UNITATEA DE STUDIU 1.

Considerente de bază privind

organizarea și funcționarea persoanelor juridice fără scop
lucrativ

Obiectivele unităţii de studiu 1 6

1.1. Delimitări privind persoanele juridice fără scop lucrativ 6
1.2. Tipologia persoanelor juridice fără scop lucrativ 10
1.3. Sursele de venituri ale persoanelor juridice fără scop lucrativ 23
1.4. Răspunsuri la temele de verificare 27

Obiectivele unităţii de studiu 1

Tematica acestei unităţi de studiu îşi propune atingerea următoarelor obiective specifice:
• asimilarea conceptelor de bază privind persoanele juridice fără scop lucrativ;
• identificarea principalelor caracteristici ale asociaţiilor, fundaţiilor, partidelor
politice, sindicatelor, cultelor religioase, caselor de ajutor reciproc, patronatelor şi
asociaţiilor de locatari;
• cunoaşterea surselor de finanțare ale persoanele juridice fără scop lucrativ.
Timp de studiu: 4 ore

1.1. Delimitări privind persoanele juridice fără scop lucrativ

În economiile actuale, persoanele juridice se împart în două mari categorii, în funcție de
obiectivele urmărite: persoane juridice cu scop patrimonial sau lucrativ1 (societăți comerciale,
instituții financiare etc.), având ca obiectiv obținerea și distribuirea profitului, și persoane
juridice fără scop patrimonial sau lucrativ. La rândul lor, acestea din urmă, în conformitate cu
modul de finanțare, se pot clasifica în două categorii principale:
a) organizații guvernamentale fără scop lucrativ sau organizații publice non-profit și
b) organizații neguvernamentale sau organizații private non-profit.
Dacă activitatea unei organizații non-profit este inițiată și susținută de stat, atunci ea se
realizează în conformitate cu politica de stat și este finanțată, direct sau indirect, din veniturile
bugetare. Astfel de organizații non-profit sunt incluse în sectorul public national și nu fac obiectul
acestui curs. Prin urmare, în continuare sunt abordate doar entitățile din a doua categorie. Pentru
acestea se folosesc diverse denumiri precum cele de persoane juridice fără scop patrimonial,
organizații non-profit, organizații neguvernamentale (ONG), organizații ale societății civile sau
asociații fără scop lucrativ.
Ce reprezintă o entitate fără scop lucrativ? Există definiții diferite ale termenului, în funcție
de abordarea juridică, financiară sau economică a acestuia.

1
Conform Dicționarului explicativ (DEX), termenul lucrativ desemnează ceva care aduce câștig, este profitabil,
rentabil, folositor, util. De atfel, originea sa este latină, lucrum însemnând profit. Potrivit aceleiași surse, patrimonial
este ceva ce aparține unui patrimoniu iar raporturile patrimoniale sunt cele care au un conținut economic.

6
 Legislația românească nu conține o definiție explicită. Totuși, putem porni de la prevederile
Constituției care, în art. 40, stipulează că cetăţenii români se pot asocia liber în partide politice, în
sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. Același document precizează că sindicatele,
patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor
lor, în condiţiile legii, contribuind la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor
profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor. Mai departe, Codul fiscal utilizează
noțiunea de organizație non-profit prin care se desemnează orice asociație, fundație, casă de
ajutor reciproc sau federație înființată în România, în conformitate cu legislația în vigoare, dar
numai dacă veniturile și activele sale sunt utilizate pentru o activitate de interes general,
comunitar sau fără scop patrimonial. Legislația contabilă utilizează aceeași manieră de definire
prin enumerare a tipurilor de entități care intră în sfera termenului de persoană juridică fără scop
patrimonial: asociaţii, fundaţii, federații sau alte organizaţii de acest fel cu personalitate juridică,
partide politice, patronate, organizaţii sindicale, culte religioase, precum şi alte persoane juridice
înfiinţate în baza unor acte normative speciale, în scopul desfăşurării de activităţi fără scop
patrimonial.
Literatura națională și internațională oferă definiții mai nuanțate. Astfel, instituțiile fără
scop lucrativ sunt entități juridice sau sociale create în scopul producerii de bunuri și servicii al
căror statut nu le permite să fie o sursă de venit, profit sau alt câștig financiar pentru unitățile care
le crează, le controlează sau le finanțează. În practică, activitățile lor productive generează fie
surplusuri, fie deficite, dar eventualele excedente obținute nu pot fi alocate altor unități
instituționale 2 . Atfel spus, sectorul non-profit include organizații nedistribuitoare de profit,
separate instituțional de guvern, care se autoguvernează și a căror existență nu este obligatorie.
O altă definiție prevede că o organizație non-profit este o entitate care are următoarele
caracteristici juridice:3
 există și funcționează din alt motiv decât generarea de profit. Accentul nu este pus pe
ideea de a evita obținerea profitului, în sensul înregistrării de venituri mai mari decât
cheltuielile, ci pe urmărirea unui interes public predominant;
 este interzisă distribuirea profitului realizat unor terți care ar putea, datorită poziției lor,
să influențeze activitatea organizației pentru a obține câștiguri personale;
 trăsăturile sale nu depind în mod necesar de forma sa juridică, adică activitățile și
scopurile organizației sunt mai importante decât caracterul identității sale juridice.
Alt tip de definiție este cel care are în prim plan relația cu fondatorul/fondatorii și sursele de
finanțare. Astfel, o organizație non-profit este cea al cărei obiectiv este altul decât obținerea de
profit pentru proprietarul acesteia. Scopul său este de a oferi servicii. Această definiție subliniază
diferența de bază dintre organizațiile de profit și cele non-profit. Obiectivele organizațiilor non-
profit sunt, mai presus de toate, orientate spre obținerea unor condiții mai bune pentru furnizarea
de servicii pe baza resurselor disponibile. Relațiile cu utilizatorii de servicii sunt realizate fără
legături directe de piață. Prin umare, organizațiile non-profit nu sunt finanțate prin vânzarea de
bunuri sau servicii pe piață, ci din alte surse (donații, sponsorizări, diverse subvenții, contribuții,
taxe de membru etc.).
Entitățile nepatrimoniale primesc sume semnificative sub formă de contribuții/
donații/sponsorizări din partea furnizorilor de resurse care nu se așteaptă să primească în schimb
beneficii monetare. Ele funcționează în alte scopuri decât să câștige profituri și nu au drepturi de

2
Archambault, E., Hanbook on Nonprofit Institutions in the System of National Accounts, OECD Meeting of
National Accounts Experts, Paris, 2002, STD/NA/38
3
Vašiček, D., Sikirić, A.M., Čičak, J., The reform of financial management and accounting of non-profit
organizations in the Republic of Croatia, in Economic Integrations, Competition and Cooperation (editors Kandžija,
V., Kumar, A.), CEMAFI International, 2016, pp. 487-509

7
proprietate definite care pot fi vândute, transferate sau răscumpărate 4. Conform acestei definiții,
caracteristicile majore ale organizațiilor non-profit sunt legate de:
A. obiectivele organizatorice: entitățile non-profit există pentru a furniza servicii
constituenților lor, nu pentru a genera profituri. Un excedent de venituri asupra
cheltuielilor nu înseamnă că acestea și-au îndeplinit misiunea de a obține profit, au
funcționat eficient sau că și-au servit în mod eficient membrii;
B. sursele de venituri și relațiile cu părțile interesate: entitățile non-profit obțin resurse
semnificative de la contributori care nu primesc niciun serviciu sau produs în schimb, dar
care sunt totuși preocupați să urmărească dacă banii lor servesc realizării scopurilor
propuse;
C. potențialul pentru longevitate: întreprinderile de afaceri sunt expuse riscului de a faliment
sau de a fi cumpărate, care există într-o măsură mult mai redusă la entitățile non-profit.
Acestea tind să existe mai mult timp datorită naturii serviciilor pe care le oferă;
D. rolul bugetului și cerințelor legale: unele entități non-profit obțin resurse semnificative din
contribuțiile care fac obiectul unor restricții specifice cu privire la modul în care pot fi
utilizate. Acest lucru a condus la apariția standarde care urmăresc a demonstra respectarea
constrângerilor bugetare și legale.
Sinteza acestor definiții este redată sub forma următoarelor caracteristici pe care trebuie să
le aibă o organizaţie pentru a fi inclusă în sectorul non-profit:5
1. să funcționeze ca entitate structurată - aceasta nu înseamnă neapărat să fie aibă
personalitate juridică, ci o structură instituţională, adică are mecanisme interne de decizie,
elaborează și respectă propriile reguli de functionare, are proceduri de derulare a activității;
2. să fie privată, adică separată instituţional de autorităţile publice (de unde vine și
sintagma „neguvernamentală”) cee ace nu exclude posibilitatea finanțării sale de le bugetul
public;
3. să nu distribuie profitul obținut către cei care o deţin sau o conduc, ci să-l utilizeze
pentru realizarea misiunii sale nelucrative.
4. să se autoconducă - organizaţia trebuie să aibă capacitatea să decidă asupra propriilor
activităţi şi să nu fie controlată de vreun organism guvernamental;
5. să funcționeze pe bază de voluntariat - organizaţia trebuie să aibă un procent
semnificativ de participare voluntară, atât în conducerea propriilor activităţi, cât și în activitățile
desfășurate. Aceasta nu exclude posibilitatea angajării de personal. Organizaţiile profesionale se
conformează numai parţial acestui criteriu, apartenenţa la ele fiind de multe ori obligatorie,
pentru a avea dreptul de a exercita o anumită profesie
Persoanele juridice fără scop lucrativ fac parte din ceea ce este denumit generic societatea
civilă. Aceasta reprezintă “o solidaritate şi o capacitate de reacţie spontană a indivizilor şi a
grupurilor de indivizi faţă de deciziile statului şi, …, faţă de tot ce se petrece în viaţa de zi cu zi a
ţării”6. Societatea civilă reprezintă ansamblul organizațiilor și instituțiilor neguvernamentale care
exprimă interesele și voința cetățenilor, fiind independente de autoritățile statale. Aceasta este
formată din cetățeni, asociați sub diferite forme, care au aceleași interese și care își dedică timpul,
cunoștințele și experienta pentru a-și promova și apăra aceste drepturi și interese 7 . Include:
organizații neguvernamentale; asociații profesionale; organizații politice; cluburi civice;
sindicate; organizații filantropice; cluburi sociale și sportive; instituții culturale; organizații
religioase; mișcări ecologiste; instituții media.

