din 1862-1868, referitoare la activitatea politică a comunităţii
bulgare din România, pregătirea insurecţiei antiotomane şi atitudinea lui Al. I. Cuza faţă
de cauza bulgară (BIA, fond 154, Iv. Hristov Kasabov).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., în RA, 1978, nr. 2, p. 178.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 31, c. 467-568.
347 – Documente otomane, din 1865-1878, cuprinzând statistici ale populaţiei
din vilaietele Ruse, Silistra, Šumen şi Turtucaia; numărul locuitorilor pe naţionalităţi,
confesiuni şi vârste; număr de case; venituri, impozite, turme de oi; informaţii despre
stratificarea socială a satelor şi efectele reformelor Tanzimatului (OAK, fond 119).
Ref. şi publ.: Slavka Draganova, Materiali za Dunavskija vilaet (Rusenka, Silistrenska,
Šumenska i Tutrakanska kaza) prez 50-te – 70-te godini na XIX v., Sofia, 1980,
p. 42-43, 94-97, 102-103, 105-106; 110-112, 114, 116, 285, 303, 313, 315-316, 321,
324, 338, 340-343, 350, 374, 382.
348 – Documente (134), din 1865-1886, ale revoluţionarului bulgar Ivan Grudov
din Bucureşti: corespondenţă, memorii către guvernul otoman, proclamaţii ale Comitetului
central secret bulgar; broşuri cu caracter politic etc. (BIA, fond 116, Iv. Grudov).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 428, nr. 413, 414; Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 178; Elena Siupiur,
op. cit., p. 224, 228, 239.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 31, c. 411-464.
338 BULGARIA
349 – Act de coaliţie sacră, 1866, încheiat între patrioţii bulgari din Bucureşti şi
partizanii lui C.A. Rosetti, privind acţiuni politice şi militare comune antiotomane (BIA,
II, B. 2130).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, Aspecte ale relaţiilor României cu Serbia şi Bulgaria în lupta
pentru cucerirea independenţei (1866-1878), în Ilfov. File de istorie, p. 359.
Publ.: C. Velichi, România şi Renaşterea bulgară, p. 214-215.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 16, c. 1-3.
350 – Documente din Giurgiu şi Brăila, 1866-1873, privind activitatea didactică a
lui Dobri P. Vojnikov (BIA, fond 81, D.P. Vojnikov).
Ref.: Z. Noneva, V. Tileva, op. cit., p. 148.
351 – Documente, din 1866-1878, din arhiva lui Kiro Tuleškov, referitoare la
activitatea emigraţiei bulgare din România, în special Bucureşti, Brăila şi Bolgrad,
tipografia Svoboda, tipografia Şcolii centrale din Bolgrad, ziarele „Bălgarski glas” de la
Bolgrad şi „Nezavisimost” de la Bucureşti (fond 4, Kiro Tuleškov).
Ref.: Elena Siupiur, op. cit., p. 208-235.
352 – Documente, din 1867-1905, din fondul arhival Kiriak Antonov Cankov,
privitoare la activitatea Comitetului central secret bulgar din Bucureşti (1867-1868),
Comitetului central revoluţionar bulgar din Bucureşti (1869-1876), a Comitetului
central bulgar de binefacere din Bucureşti (1876-1877): programe politice, regulamente,
proclamaţii, procese-verbale; corespondenţa lui Kiriak Cankov cu fruntaşi politici
şi emigranţi bulgari din România şi alte ţări (prin poşta secretă), cu ziarişti şi oameni
politici români; documente ale Societăţii Literare Bulgare din Brăila, Asociaţiei
„Slavjanska Družina” din Bucureşti şi ale primei agenţii diplomatice bulgare din România
(1880-1885) (BIA, fond 5, Kiriak Cankov; fond 64, fond 85, Vasil Levski, fond 88; OR,
inv. 339/1940; fond 116, Ivan Grudov, a.e. G, l, 38-39).
Ref.: D.N. Minčev, Revoljucionista pošta po vremeto na Vasil Levski („Izvestija na
Narodna Biblioteka «Kiril i Metodij» i na Bibliotekata na Sofiskija Universitet
«Kliment Ohridski»”, 5 (11), 1965, p. 45-74); Ieliţa Gămulescu, op. cit., în Ilfov. File
de istorie, p. 368; idem, Colecţia microfilme Bulgaria (RA, 1978, nr. 2, p. 178); Elena
Siupiur, op. cit., p. 211-212, 235-238.
Publ.: D.T. Strašimirov, Arhiv na Văzraždaneto, I, 1908; idem, Vasil Levski, I, Sofia, 1929;
Vasil Levski i negovite spodvižnici pred turskija săd., Sofia, 1952; Independenţa
României, II/1, p. 124-127, 181-184.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 9, c. 682-759 (arh. Cankov); r. 31, c. 462-464.
353 – Documente, din 1868-1878, din arhiva lui Grigor D. Načović, referitoare la
emigraţia bulgară din Bucureşti, Comitetul central secret bulgar (1867-68), Comitetul
central de binefacere din Bucureşti, ziarele „Bălgarski Glas” (Bolgrad, 1876),
corespondenţa cu K. Cankov, S.S. Bobčev etc. (BIA, fond 14, Gr.D. Načović).
Ref.: Elena Siupiur, op. cit., p. 177, 238-239.
354 – Permise (tezkere), din 1868-1870, emise comercianţilor din România şi din
vilaietul Dunării, cuprinzând şi date despre populaţia, proprietarii de case şi de depozite
de mărfuri din oraşele Babadag, Constanţa, Măcin, Medgidia, Tulcea (OAK, Tezkere,
Babadag, I, nr. 1-4, 6, 8-12, 15; II, nr. 1, 5, 7; Constanţa, I, nr. 1-7, 9-12; II, nr. 2, 4, 8;
BULGARIA 339
Măcin, I, nr. 124; II, nr. 1; Medgidia, I, nr. 2-4, 6; II, 1-2, 5, 9, 12-13; Tulcea, I, nr. 1-2, 7,
13; II, nr. 2-3, 6-7, 10, 12, 14-17, 21-22, 24, 26, 30, 34, 37, 42).
Ref.: N. Todorov, La ville balkanique aux XVe-XIXe siècles: développement socio-
économique et démographique, Buc., 1980, p. 370-373, 378-383, 384-386, 408-410,
438-441, 445-450, 473.
355 – Documente, din 1869-1873, privitoare la activitatea politică, culturală şi
publicistică a luptătorului revoluţionar bulgar Ljuben Stojčev Karavelov în România
(BIA, fond 2, L.S. Karavelov).
Ref.: Z. Noneva, V. Tileva, op. cit., p. 151-152; Ieliţa Gămulescu, op. cit., în RA, 1978,
nr. 2, p. 178; Elena Siupiur, op. cit., p. 160, 235.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 9, c. 653-681.
356 – Raport, [25 aprilie 1871], 25 nisan 1292 (?), prin care mutesarraful din Tulcea
informează asupra vakâfurilor din zonă, creşterea numerică a bulgarilor şi cazacilor,
faptul că aceştia s-au despărţit de Patriarhia [ecumenică ?] prin intervenţii din Principatele
Române (OAK – 28/20).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., p. 149 (regest neclar).
357 – Document, din 10 noiembrie 1872, privind biserica românească din Tulcea
(ms. II B 47, f. 471).
Ref.: N. Ciachir, Războiul pentru independenţa României în contextul european, Buc.,
1977, p. 284.
358 – Documente, din 1874-1876, referitoare la activitatea politică şi publicistică
a luptătorului bulgar revoluţionar Hristo Botev Petkov în România (BIA, fond 86, Hristo
Botev Petkov).
Ref.: Z. Noneva, V. Tileva, op. cit., p. 146-147.
359 – Raport, din [15 martie 1877], 27 rebi‘u l-awwal 1293 (?), prin care valiul
din Rusciuk informează înaltul Devlet despre conflictul dintre români şi greci pentru
proprietatea Bisericii Sf. Nicolae din Tulcea şi cere intervenţia Patriarhiei ecumenice
(OAK, 16/19).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., p. 148-149 (data originalului neclară).
360 – Poruncă, din [30 aprilie 1877] (?), către mutesarriful din Tulcea să restabilească
ordinea, să asigure drepturile locuitorilor indiferent de naţionalitate sau credinţă şi să-i
pedepsească pe vinovaţi (OAK, 12/13 etc.).
Ref.: ibidem, p. 149 (data originalului neclară).
361 – Scrisoare, din decembrie 1886, a lui Mihail Dragomanov către Z. Stoianov,
cu informaţii despre activitatea desfăşurată în România de Nikolai Konstantinović
Sudzilovski-Russel (BIA, fond 100, nr. II A, 9819).
Ref.: S. Israel şi J. Eskenazy, Le révolutionnaire russe Nikolaj Konstantinovič Sudzilovski-
Russel en Roumanie et en Bulgarie (EB, 7, 1968, p. 183).
362 – Scrisori (17), din 24 iulie 1889 – 8 aprilie 1898, ale lingvistului Gustav
Weigand către Pericle Robev, comerciant şi filolog amator din Macedonia, relatând
cercetările sale pe teren pentru studierea limbilor balcanice, între care dialectul aromân,
340 BULGARIA
MS
366 – Idrīsī, Geografie, sec. XI. Text în limba arabă. Cuprinde şi date despre Ţările
Române. Copie (OAK, ms. 1166).
Ref.: Mihail Guboglu, Les documents turcs de la section orientale de la Bibliotheque
„V. Kolarov” de Sofia et leur importance pour l’histoire des Pays Roumains (SAO,
3, 1960, p. 100).
BULGARIA 341
367 – Tetraevanghel, începutul sec. XIII. Pergament. 127 f. 20,9 x 14,7 cm. Text
în limba slavonă. Lipseşte începutul şi sfârşitul. Provine de la popa Dobrějša din Edrene
(însemnări: f. 18v, 120v). Din însemnarea de la f. 77v-78, a preotului Grigore Ivanovici,
rezultă că ms. era folosit în 1898 de o biserică din Tulcea (ms. 17/307).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 15-18, nr. 17; Svoden katalog, I, p. 24, nr. 12; Constantinescu,
Repertoriu, p. 169, nr. 870.
368 – Sinodicul ţarului Borilă, sec. XIV. 118 f. La f. 35v, rămasă nescrisă: însemnare
de pomenire din sec. XVI pentru voievodul Neagoe Basarab şi logofeteasa Zoe; între
f. 36-39: pomelnic completat în sec. XVI, în care sunt pomeniţi Ştefan cel Mare, Petru
Rareş şi doamna Elena, dovadă că manuscrisul a circulat în Ţările Române (ms. 289/55).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 187-198, nr. 289; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Svoden katalog,
I, p. 54, nr. 114.
369 – Tetraevanghel, scris probabil în Ţările Române, sfârşitul sec. XIV – începutul
sec. XV. Pergament. 292 f. 30 x 21,5 cm. Text în limba slavonă, frontispicii şi iniţiale
ornate cu elemente florale. Pe ultima copertă: însemnare în limba română (ms. 24/50).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 25-26, nr. 24; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 11, nr. 35.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, t. 38, c. 373-412.
370 – Slujebnic, Ţara Românească, circa 1463-1465. Text în limba slavonă
(ms. 238/34).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 153; Constantinescu, Repertoriu, p. 13, nr. 50.
371 – Psaltire cu urmare, scrisă în Ţara Românească, sec. XV. Cuprinde şi Filotei
de la Cozia, Pripeale; 301 f. 20 x 14 cm. Text în limba slavonă. Lipseşte începutul şi
sfârşitul (ms. 4/532).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 4-5, nr. 4; Şt. Godorogea, op. cit., p. 150; Constantinescu,
Repertoriu, p. 10, nr. 32-33.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 38, c. 1-108.
372 – Sbornic, sec. XIV, 181 f. 19,5 x 12,5 cm. Text în limba slavonă. Însemnări la
f. 51v, 52, 78 cu nume româneşti, iar la f. 132, în limba română (ms. 673/61).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 191-197, nr. 673; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Svoden katalog,
I, p. 48-49, nr. 94; Constantinescu, Repertoriu, p. 18, nr. 78.
373 – Slujebnic, scris în Ţara Românească, sec. XV. 126 f. 21 x 15 cm. Text în
limba slavonă, incomplet. Primele 8 f. şi Trebnicul de la f. 63-126, scrise în sec. XVII
(ms. 591/261).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 102-103, nr. 591; Constantinescu, Repertoriu, p. 17, nr. 70.
374 – Slujebnic, scris, probabil, în Ţara Românească, sec. XV. 96 f. 16,5 x 11 cm.
Text în limba slavonă, lipsesc începutul şi sfârşitul (ms. 594/29).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 104-105, nr. 594; Svoden katalog, I, p. 87, nr. 210; Constantinescu,
Repertoriu, p. 17, nr. 71.
375 – Minei, [Ţările Române], sec. XV, scris de Macarie Monahul (colofon). 53 f.
Text în limba slavonă (ms. 133).
342 BULGARIA
Ref.: Zlatca Iuffu, Manuscrisele slavo-române din Biblioteca Naţională din Sofia, în Elena
Linţa (coord.), Din istoricul slavisticii româneşti, Buc., 1982, p. 197 (provenienţa
stabilită după hârtie, filigran şi ortografie).
376 – Tetraevanghel, [Ţările Române], sec. XV, 193 f. Text în limba slavonă
(ms. 863).
Ref.: ibidem, p. 199 (provenienţa).
377 – Miscelaneu, sec. XV-XVI. Text în limba slavonă. În cuprins texte liturgice.
La f. 201-203: Pripealele lui Filotei monahul de la mănăstirea Cozia (ms. 665/266).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 176-178; T. Simedrea, Les pripéla du moine Philothée
(„Romanoslavica”, 17, 1970, p. 192); Constantinescu, Repertoriu, p. 18, nr. 77.
378 – Slujebnic, Ţara Românească, începutul sec. XVI. Text în limba slavonă
(ms. 595/278).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 105-106; Constantinescu, Repertoriu, p. 17, nr. 72.
379 – Minei pe luna noiembrie, scris de David, la mănăstirea Železnik (Macedonia),
1509. 208 f. 31,5 x 20,5 c.m. Text în limba slavonă, frontispicii ornate cu motive
geometrice. La f. 208: însemnarea copistului, în care se menţionează că în anul scrierii
manuscrisului, Mihnea cel Rău, domnul Ţării Româneşti, a executat boieri (ms. 144/157).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 102, nr. 144; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 153;
Constantinescu, Repertoriu, p. 190, nr. 953.
380 – Registru [Defter], 1520-1535, cu evidenţa datoriilor către Poartă neachitate
de negustori evrei, întocmit de cadiul din Vidin, Şemseddin, inspector al punctelor
comerciale din Nicopole, Silistra şi Vidin. Cuprinde informaţii despre taxele din docurile
dunărene, taxe vamale pentru peşte, vase de transport, robi, trecerea prin vad în oraşele
Brăila şi gura Ialomiţei (Floci), păşunatul turmelor în timpul iernii, lacurile dobrogene şi
insule, sarea din docurile dunărene, inclusiv Tulcea şi Giurgiu (Turski arhivni fondove,
achiziţii noi, XVI-1/18).
Ref. şi publ.: Ştefan Andreev (ed.), Ottoman documents on Balkan Jews, XVIth-XVIIth
centuries, Sofia, 1990, p. 17-19.
381 – Pomelnic, Stepče, a doua jumătate a sec. XVI. 82 f. 21,5 x 15,5 cm. Text în
limba slavonă. La f. 15: pomelnic cu nume româneşti (ms. 1015, inv. 78/1939).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 174-175, nr. 1015; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151;
Svoden katalog, I, p. 139, nr. 370.
382 – Tipic, post 1551. Text în limba slavonă. La f. 23v-24: Stihuri la alegerea unui
voievod [din Ţările Române] (ms. 664/312).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 176; Constantinescu, Repertoriu, p. 18, nr. 76.
383 – Psaltire, 1559. Text în limba slavonă. În cuprins şi Pripealele lui Filotei
monahul de la mănăstirea Cozia (ms. 459/128).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 7-8; T. Simedrea, op. cit., p. 192; Constantinescu, Repertoriu,
p. 182, nr. 918.
384 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Radu grămăticul, fiul lui Drăghici din
Măniceşti, 1572 (25 aprilie-13 iulie). 257 f. 31 x 21 cm. Text în limba slavonă, frontispicii
BULGARIA 343
şi iniţiale ornate cu motive geometrice şi vegetale în culori. Lipsesc 81 f., dintre care
64 de la început. La f. 253v-255: postfaţa copistului cu informaţii despre împrejurările
copierii cărţii; la 256v: însemnare a ieromonahului Vasili din Târnovo: cumpărat din Ţara
Românească de la popa Crăstea, 1605 (ms. 873, inv. 28/1949).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 42-46, nr. 873; Manjo Stojanov, Răkopisnata sbirka
na Najden Gerov („Izvestija na Instituta za literatura”, 16, 1965, p. 141); Maria
Rădulescu, Un manuscris slavonesc al lui Radu din Măniceşti („Romanoslavica”, 13,
1966, p. 357-365); Petăr Atanasov, L’activité littéraire de Radul le Grammarien en
Bulgarie (contribution aux relations culturelles bulgaro-roumaines an XVl-e siècle)
(EB, 6, 1970, nr. 3, p. 74-95); Manjo Stojanov, Ukrasa na slavjanskite răkopisi v
Bălgarija, Sofia, 1973, p. 31, 134 (nr. 227); Constantinescu, Repertoriu, p. 19, nr. 83.
Reprod.: Stojanov-Kodov, Opis, III, pl. X (f. 75); Maria Rădulescu, op. cit., pl. 1-8; Petăr
Atanasov, op. cit., fig. 1-12; Manjo Stojanov, op. cit., p. 134.
385 – Apostol, scris în Ţara Românească, sec. XVI. 266 f. 32,3 x 23,5 cm. Text în
limba slavonă (ms. 95/266).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 73, nr. 95; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 12, nr. 43.
386 – Apostol, scris în Ţările Române, sec. XVI. 185 f. 32,5 x 21,5 cm. Text în
limba slavonă (ms. 102/232).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 78-79, nr. 102; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 12, nr. 44.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 37, c. 1-195.
387 – Apostol, scris în Ţara Românească, sec. XVI. 341 f. 28,5 x 18 cm. Text în
limba slavonă. La f. 159: însemnare nedatată despre lupte ruso-turce şi ocuparea oraşelor
Bucureşti, Tighina, Hotin, Isaccea şi împrejurimile (ms. 507/158).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 43-44, nr. 507; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 15, nr. 62.
388 – Apostol şi Evangheliar, sec. XVI. La f. 71: însemnări din Ţara Românească,
sec. XVI (ms. 513/ 254).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 48-49; Constantinescu, Repertoriu, p. 15, nr. 63.
389 – Ceaslov, Ţara Românească, sec. XVI. Text în limba:slavonă (ms. 284/227).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 184; Constantinescu, Repertoriu, p. 14, nr. 52.
390 – Ceaslov, sec. XVI. 183 f. 20,5 x 15,5 cm. Text în limba slavonă, lipsesc
începutul şi sfârşitul. La f. 19-20: însemnare de posesor din Mahmudia, ţinutul Tulcea,
1870 (ms. 629/84).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 145-147, nr. 629; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152; Svoden katalog,
I, p. 118, nr. 305; Constantinescu, Repertoriu, p. 17, nr. 75.
391 – Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, scrise în Ţara
Românească, sec. XVI. 111 f. 20 x 14 cm. Text în limba slavonă, incomplet, achiziţionat
în trei etape: 1891, 90 f. (ms. 123), cumpărat de la fotograful Iv. Karastoianov, venit
din România; 8 f. (ms. 83), intrate până în 1894; 13 f. (ms. 369), înregistrate în 1921
(ms. 313/83, 123, 369).
344 BULGARIA
Ref.: P.A. Lavrov, Slova nakazatelnye voevody valašskogo Njagoja synu svoemu Feodosiu
(„Čtenija y Imperatorskom obščestve i drevnostej rossijskih”, 6, 1896, p. 4-16);
P.A. Syrku, K voprosti o podlinnike Pouĉenij valašsjkogo gospodarja Ioana Njagoe k
svoemu synu Feodosiju („Izvestija Otdelenija russkogo jazyka i slovennosti, I.A.N.”,
5, 1900, kn. 4, p. 1284-1307); A. Jacimirskij, Valšskij Mark Avrelij i jego poucenija
(„Izvestija Otdelenija russkogo jazyka i slovennosti, I.A.N.,” 10, 1905, kn. 4,
p. 339-374); Conev, Opis, I, p. 260-261, nr. 313; II, p. 410, nr. 478; G. Mihăilă, Două
fragmente inedite din textul slavon al „Învăţăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său
Teodosie” („Romanoslavica”, 14, 1967, p. 359-364); Damian Bogdan, 13 file inedite
din cel de-al doilea arhetip al „Învăţăturilor lui Neagoe Basarab” („Revista de
istorie şi teorie literară”, 17, 1968, nr. 3, p. 487-497); G. Mihăilă, Originalul slavon al
„Învăţăturilor” şi formaţia culturală a lui Neagoe Basarab, în Învăţăturile lui Neagoe
Basarab către fiul său Theodosie, ed. Florica Moisil şi Dan Zamfirescu, Buc., 1970,
p. 57-104; idem, Date noi despre originalul slavon al „Învăţăturilor lui Neagoe
Basarab”şi critica unei ipoteze neîntemeiate, în Contribuţii la istoria culturii
şi literaturii române vechi, Buc., 1972, p. 327-338; idem, Poučenjata na Njagoe
Basarab (1512-1521) zabeležitelna tvorba na slavjano-rumănskata literatura
(„Studia balcanica”, 8, 1974, p. 71-86); Constantinescu, Repertoriu, p. 14, nr. 54;
p. 18, nr. 79.
Publ.: P.A. Lavrov, Slova nakazatelnyja voevody Valašskogo Njagoja k synu Feodosiju,
St. Peterburg, 1904; P.P. Panaitescu, Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, Buc.,
1959, p. 215-316; G. Mihăilă, în „Romanoslavica”, 14, 1967, p. 364-375 (13 f.,
ms. 369); idem, Fragmentele păstrate din originalul slavon al Învăţăturilor lui
Neagoe Basarab, în Învăţăturile..., ed. cit., p. 353-418.
Reprod.: P.A. Lavrov, op. cit., file din ms. 83 şi 123; G. Mihăilă în „Romanoslavica”,
14, 1967, 13 f. din ms. 369; Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 39, c. 1-111, 352-464;
Biblioteca Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, mf.
392 – Minei, scris în Moldova, sec. XVI. Fragment 4 f. 30,5 x 20 cm. Text în limba
slavonă. La f. 4: însemnare a preotului Cosma din Moisea (ms. 549/415).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 66-67, nr. 549; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 16, nr. 65.
393 – Minei, scris în Ţările Române, sec. XVI. 19 f. disparate. 30,5 x 20,5 cm. Text
în limba slavonă (ms. 550/13).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 67, nr. 550; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 16, nr. 66.
394 – Minei pe luna aprilie, scris în Moldova, sec. XVI, din porunca doamnei
Ruxandra, pentru mănăstirea Agapia. 127 f. 31 x 20 cm. Text în limba slavonă. La f. 127:
colofonul. Însemnări în limba română pe prima copertă şi la f. 127, din 1742 şi 1770, de la
mănăstirea Agapia (ms. 537/448).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 60-61, nr. 537; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52;
E. Turdeanu, Manuscrisele robite de cazaci la 1653 („Fiinţa românească”, 4, 1966,
p. 143-146) (atribuie manuscrisul domniţei Ruxandra Lupu, sec. XVII);
Constantinescu, Repertoriu, p. 16, nr. 64.
BULGARIA 345
395 – Minei de obşte, scris în Ţara Românească, sec. XVI. 164 f. 31,2 x 21,2 cm.
Text în limba slavonă. Manuscris dezmembrat: 95 f. în ms. 282; 67 f., în ms. 323; 2 f. în
ms. 276 (ms. 134/276, 282, 323).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 97, nr. 134; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 13, nr. 46.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 36, c. 1-90.
396 – Psaltire, Ţara Românească, sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. 5/221).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 5-6; Constantinescu, Repertoriu, p. 10, nr. 34.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 38, c. 308-372.
397 – Psaltire, sec. XVI. 148 f. 21 x 15 cm. Text în limba slavonă. Comentarii la
text în limba română. Provine de la mănăstirea Zografu (ms. 837; inv. 10/1929).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 11-12, nr. 837; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151;
Constantinescu, Repertoriu, p. 19, nr. 81.
398 – Psaltire, sec. XVI. 92 f. 20,5 x 15 cm. Text în limba slavonă, frontispicii
ornate. La f. 76: însemnare de grămăticul Zaharia din Copăceni (ms. 840, inv. 79/1939).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 13-14, nr. 840; Şt. Godorogea, op. cit., p. 150;
Constantinescu, Repertoriu, p. 19, nr. 82.
399 – Sbornic, sec. XVI. 174 f. 18,5 x 13,5 cm. Text în limba slavonă. Cuprinde
legende apocrife şi Letopis de la facerea lumii, cu menţionarea românilor între popoarele
şi limbile lumii (f. 91) şi a campaniei lui Sinan-paşa în Ţara Românească, 1595 (f. 93v)
(ms. 309/68).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 254-257, nr. 309; Svoden katalog, I, p. 137, nr. 365.
400 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. 485/332).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 22; Constantinescu, Repertoriu, p. 15, nr. 61.
401 – Tetraevanghel, scris în Ţările Române, sec. XVI. 293 f. 30,5 x 21 cm. Text în
limba slavonă. La f. 1-9: însemnare în limba română privind cumpărarea manuscrisului de
Grigori Buhac şi dăruirea lui unei biserici de sat în 13 iulie 1777 (ms. 43/285).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 38-39, nr. 43; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 11, nr. 36.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 35, c. 1-76.
402 – Tetraevanghel, scris în Moldova, sec. XVI. 270 f., 30 x 19 cm. Text în limba
slavonă, frontispicii ornate. La f. 54: însemnare în limba română din 9 februarie 1779, a
preotului Dimitrie din satul Zahor (probabil Zagor, jud. Mureş) (ms. 45/212).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 40-41, nr. 45; Mihailovici, Mărturii româneşti,
p. 51; Constantinescu, Repertoriu, p. 11, nr. 37.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 35, c. 77-350.
403 – Tetraevanghel, scris în Ţara Românească, sec. XVI. 175 f. 29 x 21,5 cm.
Text în limba slavonă. Lipsesc începutul şi sfârşitul. Frontispicii ornate. Manuscris
dezmembrat: 136 f. în ms. 255; 36 f. în ms. 358 (ms. 46/255, 358).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 41, nr. 46; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 11, nr. 38.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 35, c. 351-400.
346 BULGARIA
404 – Tetraevanghel, scris în Ţara Românească, sec. XVI. 256 f. 31,5 x 20 cm. Text
în limba slavonă fără început. Însemnare în limba română f. 256v: listă de cărţi şi veşminte
dăruite bisericii din Ivăneşti (ms. 47/231).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 41-42, nr. 47; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 11, nr. 39.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 35, c. 401-659.
405 – Tetraevanghel, scris în Ţara Românească, sec. XVI. 293 f. 30 x 20,2 cm.
Text în limba slavonă, lipsuri la început, mijloc şi sfârşit. Însemnări de posesori români:
Miron, 1655 (f. 217v), Radu din Bucureşti ş.a., 1688 (f. 2) şi însemnare nedatată în limba
română de răscumpărare „din ţara tătărască” de către Ieremia, care l-a dăruit unei biserici
cu hramul Sf. Nicolae (f. 217v) (ms. 48/233).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 42-43, nr. 48; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52; Şt. Godorogea,
op. cit., p. 151; Constantinescu, Repertoriu, p. 12, nr. 40.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 39, c. 1-299.
406 – Tetraevanghel, scris în Moldova, sec. XVI. 226 f., 29 x 19 cm. Text în limba
slavonă, lipseşte sfârşitul (ms. 50/215).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 44, nr. 50; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 12, nr. 41.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 39, c. 300-51.
407 – Tetraevanghel, scris în Moldova, sec. XVI. 509 f. 29 x 19 cm. Text în limba
slavonă. Miniaturi reprezentând pe evanghelişti, frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi
culori (ms. 52/6).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 45-47, nr. 52; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 12, nr. 42.
408 – Tetraevanghel, sec. XVI. 401 f., 28 x 20,5 cm. Text în limba slavonă. Miniaturi
reprezentând evangheliştii, frontispicii şi iniţiale ornate. La f. 4 şi 296v, pomelnice cu
nume din Ţările Române (ms. 484/136).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 20-22, nr. 484; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152; Svoden katalog, 1,
p. 180, nr. 481; Constantinescu, Repertoriu, p. 15, nr. 60.
409 – Tetraevanghel, sec. XVI. 204 f. 30 x 20 cm. Text în limba slavonă. Pe
prima copertă, însemnare din 15 august 1760 de „Constantin pisar din Craiova, Ţara
Românească” (ms. 491/348).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 28, nr. 491; Şt. Godorogea, op. cit., p. 150.
410 – Trebnic, scris în Ţara Românească, sec. XVI. 57 f. 20 x 15,3 cm. Text în limba
slavonă (ms. 615/118).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 122-123, nr. 615; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 17, nr. 74.
411 – Triod înflorit, scris în Ţara Românească, sec. XVI. 236 f. 31 x 19,5 cm. Text
în limba slavonă. Lipsesc file la început, mijloc şi sfârşit (ms. 226/230).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 146-147, nr. 226; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 13, nr. 48.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 36, c. 247-290.
BULGARIA 347
412 – Triod înflorit, scris în Moldova, sec. XVI. Fragment 6 f. 30,5 x 20 cm. Text în
limba slavonă (ms. 588/416).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 101, nr. 588; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 16, nr. 69.
413 – Molitvenic, Moldova, sfârşitul sec. XVI. Text în limba slavonă. La f. 202-210:
Canonul Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (ms. 996).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 149-150; Constantinescu, Repertoriu, p. 19, nr. 85.
414 – Ceaslov, [Ţările Române], sec. XVI, 173 f. Text în limba slavonă (ms. 284).
Ref.: Zlatca Iuffu, Manuscrisele slavo-române din Biblioteca Naţională din Sofia, în Elena
Linţa (coord.), Din istoricul slavisticii româneşti, Buc., 1982, p. 198 (provenienţa
stabilită după hârtie, filigran şi ortografie).
415 – Minei, [Ţările Române], sec. XVI, 142 f. Text în limba slavonă (ms. 131).
Ref.: ibidem, p. 197 (provenienţa).
416 – Minei, [Ţările Române], sec. XVI, 277 f. Text în limba slavonă (ms. 545).
Ref.: ibidem, p. 199 (provenienţa).
417 – Minei, [Ţările Române], sec. XVI, 23 f. Text în limba slavonă (ms. 917).
Ref.: ibidem, p. 199 (provenienţa).
418 – Minei cu proloage, [Ţările Române], sec. XVI, 265 f. Text în limba slavonă
(ms. 908).
Ref.: ibidem, p. 199 (provenienţa).
419 – Sbornic de învăţături, [Ţările Române], sec. XVI, 191 f. Text în limba slavonă
(ms. 318).
Ref.: ibidem, p. 199 (provenienţa).
420 – Tetraevanghel, [Ţările Române], sec. XVI, 294 f. Text în limba slavonă.
Titlurile şi iniţialele cu roşu. La p. 3, 209v şi 278: însemnări în limba română.
Ref.: ibidem, p. 197.
421 – Tetraevanghel, [Ţările Române], sec. XVI, 251 f. (ms. 49).
Ref.: ibidem, p. 197 (provenienţa).
422 – Tipic, [Ţările Române], sec. XVI, 227 f. Text în limba slavonă (ms. 291).
Ref.: ibidem, p. 198-199 (provenienţa).
423 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI, 310 f. Text în limba slavonă (ms. 485).
Ref.: ibidem, p. 199 (provenienţa); Constantinescu, Repertoriu, p. 15, nr. 61.
424 – Octoih scris în Ţara Românească, sec. XVI-XVII. 8 f. 32 x 20,5 cm. Text în
limba slavonă (ms. 571/419).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 81, nr. 571; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 16, nr. 67.
425 – Sbornic, sec. XVI-XVII. 324 f. 24,5 x 13 cm. Text în limba slavonă. Lipsesc
începutul şi sfârşitul. La f. 162v: pomelnic de nume româneşti. Manuscris dezmembrat:
f. 1-276, în ms. 508; f. 277-324, în ms. 340 (ms. 320/340, 508).
348 BULGARIA
Ref.: Conev, Opis, I, p. 280-295, nr. 320; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 14, nr. 56.
426 – Tetraevanghel, Ţara Românească, sec. XVI-XVII. 218 f. 34 x 23 cm. Text în
limba slavonă. Lipseşte sfârşitul, frontispicii şi iniţiale ornate (ms. 495/360).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 30, nr. 495.
427 – Sbornic, sec. XVI – începutul sec. XVII, scris de mâini diferite. 113 f. 19,5
x 14,5 cm. Text în limba slavonă. Filele 1-6 scrise în Ţara Românească; f. 8-44: molitve şi
Cuvânt al lui Epifanie din Cipru; f. 45-112: Ceaslov copiat de Dragul, diac, din porunca
duhovnicului Varlaam, 30 iunie 1605 (ms. 277/220).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 179-180, nr. 277; Svoden katalog, I, p. 154, nr. 47.
428 – Minei, [Ţările Române], sec. XVI şi XVII. 356 f. Text în limba slavonă
(ms. 161).
Ref.: Zlatka Iuffu, op. cit., p. 198 (provenienţa).
429 – Mustafa Selaniki, Tārīh [Cronică], circa 1600, cuprinzând informaţii despre
Ţările Române din 1565-1599. Copie.
Ref. şi publ.: Mihail Guboglu, Cronici turceşti, I, p. 357-398; idem, Crestomaţie turcă,
p. 377-388.
430 – Slujebnic arhieresc, începutul sec. XVII. 181 f. 19,5 x 14,5 f. Text în limba
slavonă. La f. 80: însemnare, nedatată, în limba română (ms. 954; inv. 3/1936).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 808-809, nr. 954; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151;
Constantinescu, Repertoriu, p. 19, nr. 84.
431 – Minei pe luna iunie, scris la mănăstirea Cozia, din porunca stareţului Pahomie,
1613 (10 octombrie 1612 – 8 februarie 1613). 159 f. 30,5 x 20 cm. Text în limba slavonă.
La f. 151: însemnarea copistului; alte însemnări nedatate, în limba română (ms. 164/79).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 111-112, nr. 164; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 13, nr. 47.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 36, c. 91-246.
432 – Cazanie, Moldova, 1626. Text în limba slavonă (ms. 304/278, 348, 39).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 241-244; Constantinescu, Repertoriu, p. 14, nr. 53.
Reprod.: B. A. R., mf. 96; Arh. Naţ. Rom., fotocopie.
433 – Letopiseţ, 1627. 4 + 469 f. 30 x 20 cm. Text în limba slavonă. Cuprinde şi
informaţii de istorie românească (ms. 774/366).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 438-439; Constantinescu, Repertoriu, p. 18, nr. 80.
Publ.: Conev, Opis, II, p. 439-468 (fragment).
434 – Pomelnic, Etropole, 1648 – sfârşitul sec. XIX. 108 f. 21 x 15,5 cm.
Cuprinde şi nume româneşti, precum şi localităţile Bucureşti, Craiova, Caraş (ms. 1017;
inv. 71/1956).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 176-179, nr. 1017; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152;
Svoden katalog, I, p. 170, nr. 456.
