SUPORT DE CURS

PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC

SAPTAMANA 24
A avea copii este dorinta oricarei femei sanatoase. Aforismul
"femeia se realizeaza prin casnicie si devine fericita prin
maternitate" este adevarat. Oricare ar fi nivelul de cultura,
profesie, orice idealuri ar avea femeia, în timpul sarcinii si
alaptarii, îndatoririle de mama trec pe primul plan, toate celelalte
obligatii - profesionale, sociale - se fac cu eforturi considerabile. si
de multe ori, aceste eforturi trec neobservate de familie, chiar de
sot, determinând stari conflictuale si fiind surse de epuizare fizica
si psihica a viitoarei mame.
De-a lungul aproape întregii istorii, mamele si nou-nascutii
lor au stat împreuna dupa nastere. Bebelusii au stat în siguranta
si la caldura, cu acces usor la laptele matern, iar mamele si
bebelusii au învatat unii despre ceilalti. Începând cu secolul al XX-
lea, pe masura ce nasterea a intrat în spitale, majoritatea
bebelusilor nu au mai stat împreuna cu mamele lor dupa nastere.
Mama a fost trimisa într-o camera de spital, în timp ce
bebelusul ei era dus într-un salon pentru nou-nascuti. Mamele
asteptau îndelung pâna sa îsi vada copii, iar nou-nascutii lor le
vizitau, de obicei, numai dupa un program de hranire bine
stabilit. Comunitatea medicala credea ca bebelusii sunt mai în
siguranta si mamele mai odihnite daca bebelusii sunt în alt salon,
separat.
În ultimii ani s-au realizat cercetari care au indicat ca cel mai
bine pentru mame si copii este sa ramâna împreuna dupa
nastere. Perioada de timp întrerupta, întârziata sau limitata pe
care o mama o poate petrece cu copilul ei poate avea efecte
negativ asupra relatiei lor si asupra alaptarii. Bebelusii ramân
încalziti si plâng mai putin, iar alaptarea porneste foarte bine,
atunci când mamele si copiii lor petrec timp mult împreuna,
începând imediat dupa nastere. Mamele învata sa recunoasca
necesitatile copilului lor, raspund cu tandrete si dragoste. Începe
sa se formeze o conexiune care va dura toata viata.
 O femeie gravida, care are obligatii de serviciu, sociale,
gospodaresti si de îngrijire înca a altor copii, este demna de toata
admiratia si consideratia celor din jur. Dorinta sanatoasa de a
avea un copil înseamna curajul de a-l primi si accepta asa cum va
fi el - fara preferinta de sex, fizic, fire -, precum si datoria de a-i
crea conditii corespunzatoare de viata.
Recuzarea sau amânarea sarcinii din motive economice sau
de comoditate, are de multe ori consecinte nefaste, prin metodele
utilizate, asupra femeii însesi, ca si asupra viitorului copil
(prematuritate, malformatii). O buna pregatire psihic-educationala
a mamei este absolut necesara pentru viata si sanatatea
copilului.
Puericultura se ocupa cu studiul dezvoltarii normale a
copilului. Cunostintele de puericultura se refera la notiuni despre
dezvoltarea fizica si psihica a copilului, despre particularitatile
anatomo-fiziologice si ale metabolismului , despre alimentatie ,
regim de viata.
Este una din partile preventive ale pediatriei si cuprinde
ansamblul de mijloace prin care se asigura dezvoltarea somato-
psihica si ocrotirea sanatatii copilului de la nastere pâna la 16 ani.
Consultatiile de puericultura sunt un prilej important pentru
instruirea si educatia mamei , privind îngrijirea si apararea
sanatatii copilului.
Nu exista o delimitare precisa între puericultura si pediatrie,
ele se completeaza reciproc.
Pediatria este o ramura a medicinei care se ocupa cu studiul
bolilor copilului de la nastere pâna la vârsta de 16 ani .
Insuficienta dezvoltare a sistemului nervos central ,
îndeosebi a scoartei cerebrale , imperfectiunea mecanismelor
imunologice , labilitatea proceselor fiziologice fundamentale ,
confera copilului , în special sugarului, o reactivitate deosebita .
Datorita acestei reactivitati articulare , diferite influente
nocive ale mediului pot provoca dereglari ale întregului organism
ducând la aparitia bolii.
Morbiditatea infantila este dominata de afectiunile
aparatului respirator si digestiv, afectiuni care la sugar sunt
grevate de o mortalitate crescuta .
 În acest context, mai ales în prima copilarie , se da o mare
importanta actiunilor profilactice , care vizeaza organizarea
mediului înconjurator , îngrijirea, alimentatia si regimul de viata.

