Evaluare Grile Ok

This is the html version of the file https://adipopas.files.wordpress.com/2013/11/temacategoriaiv-evaluare.docx.
Google automatically generates html versions of documents as we crawl the web.
Categoria – IV – Evaluarea întreprinderilor

1. Evaluarea economică si financiară a unei întreprinderi se face pe baza:
a) bilantului contabil;
b) bilantului economic;
c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora.
Raspuns b)
2. Care din următoarele categorii de factori fac necesară pozitionarea
sistematică a întreprinderii pe piată:
a) factori legati de existenta preturilor libere;
b) inflatia;
c) politicile de restructurare.
Raspuns a)
3. Cum se reevaluează stocurile de materii prime din întreprinderea supusă
evaluării, pe bază de expertiză si diagnostic:
a) aplicând una din metodele FIFO sau LIFO;
b) în functie de raportul de schimb leu/dolar;
c) la preturile zilei sau, dacă intrările sunt mai rare, la media preturilor de
achizitie din cea mai recentă perioadă.
Raspuns c)
4. Ce relatie există între rata de actualizare si riscul de tară:
a) cu cât riscul de tară e mai mare, cu atât rata de actualizare e mai mare;
b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilă si valoarea
economică a bunurilor;
c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea
raportului de schimb leu/dolar.
b) cu cât riscul de tară e mai mic, cu atât rata de actualizare e mai mare;
c) cu cât riscul de tară e mai mare, cu atât rata de actualizare e mai mică.
Raspuns a)
5. Ce relatie există între valoarea întreprinderii si rata de actualizare:
a) direct proportională;
b) invers proportională;
c) depinde de numărul si mărimea riscurilor.
Raspuns b)
6. Estimarea de către experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca
explicatie:
a) o perceptie diferită despre riscuri;
b) nivel diferit de informare si documentare;
c) nu este posibilă o astfel de situatie.
Raspuns a)
7. Insuficienta de amortizare a imobilizărilor dintr-o întreprindere
(amortizarea scriptică este inferioară amortizării tehnicoeconomice)
influentează artificial valoarea patrimoniului întreprinderii în sensul:
a) micsorării;
b) majorării;
c) nu are nicio influentă.
Raspuns b)
8. Când se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o
întreprindere, se urmăreste:
a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie;
b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilă si valoarea
economică a bunurilor;
c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea
raportului de schimb leu/dolar.
Raspuns b)
9. Evaluarea economică si financiară a unei întreprinderi poate fi efectuată:
a) numai când e prevăzută prin acte normative;
b) sistematic, pentru o bună gestiune a afacerii;
c) dacă normele contabile permit aceasta.
Raspuns b)
10. Atunci când se determină fluxul de trezorerie, în vederea evaluării unei
întreprinderi, profitul net se corectează cu:
a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia de
mentinere;
b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de
mentinere;
c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de rulment.
Raspuns b)
11. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influentează valoarea
întreprinderii, în sensul:
a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie;
b) reducerii, deoarece creste fluxul de trezorerie;
c) cresterii, deoarece creste necesarul de resurse.
Raspuns a)
12. Care este valoarea patrimonială de bază a unei întreprinderi care prezintă
următorul bilant economic: imobilizări 60.000; capital social 70.000; obligatii
640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000;
profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilităti 20.000:
a) 140.000;
b) 150.000;
c) 780.000.
Raspuns a)
13. Câte variante teoretice sunt pentru determinarea capacitătii beneficiare a
unei întreprinderi în ce priveste perioada de referintă:
a) 2;
b) 3;
c) 4.
Raspuns c)
14. Evaluările pot fi:
a) evaluări contabile, evaluări administrative si evaluări bazate pe expertiză si
diagnostic;
b) evaluări contabile si evaluări economice;
c) evaluări pe bază de acte normative.
Raspuns a)
15. Obiectivul evaluării economice si financiare îl reprezintă:
a) determinarea valorii patrimoniale si a valorii prin rentabilitate a
întreprinderilor;
b) determinarea valorii de piată a bunurilor si întreprinderilor;
c) reevaluarea bunurilor din întreprindere, în vederea aducerii la inflatie.
Raspuns b)
16. Care este diferenta dintre uzura scriptică si uzura fizică a unei clădiri:
a) nu este nicio diferentă;
b) uzura scriptică este durata de recuperare a investitiei, iar cea fizică este
durata de viată;
c) apreciere economică a vietii unei clădiri.
Raspuns b)
17. La ce se foloseste reevaluarea mijloacelor fixe:
a) să schimbe valorile mijloacelor fixe din bilantul contabil;
b) să reactualizeze valoarea patrimonială pentru privatizare, asociere etc.;
c) să stabilească valorile reale de impozitare.
Raspuns b)
18. Care sunt metodele de piată de evaluare a terenurilor folosind chiria si
informatiile de tranzactionare:
a) metoda rentei de bază si a capitalizării rentei de bază;
b) metoda comparatiei directe;
c) doar metoda rentei de bază.
Raspuns a)
19. Capacitatea beneficiară se referă la:
a) beneficiul realizat în trecut;
b) un beneficiu viitor;
c) beneficiul realizat de întreprindere la data analizei.
Raspuns b)
20. Activul net corectat prin metoda aditivă se determină după formula:
a) capitaluri permanente +/– diferentele din reevaluare;
b) capitaluri proprii +/– diferentele din reevaluare;
c) activul reevaluat corijat +/– total datorii.
Raspuns b)
21. Activul net corectat, prin metoda substractivă, se determină după formula:
a) capitaluri proprii +/– diferentele din reevaluare;
b) activul reevaluat corijat – total datorii;
c) activul reevaluat corijat – obligatiile financiare.
Raspuns b)
22. Care dintre următoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de
capitalizare?
a) dobânda la împrumutul de stat;
b) rata de remunerare a activelor fixe;
c) dobânda bancară.
Raspuns a)
23. Rata de actualizare este:
a) un element al pietei financiare;
b) un element al pietei de bunuri si servicii;
c) dobânda la împrumutul de stat.
Raspuns a)
24. Care este valoarea patrimonială de bază a unei întreprinderi sau a unui
activ:
a) activul net contabil;
b) activul net corijat (corectat);
c) activul net reevaluat.
Raspuns b)
25. Sinteza diagnosticelor functiilor întreprinderilor reprezintă:
a) o metodă de cunoastere a rentabilitătii;
b) o modalitate de determinare a profitului net;
c) o centralizare a concluziilor privind diagnosticele functiilor întreprinderii
la un moment dat.
Raspuns c)
26. Diagnosticul functiei organizării, conducerii si gestionării personalului
urmăreste examinarea:
a) structurii întreprinderii;
b) absenteismului;
c) resurselor umane ale întreprinderii.
Raspuns a)
27. Obiectivul diagnosticului functiei organizării, conducerii si gestionării
personalului are drept scop:
a) încadrarea întreprinderii (mică, mijlocie, mare);
b) analiza structurii umane si a capacitătii sale de a contribui la realizarea
obiectivelor si functiilor întreprinderii;
c) stabilirea calitătii conducerii si a salariatilor întreprinderii.
Raspuns b)
28. Obiectivul diagnosticului organizării, conducerii si gestionării
personalului are drept scop:
a) încadrarea întreprinderii (mică, mijlocie, mare);
b) analiza structurii umane si a capacitătii sale de a-si da concursul la
realizarea activitătilor întreprinderii;
c) stabilirea organigramei întreprinderii.
Raspuns b)
29. Obiectivul diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare, în cadrul
evaluării întreprinderii, are drept scop:
a) stabilirea gradului de uzură si a valorii mijloacelor fixe;
b) necesitatea de restructurare a întreprinderii;
c) aprecierea în ce măsură mijloacele de productie material răspund nevoilor
actuale sau viitoare ale întreprinderii sau ale achizitorului (cumpărătorului) ei
potential.
Raspuns c)
30. Diagnosticul functiei comerciale se află în relatie de interdependent cu
diagnosticul:
a) functiei de organizare, conducere si gestionare a personalului;
b) functiei de exploatare;
c) tuturor functiilor întreprinderii.
Raspuns c)
31. Diagnosticul comercial urmăreste determinarea:
a) raporturilor dintre întreprindere si mediul său exterior social–economic;
b) pietei si a locului ocupat de întreprindere pe această piată;
c) nivelul calitativ al produselor si serviciilor sau al lucrărilor executate de
întreprindere.
Raspuns b)
32. Goodwill-ul reprezintă:
a) fondul comercial al întreprinderii;
b) un plus de valoare recunoscută întreprinderii cu ocazia unei transmiteri
care are ca sursă elementele intangibile ale acesteia;
c) un plus de valoare înregistrată în bilant care corespunde fondului
comercial al întreprinderii.
Raspuns b)
33. Evaluarea economică si financiară a întreprinderii se face pe baza:
a) unui act normativ;
b) unei expertize si diagnostic;
c) bilantului contabil al întreprinderii.
Raspuns b)
34. Elementele de calcul pentru a evalua o întreprindere prin rentabilitate
sunt:
a) profitul din bilant, rata de actualizare si perioada de referintă;
b) capacitatea beneficiară, rata de actualizare si perioada de referintă;
c) capacitatea beneficiară, rata inflatiei, rata de actualizare si perioada de
referintă.
Raspuns b)
35. Goodwill-ul unei întreprinderi se găseste înregistrat în bilantul
întreprinderii la închiderea exercitiului:
a) da;
b) nu;
c) da, ca fond comercial.
Raspuns b)
36. Elementele intangibile influentează valoarea întreprinderii:
a) patrimonial;
b) prin rentabilitate;
c) nu influentează.
Raspuns b)
37. Bilantul contabil serveste ca bază de date pentru stabilirea:
a) activului net contabil;
b) rezultatului net contabil;
c) conturilor de regularizare.
Raspuns a sau b
38. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri si cheltuieli în contul de
profit si pierdere se face:
a) după regulile de deductibilitate fiscală;
b) după natura veniturilor si cheltuielilor;
c) după principiul necompensării veniturilor cu cheltuielile.
Raspuns a)
39. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile în bilantul contabil se
face:
a) în ordinea crescândă a simbolurilor conturilor;
b) în sume nete atât în activ, cât si în pasiv;
c) în ordinea fluxurilor economice.
Raspuns b)
40. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv:
a) stabilirea corectă a înregistrărilor contabile;
b) aprecierea fiabilitătii conturilor anuale;
c) determinarea profitului brut.
Raspuns b)
41. Analiza structurii salariatilor pe niveluri de pregătire, sexe si vechime în
întreprindere relevă anomalii în ceea ce priveste:
a) nivelul corespunzător de pregătire a personalului;
b) ocuparea functiilor de conducere de către personalul feminin;
c) nivelul corespunzător de pregătire a sefilor de compartimente.
Raspuns b)
42. Separarea bunurilor din întreprinderea supusă evaluării se face în functie
de:
a) prevederile legale;
b) gradul de utilizare a acestora;
c) utilitatea exprimată si măsurată prin gradul de participare la realizarea
profiturilor.
Raspuns b)
43. Tehnicile pentru realizarea actualizării sunt:
a) capitalizarea si actualizarea propriu-zisă;
b) factorul timp si fructificarea;
c) rata de actualizare sau de capitalizare.
Raspuns a)
44. Care din următoarele ajustări aduse profitului din bilant, în vederea
determinării capacitătii beneficiare a întreprinderii, este inexactă:
a) corectii legate de politica de amortizare a întreprinderii;
b) corectii legate de politica de salarizare a întreprinderii;
c) corectii legate de politica de comercializare a întreprinderii.
Raspuns c)
45. În ce constă ajustarea profitului din bilant în functie de politica de
amortizare a întreprinderii:
a) înlăturarea excesului sau insuficientei de amortizare;
b) calculul amortizării în functie de metoda liniară, indifferent de metoda
folosită de întreprindere;
c) evitarea metodei de amortizare accelerată.
Raspuns a)
46. Următorii factori trebuie avuti în vedere, atunci când se reevaluează
bunurile dintr-o întreprindere, unul din ei fiind eronat:
a) evolutia preturilor;
b) raportul de schimb leu/dolar;
c) modul de contabilizare a costurilor.
Raspuns c)
47. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, după
reevaluarea bunurilor, prezintă următoarea situatie patrimonială: capital
social 3.000.000; imobilizări 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante
15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare
14.000.000; disponibilităti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000;
instalatii luate cu chirie 10.000.000:
a) 43.500.000;
b) 18.500.000;
c) 28.500.000.
Raspuns b)
48. Care este valoarea substantială brută a unei întreprinderi care, după
reevaluarea bunurilor, prezintă următoarea situatie patrimonială: capital
social 3.000.000; imobilizări 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante
15.000.000; rezerve 500.000;
profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilităti 500.000;
obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:
a) 53.500.000;
b) 28.500.000;
c) 18.500.000.
Raspuns a)
49. Metoda de evaluare „la termen” este recomandabil să fie folosită în cazul:
a) întreprinderilor aflate în dificultate;
b) întreprinderilor aflate în dificultate, neredresabile;
c) întreprinderilor aflate în dificultate, redresabile.
Raspuns c)
50. Dacă se poate determina valoarea patrimonială a unei întreprinderi, care
este aceasta, dispunând de următoarele informatii: capital social 3.000.000;
rezerve 10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000; imobilizări necorporale
(cheltuieli de înfiintare) 5.000.000:
a) da, 23.000.000;
b) da, 33.000.000;
c) nu.
Raspuns a)
51. O instalatie dată cu chirie influentează valoarea patrimonială de bază a
unei întreprinderi?
a) da;
b) nu;
c) da, deoarece se amortizează altfel.
Raspuns b)
52. În evaluarea unei întreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilantul
contabil constituie:
a) un element de calcul al valorii întreprinderii;
b) punct de pornire în determinarea capacitătii beneficiare a întreprinderii;
c) un profit economic la care, prin aplicarea unui multiplicator (coeficient), se
obtine valoarea întreprinderii.
Raspuns b)
53. Care din următoarele afirmatii este inexactă:
a) cresterea ratei de actualizare micsorează valoarea întreprinderii;
b) cresterea riscurilor legate de politica economică, vamală, fiscală, contabilă
micsorează valoarea întreprinderii;
c) cresterea riscurilor legate de politica economică, vamală, fiscală contabilă
micsorează rata de actualizare si, ca atare, micsorează valoarea întreprinderii.
Raspuns c)
54. Metodele combinate de evaluare abordează:
a) atât activul, cât si pasivul din bilant;
b) atât patrimoniul, cât si rentabilitatea;
c) atât resursele, cât si destinatia acestora.
Raspuns b)
55. Ce semnificatie are relatia ANC . i în evaluarea elementelor intangibile
ale unei întreprinderi în care: ANC = activul net corijat (valoarea
patrimonială a întreprinderii); i = rata de capitalizare:
a) prag de semnificatie în cadrul diagnosticului;
b) prag de rentabilitate al întreprinderii;
c) goodwill-ul întreprinderii.
Raspuns b)
56. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la bază criteriul principal:
a) recomandat de bibliografia consultată;
b) rationamentul profesional al evaluatorului;
c) tipul de întreprindere de evaluat.
Raspuns b)
57. Evaluarea întreprinderii necesită aplicarea:
a) a trei sau mai multe metode;
b) cel putin a două metode;
c) metodelor care dau rezultate apropiate.
Raspuns b)
58. Evaluatorul, în procesul de evaluare, estimează:
a) costul;
b) valoarea;
c) toate cele de mai sus.
Raspuns b)
59. Utilizarea unei metode de evaluare depinde de:
a) conditiile concrete de evaluare;
b) constatările din diagnosticul de evaluare;
c) dorinta beneficiarului evaluării.
Raspuns b)
60. Pretul pietii pentru bunurile care au utilitate pentru întreprindere este egal
cu:
a) valoarea de intrare, mai putin deprecierea;
b) pretul de cumpărare a unui bun similar sau cu caracteristici similare, mai
putin deprecierea;
c) pretul de vânzare existent în cataloagele furnizorilor.
Raspuns b)
61. Utilitatea bunului în întreprindere se determină în functie de:
a) gradul de participare la realizarea profiturilor;
b) parametrii tehnici de eficientă;
c) gradul de uzură.
Raspuns a)
62. Valoarea de lichidare a unui bun este egală cu:
a) valoarea de origine, mai putin uzura;
b) pretul de vânzare posibil de obtinut, mai putin datoriile care grevează
bunul si cheltuielile ocazionate de lichidare;
c) valoarea actuală a bunului.
Raspuns b)
63. Diagnosticul efectuat de evaluator urmăreste:
a) stabilirea competitivitătii întreprinderii;
b) modalitatea de manifestare a functiilor întreprinderii si stabilirea
concluziilor;
c) determinarea rentabilitătii întreprinderii. Raspuns b)

64. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator tine seama de:
a) mediul economic exterior întreprinderii si conditiile asigurate de
întreprindere mediului intern de manifestare a functiilor ei;
b) dispozitiile legale în vigoare;
c) vointa proprietarilor întreprinderii.
Raspuns a)
65. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor
anual al acestora este de 186.150 mii lei. Care a fost durata în zile a încasării
clientilor?
a) 15 zile;
b) 45 de zile;
c) 30 de zile.
Raspuns c)
Rezolvare
Durata de incasare a clienţilor se calculează ca raport intre clienţii
neincasaţi (ca medie) şi cifra de afaceri şi se inmulţeşte cu 365, şi se exprimă
in zile. Adică, in cat timp işi incasează firma clienţii.
Durata de incasare clienti = 15375/186150*365 = 30,14 zile
66. Se dau următoarele elemente de bilant:
– total activ = 425.000 mii lei;
– cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;
– cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;
– brevete proprietate = 125.000 mii lei.
Există un cumpărător pentru o parte din brevete care oferă 75.000 mii lei.
Stabilind bilantul economic al întreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat
(corijat) în minus cu:
a) 93.000 mii lei;
b) 143.000 mii lei;
c) 118.000 mii lei.
Raspuns b)
67. Bilantul economic se prezintă cu un:
a) activ net corijat de 23.000 mii lei;
b) pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei.
Valoarea patrimonială a întreprinderii va fi de:
a) 18.000 mii lei;
b) 20.000 mii lei;
c) 19.000 mii lei.
Raspuns a)
68. Se constată că o hală industrială, în valoare rămasă de 145.000 mii lei, nu
mai are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei în partea periferică a uzinei
face posibilă vânzarea terenului încă liber de orice sarcină. Cheltuielile de
demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul si taxele
materialelor nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele
recuperabile se estimează obtinerea din vânzarea acestora a sumei nete de
45.000 mii lei. Stabilind bilantul economic, cu ce sumă urmează a fi ajustat
(corijat) în minus, bilantul contabil:
a) 265.000 mii lei;
b) 75.000 mii lei;
c) 220.000 mii lei.
Raspuns c)
69. Activul net corijat al întreprinderii este de 22.000 lei, capacitatea
beneficiară de 3.000 lei, iar rata neutră de 20%. Superprofitul va fi de:
a) plus 2.000 mii lei;
b) minus 1.400 mii lei;
c) plus 1.400 mii lei.
Raspuns b)
Rezolvare
Sp= RCI – CCI = RCI – ixCI
unde
Sp - superprofit
RCI - rentabilitatea capitalurilor investite
CCI - costul capitalurilor investite
CI - capitaluri investite
i - rata de rentabilitate a pietii
Sp= 3.000- 22.000x20% = -1.400
70. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor închiriate
este de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terti
este de 75.000 mii lei. Valoarea substantială brută a întreprinderii va fi de:
a) 455.000 mii lei;
b) 320.000 mii lei;
c) 350.000 mii lei.
Raspuns a)
Prin valoare substantiala bruta (VSB) se intelege activul reevaluat in ipoteza
continuitatii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a
fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in
patrimoniul intreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (inchiriate etc.)
VSB= 425.000+105.000-75.000 = 455.000 lei
71. Capacitatea beneficiară a întreprinderii este de 8.000 mii lei, iar dobânda
la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Valoarea
întreprinderii, utilizând valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a
veniturilor, va fi
de:
a) 25.600 mii lei;
b) 26.500 mii lei;
c) 26.667 mii lei.
Raspuns c)
72. Valoarea patrimonială a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei,
capacitatea beneficiară este de 1.000 mii lei, rata neutră de plasament (i) este
de 11%, iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii prin
metoda bazată pe goodwill este de:
a) 8.800 mii lei;
b) 8.600 mii lei;
c) 8.480 mii lei.
Raspuns c)
73. O întreprindere neredresabilă, cu un activ net pozitiv, intră în lichidare
având următoarele date estimative:
– activ net contabil = 120.000 mii lei;
– plus valoarea imobilizărilor = 5.000 mii lei;
– minus valoarea imobilizărilor = 6.000 mii lei; (plusul si minusul sunt
estimate a fi rezultate în urma lichidării vânzării imobilizărilor);
– cheltuieli de dezafectare si functionare în timpul lichidării = 2.000 mii lei.
Valoarea estimată a trezoreriei disponibilă după lichidare este de:
a) 117.000 mii lei;
b) 118.000 mii lei;
c) 116.000 mii lei.
Raspuns a)
74. În câte grupe se pot împărti metodele de evaluare combinate?
a) 3;
b) 2;
c) 4.
Raspuns b)
75. Valoarea patrimonială a întreprinderii (ANC) este de 8.000 lei,
capacitatea beneficiară este de 1.000 lei, rata neutră (i) este de 11%, iar rata
de actualizare a superprofitului este 25%. Valoarea globală a întreprinderii va
fi de:
a) 8.600 lei;
b) 8.800 lei;
c) 8.480 lei.
Raspuns c)
Rezolvare
Vg = ANC + GW
GW =( CB-ANC x i)/t =(1.000-8.000 x 11%) / 25 % = 480
Vg = 8.000 + 480 = 8.480
Pragul de rentabilitate al intreprinderii = ANC X i = 880 lei
Renta de goodwill se determina astfel: CB-ANCxi = 120 lei
Actualizarea rentei de goodwill cu rata de actualizare:
| (c) = 25%|
120 x 25%= 480
Valoarea globala a intreprinderii (Vg)= 8480 lei
CB= capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata prin profitul net;
i = rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara;
ANC x i = pragul de rentabilitate al intreprinderii
CB – ANC x i = superprofitul, superbeneficiul renta de goodwill
76. Reluând informatiile de la întrebarea 72, precizati care este valoarea
goodwill-ului aplicând o rată de actualizare de 30%:
a) – 4.666 lei;
b) + 6.666 lei;
c) + 4.666 lei.
Raspuns a)
77. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influentează valoarea
întreprinderii în sensul:
a) reducerii;
b) cresterii;
c) nu influentează.
Raspuns a)
78. Ce relatie există între rata de actualizare si riscul de tară?
a) direct proportională;
b) invers proportională;
c) nu există relatie directă.
Raspuns a)
79. Explicati necesitatea evaluării economice si financiare a unei
întreprinderi.
Raspuns
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv stabilirea valorii de
piata, a valorii de circulatie abunurilor, activelor si intreprinderilor, el
constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spatial
economic al tarii. Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata
intreprinderii au loc unele schimbari semnificative cum sunt: modificari in
marimea si strucura capitalului social, modificari in numarul si componenta
actionarilor sau asociatilor, actiuni juridice cu scop patrimonial (succesinui,
falimente, partaje), in cazul tranzactiilor comerciale, cu ocazia privatizarii
cand elementele prezentate in bilantul contabil nu reflecta valori de piata ci
mai degraba valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile
juste
80. Explicati rolul bilantului contabil în evaluarea unui activ sau a unei
întreprinderi.
Raspuns
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire
bilantul contabil, auditul financiar – motorul tuturor operatiunilor de
evaluare, deoarce in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile
aplicate de firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii accumulate de
firma de la infiintare si rezultatele financiare obtinute in ultima periaoda
pentru care s-a incheiat.
81. Explicati diferentele dintre pret si valoare.
Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de
bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in
care pretul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului presupune negocierea,
evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori,
respective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa
se situeze pretul.
Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera
astfel ca valoarea comerciala constiutie punctul de echilibru in care
vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde
de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde;
aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si
obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate
cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau
intreprinderii in ansamblul sau.
Valoarea = o estimare a celui mai probabil pret care va fi platit pentru un bun
sau serviciu.
Pret = termen utilizat pentru o suma ceruta, oferita sau platita pentru un
bun/serviciu.
Pret de vanzare = fapt istoric, indiferent daca a fost publicat sau daca a fost
confidential.
82. Clasificati diferitele tipuri de evaluări.
Raspuns
Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
 evaluari contabile
 evaluari administrative
 evaluari bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evluarii:
- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
 evaluari contractuale
 evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de
fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari
manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale

83. Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii?
Raspuns
Diagnosticul are drept scop
 intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate
al intreprinderii;
 cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte
intreprinderea;
 determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in
present si in viitor;
 facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau
modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il
cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la
nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta
evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea
ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor, ajuta la anticiparea
viitorului firmei, la depistarea factorilor de risc si la sabilirea
ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in
raportul final.

84. Explicati legătura dintre scop si metodă în evaluarea întreprinderii.
Metoda de evaluare se alege de evaluator in functie de scopul propus. De
exemplu metoda patrimoniala abordeaza intreprinderea exclusiv patrimonial,
iar in evaluarile effectuate cu scopul stabilirii valorii intreprinderii pentru
privatizare nu trebuie utilizate numai metodele patrimoniale ci se folosesc
metodele de evaluare combinate sau prin rentabilitate, dupa specificul
intreprinderii.
85. Definiti valoarea de piată.
Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea
fi schimbata la data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si
avizati, care actioneaza in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri,
intr-o tranzactie echilibrata dupa un marcheting adecvat.
86. Definiti valoarea justă.
Valoarea justa reprezinta suma pentru care un active ar putea fi schimbat de
buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei
tranzactii cu pretul determinat obiectiv.
87. Definiti valoarea actuală a unui bun.
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrari
nete de numerar, care urmeaza a fi generate de derularea normala a activitatii
intreprinderii.
88. Definiti valoarea de origine.
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de
achizitie reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru achizitionarea si
punerea bunului sau activului instare de utilizare sau de folosire.
89. Definiti valoarea de utilizare.
Reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun
susceptibil a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare, avand
aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si
bunul supus reevaluarii.
90. Definiti valoarea substantială.
Reprezinta activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii plus valoarea
bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus
valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu
sunt folosite din diverse cause (ex. inchiriate).
91. Prezentati 3 momente din viata întreprinderii în care este obligatorie
evaluarea.
3 momente din viata intreprinderii in care este obligatorie reevaluarea
 modificari in marimea si structura capitalului social
 modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor
 actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)

92. De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizării unei întreprinderi?
Evaluarea in cazul privatizarii este obligatorie pentru ca
 din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale
din bilanturile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata
ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru stabilirea
valorii de piata a bunurilor
 din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie
considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au
influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi
extrapolate in perioada post privatizare
 Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca
profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii
trebuie ragandita;
 Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de
utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa
fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar, stiut
fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este
nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie
observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.

93. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.
Diagnosticul functiei juridice are ca obiectiv aprecierea modalitatii de
manifestare a situatiei juridice si a caracteristicilor acesteia in raport cu
mediul exterior intreprinderii si cu cel organizatoric intern al acesteia.
Realizarea acestui diagnostic utilizeaza datele si informatiile primate din
partea intreprinderii, prevazute in lista anexa contractului, precum si pe cele
rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interferenta cu celelalte
diagnostice ale functiilor intreprinderii.
94. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.
Diagnosticul functiei comerciale are ca obiectiv principal sa determine piata
si locul ocupat de intrepinderea evaluate pe aceasta piata.
Mijloacele de realizare a diagnosticului commercial utilizeaza datele si
informatiile primite din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a
contractului precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate si din
interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.
95. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic
si de exploatare.
Diagnosticul tehnic de exploatare are drept scop aprecierea masurii in care
in acest ansamblu al mijloacelor de exploatare materiala raspunde nevoilor
actuale sau de viitor ale intreprinderii sau ale achizitorului ei potential.

Mijloacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza
datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista
anexa la contract precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din
interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si daca este
cazul datele si concluziile din raportul altuyin profesionist specialist,
technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau favcand parte
dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata.
96. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare,
management si resurse umane.
Mijloacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza
anexa a contractului, precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate,
din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si, daca
este cazul datele si concluziile din raportul altui profesionist specialist,
technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau facand parte dintr-
o societate de profil legal atestata sau autorizata.
97. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-
contabil.
Are ca obiectiv aprecierea fiabiliatii datelor cuprinse in situatiile financiare
Examinarea si estimarea starii de sanatate financaira privind cresterea
activitatii, echilibrul financair, rentabiliatea si riscurile financiare.
Mijloacele de realizare ale diagnosticului contabil- financiar utilizeaza
anexa la contract si pe cele rezultate din interferenta cu celelalte diagnostice
ale functiilor intreprinderii.
98. Aveti următoarele informatii despre întreprindere: cheltuieli de înfiintare
5.000; licente 10.000; clădiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000;
creante 300.000; bănci 10.000; venituri în avans 80.000; capital social
125.000; rezerve 5.000; furnizori 250.000; împrumuturi bancare 150.000 (din
care 75.000 pe termen lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000.
Eliberati bilantul contabil în principalele sale mase, bilantul financiar si
bilantul functional, si explicati rolul acestora în cadrul diagnosticului de
evaluare.
1. rezolvare

FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active imobiliz.
Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un
an
NFR = AC – TREZORERIE – DAT SUB UN AN
NFR = AC (stoc+creante+ch in avans)- datorii (inclusiv venit in avans)
Trezoreria = FR – NFR = + sau –
Trezoreria negative poate fi acoperita de credite bancare sau de datorii
resstante, fie intrepr este decalata in faliment.
Trezoreri = disponibilit- dat finance pe t.s.
Bilantul contabil
Active imobilizate 165.000
Imobilizari necorporale 15.000
-chelt infiintare 5.000
- licente 10.000
Imobilizari corporale 150.000
- cladiri 50.000
- echipamente 100.000
Active circulante 510.000
- stocuri 200.000
- creante 300.000
- banci 10.000
Obligatii curente 325.000
- furnizori 250.000
- imprum. bcare 75.000
Activ net curent 185.000
Obligatii pe t.l. 75.000
Venituri in avans 80.000
Provizioane 65.000
Activ net 130.000
Cap soc. 125.000
Rezerve 5.000
Cap proprii 130.000

Bilantul functional
Activ Pasiv
Functia de investitii Imobilizari brute 165.000 130.0000 fd proprii de
orig externa
Functia de exploatare NFR 95.000 65.000 fd propr.
orig. interna
Functia de trezorerie 10.000 75.000 datorii
financ (impr fin)

