CAPITOLUL 2

Condiții de fond și impedimente.

Încheierea căsătoriei se face cu respectarea condițiilor de fond și formă. În ceea ce

privesc condițiile de fond, este necesar a se cunoaște care lege li se aplică. Conform art. 2586,
alin. (1), legea aplicabilă este legea națională a fiecăruia dintre soți, adică aceștia sunt ținuți să
respecte condițiile de fond cerute atât de legea națională a fiecăruia, cât și cele cerute de legea
oricăruia dintre cei doi. Acest lucru este valabil în ipoteza în care viitori soți au o lege
națională, au o cetățenie.În cazul celor care sunt refugiați sau apatrizi, se aplică dispozițiile
art. 2568 alin. (3) si (4) C. civ, prin care se dispune că trimiterea la legea lor națională va fi
facută , în baza locului unde își au reședința obișnuită.1

Această conduită este întărită de legea nr. 119/1996, republicată în 2012, prin care se
dispune că ofițerul de stare civilă poate încheia casătoria între cetățeni străini sau între aceștia
și cetățeni români, doar dacă pe langă actele necesare prevăzute de lege, aceștia prezintă
actele eliberate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare din care să se constate că
condițiile de fond cerute de legea lor națională sunt îndeplinite.2

Condițiile de fond pentru încheierea căsătoriei, din cadrul celor pozitive, sunt:
consimțământul, diferența de sex dintre parteneri , vârsta matrimonială. În cazul celor
negative, găsim: bigamia sau starea de persoană căsătorită, rudenia fie ea firească sau
adoptivă, tutorele care nu se poate căsători cu persoana aflată sub tutela sa, și ultima, alineatul
mintal nu se poate căsători, la fel ca debilul mintal.3

Apare însă o problemă de ordin internațional, deoarece în legislația românească se

interzice o nouă căsătorie pentru persoana care este deja căsătorită, bigamia fiind infracțiune. 4
Spre deosebire de legislația străină care permite acest lucru, cum ar fi cazul musulmanilor.
Casătoria cu mai multe persoane este legală și recunoscută, însă pe teritoriul țării noastre,
aceasta nu își produce efectele.

O altă problemă apare în cazul în care două persoane de același sex doresc să se
căsătorească. În reglementarea română este interzisă căsătoria dintre persoane de același sex,

1
Sitaru Dragoș Alexandru, Drept internațional privat, Editura C.H.Beck, București, 2013, pp. 181- 182.
2
Ibidem, p. 182.
3
Florian Emese, Avram Marieta, Fișe de drept civil – Dreptul familiei, Editura Universul Juridic, București, 2018,
pp. 25-28.
4
Irinescu Lucia, Curs de dreptul familiei, Editura Hamangiu, 2015, p. 39.
sau existența unui parteneriat civil, chiar dacă căsătoria are loc într-un stat care permite căsătoria
dintre persoane de același sex.5

Un exemplu din această materie este speța Coman- Hemilton. Aceștia doreau ca să se
face transcrierea certificatului de căsătorie belgia la Ambasa României la Bruxelles, pentru a
li se recunoaște căsătoria pe teritoriu României, pentru ca soțul stăin să poată lucra dar și locui
în mod permanent pe teritoriul României, cu soțul său Coman.România însă nu recunoaște
căsătoria între persoane de același sex, fapt pentru care Hemilton, cetățeanul străin este
obligat să părăsească România.6

În cazul persoanei transsexuale, care după ce printr-o hotărâre judecătorească i s-a

recunoscut noua sa identitate, nu consituie un impediment în vedere încheierii căsătoriei.
Acest lucru va fi recunoscut dacă aceasta se va căsători cu o persoană de sex opus.7

Impedimentele la căsătorie sunt condiții de fond negative, prin care dacă una din
legile străine prevede un impediment, ce contravine dreptului român, acel impediment va fi
înlăturat, în cazul în care unul dintre soți are cetățenie română, iar căsătoria are loc pe
teritoriul României. Cu titlu de exemplu, reprezintă impedimente, situațiile în care legea
străină nu permite căsătoria între persoane ce aparțin unor diferite rase, naționalități, sau chiar
religii, dar și căsătoria cu o persoană căreia îi este recunoscută schimbarea de sex, în sensul în
care se face cu o persoană de sex diferit. Ultimul exemplu, este cel prin care se interzice unei
persoane ce a divorțat să se căsătorească. 8

În ceea ce privește determinarea legii aplicabile, se face referire la locul în care s-a
încheiat căsătoria.