4
Freeman, R.J., Shoulders, C.D., Allison, G.S., Smith, G.R., Governmental and Nonprofit Accounting: Theory and
Practice, 10th edition, Pearson, 2014, p. 15
5
Opportunity Associates Romania, Ghid de bune practici pentru organizatii neguvernamentale, 2007, p. 2
6
Manolescu, N., Societatea civilă, România literară, 2002, nr. 39
7
***, Societatea civilă, disponibil la https://ro.wikipedia.org/wiki/Societate_civil%C4%83#cite_note-2

8
 Instituțiile societății civile au fost înființate în țările democratice bazate pe statul de drept și
cu economie de piață dezvoltată. În cele în tranziție, societatea civilă este văzută ca opoziție a
guvernului, ceea ce îi subliniază rolul important pentru întărirea tinerelor democrații. Din acest
motiv, este de dorit ca guvernele acestor țări să depună eforturi pentru a susține și intensifica, din
punct de vedere financiar și organizatoric, dezvoltarea societății civile.
Sectorul non-profit funcționează independent față de sectorul economic și componenta
politică a unei societăți. Acesta are un rol important, dat de faptul că: 8
- desfășoară activități pentru protecția mediului;
- asigură legătura dintre cetățeni și autoritățile publice privind mobilizarea resurselor locale;
- previne și corectează unele probleme și lipsuri provenite din sectorul administrației publice și
sectorul de afaceri;
- contribuie la dezvoltarea societății în general prin protejarea valorilor civile ca urmare a creșterii
colaborării cu autoritățile publice;
- permite integrarea socială a cetățenilor, reprezentând un mijloc de participare civică la
funcționarea sectorului public;
- oferă bunuri și servicii care nu sunt pe piață gospodăriilor și comunităților locale;
- reprezintă un garant al politicilor publice continue pentru cetățeni prin parteneriatul cu
autoritățile locale.
Cea mai cunoscută și folosită clasificare a organizaţiilor non-profit este cea elaborată la
Universitatea John Hopkins din SUA, sub denumirea de: Clasificarea Internaţională a
Organizaţiilor Non-profit (ICNPO - International Classification for Non-profit Organizations).
Aceasta conține 12 grupe, care au mai multe subgrupe. Principalele grupe sunt: cultură și
agrement; educație și cercetare; sănătate; servicii sociale; mediu; dezvoltare și gospodărire;
justiție, avocatură și politică; filantropie și promovarea voluntariatului; sectorul internațional;
religie; asociații profesionale și de afaceri, uniuni; altele.
Totuși, în literatură se operează cu patru mai categorii de organizații non-profit:9
 organizații de servicii sociale și bunăstare voluntară (furnizează servicii sociale voluntare
și gratuite sau la prețuri reduse; resursele lor primare se constituie din contribuții ale
publicului larg, granturi / contracte guvernamentale; sunt scutite de taxe);
 organizațiile de îngrijire a sănătății (spitale, clinici, laboratoare, aziluri, toate non-profit);
 universități private;
 altele (resursele lor provin, în principal, din taxele și cotizații de membru; exemple:
sindicatele, fundațiile private, partidele politice, cluburi sociale, organizații religioase,
organizații profesionale / de cercetare, școli elementare și secundare private).
În concluzie, organizațiile neguvernamentale sunt asociații libere sau persoane juridice de drept
privat care acționează în baza unui statut, pentru a realiza unele activități nepatrimoniale de interes
general, colectiv sau personal. Nepatrimonial nu înseamnă că nu pot avea propriul patrimoniu și nu
pot desfășura activități economice care să ducă la obținerea profitului, ci că acesta poate fi utilizat
pentru realizarea propriilor scopuri, fără drept de distribuire către acționari10. De asemenea, un loc
important în desfășurarea activității revine muncii voluntare.

Teme de verificare
TV 1.1. Delimitări privind persoanele juridice fără scop lucrativ
1. Care sunt principalele caracteristici ale unei organizații non-profit?

8
Imbrescu, C.M., Hațegan, C., Aspects regarding the accounting of the legal entities without patrimonial purpose,
Scientific Papers Agricultural Management, Series I, Faculty of Agricultural Management, Banat´s University of
Agricultural Sciences and Veterinary Medicine "King Michael I of Romania" from Timisoara, Vol. XVI (3), 2014,
pp. 19-25
9
Freeman, R.J., Shoulders, C.D., Allison, G.S., Smith, G.R., op.cit., p. 252
10
Imbrescu, C.M., Hațegan, C., op.cit., pp. 19-25

9
2. Enumerați principalele trăsături pe care trebuie să le dețină o entitate pentru a fi inclusă în sectorul non-
profit.
Răspuns:

1.2. Tipologia persoanelor juridice fără scop lucrativ

După cum a fost prezentat în subcapitolul 1.1. „Delimitări privind persoanele juridice fără
scop lucrativ”, sectorul non-profit cuprinde o mare varietate de entități, având misiuni diferite ce
se traduc prin obiective și domenii de activitate diferite, precum întrajutorarea, filantropia,
întărirea comunității, protejarea intereselor comune sau acțiunea politică. Eterogenitatea acestui
sector se poate observa în figura nr. 1.1.

Fig.1.1. Tipuri de persoane juridice fără scop lucrativ

Conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, există peste 97.000 de
organizații non-profit în România, a căror structură detaliată și evoluție în timp este prezentată în
tabelul nr. 1.1. Pentru comparație, în 2015, numărul de operatori economico-sociali activi din
economia naţională (inclusiv ONG) era de 921.133, situând sectorul neguvernamental la
aproximativ 10% din numărul total de entități autohtone.

Tabelul nr. 1.1. Numărul de organizații neguvernamentale, pe tipuri

Tipul organizaţiei 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Sindicate, confederaţii sindicale 8.598 8.682 9.329 9.915 9.372 9.643
Partide, formaţiuni politice, 54 64 52 50 42 44
coaliţii ale acestora
Uniuni profesionale şi patronale 5.218 5.745 5.721 6.004 5.679 6.295
Fundaţii, asociaţii culturale şi 47.060 49.978 52.398 57.372 56.356 61.318
sportive
Organizaţii religioase (de cult) 18.451 18.753 18.994 19.544 19.535 19.761
Total 79.381 83.222 86.494 92.885 90.984 97.061
Sursa: Institutul Național de Statistică, Anuarul Statistic al României 2016, disponibil la
http://www.insse.ro/cms/ro/content/anuarul-statistic-al-rom%C3%A2niei-format-carte-0

10
 Date mai noi sunt furnizate de Ministerul Justiției sub forma Registrului Național ONG -
Indexul persoanelor juridice fără scop patrimonial, care este grupat pe 6 categorii: asociații
(81.088 active); fundații (18.180 fundații active); federații (1.307 federații active); uniuni (725
uniuni active); persoane juridice străine (32) și neprecizate (66). Datele sunt actualizate în luna
august 2017. În categoria asociațiilor sunt incluse și sindicatele, patronatele, cluburile sportive
etc.
Indexul de asociativitate al României, calculat ca număr de organizații înregistrate la 1000
de locuitori, era la un nivel destul de ridicat de 3,9 organizații la 1000 de locuitori, în 2015. 11
Deoarece reglementările contabile fac trimitere explicit la tipurile de entități nelucrative din
fig.1.1, în continuare vom detalia doar aceste forme de organizare. Prezentarea principalelor
elemente ce definesc organizarea și funcționarea personelor juridice fără scop lucrativ se face în
tabelul nr. 1.2.
Datele statistice arată că cele mai numeroase dintre organizațiile fără scop patrimonial sunt
asociațiile și fundațiile, motiv pentru care, în fig. nr. 1.2, sunt sintetizate diferențele și
similitudinile dintre acestea.