435 – Necolai Dascălul, Pateric, 4 martie 1686. 247 + 2 + 2 f. 18,5 x 14 cm. Text
în limba română. Lipsesc începutul şi sfârşitul. La f. 140v: însemnarea copistului; la
BULGARIA 349
f. 52v, 70v, 99v, 118v ş.a.: ştampilă cu inscripţia ieroschim. Ştefan; pe f. 140v şi pe ultima
filă albă: însemnare în limba română, din 8 septembrie 1862, a monahului Arca, privind
o notă găsită în manuscris despre relegarea acestuia la schitul Găvanele (jud. Buzău)
(ms. rom. 1).
Ref.: Maria Rădulescu, Manuscrise româneşti în Biblioteca Naţională „Chiril şi Metodie”
din Sofia („Romanoslavica”, 12, 1965, p. 253-254); Şt. Godorogea, op. cit., p. 149;
Manjo Stojanov, Opis na grăckite i drugi čuždoezični răkopisi v Narodna Biblioteka
„Kiril i Metodij”, Sofia, 1973, p. 173-175; Constantinescu, Repertoriu, p. 238,
nr. 1198.
436 – Alexandria, sec. XVII. 181 f. 14,6 x 10,4, cm. Text în limba slavonă. La
f. 180v: însemnare despre cutremurul din 21 ianuarie 1685, „în zilele lui Dimitraşcu vodă
[Cantacuzino] al Ţării Moldovei”. Pe foaia de gardă: însemnare din 1688 despre o călătorie
la Lipoveşti (ms. 434/627).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 449-450, m. 434; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Svoden katalog,
I, p. 209-210, nr. 578.
437 – Ioan Cariofil, Egcheiridion peri tinōn aporiōn kai lyseōn, sec. XVII. Copie
sec. XIX. 59 f. + 24 f. albe. 20,5 x 15,3 cm. Text în limba greacă. Lucrare scrisă pentru
Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, tipărită la Snagov, 1697 (ms. gr. 108).
Ref.: Manjo Stojanov, op. cit., p. 113.
438 – Damaschin, sec. XVII. 235 + 3 f. 27 x 18 cm. Text în limba slavonă. Cumpărat
în 1697-1698 de satul Protopopinţi. Pe primele 3 file de gardă: relatare a unor evenimente
din 1815-1826, între care mişcarea lui Tudor Vladimirescu şi acţiunile represive de la
Galaţi, Huşi, Bucureşti, Craiova şi Iaşi (ms. 708/238).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 339-347, nr. 708; Svoden katalog, I, p. 218, nr. 602.
439 – Psaltire, scrisă în Ţara Românească, sec. XVII. 278 f. 29 x 21 cm. Text în
limba slavonă. Frontispicii ornate. La f. 10-14: însemnare în limba română din 1725,
privind relegarea manuscrisului la mănăstirea Agapia, de către ieromonahul Sava (ms.
461/216).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 9, nr. 461; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52; Constantinescu,
Repertoriu, p. 15, nr. 58.
440 – Psaltire, scrisă în Ţara Românească, sec. XVII. 164 f. 15 x 20 cm
(ms. 463/57).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 10-11, nr. 463; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 15, nr. 59.
441 – Sbornic, scris în Moldova, sec. XVII. 317 f. 32 x 19,5 cm. Text în limba
slavonă. Cuprinde învăţături şi predici, însemnări pe coperta II, din 1641 (în slavonă) şi
[1661-1690] (în română), de diacul Radu din Berivoii Mici (jud. Făgăraş). (ms. 317/213).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 275-278, nr. 317; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 14, nr. 55.
442 – Sbornic, sec. XVII. 306 f. 29,5 x 20 cm. Text în limba slavonă. Cuprinde
texte patristice şi la f. 153-161, predică la Sf. Gheorghe, atribuită lui Grigore Ţamblac,
scrisă în Moldova. La f. 172v: însemnare nedatată, în limba română, de grămăticul Matei
(ms. 1050; inv. 62/1956).
350 BULGARIA
Ref.: Conev, Opis, II, p. 305-312, nr. 1050; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Svoden katalog,
I, p. 198, nr. 541.
443 – Triod al postului, scris în Moldova, sec XVII. 279 f. 32 x 21 cm. Text în limba
slavonă. La f. 279: însemnare în limba română din mănăstirea Topliţa, 1742 (ms. 229/214).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 148, nr. 229; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 13, nr. 49.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 36, c. 491-548.
444 – Sbornic, scris în Ţările Române, 1732-1733, 117 f. 15,4 x 10 cm. Text în
limba română, lipsesc începutul şi sfârşitul. Cuprinde rugăciuni (f. 1-9, 35-90, 104-117),
extrase din Gromovnic (f. 10-27), Trepetnic (f. 30-35) şi Pascalie, începând cu anul 1733
(f. 91-103) (ms. rom. 2/64).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 517-518, nr. 582; Mihailovici, op. cit., p. 25; Maria Rădulescu,
op. cit., p. 255; Şt. Godorogea, op. cit., p. 150; Manjo Stojanov, op. cit., p. 175-176;
Constantinescu, Repertoriu, p. 237, nr. 1196.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 42, c. 3-350.
445 – Sbornic, 1739. 84 f. 15 x 10 cm. Text în limbile română, slavonă, bulgară şi
greacă (lipseşte începutul, 1 f. între f. 16-17, 1 f. între f. 49-50 şi sfârşitul). Cuprinde: la
f. 1-19, fragment de pateric (sl.); f. 19v-30: fragment de minei şi gromovnic ş.a. (bg.);
f. 30-54: învăţături şi rugăciuni (rom.); f. 54: rugăciune (gr.); f. 54-84: Cele şapte taine
(rom.) (ms. rom. 3).
Ref.: Manjo Stojanov, op. cit., p. 176-177; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152; Constantinescu,
Repertoriu, p. 238, nr. 1199.
446 – Orânduiala logofeţilor Mitropoliei, care ce treabă trebuie să facă, a
mitropolitului Grigorie al Ţării Româneşti, l noiembrie 1777. 73,5 x 50 cm (ms. 584/396).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 518, nr. 584; Olimpia Guţu, Cercetări în arhive de peste hotare.
R.P. Bulgaria (RA, 1959, nr. 4, p. 448); Constantinescu, Repertoriu, p. 16, nr. 68.
Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 25-28 (cu indicaţia: Arhiv na Văzraždmie).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 42, c. 351-516.
447 – Cronograf, scris în Ţările Române, 1782. 497 f. 30,5 x 21 cm. Text în limba
română (lipsesc începutul şi sfârşitul). Cuprinde istoria de la începutul lumii până la
sultanul Murad (1623-1640), iar de la f. 430v, tratate teologice. Provine de la familia
Andone Petre din Constanţa (ms. rom. 4).
Ref.: Manjo Stojanov, Die fremdsprachigen (nichtslawischen) Handschriften in der
Nationalibibliothek zu Sofia, în Actes du premier Congrès international des études
balkaniques et sud-est européennes, IV, Sofia, 1969, p. 496; Maria Rădulescu, op. cit.,
p. 256; nr. 4; Şt. Godorogea, op. cit., p. 150; Manjo Stojanov, Opis na grăcite i drugi
čuždoezični răkopisi v Narodna Biblioteka „Kiril i Metodij”, p. 177; Constantinescu,
Repertoriu, p. 238, nr. 1200.
448 – Sbornic, scris de Ieronim monahul pentru Manasie de la Poiana Mărului,
1783. 130 f. 18 x 14,5 cm. Cuprinde texte din Sf. Nil Sorski, Simeon Noul Teolog şi
Grigore Sinaitul (ms. 1071, inv. 6/1952).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 376-379, nr. 1071.
BULGARIA 351
Ref.: V.S. Kiselkov, Sofronij Vračanski, Život i tvorčestvo, Sofia, 1963, p. 141-147,
186-201; Afrodita Alexieva, Sofronij Vrăčanski-traducteur du „Theatron politikon”
(EB, 15, 1979, nr. 1, p. 63); Stojanov, BVK, I, p. 337, nr. 7189.
467 – Grăždanskoe pozorište, 1809. Traducere de Sofronij Vračanski a cărţii lui
Ambrosius Marlianus Theatrum politicum, după ed. Veneţia, 1802, a versiunii greceşti
patronate de Nicolae Mavrocordat. 5 + 349 f. 23,5 x 18,7 cm (ms. 357/92).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 393-396, nr. 357; Matejič, Supplemental Checklist, I, p. 21,
nr. 357/92; Afrodita Alexieva, op. cit., p. 63-85; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151.
Reprod.: OSU, HR.
468 – Miscelaneu, 1809. 272 f. 22 x 16,14 cm. Text în limba greacă. În cuprins,
canoane şi texte patristice. Provine din România (ms. gr. 58).
Ref.: Manjo Stojanov, op. cit., p. 66-67.
Reprod.: ibidem, pl. 14 (f. 4).
469 – Istoria lui [sic] na veliki car Alexandru na unuj vreme kogito beše va letoto
na sveta 5250 gudini ot Adama. Traducere din limba română în limba bulgară de Popa
Spas, fiul lui Hristu din Plevna, şi Lazăr, fiul lui Dumitru, la Caracal, 1813, după Istoriia a
Alexandrului celui Mare, s.l., 1809. 52 f. 23 x 17 cm (ms. 1107, inv. 19/1929).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 440-441, nr. 1107; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
470 – Alexandria. Traducere în limba bulgară din limba română de Popa Spas, fiul
lui Hristu, şi Lazăr, fiul lui Dumitru, la Caracal, 1813. Copie din 1814 de Popa Spas. 96 f.
21,5 x 15,5 cm. La f. 87v-88: cântece bisericeşti şi rugăciuni în limbile română şi bulgară;
la f. 8, 9v, 83, 85: însemnări ale copistului despre călătorii la Caracal şi episoade din cursul
războaielor ruso-turce din 1810, 1814, 1828 (ms. 1108; inv. 1011/2/1924).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 441-444, nr. 1108; Gh. Dancev, Traduceri ale
„Alexandriei” din limba română în limba bulgară modernă („Romanoslavica”, 15,
1967, p. 109-118); Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
471 – Istoria lui Alexandru. Traducere în limba bulgară din limba română de
Ioan Rajkovič Kifalov din Teteven, post 1824, după ed. a 3-a [Bucureşti], 1824. 8 f.
(ms. 797/124, nr. 3).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 486, nr. 797; Gh. Dancev, op. cit., p. 109-118.
472 – Alexandria. Traducere în limba bulgară din limba română de Daskal Todor
Pirdopski, 1826. 189 f. 15 x 9,5 cm (ms. 1110, inv. 642/3/1928).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 444-445, nr. 1110; Gh. Dancev, op. cit., p. 109-118.
473 – Alexandria. Traducere în limba bulgară din limba română, post 1826. 244
f. 10 x 9 cm. Copie după traducerea dascălului Todor Pirdopski, din 1826 (ms. 1111,
inv. 21/1929).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 445-446, nr. 1111.
474 – Trebnic, 1826. 58 f. 15 x 10 cm. Text în limba slavonă. La f. 40v: însemnare a
monahului Epifanie de la Rila privind folosirea textului din Euhologhionul mitropolitului
Petru Movilă (Kiev, 1646) la scrierea manuscrisului (ms. 1164, inv. 22/1964).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 22-23, nr. 1164; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
354 BULGARIA
Sf. Nicolae; la f. 135v: însemnare în limba slavonă, din 1642, privind răscumpărarea cărţii
din satul Pănade (jud. Alba) de Dan Simon pentru Biserica Sf. Nicolae din Gârbova de
Sus (jud. Alba); la f. 215v: însemnări româneşti din 1733. Cumpărată la Bucureşti de Ivan
Grudov (cota 260).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 477-478, nr. 466; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52; P.P.
Panaitescu, Octoihul lui Macarie şi originile tipografiei în Ţara Românească (BOR,
57, 1939, p. 532); BRV, IV, p. 167, nr. 3; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152; Viktorija
Tileva, Răkopisno-dokumentalen Centăr pri Narodna Biblioteka „Kiril i Metodij”,
în Stefka Slavova (ş.a.), Arhivite v Bălgarija, Sofia, 1986, p. 70.
512 – Tetraevanghel, tipărit de Macarie, Târgovişte, 1512. Fragmente. 5 f. (cotele
58, 334, 352, 400, 406, între care fragmente din Mineiul de praznice tipărit de Božidar
Vukovič, 1538).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 495, nr. 506.
513 – Triod al postului, tipărit de Coresi, Braşov, 1578. 191 f. Exemplar incomplet.
Fila 1 este luată dintr-un Tetraevanghel (Bălgrad, 1579) (cota 17).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 483-484, nr. 480; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52;
Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
514 – Tetraevanghel, tipărit de diaconul Lorinţ, Bălgrad, 1579. 22 f. Exemplar
provenit din biserica Sf. Ioan Bracigovo (cota 573).
Ref.: K. Jireček, Ein Kirchenslavischer Druck aus Karlsburg, vom J. 1572 („Archiv für
slavische Philologie”, 8, 1884, p. 132); BRV, I, p. 75, nr. 24; Conev, Opis, I, p. 479,
nr. 468; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
515 – Tetraevanghel, tipărit de diaconul Lorinţ, Bălgrad, 1579. 188 f. Exemplar
incomplet (lipseşte sfârşitul). La f. 188: însemnare din Šumen, 1888 (cota 244).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 479, nr. 469; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
516 – Tetraevanghel, tipărit de Coresi şi Mănăilă, Braşov, 1579, 197 f. (RC, 579, 1).
Ref.: Maria Rădulescu, Tipărituri româneşti în limba slavonă în Biblioteca Naţională din
Sofia („Romanoslavica”, 6, 1962, p. 261).
518 – Tetraevanghel, tipărit de Lavrentie la Mănăstirea Plumbuita, 1582. Fragment.
17 f. intercalate într-un manuscris din sec. XVI, la f. 181, 300-308, 325-331.
Ref.: Conev, Opis, II, p. 29; Ludovic Demény, Tiparniţa bucureşteană din secolul al
XVI-lea („Studii”, 25, 1972, nr. 2, p. 207, 209); idem, Când s-a tipărit prima carte
bucureşteană (MI, 6, 1972, nr. 10, p. 47); Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
519 – Tetraevanghel, Ţările Române, 1583 (?). 196 f. Exemplar incomplet
(RC 579.6).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 479, nr. 470 (datare 1579, Braşov); Mihailovici, Mărturii româneşti,
p. 52 (datare 1579, Braşov); Maria Rădulescu, op. cit., p. 264-265.
520 – Psaltire cu Sinaxar, Govora, 1638-1641. 363 f. Lipsesc f. 354 şi 359
(RC 641.1).
Ref.: Maria Rădulescu, op. cit., p. 262-263; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152 (semnalează
3 exemplare).
BULGARIA 359
533 – Tetraevanghel, Kiev, ante 1719. Ediţie ilustrată. 366 f. Exemplar incomplet
(fără început şi sfârşit). La f. 123v-138: însemnare de donaţie, în limba română, a lui
Pană Negoescu velvornic, bisericii Simnişna [?] „den Ţara Ardealului”, cu hramul
Sf. Gheorghe, la 28 martie 1719 (cota 18).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 480, nr. 471; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 53; Şt. Godorogea,
op. cit., p. 151.
534 – Ceaslov cu Sinaxar, [Bucureşti, 1731 ?] (RC XVIII. 21).
Ref.: Maria Rădulescu, op. cit., p. 163.
Reprod.: ibidem, p. 266, fig. 1-4 (p. 19, 42, 124, 230).
535 – Hristofor Žefarovič, Stematografia, Viena, 1741. Cuprinde şi stemele Ţărilor
Române. 2 exemplare: (1) cumpărat la Bucureşti de Ivan Grudov (cota 429); (2) colligatum
cu: Paisie Hilendarski, Istoria slavjano-bolgarska, 1784 (ms. 431).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 495, nr. 507 (cota 429), nr. 508 (ms. 431); Viktorija Tileva,
op. cit., p. 70.
536 – Emmanuel Romanitis, O metanoōn didaskomenos, Veneţia, 1742, dedicată
lui Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei.
Ref.: Stojanov, p. 46, nr. 266; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 316, nr. 4271.
537 – Evanghelie tipărită de Barbu Bucureşteanul şi Grigorie, Bucureşti, 1750.
Ref.: Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
538 – Psaltire, Bucureşti, 1754.
Ref.: ibidem.
539 – Georgios Konstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...] Lexikon
tetraglōsson, I, Veneţia, 1757, dedicat domnitorului Constantin Mavrocordat.
Ref.: Stojanov, p. 49, nr. 303; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, nr. 3151.
540 – [Staurinos Vestiarios], Diīgīsis ōraiotatī tou Michaīl Voïvoda. Istoria tōn kata
tīn Ougkravlachian telesthentōn [...] para [...] mītropolitou Myreōn kyriou Matthaiou [...],
Veneţia, 1760 (R. GR. 768.2).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, nr. 5408; II, p. 252, nr. *657 a.
541 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1761. Cronică universală
compilată la Iaşi, din porunca lui Petru Şchiopul.
Ref.: Stojanov, p. 50, nr. 317; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 155, nr. 2087.
542 – Ludovico Antonio Muratori, Īthikī filosofia, metafrastheista [...] para [...]
Iōsīpou [...] Moisiodakos, I-II, Veneţia, 1761-1762 (col. Averkim).
Ref.: Stojanov, p. 50, nr. 300; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 319, nr. 4350.
543 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, I-II. Leipzig, 1766. Ediţie dedicată
Elenei Mavrocordat, doamna Ţării Româneşti.
Ref.: Stojanov, p. 51, nr. 339; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, nr. 1906.
544 – Nichifor Theotokis, Stoicheia fysikīs, I-II, Leipzig, 1766. Manual folosit la
Academia domnească din Iaşi, unde autorul a fost profesor şi director.
Ref.: Stojanov, p. 52, nr. 344; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5613.
BULGARIA 361
557 – Dimitrie Nicolae Darvari, Eisagōgī eis tīn ellīnikīn glōssan, Viena, 1798.
Ref.: Stojanov, p. 70, nr. 605; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 611, nr. 1909.
558 – P. Ovidius, Tōn metamorfoseōn vivlia XV, I-II, Veneţia, 1798. Traducere
din limba latină dedicată lui Constantin Hangerli, domnul Ţării Româneşti (3 tiraje,
1798-1802, cu data 1798).
Ref.: Stojanov, p. 70, nr. 609; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 340, nr. 4565-4567.
559 – Chrysoun egkolpion ītoi Kevītos Pinax kai Epiktītou Egcheiridion,
metafrasthenta [...] ypo Dīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena, 1799.
Ref.: Stojanov, p. 71, nr. 617; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 128, nr. 17.
560 – Psaltire, ed. rusă, sfârşitul sec. XVIII. Exemplar incomplet (fără început şi
sfârşit). La f. 93: însemnare din 10 august 1842 despre călătoria la Bucureşti a preotului
loan Valčov din Gabrovo (cota 264).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 477, nr. 463.
561 – Catavasier, sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX. În limba română.
Exemplar incomplet (cota 468).
Ref.: ibidem, p. 508, nr. 554; Şt. Godorogea, op. cit., p. 153.
562 – Psaltire, sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX. În limba română.
Exemplar incomplet (cota 193).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 508, nr. 553.
563 – Daniel Moscopoleanul, Eisagōgī didaskalia periechousa Lexikon tetraglōsson
tōn tessarōn koinōn dialektōn ītoi tīs haples romaïkīs, tīs en Moisia vlavikīs, tīs voulgarikīs
kai tīs albanitikīs, Viena, 1802. Dicţionar grec-român-bulgar-albanez, dedicat lui Nectarie
din Muntenia, mitropolit al Pelagoniei şi exarh al Bulgariei.
Ref.: Stojanov, p. 73, nr. 644.
564 – Neofit, Înfruntarea jidovilor, Iaşi, 1803.
Ref.: Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
565 – Mihai Cantacuzino, Istoria tīs Vlachias, [traducere de fraţii Tunusli], Viena,
1806.
Ref.: Stojanov, p. 84, nr. 755.
566 – Nicolae Caragea, ([fost] domn al Ţării Româneşti), Grammatikīs gallikīs
akrivīs didaskalia, Viena, 1806.
Ref.: Stojanov, p. 83, nr. 746.
567 – Kiriakodromion sireč Nedelnik, Râmnic, 1806. Traducere în limba bulgară de
Sofronij Vračanski. 3 exemplare (cotele 85, 161, 302).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 498-499, nr. 520-522; Stojanov, BVK, I, p. 337, nr. 7186; Viktorija
Tileva, op. cit., p. 70.
568 – Istoria synoptikī tīs Ellados, Viena, 1807. Traducere din limba engleză,
dedicată Frăţiei greco-române din Viena; între prenumeranţi: Gheorghe Văcărescu,
Scarlat şi Matei Ghica, Nicolae Petrescu, Zamfir Greceanu, Ştefan Budişteanu, Constantin
Berindei.
Ref.: Stojanov, p. 86, nr. 773.
BULGARIA 363
598 – Sf. Ioan Damaschin, Logica. Traducere din limba greacă de Grigorie al
Argeşului, Bucureşti, 1826.
Ref.: Şt. Godorogea, op. cit., p. 153.
599 – Vasile Manole (Grigore Pleşoianu), Abeţedar grecoromanu i bulgaru in trei
limbi, Bucureşti, 1827.
Ref.: ibidem.
600 – Ceaslov, Bucureşti, 1828 (cota 171).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 501, nr. 528; BRV, III, p. 577, nr. 1362; Mihailovici, Mărturii
româneşti, p. 53; Şt. Godorogea, op. cit., p. 153.
601 – Novij Zavet sireč Cetirite Evangelj. Traducere din limba greacă de Petăr
Sapunov, Bucureşti, 1828; ed. a 2-a, Bucureşti, 1833.
Ref.: Paraschiv Angelescu, Noul Testament bulgar de la 1828. O carte apărută cu ajutorul
mitropolitului Grigorie Dascălul (BOR, 52, 1934, p. 306-323); Stojanov, BVK, I,
p. 315, nr. 6648.
602 – Novoj valahskoj i ruskoj slovar. Noao cuvinte ruseşti şi româneşti, Bucureşti,
1829.
Ref.: Şt. Godorogea, op. cit., p. 153.
603 – Ştefan Piscupescu, Oglinda sănătăţii, Bucureşti, 1829.
Ref.: ibidem.
604 – Bucoavnă pentru învăţătura pruncilor, Sibiu, 1830.
Ref.: ibidem.
605 – Psaltire, Neamţ, post 1830. Cu gravuri de Gherasie monahul şi Constantie
ieromonahul. Exemplar incomplet (lipsesc începutul şi sfârşitul) (RC XVIII, 37).
Ref.: Maria Rădulescu, op. cit., p. 263, 264.
Reprod.: ibidem, 267, fig. 5-6 (p. 46, 160).
606 – Neofit Doukas, Ī kat’epitomīn grammatikī Terpsithea, ed. a 5-a, Bucureşti,
1832 (Arbanaška sb.).
Ref.: Stojanov, p. 135, nr. 1188.
607 – Ceaslov, Sibiu, 1833.
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 53.
608 – Ch. Leroi, Ī therapeutikī methodos [...], metaphr. para Ioannou D. Mpraïla,
Odessa, 1833. Tipărită cu sprijinul a numeroşi negustori din Brăila, Bucureşti, Chişinău,
Ismail şi Odessa.
Ref.: Stojanov, p. 137, nr. 1204.
609 – Bernardin de Saint Pierre, Diīgīmata ītoi ta kata Paulon kai Virginian,
ī Indikī kalyvī, ī leschī tīs Souratīs kai periīgīsis tīs Silesias, Paris, 1834. Traducere de
dr. N. Piccolo, tipărită cu sprijinul arhim. Gavril Bistriţeanu, Ioan Manu, M. Iovanovici şi
M. Pencovici din Bucureşti şi a lui Dimitrie Hristovici din Brăila.
Ref.: Stojanov, p. 173, br. 1435.
366 BULGARIA
661 – Desjat zapovedi Božii ili kratko hristijansko poučenie, Bucureşti, 1856.
Traducere de Ilija R. Blăskov.
Ref.: ibidem, p. 17, nr. 323.
662 – Georgi J. Ikonomov, Kratkij naj-novij pismovnik, Bucureşti, 1856.
Ref.: ibidem, p. 149, nr. 3101.
663 – Serafim ieroschimonahul, Proschinitar al Sfântului Munte al Atonului,
Bucureşti, 1856. 204 p. Traducere în limba română de Varnava Luchianov (cota 467).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 509, nr. 558; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 53.
664 – „Bălgarska dnevnica”, Novi Sad, 1857. Cuprinde rubrica permanentă „Ţara
Românească şi Moldova”, redactată de G.S. Rakovski, cu informaţii despre activitatea
pregătitoare Unirii din 1859, cheltuielile (l 500 000 de groşi) impuse Ţării Româneşti
pentru întreţinerea comisarilor Marilor Puteri însărcinaţi cu supravegherea activităţii
divanurilor ad-hoc (nr. 1-18).
Ref.: Dimităr Minčev, op. cit., p. 47-48.
665 – Emanuil Vaskidovič, Kratka egkiklopedija za deca, partea I, Bucureşti,
[1857].
Ref.: Stojanov, BVK, I, p. 44, nr. 988.
666 – Čudesa na svjatago Nikolaja Mirlikijskago čudotvorca, Bucureşti, 1858.
Traducere de Todor T. Hrulev.
Ref.: ibidem, p. 367, nr. 7794.
667 – Drevnja egipetska istorija, Bucureşti, 1858. Traducere de N. Grănčarov.
Ref.: ibidem, p. 71, nr. 1476.
668 – Todor T. Hrulev, Kratăk molitvenik, Bucureşti, 1858.
Ref.: ibidem, p. 366, nr. 7789.
669 – Todor T. Hrulev, Kratka aritmetika za načalnite učenici, Bucureşti, 1858.
Ref.: ibidem, p. 366, nr. 7787.
670 – Todor T. Hrulev, Kratka geographija ili zemleopisanie, Bucureşti, 1858;
ed. a 3-a, Brăila, 1863.
Ref.: ibidem, p. 366, nr. 7790.
671 – Kratăk katihizis, traducere de Todor T. Hrulev, Bucureşti, 1858; ed. a 3-a,
Bucureşti, 1864.
Ref.: ibidem, p. 366, nr. 7791.
672 – Kratka sveštena istorija, Bucureşti, 1858. Traducere de Todor T. Hrulev.
Ref.: ibidem, p. 366, nr. 7792.
673 – Ižica Dositeja Obradoviča, traducere de Todor T. Hrulev, Bucureşti, 1858;
ed. a 2-a, Bucureşti, 1864.
Ref.: ibidem, p. 367, nr. 7795.
674 – Svitok ili molitva kăm Presveta Bogorodica, traducere de Todor T. Hrulev,
Bucureşti, 1858.
Ref.: ibidem, p. 367, nr. 7793.
BULGARIA 371
689 – Ivan Čorapčiev, V.D. Markov, Skoroučaštij francuzin ili siguren i lesen učitel
[...], Bucureşti, 1863.
Ref.: ibidem, p. 374, nr. 7942.
690 – Djado Silvestru i negovjat zavet. Silvestru Penu şi testamentul său, Bucureşti,
1863.
Ref.: ibidem, p. 283, nr. 5992.
691 – Todor T. Hrulev, Detinsko dušeslovie ili razgovor za poznanieto na dušata, I,
Brăila, 1863.
Ref.: ibidem, p. 367, nr. 7804.
692 – Todor T. Hrulev, Kanon molebnyj na svetago mucenika Mina, Brăila, 1863.
Ref.: ibidem, p. 367, nr. 7803.
693 – Todor T. Hrulev, Kratkij rečnik za čušdestranite reči, kojto se nahoždat v
bălgarski jazik, Brăila, 1863.
Ref.: ibidem, p. 367, nr. 7801.
694 – Bogdan Teodosii Ikonomov, Cuvěntu funebru, făcutu a se citi la moartea lui
Dimitrie Vasilievici Romoru [...], Bolgrad, 1863.
Ref.: ibidem, p. 150, nr. 3121.
695 – Bogdan Teodosii Ikonomov, Lovčanskijt vladika ili bela na lovčanskijt
sahatčija, Bolgrad, 1863.
Ref.: ibidem, p. 150, nr. 3120.
696 – Pavel Kaljandži, Kratka svjaštena istorija katihis s nužnite molitvi, Bolgrad,
1863.
Ref.: ibidem, p. 164, nr. 3386.
697 – Mihail Kifalov, Izvod za bolnica, kojto se razdava v dar, Bucureşti, 1863.
Ref.: ibidem, p. 212, nr. 4612.
698 – Kniga za blagonravieto, ed. a 2-a, Brăila, 1863, ed. a 3-a, Brăila, 1863.
Traducere din limba franceză de Hristo D. Vaklidov.
Ref.: ibidem, p. 42, nr. 953.
699 – J. Laprade, Svadbata na hojdut Janča, Brăila, 1863. Traducere de [Ivan I.
Mănzov].
Ref.: ibidem, p. 252, nr. 5385.
700 – Petăr V. Odžakov, Praktičesko nastavlenie vav frenskij jazik, Brăila, 1863.
Ref.: ibidem, p. 271, nr. 5734.
701 – Sv. Dimitrii Rostovski, Venec azbučni ili nravstveni nastavlenija po
azbukveno, Bucureşti, 1863. Traducere de Iordan Vălkov.
Ref.: ibidem, p. 53, nr. 1154.
702 – Smirnov, Učebnik za bălgarski jazik, Bolgrad, 1863. Traducere şi prelucrare
de Sava Radulov.
Ref.: ibidem, p. 306, nr. 6481.
BULGARIA 373
8-10, articolele acestuia şi ale lui B.P. Hasdeu despre reforma agrară din România
(10 numere).
Ref.: Dimităr Minčev, op. cit., p. 49-50; Stojanov, BVK, I, p. 442, nr. 8823 (19).
730 – Nicolae Vogoride (caimacamul Moldovei), Hrisovul Şcoalei Centrale din
Bolgrad, 10 iunie 1858, Bolgrad, 1864.
Ref.: ibidem, p. 388, nr. 8166.
731 – Dobri P. Voinikov, Učilištno teatro ili komičeski predstavlenija, sobstveni da
bădat predstavenii v salona na edno văzpitatelno zavedenie, Brăila, 1864.
Ref.: ibidem, p. 50, nr. 1089.
732 – Georg Weber, Kratkij učebnik po vseobšte istorija, Bolgrad, 1864. Traducere
de Nicolaj Kazanakli.
Ref.: ibidem, p. 163, nr. 3367.
733 – Žitie na svjatijte, Brăila, 1864. Traducere de R. I. Blăskov.
Ref.: ibidem, p. 19, nr. 369.
734 – Natanail Zoografski, Otvet pisavšemu v 18 broj na „Bălgarskata pčela”
za monastir Hilandar, Zoograf i Rila ot A. Bogdana, Brăila, 1864 (cota 45, colligatum,
nr. 16).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 505, nr. 540; Stojanov, BVK, I, p. 256, nr. 5444.
735 – „Zornica”, Brăila, 28 ianuarie-22 iulie 1864. Săptămânal în limba bulgară,
editat de Hr. D. Vaclidov; responsabil T. Petrescu.
Ref.: ibidem, p. 441, nr. 8820 (16).
736 – Duhovniknižki za poučenie na vsjak hristijanin, Bolgrad, 1864-1868.
Ref.: ibidem, p. 442, nr. 8822 (18).
737 – „Bălgarska Starina”, Bucureşti, nr. 1, 1865. Periodic cu apariţie neregulată.
Redactor G.S. Rakovski.
Ref.: ibidem, p. 444, nr. 8829 (25).
738 – Vasil S. Beron, Bălgaro-frenski bukvar kato prigotovitelna knižka na bălgaro-
frenskata gramatika, Bolgrad, 1865.
Ref.: ibidem, p. 12, nr. 237.
739 – Vasil S. Beron, Diskursu ţinutu în Şcóla Centrală din Bolgradu, la distribuirea
premiilor în 30 iunie 1865 de directorul Şcoalei centrale [...], Bolgrad, 1865.
Ref.: ibidem, p. 12, nr. 238.
740 – Ilija R. Blăskov, Izgubena Stanka. Povest săvremenna, Bolgrad, 1865.
Ref.: ibidem, p. 17, nr. 335.
741 – I. Bogdanovič, Dušica. Năravstvena prikazka, Bucureşti, 1865. Traducere de
B. Zapreanov.
Ref.: ibidem, p. 137, nr. 2850.
742 – B. Bogomolec [Natanail Zoografski], Projzšestvie v Skopska eparhia ot 1860
do 1865 g., Brăila, 1865.
Ref.: ibidem, p. 256, nr. 5452.
376 BULGARIA
(nr. 29-30, 3 şi 10 august 1868), relaţiile româno-austriece (nr. 46, 7 decembrie 1868),
relaţiile româno-bulgare (nr. 4, 15 martie 1869), politica Partidului Liberal din România
(nr. 10, 26 aprilie 1869) şi mişcarea antimonarhică (nr. 51, 6 februarie 1871), populaţia
României (nr. 47, 10 ianuarie 1870) şi noua lege ecleziastică (nr. 3, 3 martie 1873).
Ref.: Dimităr Minčev, op. cit., p. 51-60.
769 – „Dunav”, Istanbul, 1866-1876. Periodic bulgar. Cuprinde articole despre
abdicarea lui Al.I. Cuza (3 aprilie 1866), afacerea Strousberg (nr. 602, 18 august 1871),
tratatele comerciale ale României cu Austria, Germania şi Rusia (nr. 991, 23 iulie 1875),
activitatea pregătitoare cuceririi independenţei României (nr. 40, 14/26 iulie 1876).
Ref.: ibidem, p. 51-60.
770 – Vasil Beron, Slovo proizneseno v Centralnoto v Bolgrad učilište pri
razdavaneto na nagradite na kraja na 1866/67 učebna godina, Bolgrad, 1867.
Ref.: Stojanov, BVK, I, p. 12, nr. 243.
771 – Todor S. Burmov, Bratsko objasnenie na bălgarin kăm bratjata mu bălgare,
Bucureşti, 1867.
Ref.: ibidem, p. 37, nr. 841.
772 – Arhiepiskop Inokentij, Poslednite dni ot zemnija život na gospoda našego
Isusa Hrista, izobrazen po skazanieto na vsičkite četiri evangelisti, Bolgrad, 1867.
Traducere din limba rusă de Sava Radulov.
Ref.: ibidem, p. 307, nr. 6486.
773 – Istorija na velikij Aleksandra Makedoneca koyato opisuva negovoto roždenie,
život, junačestvo i smărt, ed. a 3-a, Bucureşti, 1867. Traducere din limba greacă de Hristo
P. Vasiliev Propopovič.
Ref.: ibidem, p. 44, nr. 978.
774 – Kalendar s predveštanijata na znamenitija astrolog Kazamija za godina
1867, Bolgrad, 1867. Traducere de R. I. Blăskov.
Ref.: ibidem, p. 19, nr. 375.
775 – Pandeli Kisimov, Glas na živušti văn ot otečestvo si bălgarin, iulija 1867,
Praga [Bucureşti], 1867.
Ref.: ibidem, p. 209, nr. 4549.
776 – Kozma Tričiko i negovij zavet. Cosma Tričkovič şi testamentul său, Bucureşti,
1867.
Ref.: ibidem, p. 356, nr. 7568.
777 – Un bulgare [Ivan Mănzov], L’événement de Roustschouk et le Gouvernement
turc, 2 octobre 1867, [Bucureşti], 1867.
Ref.: ibidem, p. 395, nr. 8310.
