Universitatea ”Petre Andrei” din Iași

Facultatea de DREPT

REFERAT
la disciplina
Drept roman

Tema referatului : Persoana juridică

lect. univ. dr. Afloroaei Dionisie

Persoana juridică, definiție - este un subiect colectiv de drept civil

care participă de sine stătător la raporturile juridice, având o
răspundere civilă proprie; o colectivitate umană formată direct din
persoane fizice sau din asocierea altor persoane juridice ca subiect
de drept, având o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu
distinct, afectat realizării unui scop determinat în acord cu interesul
obştesc.

Persoană juridică, conform art. 188 din Noul Cod Civil, sunt
persoane juridice entităţile prevăzute de lege, precum şi orice alte
organizaţii legal înfiinţate care, deşi nu sunt declarate de lege
persoane juridice, îndeplinesc toate condiţiile prevăzute la art. 187 -
(...) trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu
propriu, afectat realizării unui anumit scop licit şi moral, în acord
cu interesul general. De plano, distingem între persoanele juridice
de drept privat şi persoanele juridice de drept public.

Între persoanele juridice de drept privat, distingem persoanele

juridice cu scop lucrativ (societăţi) şi persoanele juridice fără scop
lucrativ (asociaţii, fundaţii, partide politice).
În plan fiscal, Codul fiscal realizează o delimitare în funcţie de legea
care guvernează respectiva entitate.

Persoana juridică de naţionalitate română este orice persoană

juridică care a fost înfiinţată în conformitate cu legislaţia României
conform art. 7 pct. 24 C. fisc. Veniturile persoanei juridice române
sunt impozabile în România indiferent de locul realizării acestora.

Persoana juridică înfiinţată potrivit legislaţiei europene este orice

persoană juridică constituită în condiţiile şi prin mecanismele
prevăzute de reglementările europene conform art. 7 pct. 241 C. fisc.

Persoana juridică străină este orice persoană juridică care nu este

persoană juridică română şi orice persoană juridică înfiinţată
potrivit legislaţiei europene care nu are sediul social în România,
conform art. 7 pct. 25 C. fisc. Distincţia priveşte exclusiv regimul
fiscal de urmat, în materie de impozit pe profit, impozit pe
dividende şi TVA. Venitul persoanelor juridice europene şi străine
este impozabil în România numai pentru profitul aferent sediului
permanent din România. Prin sediu permanent, se înţelege un loc
prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea unui
nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent: un loc de
conducere, sucursală, birou, fabrică, magazin, atelier, precum şi o
mină, un puţ de ţiţei sau gaze, o carieră sau alte locuri de extractie a
resurselor naturale.

În funcţie de forma de organizare a activităţii, distingem mai multe

ipoteze.

Societăţi (comerciale). Subiectul predilect al impozitului pe profit

sunt societăţile comerciale, indiferent dacă sunt societăţi de
persoane sau societăţi de capitaluri. Sunt contribuabili şi grupurile
de societăţi: grupurile de interes economic şi grupurile europene de
interes economic, definite în sensul Legii nr. 161/20031'1.

Sunt subiect al impozitului pe profit societăţile române, societăţile

străine, societăţile europene constituite conform Regulamentului
(CE) nr. 2157/2001 privitor la statutul societăţii europene (SE) şi
societăţile cooperative europene constituite conform Regulamentului
(CE) nr. 1435/2003 privitor la statutul societăţii cooperative
europene (SCE).

Sunt irelevante din perspectiva dreptului fiscal chestiunile privind:

sursa capitalului (român sau străin); natura asociaţilor (persoane
fizice ori persoane juridice); domeniul de activitate (orice domeniu
conform CAEN); forma de organizare a societăţii (societate în nume
colectiv, societate în comandită simplă, societate în comandită pe
acţiuni, societate pe acţiuni sau societate cu răspundere limitată în
sensul dispoziţiilor Legii nr. 31/1990).

Asociaţii şi fundaţii. Sunt în egală măsură subiect de drept fiscal

pentru impozitul pe profit, persoanele juridice fără scop lucrativ.
Datorează impozit pe profit pentru veniturile din activităţi cu
natură economică: (i) persoanele juridice constituite conform
legislaţiei generale O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii
şi (ii) persoanele juridice cu statut special. în aceeaşi categorie,
amintim: organizaţiile sindicale, organizaţiile patronale1'1,
asociaţiile de proprietari, asociaţiile sportive, composesoratele,
obştile şi alte forme de asociere conform Legii nr. 1/2000.

Asociaţiile şi fundaţiile, ca persoane juridice de drept privat, fără

scop patrimonial, datorează impozit pe profit pentru toate veniturile
economice, care nu sunt exceptate expres de lege: cotizaţii,
contribuţii, donaţii etc. Conform art. 15 alin. (3) C. fisc., veniturile
din activităţi economice sunt impozabile dincolo de limita
echivalentului în lei a 15.000 euro într-un an fiscal, dar nu mai mult
de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.

Societăţi agricole. Sunt supuse regimului de impunere al impozitului

pe profit şi societăţile agricole, definite ca o societate de tip privat,
cu capital variabil şi un număr nelimitat şi variabil de asociaţi,
având ca obiect exploatarea agricolă a pământului, uneltelor,
animalelor şi altor mijloace aduse în societate, precum şi realizarea
de investiţii de interes agricol. Regimul contabil şi fiscal al acestei
forme de asociere este similar societăţilor comerciale.
Alte tipuri de persoane juridice. Pentru activităţile economice
desfăşurate de instituţiile publice, legea a stabilit forme distincte de
organizare: regii autonome şi societăţi comerciale, companii
naţionale, societăţi naţionale. Aceste persoane juridice intră în sfera
de aplicare a impozitului pe profit.

Excepţii. Pentru impozitul pe profit, nu sunt contribuabili

persoanele juridice indicate la art. 15 C. fisc., şi anume: a) trezoreria
statului; b) instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv
pentru veniturile proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate
potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi Legii nr.
273/2006 privind finanţele publice locale; b1) persoanele juridice
române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat; f) cultele
religioase, pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea
obiectelor şi produselor necesare activitătii de cult, venituri obtinute
din chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice, venituri
din despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor
reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate condiţionat; g) instituţiile de învăţământ particular
acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate în
scop academic; h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane
juridice şi asociaţiile de locatari pentru veniturile care sunt sau
urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei
clădirii, întreţinerea proprietăţii comune; i) Fondul de garantare a
depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii; j) Fondul de
compensare a investitorilor; k) Banca Naţională a României'; I)
Fondul de garantare a pensiilor private.

Miron Cosmin-Mihai
Anul I, semestrul II
An univ. 2019/2020

Iași

Iunie 2020