Universitatea “Dunarea de Jos” Galați

Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice

Master: Administrație publică și integrare europeană

PROIECT DE CERCETARE
Servicii sociale eficiente pentru persoanele
defavorizate ale municipiului Galați

Masterand: Ciobanu (Neculai) Mădălina

 I. Introducere. Punctarea problematicii studului

Serviciile sociale au drept scop sprijinirea persoanelor vulnerabile pentru depăşirea

situaţiilor de dificultate, prevenirea şi combaterea riscului de excluziune socială, creşterea
calităţii vieţii şi promovarea incluziunii sociale a acestora.
Serviciile sociale acoperă o gamă largă şi diversă de servicii care sunt accesibile tuturor
cetăţenilor, pe bază necontributivă. Serviciile sociale constituie un răspuns adaptat la diferitele
nevoi sociale sau situaţii de vulnerabilitate. Ele contribuie la îmbunătăţirea propriilor
capacităţi de integrare socială şi participare în societate ale indivizilor.
Serviciile sociale sunt acordate atunci când bunăstarea individuală sau calitatea vieţii
cetăţenilor este afectată sau se află în situaţie de risc major.
Serviciile sociale, alături de beneficiile (prestaţiile) sociale, precum şi de alte sisteme
(opţionale) de securitate socială, intervin pentru o a permite tuturor persoanelor din
comunitate să beneficieze de o viaţă demnă, cu condiţii de trai decente. Ele facilitează accesul
tuturor la activităţi şi domenii ale vieţii cotidiene (educaţie, muncă, servicii de sănătate, timp
liber, alte resurse ale comunităţii) şi contribuie şi la soluţionarea unor probleme potenţial
generatoare de excluziune socială.
Tema cercetării: Servicii sociale eficiente pentru persoanele defavorizate ale
municipiului Galați.
Problema de cercetare: Eficiența serviciilor sociale poate fi îmbunătățită cu ajutorul
identificării nevoilor beneficiarilor?
Motivația de a cerceta această temă are în vedere mai multe aspecte.
În primul rând, cercetarea are ca obiect de studiu un domeniu care este în continuă
evoluție datorită schimbărilor demografice, drept pentru care instituțiile statului trebuie să țină
pasul cu nevoile cetățenilor.
În al doilea rând, prin cercetare se pot evidenția caracteristici care trebuie avute în vedere
de către autorități atunci când iau decizii cu privire la acest aspect, al serviciilor sociale.
În al treilea rând, este inportant să se cunoască problemele punctual, direct de la
beneficiarii acestor servicii, acesta reprezentând cel mai eficient mod de a atrage atenția
asupra problemelor care există în sistemul serviciilor sociale.

2
 II. Obiectivele proiectului de cercetare

 Identificarea principalelor probleme cu care se confruntă sistemul de asistență socială

din perspectiva cetățenilor municipiului Galați;
 Identificarea nevoilor de asistență socială în rândul categoriilor de beneficiari, dar și
la nivelul cetățenilor care nu se află în postura de beneficiari;
 Percepţia asupra serviciilor furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială a
Municipiului Galați și a calității acestora în momentul prezent;
 Gradul de cunoaștere al serviciilor sociale oferite și al instituțiilor abilitate la nivelul
municipiului;
 Gradul de satisfacție cu serviciile de asistență socială oferite de Direcția Generală de
Asistență Socială a Municipiului Galați

III. Definirea și operaționalizarea conceptelor

Persoane defavorizate: persoane cu dizabilități, persoane vârsnice, victive ale violnței în

familie, copii aflați în dificultate, persoane de etnie rromă, tinerii care au părăsit sistemul de
protecție a copilului, refugiați.

