Sunteți pe pagina 1din 5

SAPTAMANA 26

OBIECTIVELE ASISTENULUI MEDICAL


Obiectivele vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii pacientului, asigurarea unui
confort fizic şi psihic, îngrijirile ce se acordă pentru rezolvarea sau atenuarea
problemelor de dependenţă actuale, intervenţii acordate preventiv pentru
preîntâmpinarea unor probleme de dependenţă potenţiale.
- pacientul să exprime diminuarea durerii -să nu mai prezinte durere-să aibă o
stare de bine, de confort.
- pacientul să respire eficient -să nu mai prezinte greutate în respiraţie.;
- să prezinte îmbunătăţirea circulaţiei;
- pacientul să fie alimentat corespunzator stadiului evolutiv al bolii- în funcţie de
toleranţa digestivă;
- pacientul să prezinte tegumente şi mucoase integre,curate, fără leziuni;
- pacientul să prezinte temperatura corpului în limite normale;
- pacientul să fie hidratat corespunzător;
- pacientul să aibă o stare de bine de confort psihic şi fizic;
- pacientul să aibă eliminări urinare corespunzătoare;
- pacientul să doarmă suficiente ore pe noapte fără treziri nocturne;
- diminuarea riscului de complicaţii infecţioase,hemoragice;
- să înţeleagă necesitatea mobilizării, a exerciţiilor fizice;
ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI DE CĂTRE ASISTENTUL
MEDICAL
În îngrijirea pacientului incurabil, asistentul medical aplică tehnicile generale de
îngrijire autonome şi delegate învăţate la celelalte unităţi de competenţe.
- asigură condiţiile de mediu pacienţilor
- administrează medicaţia specifică afecţiunii neoplazice conform indicaţiei
medicului, respectând regulile de administrare a medicamentelor
- recoltează produse biologice şi patologice pentru investigaţii paraclinice
- asigură alimentaţia pacientului în funcţie de situaţie-oral, parenteral, prin sondă
nazo-gastrică, gastro-stomă sau ileo-stomă, respectând regimul alimentar,
toleranţa digestivă a pacientului , modul de alimentare şi cantitatea de aliment în
funcţie de acesta
- efectuează pansamente în caz de plagă, escare, fistule stome, ulceraţii , leziuni
etc.
- asigură îngrijiri de igienă şi confort-igiena tegumentară se efectuează utilizând
duşul cu apă călduţă, săpunuri cu creme hidratante, aplicarea de soluţii emoliente
pe piele, ştergerea se face prin tamponare, utilizarea lenjeriei din bumbac; pe
zonele pruriginoase se aplică preparate cosmetice cu efect hidratant; la indicaţia
medicului se pot aplica local mixturi mentolate antipruriginoase, administrare de
antihistaminice pe cale generală; în situaţia în care se produce descuamare se
administrează local soluţii emoliente cu Acid salicilic 2%; leziunile suprainfectate
se tratează prin pansamente cu antiseptice,dezinfectante.
- asigurarea unei igiene orale corecte, tratarea candidozei bucale, spălarea pe dinţi,
clătirea cu apă de gură-0,12% clorhexidină, menţinerea mucoasei bucale umede-
cuburi de gheaţă,dropsuri, administrarea frecventă de cantităţi mici de lichide,
utilizarea soluţiei de glicerină pentru badijonarea mucoasei bucale şi a buzelor,
stimularea producerii de salivă, utilizarea substituenţilor de salivă(Salivix tablete
etc.),administrare de Pilocarpină la indicaţia medicului-doză de 2,5-10 mg.
- asigură mobilizarea activă şi pasivă a pcientului;
- acordă îngrijiri de prevenire a complicaţiilor infecţioase, trombo-embolice,
respiratorii la nivelul tegumentelor în situaţia în care pacientul este imobilizat;
- supraveghează pacientul, efectele tratamentului,observă orice modificare în
evoluţia pacientului;
- efectuează bilanţul hidric,asigură hidratarea orală,parenterală;
- supraveghează respiraţia,circulaţia,temperatura,diureza,eliminarea intestinală;
- efectuează sondaj uretral la indicaţie şi supraveghează pacientul cu sondă uretrală
permanentă;
- efectuează clismă evacuatoare în constipaţie,la indicaţie administrează
laxative,asigură hidratare şi alimentaţie corespunzătoare;
- administrează oxigen la pacienţii cu dispnee, cu hipoxemie cronică, cu tumori
obstructive traheale,bronşice etc.
- aplică tehnici de uşurare a respiraţiei prin drenaj postural,tehnici de
