2020 Seminar 4 BCE PDF

Seminar 4 BCE 2020
Traiectoria sistemelor dinamice

reprezentate prin ecuații diferențiale, de
ordin unu, cu coeficienți constanți,
neomogene
1.Trecerea de la forma discretă la forma
continuă a mdelelor dinamice
Considerăm sistemul dinamic discret
yt = yt − yt −1 = g ( yt −1 )
Pentru a trece la forma continua,
aproximăm:
yt  y (t ) → y (t ) = g ( y(t ))
Considerăm modelul dinamic continuu
 (t ) = ay (t ) + b
y
În ecuația de mai sus, y (t ) este
variabilă de stare, b este funcție, în

1
Ana Andrei, Seminar 4 BCE, 2020
cazul nostru este constantă, de
control/comandă/decizie.
Întrucât teoria ecuațiilor cu diferențe a
fost dezvoltată din teoria ecuațiilor
diferențiale, rezolvarea parcurge aceleași
etape:
1. Scriem ecuația omogenă :
y (t ) = ay (t )
2. Facem ipoteza că soluția este de forma
y (t ) = e t
Punem condiția ca această soluție să verifice
ecuația omogenă:
e t = ae t   = a este ecuația
caracteristică,
3. Soluţia generală a ecuaţiei omogene este
de forma y (t ) = Ae , unde este A

G at
este o constantă, iar a este soluția ecuației

caracteristice.
2
4. Soluția particulară se determină prin mai
multe metode: metoda variației
constantelor, metoda factorului integrant,
metoda coeficienților nedeterminați.
Utilizăm metoda coeficienților
nedeterminați: facem ipoteza că soluția
particulară este de forma termenului liber:
y P (t ) = D = cons tan t
Unde D este constantă nedeterminată. Punem
P
condiția ca y (t ) să verifice ecuația
neomogenă:
0 = aD + b
b
y (t ) = D = −
P
a
5. Soluția ecuației neomogene este suma între
soluția generală a ecuației omogene și
soluția particulară:
3
b
y (t ) = y (t ) + y (t ) = Ae −
G P at
a
6. Determinarea constantei A:
b b
t = 0 → y (0) = y0 dat → y0 = A − → A = y0 +
a a
Traiectoria:
b at b
y (t ) = ( y0 + )e −
a a este traiectoria sistemului
dinamic.
Ca și la modelele discrete, traiectoria se descompune
în două component: 1. componenta proprie sau
inerțială, care relevă mișcarea sistemului prin
resurse proprii, cu un ritm a determinat de patternul
de evoluție al sistemului;
1. Componenta de dirijare/control.comandă, care
reflectă intervenția decidentului în mișcarea
sistemului.
Capitalizarea continuă
4
C (t ) = rC (t )
1. C dat
0
Prin aplicarea algoritmului de mai sus, obținem

soluția:
C (t ) = C0 e rt
Dobânda la momentul t:
D(t ) = C (t ) − C 0 = C 0 e rt − C 0 = C 0 (e rt − 1)
Menționăm că r, are aceeași semnificație, da
rata dobânzii, în acest caz, cu capitalizare
continuă.
Aplicație numerică:
C 0 = 1000
r = 0,05
t  0,100
a. Scrieți modelul dinamic continuu

pe datele considerate,
5
b. Deduceți traiectoria analitică a
capitalului și a dobânzii;
c. Calculați, cu ajutorul EXCEL;
șirurile de valori ale capitalului și ale
dobânzii pe perioada considerată și
reprezentați grafic.
d. Calculați punctul fix și stabiliți natura
acestuia.
Indicație: C (t ) = 0 este condiția de
f (C ((t )) = rC (t )
f (C ((t )) = 0 → C  = 0
staționaritate, atunci
f (C ((t )) = r  0
Punctul fix este repelor și sistemul
este instabil.
Același rezultat avem cu criteriul
rădăcinii ecuației caracteristice,
 = r  0 , deci, sistemul este instabil.
Temă:
6
C0 = 2000
r = 0,03
t  0,100
Rezolvați cerințele de la aplicația numerică

precedentă.
Modelul:
C (t ) = 0,03C (t )
C (0) = 2000
Traiectoria:
C (t ) = 2000e0,03t
D(t ) = C (t ) − 2000 = 2000(e0,03t − 1)
7
8
Punct fix:
C (t ) = 0 → 0,03C (t ) = 0 → C  = 0
Întrucât lim C (t ) = lim (2000e0,03t ) = 

t → t →
Punctul fix este repelor și sistemul este

instabil.
Temă:
C0 = 2500
r = 0,045
t  0,100
Aceleași cerințe de mai sus.