Fig. 1.2. Prezentarea comparativă a asociațiilor și fundațiiilor

(Sursa: Barna, C., Atlasul economiei sociale. România 2014, Institutul de Economie Socială, București, 2014,
p.22 )

11
Kivu, M. (coordonator metodologic), România 2017 - Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări,
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, București, 2017, disponibil la http://www.fdsc.ro/library/files/romania-
2017.pdf, p. 21

11
Tabelul nr. 1.2. Caracteristici ale principalelor tipuri de persoane juridice fără scop lucrativ
Tipul persoanei Definiție Organele entității Observații
juridice fără scop
lucrativ
Asociația subiectul de drept privat constituit de trei sau mai a) adunarea generală - organul de conducere, Asociaţia dobândeşte personalitate juridică prin
(***, Ordonanța multe persoane care, pe baza unei înţelegeri, pun alcătuit din totalitatea asociaţilor; se întruneşte înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor
26/2000 cu privi- în comun şi fără drept de restituire contribuţia cel puţin o dată pe an şi are drept de control aflat la grefa judecătoriei în a cărei
re la asociații și materială, cunoştinţele sau aportul lor în muncă permanent asupra consiliului director şi asupra circumscripţie teritorială îşi are sediul. Pentru
fundații, M.O. pentru realizarea unor activităţi în interes cenzorilor. aceasta, membrii asociaţi încheie actul
39/2000, cu general, al unor colectivităţi sau, după caz, în b) consiliul director - asigură punerea în constitutiv şi statutul asociaţiei, în formă
modificările și interesul lor personal nepatrimonial. executare a hotărârilor adunării generale; poate fi autentică sau atestată de avocat.
completările alcătuit şi din persoane din afara asociaţiei, în Asociaţia îşi poate constitui ca structuri
ulterioare) limita a cel mult o pătrime din componenţa sa; teritoriale: filiale –entităţi cu personalitate
c) cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori. juridică, cu un număr minim de 3 membri,
Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 15, organe de conducere proprii şi un patrimoniu
numirea unui cenzor este obligatorie. Pentru distinct de cel al asociaţiei și sucursale - ca
asociaţiile cu mai mult de 100 de membri înscrişi structuri fără personalitate juridică
până la data întrunirii ultimei adunări generale, Asociaţiile şi federaţiile se dizolvă: de drept;
controlul financiar intern se exercită de către o prin hotărârea judecătoriei sau a tribunalului,
comisie de cenzori, alcătuită dintr-un număr după caz; prin hotărârea adunării generale.
impar de membri.
Fundația subiectul de drept privat înfiinţat de una sau mai a) consiliul director - este organul de conducere În vederea dobândirii personalităţii juridice,
(***, Ordonanța multe persoane care, pe baza unui act juridic şi de administrare al acesteia. Consiliul director fondatorul/ fondatorii încheie actul constitutiv şi
26/2000 cu privi- între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un asigură realizarea scopului şi obiectivelor statutul fundaţiei, în formă autentică, sub
re la asociații și patrimoniu afectat, în mod permanent şi fundaţiei şi se compune din cel puţin 3 membri sancţiunea nulităţii absolute.
fundații, M.O. irevocabil, realizării unui scop de interes general desemnaţi de fondator sau, după caz, de Fundaţia îşi poate constitui ca structuri
39/2000, cu sau, după caz, al unor colectivităţi. fondatori, la momentul constituirii fundaţiei; teritoriale: filiale - pe baza hotărârii consiliului
modificările și b) cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori. director, prin care le este alocat patrimoniul – şi
completările Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr sucursale.
ulterioare) impar de membri. Fundaţiile se dizolvă: de drept; prin hotărârea
judecătoriei. În cazul dizolvării asociaţiei sau
fundaţiei, bunurile rămase în urma lichidării nu
se pot transmite către persoane fizice, ci către
persoane juridice de drept privat sau de drept
public cu scop identic sau asemănător, printr-o
procedura stabilită în statutul asociaţiei sau al
fundaţiei. În anumite situații, bunurile rămase
după lichidare vor fi preluate de către stat, prin
Ministerul Finanţelor, sau, după caz, de comuna
sau oraşul în a cărui raza teritorială asociaţia sau

12
 Tipul persoanei Definiție Organele entității Observații
juridice fără scop
lucrativ
fundaţia îşi avea sediul, dacă aceasta din urma
era de interes local.
Federația două sau mai multe asociaţii sau fundaţii se pot Federaţiile dobândesc personalitate juridică
(***, Ordonanța constitui în federaţie. Asociaţiile sau fundaţiile proprie din momentul înscrierii sale în Registrul
26/2000 cu privi- care constituie o federaţie îşi păstrează propria federaţiilor şi funcţionează în aceleaşi condiţii
re la asociații și personalitate juridică, inclusiv propriul prevăzute pentru asociaţiile fără scop
fundații, M.O. patrimoniu. patrimonial.
39/2000, cu
modificările și
completările
ulterioare)
Partidul politic asociaţie cu caracter politic a cetăţenilor români Adunarea generală a membrilor partidului Sunt interzise partidele politice care, prin
(***, Legea cu drept de vot, care participă în mod liber la politic sau a delegaţilor acestora, la nivel statutul, programele, propaganda de idei ori prin
partidelor politi- formarea şi exercitarea voinţei sale politice, naţional, este organul suprem de decizie al alte activităţi pe care le organizează, încalcă
ce nr. 14/2003, îndeplinind o misiune publică garantată de partidului. Întrunirea acesteia are loc cel puţin o prevederile art. 30 alin. (7) din Constituţie.
M.O. 408/2015, Constituţie. Acestea sunt persoane juridice de dată la 4 ani. Delegaţii la adunare sunt aleşi de Partidele politice nu pot organiza activităţi
cu modificările și drept public. Prin activitatea lor, partidele organizaţiile teritoriale prin vot secret, iar militare sau paramilitare şi nici alte activităţi
completările politice promovează valorile şi interesele numărul acestora se stabileşte în raport cu interzise de lege.
ulterioare) naţionale, pluralismul politic, contribuie la numărul de membri. Adunarea generală a Sunt interzise constituirea de structuri ale
formarea opiniei publice, participă cu candidaţi membrilor şi organul executiv, indiferent de partidelor politice după criteriul locului de
în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice denumirea pe care o au în statutul fiecărui partid, muncă, precum şi desfăşurarea de activităţi
şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutine, sunt foruri obligatorii de conducere a partidului politice la nivelul agenţilor economici sau al
potrivit legii. politic şi a organizaţiilor sale teritoriale instituţiilor publice, cu excepţia campaniei
Partidele politice se pot organiza şi funcţiona la electorale, în condiţiile legii.
nivel naţional, la nivel local sau atât la nivel Pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii care,
naţional, cât şi local. potrivit Constituţiei, au drept de vot şi cei cărora
Fiecare partid politic trebuie să aibă statut şi nu le este interzisă prin lege asocierea politică.
program politic proprii. Un cetăţean român nu poate face parte în acelaşi
timp din două sau mai multe partide politice.
Nici o persoană nu poate fi constrânsă să facă
sau să nu facă parte dintr-un partid politic iar
dobândirea sau pierderea calităţii de membru al
unui partid politic nu creează privilegii sau
restrângeri în exercitarea drepturilor cetăţeneşti.
Partidele politice ale căror cereri de înregistrare
au fost admise se înscriu în Registrul partidelor
politice. Partidele politice se pot asocia pe baza