778 – Mémoire adressé à S.M.I. le Sultan par le Comité Secret Central Bulgare,
[Bucureşti], 1867.
Ref.: ibidem, p. 386, nr. 8123.
BULGARIA 379
857 – N. Gogol, Taras Bulba, Brăila, 1872. Traducere de Nešo Bončev (Tipărită ca
anexă a revistei „Periodičesko spisanie”, nr. 7-8, 1872).
Ref.: ibidem, p. 28, nr. 623.
858 – Vasil Drumev, Ivanku, ubiecăt na Asenja I, dramă în 5 acte, Brăila, 1872.
Ref.: ibidem, p. 92, nr. 1858.
859 – Panajot Hitov, Moeto pătuvanie po Stara Planina i životopisanieto na njakoi
bălgarski stari i novi vojvodi, sub redacţia lui L. Karavelov, Bucureşti, 1872.
Ref.: ibidem, p. 364, nr. 7736.
860 – Izloženie napraveno ot nastojatelstvoto na Brailskoto bălgarsko učilište
pridavanie godišnata učilištna ravnosmetka za 1871-1872, Brăila, 1872.
Ref.: ibidem, p. 388, nr. 8169.
861 – Ljuben Karavelov, Bălgare ot staro vreme. Povest, Bucureşti, 1872.
Ref.: ibidem, p. 177, nr. 3743.
862 – Ljuben Karavelov, Hadji Dimităr Asenov, dramă, Bucureşti, 1872.
Ref.: ibidem, p. 184, nr. 3944.
863 – Ljuben Karavelov, Na čužd’ grob bez sălzi plačat. Razkaz, Bucureşti, 1872.
Ref.: ibidem, p. 175, nr. 3690.
864 – Ljuben Karavelov, Neda (Razkaz ot moja baba), Bucureşti, 1872.
Ref.: ibidem, p. 181, nr. 3853.
865 – Katekizmus ăli nauka ud Katoličanskata věra za II i III razred na narodni
škuli, Arad, 1872. Traducere de Leopold Kasilkov.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 4763.
866 – Kratka istorija na arapite i turcite ot Mohameda i dosega, Brăila, 1872.
Ref.: ibidem, p. 54, nr. 1171.
867 – M.I. Minkov, Smešen kalendar za visokosna godina 1872, Brăila, 1372.
Ref.: ibidem, p. 243, nr. 5203.
868 – Molière, Georgi Danden ili izlăgan măž, Bucureşti, 1872. Traducere de Ivan
M. Lilov.
Ref.: ibidem, p. 231, nr. 4989.
869 – Nadgrobnoe slova na pokojnaja Marijka V. Petrovič, Brăila, 1872.
Ref.: ibidem, p. 396, nr. 8335.
870 – Pitias i Damon ili iskreno prijatelstvo, Brăila, 1872, dramă. Traducere de
Nikolaj T. Boršukoc.
Ref.: ibidem, p. 29, nr. 631.
871 – „Prosveštenie črez nauka, promišlenost i tărgovija”, Bucureşti, 1872.
Periodic. Redactor K.P. Sapunov.
Ref.: ibidem, p. 456, nr. 8856(52).
386 BULGARIA
872 – Pubožna mulitva za devete tornika na slana sv. Antuna ud Padua, Timişoara,
1872.
Ref.: ibidem, p. 219, nr. 4761.
873 – Konstantin P. Sapunov, Kniževnost. Kniga I. O bolgar roda, Bucureşti, 1872.
Ref.: ibidem, p. 315, nr. 6646.
874 – Ličo Stojčev [L. Karavelov], Za văzduhăt i za negovoto vlijanie na životnite i
nastenijata, ed. a 2-a, Bucureşti, 1872.
Ref.: ibidem, p. 184, nr. 3945.
875 – Ustav na Družestvoto za razprostranenie na polezni znanija. Statut de la
Société pour la propagation des sciences utiles, Bucureşti, 1872.
Ref.: ibidem, p. 386, nr. 8134.
876 – Vazdiganj na Duha Kantu Boga. Iz različi knigji na idno sastavinu i za
duhovna koris na bălgărscia narud izdadinu, Timişoara, 1872. Traducere de Frank Glasz.
Ref.: ibidem, p. 60, nr. 1290.
877 – Vasile Andronopoulos, Ī ypokrinomenī prigkipessa. Kōmōdia (Rusenka
sbirka), Brăila, 1873.
Ref.: Stojanov, p. 283, nr. 2404.
878 – „Budilnik. Vestnik satiričeski i jumorističeski”, Bucureşti, 1873. Periodic.
Redactor Hristo Botev.
Ref.: Stojanov, BVK, I, p. 456, nr. 8862 (58).
879 – Nestor D. Debrenski, Cvetana Smešno pozorište v dve dejstvija, Brăila, 1873.
Ref.: ibidem, p. 79, nr. 1626.
880 – Ljubomir Ivanovič, Četovanie ili vojna s četi, Bucureşti, 1873. Traducere de
L. Karavelov.
Ref.: ibidem, p. 191, nr. 4135.
881 – Mihajlov, Uroci za părvite četiri aritmetičeski pravila i za sčetovete,
Bucureşti, 1873. Traducere de [Hristo Botev].
Ref.: ibidem, p. 30, nr. 679.
882 – Haralampi M. Popov, Moite stradanija v 1867 godina, Bucureşti, 1873.
Ref.: ibidem, p. 296, nr. 6286.
883 – Razkazi za starovremennite hora. I. Za starite iudijci i egiptjane, Bucureşti,
1873. Traducere de L. Karavelov.
Ref.: ibidem, p. 191, nr. 4136.
884 – Razkazi za starovremennite hora. II. Za starite pfinikijane, asirijane i persi,
Bucureşti, 1873. Traducere de L. Karavelov.
Ref.: ibidem, p. 191, nr. 4137.
885 – Smetkjite na Bălgarskata eforija v Bukurešti za godina 1872, Bucureşti, 1873.
Ref.: ibidem, p. 386, nr. 8133.
BULGARIA 387
886 – Učebna kniga za velikija boži mir, Brăila, 1873. Traducere de N.D. Kozlev.
Ref.: ibidem, p. 216, nr. 4679.
887 – Urednia predpis za Organizaciata za kp. priv. Vinga văruš sas ureden
Magistrăt pu XVIII-tia zakon na 187l-a gudišna naredba, Timişoara, 1873. Traducere de
Leopold Kosilkov.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 4764.
888 – Dimităr R. Blăskov, Slova i propovedi, napisani i skaszvani u selo Divdjadovo
pri Šumen, Bucureşti, 1874.
Ref.: ibidem, p. 16, nr. 321.
889 – G. Bobrânkov, Istoričesko obozrenie na Bălgarija, Bucureşti, 1874. Traducere
de L. Karavelov.
Ref.: ibidem, p. 199, nr. 4336.
890 – „Gradinka”, Bucureşti, 1874, 1875. Periodic trimestrial. Redactor şi editor
I.R. Blăskov.
Ref.: ibidem, p. 460, nr. 8871(67).
891 – Dimo G. Hadjarov, Molitvinička za učilišta s cărkovno penie, Brăila, 1874.
Ref.: ibidem, p. 363, nr. 7718.
892 – Kopija na dnevnicite ot glavnoto godišno săbranie na Bălgarsko kniž.
družestvo, stanalo na 25-j, 26-j iulija 1874 g. v Brăila, Viena, 1874.
Ref.: ibidem, p. 386, nr. 8129.
893 – Hristo Nedjalkov, Gabrovska rabota ili istorijata na gabrovskite pensioni i
otčasti na učilišteto, Bucureşti, 1874.
Ref.: ibidem, p. 259, nr. 5537.
894 – Zaharia Petrescu [Z. Petrov], Materia medicală şi terapeutică, Bucureşti,
1874.
Ref.: ibidem, p. 286, nr. 6051.
895 – Razkazi za starovremennite hora, III, Bucureşti, 1874. Traducere de
L. Karavelov.
Ref.: ibidem, p. 199, nr. 4332.
896 – Razkazi za starovremennite hora, IV. Za starite rimlene, Bucureşti, 1874.
Traducere de L. Karavelov.
Ref.: ibidem, p. 199, nr. 4333.
897 – Razkazi za starovremennite hora, V. Za starite evrei i kitajci, Bucureşti, 1874.
Traducere de L. Karavelov.
Ref.: ibidem, p. 199, nr. 4334.
898 – Lico Stojčev [L. Karavelov], Za toplinata i za svetlinata ili što e život,
ed. a 2-a, Bucureşti, 1874.
Ref.: ibidem, p. 199, nr. 4335.
388 BULGARIA
Ref.: Nerva Hodoş, AI.-Sadi Ionescu, op. cit., I, p. 803; Dimităr Minčev, op. cit., p. 59;
Stojanov, BVK, I, p. 465, nr. 8889 (85).
941 – „Văzraždanje”, Brăila, 5 iunie-17 octombrie 1876. Săptămânal în limbile
bulgară şi franceză.
Ref.: Nerva Hodoş, Al.-Sadi Ionescu, op. cit., I, p. 763; Dimităr Minčev, op. cit., p. 60-61;
Stojanov, BVK, I, p. 464, nr. 8888 (84).
942 – „Stara planina”, Bucureşti, 1876-1877. Periodic. Cuprinde articole despre
consolidarea internă şi externă a României (nr. 22/23 ianuarie 1876), activitatea politică
pentru cucerirea independenţei de stat a României (nr. 15, 29 septembrie 1876), proclamarea
independenţei (nr. 71, 12 mai 1877) şi scrisoarea lui Garibaldi către căpitanul Dunca, din
15 februarie 1877 (?), referitoare la lupta poporului român şi a celor din Europa de sud-est
pentru eliberarea de sub dominaţia străină (15 mai 1877).
Ref.: Dimităr Minčev, op. cit., p. 60-62; Stojanov, BVK, I, p. 465, nr. 8890 (86).
943 – „Bălgarin”, Bucureşti, 8 octombrie 1877-10 iunie 1879. Bisăptămânal.
Editori Hr.G. Băčevarov şi Dim. K. Popov.
Ref.: ibidem, p. 466, nr. 8899 (95).
944 – Stefan Savov Bobčev, Rusko-turskata vojna, Bucureşti, [1877].
Ref.: ibidem, p. 24, nr. 539.
945 – Istinata i intrigite na „Stara Planina”, Bucureşti, 10-16 mai 1877.
Ref.: ibidem, p. 397, nr. 8357.
946 – Prinţul Petăr Kutuzov, Što je naj-potrebno sego na bălgarskij narod?,
Bucureşti, 1877.
Ref.: ibidem, p. 404, nr. 8438.
947 – Dragan V. Mančev, Za spomen na batačkita i na drugite măčenici v Bălgarija.
Naroden kalendar za 1877 g., Bucureşti, 1877.
Ref.: ibidem, p. 238, nr. 5114.
948 – Leopold Kosilkov, Bolgar naptăr Bîlgaršči deněvnič (ali kalindăr) za 1877-a
gudina, Timişoara, 1877.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 4767.
949 – Kr.I. Mirski, Razgovori bălgarsko-ruski, Brăila, 1877. Adaptare după Ioachim
Titov.
Ref.: ibidem, p. 245, nr. 5243.
950 – Kapitan Raičo Nikolov, Zakon za bălgarskite vojnici, Ploieşti, 1877.
Ref.: ibidem, p. 267, nr. 5659.
951 – Pismete na d-ra Rigera do I. S. Aksakova i otgovărăt na poslednijat, Bucureşti,
1877.
Ref.: ibidem, p. 413, nr. 8542.
952 – „Sěkidnevnij Novinar”, Bucureşti, 8 aprilie 1877-5 iunie 1877. Cotidian
bulgar. Editor I.P. Adženov. 50 de numere.
392 BULGARIA
Ref.: Nerva Hodoş, Al.-Sadi Ionescu, op. cit., I, p. 662; Dimităr Minčev, op. cit., p. 61;
Stojanov, BVK, I, p. 466, nr. 8897 (13).
953 – Filip Stojanov Simidov, Săvremeni zapiski za bălgarskite četi v Sărbija v
1876, I-II, Giurgiu, 1877. Editor Dimităr Dundov.
Ref.: ibidem, p. 320, nr. 6728.
954 – „Slavjansko bratstvo”, Bucureşti, 1877-1878. Cotidian. Editor R.I. Blăskov.
Ref.: ibidem, p. 467, nr. 8900 (96).
955 – Stefan Stambolov, Pesni i stihotvorenija, publicate de D.I. Gorov, Bucureşti,
1877.
Ref.: ibidem, p. 340, nr. 7252.
956 – Les bulgares devant l’Europe, Bucureşti, 1878.
Ref.: ibidem, p. 397, nr. 8368.
957 – Hristo P. Georgiev, Naroden bălgarski pametnik s predskazvanieto na Martina
Zadeka, Giurgiu, 1878.
Ref.: ibidem, p. 57, nr. 1231.
958 – W.E. Gladstone, Uroci ot klanie ili povedenieto na turskoto pravitelstvo v i
okolo Bălgarija ot maja nasam 1876, Tulcea, 1878. Traducere de P. Dimitrov.
Ref.: ibidem, p. 83, nr. 1694.
959 – Ivan Kz. Mirskij, Aleksandăr II-ij imperator vserosijskij, pokrovitel i izbavitel
Bălgarij, Tulcea, 1878.
Ref.: ibidem, p. 245, nr. 5246.
960 – Oficialnij tekst na mirăt, izraboten ot Berlinskij kongres 1 iulij 1878, Giurgiu,
[1878].
Ref.: ibidem, p. 397, nr. 8365.
961 – Zaharia Petrescu [Z. Petrov], Idroterapia contra infecţiunii tifoide, Bucureşti,
1878.
Ref.: ibidem, p. 286, nr. 6054.
962 – Ivan Vazov, Izbavlenie. Săvremeni stihotvorenija, Bucureşti, 1878. Editor I.
R. Blăskov şi G. Cončov.
Ref.: ibidem, p. 42, nr. 945.
963 – H.R. Blăskov, Žalen pomen za ljutite rani na Bălgarija prez godina 1876, I,
Bucureşti, 1878.
Ref.: ibidem, p. 18, nr. 356.
964 – Dr. Petăr D. Protič, La voix de Bulgarie, Bucureşti, 1879. În cuprins poezii în
limbile franceză, română şi greacă.
Ref.: ibidem, p. 299, nr. 6331.
965 – Ustavite na bolnicata na sv. bezsrebrenici Kozma i Damian i na vărhovnoto
učilište Svjatago Kirila văr Velikija Tărnov, Bucureşti, s.a.
Ref.: ibidem, p. 387, nr. 8151.
BULGARIA 393
966 – „Rabotničeski Vestnik”, Sofia, 24, 1920, nr. 15 din 26 iulie. Cuprinde informaţii
referitoare la cererea socialiştilor din România în favoarea intervenţiei guvernului de la
Bucureşti pentru eliberarea militanţilor politici bulgari Vasil Kolarov şi Gheorghi Dimitrov.
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, VI, p. 408.
H
1000 – Charte von Ungarn, Polen, Russland und der Turkey, enthaelt Polen,
Galitien, die Moldau, Bukowina und Walachey [...], Nürnberg, [1772]. 53 x 52 cm.
Ref.: ibidem, p. 219, nr. 581.
1001 – Allgemeiner Deutscher Atlass, partea 1-2, Viena, 1780-1800. 61 x 45 cm.
Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1129.
1001 – F.L. Güssefeld, Charte von der Moldau und Walachey [...], Nürnberg, 1785.
16,5 x 19,5 cm.
Ref.: ibidem, p. 219, nr. 582.
1002 – F.C. Rhode, Partes confines trium magnorum Imperiorum Austriaci, Russici
et Osmanici [...] descriptio, Augsburg, 1785. 93 x 133 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 219, nr. 583.
1003 – C. Schültz, Kriegstheater oder Graentzkarte Oesterreichs, Russlands und
der Turkey endhaltend das Königreich Ungarn, Siebenbürgen, Moldau, Bessarabien,
Wallachey [...], Viena, 1783. 50 x 73 cm.
Ref.: ibidem, p. 219-220, nr. 534.
1004 – I.F. Schmidt, Karte von der Walachei, Moldau und Bessarabien..., Viena,
1788. 45 x 61 cm.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 585.
1005 – D.F. Sotzmann, Charte von den oberhalb und seitwärts dem Schwarzen
Meere gelegenen Russischen und Türkischen Ländern [...], Berlin, 1788. 52 x 64 cm.
Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 586.
1006 – [Walachey], s.l., [1790]. 31 x 47 cm.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 589.
1006 – Franz Joh. Ios. von Reilly, Karte von dem Oschmanischen Reiche in Europa,
Viena, 1795. 56,5 x 72 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 590.
1007 – I.C.M. Reinecke, Charte von Türkischen Reiche in Europa [...], Weimar,
1800. 47 x 47 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 591.
1008 – Atlas de toutes les parties connues du globe terrestre, s.l., [sec. XVIII]. 24 p.
text, 49 pl. 26 x 20 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1128.
1009 – Matthaeus Seutterus, Novissima et accuratissima Hungariae cum
circumjacentibus regnis et principatibus [...] designatio, s.l., sec. XVIII. 50 x 58 cm.
Ref.: ibidem, p. 217, nr. 549.
1010 – Turcicum Imperium, s.l., sec. XVIII. 27 x 36 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 217, nr. 549.
BULGARIA 397
1011 – N. Sanson, Estats de l’Empire des Turq en Europe, Amsterdam, sec. XVIII.
48,5 x 57 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 218, nr. 557.
1012 – Anthimos Gazis, Pinax geografikos, Viena, 1801. 98 x 111 cm. Cuprinde şi
Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 593.
1013 – P. Solarič, Pešij zemlepisnik, Veneţia, 1804. 37 planşe, 23 x 28,5 cm.
Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1131.
1014 – T.I. Maire, Kriegstheater zwischen Russland und der Ottomanischen Pforte
enthaltend des südlichen Theil des Russischen Reichs, das Asowische und Schwarze Meer,
die ganze Moldau, Wallachey [...], Bessarabien [...], Siebenbürgen [...], Viena, 1807. 68
x 152 cm.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 595.
1015 – Atlas izdannyj ko vseobščemu zemleopisanju [...], partea I, St. Peterburg,
1808. 21 x 13,5 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1133.
1016 – Johann Pongraz, Neueste Allgemeine Postkarte von Europa [...], Viena,
1809. 14 planşe, 29 x 39 cm.Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1134.
1017 – Atlas ili sobranie kart vseh častej zemnago šara, St. Peterburg, 1816. 42
planşe, 29 x 25 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1136.
1018 – Pierre Lapie, Atlas classique et universel de géographie ancienne et
moderne, ed. a 2-a, Paris, 1816. 18 planşe, 32 x 26 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1137.
1019 – Joseph Dirwaldt, Allgemeiner Hand-Atlas [...], Viena, 1818. 41 planşe,
35 x 49,5 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1138.
1020 – [Pierre] Lapie, Charte générale de la Turquie d’Europe en XV feuilles [...],
Paris, 1822. 4 f. 194 x 50 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 603.
1021 – A.-L. Le Sage, Atlas historique, généalogique, chronologique et
geographique, Bruxelles, 1825. 37 planşe, 49 x 37 cm; ed. germ., Carlsruhe, 1826,
42 planşe, 53 x 38 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 241, nr. 1140, 1141.
1022 – C.E. Rainold, Uebersichts Karte des Türkischen Reiches in Europa und
Asien, Viena, 1828. 7 f. text + l planşă, 35 x 48 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 604.
398 BULGARIA
1023 – Franz von Weiss, Carte der Europäischen Türkey [...] in XXI. Blättern, s.l.,
1829. 21 planşe. 41,5 x 63 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 605.
1024 – Karta teatra vojny v Europe 1828 i 1829 godov. Sostav s instrumental’noj
saemki Bessarabii, rekognoscirovok Serbii, vostočnoj časti Bulgarij i Rumilii i voennoj
saemki Moldavii, Valahii i Babadagskoj oblasti, St. Peterburg, 1835, 10 planşe, 44 x 78 cm.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 607.
1025 – M. Gutt, Geografičeski atlas, St. Peterburg, 1832. 14 p. text, 14 planşe, 32 x
40 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 241, nr. 1142.
1026 – J.-J.-H. Huot, Atlas complet du Précis de la géographie universelle de Malte-
Brun, Paris, 1837. 49 p. text, 67 planşe, 43 x 23 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 241, nr. 1143.
1027 – Christian Kruze, Atlas i tablicy dlja obozrenija istorii vseh evropejskih zemel
i gosudarstvy, St. Peterburg, 1843. 83 planşe. Cuprinde şi teritorii româneşti.
Ref.: ibidem, p. 241, nr. 1144.
1028 – Lukianovič, Plany k opisaniju tureckoj vojny 1828 i 1829 godov, s.l., [1844].
8 p. text + 20 planşe, 29,5 x 24,5 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 611.
1029 – C.F. Weiland, General Karte vom Europäischen Russland, Weimar, 1844.
115 x 84 cm. Cuprinde şi Moldova şi Gurile Dunării.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 612.
1030 – Karta Vengrii, Galicii i prilezaščin k nim zemelj: Slavonii i Kroacii,
Transilvanii i voennoj granicy, St. Peterburg, 1849. 32 x 51 cm.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 613.
1031 – Mapa Evropske, Turske, Balkansko poluostrovo, Belgrad, 1850. 36 x 44 cm.
Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 616.
1032 – Carte de la Principauté de Serbie et des pays environnants, Paris, 1850.
43 x 55 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 617.
1033 – Karl von Schpruner’s historisch-geographischer Hand-Atlas, Abteil. 1-3,
Gotha, 1850-1855, 37 x 45 cm. Partea 1: Atlas antiquus, 1850, 27 planşe; partea 2:
Geschichte der Staaten Europa’s vom Anfang des Mittelalters bis auf die neueste Zeit,
1854. 73 planşe. Cuprind hărţi ale Daciei şi Ţărilor Române.
Ref.: ibidem, p. 241, nr. 1149.
1034 – Ethnographische Karte des Osmanischen Reichs europäischen Theils und
von Griechland, ed. a 2-a, Gotha, 1852. 33 x 36 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 621.
BULGARIA 399
1035 – General Karte des Türkischen Reichs [...], Viena, 1853. 35 x 49 cm. Cuprinde
şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 623.
1036 – Complete Map and Plans illustrative of the World (including the Baltic
and Black Sea, Cronstad, Saint Petersburg, the Danube), Londra, [1854]. 46 x 58 cm.
Cuprinde şi Principatele Române în cadrul teatrului luptelor din războiul Crimeii.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 625.
1037 – C. Thompson, Map of Russia, Turkey, the Baltic and Black Sea, with All
the Continental Railways, as a Guide Map to the Seat of War, Londra, 1854. 50 x 71 cm.
Cuprinde şi Principatele Române în cadrul teatrului luptelor din războiul Crimeii.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 626.
1038 – Heinrich Kiepert, General-Karte des Türkischen Reiches in Europa und
Asien nebst Ungarn Südrussland [...], Berlin, 1855. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 627.
1039 – Harta Europei după cele mai noue şi mai sigure isvóre, Iaşi, 1857. Litografie
de Partenie. 42 x 48 cm.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 630.
1040 – Carte der Europäischen-Turkey nach den neusten geographischen
Ortsbestimmungen besten Carten und Reise Beschreibungen, Augsburg, [1860]. 6 planşe,
103 x 98 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 632.
1041 – Das Schwarze Meer mit den zunächst austossenden Ländern, Cassel, [1860].
21 x 49,5 cm.
Ref.: ibidem, p. 222, nr. 633.
1042 – G. Lejean, Carte ethnographique de la Turquie d’Europe et des États
vassaux autonomes, Gotha, 1861. 43 x 52 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 222, nr. 635.
1043 – M. Block, Machtverhältnisse der Europ. Staaten, Gotha, 1862.
7 planşe. 37 x 24 cm.
Ref.: ibidem, p. 222, nr. 64.
1044 – Karta pastrana Evropeičeska Turcija s nadležašti nei knjažestva
Ungrovlajhija i Sărbija [...], ed. Plovdiv, tipărită la Viena, 1862. 55 x 79 cm. Cuprinde şi
Principatele Unite.
Ref.: ibidem, p. 195, nr. 1; Stojanov, BVK, I, p. 398, nr. 8394.
Reprod.: Dora Velčeva-Popsavova, op. cit., p. 250-251.
1045 – Glavna karta na Evropsko Tursko, ed. Plovdiv, tipărită la Viena, 1863.
90 x 126 cm; ed. 1870. 88 x 125 cm. Cuprinde şi Principatele Unite.
Ref.: ibidem, p. 195, nr. 2, 5, Stojanov, BVK, I, p. 398, nr. 8395.
1046 – Vasil D. Stojanov, Evropské Tureckó, Černáhora, Recko a Jonské ostrovy,
Praga, 1863. 45 x 36 cm. Cuprinde şi Principatele Unite.
Ref.: Dora Velčeva-Popsavova, op. cit., p. 195, nr. 4.
400 BULGARIA
1047 – Hr. G. Danov, Malyk učeben atlas, ed. Plovdiv, tipărit la Viena, 1865.
2 p. text, 9 planşe. 28,5 x 20 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 213, nr. 473.
1048 – Hr. G. Danov, Zemle opisatelenen učeben atlas, ed. Plovdiv, tipărit la Viena,
1865. 12 p. text, 24 planşe, 29 x 19 cm, ed. Plovdiv, 1876, [1876-1880], 1880. Cuprinde
şi România.
Ref.: ibidem, p. 213, nr. 472, 474-476.
1049 – Heinrich Kiepert, General-Karte von der Europäischen Türkei, Berlin,
1870. 81 x 125 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 648.
1050 – Materjaly, dlja istoriko-geografičeskogo atlasa Rossii, I-II, St. Peterburg,
1871. 39,5 x 27 cm, facsimile: harta Europei (1493), harta unei părţi a lumii (1459),
cuprinzând şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 653.
1051 – Karta Evropejskoj Turcii, s.l., [1875], 91 x 208 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 655.
1052 – Heinrich Kiepert, Politische Übersichts-karte der Türkei und Griechenland,
Berlin, 1876. 52 x 43 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 657.
1053 – Special-Karte der Europäischen Türkey, Leipzig, 1876. 63 x 82 cm.
Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 658.
1054 – Novickij, Semenov, Butovič, Plan gor. Švistova i Zimnicy i okrestnostjami,
s.l., 1877, 48 x 60 cm.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 660.
1055 – Podrobnaja karta russko-tureckoj vojny na Balkanskom poluostrove,
Odessa, 1877. Cuprinde şi frontul românesc. 94 x 88 cm.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 662.
1056 – R. Meinhardt, Die Donau-Länder und die Balkan-Halbinsel. Theatre of the
War between the Russia and the Turkey in Europa, Berlin, 1877. 86 x 106 cm. Cuprinde
şi frontul românesc.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 663.
1057 – F. Stülpnagel, J.C. Bär, Karte von Europa und dem Mittellandischen Meere,
ed. a 8-a, Gotha, 1877. 86 x 106 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 664.
1058 – Heinrich Kiepert, Die Staaten der Balkan-Halbinsel nach den Gränz-
Bestimmungen des Friedens von Hagios Stephanos, 3 März 1878. 51 x 43 cm. Berlin,
1878.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 670.
BULGARIA 401
1109 – Karta teatra vojnu v Turcii, v 1828-1929 godah, s.l., s.a. 33 x 63 cm.
Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 237, nr. 1020.
1110 – G. Al. Zamphiropol, Charta judeţului Ilfov, [Bucureşti], s.a. 29 x 38 cm.
Ref.: ibidem, p. 237, nr. 1033.
1111 – Paul Langhans, Politisch-militärische Karte der Balkan-Halbinsel, Gotha,
s.a., cuprinzând şi România. 57 x 68 cm.
Ref.: ibidem, p. 237, nr. 1038.
1112 – F.W. Streit, Charte des Osmanischen Reichs in Europa und Asien, Leipzig,
s.a. 39 x 48 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 238, nr. 1053.
1113 – Dalmatien, Bosnien, Serbien, Črnagora, Moldau und Wallachei, Viena,
s.a. 61 x 96 cm.
Ref.: ibidem, p. 238, nr. 1054.
1114 – C.A. Bretschneider, Europa im Anfange des sechsesten Jahrhunderts;
Europa zur Zeit der Kreuzzüge; Europa zur Zeit der Reformation: Europa im achtzehten
Jahrhundert von 1700 bis 1789; Europa in Zeitalter Napoleons 1789 bis 1815, Gotha, s.a.
5 planşe. 122 x 150 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 238, nr. 1059-1063.
1115 – G. Freytags, Karte der Balkan-Halbinsel, Viena, s.a. 64,5 x 46,5 cm.
Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 238, nr. 1075.
1116 – G. Freytags, Karte von Rumänien, Viena, s.a. 66 x 81 cm.
Ref.: ibidem, p. 239, nr. 1078.
1117 – K. Peucker, General Karte des Königsreiches Rumänien mit Bessarabien
und den bulgarischen, serbischen und oesterreichisch-ungarischen Grenzgebieten,
ed. a 2-a, Viena, s.a. 70 x 88 cm.
Ref.: ibidem, p. 239, nr. 1081.
1118 – Grenzen der Balkan-Länder nach dem präliminar Akte von San Stephano
und dem Berliner Verträge, s.l., s. a. 44,5 x 57 cm.
Ref.: ibidem, p. 239, nr. 1084.
1119 – Jo. Baptista Homannus, Imperium Turcicum in Europa, Asia et Africa
regiones, proprias, tributarias clientelares [...] exhibens, Nürnberg, [sec. XVIII]. Cuprinde
şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 239, nr. 1087.
1120 – M.A. Schmidt, Carte des Kriegsschauplatzes der europäischen unde
asiatischen Türkei sammt den angrenzenden Ländern. Nach der russisch Generalstabskarte
[...], ed. a 2-a, s.a., s.l. 27 x 67 cm. Cuprinde şi teritorii româneşti.
Ref.: ibidem, p. 239, nr. 1088.
406 BULGARIA
CR
DOC
SOZOPOL
AM
1135 – Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul, ajutată între 1624-1626 de domnii Moldovei
Radu Mihnea şi Miron Barnovschi, care i-au închinat mănăstirea Aron Vodă din Iaşi.
Ref.: Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 892; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 117-122 (doc. de danie
şi întărire din 24 oct. 1624, 20 martie, 25 apr., 30 iun. 1626); Lambros Kamperidis,
The Greek Monasteries of Sozopolis, XIV-XVII Centuries, Salonic, 1993, p. 37.
Reprod.: B. A. R., copii manuscrise în limba greacă.
STARA ZAGORA
MUZ
1136 – Diplomă militară romană, Dacia Superior, 23 februarie 144, tabella I, emisă
pentru Aulenus Her, din Cohors II Gallorum Panonica. Bronz, fragm. 10,2 x 7 x 0,15 cm.
Descoperită lângă Nova Zagora.
Ref., publ. şi reprod.: IDR, 1, I, p. 112-114.
408 BULGARIA
SVIŠTOV
AM
AM
MUZ
1141 – Turn cu ceas, 1765, pentru întreţinerea căruia s-au primit ajutoare materiale
de la domnul Ţării Româneşti, Ioan Gheorghe Caragea, în 1815 şi 1817.
Ref.: Urechia, XII, p. 45, 274; Nikolaj Tuleškov, Časovnikovite kuli („Vekove”, 1987,
nr. 1, p. 43).
Reprod.: ibidem, p. 44.
BULGARIA 409
MS
CR
ŠUMEN
ARHEOLOGIČESKI MUZEJ
(Muzeul arheologic)
MS
CR
TOLBUHIN (DOBRIČ)
DOC
1181 – Registre cadiale (8), din 1710-1908, cuprinzând firmane, scrisori vizirale şi
acte judecătoreşti privitoare la oraşele Babadag, Constanţa, Mangalia, Medgidia, Tulcea.
BULGARIA 413
Ref.: Mihail Guboglu, Călătorii pentru cercetarea documentelor turceşti aflate în arhivele
din R.P. Bulgară (RA, 1970, nr. 1, p, 284).
TROJAN
TROJANSKI MANASTIR
(Mănăstirea Troian)
MS
1182 – Alexandria, scrisă de Popa Pěnčo, fiul lui Dimov, 1816. Copie după
traducerea în limba bulgară din limba română a lui Popa Spas, fiul lui Hristov din Plevna,
făcută la Caracal, 1810.
Ref.: K. Mircev, Ošte edna nova bălgarska Alexandrija ot načaloto na XIX vek („Godišnik
na Sofijskija universitet, Istoričesko-filologičeski fakultet”, 43, 1946-1947); Gh.
Dancev, Traduceri ale „Alexandriei” din limba română în limba bulgară modernă
(„Romanoslavica”, 15, 1967, p. 111).
TURTUCAIA (Tutrakan)
AM
VARNA
AM
MITROPOLIJA
(Mitropolia)
AM
1186 – Mitropolia a primit ajutoare de la domni din Ţările Române, după cum se
414 BULGARIA
menţionează în hrisovul de danie de 150 taleri anual, 1803, al lui Constantin Ipsilanti,
domnul Ţării Româneşti.
Ref.: Urechia, VIII, p. 406-407.
CR
MUZ
1188 – Helios, sec. III a. Chr. Marmură. Statuie colosală, fragment (capul).
Descoperit la Histria, transferat din ţară în timpul Primului Război Mondial.
Ref.: Adrian Rădulescu, 1975.
Reprod.: V. Pârvan, Începuturile vieţii romane la Gurile Dunării, Buc., 1923, p. 187, fig.
89; idem, Dacia. Civilizaţiile antice din ţările carpato-danubiene, Buc., 1972, fig. 67.
1189 – Altar de marmură, sec. II a. Chr., cu dedicaţia lui Pankrates şi a Victoriei.
Parţial deteriorat, 18 x 18 x 9 cm. Descoperit la Histria, în 1914-1915 (inv. II, 272).
Ref. şi publ.: V. Pârvan, Histria, IV (AARMSI, s. II, t. 38, 1916, p. 549, nr. 9); G. Mihailov,
Inscriptiones graecae in Bulgaria repertae, I/2 Sofia, 1970, p. 300; IADSM, 2, I,
p. 262-263.
1190 – Picior de bancă. Marmură. Descoperit la Histria. Transferat din ţară în
timpul Primului Război Mondial.
Ref.: Adrian Rădulescu, 1975.
Reprod.: V. Pârvan, Începuturile vieţii romane..., p. 114, fig. 62.
1191 – Friză cu Victorii, marmură. Fragment descoperit la Histria. Transferat din
ţară în timpul Primului Război Mondial.
Ref.: Adrian Rădulescu, 1975.
Reprod.: V. Pârvan, op. cit., p. 193, fig. 92.
CR
VELIKO TĂRNOVO
AM
1193 – Spital şi şcoală, fondate în 1861, cu sprijinul statului român, care a acordat
un ajutor de 10 000 lei.
BULGARIA 415
Ref.: Arh. Naţ. Rom., Min. Instrucţiunii, dos. 414/1861; C.C. Giurescu, L’aide accordée
par les Pays Roumains (RRH, 1970, nr. 5, p. 850).
AM
MUZ
AM
1196 – Aşezământ sprijinit de voievozii români Mircea cel Bătrân, Radu cel Mare,
Radu Mihnea, Matei Basarab, Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan, Şerban Cantacuzino,
Constantin Brâncoveanu, Alexandru Ipsilanti, Alexandru Ghica şi din veniturile metocului
său, mănăstirea Sf. Apostoli din Bucureşti.