Temă:
9
Considerăm problema de capitalizare în
cazul în care banca aplică commision
continuu de 0,0001.
C0 = 2000
r = 0,03
t  0,100
Modelul:
C (t ) = 0,03C (t ) + 0,0001
C (0) = 2000
Modelul în acest caz este o ecuație

diferențială neomogenă:
Soluția ecuației omogene este identică:
C G (t ) = Ae0,03t
Soluția particulară, de forma termenului
liber este:
C P (t ) = D
Unde D este constantă nedeterminată.
10
Punem condiția să verifice ecuația
neomogenă:
0,0001
0 = 0,03D + 0,0001 → D = = 0,003(3)
0,03
Soluția este suma între soluția ecuației

omogene și soluția particulară:
C (t ) = C G (t ) + C P (t )
C (t ) = Ae0,03t + 0,0033
Determinarea constantei A, cu ajutorul

condițiilor inițiale:
t = 0 → C (0) = A + 0,0033 → 2000 = A + 0,0033 → A = 1999,9967
Traiectoria este capitalului și a dobânzii este:

C (t ) = 1999,9967e 0,03t + 0,0033
D(t ) = C (t ) − 2000
Punctul fix:
0,0001
C (t ) = 0 → 0,03C (t ) + 0,0001 = 0 → C  = = 0,0033
0,03
11
C  = 0,0033
este, de asemenea, un punct fix
repelor, instabil, întrucât:
lim C(t ) = lim (1999,9967e0,03t + 0,0033) = 
t → t →
Temă:
C0 = 2500
r = 0,045
t  0,100
Comision: 0,01.
Aceleași cerințe ca și ale problemelor
precedente.
2. Modelul Malthus
p (t ) = kp(t )
p0 dat
Soluția este:
p (t ) = p0e kt
12
p0 = 100
k = 0,003
t  0,20
a. Scrieți modelul dinamic continuu
b. Deduceți traiectoria analitică a
populației;
c. Calculați, cu ajutorul EXCEL; șirurile de
valori ale populației pe perioada
considerată și reprezentați grafic;
d. Determinați punctul fix și stabiliți natura
acestuia.
Temă:
p0 = 150
k = 0,002
t  0,20
Răspundeți acelorași cerințe de la
problema precedentă.
13
3. Modelul Harrod-Domar:
s
Y (t ) = Y (t )

Y0 dat
Soluția, prin aplicarea algoritmului de
mai sus:
st
Y (t ) = Y0e 
s = 0,3; = 0,25; Y0 = 500, t  0,20
Cerințe:
e. Scrieți modelul dinamic continuu
f. Deduceți traiectoria analitică a venitului;
g. Calculați, cu ajutorul EXCEL; șirurile de
valori ale venitului pe perioada
considerată și reprezentați grafic;
h. Determinați punctul fix și stabiliți
natura acestuia.
14
Temă:
s = 0,35; = 0,25; Y0 = 1500, t  0,20
Răspundeți acelorași cerințe.
2. Modelul pradă-prădător(LOTKA-VOLTERA)
Este un sistem de două ecuații diferențiale

ordinare, neliniar, utilizat frecvent pentru
descrierea dinamicii sistemelor biologice, în
care două specii interacționează, una ca
pradă, cealaltă ca prădător.
Alfred James Lotka (Martie 2, 1880 –
Decembrie 5, 1949), polonez, emigrat în
SUA. A urmat cursurile de fizică- chimie la
Universitatea Birmingham, Anglia.
15
A publicat lucrări în domeniul chimiei,
fizicii, epidemiologiei ,biologiei,
demografiei, asigurărilor.
Vito Volterra (Mai 3, 1860 – Octombrie 11,

