Sunteți pe pagina 1din 8

13.

COMUNICAREA INTERNATIONALA

,

Generali L3:!;:.i

.. Domeniu nou de studiu in relatiile internationale:

~ 1955 - la MIT = primul program de pregatire in comunicare internationala, finantat de cateva fundatii;

~ 1968 -la American University (Washington, D.C.) = primul program american (si unul dintre primele din lume) de specializare (cu diploma) in comunicare internationala;

~ primele programe de pregatire in comunicare

internationala destinate prioritar

specialistilor in relatii internationale;

~ In ultirnii 20 de ani - domeniul = foarte complex, de la libera circulatie la subiecte privind proprietatea si controlul structurilor cornunicarii internationale.

• Comunicarea = proces de transferare a mesajelor de la ernitator la receptor.

197

F 13 1 Procesul comuniciirii (Hod getts, Luthans, 1994)

Igura ., _------,

Mcdiu ,____,_!..! -

L_-------- Feedback---------~

. . r - flux de informatii/mesaje internattona a - '. dif ite Inspr~/dinspre diferite arii geografice ~l 1 en

culturi.

~ Se~c.QIl_s..idedi cii aproape to~te tipuril.e de activitati politice implies ~l . comun~care.

Traditional, in sistemul mtematlO~~I,

, . a fiost prezenta in relatllie

comul1lcarea I .

actorilor sistemului cu .. popu ~~l~

("propaganda") si !?tre factoru polItIcl

propriu-zi~i ("semnale . ). ~, .

~ Comunicarea internatlOnala, cu I~te~es ~.l de comunicare culturala transfrontalIera (Dlm~: 1990) unplica atat 0 cunoa~t:re. a cultur~~ (inclusiv inter-culturalitate), cat ~I a cultum

politice a actorilor.. .

• Bariere comUllIcatlOnale

perceptia, cultura, comunicarea non-

verbala.

• Comunicarea

limba,

198

Propaganda e Ce se intelege

prin propaganda? = Ab d .

printr-un set· or area unet probleme

d. de fapte atent selectate multe

mtre ele adevarat . . '

. e, ~I aranJ3Tea lor intr-o

asemen~a maniera lncat sa creeze un favorabil asupra destinatarului ei Wb~nd~el, 1977) --7 nu inseamna un

o iecuv. raport

Impact (R.W.

Figura 13.2. M d I

o e propangandi~tic de influentare (Stat A ~ S B)

(RoIsh, 1992) tat

Atitudini, actiuni

favorabile Stat A

atitudini ~i actiuni ale

~ .Armele" propagandei: ernisi ·1

. SlUm e radio,

pr~gr~mele T~/, filme, pamflete, articole i

editoriale, schimburi culturale semi .. ~

, narn etc.

199

_IIIIIIIIIII ~::::::::::~. ~~:~~~:~~.~~'~~~~:£~~~.~~ ~f' xt~" •

. _ _.. ~~~ -f. ~;;;-.'

1

~ Obiectivele propagandei = conform obiectivel or politicii:

• generate;

• specifice.

~ Programele de propaganda = determinate de cine este receptorul 'in procesul comunicarii, de npurile atitudinale ale diferitelor grupuri In corpul destinatarului etc.

~ Emitatorii/receptorii pot fi nu numai statele,

ci si actori neguvemamentali.

Nota:

rT Propaganda este mai eficienta cand destinatarul este un aliat dedit in schimbarea opiniilor unei populatii inamice.

rT Adesea. propaganda este asociata, de catre receptor,

cu minciunile, falsificarile etc.

Imaginea

• Tentativa de a influenta anumite atitudini ale unui grup-tinta = proiectare de imagine _ statele cauta sa-si proiecteze cea mai buna

imagine posibila:

• Imaginea = tipuri de mesaje si tipuri de comunicari.

200

'* Elemente pentru un mesaj eficient (imagine): }> trebuie sa fie simplu;

}> sa se adreseze ernotionalitatii;

}> comunicarea sa fie de interes direct pentru receptor;

» trebuie sa fie credibil;

» pentru a fi credibil, trebuie sa fie vizibil, perceptibil empiric;

» mesajul trebuie sa se identifice simpatetic cu experienta Iocala a populatiei,

Nota:

<7 0 imagine favorabila poate fi mentinuta numai daca actiunile politice au un impact favorabil --7 actele statului = mai importante decat imaginile lor portretizate.

r:Jr Actele statelor = influenteaza ele insele atitudini.

<7 0 propaganda eficienta poate spori impactul politic al miscarilor diplomatice, economice ~i chiar militare, dar foarte rar poate indeplini ea insa~i un scop specific (ex. de imagine).