Ref.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 117; A.N. Žekov, Edin světilnik vă minaloto,
Sofia, 1936; C. Velichi, Documente şi cărţi româneşti din Bulgaria (RI, 22, 1936,
p. 112-121); T.G. Bulat, Daniile lui Constantin vodă Brâncoveanu pentru Orientul
ortodox (BOR, 82, 1964, nr. 9-10, p. 935).
CR
MS
1199 – Tetraevanghel, 1629. 319 f. A aparţinut bisericii Sf. Dumitru din Iaşi
(fond 165 K, op. 2, ed. 1).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, Colecţia microfilme Bulgaria (RA, 1979, nr. 2, p. 177);
Constantinescu, Repertoriu, p. 21, nr. 97.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 10, c. 1-326.
1200 – Slujebnic scris de Ghervasie, din porunca lui Varlaam al Ungrovlahiei, la
Putna, 1672. 120 f. 21 x 18 cm. Text în limba slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu
împletituri şi motive vegetale în culori (fond 165 K, op. 2, ed. a 2-a).
Ref.: Manjo Stojanov, Ukrasa na slavjanskite răkopisi v Bălgarija, Sofia, 1973, p. 31, 203
(nr. 434); Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 177; Constantinescu, Repertoriu, p. 22, nr. 98.
Reprod.: M. Stojanov, op. cit., p. 203-204; Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 10, c. 327-424.
CR
1205 – Constantin Vardalah, Rītorikī technī, Viena, 1815. Manual scris în Bucureşti,
unde autorul era profesor. Dedicat lui Ioan Gheorghe Caragea, domnul Ţării Româneşti, şi
fratelui său Constantin, mare ban al Craiovei.
Ref.: Stojanov, p. 102, nr. 923.
TĂRNOVSKATA MITROPOLIJA
(Mitropolia din Târnovo)
DOC
MS
1207 – Alexandria, Sevliev, 1834. Text în limba bulgară. Copie de Popa Nedelko şi
fiul său Mihai Popovici, după traducerea din limba română a lui Popa Spas, fiul lui Hristo,
şi Lazăr Dimitrov din Plevna, realizată la Caracal, 1813. Colligatum cu alte 20 manuscrise.
Ref.: Gh. Dančev, Răkopisen sbornik ot načaloto na XIX v. („Izvesti na Instituta za
literatura”, 16, Sofia, 1965, p. 129-134); idem, Traduceri ale „Alexandriei” din
limba română în limba bulgară modernă („Romanoslavica”, 15, 1967, p. 109-118);
Bibliografia analitică a literaturii române vechi, I. Cărţile populare laice, 1, Buc.,
1976, p. 113-114.
VIDIN
AM
AM
p. 5; V. Hrisicu, Câteva ctitorii româneşti în Bulgaria (BG, 3, 1932, nr. 3-4, p. 95)
(datare 1636); C.C. Giurescu, Două ctitorii ale lui Matei Basarab în Bulgaria (RIR,
11-12, 1941-1942, p. 390) (datare 1641-1642); Ovidiu Marina, op. cit., p. 58 (datare
1652); Dimitrina Mitova Džonova, Ktitorski portret župana XVII v. v cărkvi Sv.
Pantalejmona v Vidine (EB, 14, 1978, nr. 4, p. 124).
Reprod.: V. Hrisicu, op. cit., p. 94.
1210 – Pictură murală interioară. În tabloul votiv este reprezentat ctitorul, Matei
Basarab.
Ref.: V. Hrisicu, op. cit., p. 95 (datare 1640); Ovidiu Marina, op. cit., p. 58; D.M. Džonova,
op. cit., p. 123-124.
VRAŢA (Vraca)
DOC
1211 – Documente comerciale (7) din Bucureşti, Craiova, Giurgiu, Plevna, Vraţa, 26
mai 1801, 1805, 27 februarie 1813, 1814-1818, 30 aprilie 1815, 5 decembrie 1826, 1827:
chitanţe, facturi, poliţe, lista de mărfuri etc. (unele în limba română), privind relaţiile de
afaceri cu Ţara Românească ale casei Hadjitošev din Vraţa (fond 1, a.e. 1, f. 2, 82, 85-86;
a.e. f. 10,15a; a.e. 3, f. 1).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 379, nr. 415; p. 417, nr. 417; p. 468, nr. 441; p. 472-474,
nr. 444; p. 444-445, nr. 446; p. 541, nr. 477; p. 556, nr. 491.
Reprod.: ibidem, doc. 477, p. 802-803.
1212 – Scrisori (4) din Craiova, 2, 4, 15, 28 iunie 1801, de la Mihal Gora şi Mihal
Kurte către Toşe Cenov din Vraţa, privitoare la afaceri (fond 1, a.e. 4, f. 3-6).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 41, nr. 23; p. 42, nr. 24; p. 42-43, nr. 25; p. 43-44, nr. 26.
Reprod.: ibidem, doc. 26, p. 665-666.
1213 – Scrisoare din Craiova, 18 august 1803, a lui Ano Boiadjijata către
Tošo Cenov, referitoare la probleme de afaceri, urări pentru călătoria la Ierusalim
(fond 1, a.e. 4, f. 9).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 51, nr. 36.
1214 – Scrisoare din Pleven (Plevna), 7 octombrie 1803, a lui Dimităr Cenov
(Mitko Utak) şi Nicolachi Pop Sachelarii către Dimitrachi Hadjitoşev privitoare, la afaceri
în Bucureşti (fond 1, a.e. 2, f. 1).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 52-53, nr. 38.
1215 – Scrisoare din Craiova, 15 octombrie 1804, a lui Tošo Kostadinu către
Dimitrachi Hadjitošev, referitoare la probleme de afaceri (fond 1, a.e. 2, f. 2).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 60-61, nr. 49.
1216 – Scrisori (9) din Craiova, 22, 31 iulie, 2 noiembrie 1805 (în limba română),
BULGARIA 419
7 februarie (în limba română), 10 mai, 8 iunie, 11 iulie 1806, 21 februarie (în limba română),
6 iunie 1808, de la L. Slavko, Mihail Kurte, Matei Karahristu, Ştefan Petcovici, Gheorghi
Cenovici, Hadji Ioanis, Anastas D. Papazoglu ş.a. către Tošo Cenov ş.a. referitoare la
chestiuni de afaceri (fond 1, a.e. 4, f. 12, 13, 16, 21; a.e. 6, f. 2; a.e. 8, f. 5, 6, 17).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 69-70, nr. 60-61; p. 72-73, nr. 65, p. 75-76, nr. 69-70; p. 78, nr. 72;
p. 80, nr. 75; p. 85-87, nr. 82-83.
Reprod.: ibidem, doc. 65, p. 679-680; doc. 69, p. 681-682; doc. 72, p. 686-687; doc. 82,
p. 691-693.
1217 – Scrisoare din Svištov, 12 august 1806, a lui Atanas Paraškevov către Tošo
Cenov referitoare al chestiuni de afaceri (fond 1, a.e. 4, p. 18).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 81-82, nr. 77.
1218 – Scrisoare din Svištov, 15 iulie 1808, a lui Bojan Ivanovici către Tošo Cenov
referitoare la chestiuni de afaceri (fond 1, a.e. 4, p. 22).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 88-89, nr. 86.
1219 – Scrisoare din Oreahovo (Rahova), 2 septembrie 1808, a lui Tošo Cenov către
Dimitrachi Hadjitošev, despre intenţia de a călători în Ţara Românească şi o expediţie de
blănuri (fond 1, a.e. 3, p. 10).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 90, nr. 88.
1220 – Scrisoare din Vraţa, 15 decembrie 1808, a lui Dimitrachi Hadjitošev către
Tošo Cenov, despre vânzare de vite în Ţara Românească şi alte chestiuni de afaceri
(fond 1, a.e. 1, p. 3).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 90-91, nr. 89.
1221 – Scrisori (5) din Craiova şi Oreahovo (Rahova), 25 februarie, 16 martie,
8 decembrie 1809, 5 februarie şi 11 iulie 1810 de la Anastas D. Papazoglu şi Nincio
Dikov către Tošo Cenov şi a acestuia către Hadji Necio referitoare la chestiuni de afaceri
(fond 1, a.e. 3, f. 3; a.e. 4, p. 23-26).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 92-93 (doc. 91, 92); p. 96 (doc. 96); p. 96-97 (doc. 97); p. 98
(doc. 99).
1222 – Scrisoare din [Craiova], 14 febr. 1811, a lui Vasile Cojocaru către Eustatie
[Hadjidimitrov] la Caracal, referitoare la afaceri (fond 1, a.e. 8, f. 8).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 102, nr. 105.
Reprod.: ibidem, p. 699-700.
1223 – Scrisori (21) din Craiova, Bucureşti, Negotici, Vidin, Vraţa, 26 mai, 5 iunie,
16 iulie 1811, 16 mai, 23 septembrie 1812, l martie, 2 iulie, 8 august, 20 noiembrie 1813,
9 ianuarie, 27 iulie 1814, 27 ianuarie 1815, 25 ianuarie, 10 februarie, 21 aprilie, l decembrie
1816 către Dimitrachi Hadjitošev din Vraţa de la diverşi parteneri de afaceri desfăşurate
în Ţara Românească (fond 1, a.e. l, f. 50; a.e. 2, f. 6, 11-13, 16, 22-23, 43, 103, 113; a.e. 3,
f. 4; a.e.4, f. 32-33, 35, 53; a.e. 5, f. 1; a.e. 8, f. 10, 13).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 107, nr. 112; p. 113-114, nr. 117; p. 117-118, nr. 120; p. 118-119,
nr. 122; p. 132-133, nr. 141; p. 133-134, nr. 142; p. 137, nr. 147; p. 135-136, nr. 145;
p. 13, 6, nr. 146; p. 137, nr. 47; p. 139-140, nr. 151; p. 142, nr. 154; p. 146, nr. 158;
420 BULGARIA
p. 146-147, nr. 159; p. 147-149, nr. 160; p. 149, nr. 161; p. 151-152, nr. 164; p. 156-
157, nr. 169; p. 157-158, nr. 170; p. 160, nr. 174; p. 164, nr. 179.
Reprod.: ibidem, p. 706-707, doc. 174.
1224 – Scrisoare din Oreahovo (Rahova), 4 iunie 1811, a lui Dimitrachi Hadjitošev
către Tošo Cenov, privind relaţiile sale cu armata rusă de ocupaţie şi cu ofiţeri cărora le
dădea informaţii (Fond 1, a.e. 1, f. 14-15).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 111-112, nr. 116.
Reprod.: ibidem, p. 701.
1225 – Scrisori (2) din Bucureşti, l august şi 14 octombrie 1812 ale lui Babik
Manukbegov (fiul lui Manuk-bei Mirzaian) către Dimitrachi Hadjitošev, în probleme de
afaceri (Fond 1, a.e. 2, f. 7-8).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 131, 135-136, nr. 138, 145.
1226 – Registru comercial, Vraţa, 23 noiembrie 1817-1824, redactat de Dimitrachi
şi Iovancio Hadjitošev. Fragment (f. 56-79). Cuprinde (f. 61, 63, 70v, 72 ş.a.) menţiuni de
produse, mărfuri, preţuri, nume de parteneri din Ţara Românească ai casei Hadjitošev din
Vraţa (Fond 1, a.e. 1, f. 56-79v).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 477-524, nr. 451.
1227 – Scrisori (10) din Craiova, Oreahovo (Rahova), Piteşti, Svištov, 7-12,
23 august 1818, 21 martie, 29 aprilie, 21 iulie, 17 decembrie 1819, 21 septembrie 1820
şi 30 ianuarie 1821 către Dimitrachi Hadjitošev, Tošo Cenov ş.a. de la diverşi parteneri
privind afacerile casei Hadjitošev din Vraţa în Ţara Românească (Fond 1, a.e. 2, f. 26,
27-33, 35; a.e. 4; f. 36).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 176, nr. 193; p. 177, nr. 194; p. 178, nr. 195; p. 179-180, nr. 197;
p. 182-183, nr. 200; p. 184, nr. 203; p. 185, nr. 204; p. 186, nr. 205; p. 189, nr. 209;
p. 190-191, nr. 211.
1228 – Scrisori (27) din Craiova, Kunino, Oreahovo (Rahova), Orşova, Piteşti,
Svištov şi Vraţa, 25, 26 mai, 28 august, 11, 23 septembrie, 10 octombrie 1825,
25 ianuarie, 5, 23 aprilie, 19 mai, 31 iulie, 7, 12 august, 4, 16 octombrie, 5 noiembrie
1826, 30, 31 ianuarie, 5, 11, 26 martie, 28 aprilie, 14, 24 mai 1827 către Dimitrachi şi
Ivancio Hadjitošev, Tošo Cenov din Vraţa şi Dobrian Nicolaevici din Piteşti, referitoare
la afacerile casei Hadjitošev în Ţara Românească (Fond 1, a.e. 1, f. 79, 118; a.e. 2, f. 34,
49, 51-52, 58, 63, 64, 66, 69, 74, 77, 86, 88, 90-92, 99, 100-101; a.e. 2, f. 5; a.e. 4, f. 37,
39; a.e. 5, f. 8).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 257, nr. 281; p. 257-258, nr. 282; p. 262-263, nr. 289; p. 264-265,
nr. 292; p. 267-269, nr. 296; p. 270-272, nr. 299; p. 286-287, nr. 314; p. 298, nr. 328;
p. 300, nr. 330; p. 300-301, nr. 331; p. 303-304, nr. 333; p. 311-312, nr. 342; p. 315,
nr. 346; p. 315-316, nr. 347; p. 319-320, nr. 351; p. 322-323, nr. 354; p. 323-324,
nr. 355; p. 330-332, nr. 364; p. 332-333, nr. 365; p. 336-337, nr. 370; p. 338-339,
nr. 372; p. 344-345, nr. 377; p. 345-346, nr. 379; p. 347, nr. 381; p. 353-354, nr. 390;
p. 354, nr. 391.
Reprod.: ibidem, p. 772-773 (doc. 355); p. 783-784 (doc. 381).
CANADA 421
CANADA
ASSINIBOIA (Saskatchewan)
AM
BOIAN-WILLINGDON (Alberta)
AM
2 – Biserica ortodoxă Sf. Maria (Township Road 562 & Range Road 143).
Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 59; www.boianchurch.org.
CALGARY (Alberta)
AM
CANORA (Saskatchewan)
AM
DYSART (Saskatchewan)
AM
EDMONTON (Alberta)
AM
FLINTOFT (Saskatchewan)
AM
HAMILTON (Ontario)
AM
HAMLIN (Alberta)
AM
KAYVILLE (Saskatchewan)
AM
13 – Biserica ortodoxă Sf. Maria şi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (P.O. Box 74).
Ref.:http://www.romarch.org/ro/parohie.php?id=51.
CANADA 423
KITCHENER (Ontario)
AM
14 – Biserica ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul (335, Lancaster St. West).
Ref.: Calendarul „Solia”, Detroit, 1983, p. 54.
15 – Biserica ortodoxă Sfinţii Petru şi Pavel (184, Madison Ave.), înfiinţată în
anul 1967 la iniţiativa unui comitet format din Ion Scopu, Matei Chiusdea, Ion Topala,
Ginu Sava, Ilie Stoicu, Ion Voin.
Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 61; http://www.pastwatch.net/biserica.
LENNARD (Manitoba)
AM
MALIN (Alberta)
AM
MARCELIN (Saskatchewan)
AM
MONTRÉAL (Quebec)
AM
21 – Biserica ortodoxă Buna Vestire, construită în 1918 sub jurisdicţia Mitropoliei
de Cernăuţi (Rachel Street).
424 CANADA
Ref.: A. Comnène, op. cit., p. 32; „Pagini româneşti” (Montréal), 29 martie 2009.
22 – Casa Română (Ibreville St.), ridicată în 1939, unde se organizează şi o şcoală
de limba română. Din 1981, Casa Română devine „sala parohială” a bisericii Buna Vestire.
Ref.: A. Comnène, op. cit., p. 32; „Pagini româneşti” (Montréal), 29 martie 2009.
23 – Biserica ortodoxă Buna Vestire, construită în 1968 (80, Bvd. Christophe
Colomb).
Ref. şi reprod.: A. Comnène, op. cit., p. 32-35; http://www.bunavestire.ca/RO/main.htm.
24 – Biserica ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul, înfiinţată în 1973 (1841, Masson St.).
Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 62; http://www.bor-montreal.ca.
DOC
26 – Scrisori (3), din 1950-1953, ale lui George Enescu către Yehudi Menuhin,
recomandându-l pe dirijorul Remus Tzincoca (22 oct. 1950), şi către acesta (22 şi
28 iunie 1953).
Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. Viorel Cosma, II, Buc., 1981, p. 116, 137-138.
OTTAWA (Ontario)
AM
28 – Biserica ortodoxă Sf. Matei, înfiinţată în 1982 (289, Spencer Street).
Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 61; http://www.bor-sfmatei-ottawa.ca.
MUZ
29 – Costume populare româneşti, sec. XX, îndeosebi din Bucovina şi Transilvania.
Ref.: Ioan Opriş, 1989.
CANADA 425
NATIONAL LIBRARY
CR
35 – „Cuvântul Românesc / The Romanian Voice. The Largest Romanian Newspaper
in the Free World”, Hamilton, Ontario, 1976 (an I, nr. 1, mai)-1989. Director: George
Bălaşu. În limba română.
Ref. şi publ.: Aurel Sasu, Cultura, I, n. 97-102.
PIERCELAND (Saskatchewan)
AM
REGINA (Saskatchewan)
AM
37 – Biserica ortodoxă Sf. Gheorghe, construită în 1964 (2005, Edgar Str.).
Ref.: A. Comnène, op. cit., p. 80-83; Calendarul „Solia”, Detroit, 1983, p. 61.
Reprod.: A. Comnène, op. cit., p. 80-83.
38 – Biserica ortodoxă Sf. Nicolae (1770, St. John Str.).
Ref.: Calendarul „Solia”, Detroit, 1983, p. 61.
426 CANADA
TIMMINS (Ontario)
AM
TORONTO (Ontario)
AM
42 – Constantin Brâncuşi, Primul strigăt, 1917. Bronz polisat (fost în Col. Hulton
şi Quinn).
Ref.: Geist, II, nr. 111 a.
Reprod.: Geist, II, fig. 77.
43 – Constantin Brâncuşi, Sărutul, circa 1907. Piatră (fost în Col. G. Farquhar).
Ref.: B. Brezianu, Brâncuşi în România, Buc., 1976, p. 131.
MUZ
(7, Bucovina şi Năruja), scoarţe (9, Bucovina), fotă şi covor, huţule, cămăşi, veste şi alte
ţesături ucrainene din Bucovina (10), ştergar de cap ceangău, piese de costum femeiesc
(5, Năruja), ştergare (4, Vrancea), batiste brodate (18, Vrancea).
Ref.: Veronika Gervers, Colecţia de port şi ţesături populare româneşti a Muzeului Regal
Ontario din Toronto (Canada) („Revista Muzeelor”, 8, 1971, nr. 3, 235-236).
Reprod.: ibidem, p. 234 (costum femeiesc din Năruja), 235-236 (cămăşi din Bucovina).
46 – Piese de costum si ţesături populare (16), Oltenia, sec. XIX-XX: cojoace
(2, Porţile de Fier), costume femeieşti (4, Târgu Jiu), boscele (4, Dolj), scoarţe (2), catrinţă
(zona Dunării).
Ref.: ibidem, p. 235-237.
47 – Ţesături populare (42), Muntenia, sec. XIX-XX: ştergare (13, Argeş, Ilfov,
Dâmboviţa), ii (5, Argeş, Ilfov), costume femeieşti (9, Muscel, Prahova, Dâmboviţa), fotă
(Ilfov), scoarţe (5, Dâmboviţa), costume bulgăreşti (7, Puţu Greci-Prahova).
Ref.: ibidem, p. 235, 237.
48 – Piese de port popular tătărăşti şi turceşti (5, zona Constanţa), sec. XIX-XX.
Ref.: ibidem, p. 235, 237.
49 – Piese de port popular (5) din Banat, sec. XIX-XX: costume femeieşti (2),
oprege (2), catrinţă.
Ref.: ibidem, p. 236-237.
50 – Piese de port popular şi ţesături (47), Transilvania, sec. XIX-XX, dintre care
piese româneşti: cămăşi de copil (2, Săpânţa), fotă (Nimigea), feţe de masă (3, Prodăneşti,
Nimigea), ştergare (11, Buru, Prodăneşti, Răstolniţa), bete (2), traistă (Vişeul de Sus);
piese ungureşti din regiunea Calatei: feţe de pernă (5), cămaşă (1), şorţuri femeieşti
(2, Căpuşu Mare), costume bărbăteşti (3, Căpuşu Mare), papuci de femeie (Căpuşu Mare),
manta bărbătească (Sâncrăieni), ştergar brodat (Căpuşu Mare), cearşafuri brodate (2);
piese secuieşti: faţă de masă, cuvertură de pat, feţe de pernă brodate (3, Vlăhiţa), fustă
(Harghita), ştergare (2, Câmpia Ardealului, Bonţida), centură cu ornamente; piese săseşti:
feţe de masă (2, Sibiu, Bistriţa Năsăud).
Ref.: ibidem, p. 236-237.
CR
51 – „Dialog cultural / Dialogue culturel. Literatură. Artă. Film. Ştiinţă. Civilizaţie”,
Montréal, Québec (Canada), 1983 (an I, nr. 1, ian.). Editor: Constantin Stoiciu. În limbile
română şi franceză.
Ref. şi publ.: Aurel Sasu, Cultura, I, p. 107-110.
52 – „Ethos românesc / Romanian Ethos. Supliment bibliografic al revistei
«Tricolorul» / Bibliographical Supplement of the Magazine «Tricolorul»”. Cuprinde o
bibliografie a scrierilor lui Mircea Eliade. Toronto, Ontario, an 1, 1982-1983.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 130.
428 CANADA
CR
54 – „Cuvântul Românesc / The Romanian Voice. The Largest Romanian Newspaper
in the Free World”. Hamilton, Ontario, 1977-1979. Director: George Bălaşu. În limba
română.
Ref. şi publ.: Aurel Sasu, Cultura, I, p. 97-102.
55 – „Ecouri româneşti / Romanian Echoes. Primul ziar canadian în limba română
/ The First Canadian Newspaper in Romanian Language”. Toronto, Ontario (Canada),
1974 (an I, nr. 1, oct.) – 1984. În limbile română şi engleză.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 126-129.
AM
58 – Nicolae Iorga, La Roumanie pittoresque, Paris, 1924. Dedicaţie a reginei Maria
a României către George Enescu, 1926. Provine din biblioteca lui Remus Tzincoca.
Ref.: Ionel Ţăranu, 1988.
MUZ
61 – Magazin füer die neue Historie und Geographie angelegt von d. Anton
Friedrich Buesching, III-IV, Hamburg, 1769-1770. Cuprinde şi: Dimitrie Cantemir,
Beschreibung der Moldau.
Ref.: Virgil Cândea, 1984.
WINDSOR (Ontario)
AM
62 – Biserica ortodoxă Pogorârea Duhului Sfânt, construită în 1935 (2895, Seminole
St.).
Ref.: A. Comnène, op. cit., p. 70; Calendarul ,,Credinţa”, Detroit, 1988, p. 61; http://www.
romarch.org/ro/ parohie.php?id=46.
Reprod.: A. Comnène, op. cit., p. 71.
63 – Biserica ortodoxă Sf. Gheorghe, construită în 1971. Iconostas sculptat de
Grigore Dumitrescu (1960, Tecumsch Rd. East).
Ref.: A. Comnène, op. cit., p. 67, 69-70; Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 61.
Reprod.: A. Comnène, op. cit., p. 68-69.
64 – Biserica ortodoxă Toţi Sfinţii (1242, McEwan Ave.).
Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 61.
WINNIPEG (Manitoba)
AM
65 – Biserica ortodoxă Sf. Dumitru. Iconostas pictat de fraţii Gavril şi Mihai
Moroşan, 1976 (103, Furby St.).
Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 60; Mihai Moroşan, 1984.
66 – Biserica ortodoxă Sf. Gheorghe (123, Harvard Ave. East).
Ref.: Calendarul „Solia”, Detroit, 1983, p. 62.
CEHIA
BÁNOV
AM
BRNO
AM
2 – Mormântul lui Thomas Jordan, sas originar din Cluj, fost medic al oraşului Brno
între anii 1569-1585.
Ref.: Aurel Petrescu, În secolul XVI, un clujean medic de faimă europeană (MI, 1976,
nr. 12, p. 27).
3 – Statuia fostului domnitor Alexandru Ipsilanti, „Fürst von Moldau”, aşezată pe
portalul casei din str. Křidlovická 4, unde a locuit în 1788.
Ref. şi reprod.: Hurmuzaki – Iorga, X, p. LXXXIII-LXXXVI; N. Iorga, Portretele
domnilor români, Sibiu, 1930, p. 183 a.
4 – Placă memorială, pentru soldaţii din corpul VII armată căzuţi la 4-12 mai 1945,
în luptele pentru eliberarea oraşului Brno.
Ref. şi reprod.: Florian Tucă, op. cit., p. 280-283.
DOC
Ref.: M. Vanáček, Valaši, strážcové české řeči v době Marie Terezie („Vlastivědný
věstník moravský”, 16, 1961-1964, p. 123); Antonín Vašek, Sur la méthodologie des
recherches carpatologiques linguistiques („Romanoslavica”, 14, 1967, p. 21, n. 1).
7 – Documente, din 1768-1772, privitoare la călătoriile lui Iosif II în Banat.
Ref. şi publ.: M. Pan, C. Feneşan, Informaţii privind pregătirea celei de-a treia călătorii a
lui Iosif al II-lea în Banat („Banatica”, 4, 1977, p. 259 şi urm.).
8 – Documente, din 1821-1822, referitoare la relaţiile Ţărilor Române cu Imperiile
Otoman şi Austriac: rapoarte guberniale despre revoluţia din 1821, sosirea lui Grigore şi
Constantin Suţu la Brno etc. (fond B 95, Moravskoslezské Gubernium Presidium).
Ref.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1973, nr. 1, p. 103.
9 – Documente, din 1906-1916, relative la situaţia politică din România şi relaţiile
româno-austro-ungare: atitudinea României faţă de războaiele balcanice în perioada
neutralităţii, corespondenţa diplomatică între ambasadorul Rusiei la Viena, ministrul Take
Ionescu, guvernatorul Moraviei ş.a. (Rodinný archiv Berchtoldů).
Ref.: ibidem.
CR
HAVLÍČKŮV BROD
AM
HUMPOLEC
AM
JAVORNÍK (Venhaus)
AM
JINDŘICHŮV HRADEC
DOC
despre evenimentele din Transilvania în sec. XVI-XVII (Rodinný archiv Wilhelm Slavata
von Hlum und Košumberk).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1977, nr. 3, p. 315.
KROMĔŘÍŽ
AM
22 – Obelisc ridicat în amintirea soldaţilor români din corpul IV armată, căzuţi în
luptele de la 5-6 mai 1945 pentru eliberarea localităţii Kromĕříž (Piaţa Păcii).
Ref. şi reprod.: Florian Tucă, op. cit., p. 278-279.
23 – Monument (tun românesc antitanc pe postament de beton) ridicat în amintirea
soldaţilor români din trupele diviziilor II, X şi XIX infanterie, căzuţi pentru eliberarea
oraşului.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 275-278.
BISKUPSKÁ KNIHOVNA
(Biblioteca Episcopală)
MS
LESNICKE
25 – Mihai Apafi, principele Transilvaniei (1661-1690), sec. XVIII. Portret în ulei
de un anonim, după o gravură mai veche (inv. 534).
Ref.: Die Türken vor Wien, p. 39, nr. 5/2.
LIBOCHOVICE
STATUI ZAMEK
(Castelul Statului)
AM
Herberstein, iar alta este o expoziţie despre J. E. Purkyně, fiziologist. Aici a trăit, în anii
de exil de la sfârşitul vieţii (1602-1613), Sigismund Báthory, principe al Transilvaniei.
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
LITOMĚŘICE
DOC
OLOMOUC
DOC
PRAGA
AM
34 – Hanul „U tří pštrosů” [La trei struţi], în care a locuit Mihai Viteazul în timpul
călătoriei la Praga, 23 februarie-3 aprilie 1601 (în apropierea Podului Carol).
Ref.: J[iří] F[elix], Câteva date din istoria relaţiilor ceho-române („Zpravodaj Česko-
Rumunské Společnosti. Buletinul Asociaţiei Cehia-România”. Supliment, Praga,
[1994], p. 3).
35 – Casă în care a locuit în 1869 Mihai Eminescu, în vizită la fratele său Şerban
(str. Lipová 6).
Ref.: ibidem.
36 – Fostul sediu al Institutului cehoslovaco-român, noiembrie 1927-august 1944,
înfiinţat la 23 noiembrie 1919 ca Societate Ceho-Română, activ ca Institut Cehoslovaco-
Român (8 noiembrie 1927-23 august 1944). Transformat în Societatea pentru Relaţii
Culturale şi Economice cu România la 11 februarie 1946, care a fost desfiinţată în 1951
(str. Dittrichova 9).
Ref.: ibidem, p. 4-6.
DOC
37 – Acte (2), din 29 iulie 1357, prin care Ludovic I, regele Ungariei, întăreşte
negustorilor de la Praga şi Nürnberg privilegiile acordate lor de regele Carol Robert la 6
ianuarie şi 5 mai 1336. Documentele sunt semnate şi de Andrei, voievodul Transilvaniei.
Publ.: G. Wenzel, Magyar diplomácziai emlékek az Anjou korból (Monumente diplomatice
maghiare din epoca angevină), II, Budapesta, 1875, p. 482-486; DRH, C, XI,
p. 162-163.
38 – Documente (12), din 1599-1601, privitoare la domeniul Königsberg primit de
Mihai Viteazul de la împăratul Rudolf II: scrisori de la Mihai, stările Boemiei şi Sileziei,
procură către Carlo Magno de la Mihai Viteazul pentru luarea în primire a domeniului şi a
castelului (Böhmische Herrschaftsakten, karton 81, copii; Hofkammer, Gut Königsberg).
Ref. şi publ.: Josef Macurek, Rumänische Fürsten als Gäste in Böhmen. Unbekannte
Dokumente („Prager Presse”, 5 mai 1929, p. 6-8); Ioan Lupaş, Noi contribuţiuni
436 CEHIA
HRADČANY
A
40 – Statuie ecvestră, executată de fraţii Martin şi Gheorghe din Cluj pentru a
împodobi fântâna curţii interioare a palatului împăratului Carol IV, cu inscripţia: „Anul
Domnului 1373, această operă a chipului sfântului Gheorghe a fost săvârşită de Martin şi
Gheorghe din Cluj”.
Ref. şi reprod.: I. Balogh, Marton és György kolozsvári szobrászok (Martin şi Gheorghe,
sculptori din Cluj) (EM, 39, 1934) (rec. Coriolan Petranu, în RJ, 21, 1935,
p. 282-293); Marcel Romanescu, Introducere la istoria costumului românesc (RIR,
14, 1944, p. 477); Ştefan Pascu, Meşteşugurile din Transilvania până în secolul
al XVI-lea, Buc., 1953, p. 75; D. Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, Buc., 1963, p. 62;
Edith Pogány-Balázs, Observations in Connection with the Antique Prototype of the
St. George Sculpture of Márton and György Kolozsvári („Acta historiae artium”, 21,
1975, fasc. l, p. 333-358).
NÁRODNÍ GALERIE
(Galeria naţională)
41 – Aegidius Sadeler, Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, 1601. Gravură.
23,6 x 15,5 cm (inv. R-77.955).
Ref. şi reprod.: Prag um 1600. Kunst und Kultur am Hofe Kaiser Rudolfs II., I. Bd., Viena,
1988, p. 121-122, nr. 38.
42 – Aegidius Sadeler, Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, 1607. Gravură.
32,3 x 12,5 cm (inv. R-155.115/R-16.972).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 100-101, nr. 11.
CEHIA 437
NÁRODNÍ KNIHOVNA
(Biblioteca Naţională)
MS
NÁRODNÍ MUZEUM
(Muzeul Naţional)
DOC
46 – Documente (3), din 1610, relative la Marcu vodă, pretendent la tronul Ţării
Româneşti, şi la relaţiile sale cu Sigismund Báthory. (Archiv D/5, nr. 20).
Publ.: Veress, Documente, VIII, p. 72-79, 88-89.
47 – Scrisoare din Paris, 10 februarie 1876, a lui C.A. Rosetti către Fr.L. Rieger, om
politic ceh, cerându-i informaţii şi sprijin în legătură cu un articol antiromânesc din presa
engleză şi franceză.
Ref. şi publ.: Tr. Ionescu-Nişcov, Contribuţii la relaţiunile româno-cehoslovace („Revista
Fundaţiilor Regale”, 5, 1938, nr. 3, p. 610-611); C.A. Rosetti, Corespondenţă,
ed. Marin Bucur, Buc., 1980, p. 388-389.
48 – Scrisori (2) din Constanţa, 10/22 august, şi Iaşi, 7 septembrie 1886, ale lui
Grigore M. Sturdza către Fr.L. Rieger, referitoare la evenimentele politice din Bulgaria
(fond Fr. L. Rieger).
Ref. şi publ.: Tr. Ionescu-Nişcov, op. cit., p. 611-615; Lucian Boia, Relationships between
Romanians, Czechs and Slovaks, 1848-1914, Buc., 1977, p. 76.
49 – Scrisori din Londra, 1922-1925, de la Nicolae Titulescu, ministru plenipotenţiar
în Anglia, către Mastný, ambasador al Cehoslovaciei la Roma, cu informaţii despre situaţia
politică din România (fond Rasin).
Ref.: Cornelia Popescu, Monica Vlaicu, art. cit., în RA, 1981, nr. 3, p. 371.
438 CEHIA
MS
61 – Hronologia ili Letopis Serbskih carej v kratce scrisă la mănăstirea Hilandar,
1758. 9 f. Copie de P.J. Šafařik, sec. XIX. Cuprinde şi însemnări despre cucerirea
Timişoarei, Lipovei şi altor oraşe de către Ahmed-paşa în iulie 1552 (ms. IX, E. 10/4, fost
în col. P.J. Šafařik).
Ref.: J. Vašica, J. Vajs, op. cit., p. 151-152, nr. 82.
62 – Sf. Antonie cel Mare şi Teodor al Edesei, Scrieri. Traducere din limba greacă în
limba slavonă de Paisie Velicicovschi, scrisă de Ioanichie şi Platon, la mănăstirea Neamţ,
1798-1799. 67 p. 23 x 16,5 cm (ms. XVIII. B. 23).
Ref.: J. Vašica, J. Vajs, op. cit., p. 385-386, nr. 163.
63 – Diplomata ugrovlachica et moldavica, copie din sec. XIX. 44 f. 28 x 21,8 cm.
Text în limba slavonă, în cuprins, 10 documente, din sec. XVI-XVII, dintre care 8 din Ţara
Românească şi Moldova (ms. IX, D. 10/5, fost în col. P.J. Šafařik).
Ref.: J. Vašica, J. Vajs, op. cit., p. 108, nr. 37.
64 – Josef Dobrovský, Catalogus codicum slavonicorum, primele trei decenii
ale sec. XIX. 20 f. 28 x 22 cm. Manuscris autograf. La f. 4v-8v: Catalogus editionum
slavicarum, unde figurează la prima poziţie: Tetraevanghelul tipărit de Macarie în Ţara
Românească (ms. IX, D. 14/4. F. 12).
Ref.: J. Vašica, J. Vajs, op. cit., p. 111-112, nr. 41; Mihai Mitu, Cartea de istorie şi teorie
literară, p. 181.
