Folosirea simetriei structurii

În practică sunt frecvente cazurile în care structurile de rezistenţă ale

construcţiilor prezintă particularitatea de a fi simetrice. Această particularitate poate fi
folosită în scopul simplificării sistemului ecuaţiilor de condiţie. Se pleacă de la faptul că
reultatul integrării a două diagrame, dintre care una este simetrică şi cealaltă
antisimetrică, este egal cu zero. De aici se desprind următoarele:
 Sistemul de bază adoptat trebuie să fie simetric
 Necunoscutele să se aleagă astfel încât să reprezinte încărcări simetrice şi
antisimetrice.
Se disting 2 situaţii:
1) Sistemul de bază se poate obţine prin suprimarea legăturilor în dreptul axei de
simetrie.

În acest caz necunoscutele rezultă automat simetrice şi antisimetrice.

Pe structura considerată, diagramele unitare m1 şi m3 sunt simetrice iar m2
antisimetrică.  deplasările  12   23  0   21   32
Sistemul general de ecuaţii se descompune astfel:
 11 X 1   13 X 3  1 f  0
 31 X 1   33 X 3   3 f  0
 22 X 2   2 f  0
Este important de observat că descompunerea sistemului de ecuaţii este
independenta de încărcările care acţionează pe structura. Ea depinde numai de forma
cadrului şi de modul de alegere a sistemului de bază.
2) Gradul de nedeterminare statica este mai mare decât nr. legăturilor ce se pot
suprima efectuând secţionări în dreptul axei de simetrie.
 Se vede că încărcările X 1' siX5' în poziţie simetrică, nu sunt nici simetrice, nici
antisimetrice. Dar aceste necunoscute pot fi înlocuite cu două necunoscute grupate X1 şi
X5 fiecare din ele fiind reprezentată prin câte o pereche de forţe: prima pereche (X1) este
o încărcare simetrică, iar a doua pereche (X5) este o încărcare asimetrică. Relaţiile dintre
forţele X i' siX i sunt:
X 1'  X 1  X 5
X 5'  X 1  X 5
dar, obişnuit, aceste relaţii nu interesează, deoarece se folosesc direct nec. grupate
considerate ca necunoscute de bază. Procedând astfel, sistemul general de ecuaţii se
descompune în două sisteme, unul cu 3 necunoscute (simetrice) şi altul cu două
necunoscute (antisimetrice).
  11 X 1   12 X 2   13 X 3  1 f  0
 21 X 1   22 X 2   23 X 3   2 f  0
 31 X 1   32 X 2   33 X 3   3 f  0
şi
 44 X 4   45 X 5   4 f  0
 54 X 4   55 X 5   5 f  0
Astfel, se desprinde concluzia că, la structurile simetrice daca se menţine situaţia
de simetrie şi la sistemul de bază, este posibil întotdeauna să se ajungă numai la
necunoscute simetrice şi antisimetrice, rezultând astfel simplificari importante ale
sistemului ecuatiilor de conditie.