1940), Italian, Facultatea de Matematică a
Universității din Pisa. A studiat modelul
matematic al evoluției populației de delfini
în Marea Adriatică.
Analiza punctelor fixe
Competiție existențială între lupi și oi.
În studiul sistemelor neliniare este esențială

analiza punctelor fixe, întrucât absența punctelor
fixe stabile poate genera comportament haotic.
16
Ecuațiile de evoluție ale celor două specii în
competiție este data de sistemul de ecuații
diferențiale neliniar:
S (t ) = S (t ) − S 2 (t ) − W (t ) S (t )
W (t ) = −W (t ) − kW 2 (t ) + S (t )W (t )
Unde cu W(t) am notat populația de lupi, iar cu

S(t) am notat populația de oi.
 ,  ,  ,  , k ,   0 sunt parametri determinați

statistic și depind de populațiile aflate în competiție.
Considerăm cazul particular în competiția între

lupi și oi:
 = 4,  = 1,  = 1,  = −1, k = −0,5,  = −0,5
S (t ) = (4 − S (t ) − W (t )) S (t )
W (t ) = (1 + 0,5S (t ) − 0,5W (t )) W (t )
17
Calculul punctelor fixe este important, întrucât
punctele fixe instabile pot determina comportament
haotic, adică pot face ca traiectoria să se bifurce.
Calculăm punctele fixe
Punem condiția de staționaritate pentru calculul

punctelor fixe.
Condiția de staționaritate este:
S (t ) = 0
W (t ) = 0
Există 4 puncte fixe:
S (t ) = 0, (( 4 − S (t ) − W (t ))  0
1. W (t ) = 0, ((1 + 0,5S (t ) − 0,5W (t ))  0
W =0
2. (4 − S (t ) − W (t )) = 0, S =4
18
S =0
3. (1 − 0,5S (t ) − 0,5W (t )) = 0, W =2
(4 − S (t ) − W (t )) = 0, S =1
4. (1 + 0,5S (t ) − 0,5W (t )) = 0, W = 3
Natura punctelor fixe

Pentru a determina natura punctelor fixe,
calculăm matricea Jacobi în fiecare dintre
punctele fixe, apoi determinăm spectrul
fiecărei matrici.
Tipul de punct fix va fi determinat de spectrul
matricii Jacobi în fiecare dintre punctele fixe.
Matricea Jacobi
Notăm membrul drept al ecuației de evoluție a oilor

și respectiv a lupilor ca:
19
f1 ( S ,W ) = 4S (t ) − S 2 (t ) − W (t ) S (t )
f 2 ( S ,W ) = W (t ) + 0,5S (t )W (t ) − 0,5W 2 (t )
Matricea JACOBI, este matricea derivatelor parțiale
de ordin unu:
 f1 f1 
 
J =
S W  =  4 − 2 S (t ) − W (t ) − S (t ) 

 f 2 f 2   0,5W (t ) 1 + 0,5S (t ) − W (t ) 
 
 S W 
Matricea Jacobi calculată în cele 4 puncte staționare

va fi:
 4 0  − 4 − 4
J (0,0) = 
1
; J (4,0) = 
2
;
0 1   0 3 
2 0   −1 −1 
J (0,2) = 
3
; J (1,3) = 
4
.
1 − 1 1,5 − 1,5 
Calculăm spectrul (mulțimea valorilor proprii) al

celor 4 matrici:
Punctul fix (0,0) :

20
4− 0
J (0,0) −  = = 0 → (4 −  )(1 −  ) = 0 →
0 1− 
SpJ 1 (0,0) = 4,1, 1, 2  0
Index: numărul de valori proprii pozitive sau cu

partea reală pozitivă (valori proprii instabile).
Întrucât valorile proprii sunt positive,
PF (0,0) este de tip repelor/sursă de index 2:
În cazul în care valorile proprii sunt positive sau au

partea reală pozitivă, traiectoria este instabilă.
Observăm că, din orice punct, traiectoria este
respinsă și se depărtează. Aceasta se va bifurca și
comportamentul va devein haotic.
21
Punctul fix (4,0) :
−4− −4
j (4,0) −  = = 0  (−4 −  )(3 −  ) = 0 →
0 3−
SpJ 2 (4,0) = − 4,3, 1  0, 2  0
Punctul fix (4,0) este de tip punct șa de index 1.
Pentru ca traiectoria sistemului să fie instabilă,