65 – J.H. Ag. Gallaš, Valaši v kraji Přerovském, pravá Arkádové Moravšti, jejich
prosvatné hory, obyčejové a národní pisne. Vlestenská brázva znamkovaná od Josefa
Heřm. Gallaše, [sec. XIX], studiu despre structura lingvistică a valahilor din Moravia
(Ms II F 12).
Ref.: Antonin Vašek, op. cit., p. 17.
Publ.: K. Kadlec, Jos. Heřm. Gallaše ztraceny spis o Valaších v kraji Přerovském
(„Česky lid”, 15, 1906, p. 161-178, 209-225, 257-277).
CR
DOC
78 – Diploma de doctorat, din 17 octombrie 1876, a lui Grigore Tocilescu, eliberată
de Universitatea din Praga (Varia 18 F 24).
Ref.: Lucian Boia, Relationships..., p. 55.
79 – Scrisori, din 1920, adresate de Jan Urban Jarník ministrului român Take
Ionescu, referitoare la dezvoltarea colaborării culturale ceho-române, importanţa actului
Unirii din 1918 etc. (fond J. U. Jarník).
Ref.: Cornelia Popescu, Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1981, nr. 3, p. 371.
80 – Scrisoare din Bratislava, 19 august 1935, a scriitoarei Zuzka Dovalová, prin
care propune editurii „Družstevní práce” din Praga traducerea în limba cehă a romanului
lui Gib. I. Mihăescu Donna Alba.
Publ.: Cornel Barborică, Camil Petrescu şi Gib I. Mihăescu la Praga („Manuscriptum”,
5, 1974, nr. 1, p. 161).
81 – Scrisori (3), din 1936, de la Maria Kojecká către Camil Petrescu (4 şi 20
noiembrie) şi răspunsul acestuia (16 noiembrie), referitoare la proiectul traducerii în limba
cehă a romanului Patul lui Procust.
Publ.: ibidem, p. 159-160.
82 – Scrisori (3), din 1937, ale lui Victor Ion Popa către Maria Kojecká, referitoare
la traducerea în limba cehă a romanelor Floarea de oţel şi Sfârlează cu fofează (Arh. lit.,
fond. M. Kojecká, III, D 29).
Ref. şi publ.: Alexandra Toader, Victor Ion Popa în arhive pragheze („Manuscriptum”, 9,
1978, nr. 4, D. 171-175).
MS
83 – Sbornic, sec. XV. 349 p. Text în limba slavonă. Cuprinde texte istorice,
canonice şi hagiografice. La p. 348-349: Cronică când au luat turcii oraşele de pe Dunăre
şi din ţara vlahilor.
Ref.: Gr. Voskresenskij, Slavjanskie rukopisi, hranjaščihsja v zagraničnyh bibliotekah
Berlinskoj, Pražskoj, Venskoj, Zagrebskoj i dvuh belgradskih („Sbornik Otdelenija
russkogo jazyka i slovesnosti”, 30, 1882, nr. 1, nr. XIII); Ghenadie Enăceanu,
Trei manuscrise slavone (BOR, 10, 1886, p. 969).
CR
DOC
93 – Proiect, din februarie 1474, privind pacea pe termen de doi ani între regii
Boemiei şi Ungariei cu Radu cel Frumos, domnul Ţării Româneşti şi Ştefan cel Mare,
domnul Moldovei. Copie contemporană.
Publ.: A. Veress, Acta et epistolae relationum Transilvaniae Hungariaeque cum Moldavia et
Valachia, I. 1468-1540, în Fontes Rerum Transylvanicarum, IV, Budapesta, 1914, p. 7.
94 – Scrisori în limba polonă, ale lui Bogdan Lăpuşneanu către Sigismund II
August, regele Poloniei, trimise la 27 septembrie, 9 octombrie 1571 şi 14 martie 1572
(Inv. č. 4331, XI/1, Karton 2612).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
95 – Raport, în limba italiană, din Constantinopol, 28 martie 1572, referitor, între
altele, la fuga lui Bogdan Lăpuşneanu în Polonia şi intrarea în Moldova a lui Ioan Vodă
(Stará Manipulace, inv. č 4399. XIII-43, Karton 2614).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
96 – Scrisoare din 1574 a marelui vizir Mehmed Sokollu către Jerzy Jaslowiecki, cu
privire la eventualele evenimente din Moldova (Inv. č. 4332, XI/2, Karton 2612).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
97 – Petiţie adresată în 1597 împăratului Rudolf II de către Iliaş Alexandru,
pretendent la tronul Moldovei (inv. č. 4333, XI/3, Karton 2612).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
98 – Postavení knižeti Zikmundovi Báthory panství Libochovického do jeho
živobytí [Acordarea pe viaţă a domeniului Libochowice principelui Sigismund Báthory],
29 iulie 1604 (Kopir, vol. 105: Majestalien, 1595-1599).
Ref.: M. Dan, Cehi, slovaci şi români..., p. 397.
99 – Acte (2), din 1604, referitoare la primirea lui Sigismund Báthory în rândurile
nobilimii cehe (fond Stará Manipulace, Sign. B/238-l, 1604).
Ref.: ibidem.
100 – Lista satelor domeniului Libochowice acordat lui Sigismund Báthory la
28 iulie 1604, după părăsirea tronului Transilvaniei (fond Stará Manipulace, Sign.
B/238-1, 1606).
Ref.: ibidem.
101 – Documente (3) din Praga, 1610, referitoare la intenţia lui Marcu vodă,
pretendent domnesc, de a intra în Moldova şi la relaţiile sale cu principele Sigismund
Báthory (fond Ministerstvo Vnitra, K. I/133).
Publ.: Veress, Documente, VIII, p. 80-88.
102 – Documente referitoare la înnobilarea lui Marcu Vodă, pretendent domnesc în
1610 („Marek, voévoda Moldavsky”) (Inv. č. 1533 J 21/M, Karton 1020/15).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
CEHIA 445
124 – Hartă, 1829. Cuprinde regiunile anexate de Rusia în 1772-1829, între care şi
Basarabia (fond Rodinný archiv Metternišský).
Ref.: Tr. Ionescu-Nişcov, op. cit., în RA, 1978, nr. 1, p. 101.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Cehoslovacia, r. 12, c. 944-946.
448 CEHIA
UNIVERZITNÍ KNIHOVNA
(Biblioteca Universitară)
DOC
126 – „Hesperus”, Praga, 1813, revistă cuprinzând articolul lui Johann Ferdinand
Opiz, Etwas über die Wallachische Sprache.
Ref. şi publ.: Mihai Mitu, Ştiri despre limba română într-o revistă pragheză din 1813,
în Elena Linţa (coord.), Din istoricul slavisticei româneşti, Buc., 1982, p. 243-255,
traducere şi comentarii; idem, Cartea de istorie şi teorie literară (RITL, 40, 1992, nr.
1-2, p. 181; rec. la V. Cândea, Mărturii româneşti peste hotare, I).
127 – Documente, din 1882-1922, referitoare la cercetările lui Jan Urban Jarník,
privind limba şi folclorul românesc şi colaborarea sa cu Andrei Bîrseanu pentru elaborarea
culegerii Doine şi strigături din Ardeal (Filosofische Fakultät der Tschechischen
Universität, C 1328).
Ref.: Cornelia Popescu, Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1981, nr. 3, p. 371.
128 – Documente, din 1929-1930, referitoare la activitatea Societăţii studenţilor
români din Praga (Der Verband der rumänischen Studenten in Prag).
Ref.: ibidem.
MS
Ref.: Veress, BRU, I, p. l, nr. 1; C.I. Karadja, Despre ediţiile din 1488 ale cronicei lui
Johannes de Thurocz (ARMSI, s. II, 16, 1934-1935, p. 36),
Publ.: Die Ofener Chronik, ed. J. Podhraczcky, Budapesta, 1900.
132 – Krátká spráwa, co se s knijžetem Zygmundem Báthory w Sedmihradské
Zemi zběhlo [...], Praga, [1595]. Informaţii despre campania antiotomană a Ţărilor
Române din 1595 (Roudnice III Jb 12 adl 20).
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 585, nr. 2145.
133 – Nowiny gisté z Země Sedmihradské z Leženij Polnijho [...]. Také o dobytij
Pewnosti Tergowystu, s.l., [1595]. Broşură despre victoriile de la Târgovişte şi
Giurgiu, atribuite, fals, lui Sigismund Báthory (65 E 2022).
Ref.: ibidem, p. 577-578, nr. 2124.
134 – Nowiny z Charwát, z Bielehradu a Rábu, z Wijdně, z Kossyc a z Grácu
[...], Praga, 16 mai 1595. Conţine şi informaţii relative la respingerea otomanilor din
Ţara Românească, în perioada mai-iunie 1595 (65 E 2029).
Ref.: ibidem, p. 579, nr. 2128.
135 – Nowiny z Krakowa a z Tokage [...], Praga, 1595. Conţine şi informaţii
relative la victoria antiotomană din Ţara Românească din 10-15 februarie 1596
(65 E 2026).
Ref.: ibidem, p. 579, nr. 2129.
136 – Nowiny z Sedmihradskěho Bělebradu [...] yaké gsau Aron Weyde
Muldajwsky a Michal Weyda Walašsky [...] Wijtězstwij nad Tatary a Turky dosáhli
[...], Praga, 1595. Conţine şi informaţii relative la victoriile antiotomane ale lui Mihai
Viteazul, din lunile ianuarie-martie 1595 (Depositum).
Ref.: ibidem, p. 580, nr. 2130.
137 – O porážce Tataruv a Turkuv Nowiny, kterak Weywody Sedmihradského,
Walasský a Muldawský Lid Walečný, tez Rácowe, nad Tatary a Turky Wijtezstwij
obdrželi [...], Praga, 1595. Informaţii despre luptele coaliţiei Ţărilor Române contra
otomanilor din 28 ianuarie (Depositum).
Ref.: ibidem, p. 581, nr. 2133.
138 – O dobytij třjch Pewnostj, w Hořegssých vhřjch Mesta Wacen, w Zemi
Walasské Města Klaudu, a w Kragině Dalmátské Pewnosti gménem Kasta Nawico
[...], Praga, [1596]. Cuprinde şi un raport din Viena (24 mai 1596) despre luptele
antiotomane de la Cladova (65 E 1915).
Ref.: ibidem, p. 627, nr. 2235.
139 – O sstiatném Dobytj Města Chanadu a Kasstelu řečeného Nagblak v
Země Sedmihradské [...], Praga, [1596], cu informaţii din Transilvania despre luptele
antiotomane (Depositum).
Ref.: ibidem, p. 628, nr. 2236.
140 – Nowiny prawdiwé [...] Druhé Nowiny z Země Sedmihradské [...], Praga,
1597, cu informaţii despre luptele antiotomane din vara anului 1597 (Depositum).
Ref.: ibidem, p. 664-665, nr. 2313.
450 CEHIA
141 – O dobyti Pewnosti Tureckě Slatiny, a giné gménem Weronyky obleženj, Item
o wytaženj Krále Perského do Pole a Tatařjch: Kterak on Král Perský se proti Turkum
pozdwjbw, gjm dwě hlawňi Města odňal: Tatařij pak když gsau w velikém počtu na Záhubu
Králowstwj Vherského k Moldawé přitábli [...], Praga, 1597.
Ref.: ibidem, p. 663, nr. 2310.
142 – Prawdwý Partykulár o sstiastném Wijtezstiwij [...], Praga, 1597. Relatează
cucerirea oraşului Raab de la turci şi despre intervenţia ambasadorului englez Barton
pentru încheierea păcii cu Mihai Viteazul (Odd. Letáky, Sign. 54 G 3041).
Ref.: M. Dan, Cehi, slovaci şi români..., p. 399; Göllner, Turcica, II, p. 665, nr. 2314.
Publ.: M. Dan, op. cit., p. 387-388.
143 – Nowiny [...] O strogenij se Turka s třijma Wogsky na Křestiany:
do Sedmihradské Zemé [...], Praga, 1598. Cuprinde si informaţii despre luptele
antiotomane ale lui Mihai Viteazul (65 E 2030).
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 687-688, nr. 2364.
ROKYCANY
MESTSKÁ KNIHOVNA
(Biblioteca Municipală)
MS
144 – Apostol, Moldova, sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. n. i. 29541/4241).
Ref.: F. V. Mareš, Rokycansky rukopis církevně-slovanského Apostola („Slavia”, 26, 1957,
p. 180-191); Constantinescu, Repertoriu, p. 25, nr. 112.
ROUDNICE
LOBKOVICKÁ KNIHOVNA
(Biblioteca Lobkovic)
CR
148 – Nowiny prawdiwě [...] Druhé Nowiny z Země Sedmihradské [...], Praga,
1597. Conţine şi informaţii despre luptele antiotomane din vara anului 1597 (III l b 12/49).
Ref.: ibidem, p. 664-665, nr. 2313.
149 – O dobyti Pewnosti Turecké Slatiny a giné gménem Weronyki obleženj, Item
o wytaženj Krále Perského do Pole a Tatařjch: kterak on Král Perský se proti Turkum
pozdwjhw, gjm dwe hlawnj Města odňal: Tatařij pak když gsau w velikém počtu na Záhubu
Králowstwij Vherského k Moldawé přitáhli [...], Praga, 1597 (III 1 b, 12 adl. 48).
Ref.: ibidem, p. 663, nr. 2310.
150 – Nowiny z Uher a Sedmihradské Zeme tez jak gest Michal Valassky Weywoda,
témer wssecku Sedmihradskau Zemi k ruce Gehomilosti Cysarské podmanil, Praga,
1599. Conţine şi informaţii despre victoria lui Mihai Viteazul în bătălia de la Şelimbăr şi
intrarea în Alba Iulia, evenimente care supun întregul teritoriu al Transilvaniei autorităţii
principelui român (III 1 b 12/56).
Ref.: Göllner, Michael der Tapfere, p. 85, nr. 84; idem, Turcica, II, p. 712, nr. 2423.
TŘEBOŇ
DOC
151 – Documente (36), din 1398-1621, referitoare la istoria Transilvaniei, între care
un act din 1398 de la voievodul Stibor din Stiboricz (fond Historica).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 433.
152 – Documente, din sec. XV-XVII, referitoare la istoria Ţărilor Române: acte de
la sau despre Iancu de Hunedoara, Petru cel Tânăr, Ştefan Báthory, Sigismund şi Andrei
Báthory, Gabriel Bethlen, informaţii despre campaniile turcilor în Ţara Românească,
Moldova şi Transilvania (fond Historica).
Ref.: ibidem.
153 – Scrisoare din Belgrad, 24 iulie 1456, prin care Iancu de Hunedoara anunţă
palatinului Ladislau Garay victoria repurtată asupra armatei otomane (ms. C. nr. 4, f. 50).
Ref. şi publ.: Lajos Thallóczy, Antal Áldásy, Codex diplomaticus partium Hungariae
adnexarum, II, Budapesta, 1907, p. 209; Matthias Corvinus, p. 174-175, nr. 63.
154 – Valkiy o Turky. Documente referitoare la Imperiul otoman, sec. XVI
(ms. 3997-4003; 4088-4093; 4369-4371; 4585-4595; 5899-5900).
Ref.: Soupis česky psaných listin a listů do r. 1526, I-VI, Praha, 1974-1980.
155 – Salvconduct din Brno, 18 martie 1591, eliberat de Stanislav Pavlovský,
episcop de Olomouc pentru pribeagul Pătraşcu, pretendent domnesc.
Ref.: N. Iorga, Note cu privire la Ioan Mihail Cigala, în Prinos lui D.A. Sturdza, Buc.,
1903, p. 296-300; M. Dan, Cehi, slovaci şi români..., p. 285-288, 397; Rodica
Popescu, Ştefan Andreescu, Un prinţ cărturar: Pătraşcu, fiul lui Petru vodă Cercel
(„Arhiva Genealogică”, VII, 2000, 1-4, p. 149-153).
452 CEHIA
156 – Rapoarte, din 1599-1600, ale informatorilor imperiali Peter Worth şi Peter zu
Rosenberg, referitoare la campaniile lui Mihai Viteazul în Transilvania şi situaţia din Ţara
Românească şi Moldova (fond Historica).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., p. 433.
157 – Document din 1814, în limba latină, Timişoara, prin care capitulul de Cenad îl
întăreşte ca plenipotent al său pe Karol I Schwartzenberg (inv. č. 52, XIX, Blumental 268).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
158 – Document din 1817, prin care baronul Simon Georg Sina cumpără de la Karel
Schwartzenberg moşiile Hodoş şi Chizdia, cu 350 000 zloţi (ibidem).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
159 – Documente, din 1812-1813, de la Karel I Filip Schwarzenberg-Orlík
(1771-1820), comandant suprem al corpului de armată austriac, în campania lui Napoleon
în Rusia. Cuprind informaţii militare privitoare la Transilvania, Muntenia, Moldova şi
Bucovina (arh. fam. Karel I Filip Schwarzenberg-Orlík).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., p. 433.
160 – Scrisori (2), din 1729, de la Viena, în limba italiană, ale lui Radu Cantacuzino
„di Vallachia” către contele F.K. Vratislav de Mitrovice, ambasadorul imperial în Rusia
(arhiva fam. Vratislav, III B1c 14 G Kart. 128).
Ref. şi reprod.: A. Pippidi, L’ordre Constantinien et les généalogies byzantines
(„Études byzantines et post-byzantines”, III, Buc., 1997, p. 219-220).
161 – Scrisoare, din 6 aprilie 1848, a lui Simion Bărnuţiu către Karel II
Schwarzenberg-Orlik (1802-1858), guvernator militar al Transilvaniei, în care descrie
situaţia socială a populaţiei române din Principat (arh. fam. Karel II Schwarzenberg-Orlík).
Ref.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1973, nr. 1, p. 103.
162 – Scrisoare, din 5 august 1848, a lui A.G. Golescu către A.T. Laurian şi
I. Maiorescu, referitoare la răspîndirea ideilor revoluţionare în Ţara Românească
(arh. fam. Karel II Schwarzenberg-Orlík).
Ref.: ibidem.
163 – Raport, din 1848 al lui Schweinitz, locţiitorul guvernatorului militar al
Transilvaniei, în care descrie mişcarea revoluţionară a românilor ardeleni, poziţia politică
a lui Avram Iancu şi Axente Sever (arh. fam. Karel II; Schwarzenberg-Orlík).
Ref.: ibidem.
164 – Documente, din 1848-1858, de la Karel II Schwarzenberg-Orlík, guvernator
al Transilvaniei (1851-1857), referitoare la pătrunderea ideilor revoluţionare în
Transilvania, desfăşurarea revoluţiei, situaţia politică ulterioară din Principate şi războiul
Crimeii; corespondenţa lui A.T. Laurian cu Nicolae Bălăşescu şi I. Maiorescu, a lui Axente
Sever şi Constantin Roman cu Simion Bărnuţiu, situaţia armatelor ruse şi otomane din
Ţara Românească şi Moldova, noua împărţire administrativ-teritorială a Transilvaniei
din 1853-1854, rapoartele guvernatorului către ministrul de interne al Austriei etc.
(arh. fam. Karel II Schwarzenberg-Orlík, inv. č. Kart. 466, 467, 474).
Ref.: ibidem; Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 433.
CEHIA 453
168 – Planuri militare, din 1853, privind poziţiile trupelor ruse în Dobrogea la
începutul războiului Crimeii (arh. fam. Karel II Schwarzenberg-Orlík).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 433.
VRACOV
AM
ŽITENICE
DOC
CHINA
BEIJING
DOC6
l – Scrisoare, din 28 mai 1675, a lui Alexei Mihailovici, ţarul Rusiei, către Kangxi,
împăratul Chinei, recomandând pe solul Nicolae Spătarul. Traducere în limba manciuriană
(dos. 2006, nr. 8).
Ref. şi reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.P. Chineză, r. 1; I.G. Dumitriu, Contribuţiuni la
opera Spătarului Nicolae Milescu („Revista Fundaţiilor Regale”, 7, 1940, nr. 12,
p. 557-590); Virgil Cândea, Les sources chinoises sur l’ambassade de Nicolae
Milescu à Beijing („Romanian Journal of International Affairs”, 3, 1997, nr. 4,
p. 36-42).
Publ.: Aleksandr Osipović Ivanovskij, Kitajskaja reljacija o posolstve Nikolaja Spafari
v’ Kitai, mančurskij tekst s predisloviem P.A. Syrku, St. Peterburg, 1889; traducere
românească de I.G. Dumitriu, op. cit., p. 591-610 (extrase).
2 – Raport din porunca maiestăţii voastre privind discuţiile asupra cererilor
trimisului rus (Nicolae Spătarul), prezentat la 27 iunie 1676 de marele prinţ Yu Fuquan
împăratului Kangxi. Text în limba manciuriană (dos. 2006, nr. 5).
Ref. şi reprod.: ibidem.
3 – Raport secret, din 7 august 1676 al lui Amuhuran, ministrul Curţii pentru
Afacerile coloniale referitor la convorbirile cu solul Nicolae Spătarul. Text în limba
manciuriană (dos. 2006, nr. 6).
Ref. şi reprod.: ibidem.
4 – Memoriu către tron, din 3 septembrie 1677, al marelui prinţ Yu Fuquan, referitor
la mersul negocierilor cu Nicolae Spătarul, solul Rusiei. Text în limba manciuriană
(dos. 2006, nr. 7).
Ref. şi reprod.: ibidem.
MS
comunicate de Arhivele de Stat ale R.P. Chineze către Direcţia Generală a Arhivelor Statului din
Bucureşti.
CHINA 455
împăratului Kangxi” (1676) este menţionată primirea la curte, în Sala Armoniei Supreme,
a lui Nikolai Gavrilovici Spafarij, ambasador al ţarului Rusiei; la „a 12-a zi a celei de-a
6-a luni a celui de-al 15-lea an”, însemnare că în aceeaşi sală împăratul chinez a oferit o
masă lui Milescu şi suitei sale.
Ref.: Ionel Gall, Nicolae Milescu Spătarul în arhive istorice chineze (MI, 16, 1982, nr. 2,
p. 18-20).
456 CIPRU
CIPRU
KYKKOU
AM
3 – Manuel Malaxos, Nomikon, Ţara Românească, 1562-1580. 302 f., 20,4 x 15,4 cm.
Nomocanon copiat de episcopul Luca al Buzăului. Text în limba greacă (ms. 625).
Ref. şi reprod.: L. Politis, Eine Schreibersschule im Kloster tôn Odêgôn („Byzantinische
Zeitschrift”, 51, 1958, p. 282-283 şi pl. XVIII, nr. 31); Kostas P. Kyrris, op. cit.,
p. 307-312.
4 – Theofil Corydaleu, [Scrieri], text copiat la Bucureşti, 1720, mănăstirea Sf. Sava
(Academia domnească), de un student care notează la f.2r: „Am început la 8 iulie 1720”
(ms. 274).
Ref.: Kostas P. Kyrris, op. cit., p. 358-359, nr. 28.
CIPRU 457
LIMASSOL
MACHAIRAS
AM
13 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peri
tīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.
Ref.: I.P. Tsiknopoulos, op. cit., p. 222, nr. 24.
14 – Ioan Damaschin, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715.
Ref.: ibidem, nr. 28.
15 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīn
Oktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, I-II, Leipzig, 1772-1773. Tipărită cu cheltuiala lui
Grigore III Ghica, domnul Moldovei. Portretul domnitorului, gravură în frontispiciu.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 44.
16 – Relicvariu de aur, împodobit cu pietre preţioase. Atelier Moldova, 1795.
34 x 23,5 x 15,5 cm. Inscripţie în limba greacă, menţionând ca donator pe arhimandritul
Haralambie din Mahera, Iaşi, 30 mai 1795.
Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 212; idem, Urme, p. 68; I.P. Tsiknopoulos, op. cit.,
p. 103, 207-208.
Reprod.: Beza, Urme, p. 69; I.P. Tsiknopoulos, op. cit., p. 209.
17 – Rugăciunea Maicii Domnului. Icoană pe lemn, ante 1802. Nimb aplicat, din
argint, şi coroană aplicată, ornată cu pietre semipreţioase. 71 x 54 cm. Adusă din Moldova
de arhimandritul Chiprian.
Ref.: I.P. Tsiknopoulos, op. cit., p. 112, 202-203.
18 – Mihai Suţu, domnul Ţării Româneşti (1792-1795). Portret. Ulei pe pânză. Adus
din Moldova de arhimandritul Chiprian. Distrus în incendiul din 1892.
CIPRU 459
Ref.: ibidem.
19 – Chiprian, iconom al mănăstirii Mahera, Iaşi, ante 1802. Portret. Ulei pe pânză.
Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 211; idem, Urme, p. 68; I.P. Tsiknopoulos, op. cit.,
p. 112.
Reprod.: Beza, op. cit., p. 64; I.P. Tsiknopoulos, op. cit., p. 109.
20 – Haralambie, iconom al mănăstirii Mahera, Iaşi, ante 1802. Portret. Ulei pe
pânză.
Ref.: Beza, op. cit., p. 68.
Reprod.: ibidem, p. 64; I.P. Tsiknopoulos, op. cit., p. 111.
NICOSIA
DOC
CROAŢIA
REŞEDINŢA PREZIDENŢIALĂ
DUBROVNIK
DOC
12 – Raport, 14 noiembrie 1518, trimis papei, referitor la atacul tătăresc asupra
Moldovei din 9 august 1518 (Lettere e commisioni di Levante, 1504-1526, f. 1414).
Ref.: Radu Constantinescu, op. cit., p. 38-39.
Publ.: J. Gelcich, L. Thallóczy, op. cit., p. 682-683.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 23, c. 490.
13 – Scrisoare din Ragusa, 29 iunie 1549, a rectorului şi a Consiliului Republicii
către Serafim Grdobić, trimis la Alba Iulia pentru angajarea de mercenari unguri,
şi informaţii despre urmaşii lui Stepan Vukčić Kosaća din Lipova (Banat), care
primeau o pensie din partea Republicii dalmate (Lettere e commissioni di Levante, 24,
f. 91-92).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 78-79 şi 98-100, n. 1.
14 – Scrisori (3) din 26 septembrie 1549 către regina Isabela a Ungariei, Gheorghe
Martinuzzi, guvernatorul Ungariei şi Ivan Smolić, căpitanul mercenarilor angajaţi de
Republica Ragusa în Transilvania, referitoare la venirea acestora (Lettere e commissioni
di Levante, 24, f. 104-105).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 78, nr. 57, p. 100, nr. 2-4.
15 – Scrisoare din Ragusa, 22 ianuarie 1550, prin care rectorul şi Consiliul
Republicii dau instrucţiuni trimisului lor Serafim Grdobić în legătură cu angajarea de
mercenari din Transilvania (Lettere e commissioni di Levante, 24, f. 117-118).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, f. 78 şi 101, nr. 5.
16 – Scrisoare din Ragusa, 23 septembrie 1552, a rectorului şi Consiliului Republicii
către Giovanni di Sorgo, trimis ragusan la Belgrad cu instrucţiuni privind angajarea unor
barabanci (mercenari) unguri din Transilvania (Lettere e commissioni di Levante, 32, f. 74).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 77-78 şi 101-102, nr. 7.
17 – Scrisoare din Ragusa, 23 septembrie 1552 a rectorului şi Consiliului către
Martino di Andrea Giucho, referitoare la angajarea de mercenari unguri din Transilvania
(Lettere e commissioni di Levante, 32, f. 74).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 77-78, 102, nr. 8.
18 – Scrisoare din Ragusa, 27 martie 1556, prin care se trimit viceregelui din
Napoli informaţii despre participarea Ţării Româneşti şi Moldovei la campania otomană
din Ungaria şi Translvania (Lettere e commissioni di Levante, 26).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 76, n. 47; p. 101, nr. 6.
19 – Scrisoare din iunie 1566 a lui Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, către
Consiliul Republicii Ragusa, prin care intervine în favoarea descendenţilor lui Nicola
„Cherzegh di Santo Sabba”, rude ale doamnei Ruxandra Lăpuşneanu, refugiaţi la Suceava
(Lettere e commissioni di Levante, 24, f. 117-118).
Ref.: Pippidi, Hommes et idées, p. 78, nr. 58.
Publ.: F. Miklosich, Monumenta serbica, I, Viena, 1858, p. 556-557; Ion Dejan,
O scrisoare a lui Alexandru Lăpuşneanu către ragusani (AIIAI, 19, 1982,
p. 587-588; cota: Arhiva istorică, 452/4).
Reprod.: Dejan, op. cit., p. 589.
CROAŢIA 463
29 – Scrisoare din Târgovişte, 8 februarie 1622, a lui Radu Mihnea, domnul Ţării
Româneşti, către guvernul Ragusei, prin care cere libera trecere pentru numitul Rissa
(Acta S. Mariae Majoris, XVII, 31).
Ref. şi publ.: Ranka Kuić, Jedan dokumenat u vezi sa dubrovačko-rumunskim kulturnim
vezama u 17 veku („Analele Societăţii de limbă română”, Zrenjanin, 3-4, 1972-1973,
p. 249-256); Pippidi, Hommes et idées, p. 88, 113-114, nr. 17.
Reprod.: Ranka Kuić, loc. cit.; Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în Ţările
Române, Buc., 1983, p. 242, fig. 242 (sigiliul).
30 – Scrisoare din Ragusa, 29 iulie 1622, a rectorului şi consilierilor către Radu
Mihnea, domnul Ţării Româneşti, privind acordarea de paşaport lui Rissa (Lettere e
commissioni di Levante, 43, f. 283).
Ref.: Pippidi, Hommes et idées, p. 88, 114, nr. 18.
31 – Testament din 1641 al negustorului ragusan M. O. Radojević, stabilit la
Timişoara.
Ref. şi publ.: Mirko Deanović, Oporuka jednog Dubrovćanina iz Temišvara 1641 („Zbornik
radova Filozofskog Fakulteta”, Zagreb, 2, 1954, p. 185-198).
32 – Scrisoare din Ragusa, 14 octombrie 1649, a rectorului şi a consilierilor
Republicii către Gheorghe Rákóczi II, principele Transilvaniei, prin care i se cere să
intervină pentru plata datoriilor lui Cristoforo di Pasquale către Nicola di Cerne, ragusan
stabilit la Belgrad (Lettere e commissioni di Levante, 43, f. 283).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 90, 115, nr. 19.
33 – Scrisoare din Ragusa, 6 noiembrie 1697, a guvernului Republicii, către Djuro
Medin (Georgio Medini) din Adrianopol, ragusan cu relaţii de afaceri în Ţara Românească
(Lettere e commissioni di Levante, 66, f. 55).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 91, 115, nr. 20.
34 – Inventar, Ragusa, 1723-1727, cu consemnarea mărfurilor aduse din Ţara
Românească de diverşi negustori (Sanitas, l, f. 94, 130, 132, 163, 165, 175).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 94, 116-117, nr. 21.
35 – Scrisori din 1726 între Nicolae Mavrocordat, domnul Ţarii Româneşti şi
guvernul Ragusei, referitoare la bunele relaţii româno-ragusane.
Ref.: Al. Grecu [P.P. Panaitescu], Relaţiile Ţării Româneşti şi ale Moldovei cu Ragusa
(sec. XV-XVIII) („Studii”, 4, 1949, nr. 2, p. 121-122).
36 – Scrisoare din Ragusa, 10 decembrie 1730, a guvernului Republicii către
Nicolae Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti (decedat la acea dată) prin care se cere
pentru negustorii ragusani protecţia principelui (Lettere e commissioni di Levante, 72,
f. 229-230).
Ref.: Pippidi, Hommes et idées, p. 93 (către Mihai Racoviţă ?).
Publ.: ibidem (către N. Mavrocordat).
37 – Contract încheiat la 28 august 1748 (transcris la 8 aprilie 1756 şi l martie
1757), între Paul d’Hercullez, consulul Franţei la Ragusa şi doi neguţători ragusani pentru
CROAŢIA 465
înfiinţarea unor case de comerţ în Ţara Românească (Diversa de Foris, 173, f. 254-256).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 94, 120-122, nr. 26.
38 – Scrisori din Ragusa (3) din 27 aprilie şi 6 iulie 1756 ale guvernului Republicii
referitoare la cererea lui Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti, de a se permite
angajarea în serviciul său a medicului ragusan Matteo Bratti (Lettere e commisioni di
Levante, 79, f. 206-207, 250-251; 80, f. 14-15).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 93, 118-120, nr. 23-24.
39 – Testament, Bucureşti, 20 octombrie 1757 (transcris la 20 iunie 1758), al
tânărului Anton Vodopić, farmacist, cuprinzând lista bunurilor sale din capitala Ţării
Româneşti (Testamenta notoria, 79, f. 166-167).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 94, 122-124, nr. 27.
MUZ
KOPRIVNICA
ARHIV GRADA
(Arhiva oraşului)
DOC
41 – Document din 4 noiembrie 1356, prin care Ludovic I, regele Ungariei, ridică
oraşul Koprivnica la rangul de oraş liber regesc. Documentul este semnat şi de episcopii
Dumitru de Oradea şi Toma de Cenad şi de Andrei, voievodul Transilvaniei.
Ref. şi publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus regni Croatiae, Dalmatiae et Slavoniae,
XII, Zagreb, 1914, p. 373-375; DRH, C, XI, p. 39-40.
KRIŽEVCI
ARHIV GRADA
(Arhiva oraşului)
DOC
42 – Document din 8 mai 1356 prin care regele Ludovic I al Ungariei întăreşte un
privilegiu al regelui Bela IV din 16 august 1253. Documentul este semnat şi de episcopii
Dumitru de Oradea şi Toma de Cenad şi de Andrei, voievodul Transilvaniei (fasc. 76, nr. 16).
Ref. şi publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 348-349; DRH, C, XI, p. 20.
466 CROAŢIA
KRK
MS
43 – Cazanie, Moldova, sec. XVI. 350 f., 20,5 x 18 cm. Text în limba slavonă. Copie
după un manuscris din Rusia, post 1407. Însemnare 1556, din Lvov (ms. sl. 53/288/80).
Ref.: Bogdanović, p. 83, nr. 1136; Constantinescu, Repertoriu, p. 55-56, nr. 267.
44 – Sf. Ioan Scărarul, Scara, Moldova (?) sec. XVI. 198 f., 21 x 14,7 cm. Text în
limba slavonă (ms. sl. 27/133).
Ref.: V. Mosin, M. Radeka, Čirilski rukopisi u severnoj Dalmaciji („Starine”, 48, 1958,
p. 189-216); Bogdanović, p. 48; Constantinescu, Repertoriu, p. 55, nr. 266.
OSIJEK
COLECŢIA MAJDAKOVIČ
45 – Constantin Daniel Rosenthal, Portretul lui Petrovič din Jarkovac, s.a., ulei pe
pânză.
Ref.: Konstantin Danil, p. 114, nr. 90.
PAKRAC
MANASTIR BIJELA
(Mănăstirea Bijela)
CR
la Banja (Boka Kotorska), Craiova, 1938, p. 15; E. Turdeanu, Din vechile schimburi,
p. 162-164; idem, La broderie religieuse, p. 211-212; Dobrila Stojanovic, Umetnički
vez Srbiji od XIV do XIX veka, Beograd, 1959, p. 49, nr. 16; Broderia artistică la
sârbi. Catalog de expoziţie, M.N.A., Buc., 1973, p. 15, nr. 10; Anuichi, Relaţii, p. 18;
Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 62-63, nr. 59-60.
ŠIBENIK
CR
48 – Johannes Lucius (Ivan Lučić), De regno Dalmatiae et Croatiae, I-II, Frankfurt,
1666. În partea a II-a, p. 285, De Vlahis, cuprinde informaţii referitoare la românii din
Croaţia şi o listă, întocmită de Francisc Şoimirovici, cu 68 de cuvinte şi 8 propoziţii
româneşti însoţite de traducerea latină.