270.000 270.000

Bilantul financiar
ACTIV PASIV
I Activ IV Capitaluri
imobilizat 165.000 permanente 270.0000
II Stocuri, V Datorii
creante 500.000 nefinanciare 330.000
III Disp si alte val mob VI Datorii financiare pe
plasament 10.000 term lung 75.000
Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000
FR = IV-I = 270.000-165.000 =205
T = III-VI = 10 – 75.000=-65.000
NFR = II – V = 500.000-330.000=170.000
99. Rolul bilantului în diagnosticul de evaluare.
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta
activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru
care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea
diagnosticului contabil si financiar.
100. Rolul bilantului functional în diagnosticul de evaluare.
Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din
bilant, a principalelor functii ale intreprinderii functiile de investitii, de
exploatare si de trezorerie – in active si functia de finantare in pasiv.
101. Care sunt pasii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei
întreprinderi?
Pasii in determinarea ANC sunt:
1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si
elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii)
2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare
exploatarii;
3. Calculul mathematic al activului net corectat.
102. Care sunt componentele fundamentale ale oricărei evaluări de
întreprindere?
Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:
activul net corectat si capacitatea beneficiara
103. În ce constă separarea bunurilor dintr-o întreprindere în bunuri necesare
si bunuri nenecesare?
Separarea bunurilor in necesare exploatarii si nenecesare sau in afara
exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, exprimata prin gradul
de participare la realizarea profiturilor.
104. Care sunt criteriile în functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o
întreprindere în vederea determinării activului net corijat?
Criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor in vederea
determinarii ANC sunt > deprecierea monetara, modalitatile de amortizare,
evolutia preturilor, modalitaile de contabilizare a op si proceselor , utilitate,
alti factori depistati cu ocazia diagnosticului care pot antrena distorsiuni
importante intre bilantul contabil si cel economic, intre val contabile si cele
de circulatie.
105. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei
întreprinderi?
Metodele de calcul al ANC sunt: metoda substractiva si met. Aditiva
106. În ce constă metoda substractivă de calcul a activului net corijat?
Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat
(val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.
107. În ce constă metoda aditivă de calcul a activului net corijat?
Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil
cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.
108. Explicati relatia dintre activul net corijat al unei întreprinderi si valoarea
acesteia.
ANC reprezinta valoarea patrimoniala propriu-zisa sau valoarea intrinseca
a intreprinderii.
109. Cum se calculează valoarea substantială brută a unei întreprinderi?
Explicati semnificatia acesteia.
Val. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor
folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea
bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt
folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunrilor, capacitatea reflectata in active, de care
dispune si le poate utiliza intreprinderea la un moment dat, prezentand
valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra
juridicului.
110. Determinati activul net corijat al unei întreprinderi, prin ambele metode,
cunoscând următoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa
10.000; banca 150.000; cheltuieli de înfiintare 15.000; clădiri 200.000;
echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000;
împrumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; reserve 10.000;
venituri anticipate 80.000; profit 55.000.
Met aditiva
Capitaluri Proprii 110.000
Cap social 100.000
Rezerve 10.000
Profit 55.000

Ch infiintare 15.000
ANC 150.000
Met substractiva
Cladiri 200.000
Echipamente 250.000
Stocuri 300.000
Casa 10.000
Banca 150.000
Total active 910.000
Furnizori 400.000
Creditori 80.000
Imprum 200.000
Ven anticip 80.000
Oblig 760.000
ANC 150.000
111. Ce este rata de actualizare?
Rata de actualizareeste rata de rentabilitate utilizata pentr determinarea
valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de
varsaminte de incasat sau de platit ulterior.
112. Care sunt tehnicile de actualizare?
Tehnicile de actualizare
- suma Y prevazuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in
perzent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare X = Y
___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n

- rata neutra de plasament 1
I _ __1___
An= 1 (1+t)n
- actualizarea unei serii de fluxuri constante t
- actualizarea pe baza indicatorului PER
113. Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare.
Rentabilitatea specifica asteptata pentru investitii alternative,--rata de
actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.- rata neutra de
plasament pe piata financiara
- rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale
(rata dobanzii de baza fara risc)
114. Ce este actualizarea?
Actualizarea este estimarea valorii actuale a unui flux de trezorerie
115. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei
întreprinderi.
Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu
ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de
intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa
medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin
dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*π
S CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
π = profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
116. Cum se determină costul capitalului propriu al unei întreprinderi?
Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu
ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de
intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa
medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin
dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*π
S CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
π = profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
117. Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din
cauza faptului ca viitorul este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de
catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza
unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare
ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o
deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii
sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de
actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta
evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice
actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care
estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii –timp a banilor si
riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o
daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si
profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie
generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar,
riscul de pręt si riscul fluxului de numerar.
118. Explicati relatia dintre riscuri si valoarea întreprinderii.
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare
intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza
diagnosticelor.
Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si
implicit o rata de actualizare mai mare.
119. Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea întreprinderii.
Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers
proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
120. Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei
întreprinderi cu influentă asupra ratei de actualizare.
Riscuri externe- riscul de tara, riscul monetare, riscul de pręt
Riscuri interne - Amplasarea, structura de finantare, dependenta de client,
gama de produse, coeficentul de marketing si al titlurilor de participatie ale
entitatii
121. Ce semnificatie are coeficientul de volatilitate al actiunilor unei
întreprinderi asupra valorii acesteia?
Coeficientul de volatilitate al acţiunilor unei intreprinderi semnifică
puterea de cumpărare a acţiunilor
Beta reflectă riscul de piaţă al societăţii emitente. Nu există motive în a
considera că acest parametru trebuie sa fie constant în timp. Din contră, în
funcţie de deciziile pe care societatea le ia, riscul de piaţă al acesteia va
varia. Astfel, creşterea ratei de îndatorare a societaţii va creşte riscul
financiar şi implicit
riscul de piaţă măsurat prin beta. Adoptarea unor proiecte de activitate
riscante, de către societate, va duce la creşterea riscului acesteia.
A considera că întreprinderea emitentă a titlului are aceleaşi caracteristici de
la o perioadă la alta este valabil numai dacă aceste perioade sunt foarte
apropiate. Pe perioade lungi societaţile nu vor mai avea aceeaşi structură
financiară, aceeaşi parte din piaţă sau aceeaşi tehnologie. În consecinţă ele
nu vor mai avea aceleaşi perspective privind beneficiile.Altfel spus,
coeficientul beta care măsoară riscul de piaţă, nu va avea motive sa fie
constant pe perioade mari de timp. ß
= coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii dee valuat.
Conform teoriei moderne a portofoliilor, este elementul central pentru că el m
ăsoar riscul sistematic al acelui titlu sau portofoliu. El exprima si masoara
sensul si
marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de marimea abateri
i rentabilitatii actiunilor pe piata (ramura) din care face parte
intreprinderea. În funcţie de valoarea pe care o ia acesta, acţiunile se pot
împărţi în mai multe categorii :
- acţiuni cu volatilitate unitară: variază în acelaşi sens şi în
aceeaşi proporţie cu piaţa; achiziţionarea unei astfel de acţiuni presupune
expunereainvestitorului exact la riscul pieţei ;
- acţiuni cu volatilitate subunitară (nevolatile): variază în acelaşi sensdar
într-o proporţie mai mică ca piaţa; expunerea la riscul pieţei este maimică, ele
fiind acţiunile „defensive”
- acţiuni cu volatilitate supraunitară (volatile): variază în acelaşi sens dar
într-o proporţie mai mare ca piaţa; sunt acţiunile „ofensive” care amplifică
variaţia pieţei şi sunt atractive când se anticipează o tendinţă ascendentă a
pieţei .
Cu ajutorul coeficientului de volatilitate se determina costul
capitalului propriu in baza relatiei: Ccp = Rn+(Rr-Rn) x ß
122. Ce este valoarea patrimonială a unei întreprinderi si prezentati câteva din
metodele de determinare.
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre
activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.
Metodele de determinare sunt:
Activul net coectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substantiale
Alte metode patrimoniale, sunt:
Metoda capitalului permanent necesar exploatarii
123. Ce este capacitatea beneficiară a unei întreprinderi si ce semnificatie are
în evaluarea întreprinderii.
Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera
un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune
considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare
semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care
finanteaza intreprinderea
124. Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitătii beneficiare a
unei întreprinderi?
Etapele determinarii capacitatii beneficiare sunt:
- studiul rezultatelor trecute
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii
capacitatii beneficiare
125. Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilantul
contabil pentru determinarea capacitătii beneficiare.
4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea
capacitatii beneficiare:
– amortismente – se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice
insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie
standardele profesionale emise de expertii tehnici;
 salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie
adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile
effectuate de experti in munca si protectia sociala;
 stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
intreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de
perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul
contabil;
 profituri si pierderi exceptionale – se retin numai acele profituri care
provin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod systematic in
viitor

126. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil în
legătură cu amortizările si provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor?
– amortismente – se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice
insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie
standardele profesionale emise de expertii tehnici;
 se analizeaza si se readuc in situatiile financiare provizioanele
nefundamentate

127. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil în
legătură cu cheltuielile salariale?
- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate
sau eliminate, referinta constituind-o satndardele si studiile effectuate de
experti in munca si protectia sociala;
128. Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din
bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiară a întreprinderii.
Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate
sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor
individuale. Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate
complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele
financiare
129. Ce sunt efectele sinergice si ce influentă au asupra valorii unei
tranzactii?
Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror
rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor
individuale
De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata.
130. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitătii
beneficiare a unei întreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate cacula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profituriloe anuale corectate din perioadele trecute ;I a
profiturilor anuale corectate din perioadele trecute ;I a profiturilor anuale
previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.
131. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea întreprinderii
prin rentabilitate?
Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi
sunt:
- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);
- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a
intreprinderii;
- perioada de referinta;
132. Ce întelegeti prin perioada de referintă a unei întreprinderi în evaluarea
acesteia prin rentabilitate?
Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii,
respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice
atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata
intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea,
asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru
modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor,
etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu
termenul de recuperare al investitiei.
133. Ce este si cum se determină prima de risc a unei întreprinderi?
Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta
modul in care piata ar evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima
de risc se stabileste pe baza estimarilor de piata la care se adauga primele de
risc specifice intreprinderii evaluate.
134. Ce relatie este între rata de actualizare, capacitatea beneficiară si
valoarea întreprinderii?
Intre rata de actualizare, capacitatea beneficiară si valoarea întreprinderii
este o relatie invers proportional
135. Capacitatea beneficiară a unei întreprinderi exprimată prin profitul net
este de 800, iar dobânda la obligatiunile de stat este de 12%. Care este
valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării veniturilor si explicati
semnificatia acesteia.
Vintrepr=CB/I = 800/0,12=6.666
136. Ce semnificatie are multiplicatorul capitalistic y pentru evaluarea prin
rentabilitate a unei întreprinderi si care sunt formele de prezentare a
acestuia?
Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de
fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de:
a) rata neutra de plasament;
b) nr. de unitati ,,an” - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante
pana in anul ,,n” in care Y reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an= (1+t)n
t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si
semnifica durata de recuparare a investitiei V= CBxPER
PER= Cursul bursier al unei actiuni
dividend platit+profit nerepartizat

137. Ce este valoarea de randament propriu-zisă si cum se determină?
Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul
totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea.
Valoarea de randament este estimata prin actualizarea fluxului de dividende
previzionate a fi oferite actionarilor de-a lungul perioadei pentru care se face
evaluarea, in ipoteza unei rate de actualizare constante pe intreaga eprioada.
Valoarea intreprinderii este privita prin prisma actionarilor, respective a
veniturilor pe care le primesc.
Potrivit acestei metode care se bazează pe randamentul investiţiei făcute de
cumpărător, exprimală prin dividendele pe care întreprinderea i le varsă,
valoarea întreprinderii este direcl proporţională cu capacilalea beneficiară a
sa exprimală prin dividende [CB (D)] şi invers proporţională cu randamentul
acţiunilor pe piaţă (r).
Formula

138. Ce este valoarea de rentabilitate limitată si cum se determină?
Valoarea de rentabilitate limitată şi valoarea de rentabilitate continuă sunt
derivate ale valorii de rentabilitate şi se obţin astfel:
Valoarea de rentabilitate limitata este estimate prin actualizarea fluxurilor de
profituri nete previzionate a fi obtinute de intreprindere de-a lungul unei
perioade determinate de timp, in ipoteza unei rate de actualizare constante pe
intreaga perioada. De exemplu, in cazul unei afaceri, intreprinderi ce
presupune exploatara unui contract cu durata de viata limitata (contract de
concesiune, de inchiriere, asociere in participatiune), perioada de previziune
va coincide cu durata contractului.
Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati
limitatate pentru un numar de ani
V = ∑CB/(1+i)n + Vr/(1+i)n
unde:CB= se exprima prin profiturile nete anuale viitoare limitate la un
numar de ani;
Vr= valoarea reziduala a intreprinderii
139. Ce este valoarea de rentabilitate continuă si cum se determină?
Valoarea de rentabilitate limitată şi valoarea de rentabilitate continuă sunt
derivate ale valorii de rentabilitate şi se obţin astfel:
Valoarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de
metodacapitalizarii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin
aplicarea la capacitatea beneficiara a intreprinderii (CB) exprimata prin
profitul net, a unui multiplicator capitalistic y
Valoarea de rentabilitate continua:
V= CB + CB/i
unde:CB= exprima profitul net mediu anual previzionat;
CB/i= valoarea de rentabilitate
Semnificatie - prin pretul tranzactiei vanzatorul doreste sa-si recupereze
profitul cedat ca suma fixa anuala si valoarea actualizata a acestuia pe o
durata determinata
140. Definiti capacitatea beneficiară a unei întreprinderi si prezentati formele
de exprimare a acesteia.
Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera
un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune
considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare
semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care
finanteaza intreprinderea
Capacitatea beneficiara se exprima de regula cifric, ptin profitul net evaluat,
dividende si cash-flows.
141. Cum se determină si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie în
evaluarea unei întreprinderi?
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile
tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor
de distributie conform legii societatilor.
Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea
cjeltuielilor si impozitelor pe imobilizari, dar inaintea dobanzii.
Fluxul de trezorerie se poate stabili indirect:
Profit (pierdere) pe an
+ dobanda pe datoria la terti
- economia la impozitul afferent intreprinderii datorata deductibilitatii
dobanzii pentru datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numeraqr
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a
lichiditatilor/datoriilor
Flux de trezorerie
142. În ce constă metoda fluxurilor de disponibilităti actualizate?
Metoda DCF consta in insumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in
fiecare an in unitate, pana in anul ,,n”, cand se apreciaza ca proprietareul ar
trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n” se
stabileste cvaloarea reziduala a activului sau a intreprinderii
143. Care sunt cele 4 etape (pasi) în evaluarea întreprinderii prin metoda
fluxurilor de disponibilităti actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosin
dsinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar
compatibila cu orizontul de prognoza stabilit intreprinderii; deci o buna
viziune, o intelegere a fluxurilor trecute: vanzari, preturi, structura
cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la cash-flow-ul
din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand
seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va
decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de
regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul
ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este
cresterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila
readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi;
numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de
stat.
144. Ce este valoarea reziduală, cum se determină si când se foloseste în
evaluarea întreprinderii?
Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa
o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa
deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator
z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul
Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este
cresterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar
145. Ce sunt elementele intangibile ale unei întreprinderi si care sunt
acestea?
Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective,
cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete,
softuri, fondul commercial, etc.
146. Ce este partea „invizibilă” a unei întreprinderi si cum se determină
valoarea acesteia?
Goodwill – este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu
suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a
unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor
intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea
profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.
147. Ce este pragul de rentabilitate al unei întreprinderi si ce semnificatie are
în evaluarea acesteia?
In evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea
generata e intreprindere este superioara celei ce s-ar obtine plasand pe piata
un capital echivalent cu activul net corijat.
In evaluare pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul
supraprofitului.
148. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce
semnificatie are si cum influentează valoarea întreprinderii?
Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii
(profitul intreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piata
financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC.
Sp = CB –ANCxi, i= rata neutra de capitalizare
Influenteaza valorea intreprinderii insensul cresterii.
149. Ce este goodwill-ul unei întreprinderi si în ce relatie se află cu valoarea
acesteia?
Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala.
150. Ce relatie există între fondul comercial si goodwill-ul unei
întreprinderi?
Este acelasi lucru.
151. Ce sunt metodele combinate de evaluare a întreprinderii si în câte grupe
se pot clasifica?
Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se
bazeaza pe fluxurile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada
trecuta sau viitoare.
Metodele de eval combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de
tehnicile aplicate:
 tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin
rentabilitate;
 tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe
elemente intangibile