permeabilizare a CRS, fluidificarea secreţiilor prin hidratare suficientă,
administrare de aerosoli, umidificarea aerului şi la indicaţia medicului
administrează expectorante, mucolitice;
- pregăteşte pacientul şi participă la paracenteza abdominală, toracocenteză şi la
alte investigaţii efectuate în scop terapeutic sau explorator;
- recunoaşte situaţiile de urgenţă ce pot surveni în evoluţia pacientului cu boli
incurabile şi acordă intervenţii specifice (situaţii de urgenţă
întâlnite:convulsii,insuficienţa respiratorie acută,hemoragii, hipertensiune
intracraniană, ocluzia intestinală, retenţia de urină,tromboembolism,fractură pe os
patologic etc.);
- educă familia sau persoanele care îngrijesc pacientul să acorde îngrijiri la
domiciliu;
- asigură asistenţă pacientului aflat în stadiu terminal, acordă îngrijiri după deces;
Îngrijirile se acordă, respectând intimitatea pacientului,în funcţie de gradul de
dependenţă şi nevoile acestuia şi respectând condiţiile de asepsie şi antisepsie.
COMUNICAREA CU PACIENTUL
Comunicarea este una dintre aptitudinile necesare asistentului medical în
exercitarea profesiei.
Pentru o comunicare eficientă, asistentul medical trebuie să-şi dezvolte anumite
abilităţi de comunicare non-verbală şi verbală şi să-şi dezvolte capacitatea de ascultare
activă. În îngrijirea paliativă comunicarea este foarte importantă deoarece o
comunicare eficientă:înlesneşte relaţia asistent-pacient, acordă valoare pacientului,
implică pacientul în actul comunicării, permite transferul de informaţii între pacient şi
asistentul medical, permite pacientului să-şi exprime sentimentele, lămureşte
pacientul cu privire la tratament şi intervenţii şi reduce incertitudinea.
Comunicarea non-verbală se referă la acţiuni fapte, postură prin care se pot
transmite multe mesaje ce pot spune mai mult decât cuvintele. Pentru o comunicare
eficientă se păstrează contactul vizual cu pacientul, se aşează aproape de pacient, la
acelaşi nivel într-o postură relaxată, liniştită, se respectă momentele de tăcere, nu se
întrerupe pacientul, se încurajează răspunsurile prin gesturi aprobatoare din cap,
expresie facială şi atingere (dacă pacientul acceptă această formă de apropiere)
Comunicarea verbală se referă la capacitatea de a oferi informaţii uşor de înţeles
pentru pacient, de a explica intervenţiile, procedurile:clarificarea şi rezumarea celor
mai importante aspecte din ceea ce pacientul povesteşte; în timpul conversaţiei se
evită folosirea termenilor medicali greu de înţeles pentru pacient;se oferă informaţii
pacientului şi nu sfaturi, pentru ca acesta să poată decide singur ce să facă; se roagă
pacientul să repete ceea ce are de făcut pentru a ne asigura că acesta a înţeles.
Ascultarea în timpul conversaţiei se face activ, acordând atenţie spuselor
pacientului, respectând momentele de tăcere. Prin întrebări potrivite se clarifică şi se
rezumă ceea ce pacientul povesteşte.Ascultarea activă se face acordând atenţie,
menţinând contactul vizual, aprobând din cap pentru a arăta că înţelegi sau făcând
mici comentarii.(„înţeleg, nu cred că vă este uşor”).
Comunicarea veştilor rele legate de diagnosticul de boală incurabilă şi de
prognosticul nefavorabil al bolii, se face de către medic, acesta fiind în măsură să
expună toate informaţiile detaliate ale cazului. În acelaşi timp şi asistentul medical
trebuie să fie instruit cu privire la acest aspect, trebuie să înţeleagă importanţa
comunicării adevărului şi să cunoască protocolul de comunicare a veştilor proaste.
Acest tip de comunicare necesită o anumită pregătire:aranjarea ambientului, stabilirea
persoanei care va comunica vestea, se decide înainte cine dintre persoane va fi
informat, pacientul sau membrii familiei. Persoana avizată care face comunicarea va
cunoaşte cazul în detaliu, pentru a avea toate informaţiile necesare, se decide cât de
generale vor fi informaţiile, luându-se în considerare cât ştie deja pacientul, se
programează întâlnirea cu persoana care va fi informată,se respectă intimitatea
pacientului şi se asigură timp suficient acestui demers.