Ref.: A. Philippide, Originea românilor, I, Iaşi, 1925, p. 664-665; A. Sacerdoţeanu,
Consideraţii asupra românilor în evul mediu, Bucureşti, 1936, p. 54-55; A.
Armbruster, Romanitatea românilor, Buc., 1972, p. 161-164; Omagiu Găzdaru,
p. 19-25.
Publ.: Franjo Rački, Notae Ioannis Lucii („Starine”, 13, 1881, p. 211-268); Silviu
Dragomir, Vlahii şi morlacii. Studiu din istoria românismului balcanic, Cluj, 1924,
p. 84-85; Omagiu Găzdaru, p. 21-22 (lista de cuvinte).
SOKOLOVAK
MANASTIR LEPAVINA
(Mănăstirea Lepavina)
DOC
49 – Hrisov al lui Vasile Lupu din 12 august 1650, prin care se acordă mănăstirii un
ajutor anual de 5 000 de aspri.
Ref.: Vladimir Krasić, Manastir Lepavina („Letopis Matice srpske”, Novi Sad, 1889, p. 25);
Bărbulescu, Relations, p. 275; N. Iorga, Donaţiile româneşti pentru mănăstirile din
Marea de Marmara (RI, 7, 1921, p. 143-144); E. Turdeanu, Din vechile schimburi...,
p. 175-176; Radu Flora, Relaţiile iugoslavo-române. Sinteză („Lumina”, Pančevo,
22, 1968, nr. 6, p. 387); Anuichi, Relaţii, p. 34.
Publ.: L. Bogdanović, Starine manastira Lepavina („Starinar Srpskog Arheološkog
Društva”, 11, 1894, p. 83-86); I. Bărbulescu, O danie a lui Vasile Lupu mănăstirei
Lepavine din Croaţia şi vechile relaţii ale Principatelor Române cu Croaţia (RIAF,
5, 1903, extras, Buc., 1903, p. 2-5); idem, Relations, p. 312-314.
MS
50 – Sf. Efrem Sirul, Predici, ante 1666. Text în limba slavonă, însemnare de danie
către mănăstire de către „Teodosie, mitropolit de Vârşeţ şi Caransebeş”, 1666.
468 CROAŢIA
Ref.: Stojanović, Zapisi i natpisi, IV, p. 173-174, nr. 6951; Anuichi, Relaţii, p. 23 (citează
pe Stoianović; localizarea actuală necunoscută).
TROGIR
KAPTELSKI ARHIV
(Arhiva Capitlului)
DOC
51 – Document din 3 septembrie 1358, prin care Ludovic I, regele Ungariei, întăreşte
un privilegiu al regelui Bela IV din 1242 la prediul Drid. Între semnatari, episcopii
Dumitru de Oradea, Toma de Cenad şi Andrei, voievodul Transilvaniei. Cu copie sec. XV
(doc. nr. 73-74).
Publ.: G. Fejer, IX/2, p. 638-684; T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 511-512;
DRH, C, XI, p. 320.
ZADAR
DOC
52 – Document din 17 noiembrie 1360, prin care Ludovic I, regele Ungariei
întăreşte un privilegiu al lui Ladislau IV din 1285 pentru mănăstirea Sf. Dumitru din
Zadar, privitor la moşia Starosan. Între semnatari, episcopii: Dumitru de Oradea, Dominic
de Transilvania, Dominic de Cenad şi Dionisie, voievodul Transilvaniei. Transumpt în
actul Capitlului din Zadar, 8 iunie 1396.
Ref. şi publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 63-64; DRH, C, XI, p. 574.
ZAGREB
ARHIV HRVATSKE
(Arhivele Croaţiei)
DOC
53 – Document din 1200, prin care regele Emeric al Ungariei întăreşte episcopiei
de Zagreb dania regelui Ladislau cel Sfânt privitoare la moşia Chasma, act elaborat de
Desiderius, cancelar al Curţii regale şi preposit de Sibiu (Liber privilegiorum episcopatus
Zagrebiensis).
Ref.: Urkundenbuch, I, p. 5; DIR, C, XI-XIII, vol. I, p. 18.
Publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., II, p. 354-355.
54 – Document din 1201, prin care regele Emeric al Ungariei întăreşte proprietăţile
şi veniturile episcopiei de Zagreb. Act emis de Desiderius, cancelar al Curţii şi preposit
CROAŢIA 469
de Sibiu; între semnatari: Adrian, episcopul Transilvaniei, Ioan, episcop de Cenad, Mica,
palatin şi comite de Bihor, Iula, voievod al Transilvaniei.
Ref.: Urkundenbuch, I, p. 6; DIR, C, XI-XIII, vol. I, p. 19.
Publ.: B. Tkalčić, Monumenta liberae et regiae Civitatis Zagrebiensis metropolis regni
Croatiae, voi. I, Zagreb, 1889, p. 19.
55 – Documente din 1264, prin care regele Ştefan IV al Ungariei dăruieşte comitelui
Andreas de Gyog (Geoagiu) trei moşii lângă râul Mureş ca recompensă pentru serviciile
aduse în timpul invaziei mongole (Arhiva familiei Draškovič).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, 323; Urkundenbuch, I, p. 94; DIR, C, XI-XIII,
vol. II, p. 54-55.
56 – Document din 30 august 1359, prin care regele Ludovic I al Ungariei porunceşte
ca pricinile oamenilor din Slavonia să fie aduse spre judecată în faţa banului ţării, între
semnatari: episcopii Dumitru de Oradea, Dominic al Transilvaniei, Grigore de Cenad şi
Andrei, voievodul Transilvaniei. Transumpt în actul Capitlului din Zagreb, 3 noiembrie,
1391 (Privilegia, nr. 7).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 409.
Publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 612-613.
57 – Document din 27 ianuarie 1364, prin care regele Ludovic I donează moşii
din Slavonia, între semnatari: episcopii Dumitru de Oradea, Dominic al Transilvaniei,
Dominic de Cenad şi Dionisie, voievodul Transilvaniei (Documenta mediaevalia varia,
a. 1364).
Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 214-215.
Publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XIII, p. 331-335.
58 – Document din 5 martie 1364, prin care regele Ludovic I întăreşte unui nobil croat
un privilegiu din 6 aprilie 1357, între semnatari: episcopii Dumitru de Oradea, Dominic al
Transilvaniei, Dominic de Cenad şi Dionisie, voievodul Transilvaniei. Transumpt în actul
banului Nicolae Zrinyi din 1541 (Documenta medii aevi, a. 1357).
Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 231.
Publ.: ibidem, p. 342-343.
59 – Document din Alba Iulia, 28 mai 1422, prin care capitlul din Alba Iulia adevereşte
acordul intervenit între David Laczk din Zantho şi Johann Greb din Marthonfalva ş.a., în
legătură cu 14 proprietăţi între care Kenteleke (Chintelnic, jud. Bistriţa Năsăud), Arokalya
(Arcalia, jud. Bistriţa Năsăud) ş.a. (Arhiva familiei Drašković).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 158-160.
60 – Salvconduct acordat în 1592 de Alexandru Vodă cel Rău, domnul Ţării
Româneşti lui Alexandru Komulovici, trimisul papei.
Ref.: Silviu Anuichi, 1982.
61 – Hrisov de danie din 15 iunie 1646 al lui Matei Basarab pentru mănăstirea
Trebinje. Copie.
Ref.: Bărbulescu, Relations, p. 274, 315.
Publ.: D. Mioc, Materiale româneşti din arhive străine (SMIM, 6, 1973, p. 326-328).
470 CROAŢIA
62 – Documente din 1848-1918 referitoare la colaborarea între românii din Ardeal şi
croaţii banului Jelasic în timpul Revoluţiei din 1848-1849, activitatea emigraţiei române şi
croate organizată de N. Bălcescu la Londra (1850), tratativele dintre sârbi, croaţi, români
şi unguri în timpul războiului din 1866 dintre Prusia şi Austria, opoziţia comună româno-
croată împotriva stăpânirii maghiare în perioada 1867-1918 etc. (Fondul Spisi Banske
Vlade, Fondul mişcării din Bosnia şi Herţegovina, Fondul primului război mondial etc.).
Ref.: N. Ciachir, Informaţii despre ţara noastră în arhivele din R.S.F. Iugoslavia (RA,
1966, nr. 2, p. 172).
63 – Documente din 1890-1900 privind începuturile colaborării românilor cu sârbii
şi croaţii în lupta pentru crearea statului naţional unitar.
Ref.: M. Krajčović, Apariţia şi dezvoltarea colaborării românilor, slovacilor, sârbilor şi
croaţilor între 1890-1900 (AIIC, 24, 1981, p. 281-300).
DOC
64 – Document din 26 iulie 1355, prin care regele Ludovic I al Ungariei confirmă
un act din 19 iulie 1345. Semnat şi de demnitari din Transilvania: episcopii Dumitru
de Oradea, Andrei al Transilvaniei, Toma de Cenad şi Nicolae, voievodul Transilvaniei
(Diplomata, a. 1263).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 349.
65 – Document din 18 aprilie 1356, prin care Ludovic I, regele Ungariei, confirma
familiei Gordas actul de înnobilare, semnat şi de episcopii Dumitru de Oradea, Andrei de
Transilvania, Toma de Cenad şi de Andrei, voievodul Transilvaniei (Diplomata, a. 1279).
Ref. şi publ.: Fejer, IX/7, p. 140-142; T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 341-342;
DRH, C, vol. XI, p. 16.
66 – Document din 25 aprilie 1359, prin care regele Ludovic I întăreşte un privilegiu
al mănăstirii cisterciene din Cârţa (jud. Sibiu). Semnat şi de demnitari din Transilvania:
episcopii Dumitru de Oradea şi Dominic al Transilvaniei, Andrei, voievodul Transilvaniei,
Dionisie, banul Severinului (Diplomata, a. 1280).
Ref. şi publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 365-366; DRH, C, vol. XI,
p. 368-369.
67 – Document din 15 august 1359, prin care regele Ludovic I întăreşte un act al
capitlului din Alba Regală. Semnat şi de demnitari din Transilvania: episcopii Toma de
[Calocea], Dumitru de Oradea, Dominic al Transilvaniei, Andrei, voievodul Transilvaniei
(Diplomata, a. 1217).
Ref. şi publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XIII, p. 603-605; DRH, C, vol. XI, p. 406.
68 – Document din 27 septembrie 1359, prin care regele Ludovic I întăreşte
libertăţile oraşului Zagrepčanina. Semnat şi de demnitari din Transilvania: episcopii
CROAŢIA 471
DOC
78 – Document din Buda, 11 aprilie 1351, prin care regele Ludovic I întăreşte un
privilegiu al lui Nicolae de Szecs, ban de Severin (Zeuryino), emis la 16 august 1346
(fasc. 2 şi copie în Lib. stat. capit. Zagreb, partea IV, cap. I).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 21.
79 – Document din 10 februarie 1352, prin care regele Ludovic I confirmă un act
de danie al regelui Carol Robert din 11 iunie 1333. Printre semnatari: episcopii Dumitru
de Oradea, Andrei de Transilvania, Toma de Cenad, Nicolae, fiul lui Laurenţiu, voievodul
Transilvaniei, Nicolae, ban de Severin (fasc. I, nr. 39 şi copie în Lib. stat. capit. Zagreb,
partea IV, cap. IV).
Ref.: DRH, C, vol X, p. 107.
80 – Document din 10 februarie 1352, prin care regele Ludovic I confirmă actul
său din 14 decembrie 1342. Printre semnatari: episcopii Dumitru de Oradea, Andrei al
Transilvaniei, Toma de Cenad, Nicolae, fiul lui Laurenţiu, voievodul Transilvaniei,
Nicolae, ban de Severin. Copie (Lib. stat. capit. Zagreb, partea IV, cap. IV).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 107.
81 – Document din 4 iulie 1355, prin care regele Ludovic I întăreşte bisericii de
Zagreb actele din 1328, amintindu-se pecetea regelui Carol Robert, pierdută în Ţara
Românească. Printre semnatari: episcopii Andrei al Transilvaniei, Dumitru de Oradea şi
Toma de Cenad; Nicolae, voievodul Transilvaniei şi comite de Solnoc (Arhiv Biskupije,
Decimalia, I, p. 734).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 338.
82 – Document din 21 mai 1356, prin care regele Ludovic I încuviinţează, la
cererea lui Dionisie, canonic al bisericii din Zagreb, folosirea veniturilor unei părţi din
proprietatea sa Petrouch. Între semnatari: episcopii Dumitru de Oradea, Toma de Cenad,
Andrei, voievod al Transilvaniei (Acta capituli antiqua, fasc. 76, nr. 16).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 22.
Publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 353-355.
83 – Document din 19 martie 1359, de la regele Ludovic I, prin care sunt
transcrise două privilegii ale regelui Bela IV privind moşii din Croaţia, între semnatari,
episcopii: Dumitru de Oradea, Dominic al Transilvaniei, Andrei, voievodul Transilvaniei
(Acta capituli antiqua).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 356.
Publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 556-558.
CROAŢIA 473
84 – Document din 25 decembrie 1360, prin care regele Ludovic I scuteşte de
unele dări pe iobagii mănăstirii Topliţa din Croaţia, între semnatari: episcopii Dumitru de
Oradea, Dominic al Transilvaniei, Dominic de Cenad şi Dionisie, voievodul Transilvaniei
(Arh. Biskupije, I, B.XI.15).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 590.
Publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XIII, p. 83-85.
85 – Document din Zagreb, 6 august 1361, prin care regele Ludovic I întăreşte un
privilegiu episcopiei de Zagreb, între semnatari: episcopii Dumitru de Oradea, Dominic
al Transilvaniei, Dominic de Cenad şi Dionisie, voievodul Transilvaniei (Acta capituli
antiqua, fasc. 24, nr. 4).
Ref.: DRH, C, XII, p. 37.
Publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XIII, p. 164-166.
86 – Document din 22 august 1364, prin care regele Ludovic I întăreşte unei
mănăstiri din Zagreb un act al său din 25 mai 1356, între semnatari: episcopii Dumitru de
Oradea, Dominic al Transilvaniei, Dominic de Cenad şi Dionisie, voievodul Transilvaniei
(Acta capituli antiqua, a. 1369).
Ref.: DRH, C, XII, p. 320.
Publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XIII, p. 393-394.
87 – Pahar de argint, 1591, aurit parţial, dăruit de Luca Stroici, logofăt din Moldova,
fiului său Bosnea ceaşnic. H 18 cm, d 8 cm.
Ref.: Ivan Kukuljević Sakcinski, în „Vjesnik Hrvatskog Arheološka Društva”, 4, 1882,
p. 100-101; Corina Nicolescu, Un pahar moldovenesc din sec. XVI, în Omagiu
P. Constantinescu-Iaşi, Buc., 1965, p. 644-650; idem, Arta metalelor preţioase în
România, Buc., 1973, p. 51, nr. 12.
Reprod.: Corina Nicolescu, Un pahar moldovenesc..., p. 644, fig. 1; idem, Arta metalelor,
fig. 12.
DOC
88 – Scrisori (28), [post 1886-ante 1919], ale slavistului român Ioan Bogdan către
slavistul Vatroslav Jagić şi câteva scrisori de la I. Bărbulescu, I. Bianu şi alţi savanţi
români.
Ref.: J. Hamm, Register der Korrespondent von Vatroslav Jagić im Besitz der Universitäts-
bibliothek in Zagreb („Wiener slavische Jahrbuch”, 8, 1960, p. 75-111); G. Mihăilă,
Principales étapes de l’histoire des études slaves en Roumanie et de leurs rapports
avec les études slaves internationales („Romanoslavica”, 16, 1968, p. 215, n. 2).
474 CROAŢIA
MS
92 – Tetraevanghel, scris în Ţara Românească, sec. XIV-XV. Pergament. 230 f.,
33,5 x 23 cm. Text în limba slavonă. Fragment din ms. Belgrad, Muzeul Bisericii Sârbe
(ms. 40).
Ref.: Bogdanović, p. 127, nr. 1916 şi 1918; Constantinescu, Repertoriu, p. 63, nr. 304; p.
53, nr. 258.
93 – Sf. Ioan Hrisostom, Comentariu la Epistolele Sf. Apostol Pavel, Moldova, sec.
XVI. l + 408 f. 32,3 x 20,5 cm. Text în limba slavonă cu însemnări (ms. 70).
Ref.: Bogdanović, p. 121, nr. 1820; Constantinescu, Repertoriu, p. 64, nr. 306.
94 – Tetraevanghel, scris în Moldova, 1537. III + 411 f., 30,5 x 21 cm. Text în limba
slavonă, cu însemnări. Provine de la mănăstirea Plaški (ms. 42).
Ref.: Bogdanović, p. 129, nr. 1980; Constantinescu, Repertoriu, p. 63, nr. 305.
95 – Sf. Simion Metafrastul, [Scrieri], scris în Moldova, 1538. 548 f., 31,5 x 19 cm.
Text în limba slavonă, cu însemnări. Provine de la mănăstirea Orahovica (ms. 72).
Ref.: Bogdanović, p. 49, nr. 520; Constantinescu, Repertoriu, p. 64, nr. 307.
CR
96 – Biblia, Ostrog, 1581, dăruită de mitropolitul Sava Brancovici la l august 1703,
în Bucureşti, lui Iefrem Ianković, vlădica din Munkacs, cu ocazia călătoriei acestuia în
Ţara Românească. Fostă la mănăstirea Sf. Nicolae din Orahovica.
CROAŢIA 475
Ref.: Vladimir Krasić, Opis manastira Orahovice, republicat din „Letopis Matice Srpske”,
143, Novi Sad, 1885; întregit de L. Bogdanović, Zapisi na rukopisnim i štampanim
knjigama manastira Orahovice („Brankovo kolo”, 4, 1898, p. 1592-1597);
Stojanović, Zapisi i natpisi, II, p. 7, nr. 2120; E. Turdeanu, Din vechile schimburi...,
p. 180-181; Radu Flora, Din relaţiile sârbo-române. Privire de ansamblu, Pančevo,
1964, p. 116; Anuichi, Relaţii, p. 48; Bogdanović, p. 278 (localizarea fondului
mănăstirii Orahovica la Zagreb).
PRAVOSLAVNA CRKVA
SV. PREOBRAŽENIJA
(Biserica ortodoxă Schimbarea la Faţă)
DANEMARCA
ÅRHUS
UNIVERSITETSBIBLIOTEK
(Biblioteca Universităţii)
1 – Scrisori (5), din 1925-1926 ale lui Panait Istrati către criticul literar danez Georg
Brandes.
Ref. şi publ.: Panait Istrati, Corespondenţă cu scriitori străini, ed. Alexandru Talex, Buc.,
1988, p. 246-255.
COPENHAGA (København)
KONGELIGE BIBLIOTEK
(Biblioteca Regală)
DOC
6 – Hie facht sich an gar ein graussemliche erschrockenliche ystoren von dem
wilden wütrich Drakole weyde, Strassburg, 1500. Povestiri despre Vlad Ţepeş.
Ref.: C.I. Karadja, Incunabule despre cruzimile lui Vlad Ţepeş, în Închinare lui N. Iorga,
Cluj, 1931, p. 200-201.
Publ.: ibidem, p. 202-206.
Reprod.: ibidem, p. 201 (gravuri).
7 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop catolic de Nicopole.
În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti şi Vasile Lupu, domnul
Moldovei.
Ref.: Božidar Rajkov, Pojava i razvitie na naučnija i kulturen interes kăm Abagara, în
Abagar na Filip Stanislavov. Rim, 1651, Sofia, 1979, p. 24.
Publ.: ibidem, p. (41-49).
NY CARLSBERG GLYPTOTEK
(Noua Gliptotecă Carlsberg)
MUZ
RIGSARKIVET
(Arhivele Daneze de Stat)
DOC
tronul Ţării Româneşti, care cerea sprijin regenţilor Danemarcii (fond Danske kancellis
udenrigske afdeling, Valakieti A.T., f. 1-5).
Ref.: E. Glück, op. cit., p. 325.
Publ.: N. Iorga, Note cu privire la Ioan Mihail Cigala, în Prinos lui D.A. Sturdza, Buc.,
1903, p. 296-300.
11 – Memoriu, din 1595. Cuprinde condiţiile prezentate curţii din Viena pentru
aderarea Transilvaniei la Liga Sfântă, cu referiri şi la Ţara Românească (Danske kancellis
udenrigske afdeling, Ungarn, A. II).
Ref.: E. Glück, op. cit., p. 326.
12 – Scrisori (2), sec. XVI, pentru acreditarea de soli din Transilvania la Curtea
daneză: Ioan Statilius, episcop al Transilvaniei şi un sol al lui Ioan Zapolya, trimis la
regele Frederic I (Danske kancellis udenrigske afdeling, Ungarn, A.I, f. 1-2).
Ref.: ibidem.
13 – Raport, din 1621. Cuprinde cele 30 de puncte pe baza cărora s-a negociat
pacea dintre Transilvania şi Imperiul Habsburgic (Danske kancellis udenrigske afdeling,
Ungarn, A. III, f. 5-12).
Ref.: ibidem, p. 325-326.
14 – Documente, din 1625-1629, referitoare la relaţiile dintre Transilvania şi
Danemarca în cursul războiului de 30 de ani: scrisori de la Gabriel Béthlen, principele
Transilvaniei, privind schimburi de ambasadori, informaţii despre potenţialul militar
otoman, acţiunile trupelor transilvănene, alianţa antihabsburgică, moartea principelui
Béthlen (Danske kancellis udenrigske afdeling, Ungarn, A. II, f. 1-24; A. III f. 1-3).
Ref.: ibidem, p. 325.
15 – Rapoarte (29), din 1764, 1767-1769 ale lui Armand de Mestral de Saint-
Saphorin, ambasador al Danemarcei la Varşovia, cu informaţii despre acţiunile
confederaţilor polonezi în Moldova, represiunile trupelor ruseşti şi otomane, devastarea
ţării din cauza ostilităţilor.
Publ.: Documente Callimachi, II, p. 575-591 (extrase).
16 – Documente (12), din 1828-1853, privind relaţiile politice şi economice româno-
daneze (Dpt. u. A. Tyrhiet I d. 1771-1848, Korrespondancesager vedr. Gesandtskabits
ekstraordinare Uellag. 1831-1848; Udenrigsministeriet, Dpt. f. handelsog konsulatsager,
Samlede sager no 980, 1845-1853).
Ref.: Dan Berindei, Nouvelles données concernant les rapports roumano-danois au XIXe
siècle (RRH, XX, 1981, nr. 1, p. 58, 60-63).
17 – Rapoarte, din 1877-1878, ale căpitanului danez Marius Sophus Frederik von
Hedemann despre războiul ruso-româno-turc la care a participat ca ataşat pe lângă armata
rusă.
Ref.: Daniel Brunn, Plevna-Schipka, Copenhaga, 1915; Radu Rosetti, Rapoarte daneze
asupra războiului din 1877-1878 (ARMSI, s. III, t. 9, 1928-1929, p. 317-322);
Valeriu Avram, 1877: un document militar danez (MI, 1982, nr. 5, p. 11-12).
Publ.: Radu Rosetti, op. cit., p. 322-334.
DANEMARCA 479
UNIVERSITETSBIBLIOTEK
(Biblioteca Universităţii)
CR
EGIPT
ALEXANDRIA (al-Iskandariyya)
AM
DOC
3 – Hrisov, din februarie 1399-1400, prin care Iuga, domnul Moldovei, întăreşte lui
Şerbu Hindău satul lui Solomon pe râul Topoliţa şi satele Munteni şi Pântăceşti pe Cracău.
Ref.: Maria Nystazopoulou Pelekides, Florin Marinescu Himu, Dalila Aramă, 1985.
Publ.: Ion Dumitriu-Snagov, Iuga voievod şi domnul Ţării Moldovei de la munţi şi pînă
la malul Mării („Contemporanul”, 1987, nr. 5/2098, p. 2, localizat Simono Petra).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., foto.
4 – Hrisov din Suceava, 22 iulie 1448, prin care Petru II, domnitorul Moldovei,
întăreşte lui Pan Iliaş, diac, fiul popii Trifan, satele Solomoneşti pe Topoliţa şi Fetea din
Câmp, o selişte şi o pustie.
Ref.: Maria Nystazopoulou Pelekides, Florin Marinescu Himu, Dalila Aramă, 1986.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., foto.
EGIPT 481
5 – Hrisov din Hârlău, 18 martie 1558, prin care Alexandru Lăpuşneanu, domnul
Moldovei, întăreşte nepoţilor lui Mic Hîndău satul Crăcăoani şi o moară pe Cracău.
Ref.: ibidem.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., foto.
6 – Hrisov din Iaşi, 15 aprilie 1603, prin care Ieremia Movilă, domnul Moldovei,
dăruieşte lui Gheorghie, pârcălab de Neamţ, satul Hindăoani şi seliştea Răuceşti.
Ref.: ibidem.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., foto.
7 – Hrisoave (4) din Iaşi, 30 martie şi 30 aprilie 1627, prin care Miron Barnovschi,
domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Hangu satele Vânători, Vindăoani şi Solomoneşti,
Bălţăteşti, Mânjeşti (Neamţ), Băicenii Mari (Roman) şi Berbeşti (ţinutul Cârligăturii) ş. a.
Ref.: ibidem.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., foto.
8 – Scrisori (3) din Egipt, 1631, ale lui Gherasim Spartaliotul, patriarh de Alexandria,
către Corneliu Haga, ambasador al Olandei la Constantinopol, Daniil, mitropolit de Seres,
şi preotul Arsenic din Ţara Românească, relative la situaţia metoacelor româneşti ale
Patriarhiei.
Ref.: N. Iorga, Domnii români Vasile Lupu, Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu
în legătură cu patriarhii Alexandriei (ARMSI, s. III, t. 13, 1932-1933, p. 146).
Publ.: G.G. Mazarakis, în „Faros”, 28, 1929, p. 54-57; idem, Symbolī eis tīn istorian tīs
en Aigyptō orthodoxou ekklīsias, Alexandria, 1932, p. 246-247; Hurmuzaki – Iorga,
XIV/3, p. 5-7.
9 – Acte (8), din 1645, 1648, 1651, 1655, relative la conflictul dintre călugării sinaiţi
şi patriarhii Alexandriei, Gherasim Palada şi Ioanichie: scrisori către şi de la Vasile Lupu,
arbitru al conflictului.
Ref.: N. Iorga, Domnii români..., p. 140-146.
Publ.: G.G. Mazarakis, în „Faros”, 29, 1930, p. 117-119, 169, 171, 175-179, 405-411,
415-419, 520-523, 525-527; idem, Symbolī..., p. 329-330, 358-364, 379-382,
414-419; Hurmuzaki – Iorga XIV/3, p. 10-32.
10 – Gramate (7) din Iaşi, 11 ianuarie, Bucureşti, 11 martie, 3 şi 6 iunie 1680 şi
din Iaşi, mai 1683, ale lui Partenie, patriarhul Alexandriei, venit pentru ajutoare în Ţările
Române, referitoare la: numirea ca dascăl a lui Zaharia din Iaşi, recomandare pentru
Meletie, fost arhiepiscop de Ohrida, numirea marelui postelnic Constantin Brâncoveanu
ca epitrop la Slobozia Segarcii, întărirea lui Pârvu Cantacuzino în dreptul de ctitor al
mănăstirii Cobia, întărirea daniilor lui Şerban Cantacuzino către mănăstirea Cotroceni,
scrisoare către ţarii Ivan şi Petru Alexeievici privind datoriile patriarhiei, motivele
călătoriei în Moldova şi cerere de ajutoare.
Publ.: G.G. Mazarakis, în „Faros”, 28, 1929, p. 228-237, 247-255; Hurmuzaki – Iorga,
XIV/3, p. 37-43, 45-46; N. Iorga, Domnii români..., p. 147.
11 – Scrisoare din Bucureşti, ianuarie 1692, a patriarhului Alexandriei, Gherasim
Palada, către ţarul Petru cel Mare, cu cerere de ajutor menţionând şi acte ruseşti (2)
privitoare la mănăstirile Sf. Sava şi Sf. Gheorghe din Bucureşti.
482 EGIPT
Publ.: G.G. Mazarakis, în „Faros”, 28, 1929, p. 415-421; Hurmuzaki – Iorga, XIV/3,
p. 47-50.
12 – Act, din 6 decembrie 1694, referitor la vânzarea casei lui Chiriţă Hrisoscoleu
către soţia sa, Marioara Mavrocordat.
Publ.: G.G. Mazarakis, în „Faros”, 28, 1929, p. 430; Hurmuzaki – Iorga XIV/3, p. 50-51;
N. Iorga, op. cit., p. 148.
13 – Scrisoare, din [1700] a patriarhului Alexandriei, Gherasim Palada, către
Constantin Brâncoveanu, prin care îi dedică o lucrare de retorică cu rugămintea de a o
tipări.
Publ.: G.G. Mazarakis, în „Faros”, 30, 1931, p. 443-444; idem, Symbolī..., p. 544-545;
Hurmuzaki – Iorga XIV/3, p. 52-53; N. Iorga, Domnii români..., p. 148.
14 – Hrisoave (32), din Moldova, 1715-1855, prin care domnitorii Nicolae
Mavrocordat, Constantin Mavrocordat, Constantin Racoviţă, Scarlat Ghica, Ioan Theodor
Callimachi, Grigore al III-lea Ghica, Grigore Callimachi, Constantin Moruzi, Alexandru I
Mavrocordat, Mihail Suţu, Alexandru Callimachi, Constantin Ipsilanti, Scarlat Callimachi
întăresc danii către Patriarhia din Alexandria şi reînnoiesc privilegiile pentru mănăstirea
Hangu, metoc al Patriarhiei din 1715, şi un submetoc al acesteia, Băiceni.
Ref.: Florin Marinescu, Les Pays Roumains et le Patriarcat d’Alexandrie. Quelques
données préliminaires, în The Romanian Principalities and the Holy Places along
the Centuries, edited by Emanoil Băbuş, Ioan Moldoveanu, Adrian Marinescu, Buc.,
2006, p. 197-202.
15 – Tomos, din 26 iulie 1746, al sinodului patriarhiei din Constantinopol către
mitropolia Ungrovlahiei, prin care se anunţă alegerea ca patriarh al Alexandriei a lui
Matei Psaltul, egumenul mănăstirii Zlătari din Bucureşti, rugând ca acesta să fie hirotonit
arhiereu la Bucureşti.
Ref.: Ghenadie Craioveanu, în Condica sfîntă a mitropoliei Ungrovlahiei, I, Bucureşti,
1886, p. 41.
Publ.: G.G. Mazarakis, Symbolī..., p. 607-609.
16 – Scrisoare din Bucureşti, 16 noiembrie 1808, a lui Sofronie, egumenul mănăstirii
Zlătari, închinată Patriarhiei Alexandriei (ms. 36, pe fila liminară).
Ref. şi publ.: Moschonas, III, p. 233-235, nr. 36.
17 – Scrisoare a lui Răducanu Slătineanu, 18 octombrie 1815, către patriarhul
Alexandriei [Theofil III], purtând şi semnăturile: Safta, Ianache, Radu etc. (ms. 36).
Ref. şi publ.: Moschonas, III, p. 237.
MS
Ref.: Moschonas, I, p. 113-114; Vranoussis, Egkōmiastikī, p. 387, nr. 17; Politis, II, p. 389,
nr. 21; Gratziou, p. 164, nr. 36.
Reprod.: ibidem, fig. 118-127.
19 – Liturghier arhieresc, scris de Matei al Mirelor, la mănăstirea Dealu, 1615. Text
în limba greacă. 128 p. 28 x 20,5 cm. Chenare, frontispiciu, iniţiale ornate cu motive
vegetale. Donat de Matei al Mirelor lui Chiril Lucaris, patriarhul Alexandriei (ms. 115).
Ref.: Moschonas, I, p. 77; Vranoussis, Egkōmiastikī, p. 387, nr. 18; Politis I, p. 8; II, p. 389,
nr. 22; Gratziou, p. 164, nr. 37.
20 – Tetraevanghel, 1640, scris în Ţara Românească, de Antim din Ianina. Text în
limba greacă. 40 x 30 cm. Iniţiale şi vignete ornate. Miniaturi în plină pagină reprezentând
cei patru evanghelişti, alegoria zodiacului şi portretele lui Matei Basarab şi al doamnei
Elina cu însemnare de donaţie către patriarhul Ioanichie al Alexandriei. Ferecătură în
argint aurit.
Ref.: M. Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 2, 1968, nr. 7-8, p. 166-167);
Politis, I, p. 10; Popescu-Vâlcea, Miniatura, p. 99-100; Gh. Buluţă, Sultana Craia,
Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab, Buc., 1984, p. 12, 45, nr. 1.
Reprod.: M. Beza, op. cit., p. 166-167 (coperta I, portretul doamnei Elina, Sf. Ioan şi
Zodiacul).
21 – Syllogī patriarchikōn grammatōn kai allōn schediōn dia diaforous
ekklīsiastikas ypotheseis [Culegere de înscrisuri patriarhale şi alte documente privitoare
la felurite pricini bisericeşti] (post 1682). 532 f., 21 x 16 cm. Cuprinde şi documente
relative la legăturile Ţărilor Române cu Patriarhia Alexandriei, Patriarhia ecumenică şi
Orientul creştin: hrisov din 1714 al lui Nicolae Mavrocordat, domnul Moldovei, prin care
închină Sfântului Mormânt o biserică din Chios; scrisoare a lui Grigore II Ghica, domnul
Moldovei, către Paisie II, patriarhul Constantinopolului (1727); act din 1728 prin care
Ioanichie Stavropoleos închină ctitoria sa din Bucureşti mănăstirii Goura din eparhia
Pogonianei (cu două întăriri); scrisoare a lui Antonie, mitropolitul Moldovei (1729-1739);
scrisoare din 1740 a lui Cosma III, patriarhul Alexandriei, către Constantin Mavrocordat,
domnul Ţării Româneşti; corespondenţă din 1742-1743 între patriarhul ecumenic Paisie
II şi mitropolitul Ungrovlahiei, Neofit Cretanul (3 doc.); act privind moştenirea lui
Răducanul (1742-1743) (ms. 315).
Ref. şi publ.: Moschonas, III, p. 283, nr. 21-23; p. 284, nr. 24-25; p. 285, nr. 35; p. 286, nr.
43; p. 289, nr. 62-63; p. 290, nr. 66.
22 – Miscelaneu, 1743. 398 p. 24,7 x 18,5 cm. Text în limba greacă. În cuprins:
scrieri religioase. La p. 377-398: Răspuns din Bucureşti, circa 1689-1702, al lui Sevastos
Kymenites la întrebări ale lui Dositei al Ierusalimului (ms. 152/93-ROE).
Ref.: Moschonas, I, p. 144-147, nr. 152.
23 – Teofil Coridaleu, Peri psychīs. Copie de Ioachim ieromonahul, Bucureşti, 13
noiembrie 1745, după cursul predat de dascălul Alexandru la Academia Domnească de la
Sf. Sava, în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat (cf. însemnare, p. 365)
(ms. 333, 122).
Ref.: G. Charitakīs, Katalogos tōn chronologīmenōn tīs patriarchikīs vivliothīkīs Kairou
484 EGIPT
(„Epetīris tīs Etairias Vyzantinōn Spoudōn”, 1927, p. 78-79); N. Iorga, în RI, 15,
1929, p. 188; idem, în RI, 19, 1933, p. 250-251; Moschonas, I, p. 283, nr. 333;
M. Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 1968, nr. 7-8, p. 166).