este sufficient ca numai una dintre valorile proprii să
fie instabilă (să aibe partea reală pozitivă).
Punct șa: punct fix cu valori proprii atât

pozitive, cât și negative.
Pentru o specie trsiectoria se va apropia, pentru

altă specie, traiectoria se va depărta de PF.
22
Punctul fix (0,2) :
2− 0
j (0,2) −  = = 0 → (2 −  )( −1 −  ) = 0 →
1 −1 − 
( SpJ 3 (0,2) = 2,−1, 1  0, 2  0
Punctul fix (0,2) Punct șa de index 1.
Punctul fix (1,3)

−1−  −1
J (1,3) −  = = 0 → (−1 −  )( −1,5 −  ) − 1,5 = 0 →
1,5 − 1,5 − 
 
SpJ 4 (1,3) = − 1,25  i 1,4375 , Re 1  0, Re 2  0
Punctul fix (1,3) este punct fix ATRACTOR sau

nod spirală, index 0.
Punct fix de tip spirală: valorile proprii sunt

complexe și traiectoria (de forma unei combinații de
t
produse între constante și funcții e ) se poate
reprezenta prin funcții trigonometrice.
23
Traiectoria se va apropria de punctul fix pe o spirală.
Sistemul este stabil.
Temă:
S (t ) = (2 − 0,1S (t ) − 1,1W (t )) S (t )
W (t ) = (−11 + 0,9S (t ) − 0,1W (t )) W (t )
1. Calculați punctele fixe/staționare;
2. Calculați matricea Jacobi
3. Calculați matricea Jacobi în punctele fixe și
stabiliți natura punctelor fixe.
24
Traiectorie spirală în cazul punctului fix
(1;3).
Traiectoria pradei (S(t), albastru),

prădătorului (W(t), roșu).
25
NETLOGO- Modelul “pradă-prădător”
1. Aplicatiile “lupi –oi”, “ coioti- iepuri”
2.Descrierea aplicatiilor
3.Simulari pentru echilibru
4.Exemplu de cod
Model explorează stabilitatea ecosistemelor

prădător-pradă.
Sistemul este instabil în cazul în care tinde să
ducă la dispariția unei specii.
Sistemul este stabil în cazul în care tinde să se
mențină în timp, în ciuda fluctuațiilor de
dimensiuni ale populației.
Există două variante principale ale acestui
model.
În prima variantă-fără iarbă, lupii și oile
aleargă aleator în spațiu, lupii cautând oile
pentru hrană.
În căutarea oilor, lupii consumă energie și,

pentru refacerea energiei, trebuie să mănânce oi.
26
Fiecare populație are o probabilitate de
reproducere, ceea ce determină dinamica
fiecărei populații.
A doua variantă pe lângă populațiile de lupi și

oi include iarba, ca factor de mediu.
Comportamentul lupilor este echivalent cu acela
din prima variantă.
Comportamentul oilor este diferit, ele trebuie să
mănânce iarbă pentru energia vitală și consumă
energie prin mișcare.
Iarba se consumă, dar se regenerează în interval
de timp fixate.
Parametrii modelului:
INITIAL-NUMBER-SHEEP
INITIAL-NUMBER-WOLVES
SHEEP-GAIN-FROM-FOOD- cantitatea de
energie acumulată de o oaie când mănâncă
iarbă;
27
WOLF-GAIN-FROM-FOOD-cantitatea de
energie acumulată de un lup când mănâncă o
oaie;
SHEEP-REPRODUCE- probabilitatea de
reproducere a oilor în fiecare moment de timp;
WOLF-REPRODUCE- probabilitatea de
reproducere a lupilor în fiecare moment de timp;
GRASS?-dacă se dorește modelul cu iarbă;
GRAS-REGROWTH-TIME-durata de refacere a
ierbii, după ce a fost consumată;
SHOW-ENEGY-dacă, sau nu, se dorește
vizualizarea energiei fiecărui animal.
Obs.- fiecare pas al unui animal (lup sau oaie)
consumă o cantitate de energie.
Echipa care face simulări:

