5.3.

Folosirea simetriei structurii

Foarte multe dintre structurile întâlnite în practică prezintă particularitatea

de a fi simetrice. Această particularitate trebuie folosită deoarece aduce
simplificări importante în calcul la obţinerea diagramelor de eforturi ce apar în
structurile static determinate.
O structură este simetrică faţă de o axă, dacă atât elementele geometrice
ale barelor cât şi sistemul de legături păstrează caracteristicile de simetrie faţă de
acea axă dupa cum se poate observa in figura de mai jos.

În cazul structurilor static determinate mărimile reacţiunilor şi eforturilor

nu depind de secţiunile barelor. Ca urmare, simetria are în vedere doar
configuraţia geometrică a structurii şi legăturile.
Se obţin simplificări ale calculelor numai în măsura în care încărcările care
acţionează pe structura simetrică sunt simetrice sau antisimetrice.
O încărcare este simetrică dacă este formată din perechi de forţe egale, cu
suporturile dispuse simetric şi care au aceleaşi sensuri faţă de axa de simetrie.
Dacă sensurile forţelor sunt contrare, încărcarea este antisimetrică.
O încărcare oarecare ce acţionează asupra unei structuri simetrice poate fi
oricând descompusă într-o componentă simetrică şi alta antisimetrică ca in fig de
mai jos. Înseamnă că întotdeauna poate fi folosită particularitatea de a fi simetrică
a unei structuri.
 * Încărcare simetrică. Fără a efectua calcule, din cercetarea fenomenului
fizic, apare evident faptul că întreaga situaţie de solicitare respectă condiţia de
simetrie. Deci, atât reacţiunile cât şi starea de eforturi din structură trebuie să
respecte condiţia de simetrie.
Se ajunge astfel la concluzia: pe o structură simetrică, încărcată simetric,
se obţin diagrame M şi N simetrice şi T antisimetrică.
 * Încărcare antisimetrică. Reacţiunile şi starea de eforturi trebuie să
respecte condiţia de antisimetrie.
Concluzia la care se ajunge este: pe o structură simetrică, încărcată
antisimetric, se obţin diagrame M şi N antisimetrice şi T simetrică.
Rezolvarea practică, folosind simetria structurii, presupune
descompunerea încărcării în cele două componente, trasarea diagramelor de
eforturi pe jumătate din structură şi transpunerea lor pe cealaltă jumătate, simetric
sau antisimetric, după caz.