Dascalu Cristian Nicusor

XII E

Epoca lui Nicolae Ceaușescu

Epoca de Aur este numele pe care propaganda oficială a vremii l-a
atribuit perioadei istorice în care la conducerea Republicii Socialiste România s-
a aflat dictatorul Nicolae Ceaușescu, între anii 1965-1989.

Expresia Epoca de Aur a apărut și a fost folosită în anii '80, interval

marcat în special de cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu și al familiei
acestuia. De altfel, un alt termen utilizat de instituțiile și presa oficială pentru a
desemna această perioadă era Epoca Nicolae Ceaușescu.

Aspecte pozitive:

- Pe vremea comunismului, locurile de muncă erau asigurate pentru toată lumea,

în funcţie de pregătirea fiecăruia. Au existat cazuri când oameni fără serviciu au
fost luaţi de pe stradă şi angajaţi în câmpul muncii. Aşadar, nu era şomaj.

- Ceauşescu nu exista problema locuinţelor pentru populaţie. Se construia într- un

ritm susţinut, iar din moment ce erai angajat, oportunitatea obţinerii unei
locuinţe era aproape garantată. Garsonieră pentru o persoană, apartament cu
două camere pentru tinerii căsătoriţi, care – ulterior – pe măsura măririi
numărului de membri ai familiei, se putea transforma într-un apartament cu 3
camere.

- Aproape toate obiectivele majore ale industriei şi infrastructurii României s-au

realizat pe vremea aceea: Transfăgărăşanul, tunelul de la Bumbeşti-Livezeni,
autostrada Bucureşti- Piteşti, metroul bucureştean ,Canalul Dunăre – Marea
Neagră, sistemul hidroenergetic, centrala atomoelectrică de la Cernavodă, marile
combinate siderurgice, sisteme de irigaţii, şantiere navale, reţeaua electrică,
reţeaua feroviară etc.
Aspecte negative:

- Lipsa libertăţii de exprimare, de asociere, de manifestare a fost una dintre

principalele caracteristici ale sistemului ceauşist.
- Lipsa alimentelor de bază şi raţionalizarea lor au fost doar două din consecinţele
dorinţei lui Ceauşescu de a plăti datoria externă a ţării, cifrată la 10 miliarde de
dolari. Pe de altă parte, magazinele goale şi cozile nesfârşite la cele câteva
produse care, în anii 80, se mai dădeau pe cartelă au dus la amplificarea formelor
de “descurcăreală”, inclusiv de furt din aşa-numitul avut obştesc.

- Întreruperile repetate ale alimentării locuinţelor cu energie electrică şi lipsa

căldurii din case, pe timpul iernii. Consumul de energie pentru populaţie a scăzut
forţat cu 20% în 1979 şi 1982, apoi cu 50% în 1983, iar în 1985 cu încă 50% faţă de
anii precedenţi. Curentul electric era întrerupt cel puţin două ore pe zi, apa caldă
era şi ea raţionalizată, ca şi căldura, în lunile friguroase.

- Interzicerea circulaţiei libere a individului. Dacă până la începutul anilor 80 se

mai putea ieşi din ţară în scopuri turistice, mai ales în statele membre ale Pactului
de la Varşovia, după 1983 graniţele s-au închis pentru toţi românii, cu excepţia
celor angrenaţi în serviciile de securitate.