152. Explicati în ce constă metoda practicienilor de evaluare a întreprinderii.
Metoda practicienilor
Valoarea intreprinderii se determina ca medie simpla sau ponderata a unei
val. patrimoniale ANC si a unei prin rentabilitate (CB/i)
V= ANC + CB/i
2
Sau,
V = K1*ANC + K2* CB/i
K1+K2
153. În ce constă metoda remunerării valorii substantiale brute?
Prin metoda remunerarii valorii subsatantiale brute se intelege activul
reevaluat in ipoteza continuarii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de
iontreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care,
desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse
cauze.
154. În ce constă metoda remunerării capitalurilor permanente necesare
exploatării?
Metoda captalurilor permanente necesare exploatarii consat in determinarea
valorii substantiale brute reduse insa din punct de vedere financiar:
capitalurile proprii, imprumuturile si asimilatele(inclusive obligatiile
financiare pe termen scurt), datoriile de exploatare (obligatiile nefinanciare),
fiind destinate sa acopere nevoia de fond de rulment si eventual, partial,
imobilizarile.
155. Care sunt ipotezele de bază în evaluarea întreprinderii prin metoda
remunerării valorii substantiale brute?
Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii
substantiale brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta
economicului asupra juridicului
156. Se dau următoarele informatii: imobilizări corporale 29.000; fond de
comert 1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilităti 5.000; capitaluri
proprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000
si împrumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute
este de 15%; capacitatea beneficiară exprimată prin profitul previzional net
1.000/an; rata de actualizare este de 12%.
Se cere să evaluati întreprinderea calculând o rentă a goodwillului redusă la 5
ani.
Rezolvare:
GW = ANC +
ANC = ACTIVE – DATORII = ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) –
(25.000 + 5.000)
ANC =74.000
CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000
i = rata neutra de plasament = 15 %
t = rata de actualizare = 12 %
GW 1 = 74000 + = 74000+ =
74000-9017,86
GW 1 = 64.982,14
GW 2 = 74000 + = 74000+ =
74000-8051,66
GW 2 = 65.948,34
GW 3 = 74000 + = 74000+ =
74000-7188,98
GW 3 = 66.811,02
GW 4 = 74000 + = 74000+ =
74000-6418,73
GW 4 = 67.581,26
GW 5 = 74000 + = 74000+ =
74000-5731,01
GW 5 = 68.268,99
157. Cum se evaluează actiunile detinute de întreprindere la capitalul altor
întreprinderi?
Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza
astfel:
- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor
procurate de acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se
procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta
baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;
Evaluarea actiunilor detinute la alte societati se face diferit, dupa cum sunt
cotate sau nu la bursa.
A. Evaluarea titlurilor de participare cotate la bursa
Evaluarea titlurilor de participare cotate la bursa se face, de regula, in functie
de profitul net pe actiune (PNA) si coeficientul PER (Price Earning Ratio): V
= PNA x PER
Un PER superior mediei semnifica cert o rata a rentabilitatii financiare
mai scazuta imediat, dar el indica, de asemenea, ca daca cumparatorul este
dispus sa plateasca mai mult pentru o unitate monetara de profit net in
prezent, este pentru ca el prevede o evolutie favorabila a rezultatelor
intreprinderii in viitor. Rezulta ca valoarea bursiera a titlurilor este o
valoare de randament care tine cont de capitalizarea fluxurilor de venituri
viitoare asteptate de la aceste titluri.
In cazul participatiei minoritare, fara putere de decizie in activitatea firmei
emitente a actiunilor, valoarea titlurilor de participare se determina pe baza
relatiei:
VB = Na x ca, in care:
Na = numarul de actiuni detinute;
ca = cursul unei actiuni dupa ultima cotatie.
Valoarea titlurilor de participare dintr-un pachet majoritar se stabileste in
functie de valoarea firmei emitente (stabilita prin una din abordarile clasice)
si cota de participare la capitalul social. De regula valoarea unei actiuni dintr-
un pachet majoritar este mai mare decat valoarea unei actiuni dintr-un pachet
minoritar.
B. Evaluarea titlurilor de participare necotate
In cazul intreprinderilor necotate la bursa, evaluarea se poate efectua in
mai multe moduri, si anume:
a) la cursul titlului – numai in cazul in care acesta a facut obiectul unor
tranzactii frecvente recente si pentru un numar important de fiecare data;
b) in cazul societatilor care nu fac obiectul unor cotatii. In acest caz se pot
avea urmatoarele tipuri de evaluari.
• Evaluarea actiunii prin actualizarea dividendelor. Fundamentul acestei
metode este urmatorul: valoarea de piata a unei actiuni trebuie sa fie egala cu
valoarea actuala a fluxurilor viitoare de lichiditati degajate.
• Evaluarea actiunii prin comparatie pe baza coeficientului PER al firmelor
cotate. Valoarea unei actiuni se stabileste prin comparatie, in functie de
profitul net pe actiune al firmei necotate si un coeficient de capitalizare PER
pentru intreprinderile cotate la bursa, recalculat (PER’):
V = PNA x PER’
Recalcularea coeficientului PER se face in functie de parametrii care
diferentiaza cele doua firme, cum ar fi: lipsa de lichiditate a actiunilor
necotate, dependenta fata de furnizori si clienti, calitatea activelor etc.
Determinarea valorii unei actiuni prin comparatie presupune ca gradul de
asemanare sa fie cat mai mare posibil, si anume: aceeasi activitate, aceeasi
zona geografica, acelasi risc, aceeasi rentabilitate etc. Coeficientii de corectie
mentionati sunt luati in calcul de evaluatori pe baza experientei proprii sau a
unor lucrari de evaluare similare

158. Cum se evaluează stocurile din cadrul unei întreprinderi pentru a
determina valoarea acesteia?
Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare
lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai
recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective,
corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat
de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai
putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
159. Cum se evaluează creantele din bilantul unei întreprinderi pentru a
determina valoarea acesteia?
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la
valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al
monedei nationale din ziua respectiva.
160. Cum se evaluează disponibilitătile din bilantul unei întreprinderi pentru
a determina valoarea acesteia?
Disponibilitatile din bilant se evalueaza la val scriptica, cele in valuta se
actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
161. Cum se evaluează imobilizările necorporale ale unei întreprinderi pentru
determinarea valorii acesteia?
Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia
chelt de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati,
care sunt luate in calcul cu val. scriptica.
162. Cum se evaluează obligatiile din bilantul unei întreprinderi pentru
determinarea valorii acesteia?
Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei
nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama
capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama
rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
163. Care sunt situatiile în care este posibilă evaluarea unei întreprinderi în
dificultate?
Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia in trei situatii:
a) poate fi redresata;
b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net
pozitiv;
c) urmeaza a fi lichidata.
164. În ce constă metoda activului net de lichidare, când se foloseste si cum
se calculează valoarea întreprinderii în dificultate?
Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelo firmei,
opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii reliyabile nete a
unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al
firmei. Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realiyate corectiile
poyitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale şi circulante
din bilantul intreprinderii, di care se deduc cheltuielile cu lichidarea si
eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare. Pasivele intreprinderii se
pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a
personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc.
Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%,
corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii forţate a activelor întreprinderii.
Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezintă suma ce
poate fi obţinută în mod rezonabil de vânzarea unei proprietăţi într+un
interval de timp prea mic pentru a îndeplini condiţiile din definiţia valorii de
piaţa.
Dacă însă lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preţuri
corespunzătoare unor tranzacţii normale echivalente valorii lichidative a
acestora. Aceasta situaţie este întalnita in cazul lichidarii voite a întreprinderii
cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza
contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.
In conditiile in care lichidarea nu reprezintă cea mai buna utilizare a
activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza în perspective
redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de
evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont
de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a
activităţii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii
fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizării lor. Ca
urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiţii
de exploatare ale întreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din
proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar
obtinut de intreprinderea in curs de redresare.
165. În ce constă metoda valorii la termen, când se foloseste si cum se
calculează valoarea întreprinderii în dificultate?
Metoda se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:
- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la
capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare
este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate
pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success “ al redresarii
sperate si c) actualizarea valorii la termen
166. Evaluarea întreprinderii în cazul fuziunii si divizării.
Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi
una dintre următoarele metode: metoda patrimonială sau metoda activului
net, metoda bursieră, metoda bazată pe rezultate (valoarea de rentabilitate,
valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte şi metoda
bazată pe fluxul financiar sau cash-flow.
Valoarea globala a societăţii stabilită printr-una dintre metodele menţionate
reprezintă valoarea aportului de fuziune al fiecărei societăţi intrate în fuziune.
Pe baza acestei valori se stabileşte raportul de schimb.
Valorea activului net este egală cu valoarea aportului net numai în cazul în
care s-a folosit metoda patrimonială de evaluare globală a societăţii. In cazul
în care cele două valori nu sunt egale, la societatea absorbită sau intrată în
contopire, diferenţele sunt recunoscute ca elemente de câştiguri sau pierderi
din fuziune, astfel: dacă valoarea aportului net este mai mare decât activul net
contabil, diferenţa este recunoscută ca profit. In situaţia inversă diferenţa este
recunoscută ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale pentru
a acoperi capitalul societăţilor comerciale absorbite.
In cadrul acestei etape se efctuează:
1. determinarea valorii contabile a acţiunilor sau părţilor sociale ale
societăţilor comerciale care fuzionează, prin raportarea aportului net la
numărul de acţiuni sau de părţi sociale emise.
Valoarea contabilă a unei acţiuni-părţi sociale se poate obţine şi prin
raportarea activului net contabil la numărul de acţiuni-părţi sociale.
1. Stabilirea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale,
prin raportarea valorii contabile a unei acţiuni ori părţi sociale a
societăţii absorbite la valoarea contabilă a unei acţinui sau părţi sociale
a societăţii absorbate, raport verificat şi aprobat de experţi.
Determinarea numărului de acţiuni sau de părţi sociale emis pentru
remunerarea aportului net de fuziune:
1. determinarea nr. de acţiuni sau de părţi sociale ce trebui emise de
societatea comercială care absoarbe fie prin raportarea capitalui
propriu (activului net= al societăţilor comerciale absorbite la valoare
contabilă a unei acţiuni sau părţi sociale a societăţii comerciale
absorbante, fie prin înmulţirea nr. de acţinui-părţi sociale ale societăţii
comerciale absorbite cu raportul de schimb;
2. majorarea capitalui social la societatea comercială care absoarbe, prin
înmulţirea nr. de acţiuni/părţi sociale care trebuie emise de societatea
comercială care absoarbe cu valoarea nominală a unei acţiuni sau a
unei părţi sociale de la această societate comercială;
3. calcularea primei de fuziune, ca diferenţă între valoarea contabilă a
acţiunilor sau a părţilor sociale şi valoarea nominală a acestora.

167. Care este structura standard a unui raport de evaluare a întreprinderii?
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de
evaluator, aupra bazelor de evaluare folosite, ametodelor si informatiilro care
stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandari privind:
1.1. Scopul evaluarii
1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie
1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii
2.Prezentarea intreprinderii
- numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES,
- Scurt istoric> crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare,
transformare etc.
- stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a
modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura
capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia
ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare
folosite cuantum, evaluare, etc.
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata
in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la
Registrul Comertului.
Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este
necesara prezentarea unor cv
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.1.1 obiectiv: aporecierea situatiei juridice a intreprinderii in raport cu
proprietarii, tertii si cu salariatii.
4.12. Constatari: tinand seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii
vor stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si
contracte privind drepturile de proprietate, daca exista ontracte incheiate cu
partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau
juried, daca exista contracte de munca individuale si collective, si vor analiza
regimul fiscal al intreprinderii.
4.1.3. Concluzii: udpa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si
aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc:
-oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu
un character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si
reglementari favorabile, conditii economico financiare optime;
-riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect
previzibil negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor;
-punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna
organizare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare,
relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro,
regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp;
-punctele slabe, deficientele consatate in organizxarea si functionarea
entitatii: contarct si sattut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor
litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac,
obligatii fiscale nerespectate,etc.
4.2. Diagnosticul commercial
4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat ep piat de intreprindere, in
present si in viitor
42.2. Constatari
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati
se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de
recuperare acreantelor, clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii – actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date
asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de
permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere,
cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a
produselor si imaginii firmei;
4.2.3. Concluzii – dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele
mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte
buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei
etc.
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea masurii in care mijloacele de productie materiale
raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului
comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, a potentialului de
productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii
imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si
analiza functiei de cercetare – dezvoltare, pentru a determina strategia de
viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne,
preturi competitive, servicii competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere
defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime,
probleme de calitate a produselor si serviciilor.
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a
contribui la realizarea activitatilor intreprinderii
4.4.2. Constatari:
a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a
intreprinderii; date cu privire la personal- varsat, pregatire, grad de ocupare,
vechime in intreprindere, etc.
b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si
experienta, stil de conducere, sistem de remunerare
c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din
intreprindere, nr. de zile de greva.,
4.4.3. Concluzii – analizanda datele de mai sus se pot stabili:
-oportunitati;
-riscuri;
- puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format,
organizare buna, exista motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba,
salarizare nestimulativa,etc.
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.51. Obiective
- stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a
rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de
sanatate financaira a acesteia;
-utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de
rentabiliate a capitalurilor proprii;
-evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la
valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata;
-diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei
economice si rata de rotatie a capitalurilor investite;
-utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza
formarii marjei economice;
-analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin
realizarea unui audit asupra situatiilor financiare
4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca
mijloace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale,
rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit
metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale,
4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma:
- oportunitatilor;
-riscurilor;
-punctelor forte;
- punctelor slabe;
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia,
cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective
datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte
oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii
(cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe)
Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale
prezentate se el;aboreaza bilantul economic al intreprinderii.
5. Bazele lucrarii de evaluare
Se vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispozitie de client, conform
caietului de sarcini si prevederilro din contractul incheiat.
5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse,
inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare.
5.2. Bibliografie
5.3. Factori de risc:
5.3.1. Factori de risc extern;
5.3.2. Factori de risc intern.
5.4. Ipoteze de evaluare:
5.4.1. Ipoteze macroeconomice;
5.4.2. Ipoteze microeconomice.
6.Metode de evaluare aplicate
Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea
metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf grupelor de mai jos:
6.1. Metode patrimoniale;
6.2.Metode prin rentabiliatte;
6.3. Metode combinate;
6.4. Metode combinate;
6.4. Metode bursiere;
6.5.Alte metode.
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare
mentionate la pct.6, in mod corespunzator se detremina valorile minime si
maxime ale actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului
Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere
economic cat si financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra
rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare.
168. Cum influentează raportul de schimb al monedei nationale valoarea unei
întreprinderi?
Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea
intreprinderii astfel:
- influenteaza rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei nationale
-Influenteaza bilantul economic prin evaluarea elementelor monetare la
cursul de schimb de la data efectuarii evaluarii
169. Cum influentează modificarea preturilor valoarea unei întreprinderi?
Modificare apreturilor influenteaza vaoarea interinderii astfel:
- rata ed actualizare este influentata cu riscul de pręt;
- bilantul economic este influentat prin evaluarea activelor la valori juste, de
piata care tin seama de preturile pietei
170. Rata de remunerare a activelor este de 10%, valoarea patrimonială a
întreprinderii este de 10.000, iar capacitatea beneficiară exprimată prin
profitul net este 1.500. Care este superprofitul, superbeneficiul sau renta de
goodwill a întreprinderii?
Superprofitul = CP-ANC*i = 1.500-10000*10%= 1500-1000=5000
171. Care este valoarea unei întreprinderi dacă are o capacitate beneficiară
exprimată prin profitul net de 10.000, iar costul capitalului acestei
întreprinderi este de 15%?
V = CB/i=66.666
172. Se dau următoarele informatii despre o întreprindere: total active
150.000, din care cheltuieli anticipate 10.000; total datorii 75.000; diferente
din reevaluare
50.000; capitaluri proprii 25.000. Determinati activul net corijat al acestei
întreprinderi.
Active totale 150.000
 ch anticipate 10.000
 datorii totale 75.000
 dif reevaluare 50.000
 cap proprii 25.000
ANC= 150.000-10.000-75.000= 65.000
173. Care este rolul bilantului economic în evaluarea unei întreprinderi?
Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de
evaluare.
174. Explicati rolul evaluării pentru elaborarea situatiilor financiare ale
întreprinderii.
Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile
situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si
pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost
istoric, cost current, valoare relizabila, etc.
175. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii întreprinderii.
Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
 stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza
in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii
 satbilreau or durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz
in sensul micsorarii valroii intreprinderii
 metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in
anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an
sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia
fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.

176. Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea
întreprinderii?
Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii
instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de
evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in
cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un
rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si
politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de
amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat
determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in
caheltuiala perioadei.
177. Ce întelegeti prin valoarea patrimonială a unei întreprinderi?
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat
obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in
acest bilant.
178. Cum influentează riscul de tară valoarea unei întreprinderi?
Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers
proportional cu cat riscul este mai mare cu atat valoarea intreprinderii este
mai mica.
179. Conturile din afara bilantului influentează valoarea unei întreprinderi?
Dacă da, cum?
Da, conturile extrabilantiere influenteaza val intreprinderii, activele care nu
sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate
extrabilantier sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute.
180. O întreprindere si-a constituit un patrimoniu compus în principal din
participatii minoritare în afaceri industriale si comerciale. Bilantul său se
prezintă astfel la sfârsitul exercitiului N:
ACTIV PASIV
Imobilizari corporale nete 5 Capitaluri proprii 112
Imobilizari financiare 120 Datorii financiare 25
Disponibilitati banesti 12
TOTAL 137 Total 137
Imobilizările corporale ale afacerii sunt constituite în principal din mobilier
de birou pe care îl utilizează pentru propriile nevoi si care are o valoare de
piată estimată la 11 milioane u.m. Imobilizările financiare cuprind portofoliul
de participatii minoritare care includ două categorii distincte:
– titluri ale societătilor necotate pentru o valoare netă contabilă de 88
milioane u.m. care generează, în opinia managerilor, plusvalori potentiale
brute de 15 milioane u.m.;
– titluri ale societătilor cotate a căror valoare bursieră reprezintă, pentru
partea detinută de întreprindere, 50 milioane u.m.
Întreprinderea are, ca urmare a unor pierderi aferente exercitiului anterior, un
rezultat reportat negativ de 15 milioane u.m.
Aceste pierderi se vor recupera în următorii 5 ani, perioadă în care se va
determina o economie de impozit pe profit. Impozitul pe profit este de 40%,
cel aferent plusvalorilor activelor de 28%. Rentabilitatea capitalurilor proprii
asteptată de piată pentru acest tip de afacere este de 10%.
Să se determine plusvalorile nete aferente activelor.
Rezolvare
Determinarea plusvalorilor nete aferente activelor
- plusvalori brute pentru imobilizari corporale 6 mil (11 valoare de piaţă – 5
valoare contabilă)
- plusvalori brute pentru titlurile necotate 15
- plusvalori brute pentru titlurile cotate 18
Total plusvalori brute 39
Impozit pe plusvalori (28%) (11)
Total plusvalori nete de impozit 28
Observaţie: În practica internaţională a evaluării plusvalorile aferente
activelor imobilizate se impozitează cu o cotă diminaută avându-se in vedere
realizarea lor pe termen lung sau incertitudinea realizării imediate.
Determinarea economiei de impozit pe profit indusă de pierderi:
- IC reevaluate - 18
- IF – necotate 88 + plusvalori potentiale brute 15
- cotate 50
Total 138 + 15 potential
- Pirederi 15 (3 anual)
- Ip = 40%
- Iplusval 28%
- Rcp – 10%.
Plusvalorile nete aferente activelor
Plusvaloare - I corporale = 11-5 = 6 (rezulta net 6 x 0,78 = 4,68)
Plusvaloare I financiare (88 + 50) – 120 = 18 ( net 18 x 0,78 = 14,04)
181. Se reia enuntul de la problema 180 cu următoarea cerintă: să se
determine economia de impozit pe profit indusă de pierderi.
Rezolvare
Se presupune că pierderea poate fi recuperată în următorii 5 ani dacă se
ţine seama de plusvalorile potenţiale pe care le degajă participaţiile.
Fluxurile anuale sunt actualizate (aduse la data evaluării) la o rată de 10%
dată în enunţ.
Pierderi reportate = 15 mil, de unde o economie de impozit pe profit de: (15 /
5) x 0,4 = 1,2 anual
calculeze activul net contabil.
Rezolvare
Determinarea activului net contabil corectat = 145
ANC 112
Total activ 137 - Datorii 25 + Plusvalori active nete 28 + Economie de
impozit pierderi 5
ANCc = TAc – Dc
TAc = 11 +(88+50) + 12 – 25 = 136
183. Grupul Y detine, prin intermediul societătii-mame, un control majoritar
asupra a trei societăti: A, B si C.
Bilantul societătii-mame, încheiat la sfârsitul exercitiului N, se prezintă
astfel:
Se mai cunosc următoarele:
– imobilizările corporale corespund clădirii ce reprezintă sediul social al
grupului (regrupează ansamblul serviciilor administrative si comerciale ale
grupului si ale
celor trei filiale); o expertiză recentă îi atribuie o valoare de piată de 16
milioane u.m.;
– imobilizările financiare cuprind, pe de o parte, valoarea netă contabilă a
participatiilor în societătile A, B, C si, pe de altă parte, un împrumut de 12
milioane u.m. acordat unui partener comercial al grupului care are unele
dificultăti financiare. După ultimele informatii, acest partener ar putea ajunge
în situatia încetării plătilor.
În privinta filialelor, se mai stie:
– A reprezintă în bilantul grupului o valoare netă contabilă de 50 milioane
u.m. Este o societate necotată care are datorii financiare de 18 milioane si
care a obtinut în ultimul exercitiu un rezultat din exploatare de 9 milioane.
Societătile cotate ale aceluiasi sector de activitate prezintă actualmente
următorii multiplii asupra rezultatelor ultimului exercitiu: 10 pentru rezultatul
exploatării si 15 pentru rezultatul net;
– B este o societate cotată pe piata secundară de 2 ani. Valoarea netă
contabilă în cadrul grupului, care detine din capitalurile sale o cotă de 55%,
este de 35 milioane. În urma unor performante deosebite, B prezintă la ora
actuală, pe baza mediei cursurilor înregistrate pe parcursul ultimei luni
bursiere, o capitalizare bursieră de 130 milioane;
– C este o societate tânără, în puternică crestere, a cărei finantare a fost
realizată deocamdată doar din capitaluri proprii. Rentabilitatea sa nu este
mare, dar tinând seama de potentialul său, se estimează o valoare global
apropiată de cifra de afaceri anuală, de 32 milioane pentru ultimul exercitiu.
Grupul detine 100% din capitalul său. Alte informatii: impozit pe profit 40%,
impozit pe plusvalorile aferente activelor pe termen lung 28%.
Să se determine valoarea actuală a participatiilor în societătile A, B si C.
Rezolvare
Participaţii în societatea A: valoarea de piaţă a acesteia poate fi estimata prin
metode comparative:
- rezultatul exploatării:
valoarea afacerii sau a entităţii (ansamblul capitalurilor) = 10 x 9 = 90
milioane
valoarea acţiunilor (valoarea capitalurilor proprii) = valoarea entităţii –
datorii =
=90 – 18 = 72 milioane
- rezultatul net:
valoarea actiunilor (capitalurilor proprii) = 15 x 5 (rezultatul exploatarii de 9
milioane dupa impozitare cu 40% = 5,4; daca se tine seama de existenta
cheltuielilor cu dobanzile aferente datoriilor se poate rotunji in jos, la 5
milioane)= 75 milioane
Se poate accepta o valoare a participatiilor in societatea A de 75 milioane de
unde rezulta o plusvaloare de 25 milioane (75 valoare de piata – 50 valoare
neta contabila).
Participatii in societatea B: valoarea acesteia se stabileste pe baza capitalizarii
bursiere care, tinand seama de partea detinuta de grup, este de 71,5 milioane
(130 mil x 55%), rezultand o plusvaloare de aproximativ 37 milioane (71,5
valoare de piata – 35 valoare neta contabila)
Participatii in societatea C: fiind finantata doar din capitaluri proprii, valoarea
societatii C este egala cu valoarea actiunilor (capitalurilor proprii) de 32
milioane, de unde rezulta o plusvaloare de 7 milioane [32 milioane valoare de
piata – (110 –50-35 ) valoare neta contabila]
Valoarea actuala participatii A B C =
Pentru A:
- Val neta contabila 50
- Profit exploatare 9 milioane
- Coef multiplicare 10 pt profit exploatare si 15 pt rezultat net.
Valoare A = 9 x 10 = 90
Pentru B:
- Val neta contabila 35 (55%)
- Capit bursiera 130
Valoare B = 130 x 0,55 = 71,5
Pentru C:
Val = 32
calculeze activul net contabil corectat al grupului Y.
Rezolvare
a)Corectii in vederea determinarii activului net contabil corectat al grupului:
- cheltuieli de constituire: sunt nonvalori şi se elimina
- imobilizarea care reprezinta sediul social: plusvaloare de 6 milioane (16
valoaare de piata – 10 valoare contabila)
- imprumut de 12 milioane: partenerul prezinta un risc de faliment ridicat care
conduce la provizionarea integrala a imprumutului (anularea activului de 12
milioane)
- plusvaloare aferenta participatiei in A: 25 milioane
- plusvaloare aferenta participatiei in B: 37 milioane
- plusvaloare aferenta participatiei in C: 7 milioane
b)Determinarea activului net contabil corectat: 109 milioane
ANC (143 - 80) 63
Anularea cheltuielilor de constituire - 1
Provizionarea imprumutului -12
Economie de impozit aferenta cheltuielilor de constituire şi imprumutului
anulat
[(12+1) x 0,4] 5
Plusvalori pentru imobilizarile corporale 6
Plusvalori pentru participatiile A, B, C 69
Impozit pe plusvalori [(6+69)x 0,28] -21
ANCc = TAc – Dc = (4-1) + 16 + [(90+71,5+32)-12]+7 – 80 = 127,5
185. Societatea A, cotată la bursă, prezintă caracteristicile financiare
următoare:
– capitaluri proprii 100 milioane u.m.
– datorii financiare 200
– imobilizări nete 220
– nevoie de fond de rulment 80
– rezultatul exploatării 50
Se mai stie că:
– rata dobânzii fără risc pe piată 5,7%;
– prima de risc mediu pe piata actiunilor 4%;
– rata medie a dobânzii la datoriile societătii 7,5%;
– cota de impozit 40%;
– coeficientul β 1,1;
– capitalizarea bursieră a societătii este actualmente de 225 milioane u.m.;
– imobilizările nete cuprind o participatie minoritară, în sumă de 20 milioane,
într-o altă societate cotată, a cărei valoare de piată (pe baza mediei cursurilor
ultimei luni bursiere) este de 35 milioane u.m.;
– investitiile realizate de societate în cursul ultimului exercitiu au fost de 50
milioane si nevoia de fond de rulment a crescut cu 10 milioane. Cheltuielile
cu amortizarea au fost de 45 milioane u.m.
Să se determine costul mediu ponderat al capitalului ca si referintă a ratei de
actualizare.
Calculul CMPC
- costul capitalurilor proprii = kj = kF +(kM -kF)xβj =0,057 + 0,04 x 1,1 =
10,1%
- costul datoriilor după impozitare = 0,075 x 0,6 = 4,5%
- CMPC = (225x0,101 + 200x0,045) / 425 = 7,5%
unde 225 reprezintă valoarea actuală a capitalurilor proprii (capitalizarea
bursieră a societăţii) faţă de valoarea contabilă de 100; mai relevantă este
prima sumă.
CP = 100
DF = 200
I profit 40%(sau 0,4)
Rfr = 4%
P risc (Rm – Rf) = 5%
Beta = 1,3
d = 7%
1. Rentabilitatea capital propriu:
Ri = Rf + B(Rm-Rf) + B(1 – Ip)(DF/CP)(Rm-Rf)
Ri = 4% +1,3x5% + 1,3x(1-0,4)x(200/100)x5%=10,5% + 7,8% = 18,3%
2. Costul datoriei = d(1-Ip)
Cd = 7%x(1-0,4) = 4,2%
Rentabilitatea capitalurilor proprii:
In totalul capitalului (CP + DF) ponderea CP este de 33% si a capit
imprumutat de 66%, rezulta:
Cmpc = 18,3% x 0,33 + 4,2% x 0,66= 6,03 + 2,77 = 8,8%
186. Un grup de societăti prezintă următoarele situatii financiare pentru
ultimul exercitiu:
Cifra de afaceri 1.000 milioane u.m.
Excedent brut de exploatare 250
– Amortizări 50
= Rezultatul exploatării 200
+ Rezultat financiar – 15
+ Rezultat extraordinar 25
– Impozit pe profit 85
– Amortizare pe plusvalori (specifică consolidărilor) 10
= Rezultat net consolidat 115
BILANT
Alte informatii:
– investitiile au reprezentat 60 milioane u.m. în cursul ultimului exercitiu:
– nevoia de fond de rulment reprezenta 150 milioane u.m. la sfârsitul
exercitiului precedent;
– cota de impozit pe profit 40%;
– rata de rentabilitate a pietei, fără risc 4%;
– prima de risc medie a pietei actiunilor este de 5%;
– coeficientul β al grupului este de 1,3%;
– rata dobânzii la datoriile financiare ale grupului 7%.
Se cere să se calculeze valoarea creată de grup în ultimul exercitiu.
Rezolvare
Se aplică formula valorii economice adăugate:
VEA = PO net – CMPC * CI = CI * (ROIC - CMPC)
VEA – valoarea economică adăugată
PO net – Profit operaţional după impozitare
CMPC – costul mediu ponderat al capitalului
CI – capitaluri investite sub forma activelor imobilizate şi a nevoii de fond de
rulment
ROIC – rentabilitatea capitalurilor investite
CMPC se determina astfel
- costul capitalurilor proprii: kj = kF +(kM -kF)xβj
unde kj – costul capitalurilor proprii (Ccp)
kF – rentabilitatea pieteii fara risc
kM – rentabilitatea pietei (cu risc)
βj– coeficientul actiunii j
Ccp = 0,04 + 1,3 x 0,05= 10,5%
- costul datoriilor financiare = 0,07 x (1-0,4)=4,2%
0,105+300/750xβj =450/750 x 8%= 0,042
Atunci VEA = 200 x 0,6 – 670 x 0,08 = 66,4
Unde CI reprezinta: imobilizari + nevoia de fond de rulment = 500 + (450
-280) = 670
187. Se reia enuntul de la problema anterioară cu următoarea cerintă: să se
evalueze afacerea prin comparatii bursiere, stiind că pentru societătile cotate
din acelasi sector de activitate s-au observat multiplii următori pentru
rezultatele
ultimului exercitiu: PER = 18, multiplul rezultatului din exploatare = 10. 192.
Se reia enuntul de la problema 190 cu următoarea cerintă: să se evalueze
afacerea prin metoda cash-flow-urilor disponibile, (pentru afacere, entitate)
actualizarea presupunând că acest cash-flow va creste cu 10% pe an în
următoarele trei exercitii, apoi cu 4% până la infinit.
Rezolvare
1) PER - de obicei PER se aplica rezultatului curent net.
Rezultatul curent net al grupului Z se determina:
Rezultat net 115
+Amortizarea plusvalorii 10
-Rezultat extraordinar 25
+Impozit pe rezultatul extraordinar 10
Rezultat net curent 110
PER 18
Valoare de piata a actiunilor 1980
2) Rezultatul exploatarii (RE)
RE 200
Multiplu observat 10
Valoare de piata a capitalurilor investite (capitaluri proprii şi datorii in total)
2000
-Datorii financiare 300
Valoare de piata a actiunilor 1700
Obs: se face distinctie intre valorile aferente capitalurilor proprii (pentru
actionari), respectiv valorile aferente tuturor capitalurilor investite atat de
actionari cat şi de creditori (a entitatii). In cazul in care se doreşte o valoare a
capitalurilor proprii (in aceasta problema) şi se obtine mai intai o valoare a
capitalurilor investite, aceasta se transforma intr-o valoare a capitalurilor
proprii prin deducerea datoriilor financiare.
188. O întreprindere oferă actionarilor un randament global pe dividende de
3%. stiind că pentru clasa de risc considerată, piata cere o rentabilitate a
capitalurilor proprii de 10%, trebuie găsită rata de crestere implicită a
dividendelor la infinit care permite asigurarea acestei rentabilităti.
Rezolvare
Modelul Gordon-Shapiro conduce la formula: V = D / (r-g)
unde
- D este primul dividend de primit
- r rata de rentabilitate cu risc
- g rata de creştere la infinit a dividendului global
Formula se poate scrie:V*( r - g ) = D =>
V * r - V * g = D =>
V * r = D + V * g
r = D/V + g = r1 +g
unde
- r1 este randamentul oferit de dividend, in cazul nostru r1 = 3%
Astfel vom obtine: 0,1 = 0,03 + g => g = 7%
189. O întreprindere a fost introdusă la Bursă în exercitiul N-1. Ultimul său
dividend de 10 u.m. tocmai s-a plătit. Se asteaptă o crestere a dividendului
său într-un ritm anual de 8% până la sfârsitul celui de-al treilea an, apoi de
6% pe an pentru următorii doi ani si apoi o crestere de 4% până la infinit. Să
se determine valoarea de piată a afacerii (actiunii) stiind că rata de
rentabilitate asteptată de actionari pentru capitalurile proprii este de 10%.
Rezolvare
Se utilizează modelul Gordon Shapiro în trei secvenţe cărora le
corespunde oanumită rată de creştere a dividendelor.
V = D1/ (1 + r ) + D2/ (1 + r )2+ D3/ (1 + r )3+ D4/ ( 1 + r)4+ D5 / (1 + r )5+
+ D6/( (1 + r )5* ( r - g ))
V = (10*1,08) / (1+0,1)+ (10*1,082) / (1+0,1)2+(10*1,083) /
(1+0,1)3+(10*1,083*1,06) / (1+0,1)4+(10*1,083*1,062) / (1+0,1)5+
+(10*1,083*1,062*1,4) / ((1+0,1)5*(0,1-0,04))
V = 199,2
190. Dacă pretul actiunii unei întreprinderi este actualmente 25.000 lei, rata
de crestere anticipată a beneficiilor de 9% si dividendul anticipat la sfârsitul
exercitiului este de 1.500 lei, care este rata de rentabilitate sperată a titlului?
Rezolvare
Se aplică formula lui Gordon Shapiro:
V=D/(g-r)
unde:
D=dividendul anticipat
g= rata de crestere anticipata a beneficiilor
r= rata de rentabilitate
V= pretul actiunii
D = V * (r-g)
V*r-V*g=D
r = D /V + g
r = 1.500 / 25.000 + 0.09
r = 15%
191. O întreprindere prezintă caracteristicile următoare:
– capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.;
– rentabilitate minimă cerută de la capitalurile investite pe piată: 7,5%;
– rentabilitate asteptată (previzională) a capitalurilor investite în afacere:
10%.
Să se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza impozitelor: superprofitul
va fi constant pe o durată nedeterminată de timp.
Rezolvare
Intreprinderea va degaja un superprofit perpetuu de 2,5% corespunzator
surplusului de rentabilitate obtinut in raport cu rentabilitatea ceruta de piata
(10 –7,5 = 2,5). In aceste conditii, se determina o rentabilitate constanta de
10%, adica 100 milioane UM pe an corespunzatoare unei valori de piata de:
100 / 7,5% = 1333 mil UM
Atunci goodwill-ul poate fi estimat la 1333 – 1000 = 333 mil UM
O alta varianta de rezolvare, potrivit formulei clasice de capitalizare a
superprofitului:
superprofitul Sp se determina: 1000 x 10% - 1000 x 7,5% = 25,
iar Sp capitalizat este 25 / 7,5% = 333 milioane UM
192. O întreprindere prezintă caracteristicile următoare:
– capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.;
– rentabilitate minimă cerută de la capitalurile investite pe piată: 7,5%;
– rentabilitate asteptată (previzională) a capitalurilor investite în afacere:
10%.
Să se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza ipotezelor: superprofitul va
creste cu o rată anuală constantă de 5% pe un orizont de prognoză de 10 ani.
Rezolvare
Superprofitul va fi degajat doar in urmatorii 10 ani şi se va majora anual cu
5%:
Superprofitul este de 25 milioane şi va creşte cu 5% pe an. Se va aplica
formula actualizarii pe un orizont finit de timp (10 ani) a unei valori aflate
intr-o creştere geometrica.
sau
GW = 210 milioane UM
193. Conducerea unei întreprinderi doreste să lege primele acordate agentilor
comerciali pentru depăsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de
valoare pentru întreprindere. A fost studiată ipoteza următoare:
– cresterea cifrei de afaceri cu mai mult de 5% fată de obiective.
– marja profitului din exploatare (operational) înainte de impozit: 20%
(PO/CA);
– CMPC: 7%;
– CA medie realizată de un agent comercial: 10 milioane u.m.;
– Cota de impozit pe profit 40%.
Care este cresterea valorii economice adăugate în ipoteza de mai sus?
Rezolvare
Se aplica formula de determinare a VEA
VEA = POnet – CMPC XCI = CI x (ROIC - CMPC)
In acest caz creşterea VEA este legata de o majorare a cifrei de afaceri cu
mai mult de 5% fata de obiective şi se poate calcula astfel:
POnet = 20% x 10 x (1-0,4) = 1,2 milioane UM
ΔVEA = ΔPOnet = 5% x 1,,2 mil = 60000UM
194. Conducerea unei întreprinderi doreste să lege primele acordate agentilor
comerciali pentru depăsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de
valoare pentru întreprindere. A fost studiată ipoteza următoare:
– reducerea cu 15 zile de stoc mediu (raportat la cifra de afaceri).
– marja profitului din exploatare (operational) înainte de impozit: 20%
(PO/CA);
– CMPC: 7%;
– CA medie realizată de un agent comercial: 10 milioane u.m.;
– Cota de impozit pe profit: 40%.
Care este cresterea valorii economice adăugate în ipoteza de mai sus?
Rezolvare
Metode de evaluare bazate pe goodwill
Se aplică formula valorii economice adăugate:
VEA = PO net – CMPC * CI = CI * (ROIC - CMPC)
VEA – valoarea economică adăugată
PO net – Profit operaţional după impozitare
CMPC – costul mediu ponderat al capitalului
CI – capitaluri investite sub forma activelor imobilizate şi a nevoii de fond de
rulment
ROIC – rata de rentabilitate a capitalurilor investite
POnet = 20% x 10 x (1-0,4) = 1,2 milioane UM
In acest caz, reducerea stocurilor corespunde unei diminuări a capitalurilor
investite (CI) de intreprindere in exploatare.
Stocurile si celelalte componente ale NFR se exprimă in zile de cifră de
afaceri prin formulele duratelor de rotaţie:
Stoc mediu sau final / CAFTVA x 360 si apoi, prin cunoaşterea CA
previzionate, in valori absolute.
Economia şi deci suplimentul de VEA care rezultă se poate calcula astfel:
D VEA = CMPC x D CI = CMPC x D Stocuri (fie 15 zile de CA) = 7% x 15
x 10 mil/360 = 29200 UM
195. O întreprindere prezintă următoarele conturi previzionale:
Cifra de afaceri 100 milioane u.m.
Rezultatul exploatării 150
Rezultatul financiar 9
Rezultatul extraordinar 20
Impozit pe profit 71,6
Rezultat net consolidat 107,4
Rezultat aferent participatiilor minoritare (11)
Rezultat net – partea grupului 96,4
Informatiile cu privire la societătile cotate din acelasi sector de activitate
conduc la următorul multiplu aplicat rezultatului asteptat pentru exercitiul
N+1: PER = 21.
Impozit pe profit: 40%.
Să se determine valoarea întreprinderii, partea apartinând grupului prin
metode comparative.
Rezolvare
Se aplică PER rezultatului net curent aşteptat pentru N+1
Rezultat net partea grupului 96,4 - Rezultat extraordinar -20 + Economie de
impozit pentru rezultatul extraordinar 8 (20 x 0,4)
Rezultat net curent partea grupului 84,4 ;
Valoarea de piaţă a acţiunilor 1772 (84,4 x 21)
196. O întreprindere prezintă următoarele conturi previzionale:
Cifra de afaceri 100 milioane u.m.
Rezultatul exploatării 150
Rezultatul financiar 9
Rezultatul extraordinar 20
Impozit pe profit 71,6
Rezultat net consolidat 107,4
Rezultat aferent participatiilor minoritar (11)
Rezultat net partea grupului 96,4
Informatiile cu privire la societătile cotate din acelasi sector de activitate
conduc la următorul multiplu aplicat rezultatului asteptat pentru exercitiul
N+1: multiplul pentru rezultatul exploatării = 13.
Impozit pe profit: 40%.
Să se determine valoarea întreprinderii, partea apartinând grupului, prin
metode comparative.
Rezolvare
Se utilizează multiplul rezultatului exploatării.
Valoarea de piaţă a tuturor acţiunilor = 150 x 13 = 1950
Valoarea de piaţă a acţiunilor deţinute de grup = 1950 x 90% = 1755
Obs. - ponderea participatiilor minoritare este de : 11 / 107,4≅ 10%
197. Să se determine activul net contabil corectat pe baza următoarelor
informatii:
– capital social: 10.000 u.m.;
– rezerve: 3.000;
– rezultat reportat: 5.000;
– cheltuieli de constituire: 2.000;
– cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate creării unui produs
pentru înlocuirea altuia care va iesi de
pe piată anul următor;
– cheltuieli în avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.
Rezolvare