13
 Tipul persoanei Definiție
juridice fără scop
lucrativ
Sindicatul constituit pe baza dreptului de liberă asociere, în
(***, Legea nr. scopul apărării drepturilor prevăzute în legislaţia
62/2011 privind naţională, în contractele colective și individuale
dialogul social, de muncă sau în acordurile colective de muncă,
M.O. 625/2012, precum și în pactele, tratatele şi convenţiile
cu modificările și internaţionale la care România este parte, pentru
completările promovarea intereselor profesionale, economice
ulterioare) și sociale ale membrilor acestuia.
Sindicatul este o formă de organizare voluntară a
anagajaților, în scopul apărării drepturilor și
promovării intereselor profesionale, economice
și sociale în relația cu angajatorul. Organizaţiile
sindicale sunt independente faţă de autorităţile
publice, de partidele politice şi de organizațiile
patronale și nu pot desfășura activități cu caracter
polictic.
Sindicatele au dreptul să folosească mijloace
specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de
soluţionare a litigiilor prin mediere, arbitraj,
conciliere, petiţie, pichet de protest, marș,
miting și demonstraţie sau grevă.
Pentru constituirea unui sindicat este necesar un
număr de cel puţin 15 angajați din aceeaşi
unitate.
Organizaţiile sindicale se pot afilia la organizaţii
Organele entității
Constituirea, organizarea, funcţionarea,
reorganizarea şi încetarea activităţii unei
organizaţii sindicale se reglementează prin
statutul adoptat de membrii săi.
Organul executiv de conducere al organizaţiei
sindicale are obligaţia de a ţine evidenţa
numărului de membri, a încasărilor şi a
cheltuielilor de orice fel.
Controlul activităţii financiare proprii a
organizaţiilor sindicale, precum şi a unităţilor
economico-sociale ale acestora se realizează prin
comisia de cenzori care funcţionează potrivit
statutului.
14
Observații
unui protocol de asociere, constituind o alianţă
politică.
Un partid politic îşi încetează activitatea prin:
a) dizolvare, prin hotărâre pronunţată de Curtea
Constituţională;
b) dizolvare, prin hotărâre pronunţată de
Tribunalul Bucureşti;
c) autodizolvare, hotărâtă de organele
competente prevăzute în statut;
d) reorganizare, care poate consta în fuziune -
prin absorbţie sau contopire- ori în divizare,
totală sau parţială.
Sindicatul dobândeşte personalitate juridică de la
data înscrierii în registrul special al sindicatelor
deschis la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi
are sediul acesta.
Persoanele încadrate cu contract individual de
muncă, funcţionarii publici și cei cu statut
special, membrii cooperatori și agricultorii
încadrați în muncă au dreptul să constituie
organizaţii sindicale şi să adere la acestea. Nici o
persoană nu poate fi constrânsă să facă sau să nu
facă parte, să se retragă sau nu dintr-o
organizaţie sindicală, iar o persoană poate face
parte în acelaşi timp numai dintr-o singură
organizaţie sindicală. Salariaţii minori, de la
împlinirea vârstei de 16 ani, pot fi membri ai
unei organizaţii sindicale, fără a fi necesară
încuviinţarea prealabilă a reprezentanţilor lor
legali.
Persoanele care deţin funcţii de demnitate
publică, conform legii, magistraţii, personalul
militar din Ministerul Apărării Naţionale,
Ministerul Afacerilor Interne, Serviciului Român
de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază,
Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului
de Telecomunicaţii Speciale, precum şi din
 Tipul persoanei Definiție Organele entității Observații
juridice fără scop
lucrativ
similare internaţionale. unităţile aflate în subordinea/coordonarea
acestora, nu pot constitui și/sau adera la
organizaţii sindicale.
Organizaţiile sindicale legal constituite se pot
asocia după criteriul sectoarelor de activitate,
astfel:
- două sau mai multe organizaţii sindicale
constituite în cadrul aceluiași sector de activitate
se pot asocia în vederea constituirii unei federaţii
sindicale; un sindicat poate fi afiliat, la nivel
naţional, la o singură federaţie sindicală;
- două sau mai multe federaţii sindicale din
sectoare de activitate diferite se pot asocia în
vederea constituirii unei confederaţii sindicale; o
federaţie sindicală poate fi afiliată, la nivel
naţional, unei singure confederaţii sindicale;
- federaţiile sindicale şi confederaţiile pot
constitui din sindicatele componente uniuni
sindicale teritoriale.
Federaţiile şi confederaţiile constituite prin
asociere dobândesc personalitate juridică.
Uniunile sindicale teritoriale dobândesc
personalitate juridică la cererea federaţiilor sau a
confederaţiilor sindicale constituiente.
Sindicatele se pot dizolva prin hotărârea
membrilor sau a delegaţilor acestora, adoptată
conform statutelor proprii. În acest caz,
patrimoniul lor se împarte conform dispoziţiilor
din statut sau, în lipsa lor, potrivit hotărârii
adunării de dizolvare. Dacă nu există prevederi
statutare sau o adunare de dizolvare, tribunalul
judeţean sau al municipiului Bucureşti hotărăşte
asupra distribuirii patrimoniului.
Patronatul este organizaţia patronilor, autonomă, fără Patronatele îşi desfăşoară activitatea în baza Pentru dobândirea personalităţii juridice de către
(***, Legea nr. caracter politic, înfiinţată în baza principiului statutului şi regulamentului proprii. organizaţia patronală, împuternicitul special al
62/2011 privind liberei asocieri, ca persoană juridică de drept Controlul activităţii financiare proprii a membrilor fondatori ai organizaţiei patronale,
dialogul social, privat, fără scop patrimonial, constituită în organizaţiilor patronale se realizează prin prevăzut în procesul-verbal de constituire,

15
 Tipul persoanei Definiție
juridice fără scop
lucrativ
M.O. 625/2012, scopul apărării şi promovării drepturilor şi
cu modificările și intereselor comune ale membrilor săi, prevăzute
completările de dispoziţiile legale în vigoare, pactele, tratatele
ulterioare) şi convenţiile internaţionale la care România este
parte, precum şi de statutele proprii. Patronul
este persoana juridică înmatriculată, persoana
fizică autorizată potrivit legii sau persoană care
exercită potrivit legii o meserie ori profesiune în
mod independent, care administrează şi
utilizează capital, indiferent de natura acestuia, în
scopul obţinerii de profit în condiţii de
concurenţă, şi care angajează muncă salariată.
Activităţile desfăşurate de către patronat, în
condiţiile legii şi ale statutului său, constau în:
a) reprezintă, promovează, susţin şi apără
interesele economice, juridice şi sociale ale
membrilor lor;
b) promovează concurenţa loială;
c) desemnează, în condiţiile legii, reprezentanţi
la negocierea şi încheierea contractelor colective
de muncă, la alte tratative şi acorduri în relaţiile
cu autorităţile publice şi cu sindicatele, precum şi
în structurile bipartite şi tripartite de dialog
social;
d) elaborează şi promovează coduri de conduită
în afaceri;
e) promovează principiile responsabilităţii
sociale;
f) la cererea membrilor acestora, au dreptul de a-i
asista şi reprezenta în faţa instanţelor de judecată,
a organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau
autorităţi, prin apărători proprii sau aleşi;
g) elaborează şi implementează politici de
ocupare şi plasare a forţei de muncă;
h) elaborează strategii şi politici de dezvoltare
economico socială la nivel sectorial şi naţional,
în condiţiile legii;
Organele entității
comisia de cenzori.
Observații
trebuie să depună o cerere de înscriere la
judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul
aceasta.
Organizațiile patronale se constitui prin asociere
liberă, pe sectoare de activitate, teritorial sau la
nivel național, astfel:
-patronii se pot asocia pentru constituirea unei
organizații patronale;
- două sau mai multe organizații patronale pot
constitui o federaţie patronală; un angajator
poate fi afiliat, la nivel naţional, la o singură
federaţie patronală;
- două sau mai multe federaţii patronale pot
constitui o confederaţie patronală; o federaţie
patronală poate fi afiliată, la nivel naţional, la o
singură confederaţie patronală de rang superior;
-federațiile și confederațiile patronale pot
constitui din organizațiile afiliate uniuni
patronale teritoriale. Uniunile patronale
teritoriale dobândesc personalitate juridică la
cererea federaţiilor sau a confederaţiilor
patronale care au hotărât constituirea acestora.
În cazul dizolvării unei organizaţii patronale,
patrimoniul acesteia se împarte cu respectarea
prevederilor statutului şi ale dreptului comun în
materie.