24 – Dorotei al Monemvasiei, [Vivlion istorikon], sfârşitul sec. XVI. 329 f. 25,8 x
19,5 cm. Cronică universală redactată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul. Copie post
1772 (ms. 98/339-A).
Ref.: Moschonas, I, p. 93-94, nr. 97.
25 – Miscelaneu, sec. XVIII. 152 f. 20 x 14,5 cm. Text în limba greacă, în cuprins:
Ilie Miniat, Petra skandalou, copie după ediţia Leipzig, 1718; extrase din Eutimie
Zigaben, Panoplia dogmatikī, copie după ediţia Târgovişte, 1710 şi din Fotie patriarhul
Constantinopolului, Peri tōn epta oikoumenikōn synodōn (ms. 361/293).
Ref.: Moschonas, I, p. 299-300, nr. 361.
26 – Miscelaneu, sec. XVIII-XIX. 126 f. 30,5 x 21 cm. Text în limba greacă.
La f. 122v: Calinic al Heracleei, Canon de laudă pentru Constantin Mavrocordat, domnul
Ţării Româneşti (ms. 39/55-8-ROA).
Ref.: Moschonas, I, p. 56-57, nr. 39.
CR
32 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]; Kyrillou tou Loukareōs
[...] Dositheon [...] Egcheiridion, Bucureşti, 1690. 3 ex.
Ref.: Moschonas, II, p. 134, 168-169, 208, nr. 368; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413-414,
nr. 5514; P.Ş. Năsturel, loc. cit.
33 – Akolouthiai [...] Paraskeuīs tīs Neas kai [...] Dekapolitou, Bucureşti, 1692,
tipărită de Antim Ivireanul.
Ref.: Moschonas, II, p. 344, nr. 1091; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, nr. 161;
P.Ş. Năsturel, loc. cit.
34 – Dositei Notara, Egcheiridion kata Iōannou tou Karyofyllī, Iaşi, 1694.
Ref.: Moschonas, II, p. 125, nr. 339 (cu titlul greşit Kata latinōn); Papadopoulos, Ell. vivl.
I, p. 331, nr. 4441.
35 – Dositei Notara, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694. 3 ex.
Ref.: Moschonas, III, nr. 500, 501, 504; P.Ş. Năsturel, loc. cit.
36 – Dositei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698.
Ref.: Moschonas, II, p. 162, nr. 451; P.Ş. Năsturel, loc. cit.; Papadopoulos, Ell. vivl., I,
p. 331, nr. 4443.
37 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs kai apostolikīs
ekklīsias tīs Anatolikīs, Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul, 2 ex.
Ref.: Moschonas, III, nr. 267-268; P.Ş. Năsturel, loc. cit.
38 – Ai theiai leitourgiai. Kitāb al-qudūsāt at-talāt al-’ilahiyya [Cele trei
dumnezeieşti Sfinte Liturghii], Snagov, 1701, tipărită de Antim Ivireanul şi Athanasie
Dabbās, patriarhul Antiohiei.
Ref.: Moschonas, III, nr. 229; P.Ş. Năsturel, loc. cit.; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 260,
nr. 3527.
39 – Sevastos Kyminitis, Eortologion, Snagov, 1701.
Ref.: Moschonas, II, p. 326, nr. 848; P.Ş. Năsturel, loc. cit.; Papadopoulos, Ell. vivl.,
p. 240, nr. 3242.
40 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim
Ivireanul.
Ref.: Moschonas, II, p. 280, nr. 866; P.Ş. Năsturel, loc. cit.; Papadopoulos, Ell. vivl., I,
p. 240, nr. 3240.
41 – Sevastos Kyminitis, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim
Ivireanul, dedicată lui Dositei, patriarhul Ierusalimului. 3 ex.
Ref.: Moschonas, II, p. 280, 312, 337, nr. 868, 979, 1068; Papadopoulos, Ell. vivl., I,
p. 240, nr. 3240.
42 – Dositei Notara, Tomos charas [...] typōthei, [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias
[...], Râmnic, 1705, 3 ex.
Ref.: Moschonas, II, p. 116, 126, 155, nr. 315, 429, 431; P.Ş. Năsturel, loc. cit.;
Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4444.
486 EGIPT
55 – Constantin Daponte, Vivlos iera periechousa tīn [...] akolouthian [...] Rīginou,
Veneţia, 1746, dedicată lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti.
Ref.: Moschonas, II, p. 278; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, 608, nr. 167.
56 – Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Qaḍā’ al-ḥaqq wa-naql aṣ-ṣidq [Arbitrul
adevărului şi calea dreptăţii] (fără indicarea traducătorului); Eustratios Argentis, Risāla
mutaṣara fi r-radd ‘alā ‘adam ġalaṭ bābāwāt Rūmiyya ar-ra’i al-kāḏib [Scurtă epistolă
de respingere a infailibilităţii Papilor de la Roma (ca fiind) o învăţătură mincinoasă];
acelaşi, Al-‘Ašā ar-Rabbānī [Cina Domnului], traduceri de Mas‘ad Naš‘ū, mănăstirea
Sfântul Sava, Iaşi, 1746.
Ref.: BRV IV, p. 61; Moschonas, II, p. 278, nr. 861; III, p. 180. nr. 183 (greşit: Cairo, cca
1740); Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, 45, nr. 167, 576; Gh. Cioran, Scheseis, p. 140.
57 – Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,
1758, cuprinzând epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, din ed.
Veneţia, 1677.
Ref.: Moschonas, II, p. 294; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4364.
58 – Eustratios Argentis, Syntagma kata azymōn, Leipzig, 1760, cu menţiunea, în
foaia de titlu, că o traducere arabă a fost publicată la Iaşi.
Ref.: Moschonas, II, p. 245, 265, 272, nr. 743, 816, 837; III, p. 265-266 (însemnare);
Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 45, nr. 575.
59 – Neofit Cavsocalivitul, Theodorou [Gazīs] Grammatikīs eisagōgī tōn eis tessara
eis to tetarton ypomnīma ek pollōn eranisthen, Bucureşti, 1768.
Ref.: Moschonas, II, p. 201, nr. 576; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 325, nr. 4377;
P.Ş. Năsturel, loc. cit.
60 – Meletios Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769.
Ref : Moschonas, II, p. 268, nr. 826; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 350, nr. 4693.
61 – Nichifor Theotochis, Seira enos kai pentīkonta ypomnematistōn eis tīn
Oktateuchon kai to tōn Vasileiōn, I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica,
domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia. 6 ex. disparate.
Ref.: Moschonas, II, p. 13, nr. 12; p. 20, nr. 36; p. 21, nr. 39; III, p. 247-248 (însemnări din
1774-1777); p. 254 (însemnare); p. 255 (însemnare de posesor din Bucureşti, 6 mai
1796); Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.
62 – Iera akolouthia [...] Spyridonos, Veneţia, 1775, dedicată lui Grigore III
Ghica, domnul Moldovei. Însemnări de posesor de la Gherasim, patriarhul Alexandriei,
menţionând şi sfârşitul tragic al lui Grigore III Ghica, 1777.
Ref.: M. Beza, Urme, p. 188, 191.
63 – Sf. Grigorie cel Mare, Papă, Paterikon [...] metafrasthentes [...] para
Konstantinou Daponte, Veneţia, 1780, dedicată lui Chesarie, mitropolitul Râmnicului.
Ref.: Moschonas, II, p. 35, nr. 80.
64 – Meletie, mitropolitul Atenei, Ekklīsiastikī istoria, I-IV, Viena, 1783-1784,
1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),
488 EGIPT
CAIRO (al-Qāhira)
DĀR AL-KUTUB
(Casa Cărţilor)
MS
74 – Šems ed-Dīn Aḥmed bin Süleymān Kemāl-Paša-zāde (Ibn Kemāl), Tevārī-i
Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei otomane], ante 1535. Cronică despre evenimente din sec.
XIII până în 1533, inclusiv legături româno-otomane.
Ref.: Babinger, GOW, p. 62-63.
75 – Muṣṭāfa Čelebi Ğelāl-zāde, Ṭabaqāt el-memālik ve dereğāt el-mesālik (Păturile
sociale şi ierarhiile funcţiilor în Imperiul Otoman), ante 1567. Lucrare despre evenimentele
istoriei otomane din prima jumătate a sec. XVI, inclusiv campania din Moldova (1538),
Transilvania (1551) şi Banat (1552-1553).
Ref.: Babinger, GOW, loc. cit.
76 – Rusan-zāde Aḥmed Ferīdūn, Münše’āt es-selāṭīn [Scrisori sultanale], 1568.
Manuscris ilustrat, reprezentând şi audienţa lui Ioan Sigismund Zápolya, principele
Transilvaniei, la sultanul Soliman Magnificul, pe câmpia Zimony.
Ref.: Babinger, GOW, p. 107-108.
77 – Abū Isḥāq (oğa-i Ğihān), Münše’āt-i fetiḥ-nāme-i Qara Boġḍān [Scrisori de
biruinţă asupra Moldovei], sec. XVI.
Ref.: Babinger, GOW, p. 66, nota 1; p. 171.
78 – Muṣṭafā ‘Alī, Künh ül-abār [Miezul ştirilor], circa 1600. Cuprinde şi
informaţii despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Mare până la Mihai Viteazul,
descrierea expediţiei lui Sinan-paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni
(1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu. Partea IV, 5 copii.
Ref.: Babinger, GOW, p. 129.
79 – Aḥmed Ḥasan Beyzāde, Taʼrī-i ‘Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei otomane], 1623.
Cronică a evenimentelor de la începuturile Imperiului Otoman până în 1623, inclusiv
legăturile dintre Imperiul Otoman şi Principatele Române.
Ref.: Babinger, GOW, p. 194.
80 – Meḥmed bin Meḥmed, Nubet üt-tevārī ve’l-abār [Mănunchiul istoriilor şi
al ştirilor], 1640. Istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV. Cuprinde şi
informaţii referitoare la relaţiile româno-otomane. 2 copii (ms. 237).
Ref.: Babinger, GOW, p. 182-183.
Publ.: Cronici turceşti, I, p. 400-436 (extrase).
81 – Muṣṭafā bin ‘Abdullāh (Ḥağī alīfa, Kātib Čelebi), Taqvīm üt-tevārī
[Calendarul istoriilor], 1648. Tabele cronologice în limba persană, cu o introducere privind
evenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului. Cuprinde şi informaţii
despre relaţiile româno-otomane.
Ref.: Babinger, GOW, p. 197.
490 EGIPT
82 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdār de Timişoara), Taʼrī [Istorie], jumătatea sec.
XVII. Cronică a evenimentelor Imperiului Otoman din anii 1520-1639 (continuată de
Muṣṭafā bin Aḥmed din Belgrad până în 1650). Cuprinde şi informaţii despre relaţiile
româno-turce în această perioadă.
Ref.: Babinger, GOW, p. 194.
83 – Ṣolaq-zāde Meḥmed Hemdemī, Fihrist-i šāhān [Şirul şahilor], ante 1657.
Cronică, tratând istoria Imperiului Otoman din sec. XIII până în 1644, cu informaţii despre
legăturile dintre Ţările Române şi Imperiul Otoman în această perioadă.
Ref.: Babinger, GOW, p. 204.
84 – Miscelaneu, sec. XVII. 222 p. Text în limbile persană, arabă şi turcă. În
cuprins, copii de scrisori ale sultanilor otomani. La p. 102-108: Türk-i fetiḥ-nāme-i Qara
Boġḍān [Scrisoarea biruinţei turceşti asupra Moldovei] relatând cucerirea cetăţilor Chilia
şi Cetatea Albă de către Baiazid II, în 1484. Copie. La p. 15-20: variantă în limba persană,
scrisă de Abū Isḥak (ms. adab turki 131).
Ref.: Andrei Antalffy, Două documente din Biblioteca egipteană de la Cairo despre
cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe în 1484 (RI, 20, 1934, p. 33-36); Cronici turceşti, II,
p. 13-14, nota 57; idem, Izvoare turco-persane privind relaţiile lui Ştefan cel Mare cu
Imperiul otoman (RA, 1982, nr. 2, p. 136).
Publ.: A. Antalffy, op. cit., p. 37-42.
85 – ‘Abduraḥmān ‘Abdī-Paša, Veqāʼi‘-nāme [Cronica întâmplărilor], sfârşitul sec.
XVII. Cuprinde şi informaţii despre raporturile româno-otomane în anii 1648-1682.
Ref.: Babinger, GOW, p. 228.
86 – Ḥusein Hezārfen, Tenqīḥ-i tevārī-i mülūk [Îndreptarea cronicilor suveranilor],
1673. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până
în anul 1672. 2 manuscrise autografe şi o copie.
Ref.: Babinger, GOW, 229-230.
87 – Aḥmed bin Luṭfullāh (Müneğğimbašı), Ğamī‘ al-duwwal [Toate ţările], ante
1702. Cronică otomană în limba arabă, relatând evenimente până la 1672, cu referiri la
relaţiile româno-otomane, de la Vlad Dracul (1436-1446) până la sfârşitul domniei lui
Duca vodă în Moldova şi asediul Cameniţei (1672).
Ref.: ibidem, p. 235.
88 – Muṣṭafā Na‘īmā, Ravḍat-ül-Hüseyin fī ülāṣat-ül-abār al-āfiqayn [Grădina
lui Hüseyn, scurtă înfăţişare a ştirilor orientale şi occidentale], ante 1716. Cronică pentru
anii 1591-1661, cu informaţii despre raporturile româno-otomane, îndeosebi din timpul
domniei lui Mihai Viteazul.
Ref.: Babinger, GOW, p. 246.
89 – Dāmād Meḥmed-Paša (defterdār), Zübdet-ül-veqāʼi‘ [Sâmburele întâmplărilor],
ante 1717. Cronică relatând evenimentele din anii 1648-1704, cu referiri şi la raporturile
româno-otomane.
Ref.: Babinger, GOW, p. 248; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 886.
90 – Aḥmed bin Luṭfullāh (Müneğğimbašı), Ṣaḥāʼif ül-abār [File de cronici], ante
1702. Versiune turcă de Aḥmed Nedīm, 1720-1723, a cronicii otomane în limba arabă
EGIPT 491
Ğamī‘ al-duwwal [Toate ţările], relatând evenimente până la 1672, cu referiri la relaţiile
româno-otomane de la Vlad Dracul (1436-1446) până la sfârşitul domniei lui Duca vodă
în Moldova şi asediul Cameniţei (1672).
Ref.: Babinger, GOW, p. 235.
91 – Seyyid Meḥmed Riḍā, Es-seb‘ es-seyyār fī ’abār mülūk üt-Tātār [Cele şapte
planete călătoare cu ştiri despre stăpânirea hanilor tătarilor], mijlocul sec. XVIII. Istorie a
Hanatului Crimeei între 1438-1727, cu referiri şi la relaţiile româno-tătare.
Ref.: Babinger, GOW, p. 281.
DĀR AL-WAṮĀ’IQ
(Arhivele Naţionale)
92 – Documente (11), din 1821, referitoare la evenimente din Moldova şi Ţara
Românească: rapoarte către Mehmed Ali, guvernatorul Egiptului, cu informaţii despre
începerea acţiunilor Eteriei şi a revoluţiei lui Tudor Vladimirescu şi lupta de la Drăgăşani
(dos. nr. 7, Bahririn, dos. 88, 107, 112, 117, 138: Reg. nr. 4, dos. 283, 284, 286).
Ref.: Abdulrahim Abdulrahman, Inventaire des documents des Archives Nationales du
Caire concernant les Balkans (XIXe s.), Sofia, 1982, p. 12, 14-16, 18-20, nr. 13, 26,
29-31, 36, 43, 46-47, 51, 54.
93 – Raport, din 2 iunie 1828, prin care marele vizir este informat că trupele ruse
au pătruns în Moldova, declanşând războiul împotriva Imperiului Otoman (Reg. nr. 38).
Ref.: ibidem, p. 33, nr. 126.
94 – Raport, din 12 ianuarie 1854, referitor la refugiul la Călăraşi a o sută de
persoane din Silistra, din cauza războiului ruso-turc (Mem. 4).
Ref.: ibidem, p. 37, nr. 143.
95 – Telegrame (2), din 16 şi 25 decembrie 1875, ale comandamentului otoman din
Balcic către cel din Bazargic, prin care informează că în zona Mangalia – Medgidia nu
sunt incidente (doc. 1176, 1203).
Ref.: ibidem, p. 47, nr. 200-201.
MATḤAF AL-’ĀṮĀR
(Muzeul de Antichităţi)
MUZ
96 – Lingou de aur. 544 g, L 17,2 cm, l 1,8 cm, h 1-1,4 cm. Turnat în februarie-iunie
379, în timpul expediţiei împăratului Teodosie I către Salonic, cu ştampila de garanţie a lui
Kalyopius din Naissus. Descoperit la Feldioara în 1934, donat de regele României Carol
II regelui Faruq al Egiptului.
Ref.: Georg Elmer, Exkurs über die römischen Goldbaren aus Sirmium (Naissus und
Tbessalonika) und ihre Datierung („Numizmatičar”, 2, 1935, fasc. V, p. 19, nr. 1);
The Palace Collections of Egypt. Catalogue of the highly important and extremely
valuable collection of Coins and Medals. The Property of the Republic of Egypt,
Sotheby and Co., 1954, p. 139, nr. 1470; Octavian Iliescu, Nouvelles informations
relatives aux lingots romains d’or trouvés en Transylvanie (RESEE, 3, 1965, nr. 1-2,
492 EGIPT
p. 272, nr. 1); idem, Sur le trésor de lingots romains d’or découvert à Feldioara
(dép. de Braşov) (RESEE, 26, 1988, nr. 1, p. 59-60, nr. 1).
Reprod.: Octavian Iliescu, Nouvelles informations..., p. 270; idem, Sur le trésor..., p. 62,
pl. I, 1.
97 – Lingou de aur. 588,5 g, L 1,17 cm, l 2,4-3,8 cm, h 1-1,2 cm. Turnat în februarie-
iunie 379, în tabăra armatei împăratului Teodosie I, în timpul expediţiei spre Salonic,
cu ştampila de garanţie a lui Bassus. Descoperit la Feldioara în 1934, donat de regele
României Carol II regelui Faruk al Egiptului.
Ref.: Georg Elmer, op. cit., p. 19, nr. 2; The Palace Collections, p. 139, nr. 1468; Octavian
Iliescu, Nouvelles informations, p. 274, nr. II; idem, Sur le trésor, p. 60, nr. 3.
Reprod.: Octavian Iliescu, Nouvelles informations..., p. 272; idem, Sur le trésor, p. 62,
pl. II, 1.
98 – Lingou de aur. 373,5 g, L 16,7 cm, l 2-2,3 cm, h 0,8-1 cm. Turnat la Salonic,
în iunie 379-noiembrie 380, cu ştampila de garanţie a lui Flavius Calliopius şi a curator
thesauri sacri. Descoperit la Feldioara în 1934, donat de regele României Carol II regelui
Faruk al Egiptului.
Ref.: George Elmer, op. cit., p. 19, nr. 3; The Palace Collections, p. 139, nr. 1469; Octavian
Iliescu, Nouvelles informations, p. 271, nr. III; idem, Sur le trésor, p. 60-61, nr. 4.
Reprod.: Octavian Iliescu, Nouvelles informations..., p. 271; idem, Sur le trésor,
p. 62, pl. II, 2.
MS
99 – Kitāb al-kunūz [Cartea comorilor]. Traducere din limba greacă de Makarios Ibn
az-Za‘īm, patriarhul Antiohiei. Începută în Ţările Române în timpul călătoriei patriarhului
din 1652-1658, lucrarea a fost încheiată în 1669 la Damasc. Copie din 1764, 118 f. 22 x
16 cm, caietele ultime: 18 x 12 cm. Culegere de texte hagiografice, cuprinzând şi Viaţa Sf.
Paraschiva cea Nouă, tradusă după Matei al Mirelor după ce Makarios a văzut moaştele
Sfintei la Iaşi, în 1654 (ms. theol. 205).
Ref.: Georg Graf, Catalogue des manuscrits arabes chrétiens conservés au Caire, Cittá
del Vaticano, 1934, p. 47-48, nr. 119; idem, Geschichte der christlichen arabischen
Literatur, III, Cittá del Vaticano, 1949, p. 110; J. Nasrallah, Notes et documents pour
servir à l’histoire du Patriarcat Melchite d’Antioche, I, Ierusalim, 1965, p. 116, n. 16;
idem, Histoire du mouvement littéraire dans l’Église melchite du Ve au XXe siècle,
Louvain-Paris, 1979, p. 105-106.
100 – Eustratios Argentis, Al-‘Ašā ar-Rabbānī [Cina Domnului]. Traducere din
limba greacă în limba arabă de Mas‘ad Naš‘ū, Cairo, 1740. Fragment din Syntagma kata
tōn azymōn, tipărită la Iaşi, 1746 (ms. 1244).
Ref.: Georg Graf, Catalogue des manuscrits..., p. 193, nr. 512; BRV, IV, p. 66-67; G. Graf,
Geschichte der christlichen arabischen Literatur, III, p. 141.
EGIPT 493
GAZA
AM
101 – Şcoală ajutată prin danii acordate de Gheorghe Castriotul, mare comis al Ţării
Româneşti (1706), şi Grigore Ghica, domnul Moldovei (1728, întărită în 1747).
Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 374; XIV/2, p. 1005; Camariano-Cioran, Aides
pécuniaires, II, p. 76-77.
AM
104 – Epistolarion. Cuprinde şi scrisori (30), circa 1590 – mijlocul sec. XVIII,
de la patriarhii Alexandriei, Meletie Pigas, Samuel, Ieremia, Ioasaf, şi alţi egumeni ai
mănăstirii Sf. Ecaterina de la Sinai, către domnitorii Ieremia Movilă, Vasile Lupu, Nicolae
Mavrocordat şi doamna Maria, Constantin Mavrocordat, Mihai Racoviţă, Grigore II
Ghica ş.a., mitropoliţii Moldovei şi ai Ţării Româneşti, privitoare la metocurile patriarhiei
Alexandriei şi ale mănăstirii din Sinai aflate în Ţările Române (ms. 1605).
Ref.: V. Beneševič, Catalogus codicum manuscriptorum graecorum qui in monasterio
Sanctae Catarinae in monte Sina asservantur, I, St. Peterburg, 1911, p. 392, 395-
494 EGIPT
396, 399, 402-404, 407-409, 411-415, nr. 530-531; Vasile Grecu, Informaţiuni
(CC, 7, 1931-1932, p. 533-535); D. Ionescu, Ştiri greceşti privitoare la istoria noastră
(RI, 18 1932, p. 258-259).
105 – Hrisov, din 21 decembrie 1610, prin care Constantin Movilă, domnul
Moldovei, închină mănăstirii Sf. Ecaterina de la Sinai, ca metoc, biserica Sf. Paraschiva
din Iaşi. Copie.
Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 213.
Publ.: Them. V. Volidou, Istorika eggrafa tou Sina peri tīs en Ouggrovlachia Monīs tou
Martzinaniou, Athena, 1906; N. Iorga, Două hrisoave domneşti pentru mănăstirea
Mărgineni, închinată Muntelui Sinai (ARMSI, s. III, t. 17, 1935-1936, p. 2-10);
DIR, XVII, II, p. 336-339.
Reprod.: B. A. R., foto, XXVII/31.
106 – Documente, din anii 1621, 1623, 1636, 1667, 1703, 1704, 1723, 1724, 1731,
1750, 1756, 1799, relative la metocurile din Ţările Române ale mănăstirii Sf. Ecaterina.
Ref.: C. Papamihalopoulos, op. cit., p. 323-334; Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 214.
107 – Hrisov, 1689, al lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, prin
care întăreşte proprietăţile lui Matei Filipescu, fost mare agă, şi ale fiilor lui. Pergament,
38,5 x 30,4 cm, cu pecete de ceară roşie în cutie metalică. Text în limba română.
Ref. şi reprod.: Konstantinos A. Manafis, Sinai. Treasures of the Monastery of Saint
Catherine, Atena, 1990, p. 361, 377, fig. 24.
108 – Scrisoare din Bucureşti, 20 iulie 1692, a lui Hrisant Notara către Hagichiriachis
din Vurla, cuprinzând aprecieri elogioase despre stolnicul Constantin Cantacuzino.
Publ.: Doris Papastratos, O sinaïtīs Chatzīkiriakīs ek Chōras Vourla,
grammata – xylografies, 1688-1709, Atena, 1981, p. 50-56.
109 – Scrisoare, din 22 februarie 1694, a lui Timotei, egumenul mănăstirii
Sf. Paraschiva din Iaşi, către Hagichiriachis din Vurla, privind un împrumut de bani.
Ref.: ibidem, p. 57-58.
110 – Scrisoare, din 15 octombrie 1698, a lui Ioanichie, arhiepiscopul Muntelui
Sinai, către Hagichiriachis din Vurla, cu referiri la stolnicul Constantin Cantacuzino.
Publ.: ibidem, p. 60-63.
111 – Scrisoare, din 1699, a lui Hagichiriachis din Vurla, adresată, probabil,
lui Ioanichie, arhiepiscopul Muntelui Sinai, despre afaceri diverse, cu menţiuni despre
Moldova, Galaţi, Braşov etc.
Publ.: ibidem, p. 66-70.
112 – Scrisoare din Silistra, 10 mai 1700, a lui Cosma, protosinghelul din Ierusalim,
adresată lui Hagichiriachis din Vurla, aflat în Ţara Românească, cu referiri la stolnicul
Constantin Cantacuzino.
Publ.: ibidem, p. 71-72.
113 – Scrisoare din Focşani, 6 noiembrie 1700, a lui Hrisant Notara, către
Hagichiriachis din Vurla, la Râmnicu Sărat, cu referiri la activitatea sa la Râmnic şi
Bucureşti.
Publ.: ibidem, p. 73-74.
EGIPT 495
114 – Scrisoare din Bucureşti, 20 iunie 1701, trimisă de marele spătar Mihai
Cantacuzino către Hagichiriachis din Vurla, la mănăstirea Adormirea Maicii Domnului
din Râmnicul Sărat, rugându-l să-l asiste pe egumenul Averchie în buna conducere a
mănăstirii.
Publ.: ibidem, p. 75-76.
115 – Scrisoare din Adrianopol, 25 iulie 1701, a lui Dositei, patriarhul Ierusalimului,
către Hagichiriachis din Vurla, în Ţara Românească, privind restituirea unei datorii prin
egumenul bisericii Sf. Gheorghe din Bucureşti, metocul Sfântului Mormânt.
Publ.: ibidem, p. 77-78.
116 – Scrisoare, din februarie 1702, a marelui spătar Mihai Cantacuzino către
Hagichiriachis din Vurla în Ţara Românească, în legătură cu mănăstirea Adormirea Maicii
Domnului din Râmnicu Sărat, închinată Muntelui Sinai.
Publ.: ibidem, p. 79-80.
117 – Scrisoare, din 4 ianuarie 1703, a lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării
Româneşti, către Hagichiriachis din Vurla, la Râmnicu Sărat, sfătuindu-l ca în cazul unei
năvăliri a tătarilor să se adăpostească în mănăstirea Adormirea Maicii Domnului.
Publ.: ibidem, p. 81-82.
118 – Scrisoare din Târgovişte, 30 august 1707, a lui Hrisant, patriarhul Ierusalimului,
către Hagichiriachis din Vurla, la Bucureşti, rugându-l să nu plece din Ţara Românească.
Publ.: ibidem, p. 85.
119 – Scrisoare, din 5 septembrie 1707, a stolnicului Constantin Cantacuzino către
Hagichiriachis din Vurla, insistând să nu plece din Ţara Românească.
Publ.: ibidem, p. 86-87.
120 – Scrisori (2), din 20 septembrie şi 16 decembrie 1707, ale lui Nichifor Glyki,
egumen al mănăstirii Adormirea din Râmnicu Sărat, către Hagichiriachis din Vurla, aflător
la Constantinopol sau în insula Chios, despre afaceri ale mănăstirii.
Publ.: ibidem, p. 88-89.
121 – Scrisoare, din 7 februarie 1708, a lui Filotei ieromonahul, egumenul
mănăstirii Sf. Ecaterina din Bucureşti, metoc al Muntelui Sinai, către Hagichiriachis din
Vurla, aflător în insula Chios. Între altele, informaţii despre Antim Ivireanul, mitropolitul
Ungrovlahiei, şi învăţaţii greci Gheorghe Maiota şi Marcos Porfiropoulos.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 93-95.
122 – Scrisoare, din 9 decembrie 1708, a exarhilor Laurentie şi Simion, în vizită la
mănăstirea Adormirea din Râmnicu Sărat, către Atanasie, arhiepiscopul Muntelui Sinai.
Informaţii diverse din Ţara Românească şi Rusia.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 105-106.
123 – Scrisoare, din 16 decembrie 1708, a lui Filotei, egumenul mănăstirii
Sf. Ecaterina din Bucureşti, către Hagichiriachis din Vurla, aflat în insula Chios. Informaţii
în legătură cu Gheorghe Maiota, spătarul Mihai Cantacuzino, Marcu Porfiropoulos,
Constantin Brâncoveanu ş.a.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 109-111.
496 EGIPT
124 – Scrisori (4), din 2 februarie, 8 aprilie, 9 iunie şi 6 octombrie 1709, ale lui
Hagichiriachis din Vurla către Athanasie, arhiepiscopul Muntelui Sinai, cu ştiri diferite,
între care din Ţara Românească, îndeosebi despre mănăstirea Adormirea Maicii Domnului
din Râmnicu Sărat.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 113-124, 126-131, 134-139.
125 – Scrisoare, din 14 septembrie 1709 a lui Anatolie, egumenul mănăstirii
Pavsolipi din Chios, către Athanasie, arhiepiscopul Muntelui Sinai, cu ştiri despre metocul
din Râmnicu Sărat.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 132-133.
126 – Hrisov, din 18 septembrie 1720, prin care Nicolae Mavrocordat închină
Sinaiului mănăstirea Mărgineni din Ţara Românească. Traducere în limba greacă a
originalului românesc aflat la Muzeul Istoric Naţional din Atena. În anexă: informaţii
despre moartea lui Nicolae Mavrocordat (1731), alegerea lui Constantin Mavrocordat,
luarea domniei de către Mihai Racoviţă etc.
Ref.: M. Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 213; idem, Urme, p. 10, 196-197; Them.
P. Volidou, loc. cit.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., LIII/26; N. Iorga, Două hrisoave..., pl. I-II.
127 – Memoriu, din [1729-1747], al lui Nichifor Martali, stareţ al mănăstirii Sf.
Ecaterina din Bucureşti, cu informaţii despre rolul domnitorilor Nicolae Mavrocordat al
Ţării Româneşti şi Grigore II Ghica al Moldovei în alegerea sa ca stareţ (1728) şi despre
distrugerea reşedinţelor domneşti româneşti din Constantinopol, în incendiul din iulie 1729.
Ref.: Constantin Amantos, Sinaïtika mnīmeia anekdota, Atena, 1928; D. Ionescu, Ştiri
greceşti privitoare la istoria noastră (RI, 18, 1932, p. 259).
128 – Hrisov, din 4 noiembrie 1750, prin care Grigore II Ghica, domnul Ţării
Româneşti, donează 15 000 de groşi mănăstirii Sf. Ecaterina.
Ref. şi publ.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 213; N. Iorga, Legături româneşti cu Muntele
Sinai. Observaţii la comunicarea d-lui Marcu Beza (ARMSI, s. III, t. 13, 1932-1933,
p. 343-345); Beza, Urme, p. 10.
129 – Document, în limba rusă, sec. XVIII-XIX, privitor la biserica Sf. Nicolae din
Galaţi.
Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 213; idem, Urme, p. 10.
130 – Scrisoare, din 4 iunie 1828, prin care moştenitorii lui Grigore Palade reclamă
episcopului de Sinai pe egumenul mănăstirii Buhalniţa.
Ref.: N. Iorga, Legături româneşti..., p. 346.
131 – Document, în limba germană, 1869, privind o biserică din Bucovina.
Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 213.
MS
132 – [Cronică universală] anonimă, ante 1204. Text în limba greacă. Copie din sec.
XIV. Cuprinde şi relatarea răscoalei antibizantine a vlahilor şi bulgarilor din 1185-1186,
întemeierea imperiului asăneştilor şi domnia lui Ioniţă Caloian (ms. 1117, f. 324v-326v).
Ref. şi publ.: Peter Schreiner, Die byzantinischen Kleinchroniken, I, Viena, 1975,
p. 129-155; Fontes, IV, p. 88-91.
EGIPT 497
Ref.: N. Iorga, Evangheliarul lui Alexandru Vodă Mircea la Muntele Sinai (BCMI,
27, 1934, p. 185); Beza, Urme, p. 103; E. Vârtosu, Odoare româneşti la Stambul
(BCMI, 28, 1935, p. 18-19); Corina Nicolescu, Istoria costumului de curte în Ţările
Române, sec. XIV-XVIII, Buc., 1970, cat. 112, p. 242; idem, Arta metalelor preţioase
în România, Buc., 1973, p. 53; Daniel Barbu, Manuscrise bizantine în colecţii din
România, Buc., 1984, p. 49-50, n. 29 (datează ms. din sec. XII); Kurt Weitzmann,
George Galanaris, The Illuminated Greek Manuscripts, I (IX-XII Cen.), Princeton,
1990, p. 166-170, nr. 60; K.A. Manafis, op. cit., p. 268-269.
Reprod.: N. Iorga, op. cit., p. 86, fig. 2 şi 31; E. Vârtosu, op. cit., p. 80, 85; M. Beza,
Urme, p. 104, 105, 107; Corina Nicolescu, Istoria costumului..., pl. CXXVI; idem,
Arta metalelor..., fig. 67; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [108-109];
Kurt Weitzmann, George Galanaris, op. cit., fig. 645-651; K.A. Manafis, op. cit.,
p. 286-287, fig. 11-12.
143 – Tetraevanghel, sec. XVI (?) cu ferecătură de argint, dania lui Mihail,
mare vornic al Ţării Româneşti şi a soţiei lui Maria (inscripţie slavonă, septembrie
1583 – martie 1584).
Ref.: K.A. Manafis, op. cit., p. 269, 391, n. 84.
144 – Tetraevanghel, împodobit de Constantin Croatul din Candia, martie 1598, cu
cheltuiala domnului Moldovei, Ieremia Movilă. Text în limba greacă. Chenare şi iniţiale
ornate în aur şi culori. Ferecătură de argint: coperta I, „Învierea”; II, „Înălţarea”, cu stema
Moldovei şi inscripţia de donaţie în limba greacă.
Ref.: N. Iorga, Obiecte de artă găsite la Ierusalim, la m-rea „Sf. Sava” şi la Muntele
Sinai (BCMI, 24, 1931, p. 185); Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 214-215; Marcel
Romanescu, Argintăria la bănăţenii şi românii balcanici (RIR, 11-12, 1941-1942,
p. 108; H. Scrobucha, Sinai, trad. eng. G. Hunt, Londra–New York–Toronto, 1966,
p. 105.
Reprod.: ibidem; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, I, p. [113].
145 – Miscelaneu, sec. XVI-XVII. Cuprinde şi Calist (arhimandritul Niceii),
[Scrieri], Moldova, sec. XVI-XVII. Text în limba greacă.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, 1917, p. 12; nr. 1265; V. Grecu, op. cit., p. 537.
146 – Sbornic, sec. XVI-XVII. Text în limba slavonă, în cuprins, texte patristice şi
pateric, însemnare din Kiev, 1622, a lui Petru Movilă (ms. sl. 32).
Ref.: M.N. Speranskij, op. cit., p. 110; Constantinescu, Repertoriu, p. 25, nr. 114.
147 – Miscelaneu muzical, Moldova, sec. XVI-XVII, scris de arhimandritul Calist
Nikaias. Text în limba greacă (ms. 1265).
