Tema 1: Caracteristica generala a ONC

Planul temei:

1. Noţiuni generale privind ONC în RM şi evolutia acestora.

2. Cadrul legal al organizaţiilor neguvernamentale
3. Clasificarea organizaţiilor neguvernamentale
4. Organizarea sistemului contabil în ONC
5. Politica de contabilitate a ONC

1. Noţiuni generale privind ONC în RM şi activitatea acestora

Persoanele juridice sunt subiectele remarcabile in activitatea economica contemporana. Acestea

pot fi formate si înregistrate fie ca societati comerciale sau ca organizatii necomerciale. Desi
economia contemporana dispune de un caracter comercial evidentiat, organizatiile necomerciale
ocupa un rol important in societate.
In esenta organizatiile necomerciale- sunt persoane juridice al caror scop este altul decit
obtinerea de venit. Venitul obtinut de organizatiile necomerciale se utilizeaza doar in scopuri
statutare concrete pentru organizarea si realizarea obiectivelor organizatiei si nu poate fi distribuit
fondatorilor, membrelor sau angajatilor organizatiei. Totodata, acestea formeaza un domeniu
separat in dezvoltarea economica numit „sectorul 3”, celelalte 2 sectoare fiind- statul si societatile
comerciale.
Organizaţiile necomerciale (în continuare - ONC) au următoarele caracteristici de bază. Ele
reprezintă persoane juridice:
• de drept privat fără scop lucrativ (necomercial);
• în a căror privinţă fondatorii (membrii) nu au drepturi de creanţă;
• care activează doar în baza normelor generale cu privire la organizaţiile de tipul
respectiv şi care pot desfăşura numai activitatea prevăzută de lege şi de actul de
constituire;
• în actele de constituire ale cărora se stabileşte strict obiectul şi scopurile activităţii;
• ale căror scop este altul decît obţinerea de venit (definirea organizaţiei
necomerciale);
• care sînt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de lege, care ţine de
realizarea scopurilor prevăzute de statut (cu condiţia obţinerii licenţei în cazul în care
activitatea conform legii este supusă licenţierii);
• cu dreptul de a desfăşura activitate economică ce rezultă nemijlocit din scopul
prevăzut în statut;
• care pentru practicarea activităţii economice, се nu rezultă nemijlocit din scopul
prevăzut în statut, pot fonda societăţi comerciale conform drepturilor prevăzute în
legislaţie.
ONC este o organizaţie non-profit. Termenul non-profit în înţeles absolut desemnează o
activitate care se încheie cu un rezultat nul, în care veniturile şi cheltuielile sunt egale pentru o
anumită perioadă de gestiune. Altfel spus, existenţa profitului este exclusă. În înţeles larg, dar şi sub
aspect practic, activitatea organizaţiei necomerciale, poate avea unele rezultate: profit sau pierdere,
fapt care nu înseamnă lipsa elementului non-profit. Cu atât mai mult că în afară de veniturile clasice
sub formă de sponsorizări, donaţii sau finanţări cu destinaţie specială, Asociaţia poate avea activităţi
economice generatoare de venituri.
De aceea termenul non-profit nu trebuie înţeles în varianta absolută. Cu atât mai mult, nu ar
fi corect şi obiectiv de prezentat în rapoarte lipsa de informaţie la conturile de venituri şi cheltuieli.

1
Important şi corect este înţelegerea termenului non-profit prin faptul că indiferent de rezultatul
obţinut acesta nu este distribuit proprietarilor sau însuşit personal în cadrul ONC, dar este utilizat în
scopuri statutare pentru desfăşurarea activităţii de bază în interes public.
De aceea, veniturile înregistrate de ONC sub formă de încasări din diferite tipuri de servicii
pot depăşi cheltuielile, înregistrându-se profit. Important este a utiliza acest profit pentru
dezvoltarea ONC şi în alte scopuri prevăzute în statut.
Acest fapt face deosebire între ONC şi întreprinderi – ea nu are scop obţinerea de profit şi
avantaje, dar contribuie doar la realizarea binelui public.
ONC desfăşoară activităţi care pot fi atribuite activităţilor de utilitate publică, şi astfel se
includ în definiţia de organizaţii de utilitate publică. Prin organizaţii de utilitate publică se înţelege
organizaţia formată care activează, mai întâi de toate, pentru beneficiul (interesul) societăţii sau o
parte a acesteia.
Conform prevederilor Codului civil al Republicii Moldova (Legea nr.1107-XV din 6 iunie
2002 din 6 iunie 2002), organizaţia necomercială este persoana juridică al cărei scop este altul decît
obţinerea de venit. Formele organizatorico-juridice a organizatiilor necomerciale în RM conform
conformitate cu Codul civil:
a) asociaţia;
b) fundaţia;
c) instituţia.
Asociaţia obştească este o organizaţie necomercială, independentă de autorităţile publice,
constituită benevol de cel puţin două persoane fizice şi/sau juridice (asociaţii obşteşti), asociate
prin comunitate de interese în vederea realizării, în condiţiile legii, a unor drepturi legitime.
Funcţionarii publici nu pot fi fondatori ai asociaţiilor obşteşti.
Asociaţii obşteşti se consideră asociaţiile pacifiste, de apărare şi de promovare a drepturilor
omului, asociaţiile de femei, de veterani, de invalizi, de tineret şi de copii, societăţile ştiinţifice,
tehnice, ecologiste, cultural-educative, sportive, uniunile de creaţie, comunităţile naţional-culturale,
alte asociaţii ale persoanelor fizice şi/sau juridice (asociaţii obşteşti) legal constituite Membrii nu-şi
păstrează drepturile asupra patrimoniului transmis ONCi în proprietate, nici asupra cotizaţiilor de
membru. Ei nu răspund pentru obligaţiile ONCi, iar aceasta nu răspunde pentru obligaţiile
membrilor săi.
Asociaţiile obşteşti se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în scopul:
• realizării şi apărării drepturilor civile, economice, sociale, culturale, a altor drepturi şi
libertăţi legitime;
• dezvoltării activismului social şi spiritului de iniţiativă al persoanelor, satisfacerii intereselor
lor profesionale şi de amatori în domeniul creaţiei ştiinţifice, tehnice, artistice;
• ocrotirii sănătăţii populaţiei antrenării acesteia în activitatea filantropică, în practicarea
sportului de masă şi a culturii fizice;
• desfăşurării activităţii de culturalizare a populaţiei; ocrotirii naturii, monumentelor de istorie
şi cultură; educaţiei patriotice şi umanistice;
• extinderii contactelor internaţionale;
• consolidării păcii şi prieteniei între popoare;
• desfăşurării altor activităţi neinterzise de legislaţie.
Asociaţiile obşteşti au dreptul să creeze pe baza liberului consimţămînt, în temeiul
contractului de constituire, uniuni de asociaţii obşteşti, înfiinţînd astfel o nouă persoană juridică.
Fundaţie este organizaţia necomercială, fără membri, înfiinţată de una sau mai multe
persoane fizice şi juridice, dotată cu patrimoniu distinct şi separat de cel al fondatorilor, destinat
atingerii scopurilor necomerciale prevăzute în actul de constituire. Fundaţia poate fi constituită şi
prin testament.
Fundaţia poate fi constituită din iniţiativa unei singure persoane sau a mai multor persoane
fizice şi/sau juridice (în continuare - fondator, fondatori). Fondatori ai fundaţiei nu pot fi autorităţile
publice centrale şi locale şi instituţiile bugetare.