16
 Tipul persoanei Definiție
juridice fără scop
lucrativ
i) înfiinţează şi administrează, în condiţiile legii,
în interesul membrilor lor, unităţi sociale, de
cultură, învăţământ şi cercetare în domeniul
propriu de interes, societăţi comerciale, de
asigurări, precum şi bancă proprie.
Cultele Gruparea religioasă este forma de asociere fără
religioase personalitate juridică a unor persoane fizice care,
(***, Legea nr. fără nicio procedură prealabilă şi în mod liber,
489/2006, privind adoptă, împărtăşesc şi practică o credinţă
libertatea reli- religioasă.
gioasă şi regimul Asociaţia religioasă este persoana juridică de
general al drept privat, formată din persoane fizice care
cultelor, M.O. nr. adoptă, împărtăşesc şi practică aceeaşi credinţă
201/ 2014 ) religioasă (cel puţin 300 de persoane, cetăţeni
români sau rezidenţi în România).
O asociaţie religioasă poate deveni cult în
condiţiile legii.
Structurile religioase cu personalitate juridică
reglementate de lege sunt cultele şi asociaţiile
religioase, iar structurile fără personalitate
juridică sunt grupările religioase.
Cultele recunoscute sunt persoane juridice de
utilitate publică. Ele se organizează şi
funcţionează în baza prevederilor constituţionale
şi ale legii, în mod autonom, potrivit propriilor
statute sau coduri canonice.
Calitatea de cult recunoscut de stat se dobândeşte
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Secretariatului de Stat pentru Culte, de către
asociaţiile religioase care, prin activitatea şi
numărul lor de membri, oferă garanţii de
durabilitate, stabilitate şi interes public.
Organele entității
Fiecare cult trebuie să aibă un organism naţional
de conducere sau de reprezentare.
Unităţile de cult, inclusiv filialele lor fără
personalitate juridică, se înfiinţează şi se
organizează de către culte potrivit propriilor
statute, regulamente şi coduri canonice.
Înfiinţarea unităţii de cult trebuie să fie
comunicată, spre evidenţă, Secretariatului de Stat
pentru Culte.
Cultele îşi aleg, numesc, angajează sau revocă
personalul potrivit propriilor statute, coduri
canonice sau reglementări.
Cultele pot avea organe proprii de judecată
religioasă pentru problemele de disciplină
internă, conform statutelor şi reglementărilor
proprii.
Principalele culte recunoscute în România sunt:
 Biserica Ortodoxă Română,
 Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara
 Biserica Romano-Catolică;
 Biserica Română Unită cu Roma, Greco-
Catolică;
 Ordinariatul Armeano-Catolic
 Biserica Armeană;
 Biserica Creştină Rusă de Rit Vechi din
România;
 Biserica Reformată din România;
 Biserica Evanghelică C.A. din România;
 Biserica Evanghelică Lutherană din România;
 Biserica Unitariană Din România;
 Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din
România;
17
Observații
În România nu există religie de stat; statul este
neutru faţă de orice credinţă religioasă sau
ideologie atee.
Părinţii sau tutorii au dreptul exclusiv de a opta
pentru educaţia religioasă a copiilor minori,
conform propriilor convingeri. Religia copilului
care a împlinit vârsta de 14 ani nu poate fi
schimbată fără consimţământul acestuia; copilul
care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să îşi
aleagă singur religia.
Cultele recunoscute şi unităţile lor de cult pot
avea şi dobândi, în proprietate sau în
administrare, bunuri mobile şi imobile, asupra
cărora pot dispune în conformitate cu statutele
proprii.
Dizolvarea asociaţiei religioase se pronunţă de
instanţa competentă atunci când, prin activitatea
sa, asociaţia religioasă aduce atingeri grave
securităţii publice, ordinii, sănătăţii sau moralei
publice, drepturilor şi libertăţilor fundamentale
ale omului ori când asociaţia religioasă urmăreşte
alt scop decât cel pentru care s-a constituit.
 Tipul persoanei Definiție
juridice fără scop
lucrativ
Case de ajutor se împart în :
reciproc (CAR) -case de ajutor reciproc ale salariaţilor; şi
(*** Legea nr. -case de ajutor reciproc ale pensionarilor.
122/1996 privind Casele de ajutor reciproc ale salariaţilor sunt
regimul juridic al asociaţii fără scop patrimonial, organizate pe
caselor de ajutor baza liberului consimţământ al salariaţilor, în
reciproc ale vederea sprijinirii şi întrajutorării financiare a
salariaţilor, membrilor lor. Membrii pot fi numai persoane
republicată în fizice salariate, iar CAR ale salariaţilor îşi
M.O. nr. 261/ desfăşoară activitatea exclusiv cu membrii
2009) acestora.
Obiectul de activitate al CAR ale salariaţilor îl
constituie acordarea de împrumuturi cu dobândă
către membrii acestora. Dobânda la împrumuturi
se reîntoarce la fondul social al membrilor, după
deducerea cheltuielilor statutare. Împrumuturile
se acordă numai membrilor, pe baza unor
contracte de împrumut în formă scrisă, din care
să rezulte clar toţi termenii şi condiţiile de
acordare prevăzute în statut. Contractele de
împrumut sunt titluri executorii.
CAR nu pot atrage depozite de orice natură sau
fonduri rambursabile, altele decât cele anterioare,
cu excepţia contribuţiilor la fondul social al
membrilor, în condiţiile în care acestea se
restituie la încetarea calităţii de membru. (aspect
Organele entității
 Biserica Creştină după Evanghelie din
România;
 Biserica Evanghelică Română;
 Uniunea Penticostală – Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România;
 Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea
din România;
 Cultul Musulman;
 Federaţia Comunităţilor Evreieşti din
România;
 Organizaţia Religioasă „Martorii Lui Iehova”.
Casele de ajutor reciproc ale salariaţilor şi
uniunile acestora se constituie, se organizează şi
funcţionează ca persoane juridice potrivit
dispoziţiilor legi, precum şi ale Ordonanţei
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi
fundaţii, cu modificările şi completările
ulterioare. Modul de asociere, de organizare şi
funcţionare a caselor de ajutor reciproc ale
salariaţilor se stabileşte prin statutele proprii.
Prin urmare, organele de conducere sunt similare
celor ale asociațiitlor.
18
Observații
Casele de ajutor reciproc ale salariaţilor se pot
înfiinţa de către salariaţi sau alte persoane care
obţin venituri de natură salarială, prin asociere,
în unităţile în care aceştia îşi desfăşoară
activitatea sau la nivel teritorial. Actul constitutiv
şi statutul casei de ajutor reciproc a salariaţilor se
depun, împreună cu cererea pentru dobândirea
personalităţii juridice, la judecătoria în a cărei
rază teritorială aceasta îşi are sediul.
Fondurile utilizate de CAR pentru acordarea de
împrumuturi membrilor săi sunt formate din:
- fondul social al membrilor, constituit prin
contribuţiile acumulate ale acestora, la care se
adaugă dobânzile anuale;
- fondurile proprii ale casei de ajutor reciproc; şi
- mijloacele băneşti obţinute de la uniunea
teritorială judeţeană sau de la Uniunea Naţională.
Uniunea Naţională, precum şi uniunile teritoriale
urmăresc asigurarea stabilităţii financiare a
caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi
prestează servicii adaptate specificului activităţii
acestora. Uniunea Naţională şi uniunile
teritoriale supraveghează activitatea CAR ale
salariaţilor. Controlul activităţilor desfăşurate de
CAR se efectuează de către Ministerul Finanţelor
Publice în condiţiile legii, iar Uniunea Naţională
 Tipul persoanei Definiție
juridice fără scop
lucrativ
reglementat și prin Legea nr. 93/2009 privind
instituţiile financiare nebancare sub incidența
căreia intră și CAR care sunt supravegheate
astfel și de Banca Națională prin Registrul de
evidență ținut de aceasta).
(*** Legea nr. Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor sunt
540/2002 casele organizaţii cu caracter civic, persoane juridice de
de ajutor reci- drept privat cu caracter nepatrimonial,
proc ale pensio- neguvernamentale, apolitice, cu scop de caritate,
narilor, publicată de întrajutorare mutuală şi de asistenţă socială.
în M.O. nr. CAR ale pensionarilor au ca scop principal
723/2002, cu sprijinirea membrilor lor prin acordarea de
modificările şi împrumuturi rambursabile, ajutoare
completările nerambursabile şi ajutoare pentru acoperirea
ulterioare) cheltuielilor cu înmormântarea foştilor membri,
dar pot desfăşura şi alte activităţi şi servicii, cum
ar fi:
a) organizarea de activităţi culturale, artistice,
turistice şi de agrement;
b) prestarea de servicii, contra unei plăţi reduse,
pentru membrii CAR ale pensionarilor şi
membrii de familie în întreţinerea acestora,
folosind munca unor pensionari, membri CAR;
c) organizarea de magazine pentru desfacerea de
produse alimentare la preţuri de producţie,
administrarea de case de odihnă şi tratament,
organizarea de centre pentru repararea de obiecte
electrocasnice, îmbrăcăminte, încălţăminte etc;
d) efectuarea de servicii funerare pentru membrii