-Urmăriți fluctuația populației când nu este
inclusă iarba;
28
- Urmăriți modul în care sunt corelate cele două
populații: analizați stabilitatea sistemului variind
parametrii de reproducere și parametrul WOLF-
GAIN-FROM-FOOD;
-Analizați evoluția ierbii pentru modelul cu
iarbă;
- Analizați evoluția celor trei indicatori:
populația de lupi, populația de oi și iarba;
-Analizați stabilitatea modelului la variația
diferiților parametri;
- Puteți găsi parametri care să ducă la un
ecosistem stabil, numai cu lupi și oi?;
- Găsiți combinația de parametri care să asigure
stabilitatea ecosistemului în cele două variante;
- Analizați comparativ evoluția celor două
populații în cazul modelului agregat și
modelului cu agenți.
29
Modelul “pradă-prădător-calamitate”
Agenți:
Prădători: coioții
Prădați: iepurii
Iarba: aliment pentru iepuri;
În dinamica sistemului, anumite zone sunt
calamitate/otrăvite cu pesticide, având ca efect
moartea coioților și iepurilor care trec prin zonă;
Volterra Vito, 1920: a rezolvat problema

creșterii numărului de rechini și scăderii
30
populației de delfini în timpul celui de Al Doilea
Război Mondial.
Practic, în modelul pe agenți sunt trei populații:
oi, lupi și iarba.
Cele trei populații se desfășoară pe o grilă de
2500 celule, care reprezintă habitatul celor trei
populații.
Dacă celula este verde, înseamnă că are iarbă
crescută, dacă este cenușie, nu are iarbă;
La începutul simulării, jumătate din celule sunt
verzi, jumătate sunt cenușii;
Coioții și iepurii se mută din celulă în celulă,
pierzând energie, pe care și-o recuperează prin
alimente;
Populațiile se reproduc cu o anumită
probabilitate, mor dacă nu găsesc de mâncare,
iepurii mor și dacă sunt prădați de coioți;
31
În modelul cu calamitate, o parte din suprafață
este otrăvită cu pesticide, mor toate viețuitoarele
care trec prin zonă (atât lupi, cât și oi).
Parametrii modelului
TOTAL-TIME- numărul total de pași ai simulării
(între 100 și 2000);
INITIAL-NUMBER-RABBITS: între 0-400;
INITIAL-NUMBER-COYOTE: între 0-250;
COYOTE-GAIN-FOR-FOOD: 0-100;
RABBIT-GAIN-FOR-FOOD: 0-50;
COYOTE-REPRODUCE: 0%-20%;
RABBIT-REPRODUCE: 0%-20%;
GRASS-REGROWN-TIME: numărul de unități
de timp pentru creșterea ierbii: 0-100;
START-POISON: începutul calamității
(momentul 0-timpul maxin stabilit de utilizator);
32
END-POISON: momentul de sfârșit al
calamității: minimum 0 (când START este 0),
maximum (TOTAL-timpul maxim stabilit de
utilizator);
POISON-PERCENT: cota procentuală a
celulelor infectate (0%-20%).
Simularea
- Cum evoluează suprafața cu iarbă?;
- Care este efectul calamității asupra celor
două populații?;
- Care este dinamica celor două populații, în
condiții normale și în condiții de
calamitate?;
- Încercați să determinați suprafața de teren
contaminată cu pesticide care duce la
dispariția celor două specii;
- Analizați comparativ modelele “pradă-
prădător” cu și făra calamitate;
- Analizați combinațiile de parametri care
asigură stabiliatea modelului;
33
- Analizați combinațiile de parametri pentru
care se distruge echilibrul ecologic prin
dispariția a cel puțin uneia dintre specii;
- Analizați comparative soluția acestui model
cu cea a modelului agregat.
Pentru aprofundare Modelul „Pradă-

prădător” Lotka-Volterra -determinarea
traiectoriei, liniarizarea sistemelor dinamice
vectoriale
Competiție existențială în ecosisteme (între lupi
și oi). Ecuațiile de evoluție ale oilor și lupilor:
S (t ) = (4 − S (t ) − W (t )) S (t )
W (t ) = (1 + 0,5S (t ) − 0,5W (t )) W (t )
Notăm membrul drept al ecuației de evoluție a

oilor și respectiv a lupilor ca:
34
f1 ( S (t ),W (t )) = 4S (t ) − S 2 (t ) − W (t ) S (t )
f 2 ( S (t ),W (t )) = W (t ) + 0,5S (t )W (t ) − 0,5W 2 (t )
Matricea JACOBI atașată sistemului este:
 f1 f1 
 