Persoanele cu dizabilități sunt acele persoane cărora, datorită unor afecțiuni fizice, mentale
sau senzoriale, le lipsesc abilitățile de a desfăsura în mod normal activități cotidiene,
necesitând măsuri de protecție în sprijinul recuperării, integrării și incluziunii sociale.
(Conform Legii nr.448/ 2006 din 06.12.2006, art.2. alin. 1)

Persoanele vârstnice sunt acele persoane care au împlinit vârsta de pensionare stabilită prin
lege (63 ani femei și 65 ani bărbați). Pentru a putea beneficia de serviciile de asistență socială
persoanele vârstnice trebuie să se afle într-una din următoarele situații: nu are familie sau nu
se află în întreținerea unei sau unor persoane obligate de aceasta, potrivit dispozițiilor legale
în vigoare; nu are locuință și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza
resurselor proprii; nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru
asigurarea îngrijirii necesare; nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată;
se află în imposibilitatatea de a-și asigura nevoile sociomedicale, datorită bolii ori stării fizice
sau psihice.(Conform Legii nr.17/2000 din 06.03. 2000, art. 1 alin. 4)

Violența în familie reprezintă orice acțiune fizică sau verbală săvârșită cu intenție de către un
membru al familiei împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă o suferință
fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material. Constituie, deasemenea, violență în familie
împiedicarea femeii de a-și exercita derepturile și libertățile fundamentale.

3
Prin copii aflați în dificultate înțelegem în cadrul acestei cercetări următoarele categorii:
copiii din familiile fără venituri/ aflate în sărăcie, unde părinții sunt beneficiari ai serviciilor
de asistență socială, copii victime ale violenței în familie, copii abandonați de părinți ori în
spital ori într-un centru de plasament.

Persoanele de etnie rromă sunt persoanele care se declară ca făcând parte din cadrul acestei
etnii (prin legături familiale, culutură, limbă etc.).

In principal, prin tinerii care au părăsit sistemul de protecție a copilului se face referire la
tinerii cu vârsta între 18 și 25 ani care provin din centrele de plasament și centrele de primire
a copilului. Aceștia beneficiază de diferite programe care au ca scop integrarea lor în
societate.

Persoana refugiată este persoana care s-a retras într-o altă țară/ stat, spre a găsi sprijin sau
ocrotire în fața unei primejdii, a unei neplăceri etc. Un tip aparte de refugiat, îl reprezintă
refugiatul politic, care este persoana care cere azil politic.

Dimensiuni Indicatori

Eficiența serviciilor sociale - Organizarea serviciilor

- Tipuri de servicii sociale oferite
- Pregătirea funcționarilor
- Calitatea serviciilor oferite

IV. Semnificația studiului

Interesul pentru studiul serviciilor sociale a apărut deoarece existența persoanelor

defavorizate este o realitate cu care ne confruntăm. Această problemă trebuie studiată pentru a
întelege modul în care problemele îi afectează pe cei defavorizați și pentru a găsi soluții
pentru ca serviciile sociale să le ofere sprijinul de care au nevoie.
Această tema este una de interes pentru realizarea unei cercetări științifice întrucât
datele obținute pot fi folosite pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor de asistență socială cât și
pentru a observa o evoluție a nevoilor cetățenilor odata cu schimbările demografice apărute.

V. Întrebări de cercetare

Principalele intrebări de cercetare sut direct corelate cu obiectivele cercetarii:

1.Care este nivelul de satisfacție al cetățenilor în ceea ce privește domeniul serviciilor

sociale?

4
 2.Ce schimbări ar putea să apară în cadrul serviciilor sociale în funcție de nevoile
cetățenilor?

Din cele doua întrebări decurg mai multe întrebări de cercetare secundare:

-Au beneficiat direct de serviciile asistentei sociale?

-Pentru ce tipuri de probleme apelează cetățenii la serviciile sociale?

-Le-au fost rezolvate probleme în urma sesizării organelor abilitate?

-Care sunt motivele pentru care s-au adresat serviciilor sociale?

-Sunt multumiti de modul în care au fost ajutati?

VI. Ipoteze de cercetare

Cu cât serviciile de asistență socială sunt mai de calitate, cu atât problemele

beneficiarilor sunt rezolvate mai ușor.

 Cu cât beneficirii cunosc mai bine instituțiile de asistență socială cu atât acestia
pot apela pentru a li se pune le dispoziție soluții pentru problemele lor.
 Calitatea serviciilor sociale poate fi îmbunătățită prin studierea nevoilor
beneficiarilor.

V. Literatura de specialitate

În literatura de specialitate, unii autori asociază dependenţa cu vulnerabilitatea socială.