Ref.: Barbu-Bucur, Cultura, p. 228, n. 697.
148 – Evanghelie, scrisă şi împodobită de Luca al Buzăului, 1616. Text în limba
greacă. Frontispicii ornate cu motive vegetale şi zoomorfe.
Ref.: M. Romanescu, op. cit., p. 108-109; N. Iorga, Obiecte de artă..., p. 185-186; idem,
La figuration des évangelistes, p. 124.
149 – Liturghier, scris de Antim din Ianina, Ţara Românească, 1641. Text în limba
greacă (ms. 1052).
Ref.: Papazoglou, Anthimos, p. 342, nr. 13.
EGIPT 499
150 – Cruce cu ceas, atelier Transilvania, [ante 1660]. Argint aurit, cu sculpturi în
lemn încastrate şi ornamente în email. Meşter Michael Renner. Cutie de metal cu iniţialele
de meşter T.M. Donaţie a stareţului Ioasaf (inscripţie) (inv. nr. 30.15).
Ref. şi reprod.: K.A. Manafis, op. cit., p. 276-277, 298, fig. 27, 29; p. 393, nr. 169-170.
151 – Psaltire, scrisă de „preanobilul Dimitrie Ioan, tînăr în ştiinţa cîntării”, Ţara
Românească, 1655. Text în limba greacă. Miniaturi reprezentând cei trei ierarhi, Vasile,
Grigore şi Ioan, şi pe Ioan Cucuzel. Însemnare în limba română, din 1661.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 19, nr. 1297 (greşită datarea 1665); Vasile Grecu, op.
cit., p. 537-538.
152 – Pantelimon [Paisie Ligaridis], Exīgīsis eis ton Psaltīrion. Copie scrisă de
Mihail Vizantios, în mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti, 1696, pentru stolnicul Constantin
Cantacuzino, purtând ex librisul acestuia. Partea II: Psalmii 109-151 (ms. 1907).
Ref.: V. Beneševič, op. cit., I, p. 77-78, nr. 64.
153 – Miscelaneu, sec. XVII. Text în limba greacă. Cuprinde şi informaţii despre
egumenul român Ioachim Vlahul, paraclisul Sf. Ioan, ctitorit de Alexandru II Mircea
(1576), închinarea mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din Râmnic şi a schitului
Fâstâci din Vaslui.
Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 214.
Publ.: Perigrafī iera tou agiou kai theovadistou Orous Sina, Veneţia, 1817.
154 – Miscelaneu, sec. XVII. Text în limba greacă. Cuprinde şi rugăciuni în versuri
către Maica Domnului, ale lui Athanasie, fost patriarh ecumenic, dedicate lui Vasile Lupu.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 224-226, nr. 18; Vasile Grecu, op. cit., p. 540.
155 – Pafta, atelier Braşov, de meşterul Stephan Waltzer II, 1716. Argint. L 23 cm.
Gravată cu imaginea alegorică „Pacea şi Războiul”. Inscripţie în limba latină.
Ref.: J. Bielz, L’Art des orfèvres saxons de Transylvanie, Buc., 1957, p. 35; K.A. Manafis,
op. cit., p. 277.
Reprod.: K.A. Manafis, op. cit., p. 305, fig. 40.
156 – Sinodikon, 1718, al lui Ieremia, patriarhul Constantinopolului, privitor la
mănăstirea Zlătari din Bucureşti, metoc al patriarhiei din Alexandria (ms. 1605).
Ref.: V. Beneševič, op. cit., I, p. 403, nr. 531; Vasile Grecu, op. cit., p. 534.
Publ.: V. Beneševič, op. cit., I, p. 419-421.
157 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon. Traducere greacă de Ioan
Abramios, sub patronajul lui Nicolae Mavrocordat. Copie din 1750 (ms. 1678).
Ref.: V. Beneševič, op. cit., I, p. 430, nr. 537; Vasile Grecu, op. cit., p. 537; Ariadna
Camariano, Traducerea greacă a „Teatrului Politic” atribuită greşit lui
N. Mavrocordat şi versiunile româneşti (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 221; reeditare
idem, Relaţii româno-elene. Studii istorice şi filologice (secolele XIV-XIX),
ed. L. Rados, Buc., 2008, p. 193).
158 – Atanasie Comnen Ipsilanti, Ekklīsiastikōn te kai politikōn vivlia dōdeka,
a doua jumătate a sec. XVIII. Cărţile VIII, IX şi X cuprind informaţii privitoare la
istoria Ţărilor Române şi a relaţiilor lor religioase cu Orientul Apropiat. 40 f. din acest
500 EGIPT
manuscris se află în Col. Porfirij Uspenskij păstrată la Biblioteca Academiei de Ştiinţe din
St. Peterburg, ms. 72 (21 f.) şi ms. 136 (19 f.).
Ref. şi publ.: Ghermanos Aftonidis, Ekklīsiastikōn kai politikōn tōn eis dōdeka vivlion,
Constantinopol, 1870;Alexandru Papadopol-Calimachi, Dare de seamă despre scrierea
lui Atanasiu Comnen Ipsilantu în ce priveşte pe români („Analele Academiei Române”,
Secţia II, s. II, t. 2, 1881, p. 427-535); Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII,
p. XI, 513-531; Hurmuzaki-Murnu-Litzica, XIII, p. XII, 465-480; V. Beneševič,
op. cit., I, p. 450-514, nr. 549; Vasile Grecu, op. cit., p. 535-537.
159 – Ioan Molyvdos Comnen, Metamōrfosis tou palaiou anthrōpou kai tou neou
genīsis, sec. XVIII. 2 copii. Autorul era profesor la Academia domnească din Bucureşti.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 170, 178, nr. 1728, 1752; Vasile Grecu, op. cit., p. 538.
160 – Gramatică, sec. XVIII. Text în limba greacă, cu însemnări din 9 decembrie
1729, menţionând pe domnitorul Nicolae Mavrocordat.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 157, nr. 1698; Vasile Grecu,op. cit., p. 538.
161 – Atanasie Comnen Ipsilanti, Ekklīsiastikōn te kai politikōn vivlia dōdeka, sec.
XVIII. Cărţile I-IV, VI-VIII, X.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 43, nr. 1395.
162 – Irmologhion, scris de Ghenadie, ieromonah din Moldova, şi egumen al
Argeşului, Ţara Românească, sec. XVIII. Text în limba greacă.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 60, nr. 1492.
163 – Nicolae Spătarul, Perigrafī tou Kitaï para tou archontos Spatharī kyriou
Nikolaou [sec. XVIII]. Traducere în limba greacă a Descrierii Chinei.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., I, nr. 545, p. 447; Vasile Grecu, loc. cit., p. 537.
164 – Miscelaneu, sec. XVIII. La p. 1-4: Istoria syntomos peri tōn prōfanōn aitiōn
di’as ī Vlachia orgī Theou epeirasthī [...] [Istorie pe scurt despre cauzele vădite pentru
care Ţara Românească a fost încercată de mânia lui Dumnezeu], cu informaţii despre
căderea lui Ştefan Cantacuzino, Nicolae Mavrocordat şi venirea la tronul Ţării Româneşti
a lui Ioan Mavrocordat; în continuare, note de la cursurile de gramatică de la Academia
domnească din Bucureşti, ale profesorilor Gheorghe din Trapezunt şi Marcu din Cipru,
1715-1716. Cuprinde şi scrieri ale Sf. Vasile cel Mare, copiate la Bucureşti.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 171, nr. 1731; Vasile Grecu, op. cit., p. 538-539.
165 – Miscelaneu, sec. XVIII. Cuprinde: Gheorghe din Trapezunt, Themata eis
ton tou sofotatou Corydaleōs epistolarion ōs en eidei epistolōn, curs ţinut la Academia
domnească din Bucureşti, 1716; Marcu din Cipru, Themata eis tīn grammatikīn tou [...]
kyriou Alexandrou tou Exaporrītōn, curs ţinut la Academia Domnească „cea din Dacia”,
1715; Tou sofotatōu Corydaleōs eis ta eidī epistolōn, sec. XVIII, şi însemnări diverse.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 215, nr. 1810.
CR
greceşti privitoare la istoria noastră (RI, 18, 1932, p. 257-258); Gr. Maniatopoulos,
Euretīrion tōn archaiōn entypōn ekdoseōn tīs monīs Sina (1540-1900), Cairo, 1965,
p. 69; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 323-324, nr. 4362, 4364.
167 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros ta proskomistheisas theseis [...] peri
tīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 11; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.
168 – Simion al Tesalonicului, Kata aireseōn [...]; Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],
Iaşi, 1683.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 15; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 409, nr. 5450.
168 – Maxim Peloponesianul, Egcheiridion kata tōn schismatos tōn papistōn,
Bucureşti, 1690.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 10; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284, nr. 3826.
169 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...] Kyrillou tou Loukareōs
[...]; Dositheou [...] Egcheiridion, Bucureşti, 1690.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 11; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413-414, nr. 5514.
170 – Vasile Macedoneanul, Kefalaia parainetika exīkonta exi pros ton autou yion
Leonta ton Sofon, Bucureşti, 1691, tipărită de Antim Ivireanul.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 78; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 73, nr. 972.
171 – Dositei Notara, Georgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 38; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331-332, nr. 4445.
172 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsia tīs
Anatolikīs [...]. Orthodoxa Confessio [...], interprete Laurentio Normano, Leipzig, 1695.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 15; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4555.
173 – Dositei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1693.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 38; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4443.
174 – Ştefan Brâncoveanu, Logos panīgyrikos eis ton megan Kōnstantinon,
Bucureşti, 1701; tipărită de Antim Ivireanul. Legat cu un manuscris, cu o carte veneţiană
din 1680 şi cu Logos panīgyrikos eis tīn endoxon metastasin tīs aeiparthenou Theomītoros,
Bucureşti, 1703.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 39, nr. 1378; Vasile Grecu, op. cit., p. 538.
175 – Sevastos Kyminitis, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim
Ivireanul, dedicată lui Dositei, patriarhul Ierusalimului.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 13; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 240, nr. 3240.
176 – Hrisant Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias
[...], Râmnic, 1705.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 38; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4444.
177 – Dositei Notara, Istoria peri tōn en Ierosolymois patriarcheusantōn, Bucureşti,
1714.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 17; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4442.
502 EGIPT
178 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaïka [...] epimeleia Iōannou tou
Postelnikou, Bucureşti, 1716.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 18; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 282, nr. 3807.
179 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geōgrafika kai sfairika, Paris, 1716, dedicată
lui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 6; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4431.
180 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...] epimeleia [...] Geōrgiou
Trapezountiou, Bucureşti, 1719.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 53; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3814.
181 – Emmanuel Romanitis, O metanoōn didaskomenos (traducere după Paolo
Segneri, Il penitente istruito), Veneţia, 1742, dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul
Moldovei.
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 316, nr. 4271.
182 – Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1751. La p.
68-71: hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti, din 5 octombrie
1750.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 80; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 356, nr. 4771.
183 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīs
Anatolikīs. Orthodoxa confessio, ed. Wratislawiae, 1751; St. Peterburg [Veneţia], 1764;
Viena, 1771.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 15; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4557-4558,
4560.
184 – Ambrosius Marlianus, Theatron politikon, Leipzig, 1758, traducere de Ioan
Abramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui Constantin Mavrocordat,
domnul Ţării Româneşti.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 80; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 280, 614, nr. 3778.
185 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, 1766, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul
Moldovei.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 101; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 106, nr. 1432.
186 – Nichifor Theotochi, Stoicheia fysikīs, I-II, Leipzig, 1766. Manual folosit de
Academia domnească, din Iaşi, unde autorul a fost profesor şi director.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 71; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5613.
187 – Hrisant Notara, Egcheiridion [...] peri tīs kat’exochīn yperochīs tīs [...] poleōs
Ierousalīm, Bucureşti, 1768.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 55; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4434.
188 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, I-II, Leipzig, 1768-1784, dedicată lui Grigore
III Ghica, domnul Moldovei.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 41; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, 610, nr. 1474.
189 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 13; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 350, nr. 4693.
EGIPT 503
200 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, I-II,
St. Peterburg, 1797. Traducere de Eugenios Voulgaris. Cuprinde şi Epistola dogmatică a
lui Teofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 13; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5980.
A
ELVEŢIA
BASEL
KUNSTMUSEUM
ÖFFENTLICHE BIBLIOTHEK
DER UNIVERSITÄT
DOC
2 – Document, din 28 martie 1412, Ţara Românească, prin care Constantin cumpără
de la protopopul Hariton un cal, o şa, o pătură şi două găleţi de grâu. Între martori:
Constantin din Caliacra şi popa Radomir din satul logofătului Baldovin (cod F VIII
-3 f. 75v).
Publ.: Sp. Lambros, Anekdoton eggrafon ton 1412 (NE, 4, 1907, p. 380-381); DIR, B, I,
p. 66; DRH, B, I, p. 77-78.
3 – Scrisori, prima jumătate a sec. XVI de la umanistul Anselmus Ephorinus către
juristul elveţian Bonifatius Amerbach. Cuprind informaţii despre Johannes Honterus în
perioada studiilor lui la Basel.
Ref.: Karl Reinerth, Anselmus Ephorinus. Zur Frage der humanistisch-reformatorischen
Bestrebungen zwischen Krakau-Nürnberg-Basel-Wittemberg und Kronstadt
(SDA, 7, 1964, p. 184-193).
MS
BERNA
SCHWEIZERISCHE BUNDESARCHIV
DOC
În slujba ţelului suprem – lichidarea fascismului (MI, s.n., 24, 1990, nr. 8, p. 40-42, 52;
rap. politic nr. 41 din 4 septembrie 1944).
10 – Observaţiile unui comunist român asupra intenţiilor U.R.S.S. faţă de România,
[1944]. Memoriu trimis de René de Weck, ministrul Elveţiei la Bucureşti, consilierului
federal M. Pilet-Golaz, şeful Departamentului politic federal, cu o notă de prezentare
(Fond E 2001/D, 3, 1943-1945, Bd. 469, doss.: Stellung Rumäniens in Kriege).
Ref. şi publ.: Andrei Şiperco, „Ruşii forţează nota... Doresc o evoluţie foarte rapidă”
(MI, 27, 1993, nr. 4, p. 4-6).
SCHWEIZERISCHE LANDESBIBLIOTHEK
DOC
11 – Scrisori (14) din Bucureşti şi Câmpina, 1897, 1899 şi 1901, ale lui Nicolae
Grigorescu către criticul de artă şi scriitorul elveţian William Ritter, ilustrând relaţiile
artistice şi amicale între cei doi.
Publ.: Remus Niculescu, William Ritter despre N. Grigorescu. Aspecte ale perioadei
filiale a pictorului (SCIA, Seria artă plastică, 31, 1984, p. 58-64).
MS
CHAMBÉSY
AM
EINSIEDELN
BENEDIKTINISCHE STIFT
DOC
19 – Potir, 1897. Argint şi aur, cu decoraţii din filigran, email şi pietre preţioase,
h 24 cm, cu inscripţie de donaţie din partea regelui Carol I către mănăstirea din Einsiedeln
(inv. 74).
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, loc. cit.
MUZ
20 – Colecţie numismatică antică şi bizantină, 1438 piese, între care 315 monede
dacice şi emisiuni ale coloniilor greceşti din Dobrogea. Fostă a lui Raymund Netzhammer,
arhiepiscop romano-catolic de Bucureşti.
Ref.: ibidem.
FRAUENFELD
KANTONSBIBLIOTHEK
CR
21 – Drei Warhafte newe Zeitung. Die Erste Von der Türckischen Botschaft, so
der Türck an den Siebenbürgischen Fürsten geschickt. Die Ander, was sich mit dem
Siebenbürger und dem Türcken von der Vestung Temeschwar [...] zugetragen [...], Viena,
1598.
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 698, p. 2389.
FRIBOURG
MS
GENEVA (Genève)
AM
ARCHIVES DE LA VILLE
DOC
27 – Raport, 1593, al lui Charles Liffort, către municipalitatea Genevei, despre
ajutoare băneşti strânse de Biserica evanghelică în Transilvania.
Publ.: Paul Binder, Sur les liens de l’Église évangélique saxonne de Transylvanie avec
Genève (RRH, 1976, n. 2, p. 323-325).
DOC
32 – Scrisoare din Londra, martie 1838, a lui Grigore M. Suţu (1816-1875), pictor,
către „Adolphe” (sic!) Töpffer (Collection des autographes).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
33 – Scrisori din 1840-1850 ale lui Alex. S. Sturdza către Charles Eynard-Châtelain
(ms. supl. 1904, f. 116-117).
Ref.: Andrei Pippidi, Des Lumières à la Contre-Revolution: Alexandre Stourdza (RESEE,
XXXIX, 2001, p. 89-95).
34 – Scrisoare de la Veytoux, din 12 februarie 1860, a Dorei d’Istria (Collection
Galliffe).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
35 – Matricole, din sec. XIX, ale studenţilor romani ai universităţii, între care juristul
Constantin Brăiloiu, Ioan Cantacuzino-Paşcanu, Constantin şi Alexandru Filipescu etc.
Ref.: Le livre du Recteur, Catalogue des étudiants de l’Académie de Génève, Geneva,
1860, s.v.; N. Iorga, Goleştii şi alţi elevi ai lui Toepfer la Geneva (ARMSI, s. III,
t. 6, 1927, p. 79-85); Virgil Cândea, în Sven Stelling-Michaud, Le livre du Recteur de
l’Académie de Génève (1559-1878), I-III, Geneva, 1959-1972, s.v.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [65-66].
36 – Scrisori (2), din 1900 şi 1908, ale lui Constantin Basarab Brâncoveanu
(Collection Meunier).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
37 – Scrisoare din Paris, decembrie 1902, a lui I. G. Duca către Henry Spiess
(ms. 2331).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
38 – Scrisoare, începutul sec. XX, a lui I. G. Duca către Mathias Morhardt
(ms. fr. 4206).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
39 – Scrisori (6), din 1907-1917, ale Annei de Noailles (Collection Meunier).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
40 – Scrisoare din Geneva, 14 iulie 1925, a lui N. Titulescu către Théodore Bret
(ms. var. 4, f. 247).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
41 – Scrisori (6), 1927-1930, ale lui Panait Istrati către Daniel Band-Bovy (Archives
Band-Bovy, 23, f. 23-33).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
42 – Scrisoare, 11 mai 1931, a lui N. Iorga către prof. Victor Martin, referitoare
la primirea titlului de doctor honoris causa al Universităţii din Geneva (Collection des
autographes, ms. fr. 4363, f. 244-245).
Publ.: Viorel Faur, Andrei Pippidi, N. Iorga în Budapesta şi Geneva („Manuscriptum”, 7,
1976, n. 3, p. 169-171).
512 ELVEŢIA
MS
43 – Caiete ale lui Rodolphe Töpffer, din 1830, 1834-1840, în care sunt menţionaţi
studenţi români ai institutului său din Geneva: Al. Hrisoscoleu, fraţii Goleşti, Al.,
Gr., Const. şi I. Suţu, M. Al. Plagino, Gr. Piliţi, N. Nicolescu, I. Cantacuzino-Paşcanu etc.
(ms. 21-1162, 37; 75).
Ref.: N. Iorga, Goleştii..., p. 79-85; G. Oprescu, Ceva despre Geneva romantică şi legăturile
oraşului cu câţiva de la noi („Revista Fundaţiilor Regale”, XI, 1944, 2, p. 305-315).
CAFÉ BAVARIA
A
44 – Derso, Caricatură, [circa 1930], reprezentând pe miniştrii afacerilor
străine ai României (Nicolae Titulescu), Cehoslovaciei (Edward Beneš) şi Iugoslaviei
(Vojlav Marinković).
Reprod.: Titulescu notre contemporain, ed. Valentin Lipatti, George G. Potra, Constantin
I. Turcu, Paris, 1982, p. 174-175, pl.
49 – Jean Étienne Liotard, Gentilhomme à la cour de Jassy. Desen, executat la Iaşi,
1742-1743. 22,9 x 16,9 cm.
Ref.: Remus Niculescu, Jean Étienne Liotard à Jassy, 1742-1743 („Geneva”, N.S., t. 30,
1982, p. 144-148, 161).
Reprod.: R. Niculescu, op. cit., p. 147.
AM
DOC
52 – Notă verbală, Bucureşti, 2 noiembrie 1919, prin care guvernul român face
cunoscută Consiliului Suprem Aliat poziţia sa în problema frontierei româno-ungare, a
semnării tratatului de pace cu Austria şi a situaţiei din Ungaria (cutia 562, dos. 1982,
act 2010).
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, V, p. 1-3.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii Elveţia, pach. 9, doc. 2.
53 – Raport, 5 decembrie 1919, prin care Foreign Office exprimă acordul Aliaţilor
cu modificările propuse de România la textul tratatului de pace cu Austria şi la statutul
minorităţilor. Extras (cutia 562, dos. 1982, act. 2296).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 308-309.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii Elveţia, pach. 9, doc. 5.
54 – Raport, Paris, 4 februarie 1920, al lui Harold Nicholson, expert britanic în
probleme balcanice, privind garanţiile cerute de Dl. Vaida-Voevod pentru românii din
teritoriile maghiare evacuate de armata română. Extras (cutia 562, dos. 1982, act. 2943).
Ref. şi publ.: ibidem, VI, p. 1.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii Elveţia, pach. 9, doc. 7.
55 – Raport, Londra, 13 februarie, 1920, întocmit de Foreign Office, privind
evacuarea Ungariei de către trupele române. Extras (cutia 562, dos. 1982, act. 3065).
514 ELVEŢIA
KÖLLIKEN
LUCERNA (Luzern)
60 – Sf. Gheorghe omorând balaurul. Icoană, atelier românesc, sec. XVI. Tempera
pe lemn. 52,5 x 36,4 x 3,5 cm (inv. 73).
Ref.: Les icônes..., nr. 194.
Reprod.: ibidem, pl. 194.
61 – Botezul lui Hristos. Icoană, atelier Transilvania, a doua jumătate a sec. XVI.
Tempera pe lemn. 80 x 58 x 3 cm (inv. 42).
Ref.: ibidem, nr. 191; Corina Nicolescu, Lucrări de artă românească în colecţiile străine
(„Revista Muzeelor”, 1969, nr. 6, p. 525).
Reprod.: Les icônes..., pl. 191.
7
Colecţia a fost vândută de posesor. Localizările actuale ale pieselor sunt necunoscute.
ELVEŢIA 515
62 – Maica Domnului cu Pruncul. Icoană, atelier Moldova, sec. XVII. Tempera
pe lemn. în partea superioară, sfinţii arhangheli Mihail şi Gavril şi în chenare laterale
doisprezece profeţi. Fondul icoanei, laturile transversale ale cadrului şi aureolele în relief
cu motive florale aurite. 110 x 84,5 x 3,5 cm. (inv. 19).
Ref.: ibidem, nr. 197; Corina Nicolescu, op. cit., p. 526.
Reprod.: Les icônes..., pl. 208.
63 – Arhanghelul Mihail. Icoană, atelier Transilvania, sfârşitul sec. XVII – prima
jumătate a sec. XVIII. Tempera pe lemn. 69,3 x 52,2 x 3,5 cm (inv. 54).
Ref.: ibidem, nr. 193; Corina Nicolescu, op. cit., p. 525.
Reprod.: Les icônes..., pl. 193.
64 – Sfântul Nicolae. Icoană, atelier Transilvania, sfîrşitul sec. XVII – prima
jumătate a sec. XVIII. Tempera pe lemn. 67,7 x 54,4 x 4 cm (inv. 75)
Ref.: ibidem, nr. 192; Corina Nicolescu, op. cit., p. 525.
Reprod.: Les icônes..., pl. 192.
65 – Deisis. Icoană, atelier Ţara Românească, sec. XVII-XVIII. Tempera pe lemn,
cu motive florale baroce. 95,5 x 63,5 x 3,5 cm. (inv. 8).
Ref.: ibidem, nr. 198; Corina Nicolescu, op. cit., p. 526.
Reprod.: Les icônes..., pl. 198.
66 – Fecioara cu Pruncul. Icoană, atelier Ţara Românească, sec. XVII-XVIII.
Tempera pe lemn, cu motive florale baroce, reprezentând în partea superioară şi pe
arhanghelii Mihail (stânga) şi Gavril (dreapta). 95,5 x 63,5 x 3,5 cm. (inv. 14).
Ref.: ibidem, nr. 199; Corina Nicolescu, op. cit., p. 526.
Reprod.: Les icônes..., pl. 199.
67 – Patruzeci de mucenici din Sevastia şi Sfinţii Teodor Stratilat, Teodor Tiron
şi Haralambie. Icoană, atelier românesc, sec. XVII-XVIII. Tempera pe lemn, pictată pe
ambele feţe. 19,3 x 17,4 x 1 cm (inv. 72).
Ref.: ibidem, nr. 204.
Reprod.: ibidem, pl. 204.
68 – Sf. Ioan Botezătorul. Icoană, atelier Ţara Românească, sec. XVII-XVIII.
Tempera pe lemn, reprezentând şi scena Tăierii capului (partea inferioară, stângă). 95,5 x
63,5 x 3,5 cm. (inv. 58).
Ref.: ibidem, nr. 196; Corina Nicolescu, op. cit., p. 526.
Reprod.: Les icônes..., pl. 196.
69 – Sfinţii Constantin şi Elena şi Sfinţii Visarion, Dimitrie şi Nistor. Icoană, atelier
românesc, sec. XVII-XVIII. Tempera pe lemn, pictată pe ambele feţe. 19,7 x 17,6 x 1 cm
(inv. 70).
Ref.: ibidem, nr. 203.
Reprod.: ibidem, pl. 203.
70 – Soborul apostolilor şi Sfinţii Chiriac, Procopie şi Iulita. Icoană, atelier
românesc, sec. XVII-XVIII. Tempera pe lemn, pictată pe ambele feţe. 18,8 x17 x l cm
(inv. 63).
516 ELVEŢIA
LUGANO
COLECŢIA THYSSEN-BORNEMISZA
77 – Constantin Brâncuşi, Muză, 1912. Marmură. 44,5 cm (fostă în colecţiile Ileana
Lindt, S.R. Guggenheim, Bulova şi Davies).
Ref.: Geist, I, nr. 66; II, nr. 84.
Reprod.: Dan Grigorescu, Brâncuşi, Buc., 1980, fig. 44; Geist, II, fig. 66.
ELVEŢIA 517
78 – Constantin Brâncuşi, Muza adormită II, circa 1920. Bronz polisat. 28,5 cm
(fostă în colecţiile Diamond şi Doucet).
Ref. şi reprod.: Geist, II, nr. 79 e; fig. 79.
SANKT GALLEN
MS
SOLOTHURN
KANTONSBIBLIOTHEK
CR
VEVEY
AM
83 – Placă memorială pe casa în care a locuit între 1951-1960 pianista Clara Haskil,
dezvelită la 30 august 1985, din iniţiativa Asociaţiei „Clara Haskil” (Quai Perdounet, 14).
Ref.: „Gazette de Lausanne”, 1985, 31 august, nr. 203, p. 2.
DOC
84 – Scrisori (3), din 1921-1922, ale lui George Enescu către pianista Clara Haskil,
Ministerul Finanţelor şi administraţia Fundaţiei Carol I: recomandări pentru pianistă şi
sora ei, Jana Haskil.
Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. Viorel Cosma, I, Buc., 1974, p. 430-431, 446.
WINTERTHUR
85 – Constantin Brâncuşi, Muza adormită II, circa 1920. Bronz polisat. 28,65 cm.
Ref.: Geist, I, nr. 79 a; II, nr. 166 d.
Reprod.: Geist, II, fig. 79.
KUNSTMUSEUM WINTERTHUR
ZÜRICH
AM
87 – Piatră tombală. Marmură neagră, pe mormântul artistului liric Joseph Schmidt,
născut la Davideni (Moldova), 4 martie 1904, mort la 16 noiembrie 1942 în Elveţia ca
internat în lagărul de la Gyrenbad (Jüdische Friedhof).
Ref. şi reprod.: Leon Abramovici, A căzut o stea („Revista cultului mozaic”, 31, 1988,
15 ianuarie, nr. 638, p. 3).
KUNSTHAUS
91 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în văzduh, circa 1925-1931. Marmură gri. 134 cm.
Ref.: Geist, I, nr. 162; II, nr. 168.
Reprod.: Geist, II, fig. 162; Giedion Welcker, I, p. 200; II, fig. 133 b.
DOC
92 – Scrisori (6), din 1543-1544, de la Martin Hentius din Braşov, referitoare la
controverse religioase reformate, menţionând şi numele unor cărturari şi fruntaşi saşi din
Transilvania: Thomas Sybenbürger din Sibiu, Laurentius Sybenbürger, Lukas Hirscher
din Braşov.
Ref.: Oskar Netoliczka, Der Bullingerbrief an Honterus und Martinus Hentius
Transilvanus, în Festschrift D. Dr. Friedrich Teutsch, Sibiu, 1931; Erich Roth,
Die Reformation in Siebenbürgen. Ihr Verhältnis zu Wittenberg und der Schweiz,
Bd. I-II, Köln-Graz, 1962-1964; Karl Reinerth, Martinus Hentius aus Kronstadt über
den Lehruntereschied zwischen Wittenberg und der Schweiz in der Abendmahlsfrage
im Jahr 1543 („Archiv für Reformationsgeschichte”, 54, 1963, p. 181-198; rec. Karl
Kurt Klein, în SDA, 7, 1964, p. 245).
Publ.: Karl Reinerth, op. cit.
STADTARCHIV ZÜRICH
DOC
93 – Documente, din sec. XVI, privind relaţiile dintre conducătorii Reformei din
Transilvania şi Europa apuseană.
Ref. şi publ.: Oskar Netoliczka, op. cit., p. 179-190; idem, Honterus und Zürich
(„Zwingliana”, 6, 1934, nr. 2, p. 85-98); Erich Roth, op. cit., passim; Karl Reinerth,
op. cit.
520 ELVEŢIA
94 – Scrisoare, din iarna anului 1571, a lui Nicolae Basarab, pretendent la tronul
Ţării Româneşti, către magistraţii oraşului Zürich, prin care cere ajutor material.
Ref. şi publ.: L.W., în „Neue Züricher Zeitung”, 1931, aprilie 9; N. Iorga, Pretendentul
Nicolae Basarab în Elveţia (ARMSI, s. III, t. 12, 1932, p. 40-43).
ZENTRALBIBLIOTHEK.
KANTONS-, STADT- UND UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEK
CR
95 – De falsa et vera unius Dei Patris. Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo.
Auctoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia,
1567 (= 1568).
Ref.: Regi Magyarországi Nyomiaiványok 1473-1600. Res litteraria, Budapesta, 1971,
p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şi
modern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.
96 – Johann Tröster, Das Alt- und Neu-Teutsche Dacia, Nürnberg, 1666.
Ref.: Ion Hurdubeţiu, Din Ţara Ardealului (MI, 19, 1985, nr. 6, p. 62).
ETIOPIA 521
ETIOPIA
ADDIS ABEBA
KIDST SELASSE CATTEDRALL
(Catedrala Sfânta Treime)
A
1 – Agagnew Ingida (Agihou Engda), Împăratul Haile Selassie la Liga Naţiunilor,
Geneva, iunie 1936, frescă, 1944. Între personaje, în prim plan, dreapta, diplomatul român
Nicolae Titulescu, care a apărat cauza Etiopiei la Liga Naţiunilor împotriva agresiunii
fasciste (naos, peretele lateral din dreapta, registrul superior).
Ref. şi reprod.: Dr. Richard Pankhurst, Memories of Fascist Italy’s Invasion of Etiopia. In
Praise of Nicolae Titulescu of Romania („Addis Tribune”, 1995, August 5, nr. 147,
p. 8).
CUPRINS
Cuvânt înainte V
Foreword XXXVII
Metodologie LXXI
Methodology LXXV
Nota editorului LXXIX
Editor’s Note LXXXIII
Abrevieri LXXXVIII
Albania 1
Berat 1
Bularat 1
Derviçani 1
Dhroviani 1
Dishnicë (Arom. Dişniţa) 2
Drenova 2
Drino 2
Durrës 2
Elbasan 3
Fieri (Arom. Ferica) 3
Frashëri (Arom. Fraşari) 3
Gjirokastër 3
Grabovë (Arom. Grabova) 4
Grëdishte (Arom. Grădiştea) 4
Hotova 4
524 VIRGIL CÂNDEA
Jorgucat 5
Korçë (Arom. Coriţa, Corcea) 5
Labova 6
Lëngë (Arom. Lănga) 6
Leusa 6
Lushnjë – Karbunarë (Arom. Luşnia – Cărbunara) 6
Malçani 6
Niçë (Arom. Nicea) 7
Përmeti (Arom. Permet) 7
Pljasë (Arom. Pleasa) 7
Poliçani 8
Sarandë (Arom. Saranda) 8
Shipskë (Arom. Şipsca) 8
Tepelena 9
Tirana 9
Vithkuq (Arom. Bitcuchi) 13
Voskopojë (Arom. Moscopole) 14
Algeria 15
Alger (Al-Ğazā’ir) 15
Argentina 16
Buenos Aires 16
Armenia 17
Erevan 17
Vagarşabat 26
Australia 27
Adelaide 27
Brisbane 27
Canberra 27
Melbourne 27
Sydney 28
Austria 29
Ambras 29
Eisenstadt 29
Graz 30
Hall In Tirol 33
Innsbruck 33
Kaisersteinbruch 38
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE 525
Klagenfurt 38
Klosterneuburg 38
Kreuzenstein 39
Kufstein 39
Lambach 39
Laxenburg 40
Lilienfeld 40
Linz 40
Melk 40
Perchtoldsdorf 41
Salzburg 41
Sankt Florian 41
Seitenstetten 42
Tulln 42
Viena (Wien) 42
Wiener-Neustadt 265
Zwentendorf 266
Belarus 267
Nieświeź 267
Belgia 268
Anvers 268
Bruxelles 268
Gand 284
Liège 285
Bosnia-Herţegovina 287
Manastir Paprača 287
Manastir Trebinje 287
Manastir Zavala 287
Mostar 287
Pljevlja 288
Sarajevo 288
Brazilia 289
Itaberai Goias 289
Rio De Janeiro 289
Sāo Paulo 289
Bulgaria 290
Arbănaşi (Arbanasi) 290
Bacicovo (Bačkovo) 291
526 VIRGIL CÂNDEA
Litoměřice 434
Olomouc 434
Praga 435
Hradčany 436
Rokycany 450
Roudnice 450
Třeboň 451
Vracov 453
Žitenice 453
China 454
Beijing 454
Cipru 456
Kykkou 456
Limassol 457
Machairas 457
Nicosia 459
Croaţia 460
Brijuni Otok (Insula Brioni) 460
Dubrovnik 460
Koprivnica 465
Križevci 465
Krk 466
Osijek 466
Pakrac 466
Šibenik 467
Sokolovak 467
Trogir 468
Zadar 468
Zagreb 468
Danemarca 476
Århus 476
Copenhaga (København) 476
Egipt 480
Alexandria (Al-Iskandariyya) 480
Cairo (Al-Qāhira) 489
Gaza 493
Sinai (Muntele ~) (Ṭūr Sīnā) 493
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE 529
Elveţia 505
Basel 505
Berna 506
Chambésy 508
Einsiedeln 508
Frauenfeld 509
Fribourg 509
Geneva (Genève) 509
Kölliken 514
Lucerna (Luzern) 514
Lugano 516
Sankt Gallen 517
Solothurn 517
Vevey 518
Winterthur 518
Zürich 518
Etiopia 521
Addis Abeba 521