2
 Patrimoniul iniţial al fundaţiei îl constituie mijloacele materiale şi/sau financiare transmise
acesteia de către fondator. Patrimoniul transmis fundaţiei de către fondator constituie proprietatea
fundaţiei. Patrimoniul fundaţiei trebuie să asigure atingerea scopurilor fixate în statut. Patrimoniul
iniţial al fundaţiei va fi de cel puţin 200 de salarii minime şi în procesul activităţii fundaţiei nu poate
fi micşorat.
Instituţia este organizaţia necomercială constituită de fondator (fondatori) pentru
exercitarea unor funcţii de administrare, sociale, culturale, de învăţămînt şi altor funcţii cu caracter
necomercial, finanţată parţial sau integral de acesta (aceştia). Patrimoniul se consideră transmis de
fondator instituţiei cu drept de proprietate dacă actul de constituire nu prevede altfel. Pot avea
calitate de fondator persoanele fizice şi cele juridice, inclusiv persoanele juridice de drept public.
Fondatorul răspunde pentru obligaţiile instituţiei în măsura în care patrimoniul acesteia nu
este suficient pentru stingerea lor.
Organizaţiile necomerciale sînt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de
lege, care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de statut. Activitatea care, conform legii, este
supusă licenţierii va fi practicată de organizaţiile necomerciale doar după obţinerea licenţei.
Sectorul neguvernamental din RM se afla la etapa de stabilizare ca elemente ale societatii
civile , ONC-urile se afirma tot mai vizibile in afacerile publice atit la nivel local, cit si pe plan
national. În prezent in RM sunt inregistrate peste 7000 de ONC-uri cu diferite domenii de activitate.
La 1000 locuitori ai RM revin in mediu pina la 2 organizatii neguvernamentale. In Ungaria 4 ONC
la 1000 locuitori, Ucraina 1 ONC la 2000 locuitori.
Formarea si consolidarea sectorului neguvernamental din RM a fost influientat de diversi
factori sociali, economici, precum: somajul, veniturile mici ale cetatenilor, protectia sociala
insuficienta. Incepind cu 1992 s-a observat o crestere de proportii a ONC-urilor, insa au fost si
perioade de stagnare, intre anii 2003-2005 in RM erau inregistrate peste 700 noi ONC-uri, in 2005-a
depasit 900.in ultimii ani au fost create 67% din ONC-uri ce functioneaza pe scara nationala si 80%
ce activeaza la nivel local. Asociatilor obstesti le revin 92,6% din totalul ONC-urilor, Institutiile
4,7%, fundatiile-restul. In mediul rural ponderea organizatiilor create la initiativa persoanelor este
mai mica decit in mediul urban. 82% fata de 76%. In mediul urban sunt concentrate cel mai mult si
preponderent in zona de centru a tarii, doar fiecare a 4 organizatie provine din mediul rural. In timp
ce 2/3 din ONC-uri se afla in zona de centru a tarii din cauza capitalei, unde isi au sediu 90% din
ONC-uri cu aria de acoperire nationala. Fiecare a 10 organizatie neguvernamentala lucreaza in
domeniul drepturilor omului, iar alta 7,4 %- in sectorul de tineret. Preocuparile fata de mediul
ambeant reprezinta domeniul de activitate pentru 6,5% din ONC-uri iar 4,3% din ONC-uri sunt
preocupate de dezvoltarea economica. Mass-media constituie preocuparea pentru 3,4% din ONC-
uri.