J =
S W  =  4 − 2S − W −S 

 f 2 f 2 
  0,5W 1 + 0,5S − W 
 
 S W 
Matricea Jacobi calculată în cele 4 puncte staționare:
 4 0  − 4 − 4
J 1 (0,0) =  ; J 2 (4,0) =  ;
0 1   0 3 
2 0   −1 −1 
J (0,2) = 
3
; J (1,3) = 
4
.
1 − 1 1,5 − 1,5 
Rescriem modelul:
S (t ) = 4S (t ) − S 2 (t ) − W (t ) S (t )
W (t ) = W (t ) + 0,5S (t )W (t ) − 0,5W 2 (t )
Liniarizarea sistemului
35
 S (t )   S (t ) − S 

  
 
W (t )  = J W (t ) − W  
   
S 
  este punctul fix
W  
 
Modelul linear este:

 S (t )   4 − 2S − W −S   S (t ) − S 

     
W (t )  =  0,5W 
1 + 0,5S − W  W (t ) − W  
  
Avem patru sisteme dinamice, corespunzătoare

celor 4 puncte fixe:
 S (t ) 
Dacă notăm cu X (t ) = W (t ) 
Vectorul de stare, atunci sistemul dinamic liniar va

fi:
X (t ) = J  ( X (t ) − J  X 
S 
Cu
X =   

W 
Traiectoria unui sistem dinamic linear,

neomogen :
36
P
 S (t )  J t  S (t ) 
  = e K +  
 W (t )   W (t ) 

Deci: X (t ) = e J t K + X (t ) P
Observăm că traiectoria pentru ecuațiile

diferențiale vectoriale, are aceeași formă ca și în
cazul ecuațiilor scalare
J t
e se numește matrice fundamentală de

soluții, J este matricea de structură, care, în
cazul nostru, este chiar matricea Jacobi.
K este vectorul de constante generalizate
P
 S (t ) 
arbitrare, 
 W (t )


este soluția particulară .
 S   0
  =  → X = 0
Cazul W    0  sistemul linear este
   
omogen.
X (t ) = J  ( X (t )
X (0)dat
Cazul 1:
37
 4 0
J (0,0) = 
1

0 1 
 S   0
   
W   =  0 
   
SpJ 1 (0,0) = 4,1
 S (t )   S (t ) − S 

   
W (t )  = J (0,0)W (t ) − W  
1
   
 S (t )   4 0  S (t ) 
 =  
W (t )   0 1 W (t ) 
    
Deci, sistemul dinamic linear va fi:
  4 0
X (t ) =   X (t )
 0 1 
X (0)dat
Întrucât termenul liber este nul, nu avem soluție

particulară.
Calculul matricii fundamentale de soluții nu
intră în studiile noastre, totuși, pentru cei care
38
vor să aprofundeze, vom prezenta în continuare
J t
o metodă de calcul a matricii e , bazată pe
metoda polinoamelor de interpolare Silvester-
Lagrange.
J t
Calculul e :
J  − 1I 2t J  − 2 I 1t
e =
Jt
e + e
2 − 1 1 − 2
 4 0  4 0  4 0  1 0 
  −     −  
 e 4t = − 1  0 0  1  3e 4t 0  e 0
4t
e Jt =     et +   
0 1 0 4 0 1 0 1
+  = 
1− 4 4 −1 3  0 − 3et  3  0 0   0 et 
Pentru exemplul nostru, este soluția.
 S (t )   e 0
4t
  =  K
 t 
 W (t )  0 e 
Determinarea constantei vectoriale K, se face cu