ANC = Capitaluri proprii ± Diferente din evaluare = (10.000 + 3.000 +
5.000) - (2.000 +
6.000 +1.000) = 9.000
Sau
Activul net contabil corectat se determină, in ipoteza continuităţii activităţii,
după formula:
Activ net contabil corectat (ANCC) = ANC ± Corecţii active ± Corecţii
datorii
Unii evaluatori preferă in locul metodei aditive pe cea substractivă care se
scrie:
Activ net contabil corectat (ANCC) = Active corectate – Datorii corectate
Indiferent de varianta de calcul aleasă, in stabilirea activului net contabil
corectat trebuie parcurse două etape: corecţiile activelor şi corecţiile
datoriilor.
Pentru a fi incorporate in valoarea patrimonială Activ net contabil corectat,
imobilizările necorporale identificabile distinct sunt corectate astfel:
a) cele considerate nonvalori se elimină (cheltuieli de constituire, cheltuieli
de cercetaredezvoltare)
b) cele care prezintă valoare pentru afacere sunt păstrate, după stabilirea
valorii lor de piaţă sau a altei valori curente (valoare de utilizare), aplicandu-
se metode specifice (comparaţii de piaţă, metode de randament, metode
bazate pe costul de inlocuire).
Metode de evaluare specific:
Cheltuieli de cercetare – dezvoltare (proiecte de cercetare) considerate a
avea valoare economică
ü metoda bazată pe costul de înlocuire - constă in actualizarea (prin aplicarea
unui
coeficient de reevaluare ales de evaluator) cheltuielilor de cercetare-
dezvoltare activate in bilanţ şi imputabile unui proiect de acest fel.
ANC = Total active – Total datorii
ANC = Capitaluri proprii ± diferente din reevaluare
Metoda aditivă:
Capital propriu 13.000
– capital social: 10.000
– rezerve: 3.000
– rezultat reportat: 5.000
– cheltuieli de constituire: 2.000
ANC = 13.000 + 5000 – 2000 = 16.000
Activele considerate non-valori nu sunt luate in considerare. Aici putem
include: cheltuieli de cercetare-dezvoltare cu şansa scazuta de a avea inovaţia
ca şi finalitate, cheltuieli de consituire, brevete, licenţe, marci.
Plaţile anticipate nu se includ in evaluare.
– cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crearii unui produs
pentru
inlocuirea altuia care va iesi de pe piata anul urmator;
- cheltuieli in avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.
ANCC = 16.000 – 4.000 - 1.000 = 11.000
Cap proprii 18.000
Capital social 10.000
rezerve 3.000
rezultat rep. 5.000
Ch considerate nonvalori 7.000
ch de constit 2.000
ch de cercet 4.000
Ch in avans 1.000
ANCC = 18.000 – 7.000 = 11.000
198. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate în afara
exploatării?
Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii,
este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
199. Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vânzare
negativ pentru o întreprindere redresabilă (în locul optiunii falimentului)?
Motivele pentru care actionarii ar accepta un pręt de vanzare negativ pentru
o intreprindere redresabila (in locul falimentului )
Redresarea presupune infuzie de capital, iar in conditiile in care actionarii
nu dispun de capital prefera vanzarea la un pręt sub val justa totusi negociat
decat falimentul, caz in are loc vanzarea activelor si plata creditorilor intr-po
anumita ordine, actiunarii ramanand cei din urma pe lista.
200. Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuală în România nu
pot fi acceptate în totalitate, în cazul evaluării economice, fiind necesare
corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora?
In evaluare nu sunt acceptate principiile contabile in totalitate urmand a se
face corectii pe bilantul contabil:
Principiul independentei exercittiilor
Principiul necompensarii
Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere
201. Care dintre următoarele puncte nu se încadrează în analiza SWOT
aplicabilă functiei juridice, în vederea stabilirii diagnosticului partial: relatiile
comerciale cu furnizorii traditionali, promovarea produselor întreprinderii,
existenta Regulamentului de ordine interioară, posibilităti de îmbunătătire a
căilor de acces si a utilitătilor?
In analiza SWOT aplicabila functiei juridice nu se incadreaza urmatoarele
puncte:
- relatiile comerciale cu furmizarii traditionali
- promovarea prod intrepr
- posibilit de imbunatatire a cailor de acces si utilitatilor
202. Care dintre verificările următoare vi se par relevante pentru stabilirea
diagnosticului resursei umane: locul de muncă anterior angajării în
întreprinderea
evaluată, dependent managerilor de bănci sau actionarii majoritari, structura
si numărul sindicalistilor, calificarea medie a personalului de executie?
Verificarile relevante pentru diagnosticul resurselor umane
 locul de munca anterior
 structura si nr, sindicalistilor
 calificarea medie a pers de executie

203. Cum poate fi definit superprofitul aferent întreprinderii?
Superprofitul reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere
pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime
egala, remunerate la rata medie a pietei.
Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii
(profitul intreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piata
financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC.
204. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii
constante sau care cresc cu o rată constantă pe o perioadă nedeterminată
(infinită) de timp?
Inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care
cresc cu o rata constanta pe o perioada nedeterminata (infinita) in timp este:
= factorul fondului de reducere

