Având în vedere că atât Legea fundamentală română, cât și legislația internațională (Convenția

Europeană a Drepturilor Omului) recunosc libertatea de conștiință și de religie, persoanele fizice au

dreptul de a celebra o căsătorie religioasă, în funcție de convingerile lor.

În doctrina românească există două poziții cu privire la regimul căsătoriei religioase.

Pe de o parte, conform prevederilor Legii nr. 105/1992 cu privie la reglementarea raporturilor de

drept internațional privat1, în prezent abrogată, căsătoria religioasă încheiată în fața unui organ
religios dintr-un alt stat nu producea efecte valabile pe teritoriul României întrucât art. 19 alin. (2) din
cuprinsul acesteia recunoștea doar posibilitatea cetățenilor români de a se căsători în fața unui agent
diplomatic sau a unui funcționar consular al României sau al statului celuilalt soț. 2

Odată cu adoptarea Noului Cod civil, s-a produs o schimbare de optică în această materie. Deși atât
Codul civil3, cât și Constituția României4 prevăd că doar după încheierea căsătoriei civile, în fața
ofițerului de stare civilă poate fi celebrată căsătoria religioasă, în doctrină se consideră că aceste
norme sunt imperative doar în dreptul național. Legiuitorul român nu a prevăzut în mod expres
faptul că o căsătorie religioasă încheiată într-un alt stat nu produce efecte juridice pe teritoriul
statului român, așa încât doctrina de drept internațional privat a subliniat că o căsătorie religioasă
încheiată în străinătate poate fi recunoscută ca valabilă în România dacă legea locului în care se
celebrează îi conferă efecte juridice.5 Această soluție a apărut ca urmare a faptului că în dreptul
autohton, căsătoria religioasă este privită ca o problemă de formă, și nu ca una de capacitate a
soților, astfel încât, ea va fi guvernată de legea locului unde se celebrează. 6

Tratatul între România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală a fost
încheiat la data de 6 iulie 1996, la Chișinău. În materia legii aplicabile încheierii căsătoriei este
aplicabil art. 25 alin. (1) – (3) din Tratat. Potrivit acestui articol, forma încheierii căsătoriei va fi

1
Publicată în M. Of. nr. 245 din 1 octombrie 1992.
2
Sitaru, pp. 188-189.
3
Art. 259 alin. (3).
4
Art. 48 alin. (2) teza a II-a.
5
Macovei, p. 326.
6
Sitaru, p. 190.
determinată de legea statului (România sau Republica Moldova) pe al cărui teritoriu are loc
încheierea căsătoriei. De asemenea, în cazul în care căsătoria este încheiată în cadrul unei misiuni
diplomatice sau a unui oficiu consular, forma încheierii căsătoriei va fi guvernată de legea uneia
dintre părțile contractante pe teritoriul căreia se află respectiva misiune diplomatică sau oficiu
consular. Alineatul 3 al art. 25 din Tratat are în vedere condițiile de fond cerute pentru încheierea
valabilă a căsătoriei, stipulând faptul că fiecare dintre viitorii soți va fi supus legii statului al cărui
cetățean este.

De asemenea, în ceea ce privește Republica Moldova, relevante în această materie sunt și dispozițiile
din Codul familiei, Titlul VI, denumit „Reglementarea relațiilor familiale cu elemente de extraneitate”.
Conform art. 155, încheierea căsătoriei pe teritoriul Republicii Moldova între cetățeni străini sau
apatrizi va fi guvernată de legislația statului moldovenesc.

Cu privire la căsătoriile încheiate în cadrul misiunilor diplomatice sau a oficiilor consulare ale altor
state, acestea vor fi recunoscute în Republica Moldova „în baza principiului reciprocității” [art. 155
alin. (4) C. familiei al Republicii Moldova].

Articolul 156 alin. (1) recunoaște posibilitatea cetățenilor moldoveni de a se căsători la misiunile
diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova din străinătate. Alineatul (2) al aceluiași
articol are în vedere căsătoriile încheiate de cetățenii moldoveni cu cetățeni străini sau apatrizi în
străinătate. Acestea vor fi recunoscute pe teritoriul Republicii Moldova dacă au fost îndeplinite o
serie de condiții, dintre care amintim: a existat consimțământul neviciat și reciproc, exprimat de către
cei doi soți; cei doi soți au vârsta matrimonială; viitori soți s-au informat recipric despre starea de
sănătate.

Bibliografie

Codul familiei al Republicii Moldova, consultat pe https://www.legis.md/cautare/getResults?

doc_id=94330&lang=ro

Ioan Macovei, Drept international Privat, editura c h beck bucuresti 2017

Cosmin Dariescu, Relațiile personale dintre soti în dreptul international privat ed. c h beck, bucuresti,
2009
Lucia Stefania Avram, Norme conflictuale privind incheierea casatoriei in revista universul juridic nr.
10/2019

Decizia ICCJ SECTIA I CIVILA NR. 3084

Dragos alexandru sitaru drept international privat ed. c h beck bucuresti 2013

Emese floria, marieta avram coord. Fise de drept civil dreptul familiei ed. universul juridic bucurești,
2019

Lucia irinescu curs de dreptul familiei ed. hamangiu bucuresti 2015

Cauza c-673/16 coman hamilton

Ion craiovan tratat de teoria generala a dreptului ed. a iii-a ed universul juridic bucuresti 2015

Flavius george pancescu drept procesula civil international ed. hamangiu bucurești 2014