Când are loc căsătoria pe teritoriul României, între un cetățean român și unul străin, se
va aplica legea națională a fiecărui soț, spre deosebire de situația în care aceeași doi se
căsătoresc în străinătate, unde se va aplica legea națională a viitorilor soți. În a doua situație
în care aceeași căsătorie dintre un cetățean român și o persoană fără cetățenie, are loc în
România respectiv în străinătate, pentru cetățeanul român va fi incidentă legea română, iar
pentru cel fără cetățeni, legea reședinței sale obișnuite. În cazul în care doi străini ce au
cetățenii diferite se căsătoresc pe teritoriul României, se va aplica legea națională a fiecăruia,

5
Sitaru Dragoș Alexandru, Drept internațional privat, Editura C.H.Beck, București, 2013, p. 183.
6
http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=202542&doclang=RO, accesat la data de
07.05.2020.
7
Macovei Ioan, op. cit., p. 325.
8
Sitaru Dragoș Alexandru, op.cit., p. 186
iar în cazul apatrizilor, se aplică legea statului unde își are reședința. Legea române se aplică
atunci când doi români se căsătoresc în străinătate.9

Norme conflictuale- CAP 3

În continuarea a ceea ce a scris Mădă.

România a încheiat o serie de tratate de asistență juridică internațională cu mai multe

state printre care se numără și Bulgaria, privind cauzele civile, familiale și penale. În materia
celor referitoare la dreptul familiei, dar și la statutul persoanei, în Secțiunea a II, la art. 22 ,
ratificat rin Decretul nr. 109/1959, și se abordează ceea ce de instituția căsătorie, mai specific,
încheierea acesteia.

9
Macovei Ioan, op. cit., p. 324.
 Astfel se prevede că pentru încheierea căsătoriei se cere ca forma acesteia, să fie
determinate de legea părților contractante în teritoriul unde casătoria se încheie. 10 În ipoteza în
care părțile convin la încheierea căsătoriei în fața unui reprezentat diplomatic sau consular, for
a acesteia se determină de legea țării de unde provin acei reprezentanți. 11 O ultimă precizare
ce se face este cea prin care, în privința condițiilor de fond, prin care legea aplicabilă este cea
a părții contractante al cărei cetățean este.

Norme conflictuale- CAP 3

În continuarea a ceea ce a scris Mădă.

România a încheiat o serie de tratate de asistență juridică internațională cu mai multe

state printre care se numără și Bulgaria, privind cauzele civile, familiale și penale. În materia
celor referitoare la dreptul familiei, dar și la statutul persoanei, în Secțiunea a II, la art. 22 ,
10
 Tratat între Republica Populară Română şi Republica Populară  Bulgaria  privind asistenţa juridică în cauzele
civile, familiale şi penale, ratificat prin Decretul nr. 109/1959.
11
ratificat rin Decretul nr. 109/1959, și se abordează ceea ce de instituția căsătorie, mai specific,
încheierea acesteia.

Astfel se prevede că pentru încheierea căsătoriei se cere ca forma acesteia, să fie

determinate de legea părților contractante în teritoriul unde casătoria se încheie. 12 În ipoteza în
care părțile convin la încheierea căsătoriei în fața unui reprezentat diplomatic sau consular, for
a acesteia se determină de legea țării de unde provin acei reprezentanți. 13 O ultimă precizare
ce se face este cea prin care, în privința condițiilor de fond, prin care legea aplicabilă este cea
a părții contractante al cărei cetățean este.

12
 Tratat între Republica Populară Română şi Republica Populară  Bulgaria  privind asistenţa juridică în cauzele
civile, familiale şi penale, ratificat prin Decretul nr. 109/1959.
13