2. Cadrul legal al organizaţiilor neguvernamentale.

Contabilitatea organizaţiilor necomerciale este reglementată de un şir de acte legislative şi

normative care permit desfăşurarea activităţii şi reflectarea operaţiunilor economice în conturile
contabile.
Ţinem să menţionam, ca în legislaţia RM nu este elaborat un act normativ privind
reglementarea contabilităţii în organizaţiile necomerciale.
În practica economică este utilizat termenul de „organizatie neguvernamentala” (ONC), deşi
legislaţia prevede o altă noţiune de „organizaţie necomercială”.
Legislatia RM în domeniul reglementării sectorului asociativ se află în faza de constituire.
Începind cu 1995, Parlamentul RM a adoptat un şir de legi care reglementeaza activitatea ONC-
urilor.
Codul civil, Nr. 1107-XV din 06.06.2002, secţiunea a 5-a „Organizaţiile necomerciale”,
articolul 180 – 188, prevede că organizaţia necomercială este persoana juridica al cărei scop este
altul decât obţinerea de venit. Acestea sunt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis
de lege, care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de statut, inclusiv şi activităţi de

3
 antreprenoriat. Activitatea care, conform legii, este supusă licenţierii va fi practicată de
organizaţiile necomerciale doar după obţinerea licenţei.
Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr. 837 din 17.05.96 republicata în MO nr. 153-156
din 02.10.07 - reglementează relaţiile sociale legate de realizarea dreptului de asociere al
persoanelor şi stabileşte principiile de constituire, înregistrare, desfăşurare şi încetare a activităţii
asociaţiilor obşteşti.
Legea cu privire la fundaţii nr. 581 din 30.07.99 MO nr. 118 din 28.10.99 care
reglementează modul de constituire a fundaţiilor, de desfăşurare şi încetare a activităţii acestora.
Legea cu privire la filantropie si sponsorizare nr. 1420-XV din 31.10.02 MO nr. 185 din
31.12.02 care stabileşte bazele reglementării juridice a activităţilor filantropice şi de sponsorizare,
inclusiv a creării şi funcţionării organizaţiilor filantropice, garanţiile statului privind activităţile
filantropice şi de sponsorizare şi determină formele de susţinere a acestora de către autorităţile
publice centrale şi locale.
Legea cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova, Nr. 1491-XV
din 28.11.2002 care prevede că ajutoare nominative gratuite sub formă de bunuri, de asistenţă
financiară nerambursabilă, donaţii benevole, sub formă de executare de lucrări, prestare de servicii
din partea donatorilor străini, acordate, din motive umanitare, beneficiarilor de ajutoare umanitare
din Republica Moldova în caz de neprotejare socială, lipsă de mijloace materiale, stare financiară
dificilă, apariţie a unor situaţii excepţionale, în special ca urmare a conflictelor armate, calamităţilor
naturale, avariilor, epidemiilor şi epizootiilor, catastrofelor ecologice, tehnogene şi a altor
catastrofe, care pun în pericol viaţa şi sănătatea populaţiei, sau în caz de boală gravă a unor
persoane fizice concrete.
Codul Fiscal şi legile de punere în aplicare a titlurilor acestuia - Codul fiscal
reglementează relaţiile ce ţin de executarea obligaţiilor fiscale în ce priveşte impozitele şi taxele
generale de stat, stabilind, de asemenea, principiile generale de determinare şi percepere a
impozitelor şi taxelor locale. ONC beneficiază de scutirea impozitului pe venit în conformitate cu
prevederile art.52.
Codul Muncii al Republicii Moldova - reglementează modalitatea de calcul a sumelor spre
plată angajaţilor entităţilor, ce îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, modul de
acordare şi calculare a concediilor anuale, etc..
Legea contabilităţii a Republicii Moldova - stabileşte cadrul juridic, a mecanismul de
reglementare a contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova, aplicându-se inclusiv
asupra organizaţiilor necomerciale.
De asemenea, la elaborarea prezentei teze autorul s-a condus de prevederile unor legi şi acte
normative cu caracter specific, care sunt caracterizate în continuare, în limita tangenţei acestora cu
tema tezei.
SNC 1 „Politica de contabilitate” - reflecta totalitatea conceptelor de bază, caracteristicilor
calitative, regulilor, metodelor şi procedeelor.
SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” - stabileşte modul de întocmire şi prezentare a
rapoartelor financiare. Aşa cum nu există un standard de contabilitate care ar conţine prevederi
aferente întocmirii rapoartelor financiare pentru organizaţiile necomerciale, acestea întocmesc şi
prezintă rapoartele financiare conform SNC 5.
Regulamentul cu privire la detaşarea salariaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi
organizaţiilor din Republica Moldova - prevede modul de determinare şi de recuperare a
cheltuielilor de deplasare. În cazul detaşării personalului cheltuielile de deplasare se recuperează în
conformitate cu cerinţele acestui act normativ.
Regulamentul privind inventarierea este elaborat în baza Legii contabilităţii, pentru ca
persoanele fizice şi juridice să efectueze periodic inventarierea patrimoniului pentru confirmarea
veridicităţii şi autenticităţii datelor contabilităţii şi rapoartelor financiare. In regulament sunt
prezentate detaliat modul de efectuare a inventarierii patrimoniului, de determinare şi reflectare a
rezultatelor inventarierii, precum şi formularele utilizate cu ocazia inventarierii. Prevederile acestui
regulament se răsfrîng şi asupra organizaţiilor necomerciale.