PERIOADELE COPILARIEI

Copilaria este perioada de viata de la nastere pâna la pubertate ,

15-16 ani. În aceasta perioada , organismul uman se afla în
continua modificare , determinata de procesul de
crestere si de dezvoltare intensa .
Cresterea reprezinta un proces evolutiv continuu, în care
organismul sufera diferentieri structurale si functionale , deci se
dezvolta si sufera schimbari. Exista ritmuri diferite de crestere si
de dezvoltare a tesuturilor si organelor si aceasta determina
caractere morfo- functionale corespunzatoare si particulare
pentru perioadele vârstei infantile . Reactivitatea organismului ca
si patologia legata de aceasta este deosebita în fiecare din aceste
perioade. De aceea epoca copilariei are mai multe perioade.
Se deosebesc la vârsta infantila trei perioade principale:
prima copilarie , copilaria a doua si copilaria a treia sau vârsta
scolara .

INGRIJIRILE NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI

1. Ingrijiri la nastere (dezobstruarea cailor respiratorii superioare,

ligaturarea cordonului ombilical, profilaxia oftalmiei gonococice,
determinarea scorului Apgar, a reflexelor arhaice, cantarire,
masurare)
2. Incidente fiziologice ( involutia bontului ombilical, scaderea
fiziologica in greutate, criza genitala a nou-nascutului, eritem
fesier, febra tranzitorie)
3. Alimentatia ( alimentatia naturala, alimentatia artificiala,
alimentatia mixta, diversificarea alimentatiei sugarului).

Particularitatile anatomice
Talia nou-nascutului la termen variaza între 48 si 52 de cm ,
valorile sub 47 cm indica starea de prematuritate.
 Fetele au în general 1 cm mai putin decât baietii .
Greutatea la nastere variaza între 3000 si 3250 gr la baieti si
între 2800 si 3000 gr la fete.
Noi-nascutii cu o greutate între 2500 si 2800 se numesc
subponderali , iar cu greutatea sub 2500 se numesc prematuri.
Capul nou-nascutului reprezinta 1/4 din lungimea totala, fata
de 1/8 la adult.
În momentul nasterii craniul sufera deformatii determinate de
pozitia fatului , de forma bazinului si de trecerea prin canalul
pelvigenital .
El se modeleaza iar dupa câteva zile ia forma normala.
Perimetrul cranian masoara 34 cm , cu 3 cm mai mult decât
perimetrul toracic si cu 2 cm mai mult decât perimetrul
abdominal.
La nou nascut , oasele craniului sunt separate între ele de
suturi.
La nivelul unirii acestora exista spatii neosificate numite
fontanele , unde pielea si aponevroza epicraniana acopera direct
meningele.
Fontanela anterioara , numita bregmatica are o forma
romboidala si masoara 3-4 cm în sens anteroposterior , si 2-4 cm
în sens transversal. Ea este situata pe linia mediana , la punctual
de unire a suturii sagitale cu sutura fronto-parietala.
Fontanela posterioara numita lambdoida , are o forma
triunghiulara , fiind deschisa la 20-25% din nou-nascutii la
termen. Ea se închide în primele 4-6 saptamâni de viata si este
situata la punctual de unire a suturii sagitale cu sutura
parieoccipitala.
Gâtul nou-nascutului este scurt , iar toracele are o forma de
trunchi de con.
Dupa stabilirea circulatiei si a respiratiei , toracele ia o forma
aproximativ cilindrica , cu coastele aproape orizontale.
Membrele superioare si inferioare sunt scurte si egale între
ele , lungimea membrelor reprezentând 33% din talie .
Pielea are o culoare roz –rosiatica si este acoperita de o
substanta grasa , numita vermix caseosa , care se reabsoarbe
spontan în 24-48 de ore.
Pe tegumentele nou- nascutului se observa peri subtiri numiti
lanugo , care dispar dupa câteva saptamâni.
 Dupa câteva zile coloratia eritematoasa a pielii dispare si
este urmata de o descuamatie.
Glandele sebacee sunt foarte dezvoltate la nastere .
Pe fata si mai ales pe nas se observa o eruptie formata din
puncte alb-galbui numite milium .
Unghiile la nou –nascutul la termen , depasesc marginea
libera a degetelor.
Unii nou-nascuti pot prezenta chiar din primele zile de viata
un exatem maculopapulos sau rujeoliform , fara febra si cu stare
generala buna , denumit eriterm toxic sau eriterm alergic al nou-
nascutului.
Cordonul ombilical este format din vena ombilicala si artere
ombilicale.
Vena ombilicala duce sângele arterial bogat în oxigen si în
substante nutritive de la placenta la fat.
Arterele ombilicale transporta sângele venos al fatului catre
placenta unde acesta se oxigeneaza .
Dupa sectionare , cordonul ombilical trece prin trei faze :
mumificare, formare a santului de eliminare si caderea bontului
care se face între a 5 a si a 10 zi.
Plaga ombilicala se epidermizeaza treptat , cicatrizându-se
complet dupa 3-4 saptamâni.

