9A arhitectura sumero-akkadiană

Templu

Zigurat- piramida în trepte :3-7 diferite cromatic prin plăci ceramice cu simboluri mistice specifice
poporului

Un exemplu al celei mai perfecte moșteniri din arhitectura religioasă a

sumerienilor este ziguratul. La acea vreme, toate orașele importante ale culturii
sumeriene aveau zigurat. Astfel, după ne spune Heredotus în timpuri foarte târzii
în jurul anului 440 a.c.: În partea de sus există un sanctuar foarte spațios, în
interiorul căruia se află un pat de dimensiuni enorme bogat decorat, cu o masă de
aur lângă el. Nu există nici o statuie de orice fel acolo și nimeni nu ocupă camera
pe timp de noapte, cu excepția unei singure femei la care zeul, în conformitate cu
preoții, a ales pentru el. Se mai spune că Dumnezeu intră în cameră în persoană și
doarme în patul lui. Eu personal nu cred." Acest pasaj este cel mai probabil să se
refere la zigurat al Tău, a cărui preoteasă a fost una dintre fiicele regelui. În
pretextul de a ajunge la cer, zigurat a reprezentat spațiul pentru căsătoria nanna,
zeița lunii.

Acest zigurat a început să fie construit în jurul anului 2000 a.c., în perioada ta-
Nammu în jurul anului 2018-2001 a.c. și fiul său Shulgi, ambii regi ai tăi, care au
dominat sudul Mesopotamiei și au profitat de bogăția imperiului lor pentru
reconstrucția capitalei antice. Săpat în interiorul zigurat ar expune, după toate
probabilitățile, rămășițele altor temple ascunse, care pot fi urmărite înapoi mii de
ani în istorie. Cea mai veche dintre ele ar fi putut fi locuința simplă a unui zeu
local, construit din stuf, care ar duce în timp la o structură de cărămizi uscate la
soare adobe. Astfel, fiecare reconstrucție a încorporat ruinele clădirilor
anterioare, astfel nivelul solului a fost ascendent în înălțime, astfel încât incinta a
crescut în dimensiune, până când s-a crezut la un moment dat, necesitatea de a
construi o structură mai solidă.
Construcția ziguratului se bazează pe o plantă dreptunghiulară neregulată ale
cărei colțuri sunt orientate spre cele patru puncte cardinale. Pereții au o formă
ușoară pantă, în același timp, că acestea sunt câștigă în înălțime și sunt decorate
cu contraforturi nu foarte groase. Acesta a ajuns să aibă trei etaje în trepte,
acoperite cu un sanctuar. Chiar dacă este o structură destul de solidă, care nu
împiedică aceasta să aibă fântâni de ventilație foarte adânci. Cărămizi adobe sunt
disponibile orizontal și cu liniile perfecte, și pe fața lor exterioară vom găsi un
strat de aproximativ 2 metri și jumătate grosime construit cu cărămizi fierte, de
asemenea, plasate orizontal. Toate cărămizile încorporate mortar bituminos,
astfel încât acestea au fost impermeabile.

Baza ziguratului măsoară 62,5 x 43 de metri. Primul etaj este de 11 metri înălțime
și suprafața sa este topped cu un parapet low-rise, pavate cu cărămizi fierte. În
centrul său se află un al doilea etaj care în ziua sa este estimat să fi măsurat 36 x
26 de metri. Se crede că are o înălțime de 5,7 metri și ar fi amenajat un al treilea
etaj pe care astăzi nu există 2,9 metri. Nu se știe nimic despre sanctuarul de
deasupra lui. Accesul a fost plasat pe fața de nord-est, de unde trei trepte de
cărămizi fierte au dus la o esplanadă acoperită situată între primul și al doilea etaj.
Scara centrală a fost rezervată procesiunilor rituale, în timp ce celelalte două au
avut o funcție mai internă. De fapt, la baza de nord a existat o bucătărie mare, a
fost destinat zeilor să ia o gustare de la vin în timp. Laturile sunt ușor overlambled
spre zona centrală. La baza ziguratului sunt încorporate cărămizi ușor bombate
spre exterior, astfel încât umflătura nu este accidentală, ci premeditată.