Faust

Goethe

Și în dramaturgie Goethe urmărește o anumită dialectică ingenioasă a căutării eroului ideal,

conceput ca un adevărat mit al superlativului existenței. Metamorfozele spiritului conturat de
Goethe, fascinat de aventura căutării eroului ideal, dobândesc cea mai complexă expresie în
Faust. Faust este un poem enciclopedic despre drama omenirii, o operă menită să pună în
lumină condiția umană și finalitatea ei. În eșafodajul de idei pe care este fundamentată opera,
principiile Renașterii și ale Reformei se interfează cu aspecte ale misticii medievale, mitologia
antică se întânește cu scientismul modern, elogiul artei antice cu spiritul titanian care prevestește
romantismul.
În Faust I se poate urmări modul în care Goethe integrează simbolismul totalității. Poetul arată
că, departe de a lupta împotriva Divinității, Mefistofel îl slujește pe creatorul lumilor, stimulând
transformarea spirituală a ființelor umane. Asemeni tuturor oamenilor cuprinși de neliniști, Faust
nu caută exclusiv cunoașterea prin intelect, ci își dorește