ajutorul condițiilor inițiale.
Populația inițială de oi și lupi, pentru t=0:
 S (0)   200 
  =  
W (0)  100 
 200 
  = K
100 
39
Traiectoria sistemului pentru primul punct fix va
fi:
 S (t )   e 0  200   200e 4t 
4t
  =  
t 
 =  
  t 
W (t )   0 e 100  100e 
Calculam traiectoria sistemului in EXCEL

pentru t=1,20 și reprezentăm grafic.
Temă
Calculați traiectoria W(t) și o reprezentați
graphic în EXCEL
Cazul 2:
 − 4 − 4
J 2 (4,0) =  
 0 3 
40
Sistemul dinamic este linear (obținut prin
liniarizare), neomogen.
 S (t )   S (t ) − S 

   
W (t )  = J (4,0)W (t ) − W  
2
   
 S (t )   − 4 − 4  S (t ) − 4 
 =  
W (t )   0 3 W (t ) 
    
 S (t )   − 4 − 4  S (t )   − 4 − 4  4 
       
W (t )  =  0 3 W (t )  −  0 3  0 
       
 S (t )   − 4 − 4  S (t )  16 
      
W (t )  =  0 3 W (t )  +  0 
      
Sistemul dinamic nu este omogen. Soluția are
forma:
P
 S (t )  Jt  S (t ) 
  = e K +  
 W (t )   W (t ) 
J t
Aprofundare, calculul e :
SpJ 2 (4,0) = − 4,3
41
 − 4 − 4  − 4 0  − 4 − 4 3 0
  −    − 
 0 3   0 − 4  3t  0 3   0 3  − 4t 1  − 8e 3t − 4e 3t  1  − e − 4t − 4e − 4t 
e =
Jt
e + e =  −  =
3+ 4 −4−3 7 0 − e 3t  7  0 0 
 8 3t 1 − 4 t 4 4 
− e + e − e 3t + e − 4 t 
= 
7 7 7 7
 1 3t 
0 − e 
 7 
Soluția particulară se alege de forma termenului

liber:
și se pune condiția să verifice ecuația
P
 S (t )  D 
  =  1 
W (t )   D2 
vectorială neomogenă:
−1
 0   − 4 − 4  D1  16   D1   − 4 − 4  16   − 4 
  =    +   →   = −    =  
 0   0 3  D2   0   D2   0 3  0   0 
Traiectoria va fi:
 8 3t 1 − 4 t 4 4 
− e + e − e 3t + e − 4 t 
 S (t )   7 7 7 7  K +  4 
  = 0
W (t )   0 1
− e 3t
  
 
 7 
Determinarea vectorului de constante K:

Pentru t=0:
 S (0)   200 
  =  
W (0)  100 
42
−1
 200   K1   − 4 − 4  16 
  =   −    
100   K 2   0 3   0 
 1 1
−1 − − 
 K1   200   − 4 − 4  16   200   4 3 16   200   − 4  196 
  =   +     =   + = + =
 K 2  100   0 3   0  100   0 1  0  100   0  100 
 
 3
Traiectoria va fi:
 8 3t 1 − 4 t 4 4   8 3t 1 − 4 t 4 3t 4 − 4 t 
− e + e − e 3t + e − 4 t  196(− e + e ) + 100(− e + e ) + 4 
 S (t )   7 
  196    4 
  = 7 7 7  + = 7 7 7 7 
 W (t )  0  1 3t  100   0   100 3t 
 − e  0 − e 
 7   7 
Traiectoria este:
 8 1 4 4 
 196(− e 3t + e − 4t ) + 100(− e 3t + e − 4t ) + 4 
 S (t )   7 7 7 7 
  =
 W (t )  0  100 
 − e 3t 
 7 
Calculam traiectoria pentru t=1,40 și o

reprezentăm grafic în EXCEL.
43
Temă
Calculați traiectoria S(t) și o reprezentați
grafic în EXCEL
Pentru aprofundare:Liniarizarea sistemelor

dinamice vectoriale continue neliniare
Considerăm sistemul dinamic neliniar continuu:
X (t ) = f ( X (t ), u(t ))
44
Unde
X (t )  M n,1vector de stare; u (t )  M m,1vector de decizie / control;
f (.)  M n,1 functie vectoriala
neliniara in X (t ), u (t ), continua si derivabila
Forma liniară a acestei ecuații vectoriale va fi

data de relația:
 