Semnale <It Definitie:

» "a sernnala" = transmiterea de mesaje dinspre oamenii de stat ai unei tliri catre contrapartea lor din alta tara - uzual

201

• ? ~ ~ !;c. '~~:is.~-J$~ " ,~.$~~~

" "'.-.:It"

. " ' '~~_F'~,~~-""j;;:~:':'~~~-1~>~

• Sens ~i limbaj

cunoscute In forma "comunicatelor", dar ~~ 'in acest caz actiunile vorbesc mal

convingator dedit cuvintele .

~ Orice act international implica In sin~ ~i

. cu sens implicit sau explicn,

comumcare, . f C

caci presupune transmiterea de in orma.l~

altor natiuni/state - avem de-a f~c~ ~u nu~~ cu structura ~i continutul c~.mumcanlor, CI ~I

cu calitatea iluziva a intentll1or.

o .

. trebuie sa fie clara, tar

}> Comumcarea . 1 -

emitatorul trebuie sa previna ca. mesa~~ sau

sa nu fie interpretat (neconform mten!1I1or) .

• Cazurile dihotomiei intre actiuni si cuvinte .

. ,,- cuvmtele sunt

~ Cuvintele definesc actiunea - . I

" . fi I f I de importante ca ~I acte e

instrumente verbale ~I pot I ~ e

concrete - practica sociaIa. (FaIrclough, 1989)

o

» Necesar a considera cuvintel.e ~.i actiunile impreuna, ca un sistem comuOlcaponal.

. t ti ~ pune un accent

y Comunicarea dip oma Ica .

deosebit pe alegerea precise a cuvmtelor

potrivite.

202

\

> Studiul limbajului esre foarte important

pentru politicieni si cancelarii statale:

• semantica politico-diplornatica;

• rolul .cuvintelor cheie";

• semnificatia a ceea ce nu s-a pus.

Perceptii

... W.SJones (1997): un fapt (in politica nationals si/sau internationala) "este subiect al unor interpretari multiple, conturat de perceptii diferite si conflictuale".

... Faptele nu vorbesc pentru ele insele caci sensurile sunt date de fiecare interpret care Ie defineste subiectiv (fenomenul perceptiilor),

... Cunoasterea = elementul cheie in stabilirea sistemelor de perceptii,

... Influentarea perceptiilor = prin comunicare (introducere de noi informatii)

... Constiinta politica este mai conectata la stereotipiile construite in faza unor informatii consistente.

... Evenimentele internationale sunt percepute selectiv de catre actori => contribuie la orientarea lor politica,

... Piata libera a ideilor nu garanteaza eliminarea perceptiilor gresite, ... Schirnbarea in sistemul international presupune ~i 0 reconstructie a perceptiilor;

\

'_

":,,",,·J._~"~~~f~"i~">~ .~~".. ~::,.,,,~:~~, 't\i~-

_"" ,. , ".'~ ,~. ,'*1..:~ ..,. ... :: .. - .. .J:!. ~ -

. "';::;' .. J<',<~~~··: ... ..;fl-;:· " •. -; ~ ~

203

Sistem comunicational si putere

... La sfarsitul sec. XX - interes sporit pentru relatia intre comunicarea internationala ~i puterea internationals (M.D. Alleyne, 1995).

... Comunicarea = are ca "materie prima" inforrnatia, aceasta exprimand ceva factual, valabil, util.

... Trei dimensiuni ale relatiei inforrnatie-putere in sistemul international (Nye, 2003):

> Fluxurile de date, precum stiri, statistici etc.;

• Informatia folosita pentru avantaj in situatii competitive;

• Informatia strategica = cunoasterea planului competitorului.

> Credibilitatea = sursa importanta a puterii.

> "Soft power" devine mai importanta in relatie cu "hard power".

Nota:

Cir Comunicarea = 0 resursa in exercitarea puterii;

Cir Valoarea cornunicarii poate fi diferita de valoarea informatiei;

Gr Capabilitatile cornunicarii nu sunt 0 valoare, 0 sursa pentru putere daca nu sunt parte a procesului comunicarii.

204

Opinia publica

.... Importanta opiniei publice in istoria moderna si contemporana

~ Opinia publica == expresia unui sistem de forte (Vigezzi, 1991), incluzand "sentimentul public", "spiritul public" etc.

& S.Sur (2000) - trei dimensiuni:

1) ansamblul impresiilor instantanee si fugitive;

2) judecatile unor grupuri special informate ~i active ("spiritul public");

3) constiinta colectiva difuza == elementele care asigura coeziunea culturala a grupului (,,1' esprit generale d'une nation" - Montesquieu).

.... Opinia publica interna si international a

.... Opinia publica spontana ~i opinia construita .... Operatori

~ mass-media (inforrnare), ~ sondaje (forrnare)

.... Influente:

1) vezi statele si opinia publica:

• situatii conflictuale,

• favorizarea interactiunilor 'in sistemul international;

205

:"~:?~~.l~~t~~~'~/ ,{".):)3--.ft'"t

_ ~ . ~i~~:_,' '. .~;~~~~

_" ~---- -

2) autonomia opiniei publice:

• conservarea spiritului public,

• rezistenta populara,

• sociabilitatea publica (secte),

• libertatea de constiinta,

• ideologii.