4
 Planuri de conturi contabile a activităţii contabile stabileşte nomenclatorul sistematizat al
conturilor contabile şi normele metodologice de utilizare a acestora şi este utilizat inclusiv de
organizaţiile necomerciale.
Codul fiscal si proiectele noului cod civil si a legii cu privire la organizatiile necomerciale sunt pe
faze de examinare. Totusi s-au semnalat realizari in reforma legislatiei cu privire la activitatea
ONC.
Legea stabileste o procedura clara si usor de urmat, este acordat statutul de organizatie, de
beneficiu public.
Exista probleme strigente care necesita rezolvare:
- crearea climatului favorabil pentru finantari din partea agentilor economici si donatii
individuale
- instituirea unui mecanism transparent pentru acordarea finantarilor din buget
- reglementarea si incurajarea prestarii de servicii cu plata de catre ONC-uri.
Cadrul legal permite o înregistrare rapida a ONC dar ramine în continuare destul de confuz la
compartimentul reglementarea activitatii si taxare a ONC-urilor. Raportarea financiara existenta nu
corespunde specificului sectorului. Standardele naționale de contabilitate privind ONC-uri elaborate
prin efort comun pentru reforme economice, sunt in faza de discutie la Ministerul Finanţelor.
Cadrul legal permite oferirea de donații din partea persoanelor juridice, organizațiilor de
beneficiare fapt pentru care au dreptul la o reducere a impozitelor din orice donație făcute in scopuri
caritabile. Lipsa exemplarelor de lichidare a ONC-urilor de catre stat pe motive politice sau arbitrare
marturiseste despre faptul ca legislatia in vigoare protejeaza activitatea ONC-urilor. Procedura de
lichidare este posibila numai prin hotărârea instanței de judecata.

5
 3. Clasificarea ONC

Organizaţiile necomerciale pot fi create prin diferite forme organizatorico-juridice.

Alegerea concretă depinde de scopurile pentru realizarea cărora se formează organizaţia
necomercială, relaţiile cu fondatorii (asociaţii), sursele posibile de finanţare a activităţii etc. În
schema ce urmează sunt prezentate şi structurizate organizaţiilor necomerciale, conform
prevederilor legale din Republica Moldova

Asociatia-este o organizatie necomerciala, constituita benevol de persoane fizice si juridice

asociate, in modul prevazut de lege, prin comunitate de interese care nu contravin ordinii publice si
bunelor moravuri, pentru satisfacerea unor necesitati nemateriale. În asociatie membrii nu-si
pastreaza drepturile asupra patrimoniului transmis asociatiei in proprietate, de asemenea si cotizatia
de membru. Particularitatile constituirii ale activitatii, statutul juridic al diferitor tipuri de asociati se
stabilesc de lege.
Asociatile obstesti- se constituie si isi desfasoara activitatea in scopul:
• realizarii si apararii drepturilor civile, culturale, a altor drepturi si libertati legitime.
• dezvoltarii activismului social si spiritului de initiativa a persoanelor, satisfacerii lor
profesionale si de amatori in domeniul creatiei stiintifice, tehnice, culturale, ocrotirii
sanatatii populatiei, antrearii acesteia in activitate filantropica, extinderii
contractelor internationle

Asociatile obstesti se impart in:

• Asociatiile ce urmaresc beneficiul public-sunt asociatiile, al caror obiect de activitate este, in

exclusivitate, apararea drepturilor omului, invatamintul, dobindirea si propagarea
cunostintelor, ocrotirea sanatatii, asistenta socilala, cultura, arta, sport, lichidarea efectelor,
calamitatilor naturale, protectia mediului inconjurator.
• Asociatiile ce urmaresc beneficiul mutual- se constituie in vederea satisfacerii intereselor
particulare si corporative ale membrilor acestor asociatii.
Asociatiile obstesti se constituie si isi desfasoara activitatea pe principiile liberului
consimtamint, autonomiei, autogestiunii, egalitatii in drepturi a tuturor membrilor. Activitatea
asociatiei obstesti trebuie sa aiba un caracter transparent, informatia cu privire la documentele
de constituire si cele programatice fiind accesibile tuturor.
Asociatiile obstesti sunt libere sa-si stabileasca strucutra interna, scopurile, formele si metodele
de activitate se interzice supunerea neconditionata a membrelor in raport cu conducatorul.
La constituirea si activitatea asociatiei obstesti pot fi mentionate urmatoarele restrictii:
- nu se admite constituirea si desfasurarea activitatii obstesti care isi propun drept scop sau isi
aleg drept mod de actiune schimbarea prin violenta a regimului constitutional (bazat pe
constitutie), subminarea integritatii teritoriale a RM, propaganda razboiului, violentei si a
cruzimii, dezvoltarea urii sociale, rasiale, nationale, religioase si alte fapte care contravin cu
legislatia.
- se interzice constituirea asociatiilor obstesti paramilitare (caracter militar), si a formatiunilor
armate.
- functionarii care se ocupa nemijlocit de organele obstesti.
- Se constituie de cel puţin 3 persoane
Pe teritoriul RM se constituie si isi desfasoara activitatea urmatoarele categorii de asociatii
obstesti:
1. republicane
2. locale
3. internationale

Asociatile obstesti se impart in:

6
 Asociaţia religioasă este organizaţia necomercială constituită benevol de cel puţin trei
persoane fizice pentru satisfacere necesităţilor spirituale (confesionale).
Partidele şi alte organizaţii politice sunt asociaţiile benevole ale cetăţenilor cu drept de
vot, constituite pe baza comunităţii de opinii, idealuri şi scopuri, care contribuie la definirea,
exprimarea voinţei politice a unei părţi a populaţiei prin cuprinderea, menţinerea şi influenţa
puterii de stat.
Sindicatele sunt organizaţiile necomerciale constituite de persoane fizice în vederea
realizării unui scop ce corespunde intereselor profesionale, de muncă, social-economice, atât
colective, cât şi individuale ale membrilor lor.
Patronatele sunt organizaţiilor necomerciale constituite de patroni, în scopul protecţiei şi
reprezentării drepturilor şi interesului acestora.
Asociaţia de economii şi împrumut este organizaţia necomercială constituită de persoane
fizice, care acumulează depuneri ale membrilor săi si le acordă împrumuturi cu destinaţii
speciale.
Uniune de persoane juridice este organizaţia necomercială de cel puţin 2 persoane
juridice în scopul coordonării activităţii, reprezentării şi protecţiei intereselor comune ale
asociaţilor.
Fundaţia este organizaţia necomercială, fără membri, înfiinţată în baza actului de
constituire de către una sau mai multe persoane fizice şi/sau juridice, dotată cu un patrimoniu
distinct separat de patrimoniul fondatorilor, care este destinat atingerii scopurilor necomerciale,
prevăzute de statut.
Instituţia este organizaţia necomercială constituită de fondatori pentru desfăşurarea
funcţiilor de administrare, sociale, culturale, de învăţământ şi altor funcţii cu caracter necomercial
şi care este finanţat parţial sau integral de către acesta.
Instituţia publică se constituie în baza actului organului administraţiei publice centrale sau
locale şi este finanţată integral sau parţial din bugetul respectiv.
Instituţia privată se constituie în baza hotărârii persoanei fizice şi/sau juridice, care
transmit patrimoniul necesar atingerii scopului preconizat.

O altă clasificare din punct de vedere a impozitării este prevăzută de art. 52 alin. (1) din
Codul fiscal, aferente organizaţiilor necomerciale scutite de impozitul pe venit, la care pot fi
atribuite:

Articolul
Tipul organizaţiei şi sfera activităţii
din Codul
fiscal
52 alin. (1) Instituţiile care activează în sferele:
lit. a) ■ ocrotirii sănătăţii
■ învăţămîntului
■ ştiinţei
■ culturii
52 alin. (1) Societăţile
lit. b) ■ orbilor
■ surzilor
■ invalizilor
■ veteranilor
■ alte asociaţii obşteşti
52 alin. (1) Fundaţiile
lit. b)
52 alin. (1) Organizaţiile filantropice care se ocupa în mod exclusiv de:
lit. b) ■ acordarea de ajutor material şi de servicii gratuite invalizilor, oamenilor bolnavi,
persoanelor singure, orfanilor sau copiilor rămaşi fără îngrijire părintească, familiilor

7
 cu mulţi copii, şomerilor, persoanelor care au avut de suferit în urma războaielor,
calamităţilor naturale, catastrofelor ecologice, epidemiilor
■ activitatea ce tine de apărarea drepturilor omului, învăţămînt, dobîndirea şi
propagarea cunoştinţelor, ocrotirea sănătăţii, acordarea ajutorului social populaţiei,
cultură, artă, sport de amatori, lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale,
protecţia mediului, alte domenii cu caracter social-util, în conformitate cu legislaţia
cu privire la asociaţiile obşteşti şi cu privire la fundaţii
52 alin. (1) Organizaţiile:
lit. c) ■ sindicale
■ religioase
■ asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor
■ asociaţiile patronilor, întreprinzătorilor şi fermierilor
■ alte societăţi organizate în scopul creării unor condiţii favorabile pentru realizarea şi
apărarea intereselor de producţie, tehnico-ştiinţifice, sociale şi altor interese comune
ale agenţilor economici
52 alin. (1) Barourile şi uniunile avocaţilor, uniunile şi asociaţiile notarilor şi camerele notariale
lit. d)
52 alin. (1) Partidele şi alte organizaţii social-politice
lit. e)

4. Sistemul contabil în ONC

Organizaţia necomercială ţine contabilitatea şi întocmeşte rapoarte financiare în conformitate cu