205. Ce exemple de coeficienti multiplicatori utilizati în practica evaluării
puteti da?
Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de
fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de:
b) nr. de unitati ,,an” - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante
pana in anul ,,n” in care Y reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an= (1+t)n
t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si
semnifica durata de recuparare a investitiei V= CBxPER
206. În câte moduri puteti scrie formula de calcul a valorii unei afaceri dacă
se capitalizează beneficiul (B) generat de afacere pe un orizont de prognoză
nedeterminat si se consideră că acest beneficiu este constant?
V = CB sau V = CB x 1
I i
V = CB x PER unde PER = cursul bursier al unei actiuni
Dividend platit + profit nerepartizat
207. Cum poate fi definită valoarea reziduală a unei afaceri inclusă în
calculele de actualizare a cash-flow-urilor?
Valoarea reziduala inclusa in calculele de cash flow este valoarea actuala a
flux de trez dupa sfarsitul per prognozate. Daca se presupune ca intrepr se va
vinde , se va fol val scontata a vanzarilor intreprinderii minus costurile
aferente.
Vr = Zx CF , Z = un multiplicator sau VR = CFn+1___,
CMPC - g
g = rata anuala de crestere a ch flow in per implicita
CFn+1 = ch flow primului an al per implicite
208. Care sunt premisele aplicării metodei rentei goodwill-ului?
Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate
a activelor investite. Premisele utilize ac met este existenta supraprofitului pe
obt unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill.
209. Care sunt premisele aplicării metodei capitalizării superprofitului?
Metoda considera ca valoarea firmei este determinata de suma ANC (sau val
substantiala), si a goodwill, dar determinate printr-o capitalizare a
supraprofitului obtinut.
GW= ANC + (CB-ANCi)/t
210. Care este semnificatia Price Earnings Ratio (PER) (indicatorul pretului
pe actiune) indicator bursier si coeficient multiplicator?
Semnificatia PER Price Earnings Ratio este:
- indicator bursier reprez raportul dintre cursul bursier (C) si profitul net pe
actiune (PNA) PER =C/PNA sau,
PER = Capitalizarea bursiera/profit net total
PER ca indicator bursier prezinta anumite valori standard in functie de
tipul de activitate si nivelul de risc al intreprinderii.
 coefficient multiplicator
Pe baza unui PER de referinta, cunoscand profitul previzionat de poate
estima val intrepr
V = PERx profit net din anul t
(capacitatea beneficiara)
V = PERxprofitxcoef de riscxcoef de lichiditate
211. Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?
Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus
cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este
in lei constanti.
212. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?
Rata de actualizare nedeflatata include rata inflatiei si se utilizeaza la
actualizarea fluxurilor exprimate in preturi curente.
213. Ce sunt ratele de evaluare utilizate în cadrul metodelor comparative si ce
exemple puteti da?
Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face
comparatia si pot fi: PER –ul intrepr din acelasi sector, cotate; capitalizarea
bursiera/ANC; durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii
previzionate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat este
egala cu cursul unei actiuni)
214. Care este definitia goodwill-ului?
215. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor
atunci când se determină valoarea patrimonială Activ net contabil corectat?
Metode pentru evaluarea terenului in cazul metodelor patrimoniale sunt:
 metoda comparatiei directe ( a vanzarilor) – pręt si alte informatii sunt
analizate comparate si ajustate in functie de asemanari si deosebiri.
 Metoda proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui
raport tipic intre valoarea proprietatii si anumite localizari.
 Metoda extractiei – prin scaderea din valoarea globala a proprietatii, a
imobilului
 Metoda capitalizarii rentei de baza

216. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea constructiilor
Metode de evaluarea a constructiilor cand se det ANC
 metode patrimoniale bazate pe valoarea de inlocuire
 metode bazate pe randament (pornind de la chirii pentru cladiri si
constructii de locuit sau de la profit obtinut pentru cladirile si
constructiile industriale, comerciale)
 metode combinate
 metoda valorii de reconstructie cu coeficient de corectie si valoare de
achizitie

217. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor
Metode pentru evaluarea echipamentelor
Sunt metode ce au scop determinarea valorii reziduale din momentul
evaluarii
 met propusa de Uniunea Exp Ctb Europeni
 Vr = Pc(1+k)Dr/Dt,
Pc – pręt de cump
1+k factde actualizare
Dr durata reziduala de functionare
Dt – durata de viata totala
 met de amortizare liniara
 Vr = Pc(1+k)(Da-Du)/Da,
Da durata de amortizare
Du –durata de functionare utilizata
 met val reziduale a inverstitiei anuale
Vr= Inv(1+k)(D-V.inv.)/D
Inv – suma investita in ecghipament
D - durata de viata normativa
V.inv – varsta investitiei
218. În cadrul formulei de calcul a costului mediu ponderat al capitalului (una
dintre referintele necesare determinării ratei de actualizare) în ce mod se ia în
considerare influenta fiscalitătii atunci când se determină costul datoriilor?
La formula de calcul a CMP, se ia in calcul si costul capitalurilor
imprumutate. Pentru determinarea costului capitalurilor imprumutate, din
punct de vedere fiscal se are in vedere caracteruil deductibil cheltuielilor
financiare, din profitul impozabil.
Practic formula de calcul a costului cap imprumutate este
Kdat fin = Rd(1-π) unde Rd = rata medie a dobanzii, iar π= cota impozitului
pe profit.
219. Care sunt factorii în functie de care se estimează de către evaluator
coeficientul de depreciere utilizat, spre exemplu, în cadrul metodei costului
de înlocuire net (CIN)?
Factorii in functie de care se estimeaza de evaluator coeficientul de
depreciere utilizat, in cazul met costului de inlocuire net (CIN), sunt:
- uzura economica;
- uzura functionala;
- uzura strategica;
- uzura utilajelor implicate de reglementarile de mediu.
220. Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesară
determinării ratei de actualizare?
Rata delfatata = i-f
(1+f)1
f – rata
inflatiei
221. Care este criteriul principal de clasificare a elementelor bilantului
functional – instrument complex de analiză financiară – utilizat pentru
stabilirea diagnosticului financiar?
Criteriul de clasificare a elementelor din bilantul functional este cel al
principalelor functii ale intreprinderii> de investitii, exploatare, si trezorerie –
in activ si de finantare – in pasiv.
222. Care dintre indicatorii următori poate fi folosit pentru aprecierea
circulatiei si stabilitătii personalului?
– număr de grevisti/număr total de salariati x 100;
– intrări de personal/număr mediu scriptic de personal x 100;
– număr de personal cu vechime mai mare de 5 ani/număr mediu scriptic de
personal.
– nr. de personal cu vechime mai mare de 5 ani/nr. mediu scriptic de
personal
223. Care este formula de calcul a lichiditătii restrânse – indicator calculat
pentru interpretarea bilantului contabil în cadrul diagnosticului financiar?
Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub
un an cu ajutorul elementelor celor mai lichide sub un an
L r = creante=disponibilitati/datorii sub un an
224. Care sunt documentele financiare de sinteză pe care le verifică auditorul
financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor
contabile?
Documentele financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar
sau evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea datelor contabile sunt:
Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie
de reglementarile contabile aplicabile.
225. Cărei optici îi corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu,
Valoarea substantială)?
Valorile patrimoniale functionale au la baza o optica a prevalentei
economicului asupra juridicului, respectiv valoarea intreprinderii ia in calcul
valoarea tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indiferent daca sunt sau nu in
proprietatea acesteia
Valorile patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si
statica, care nu tine seama de potentialul intreprinderii. Aceasta abordare
incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii
acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un
echivalent tangibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea
respectiva.
226. Cărei optici îi corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu,
Activul net contabil corectat)?
Valoarea patrimoniala matematica are la baza o optica potrivit careia
valoarea intreprinderii ia in calcul numai bunurile aflate in proprietate.
227. Ce reprezintă rata de actualizare a capitalurilor?
Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de
remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii,
- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER –
ului mediu al valorii comparabile la bursa.
 rata dobanzii retinute este costul mediu al imprumutului pe termen
mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala.

228. Care sunt situatiile în care, în contabilitate, se apelează la evaluări
economice ale activelor?
Situatiile in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale
activelor, sunt:
- cand activele trebuie prezentate la valori juste, de exemplu:
- la intrarea de active cu titlu gratuit, aport in natura si cu ocazia
reevaluarilor
- la intocmirea situatiilor financiare consolidate cand activele si dat se
eval la val justa cf. IFRS 3
- cu ocazia fuziunilor si divizarilor
229. Care sunt caracteristicile lichidării judiciare a întreprinderii din
punctul de vedere al evaluării?
Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea
chiar daca e neredresabila dispune de un patrimoniu, care dupa
incetarea activitatii permite detereminarea unei valorI de lichidare
specific lichidarii judiciare sau fortate.
Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape:
1. calculul activului net de lichidare;
2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare.
Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net
contabil, care este afectat de influentele pozitive sau negative al
elementelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu lichidarea
si eventualele obligatii fiscale privind lichidarea.
Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel:
Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica)
si valoarea actuala (mai mare) a tuturor elementelor corporale si
necorporale din bilantul intreprinderii (diferente favorabile) minus
diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala
(mai mica) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul
intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile cu
operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul
net de lichidare minus cota cuprinsa intre 30-50% din activul net de
lichidare.
În evaluarea unei întreprinderi care-şi va continua activitatea se va
ţine seama şi de valoarea de lichidare, care poate fi superioară celei de
exploatare, fie atunci când întreprinderea produce pierderi, fie atunci
când obiectele proprietăţii intelectuale (brevete, mărci de fabrică sau
de comerţ) au o valoare semnificativă la încetarea activităţii. Prin
urmare, în cazul în care valoarea întreprinderii calculată în stare de
funcţionare este inferioară valorii de lichidare, valoarea finală care
trebuie reţinută este valoarea de lichidare. Logica unei astfel de
evaluări este aceea conform căreia dacă vânzarea se realizează la o
valoare mai mică decât cea de lichidare, cumpărătorul va fi tentat să
lichideze întreprinderea, vânzând individual activele sale, realizând
astfel un câştig din tranzacţie.
230. Prin ce se deosebesc valorile entitătii (functionale, ale
ansamblului resurselor investite) de cele ale capitalurilor proprii
(matematice, nete)?
Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice,
nete) prin potentialul de care dispun de a genera supraprofit, respectiv
prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de
patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea
activitatii sale.
231. Care este formula de calcul a fondului de rulment – indicator de
echilibru financiar specific bilantului functional?
FR = FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active
imobiliz.
Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+
Dat. peste un an
232. Prin ce se deosebeste goodwill-ul de activele intangibile
identificabile?
Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile
identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile
financiare individuale ci numai in cele consolidate.
233. Care sunt factorii în functie de care se alege un etalon de
comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)?
Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie
reprezentativ (actiune sau afacere) sunt:
- nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca
obiect firma (100% din capitalula acesteia) , fie numai o
parte a capitalurilor
234. Cum poate fi definită evaluarea economică?
Evaluarea economica consta intr-un complex de
tehnici, procedee si metode prin care e stabileste
valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si
intreprinderilor.
235. Care dintre cele trei categorii de metode de evaluare
specific activelor (metoda capitalizării rezultatelor,
metoda costurilor, metoda comparatiei directe) se poate
aplica si fără să se dispună integral de informatii de
piată?
Metoda capitalizarii rezultatelor
236. De ce uzura scriptică a bunurilor de natura
imobilizărilor corporale nu poate fi acceptată în cazul
unei evaluări economice?