decedaţi ai CAR: confecţionarea de sicrie şi
asigurarea transportului;
e) alte acţiuni şi forme de asistenţă socială;
f) prestarea unor servicii medicale contra unor
tarife reduse care să acopere cheltuielile
materiale şi salariile personalului specializat, în
cadrul cabinetelor medicale şi stomatologice
individuale.
Organele entității
Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea caselor de
ajutor reciproc ale pensionarilor se realizează în
baza prevederilor referitoare la asociaţii din
Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la
asociaţii şi fundaţii cu modificările şi
completările ulterioare. Prin urmare, organele de
conducere sunt similare celor ale asociațiitlor.
19
Observații
controlează activitatea uniunilor teritoriale ale
CAR ale salariaţilor.
Actele şi operaţiunile CAR ale salariaţilor, făcute
în legătură cu obiectul de activitate al acestora,
sunt scutite de orice impozite şi taxe.
Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor se
pot constitui prin exercitarea dreptului la liberă
asociere a următoarelor categorii de persoane:
a) pensionarii, indiferent de sistemul de asigurări
sociale căruia îi aparţin;
b) beneficiarii de ajutor social;
c) membrii de familie - soţ, soţie, precum şi
copiii majori incapabili de muncă, aflaţi în
întreţinerea pensionarilor sau a beneficiarilor de
ajutor social - membri ai acelei case de ajutor
reciproc a pensionarilor.
Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor se
constituie, de regulă, pe zone teritoriale.
Înscrierea în CAR ale pensionarilor este
condiţionată de plata unei taxe de înscriere în
sumă fixă sau în cotă procentuală din valoarea
pensiei sau a ajutorului social, stabilită prin
statutul fiecărei case. Membrii CAR ale
pensionarilor au obligaţia de a plăti cotizaţii
lunare, precum şi contribuţii lunare (pentru
ajutorul de deces), al căror cuantum procentual
sau în sume fixe se stabileşte de consiliul director
al casei respective, în limitele şi în condiţiile
stabilite prin statut. La încetarea calităţii de
membru al CAR a pensionarilor, indiferent de
motive, sumele depuse cu titlu de cotizaţii lunare
se restituie titularului sau urmaşilor săi, după caz.
Contribuţia pentru fondul de ajutor de deces se
restituie urmaşilor membrului care a decedat.
 Tipul persoanei Definiție Organele entității
juridice fără scop
lucrativ
Asociația de reprezintă forma de asociere autonomă şi a) Adunarea generală a proprietarilor este
proprietari nonprofit a majorităţii proprietarilor dintr-un alcătuită din toţi proprietarii membri ai asociaţiei
(***, Legea nr. condominiu. Condominiul (clădire sau bloc de de proprietari. Adunarea generală ordinară se
230/2007 privind locuinţe) reprezintă proprietatea imobiliară convoacă fie de preşedintele asociaţiei de
înfiinţarea, orga- formată din proprietăţi individuale proprietari, fie de comitetul executiv, cel puţin o
nizarea şi funcţi- (apartamentele sau spaţiile cu altă destinaţie dată pe an, în primul trimestru. Hotărârile sale
onarea asocia- decât aceea de locuinţe) şi proprietatea comună sunt obligatorii şi pentru proprietarii din
ţiilor de proprie- indiviză. Poate fi definit condominiu şi un condominiu care nu au fost prezenţi, precum şi
tari, M.O. nr. tronson cu una sau mai multe scări, din cadrul pentru proprietarii care nu sunt membri.
490/ 2007, cu clădirii de locuit, în condiţiile în care se poate Adunarea generală are printre atribuţii: alegerea
modificările şi delimita proprietatea comună. Asociaţia de şi revocarea din funcţie a preşedintelui,
completările proprietari are drept scop administrarea şi membrilor comitetului executiv şi cenzorul sau
ulterioare) gestionarea proprietăţii comune care, pe lângă membrilor comisiei de cenzori a asociaţiei de
drepturi, impune şi obligaţii pentru toţi proprietari; adoparea şi modificarea bugetelor de
proprietarii. venituri şi cheltuieli;
b) Comitetul executiv reprezintă asociaţia de
proprietari în administrarea şi exploatarea
clădirii, cu excepţia atribuţiilor rezervate
exclusiv proprietarilor cu privire la proprietăţile
individuale, apartamente sau spaţii cu altă
destinaţie decât aceea de locuinţă. Adunarea
generală a proprietarilor alege dintre membrii săi
comitetul executiv al asociaţiei de proprietari,
dintre care unul va fi desemnat ca preşedinte al
asociaţiei de proprietari prin votul adunării
generale. Comitetul are printre atribuţii:
- duce la îndeplinire hotărârile adunării generale;
- întocmeste proiectul bugetului de venituri şi
cheltuieli şi pregăteşte desfăşurarea adunărilor
generale;
- reglementează folosirea, întreţinerea, repararea,
înlocuirea şi modificarea părţilor proprietăţii
comune, inclusiv cu privire la consumurile
aferente proprietăţii comune;
- pentru scopul şi activităţile asociaţiei de
proprietari, angajează şi demite, încheie şi
reziliază contracte;
20
Observații
Asociaţia de proprietari se înfiinţează prin
acordul scris a cel puţin jumătate plus unu din
numărul proprietarilor apartamentelor şi
spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de
locuinţă, din cadrul unei clădiri. Acordul se
consemnează într-un tabel nominal, anexă la
acordul de asociere.
Cererea pentru dobândirea personalităţii juridice
a asociaţiei de proprietari împreună cu statutul,
acordul de asociere şi procesul-verbal al adunării
generale de constituire se depun şi se
înregistrează la organul financiar local în a cărui
rază teritorială se află clădirea. Asociatia de
proprietari dobândeşte personalitate juridică în
baza încheierii judecătorului-delegat desemnat la
organul financiar local de către preşedintele
judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se
află clădirea. Înscrierea ulterioară în asociaţia de
proprietari a proprietarilor care nu au fost
prezenţi la adunarea generală de constituire se
face la cererea scrisă a acestora, fără alte
formalităţi.
Proprietarii membri ai asociaţiei de proprietari au
următoarele drepturi:
- să participe, cu drept de vot, la adunarea
generală a proprietarilor;
- să îşi înscrie candidatura, să candideze,
să aleagă sau să fie aleşi în structura
organizatorică a asociaţiei de proprietari. Pentru
a beneficia de dreptul de a fi ales, persoana în
cauză trebuie să aibă capacitate deplină de
exerciţiu;
- să cunoască toate aspectele ce ţin de
activitatea asociaţiei şi au acces, la cerere, la
orice document al acesteia.
Proprietarul este obligat să menţină proprietatea
sa individuală, apartament sau spaţiu cu altă
 Tipul persoanei Definiție Organele entității Observații
juridice fără scop
lucrativ
- stabileşte sistemul propriu de penalizări ale destinaţie decât aceea de locuinţă, în stare bună,
asociaţiei de proprietari pentru restanţele afişate pe propria cheltuială. Nici un proprietar nu poate
pe lista de plată ce privesc cheltuielile asociaţiei încălca, afecta sau prejudicia dreptul de
de proprietari, conform prevederilor legale; proprietate comună sau individuală a celorlalţi
- avizează documentele asociaţiei de proprietari. proprietari din condominiu. Proprietarii sunt
Preşedintele asociaţiei de proprietari reprezintă obligaţi să ia măsuri pentru consolidarea sau
asociaţia în derularea contractelor şi îşi asumă modernizarea clădirii, pentru reabilitarea termică
obligaţii în numele acesteia. Acesta reprezintă şi eficienţa energetică, potrivit prevederilor
asociaţia de proprietari în relaţiile cu terţii, legale. Indiferent de natura intervenţiilor, se va
inclusiv în acţiunile iniţiate de asociaţie avea în vedere menţinerea aspectului armonios şi
împotriva unui proprietar care nu şi-a îndeplinit unitar al întregii clădiri.
obligaţiile faţă de asociaţie sau în procesele
iniţiate de un proprietar care contestă o hotărâre a
adunării generale a proprietarilor. Preşedintele
asociaţiei de proprietari sau membrii comitetului
executiv pot fi remuneraţi pe baza unui contract
de mandat.
c) Cenzorul sau comisia de cenzori a asociaţiei
de proprietari are următoarele atribuţii: verifică
legalitatea actelor şi documentelor, a hotărârilor,
deciziilor, regulilor şi regulamentelor; verifică
execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;
verifică gestiunea financiar-contabilă; cel puţin o
dată pe an, întocmeşte şi prezintă adunării
generale rapoarte asupra activităţii sale şi asupra
gestiunii asociaţiei de proprietari, propunând
măsuri.
d) Pentru activitatea de administrare care include
activităţi de administrare tehnică, de contabilitate
şi casierie, asociaţia de proprietari poate angaja
fie persoane fizice atestate pentru funcţia de
administrator de imobile, fie poate încheia
contract de administrare cu persoane juridice
specializate şi autorizate, care au ca obiect de
activitate numai domeniul asociaţiilor de
proprietari ori care au ca activitate principală
administrarea imobilelor pe bază de tarife sau

