În anul 2019, a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr.

57/2019
privind Codul administrativ.1
Potrivit Notei de fundamentare la OUG nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, „Codul administrativ vine să răspundă unor serii de disfuncționalități de fond
și de tehnică legislativă ale reglementărilor existente, care afectează buna funcționare a
administrației publice și care au legătură directă sau conexă cu domeniul dreptului public și
dreptului administrativ.”2
Art. 1 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ stabilește obiectul de
reglementare al codului și anume: „cadrul general pentru organizarea și funcționarea
autorităților și instituțiilor administrației publice, statutul personalului din cadrul acestora,
răspunderea administrativă, serviciile publice, precum și unele reguli specifice privind
proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale”.
Partea a II-a a Codului administrativ este dedicată administrației publice
centrale, Titlul I reglementând instituția Guvernului.

I.2. ATRIBUȚIILE GUVERNULUI

Separația puterilor în stat reprezintă unul dintre principiile fundamentale ale
statului de drept, regăsindu-se în majoritatea arhitecturilor juridice ale constituțiilor actuale. 3
În cadrul oricărui stat există trei funcții sau puteri: funcția de a edicta reguli juridice sau
puterea legislativă, funcția de punere în executare a acestor reguli sau puterea executivă,
respectiv, funcția de a judeca litigii sau puterea judecătorească.4
Constituția României revizuită consacră în cuprinsul art. 1 alin. (4) principiul
separației puterilor în stat – „Statul se organizează potrivit principiului separației și
echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației
constituționale.
Versiunea adoptată la 8 decembrie 1991 nu ilustra în mod expres acest
principiu, însă acesta se regăsea în conținutul normelor constituționale ( de exemplu, art. 58 și
urm. cuprindeau dispoziții privind Parlamentul; art. 80 și urm. consacrau norme referitoare la
Președintele României și Guvern, iar art. 123 și urm. aveau în vedere autoritatea

1
M. Of. nr. 555 din 5 iulie 2019.
2
https://www.gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislativ/note-de-fundamentare/nota-de-fundamentare-
oug-nr-57-03-07-2019&page=4, consultat la data de 2.11.2019.
3
M. Balan, Suport de curs „Drept constituțional și instituții politice”, Facultatea de Drept a
Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2018, Iași, p. 16.
4
I. Muraru, E. S. Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, Volumul II, ed. 15, Ed. C. H.
Beck, București, 2017, p. 8.
judecătorească), ordinea în care aceste puteri erau reglementate fiind una clasică – puterea
legislativă, urmată de puterea executivă și, în final, puterea judecătorească.5
În cadrul acestor puteri, se distinge cea executivă, cunoscută în doctrină și în
legislație și sub denumirea de „autoritate administrativă” sau „administrație de stat”.6
Guvernul reprezintă un organ colegial al administrației publice centrale, parte a
puterii executive, alături de Președintele României, care are o competență materială și
teritorială generală7 întrucât „își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul țării, în toate ramurile și
domeniile de activitate ale administrației publice”. 8 În funcție de sistemul constituțional,
această instituție poartă denumiri diferite, precum: Cabinet, Guvern, Consiliu de Miniștri.
Potrivit profesorului Antonie Iorgovan, „Guvernul are sarcina fundamentală de
a realiza politica națiunii, el este inițiatorul, modelatorul și executantul măsurilor de redresare
economică, de scădere a inflației și stabilizare economică, el răspunde de ordinea publică, de
apărarea națională sau de raporturile statului respectiv cu alte state”.9
Constituția României consacră un „rol dihotomic”10 pentru Guvern – politic și
administrativ.
În ceea ce privește rolul politic, Guvernul funcționează în baza votului de
încredere acordat de Parlament și asigură îndeplinirea politicii interne și externe a țării, iar în
ceea ce privește rolul administriv, acesta exercită conducerea generală a administrației
publice.11
Potrivit art. 15 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, „pentru
realizarea Programului de guvernare, Guvernul exercită următoarele funcții: funcția de
strategie – prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de
guvernare; funcția de implementare – prin care se urmărește punerea în aplicare a
Programului de guvernare; funcția de administrare a proprietății statului – prin care se asigură
administrarea proprietății publice și private a statului, precum și gestionarea serviciilor pentru
care statul este responsabil; funcția de reprezetare – prin care se asigură, în numele statului
român, în condițiile

5
I. Muraru, E. S. Tănăsescu, op. cit., p. 11.
6
Idem, p. 245.
7
D. C. Mâță, Drept administrativ, Volumul I, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic,
București, 2018, p.127.
8
A. Trăilescu, Drept administrativ. Tratat elementar, Ed. All Beck, București, 2002, p. 9.
9
A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Vol. I, ed. a 4-a, revăzută, Ed. All Beck, București, 2005,
p. 358.
10
A. Iorgovan, op. cit., p. 359.
11
D. C. Mâță, op. cit., p. 128.