Deoarecevaloarea imobilizarilor corporale nu
coincide cu val contabila si in acest caz si uzura se
recalculeaza
237. Dacă se lucrează în unităti monetare curente, din ce
se compune rata de actualizare?
In cazul in care fluxul fianciar este exprimat in lei
curenti, rata de actualizare se compune din rata de
randament – dobanda la obligatiunile de stat
238. Care este formula de calcul a rentabilitătii
economice, ca indicator compus al rezultatelor?
Rata rentab economice = marja neta*
rotatia investitiilor, respectiv,
= rezultat
net/capitaluri proprii
239. Cum poate fi transformat un rezultat contabil
într-un cashflow?
Profit/pierdere
+ dob la datoria de la terti
- economia la impozitul aferent intrepr
datorata deductibilitatii dobanzii pt datoria
la terti
+ impozitul pe venit care poate fi
compensat
+ deprecierea/amortizarea si alte chelt
care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuielile de capital
+/- Δ NFR inclusiv a
lichiditatilor/datoriile
Flux de trezorerie
Sau
Profit din activ de exploatare (EBIT)
- Plati din impozite pe exploatare
Profit net dupa ajustari fiscale
+ Amortizare
Cash flow brut
 Δ NFR
+ Incasari din vz activelor corporale
 Cheltuieli de capital___________
Cash flow din activit curenta
+ Cash flow din alte investitii in afara celor
operationale
Cash flow disponibil pt investitori
+ Credite bancare si alte dat assimilate
contractate de intreprindere
 Ratele achitate pt rambursarea creditelor si
sumelor platite pt rascumpararea
obligatiunilor
- Dividende preferentiale achitate
Cash flow din activit financiara
240. Care este semnificatia includerii
amortizării (alături de rezultatul net
contabil, cu semnul plus) la determinarea
cashflow-ului?
Amortizarea se aduna la rezultat, pentru
ca initial cheltuiala cu amortizarea a
diminuat profitul fara a fi o iesire de
numerar.
241. Prin ce se deosebeste valoarea
estimată de evaluator de pretul care este
eventual stabilit de către cei care au cerut
efectuarea evaluării?
Stabilirea pretului presupune
negocierea, evaluatorul nu-si propune sa sa
determine pretului ci gama de valori,
respective zona in care ar putea incepe
negocierea si care ar putea probabil sa se
situeze pretul.
Valoarea unui bun se fondeaza pe
notiune ade schimb, se poate considera
astfel ca valoarea comerciala constiutie
punctul de echilibru in care vanzatorul
accepta sa vanda si cumparatorulul sa
cumpere. Valoarea depinde de unele
criterii sau factori care influenteaza dorinta
de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot
fi subiective, de natura psihologica sau
economica si obiective, prin aplicarea unor
metode de evaluare care abordeaza atat
separate cat si impreuna, latura
patrimoniala si profitabilitatea bunului,
activului sau intreprinderii in ansamblul
sau.
242. Care este formula de calcul a
capitalurilor permanente necesare
exploatării – valoare patrimonială?
Cap perman. necesare exploatarii =
activele imobilizate + NFR
243. Dati exemple de factori care
influentează mărimea orizontului de
prognoză estimat în cadrul metodelor de
randament.
Orizontul de prognoza reprezinta
perioada de timp care ii este necesara
afacerii ca sa progreseze din stadiul actual
la echilibrul competitiv complet.
În practica evaluarii, in cadrul metodelor
de actualizare a cash-flow-urilor,
previziunile se fac pe un orizont de timp
segmentat in doua perioade:
- prima, denumita orizont explicit, care
corespunde orizontului de vizibilitate al
întreprinderii
- cea de-a doua perioada, denumita orizont
neexplicit, care corespunde restului de ani
din viata intreprinderii, considerata
nedeterminata daca evaluarea se face pe
baza pricipiului continuitatii activitatii
Orizontul explicit reprezinta durata de
viata economica a investitiei. Durata
necesara atingerii acestui punct poate fi
estimata in functie de ciclul de viata
economica al produselor, durata de
functionare ramasa pentru imobilizarile
amortizabile, alti factori interni pusi in
evidenta prin intermediul analizei SWOT
realizata in cadrul diagnosticului afacerii.
În afara factorilor microeconomici,
direct legati de evolutia afacerii evaluate,
in estimarea orizontului de prognoza mai
pot sa intervina si alti factori, dintre care
amintim: factori macroeconomici
(stabilitatea economica), factori politici,
factori sectoriali (termenul de recuperare al
investitiei estimat de investitor, ciclicitatea
si marimea cererii, tehnologii sau afaceri
convergente), disponibilitatea
informatiilor, credibilitatea previziunilor.
244. Indicati tipul de valoare aferentă
activelor căreia îi corespunde definitia:
suma estimată pentru care o proprietate
(activ) ar putea fi schimbată la data
evaluării, între un cumpărător si un
vânzător hotărâti, într-o tranzactie
echilibrată, după un marketing adecvat, în
care fiecare parte actionează în cunostintă
de cauză, prudent si fără constrângeri.
Valoarea de piata
245. Precizati când este recomandabil să
fie folosită rata de evaluare „Curs
bursier/Cash-flow”.
246. Marcati cu adevărat (A) sau fals (F)
răspunsurile la următoarea afirmatie:
Situatiile financiare ale întreprinderii nu
sunt prelucrate ca atare de evaluator, fiind
necesare corectii:
a) contabilitatea nu este tinută întotdeauna
potrivit normelor si principiilor contabile
în vigoare;
b) se referă la o perioadă trecută;
c) nu reflectă neapărat valori de piată;
d) include goodwill-ul, or acesta nu este
întotdeauna calculate de evaluator.
247. Enumerati trei dintre scopurile
evaluării de active sau de afaceri.
Scopul evaluării de active sau de afaceri
• tranzacţiile comerciale
• cotările la bursă
• operaţiile cu scop patrimonial (fuziuni,
restructurări, divizări, lichidări)
• modificările de volum şi/sau de structură
ale capitalului social
• dorinţa de a cunoaşte propria valoare în
raport cu cea a întreprinderilor concurente
248. Motivati prin 3-4 argumente utilitatea
diagnosticului pentru evaluarea afacerii.
Pentru experţii care evaluează
întreprinderea, diagnosticul este etapa
premergătoare lucrării de evaluare, prin
intermediul căreia întreprinderea poate fi
foarte bine cunoscută (din punct de vedere
juridic, al obiectului ei de activitate, al
potenţialului său intern, al relaţiilor sale de
piaţă, al performanţelor economico-
financiare etc.), astfel încât să se poată
identifica elementele care vor determina
creşterea valorii întreprinderii sau,
dimpotrivă, scăderea sa. Practic, nu se
poate realiza o prognoză cu privire la
evoluţia întreprinderii fără a cunoaşte
situaţia ei prezentă, ceea ce înseamnă că
metodele de evaluare, în special cele
bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de
venituri, depind de pertinenţa muncii de
diagnostic.
In cadrul diagnosticului trebuie sa-si
gaseasca raspuns probleme cum sunt:
• Piata pe care opereaza firma si pozitia
trecuta si probabila pe aceasta piata;
• Situatia juridica a firmei si a proprietatii
evaluate;
• Potentialul uman si de management al
firmei;
• Infrastructura tehnica pentru sustinerea
activitatii de productie sau servicii;
• Rezultatele obtinute si probabile ale
intreprinderii.
In cadrul activitatii practice de evaluare
a unei firme diagnosticul trebuie sa
furnizeze informatiile necesare aprecierii
situatiei trecute si prezente, care constituie
o baza pentru estimarea elementelor si
variabilelor ”cheie” ce trebuie avute in
vedere in cazul aplicarii diferitelor metode
de evaluare.
Intrucat evaluarea intreprinderii nu
inseamna o aplicare mec anica a unor
tehnici, ci presupune o apreciere profunda
a performantelor firmei, echipa de evaluare
trebuie sa opereze cu parametri considerati
normali pentru mediul de activitate al
firmei evaluate si la momentul efectuarii
evaluarii.
Pe baza diagnosticului intreprinderii
evaluate se fundamenteaza scenariile ce
stau la baza evaluarii in abordarea pe baza
de venit.
O problema importanta in realizarea
diagnosticului o reprezinta asigurarea
informatiilor ce vor fi analizate. In acest
sens, Standardul de evaluare a afacerii
(SEV 5) insista pe necesitatea ca
evaluatorul sa verifice acuratetea si
credibilitatea surselor de informatii, iar
judecata finala a valorii (reconcilierea
valorilor obtinute) sa includa acest aspect
important prin intermediul unei analize a
gradului de credibilitate si relevanta al
tuturor informatiilor care au stat la baza
aplicarii fiecarei metode.
249. Prezentati criteriile după care se
judecă o întreprindere ca fiind în
dificultate.
Notiunea de intreprindere in
dificultate poate fi judecata in
functie de doua
criterii esentiale :
1.Criteriul juridic : intreprinderea este in
dificultate daca face obiectul unei
proceduri judiciare
2.Daca se afla in imposibilitatea platii
datoriilor curente . Aceasta dificultate
poate fi accidentala datorita neincasarii
unor clienti sau structurala , cand fondurile
sunt insuficiente pentru a continua
activitatea.
O intreprindere care se confrunta cu
dificultati prezinta urmatoarele
caracteristici :
1. Existenta unui fond de rulment negativ
sau al unui rezultat negativ;
2. Importanta credite pe termen scurt sunt
utilizate pentru finantarea datoriilor si
investitiilor;
3. Imprumuturi importante devin scadente
fara a exista posibilitatea reinnoirii lor;
4. Imposibilitatea achitarii datoriilor la
scadentele normale;
5. Imposibilitatea obtinerii unor finantari
pentru investitiile indispensabile pentru
supravietuirea intreprinderii;
6. Falimentul unor furnizori sau clienti
importanti;
7. Persiatenta unei proaste gestionari;
8. Transferul sau demisia conducatorilor.
250. Prezentati trei dintre conditiile
obtinerii valorii de piată a activelor, incluse
în definitia acesteia conform Standardelor
Internationale de Evaluare (IVS –
International Valuation Standards).
Raspuns
Valoarea de piata a activelor = suma
estimata pentru care un activ ar putea fi
schimbat, la data evaluarii, intre un
cumparator hotarat sa cumpere si un
vanzator hotarat sa vanda, intr-o tranzactie
libera (nepartinitoare), dupa un marketing
adecvat, in care fiecare parte a actionat in
cunostinta de cauza si fara constrangere
251. Prezentati teoria care stă la baza
determinării valorilor de randament ale
afacerii.

determinării valorilor patrimoniale ale
afacerii.
determinării valorilor bazate pe comparatii
de piată ale afacerii.
254. Expuneti tipurile de valori care se
determină pentru activele detinute de o
întreprindere care îsi continuă activitatea.
255. Expuneti tipurile de valori care se
determină pentru activele detinute de o
întreprindere care îsi încetează activitatea.
256. Prezentati trei dintre corectiile care se
aplică rezultatului contabil pentru a-l
transforma într-un beneficiu reproductibil,
recurrent (capacitate beneficiară).
Raspuns
1.amortismentele; 2. salariile şi cheltuieli
asimilate ; 3. legate de profit /pierderi cu
caracter excesiv ; 4. complementarităţile de
activitate intre 2 sau mai multe
intreprinderi.
257. Prezentati caracteristicile activelor
intangibile identificabile.
Raspuns
Elementele intangibile sunt, de regulă,
elementele imateriale care pot sau nu să fie
inregistrate in patrimoniul unei intreprinderi, dar
care contribuie la menţinerea şi dezvoltarea
activităţii potenţiale a intreprinderii.
Acestea pot fi :
-cheltuieli de cercetare, dezvoltare ;
- Cheltuieli de constituire ;
- Brevete, licenţe, mărci de fabrică etc. .
- Alte imobilizări necorporale ( programme de
informatică etc.)
Partea ≪ invizibilă ≫ o constituie activul
fictiv – cunoscut fiind faptul că activul
patrimonial al intreprinderii grupează toate
elementele patrimoniale avand o valoare
economică pentru intreprindere.
Din elementele ce nu pot fi inregistrate in
patrimoniul intreprinderii :
- reputaţie ;superioritatea produselor
;amplasamentul ;clientela ;competenţa tehnică,
comercială, managerială.
258. Exemplificati trei principii ale evaluării
specifice sau aplicabile metodelor de randament.
Raspuns

259. Prezentati diferentele dintre actualizare si
capitalizare – în întelesul lor pentru evaluare.
Raspuns
Rata de actualizare = rata rentabilitatii ceruta
de un investitor ca sa-si mentina capitalul sau sa-
l plaseze intr-o intreprindere.
Actualizarea permite compararea, la data
evaluarii, a fluxurilor de venit care vor fi
generate in viitor.
VN = V0 x (1+k)n, unde (1+k)n
este factorul de actualizare.
Actualizarea =calcularea valorii prezente a une
i sume viitoare (care reflecta o plata sau o incasar
e).
Capitalizarea poate fi definita ca procesul prin
care unui influx de venit i se atribuie o valoare de
capital; reprezinta suma care ar trebui investita azi
pentru a produce in viitor un anumit influx de
venit. Determinarea valorii unui capital in functie
de venitul pe care il produce
260. Enumerati câteva rate de rentabilitate ale
pietei care pot fi alese ca si rată neutră –
componentă a ratei de actualizare.
Raspuns
Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata
de capitalizare, de fructificare, actualizare a
veniturilor si este reprezentat de:
b) nr. de unitati ,,an” - actualizarea unei serii
de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n” in
care Y reprezinta un nr. de unitati an,
an =
c)rata de plasament aferenta PER se
detremina ca raport intre 1/PER si
semnifica durata
de recuparare a investitiei V= CBxPER
dividend platit+profit nerepartiza

261. Prezentati caracteristicile afacerilor
redresabile.
262. Prezentati caracteristicile generale ale unui
cash-flow.
263. Expuneti elementele de compunere ale
costului de înlocuire net – valoare sau procedură
de evaluare a activelor.
264. Prezentati componentele ratei de actualizare
atunci când e înteleasă ca si rată de rentabilitate a
investitiilor alternative.
265. Enumerati patru elemente intangibile care
pot fi evaluate distinct.
266. Marcati afirmatia corectă în privinta
verificărilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului juridic:
– contractele de muncă individuale si colective;
– relatiile cu furnizorii traditionali;
– controlul productiei ca si existentă si organizare.
diagnosticului comercial:
– ritmicitatea aprovizionărilor;
– oferta întreprinderii comparativ cu sectorul ei de
activitate;
– productivitatea muncii.
diagnosticului tehnic:
– principalele surse de venit ale întreprinderii ca
evolutie trecută si viitoare;
– organizarea generală a productiei;
– existenta unui regulament de organizare si
functionare.
diagnosticului resursei umane:
– respectarea principiului de protejare a
patrimoniului;
– starea căilor de acces si a utilitătilor pentru
productie;
– atributiile, competentele si instructiunile emise
de cadrele de conducere.
diagnosticului financiar:
– nivelul activitătii si al rezultatului;
– echilibrul financiar;
– gradul de utilizare a capacitătii de productie.
271. Dati exemple de valori patrimoniale
clasificate, după criteriul resurselor investite în
afacere, în categoria valorii capitalurilor proprii
(valori matematice, nete).
272. Dati exemple de valori patrimoniale
clasificate, după criteriul resurselor investite în
afacere, în categoria valorii ansamblului
resurselor investite (valori ale entitătii, valori
functionale).
273. Prezentati formula de calcul a PER (Price
Earnings Ratio), indicator bursier si coeficient
multiplicator în cadrul metodelor de randament.
Semnificatia PER Price Earnings Ratio este:
- indicator bursier reprez raportul dintre cursul
bursier (C) si profitul net pe actiune (PNA)
PER =C/PNA
sau,
PER = Capitalizarea bursiera/profit net total
PER ca indicator bursier prezinta anumite valori
standard in functie de tipul de activitate si nivelul
de risc al intreprinderii.
- coeficient multiplicator
Pe baza unui PER de referinta, cunoscand profitul
previzionat se poate estima valoarea intreprinderii
V = PER x profit net din anul t
(capacitatea beneficiara)
V = PERxprofitxcoef de riscxcoef de lichiditate
274. Prezentati formula de calcul a costului de
înlocuire net – procedură de evaluare sau valoare
atribuită activelor atunci când se determină
Activul net contabil corectat sau valori juste
destinate înregistrărilor contabile.
275. Redati formula de calcul a indicatorului
„Viteza de rotatie a creantelor clienti” exprimat în
zile de cifră de afaceri – utilizată pentru stabilirea
diagnosticului financiar.
„Viteza de rotatie a datoriilor furnizori” exprimat
în zile de cifră de afaceri – utilizată pentru
stabilirea diagnosticului financiar.
„Viteza de rotatie a stocurilor” exprimat în zile de
cifră de afaceri – utilizată pentru stabilirea
diagnosticului financiar.
278. Precizati prin ce se caracterizează pozitia de
consultant a evaluatorului.
279. Indicati formula de calcul a trezoreriei nete –
indicator de
echilibru financiar, specific bilantului functional.
280. Marcati afirmatiile care se potrivesc evaluării
administrative (reevaluările obligatorii din anii
1990, 1992 si 1994):
– uzura luată în calcule este cea scriptică (din
contabilitate) si nu reală (tehnică);
– metoda de stabilire a valorii administrative este
unică (indicială);
– indicii aplicati au tinut seama de inflatie, de curs
valutar si de alti factori de natură economică.
281. Prezentati formula de calcul a valorii
lichidative, un activ net determinat în cazul
lichidării benevole (progresive, nejudiciare) a
întreprinderii.
282. Dati exemple privind corectiile care pot fi
aplicate activelor curente în vederea determinării
Activului net contabil corectat.
283. Indicati câteva corectii aplicate rezultatului
contabil pentru a-l transforma în capacitate
beneficiară (metode de randament).
Raspuns
1. amortismentele; 2. salariile şi cheltuieli
asimilate ; 3. legate de profit /pierderi cu caracter
excesiv ; 4. complementarităţile de activitate intre
doua sau mai multe intreprinderi.
284. Prezentati semnificatia superprofitului –
punct de plecare în dimensionarea goodwill-ului.
Superprofitul reprezinta profitul suplimentar
asigurat de o intreprindere pentru capitalurile
investite in activele sale fata de un plasament, de
o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
Sau
Superprofitul este diferenta dintre capacitatea
beneficiara a intreprinderii (profitul intreprinderii)
si profitul care ar fi generat de investirea pe piata
financiara a unui capital echivalent cu valoarea
ANC.
Goodwill-ul este diferenţa dintre preţul plătit
de cumpărător şi activul net contabil corijat
GWcontabil= preţ de achiziţie –ANC
Superprofitul va exista daca rentabilitatea
generata de intreprindere este superioara celei
care s-ar obţine plasand pe piata un capital
echivalent cu activul net corijat (ANC)
Sp= CB-ANC x i Sp=superprofit
CB=capacitate beneficiara
ANC=activul net corijat
i = rata de capitalizare
Capitalizand pe cativa ani(n) acest superprofit, se
obţine valoarea goodwill-ului
GW = n x (CB-ANC x i)
285. Prezentati semnificatia badwill-ului aferent
unei întreprinderi.
286. Dati câteva exemple privind cauzele intrării
unei întreprinderi în stare de dificultate.
287. Indicati formula de calcul a profitabilitătii
economice, ca indicator specific diagnosticului
financiar.
288. Prezentati formula de calcul a valorii
substantiale brute – valoare patrimonială a
întreprinderii.
VB = VM + NC – EV,
VM = valoarea bunurilor materiale;
NC = active date in locaţie
EV = active nenecesare, uzate
Valoarea substanţială brută se referă la activitatea
de bază şi se foloseşte la metodele de randament.
Valoarea substanţială brută (VSB) reprezintă
totalitatea mijloacelor corporale ale intreprinderii
angajate şi organizate pentru a realiza obiectul său
de activitate, fără a ţine cont de modul de
finanţare a acestora.
Evaluarea se face in 2 etape :
- evaluarea elemenetelor corporale
- evaluarea elementelor necorporale.
diagnosticului comercial:
– actiunile juridice în curs pentru litigii cu
caracter comercial;
– actele de proprietate asupra bunurilor
întreprinderii;
– actele de închiriere asupra bunurilor utilizate de
întreprindere.
diagnosticului resursei umane:
– dacă au depus garantiile legale;
– dacă au studii superioare de specialitate;
– dacă sunt si actionari ai societătii analizate;
– dacă au un stil de conducere descentralizat sau
centralizat.

Evaluare Grile Ok

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Evaluare Grile Ok

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluare Grile Ok

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

This is the html version of the file https://adipopas.files.wordpress.com/2013/11/temacategoriaiv-evaluare.docx.

Google automatically generates html versions of documents as we crawl the web.

Categoria – IV – Evaluarea întreprinderilor

S-ar putea să vă placă și