21
 Tipul persoanei Definiție Organele entității Observații
juridice fără scop
lucrativ
contract. Administratorul, persoană fizică sau
juridică, are, în principal, următoarele atribuţii:
- prestarea serviciilor în mod profesional;
- gestionarea bunurilor materiale şi a fondurilor
băneşti;
- efectuarea formalităţilor necesare în angajarea
contractelor cu furnizorii de servicii pentru
exploatarea şi întreţinerea clădirii, derularea şi
urmărirea realizării acestor contracte;
- gestionarea modului de îndeplinire a
obligaţiilor cetăţeneşti ce revin proprietarilor în
raport cu autorităţile publice;
- informarea trimestrială, în scris sau prin poşta
electronică, a proprietarilor, membrii asociaţiei
de proprietari, cu privire la situaţia financiară
cuprinzând toate elementele de cheltuieli,
venituri, încasări şi plăţi aferente asociaţiei de
proprietari.

Teme de verificare
TV 1.2. Tipologia persoanelor juridice fără scop lucrativ
1. Cum definiți patronatul?
2. Care este diferența dintre gruparea religioasă și asociația religioasă?
3. Care sunt organele asociației de proprietari?
Răspuns:

22
 1.3. Sursele de venituri ale persoanelor juridice fără scop
lucrativ
Finanțarea activităților persoanelor juridice fără scop lucrativ se face din surse diverse, care
sunt fie private, fie bugetare. Aceste surse sunt prevăzute în legislația aplicabilă fiecărei entități și
prezentată în subcapitolul anterior.
A. Veniturile asociaţiilor provin din:
a) cotizaţiile membrilor;
b) dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;
c) dividendele societăţilor comerciale înfiinţate de asociaţii care se pot reinvesti în aceleaşi
societăţi comerciale sau se folosesc în mod obligatoriu pentru realizarea scopului asociaţiei;
d) venituri realizate din activităţi economice directe, dacă acestea au caracter accesoriu şi
sunt în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice;
e) donaţii12, sponsorizări13 sau legate14;
f) resurse obţinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;
g) alte venituri prevăzute de lege.
B. Fundaţiile obțin venituri din:
a) dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;
b) dividendele societăţilor comerciale înfiinţate de fundaţie, care se pot reinvesti în aceleaşi
societăţi comerciale sau se folosesc în mod obligatoriu pentru realizarea scopului fundaţiei;
c) venituri realizate din activităţi economice directe dacă acestea au caracter accesoriu şi
sunt în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice ;
d) donaţii, sponsorizări sau legate;
e) resurse obţinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;
f) alte venituri prevăzute de lege.
C. Federaţiile realizează venituri din:
a) cotizaţiile membrilor;
b) dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;
c) dividendele societăţilor comerciale înfiinţate de federaţii;
d) venituri realizate din activităţi economice directe;
e) donaţii, sponsorizări sau legate;
f) resurse obţinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;
g) alte venituri prevăzute de lege.
D. Finanţarea activităţii partidelor politice se realizează numai în condiţiile legii15 din:
a) cotizaţii ale membrilor de partid - cuantumul cotizaţiilor, repartizarea şi utilizarea
acestora se stabilesc prin hotărâri ale partidului politic, potrivit statutului. Veniturile totale
provenite din cotizaţii sunt neplafonate, însă suma cotizaţiilor plătite într-un an de un membru de
partid nu poate depăşi 48 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la 1 ianuarie a anului

12
Donaţia este contractul prin care, cu intenţia de a gratifica, o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de
un bun în favoarea celeilalte părţi, numită donatar (***, Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, M.O. nr. 409/2011,
cu modificările și completările ulterioare, art. 985)
13
Sponsorizarea este activitatea care se desfăşoară pe baza unui contract încheiat între sponsor şi beneficiar, care
consimt asupra mijloacelor financiare şi a bunurilor materiale care se acordă ca sprijin, precum şi a duratei
sponsorizării (***, Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, M.O. nr. 129/1994, cu modificările și completările
ulterioare, art. 1)
14
Legatul este dispoziţia testamentară prin care testatorul stipulează ca, la decesul său, unul sau mai mulţi legatari să
dobândească întregul său patrimoniu, o fracţiune din acesta sau anumite bunuri determinate (***, Legea nr. 287/2009
privind Codul civil, M.O. nr. 409/2011, cu modificările și completările ulterioare, art. 986)
15
***, Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în
M.O. nr. 446/2015, cu modificările și completările ulterioare

23
respectiv. Partidele politice au obligaţia de a publica în Monitorul Oficial al României, Partea I,
cuantumul total al veniturilor din cotizaţii până la data de 30 aprilie a anului următor, precum şi
lista membrilor de partid care au plătit într-un an cotizaţii a căror valoare însumată depăşeşte 10
salarii minime brute pe ţară..;
b) donaţii, legate şi alte liberalităţi16. Donaţiile primite de un partid politic într-un an fiscal
nu pot depăşi 0,025% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv (în anul în care au loc
alegeri plafonul este de 0,050%). Donaţiile primite de la o persoană fizică într-un an pot fi de
până la 200 de salarii de bază minime brute pe ţară, iar donaţiile primite de la o persoană juridică
într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe ţară la valoarea existentă la
data de 1 ianuarie a anului respectiv. Persoanele juridice sunt obligate ca la data efectuării
donaţiei să nu aibă datorii exigibile mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale sau la bugetele locale, cu excepţia situaţiei când au de recuperat sume mai mari decât
datoria proprie. Valoarea justă a bunurilor mobile şi imobile donate partidului, precum şi a
serviciilor prestate acestuia se include în valoarea donaţiilor.
La primirea donaţiei sunt obligatorii verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului,
indiferent de caracterul public sau confidenţial al acesteia. La solicitarea donatorului, identitatea
sa poate rămâne confidenţială, în situaţia în care donaţia se situează în limita sumei anuale de 10
salarii de bază minime brute pe ţară. Suma totală primită de un partid politic ca donaţii
confidenţiale nu poate depăşi echivalentul a 0,006% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe
anul respectiv. Toate donaţiile vor fi evidenţiate în mod corespunzător în documentele contabile,
cu menţionarea datei la care au fost făcute şi a altor informaţii care să permită identificarea
surselor de finanţare. Donaţiile de bunuri şi servicii prestate cu titlu gratuit vor fi reflectate în
contabilitate la valoarea justă şi stabilită în condiţiile legii. Nu sunt considerate donaţii activităţile
prestate pe bază de voluntariat în condiţiile legii. Este interzisă acceptarea sub orice formă,
directă sau indirectă, de către partidele politice a donaţiilor de bunuri materiale sau sume de bani
ori prestarea de servicii gratuite făcute cu scopul evident de a obţine un avantaj economic sau
politic;
Partidele politice nu pot accepta donaţii sau servicii prestate cu titlu gratuit de la o autoritate
ori instituţie publică, de la o regie autonomă, de la o companie naţională, societate comercială sau
societate bancară cu capital integral ori majoritar de stat şi este interzisă acceptarea donaţiilor din
partea unui sindicat sau a unui cult religios, indiferent de natura acestora. Sumele primite astfel se
confiscă şi se fac venit la bugetul de stat. Primirea donaţiilor sau a legatelor de la persoane fizice
ori juridice se face numai printr-un mandatar financiar, desemnat în acest scop de conducerea
partidului.
c) venituri provenite din activităţi proprii. Partidele politice nu pot desfăşura activităţi
specifice societăţilor comerciale, cu excepţia următoarelor activităţii:
- editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale de propagandă şi cultură
politică proprii;
- vânzarea de bilete, taxe de participare sau altele asemenea la acţiuni culturale, sportive,
precum şi la întruniri şi seminare cu tematică politică, economică sau socială;
-serviciile oferite către membrii partidului pentru organizarea evenimentelor de la punctul
anterior
-vânzarea materialelor tipărite cu însemnele partidului politic;
- închirierea spaţiilor aflate în patrimoniul propriu, fără a aduce atingere moralei publice,
ordinii sau imaginii partidului politic;

16
Liberalitatea este actul juridic prin care o persoană dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, în tot sau în parte, în
favoarea unei alte persoane. Nu se pot face liberalităţi decât prin donaţie sau prin legat cuprins în testament (***,
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, M.O. nr. 409/2011, cu modificările și completările ulterioare, art. 984)