principiile fundamentale şi regulile stabilite în Legea contabilităţii, standardele de contabilitate,
planul de conturi contabile şi alte acte normative, cu excepţia situaţiilor reglementate de prezentele
indicaţii metodice.
Organizaţia necomercială aplică unul din sistemele contabile de ţinere a contabilităţii şi de
prezentare a rapoartelor financiare în conformitate cu criteriile stabilite în Legea contabilităţii.
Răspunderea pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară o poartă conducerea (organul
executiv) al organizaţiei necomerciale.
Organizaţia necomercială este obligată să perfecteze documente primare, inclusiv şi cele cu
regim special, să aplice conturi contabile, să întocmească registre contabile şi rapoarte financiare în
conformitate cu prevederile Legii contabilităţii şi a altor acte normative.
Organizaţia necomercială, în baza planului de conturi contabile, aprobat de Ministerul
finanţelor, poate să elaboreze planul de conturi propriu de lucru, ţinînd cont de prevederile
prezentelor indicaţii metodice. Acesta trebuie sa cuprindă conturile sintetice, subconturile şi
conturile analitice necesare pentru evidenţa elementelor contabile ale organizaţiei necomerciale.
Nomenclatorul subconturilor şi conturilor analitice necesare pentru evidenţa elementelor contabile
specifice organizaţiilor necomerciale este prezentat în anexa 1.
Organizaţia necomerciala are obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor de
activ şi pasiv, cel puţin o dată pe an pe parcursul desfăşurării activităţii sale, în cazul reorganizării
sau încetării activităţii, precum şi în situaţiile prevăzute de Regulamentul privind inventarierea,
aprobat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei.
Organizaţiile necomerciale participă la circuitul economico-financiar, antrenează în
activităţile proprii importante mijloace materiale şi băneşti. Reflectarea acestor mijloace în
contabilitate, evidenţierea relaţiilor economice pe care organizaţiile necomerciale le au cu terţe
persoane impun organizarea unui sistem specific de contabilitate care să răspundă cerinţelor
existente. Acest lucru nu împiedică modelarea sistemului adoptat în funcţie de particularităţile pe
8
care le are fiecare organizaţie necomercială. De altfel, sistemul contabil al organizaţiilor
necomerciale are rolul de a calcula periodic patrimoniul existent şi să măsoare variaţiile acestuia,
reflectând în acelaşi timp relaţiile economice existente atât în organizaţiile necomerciale, cât şi
în/din exteriorul
Specificul tinerii contabilitatii in ONC rezulta din urmatoarele particularitati
1. Lipsa cotei fondatorului, actiunilor proprietarilor
2. Orice depasire a veniturilor asupra cheltuielilor se utilizeaza pentru majorarea potentialului
serviciilor organizatiei, orientindu-se spre scopurile statutare si nu spre repartizarea intre
membrii sau/si conducatorii ONC-ului
3. Finantarea activitatilor are loc, de obicei din contul contributiilor si incasarilor cu destinatie
speciala
4. Serviciile se presteaza si se repartizeaza conform necesitatii si nu in baza cererii de piata
5. Rapoartele financiare ale ONC-urilor trebuie sa accentuieze cantitatea serviciilor prestate si
nu rezultatul financiar
6. Utilizatorii informatiei financiare a ONC-urilor difera de utilizatorii informatiei financiare in
organizatii comerciale.
Astfel avem asa utilizatori:
- organele care au inregistrat ONC-ul si care controleaza activitatea ei socila-utila
- fondatorii ONC-ului
- beneficiarii serviciilor organizatiei (ONC-ului)
- creditorii ONC-ului
Toate operaţiunile economico-financiare supuse înregistrării în contabilitate trebuie
efectuate în concordanţă strictă cu prevederile actelor normative pe care le reglementează.
În legătură cu aceasta, evaluarea şi evidenţa patrimoniului ale ONC urmează sa fie
organizate în conformitate cu legea contabilităţii, SNC şi alte acte normative. Actualul sistem
contabil foloseşte la nivel de evidenţă contabilă două modalităţi de reflectare:
- Contabilitatea în partidă simplă care semnifică reflectarea unilaterală a operaţiunii
economice conform metodei „intrare – ieşire”
- Contabilitatea în partidă dublă este un sistem contabil care prevede reflectarea faptelor
economice în baza dublei înregistrări, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor
contabile şi rapoartelor financiare, care poate fi în partidă dublă:
• simplificat
• complet
Alegerea unuia din aceste 2 sisteme poate fi în dependenţă de urmatoarele criterii:
- Numărul personalului
- Valuta de vînzări
- Total valuta bilanţului.
Contabilitatea în partidă simplă, ca primă formă de reflectare a informaţiilor existente, se
bazează aproape în exclusivitate pe redarea veniturilor realizate şi a cheltuielilor efectuate. În
conformitate cu prevederile SNC 62 „Contabilitatea în partidă simplă”. Organizaţiile necomerciale
pot ţine contabilitatea în partidă simplă în cazurile în care:
- totalul veniturilor din vînzări - cel mult 3 milioane de lei;
- valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung - cel mult 1 milion de lei;
- numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune - cel mult 9 persoane; sau
Sistemul simplificat în partidă dublă, cu prezentarea rapoartelor financiare condensate
(simplificate) poate fi utilizat de ONC, care nu depăşesc limitele a două din următoarele trei criterii
pentru perioada de gestiune precedentă:
- totalul veniturilor din vînzări - cel mult 15 milioane de lei;
- totalul bilanţului contabil - cel mult 6 milioane de lei;
- numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune - cel mult 49 de persoane; sau
În acest caz este recomandabil de utilizat prevederile SNC 4 „Particularităţile contabilităţii
în întreprinderile micului business”.

9
 Sistemul complet în partidă dublă, cu prezentarea rapoartelor financiare complete poate fi
utilizat la discreţia ONC deşi nu cad sub criteriile de mai sus. Indiferent de criteriile specificate mai
sus, sistemul complet în partidă dublă, cu prezentarea rapoartelor financiare complete, este
obligatoriu pentru asociaţiile de economii şi împrumut. Pentru acest sistem, precum şi pentru
celelate se recomandă utilizarea SNC 20 „Contabilitatea subvenţiilor de stat şi publicitatea
informaţiei aferente asistenţei de stat şi celorlalte SNC.

Sisteme de contabilitate utilizate de ONC

Nr. Criteriile şi Sistemul de contabilitate

ord. indicatorii* partidă simplă simplificat în complet în
partidă dublă partidă dublă
1 totalul veniturilor cel mult 3 cel mult 15 peste 15
din vînzări milioane de milioane de lei milioane de
lei lei
2 totalul bilanţului cel mult 1 cel mult 6 peste 6
contabil milion de lei milioane de lei milioane de
lei
3 numărul mediu cel mult 9 cel mult 49 de peste 49 de
scriptic al persoane persoane persoane
personalului în
perioada de
gestiune

Acte normative şi componenţa rapoartelor elaborate

Nr. Tipul Obligativitatea Actul normativ recomandat

ord. sistemului prezentării rapoartelor
contabil financiare
1 partidă fără prezentarea SNC 62 “Contabilitatea în
simplă rapoartelor financiare partidă simplă”
2 simplificat prezentarea rapoartelor SNC 4 “Particularităţile
în partidă financiare condensate contabilităţii la
dublă (simplificate) întreprinderile micului
business”
3 complet în prezentarea rapoartelor Standardele Naţionale de
partidă financiare complete Contabilitate
dublă

5. Politica de contabilitate a ONC

Politica de contabilitate reprezintă totalitatea de convenţii, principii, reguli, metode şi

procedee, adoptate de conducerea ONC pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor
financiare.
Politica de contabilitate constituie o parte integrantă a rapoartelor financiare şi trebuie să fie
elaborată de către fiecare ONC, indiferent de domeniile de activitate şi dimensiunile acesteia.
Modul de elaborare şi de dezvăluire a politicii de contabilitate este reglementat de prevederile
S.N.C. 1 „Politica de contabilitate”, Comentariilor privind aplicarea S.N.C. 1 „Politica de
contabilitate” şi S.N.C. 4 „Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business” şi
Indicaţii metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale.
.