Pornind de la definiţia lui R.Barker (1995:97) în care dependenţa este „starea unei persoane
care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existenţa sau suport” şi definiţiile lui Bourgeois
şi Nizet (1995) care văd „dependenţa în relaţie cu puterea”, se conturează ideea că orice
individ are o serie de nevoi care trebuie satisfăcute prin intermediul unor resurse. Aceste
resurse devin, în percepţia indivizilor, mijloace pentru satisfacerea nevoilor care, la rândul lor
devin scopuri.

Mălina Voicu, în Dicţionarul de sărăcie descrie dependenţa socială din perspectiva mai
multor autori. A. Memmi (1984) defineşte dependenţa ca fiind „relaţia dintre un individ şi un
obiect, fiinţă umană, grup de persoane sau instituţie, relaţie reală sau imaginară, care implică
o obligaţie mai mult sau mai puţin acceptată din partea acestora din urmă şi care este legată de
satisfacerea nevoilor persoanei.

5
 Un alt autor care a făcut studii asupra dependenţei este B. Day (1992), care defineşte
dependenţa ca „fapt al vieţii sociale sau personale experimentat de orice persoană în anumite
momente ale vieţii, care este însă experimentat pentru perioade mai lungi de timp sau chiar
pentru toată viaţa de anumite persoane”.
Desigur că au apărut critici asupra teoriilor dependenţei sociale, liberalii şi
conservatorii arătându-şi îngrijorarea faţă de faptul că beneficiile sociale oferite săracilor
produc efecte asupra motivaţiei şi comportamentului, stimulând nemunca şi scăderea
capacităţii de muncă, prin deprofesionalizare. Alţi critici adaugă acestor avertismente,
pasivitatea beneficiarilor şi pericolul apariţiei unei „culturi a dependenţei”

VI. Metodologia cercetarii. Instrumentul de cercetare

Ceea ce mi se pare important în cercetarea pe care o realizez este colectarea de

informații cât mai precise, chiar dacă de la un număr restrâns , beneficiari ai serviciilor sociale
dar și persoane care nu beneficiază de aceste servicii.
Astfel, am ales să folosesc ca metodă de cercetare interviul semistructurat, cu
permiterea maleabilității cercetătorului în teren.
Interviul este o metodă indirectă, în care nu avem acces la fenomenul studiat și
încercăm să obținem datele necesare întrebând persoanele care au anumite cunoștințe despre
fenomenul care ne interesează.
De asemenea, interviul este o metodă de cercetare calitativă, cu un număr mic de
cazuri încercând să obținem cât mai multe informații. Interviul permite să mergem în
adâncime pentru a afla cât mai multe lucruri despre fiecare subiect, surprinzând atat elemente
specifice fiecărui caz cât și elemente comune tuturor.

VII. Rezultate așteptate

Rezultatele asteptate reprezintă îndeplinirea obiectivelor și oferirea răspunsurilor la
întrebările de cercetare. Nu în ultimul rând mă astept să aduc în prim plan utilitatea cercetării
din știintele sociale pentru probleme sociale concrete, astfel încat să fie pentru ca publicul larg
să conștientizeze necesitatea colaborării cu aceștia în asemenea circumstante.
De asemenea, astept ca instituțiile abilitate să ia măsuri în vederea îmbunătățirii
serviciilor sociale.

6
 VIII. Concluzii

Sistemul serviciilor sociale, la nivelul țării noastre, necesită o revizuire la nivel

legislativ, adaptată nevoilor oamenilor.

De-a lungul timpului, ca rezultat al evoluției demografice, serviciile sociale nu mai

acoperă toata paleta de nevoi ale beneficiarilor. Acest lucru necesită o revizuire a schimbărilor
apărute şi bineînțeles alinierea serviciilor sociale la aceste schimbări.

Aşadar, una din metodele prin care serviciile sociale s-ar putea eficientiza este
studierea în amănunt a nevoilor cetățenilor, iar acest lucru de poate realiza cel mai bine prin
intermediul unei cercetări sociologice.

7
 BIBLIOGRAFIE

 Sorin Dan Șandor, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, Curs.

 Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologică,Curs.
 Nina Mihaela Mihalache, Politice reparatorii și dependența de beneficii sociale,
Revista Jurnal of social economy.
 http://www.serviciisociale.info/servicii-sociale/
 http://www.dexonline.ro//