24
 - înstrăinarea terenurilor şi clădirilor din patrimoniu, dar numai după cel puţin 10 ani de la
înregistrarea în patrimoniu, cu excepţia partidelor politice aflate în curs de dizolvare. Termenul
de 10 ani nu se aplică în situaţia bunurilor imobiliare moştenite;
- înstrăinarea bunurilor mobile din patrimoniu, numai dacă nu reprezintă activităţi de
producţie, comerţ sau prestări de servicii;
- emiterea carnetelor/legitimaţiilor de membru al partidului politic.;
d) subvenţii de la bugetul de stat. Partidele politice primesc anual subvenţii de la bugetul
de stat, în condiţiile legii. Subvenţia se varsă lunar în contul fiecărui partid politic prin bugetul
Autorităţii Electorale Permanente şi se reflectă distinct în evidenţa contabilă a partidelor politice.
Suma alocată anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în
bugetul de stat. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri
eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată proporţional cu numărul mandatelor
obţinute în alegeri de candidaţii femei. Subvenţia de la bugetul de stat se acordă în funcţie de
următoarele criterii:
1) numărul de voturi primite în alegerile parlamentare - 75% din bugetul anual acordat
partidelor politice va fi împărţit proporţional cu numărul de voturi primite la alegerile
parlamentare, respectiv media voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor şi Senat,
dacă au realizat pragul electoral;
2) numărul de voturi primite în alegerile locale - 25% din bugetul anual acordat partidelor
politice va fi împărţit proporţional cu numărul de voturi valabil exprimate, primite la alegerile
locale pentru alegerea consilierilor judeţeni şi consilierilor din cadrul municipiului Bucureşti,
dacă au obţinut cel puţin 50 de mandate de consilier judeţean şi de consilier din cadrul
municipiului Bucureşti;
e) împrumuturi în bani de la persoane fizice și juridice care trebuie să fie restituite în
maxim 3 ani sau pot constitui donații, cu acordul părților și dacă nu s-a atins plafonul anual
pentru donații, în cazul nerestituirii lor după 3 ani. Valoarea maximă a împrumuturilor primite
anual de la o persoană fizică sau juridică este cea utlizată și în cazul donațiilor.
E. Principala sursă de venit a sindicatelor este reprezentată de cotizaţia plătită de membrii
de sindicat care este deductibilă în cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat, potrivit
prevederilor Codului fiscal. Alte surse de venituri pot rezulta din activitățile pe care organizaţia
sindicală le desfăşoară:
a) sprijinirea materială a membrii săi în exercitarea profesiunii;
b) constituirea de case de ajutor proprii;
c) editarea şi tipărireade publicaţii proprii;
d) înființarea şi administrarea, în condiţiile legii, în interesul membrilor săi, de unităţi de
cultură, învăţământ şi cercetare în domeniul activităţii sindicale, unităţi economico-
sociale, comerciale, de asigurări, precum şi bancă proprie;
e) constituirea de fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor săi;
f) organizarea şi sprijinirea materială şi financiară de activităţi cultural-artistice;
g) organizarea și desfășurarea de cursuri de pregătire și calificare profesională.
F. Sursele veniturilor organizaţiilor patronale pot fi: taxe de înscriere, cotizaţii, donaţii,
sponsorizări şi alte venituri, potrivit statutelor şi legilor în vigoare. Veniturile organizaţiilor
patronale sunt destinate realizării scopurilor pentru care au fost înfiinţate şi nu pot fi repartizate
membrilor acestora.
G. Cheltuielile pentru întreţinerea cultelor religioase şi desfăşurarea activităţilor lor se vor
acoperi, în primul rând, din veniturile proprii ale cultelor, create şi administrate în conformitate
cu statutele lor. Cultele pot stabili contribuţii din partea credincioşilor lor pentru susţinerea
activităţilor pe care le desfăşoară, dar nimeni nu poate fi constrâns prin acte administrative sau
prin alte metode să contribuie la cheltuielile unui cult religios. Statul promovează sprijinul
acordat de cetăţeni cultelor prin deduceri din impozitul pe venit şi încurajează sponsorizările către

25
culte, în condiţiile legii. De asemenea, statul sprijină, la cerere, prin contribuţii, în raport cu
numărul credincioşilor cetăţeni români şi cu nevoile reale de subzistenţă şi activitate, salarizarea
personalului clerical şi neclerical aparţinând cultelor recunoscute. Cultele recunoscute pot
beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului, pentru cheltuielile privind
funcţionarea unităţilor de cult, pentru reparaţii şi construcţii noi, în raport cu numărul
credincioşilor, conform ultimului recensământ, şi cu nevoile reale.
H. Veniturile caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor se obţin din:
a) taxe de înscriere;
b) cotizaţii şi contribuţii lunare ale membrilor;
c) dobânzi provenite din plasarea sumelor disponibile în condiţii legale;
d) venituri realizate din prestări de servicii;
e) dobânzi la sumele împrumutate;
f) venituri din organizarea manifestărilor culturale, artistice şi de agrement;
g) donaţii şi sponsorizări;
h) alte venituri prevăzute de lege.
Potrivit legislației aplicabile CAR, din veniturile realizate, casele de ajutor reciproc ale
pensionarilor îşi pot constitui, în condiţiile prevăzute de statut:
a) fonduri pentru împrumuturi;
b) fonduri pentru acordarea de ajutoare nerambursabile;
c) fonduri pentru activităţi culturale, artistice, turistice şi de agrement;
d) fonduri pentru investiţii;
e) fonduri pentru subvenţionarea produselor alimentare de bază, stabilite de consiliul
director, pentru vânzarea către membrii caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor prin
magazinele proprii şi de tip economat;
f) fonduri pentru cheltuieli generale.
I. Veniturile asociaţiei de proprietari obţinute din exploatarea proprietăţii comune aparţin
asociaţiei de proprietari. Aceste venituri alimentează fondurile speciale ale asociaţiei de
proprietari pentru reparaţii şi investiţii cu privire la proprietatea comună şi nu se plătesc
proprietarilor.
Anul fiscal al asociaţiei de proprietari este anul calendaristic. Înainte de începutul
următorului an fiscal şi pentru fiecare an fiscal ce urmează, comitetul executiv va pregăti şi va
prezenta proprietarilor în adunarea generală un buget anual de venituri şi cheltuieli, suficient
pentru a acoperi cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv fondurile necesare organizării şi
funcţionării acesteia. Proprietarii au obligaţia să aprobe şi un fond de reparaţii anual, necesar
pentru repararea şi îmbunătăţirea proprietăţii comune. Comitetul executiv va pregăti şi va
prezenta adunării generale suma anuală necesară pentru constituirea sau completarea acestui
fond, care se alimentează în avans, în tranşe lunare egale, prevăzute în lista de plată a cheltuielilor
asociaţiei de proprietari. Proprietarii membri ai asociaţiei de proprietari pot aproba şi alte fonduri
cu caracter special. Toţi proprietarii au obligaţia să plătească lunar, conform listei de plată a
cheltuielilor asociaţiei de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de
contribuţie ce le revine la cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor
din asociaţia de proprietari.
Cheltuielile asociaţiei de proprietari cuprind cheltuielile sau obligaţiile financiare ale
asociaţiei care sunt legate de exploatarea, reparaţia ori întreţinerea proprietăţii comune, precum şi
cheltuielile cu serviciile de care beneficiază proprietarii şi care nu sunt facturate individual către
proprietăţile individuale. Aceste cheltuielile sunt următoarele:
- cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfăşoară activităţi în proprietăţi
individuale;
- cheltuieli pe consumuri individuale; asociaţiile de proprietari pot hotărî exceptarea de la
plata acestor cheltuieli pentru copiii cu vârsta de până la 3 ani;

26
 - cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcţie de suprafaţa utilă a proprietăţii individuale;
- cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate
financiar prin intermediul asociaţiei de proprietari;
- cheltuieli pe consumatori tehnici;
- cheltuieli de altă natură.
Stabilirea şi repartizarea sumei care priveşte proprietatea comună ce revine fiecărui
proprietar din cadrul condominiului se fac proporţional cu cota-parte indiviză din proprietatea
comună.
Teme de verificare
TV 1.3. Sursele de venituri ale persoanelor juridice fără scop lucrativ
1. Care sunt sursele de finanţare ale partidelor politice?
2. Care este principala sursă de venituri a sindicatelor?
Răspuns:

1.4. Răspunsuri la temele de verificare

TV 1.1. Delimitări privind persoanele juridice fără scop patrimonial
1.Principalele caracteristici ale unei organizații non-profit sunt: aceasta există și funcționează din
alt motiv decât generarea de profit; îi este interzisă distribuirea profitului realizat unor terți iar trăsăturile
sale nu depind în mod necesar de forma sa juridică.
2. Principalele trăsături pe care trebuie să le dețină o entitate pentru a fi inclusă în sectorul non-
profit sunt: 1) să funcționeze ca entitate structurată; 2) să fie privată, adică separată instituţional de
autorităţile publice; 3) să nu distribuie profitul obținut către cei care o deţin sau o conduc, ci să-l utilizeze
pentru realizarea misiunii sale nelucrative; 4) să se autoconducă; 5) să funcționeze pe bază de voluntariat

TV 1.2. Tipologia persoanelor juridice fără scop lucrativ

1. Patronatul este organizaţia patronilor, autonomă, fără caracter politic, înfiinţată în baza
principiului liberei asocieri, ca persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, constituită în
scopul apărării şi promovării drepturilor şi intereselor comune ale membrilor săi, prevăzute de dispoziţiile
legale în vigoare, pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi de
statutele proprii.
2. Diferența dintre gruparea religioasă și asociația religioasă constă în lipsa de personalitate juridică
a grupării religioase.
3. Organele asociației de proprietari sunt: adunarea generală a proprietarilor, comitetul executiv,
cenzorul (comisia de cenzori) și administratorul de imobile.

TV 1.3. Sursele de venituri ale persoanelor juridice fără scop lucrativ

1. Sursele de finanţare ale partidelor politice sunt: cotizaţiile membrilor de partid; donaţiile, legatele
şi alte liberalităţi; veniturile provenite din activităţi proprii, subvenţiile de la bugetul de stat și
împrumuturile în bani de la persoane fizice și juridice.
2. Principala sursă de venit a sindicatelor este reprezentată de cotizaţia plătită de membrii de
sindicat, care este deductibilă în cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat.

27