 
X (t ) = J ( X  ,u  ) ( X (t ) − X ) + U ( X  ,u  ) (u (t ) − u  )
Unde J ( X (t ), u (t )), U ( X (t ), u (t )) sunt
 
matrici Jacobi, iar J ( X 

,u )
, U ( X  ,u ) sunt matrici

Jacobi calculate în punctul unde X este (X , u) , 
punct fix, iar u este o valoare a comenzii

stabilită exogen.
 f i ( X (t ), u (t ))   f i ( X (t ), u (t )) 
J ( X (t ), u (t )) =   ,U ( X (t ), u (t )) =  
 X j (t )   u j (t ) 
  n,n   n,m

Iar punctul fix X se obține din condiția de
staționaritate, pentru u dat:
X (t ) = 0
45
46

2020 Seminar 4 BCE PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2020 Seminar 4 BCE PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminar 4 BCE 2020

Traiectoria sistemelor dinamice

În ecuația de mai sus, y (t ) este

variabilă de stare, b este funcție, în

de forma y (t ) = Ae , unde este A

este o constantă, iar a este soluția ecuației

Prin aplicarea algoritmului de mai sus, obținem

a. Scrieți modelul dinamic continuu

Rezolvați cerințele de la aplicația numerică

Întrucât lim C (t ) = lim (2000e0,03t ) = 

Punctul fix este repelor și sistemul este

Aceleași cerințe de mai sus.

Modelul în acest caz este o ecuație

Unde D este constantă nedeterminată.

Soluția este suma între soluția ecuației

Determinarea constantei A, cu ajutorul

Traiectoria este capitalului și a dobânzii este:

Răspundeți acelorași cerințe.

Este un sistem de două ecuații diferențiale

Vito Volterra (Mai 3, 1860 – Octombrie 11,

Competiție existențială între lupi și oi.

În studiul sistemelor neliniare este esențială

Unde cu W(t) am notat populația de lupi, iar cu

 ,  ,  ,  , k ,   0 sunt parametri determinați

Considerăm cazul particular în competiția între

Calculăm punctele fixe

Punem condiția de staționaritate pentru calculul

Condiția de staționaritate este:

Există 4 puncte fixe:

Natura punctelor fixe

Notăm membrul drept al ecuației de evoluție a oilor

Matricea Jacobi calculată în cele 4 puncte staționare

Calculăm spectrul (mulțimea valorilor proprii) al

Punctul fix (0,0) :

Index: numărul de valori proprii pozitive sau cu

Întrucât valorile proprii sunt positive,

PF (0,0) este de tip repelor/sursă de index 2:

În cazul în care valorile proprii sunt positive sau au

Pentru ca traiectoria sistemului să fie instabilă,

Punct șa: punct fix cu valori proprii atât

Pentru o specie trsiectoria se va apropia, pentru

Punctul fix (0,2) Punct șa de index 1.

Punctul fix (1,3)

Punctul fix (1,3) este punct fix ATRACTOR sau

Punct fix de tip spirală: valorile proprii sunt

Traiectoria pradei (S(t), albastru),

Model explorează stabilitatea ecosistemelor

În căutarea oilor, lupii consumă energie și,

A doua variantă pe lângă populațiile de lupi și

Echipa care face simulări:

Volterra Vito, 1920: a rezolvat problema

Pentru aprofundare Modelul „Pradă-

Notăm membrul drept al ecuației de evoluție a

Avem patru sisteme dinamice, corespunzătoare

Vectorul de stare, atunci sistemul dinamic liniar va

Traiectoria unui sistem dinamic linear,

Observăm că traiectoria pentru ecuațiile

SpJ 1 (0,0) = 4,1

Întrucât termenul liber este nul, nu avem soluție

Pentru exemplul nostru, este soluția.

Determinarea constantei vectoriale K, se face cu

Calculam traiectoria sistemului in EXCEL

Soluția particulară se alege de forma termenului