10
 Răspunderea pentru formarea şi respectarea Politicii de contabilitate o poartă Preşedintele
ONC şi contabilul şef.
Adoptarea şi precizarea Politicii de contabilitate se perfectează printr-un document
organizatoric de dispoziţie (ordin, dispoziţie etc.) al Preşedintelui Organizaţiei necomerciale.
Procedura formării şi aprobării politicii de contabilitate este stabilită autonom de fiecare
Organizaţie necomercială. De exemplu, proiectul Politicii de contabilitate poate fi elaborat de
contabilitate, de o comisie specială sau de o firmă de consulting (de audit). Politica de contabilitate
aleasă poate fi examinată în prealabil de organul împuternicit (Adunarea Generală a membrilor sau
a Consiliului) Organizaţiei necomerciale, iar apoi semnată şi aprobată de Preşedintele Organizaţiei
necomerciale.
Politica de contabilitate se elaborează la constituirea Asociaţii, până la prima prezentare a
rapoartelor financiare, dar nu mai târziu de 90 zile de la dobândirea drepturilor de persoană juridică.
Procedurile şi metodele contabile alese se aplică de Organizaţie necomercială din data înregistrării
de stat a acesteia.
Politica de contabilitate a ONC trebuie să conţină ca minimum:
- tipul si direcţiile activităţii statutare;
- structura surselor de finanţare;
- modul de organizare a contabilităţii;
- sistemul contabil utilizat;
- modul de întocmire şi utilizare a documentelor primare şi registrelor contabile;
- metodele de recunoaştere, evaluare şi contabilizare a elementelor contabile, inclusiv, a celor
specifice organizaţiilor necomerciale:
 mijloacelor cu destinaţie specială şi a celor nepredestinate;
 contribuţiilor fondatorilor şi membrilor;
 imobilizărilor necorporale şi corporale, altor active pe termen lung, activelor curente,
procurate (create) din contul surselor obţinute din activităţi economice statutare;
 imobilizărilor necorporale şi corporale, stocurilor şi a altor active curente, primite cu
titlu gratuit de la terţi;
 activelor primite în gestiune temporară;
 diferenţelor de curs valutar şi de sumă aferente tranzacţiilor efectuate din contul
mijloacelor cu destinaţie specială;
 dobînzilor din investirea mijloacelor cu destinaţie specială;
 veniturilor şi cheltuielilor;
 fondurilor organizaţiei necomerciale etc.;
- procedeele elaborate de sine stătător, inclusiv, modul de contabilizare a:
 surselor de finanţare destinate acoperirii cheltuielilor administrative, de întreţinere a
organizaţiei necomerciale, de program şi a altor cheltuieli;
 surselor de autofinanţare utilizate pentru realizare a misiunilor speciale;
 salariilor, impozitelor şi taxelor aferente, calculate din diferite surse de finanţare etc.;
- alte aspecte metodice şi de organizare ale contabilităţii.

La politica de contabilitatea pot fi anexate:

 formularele de documente primare si registre contabile elaborate de către organizaţia
necomercială de sine stătător;
 lista funcţiilor persoanelor responsabile de întocmirea şi semnarea documentelor primare
şi registrelor contabile;
 planul de conturi contabile de lucru;
 obiectele şi termenele de efectuare a inventarierii;
 alte informaţii necesare care au impact asupra modului de contabilizare a faptelor
economice (de exemplu, condiţiile specifice ale donatorilor sau a prevederilor din actele
normative care reglementeaza domeniul de activitate al organizaziei necomercial,

11
 privind utilizarea mijloacelor cu destinaţie specială, norme de consum a carburanţilor,
norme de parcurs a anvelopelor etc.).

1. Politica de contabilitate se aprobă pentru fiecare an de gestiune prin ordinul (dispoziţia)

conducătorului organizaţiei necomerciale emis în baza hotărîrii organului de conducere al acesteia.
Organizaţia nou-creată aprobă politica sa de contabilitate pînă la prezentarea raportului financiar
pentru prima perioadă de gestiune, dar nu mai tîrziu de 90 zile de la data înregistrării.