Particularitati functionale
Respiratia pulmonara se instaleaza din primul minut al vietii
extrauterine.
La început respiratia este neregulata , superficiala .
Frecventa respiratorie variaza la nou- nascutul normal la
termen între 55-70 respiratii pe minut , iar dupa 3-4 zile între 45-
55 respiratii /minut.
Frecventa cardiaca are în primele ore o valoare de 140-150
batai/minut , apoi la o luna scade la 100-120 batai / minut.
Sângele nou- nascutului are anumite particularitati .
La nastere exista o poliglobulie compensatoare datorita
hipoxiei fetale .
Numarul hematiilor la nou- nascut variaza între 5.000.000 si
6.000.000 / mm³ cu o hemoglobina de 19,5gr/100ml.
Numarul hematiilor scade la sfârsitul primei luni la
4.500.000/mm³ iar hemoglobina la 13-15 gr /100 ml.
 Leucocitele sunt de la nastere în numar de 14.000-16.000 /
mm³ , scad în primele zile , pentru ca sa revina între a 10a si a 20
a zi la 11.000-12.000/ mm³.
Aparatul digestiv intra în functiune odata cu trecerea la viata
extrauterina .
Functiile digestive nu sunt înca perfecte : actul sugerii
eliminarea mecaninlui si invadarea tubului digestive cu flora
microbiana , caracterizeaza aceasta perioada de viata.
Suptul este un act reflex cu centrul situat în bulb.
El stimuleaza secretia lactata a mamei , iar la copil provoaca
prin reflex conditional secretia gastrica si peristaltismul.
Meconiul este scaunul pe care îl elimina nou- nascutul din
prima pâna în a 3 a zi dupa nastere.
El are o culoare verde –închisa , negricioasa cu o consistenta
vâscoasa .
Dupa eliminarea mecaninlui scaunele nou- nascutului au o
culoare galben –aurie.
Numarul scaunelor este de 3-5 în 24 ore.
La nastere tubul digestiv este steril , iar din a 2a zi de viata
este invadat de microbi.
În scaunele copiilor alimentati la sân predomina bacilul
bifidus care are o puternica actiune de fermentatie , iar în scaunul
copiilor alimentati artificial predomina colibacilul cu o puternica
actiune de putrefactie.
Functia renala se instaleaza din prima zi de nastere , când se
produce prima mictiune.
Sistemul nervos la nastere prezinta un grad redus de dezvoltare a
scoartei cerebrale .
Nou- nascutul prezinta o stare de hipertonie musculara
exagerata cu persistenta pozitiei fetale.
Lipsa inhibitiei corticale face posibila existenta anumitor
reflexe arhaice- la această vârstă există reflexe care dispar în
lunile următoare şi nu mai reapar decât în situaţii patologice; sunt
reflexele tranzitorii (arhaice) ale nou – născutului :
- reflexul de supt;
- reflexul de îmbrăţişare Moro-Freudenberg: la o excitaţie
puternică, deschide larg braţele în abducţie apoi le apropie
într-o mişcare ca de îmbrăţişare;
 - reflexul de apucare (prehensiune); gâdilat cu un deget în
podul palmei, nou – născutul închide palma tinzând să apuce
degetul care îl excită;
- reflexul de păşire automată: ţinut de axile şi proptit cu
tălpile de masă, nou – născutul tinde să schiţeze un pas mic;
- reflexul de triplă retracţie: ciupit uşor de plantă, nou –
născutul flectează coapsa, gamba şi piciorul.
Absenţa sau asimetria acestor reflexe în perioada neonatală
indică posibilitatea unor leziuni ale sistemului nervos central.
Persistenţa unora dintre ele peste vârsta de 6-9 luni se observă în
encefalopatiile cronice infantile .
Adaptarea termica . Functia de termoreglare prezinta o
labilitate deosebita , datorita imaturitatii centrilor termoreglatori.
Concomitent cu scaderea fiziologica din ziua a 2a , a 4-a
poate sa apara “ febra tranzitorie” a nou- nascutului care
înregistreaza valori între 38-40 º C si se numeste febra de sete ,
ea cedeaza la un aport crescut de lichide.