Structura comunicarii internationale • Caracteristici:

~ oligopolistica ~ ierarhica

~ sincronica

~ birocratica

~ autoritara,

• Arii ~i regimuri

• Arii:

telecomunicatii, posta, proprietate intelectuala: advertising, stiri, filme si programe TV, cart: ~i period ice, inregistrari (rnuzica).

internationale = inalt grad de institutionalizare

;upranationala -j determ ina "regu I i le jocului" In corelare cu int~rde~end.enta cornplexa (cateva sute de reglmu~l, d'_l1tre care amintim Uniunea InternatlOnala a

• Regimuri

206

\

' ____

Telecomunicatiilor, Uniunea Postala Universala, Organizatia Mondiala pentru Proprietate Intelectuaia).

e "Comer!ul cultural":

~ circulatia globala a stirilor;

~ cornert cu produse culturale: filme, programe TV, carti, inregistrari etc.

e "Industria cuIturii":

~ corporatii transnationale (SUA, Europa, Japo-

nia); ~ filme;

~ programe TV;

~ ~ ~

muzica; advertising; editari .

• Valorile:

~ multiculturalism; ~ multirasial;

~ multinational;

• Metode:

~ comercializare; ~ industrializare; ~ "masificare".

207

• Reactii:

~ "imperialism cultural";

~ "hegemon ism" = locul centrului ~i periferiei; ~ "neo-neo-colonialism" (Nord-Sud);

~ leadership intelectual si moral.

Jurnalisrnul conternporan si stirile

• Enunturi generale

~ Pot contribui la "croirea" agendei guver-

nelor, statelor, organizatiilor internationale si indivizilor.

~ Pot afecta atitudinile !?i opiniile (Duroselle, 1992) liderilor, grupurilor socio-politice etc. ~ Intensificarea profesionalizarii 'in jurnalism.

• Stlrile

~ Comunicarea stirilor = reflecta si determina configurarea internationala a puterii; cei care detin puterea pot determina si defini ,,~tirile" .

~ "Cei cinci mari" = agentiile de stiri internationale (AP, UPI, AFP, Reuters, IT AR -TASS) "propun" cantitatea si cal itatea stirilor pe continente si regiuni.

208

r

Tabelul 13.1. Cele ; Cinci Mari" agentii de stiri (Alleyne, 1995)

Agentie de Nr. de tiiri Nr. de abonati Nr, de tiiri acoperite Nr. de cuvinte Nr. de
corespondenti
presii deservite internilexterni de corespondenti produse zilnic aflati in tiiri striiine
AP (SUA) 112 15.500 67 17 mil. 617
UPI (SUA) 100 6.000 81 14 mil. 105
AFP (Franta) 144 12.500 150 3 mil. 550
TASS (ITAR) 93 5.100 127 4 mil. 150
Reuters (UK) 137 29.310 77 300.000 968 Figura 13.3. Structurajluxurilor globale de stiri (Alleyne, 1995)

NORD

NORD

J t J t

t III

SUD

SUD

209

);> Producerea stirilor:

• Reflexie a diferitelor configuratii ale puterii interuationale;

• Agentiile de stiri - determina zilnic ce este considerat stire:

• decid timpul ~i spatiul dedicate unei intamplari particulare;

• propun prioritati care

influenteaza editorii publicatiilor;

• impun standarde ~i asista

tehnologic-profesional alte

agentii si media;

• 10 raport cu credibilitatea = media determina opinia publica -t agentiile de stiri si mass-media care disemineaza stirile au caracter strategic In relatiile internationale.

);> Relatiile culturale = cooperare intre institutii si i~divizi - "diplomatie culturala" si "diplomatie publica" = instrumente ale cornunicari i intemationale.

);> Comunicare si "ordine mondiala":

+ in sistemul international, "ordinea" este mai importanta decat dreptatea, justitia, echitatea;

210

• Comunicarea este folosita pentru a apIica "justitia distributiva" si nu ,J usti tia",

CU'" Comunicarea internationala are rol In: derularea politicii internationale;

dezvoltarea cornunitatii internationale; procesul globalizarii (interdependentele);

definirea identitatilor culturale si politice ale societatii internationale,

Notii:

211

• Comunicarea este folosita pentru a aplica .justitia distributiva" ~i nu ,justitia".

CU'" Comunicarea internationala are rol in: derularea politicii internationale;

dezvoltarea comunitatii internationale; procesul globalizarii (interdependentele);

definirea identitatilor culturale ~i politice ale societatii internationale.

Nota:

211