În conformitate cu S.N.C. 1 „Politica de contabilitate”, la alegerea şi argumentarea Politicii de

contabilitate Asociaţia trebuie să pornească de la convenţii fundamentale (continuitatea activităţii,
permanenţa metodelor şi specializarea exerciţiilor) şi să respecte principiile de contabilitate
(prudenţa, prioritatea conţinutului asupra formei, importanţa relativă (esenţialitatea)).
Politica de contabilitate se formează în baza actelor legislative şi normative incluse în
sistemul de reglementare normativă a contabilităţii în Republica Moldova (legile şi actele legislative
adoptate de Parlament, decretele Preşedintelui, hotărârile Guvernului, S.N.C, comentariile privind
aplicarea S.N.C, Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor şi
alte acte normative aprobate de Ministerul Finanţelor).
Procedura elaborării politicii de contabilitate vizând o problemă (sector) concretă a
contabilităţii constă în alegerea unei variante din câteva, admise de actele legislative şi normative,
în justificarea metodei alese, pornind de la particularităţile activităţii Organizaţiei necomerciale şi
acceptarea acesteia în calitate de bază pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor
financiare.
Politica de contabilitate aleasă de Organizaţie necomercială trebuie să fie aplicată consecutiv:
de la o perioadă de gestiune la alta. în cazurile prevăzute de paragraful 12 din S.N.C. 1 „Politica de
contabilitate”, Asociaţia poate să introducă modificări în Politica de contabilitate, adică să nu
respecte în decursul anului de gestiune principiul permanenţei. De exemplu, modificările în Politica
de contabilitate pot fi operate în cazurile:
 reorganizării (contopirii, asocierii, separării) Asociaţii, care, în conformitate cu legislaţia în
vigoare, poate fi efectuată în baza deciziei organului împuternicit al Asociaţii, organelor de
stat împuternicite sau instanţei judiciare. în aceste cazuri modificările în Politica de
contabilitate se introduc la data înregistrării de stat a persoanelor juridice nou-create;
 introducerii modificărilor în legislaţia în vigoare (interzicerea sau limitarea unei sau altei
activităţi, introducerea sau anularea reglementării de stat a preţurilor la produse; modificarea
condiţiilor activităţii economice externe - înăsprirea substanţială sau liberalizarea regimului
fiscal, creşterea nivelului inflaţiei; modificarea unor prevederi şi altor acte normative) - la data
intrării în vigoare a modificărilor şi completărilor operate în actele legislative şi normative;
 elaborării noilor metode de ţinere a contabilităţii (introducerea în S.N.C. a metodelor
suplimentare de evaluare a activelor, de calculare a uzurii mijloacelor fixe, metodelor de
constatare a veniturilor şi cheltuielilor etc.) - începând cu 1 ianuarie a anului următor, cu
excepţia unor situaţii excepţionale. Precizarea politicii de contabilitate de la începutul noului
an de gestiune asigură consecutivitatea exerciţiului contabil în decursul anului de gestiune şi
comparabilitatea indicatorilor formaţi în contabilitate.
Toate modificările operate în Politica de contabilitate, indiferent de cauzele apariţiei lor,
trebuie să fie argumentate şi perfectate prin documente de dispoziţie (ordine, dispoziţii), indicându-
se data intrării în vigoare a acestora
În Politica de contabilitate trebuie să fie dezvăluite ca minimum următoarele metode şi
procedee de contabilitate utilizate de către ONC pe parcursul anului de gestiune:
• modul de evaluare a activelor nemateriale, mijloacelor fixe şi metodele de calculare a
amortizării, uzurii acestora;
• modul de evaluare şi calculare a costului stocurilor de mărfuri şi materiale;
• modul de evaluare şi contabilizare a creanţelor pe termen lung şi pe termen scurt;

12
 • modul de contabilizare a creditelor bancare şi împrumuturilor, de constatare şi determinare a
cheltuielilor aferente împrumuturilor, condiţiile de capitalizare a acestora;
• componenţa şi modul de constatare şi contabilizare a veniturilor şi cheltuielilor ale Asociaţii;
• nomenclatorul şi modul de contabilizare a impozitelor;
• modul de contabilizare a cheltuielilor aferente pensiilor şi plata indemnizaţiilor personalului;
• modul de reflectare în contabilitate a rezultatelor variaţiilor cursurilor valutare;
• modul de contabilizare a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială.

Componenţa şi conţinutul informaţiei referitoare la Politica de contabilitate privind unele

probleme concrete ale contabilităţii, care urmează să fie dezvăluită în rapoartele financiare, sunt
determinate de fiecare întreprindere, pornind de la cerinţele S.N.C. respective. În afară de variantele
şi metodele de ţinere a contabilităţii enumerate, Asociaţia trebuie să indice separat în Nota
contabilă, anexată la rapoartele financiare anuale modificările în Politica de contabilitate introduse
în perioada de gestiune şi cauzele apariţiei acestora, precum şi să evalueze consecinţele
modificărilor în expresie valorică. De exemplu, dacă în cursul anului de gestiune Asociaţia a aplicat
altă metodă de calculare a uzurii mijloacelor fixe, la dezvăluirea politicii de contabilitate trebuie
indicate cauzele modificării şi influenţa acesteia asupra mărimii rezultatului financiar contabil.

Dezvăluirea Politicii de contabilitate nu justifică reflectarea greşită sau inexactă a

informaţiilor şi nu exonerează răspunderea preşedintelui şi şefului serviciului contabil (contabilului)
al Agenţiei pentru încălcarea regulilor stabilite de ţinere a contabilităţii şi de întocmire a rapoartelor
financiare
Politica de contabilitate constituie o parte integrantă a rapoartelor financiare şi trebuie să fie
adusă la cunoştinţa tuturor categoriilor de utilizatori de informaţii contabile: membrii Agenţiei,
investitori, creditori, personalul Agenţiei, organele financiare etc. Forma de prezentare a politicii de
contabilitate este determinată de însăşi ONC. Utilizatorilor de informaţii le poate fi prezentat fie
ordinul privind politica de contabilitate, fie extrasele din acesta care reflectă procedeele şi metodele
principale utilizate la ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare. însă în orice caz
politica de contabilitate trebuie să fie inclusă într-un capitol distinct al Notei explicative la
rapoartele financiare anuale.

13