Domus Aurea

După ce marele incediu a distrus Roma în vara anului 64, Nero a profitat de
noul spaţiu disponibil şi a ridicat un palat, care se întindea de la colina Palatina la
colina Esquillina. pe care iniţial a numit-o Transitoria (Casa Pasajelor), dar după ce
a fost distrusă în incediu a reconstruit-o şi a denumit-o Domus Aurea (Casa de
Aur).
Grădina era atât de mare încâtîn ea era amplasată  o statuie a împăratului de
30 de metri, era atât de spaţioasă că avea un portic triplu, lung de aproape o milă.
Vila construita din caramida si beton a fost prevazut cu multe elemente
extravagante. Plafoanele au fost prevazute cu pietre semi-pretioase si fatete de
fildes, iar peretii aveau fresce.
Nero i-a comandat grecului Zenodorus o statuie din bronz care sa il
reprezinte, urmand sa fie plasata langa intrarea principala a palatului, intr-un
atrium mare ce separa orasul de vila. Statuia il infatisa pe Nero ca zeu al Soarelui.
In timpul domniei lui Vespasian, la scurt timp dupa moartea lui Nero, infatisarea
statuii a fost modificata, astfel incat sa fie o adevarata statuie a Soarelui.Ulterior,
Hadrian a mutat statuia langa Amfiteatrul Flavian.
Casa de Aur a fost prima casa de petreceri din istorie, in ale carei 300 de
incaperi, imparatul isi distra oaspetii. Casa nu a fost prevazuta cu niciun spatiu
pentru dormit, astfel ca palatul propriu-zis al lui Nero a ramas pe colina Quirinal.
Arhitectii Celer si Sever au creat un mecanism manevrat de sclavi care facea
ca plafonul de sub cupela sa se invarta in timp ca era pulverizat parfum si petale de
trandafiri cadeau peste meseni.