1.

Care dintre următoarele activităţi nu afectează independenţa

auditorului intern:

I. Recomandarea de standarde de control pentru un nou

sistem informatic;
II. Schiţarea procedurilor pentru o nouă aplicaţie informatică
astfel încât să fie sigur că sunt introduse controalele
adecvate;
III. Efectuarea de revizuiri ale procedurilor pentru o nouă
aplicaţie informatică înainte de a fi instalată.
a. doar I
b. doar II
c. doar III
d. I şi III
2. Un auditor a descoperit fapte ce pot fi interpretate ca indicii ale unor
activităţi ilegale realizate de către departamentul auditat. Auditorul decide să
nu informeze conducerea superioară în legatură cu aceste fapte deoarece el
nu poate dovedi că s-a produs un act ilegal. Dar este hotărât ca, în cazul în
care i se vor adresa întrebări legate de această chestiune să dea răspunsuri
complete. Acţionând astfel, auditorul:

a. nu a încălcat Codul etic sau Standardele deoarece

confidenţialitatea primează asupra tuturor celorlalte
standarde;
b. nu a încălcat Codul etic sau Standardele deoarece auditorul
are intenţia să dea toate detaliile atunci când va fi întrebat;
c. a încălcat Codul etic deoarece actele ilegale ar fi trebuit
raportate autorităţilor statului de către auditorul intern;
d. a încălcat Standardele deoarece orice indicii de fraudă sau
acte ilegale ar fi trebuit raportate de către auditor autorităţilor
competente din cadrul organizaţiei
3. Care dintre următoarele activităţi credeţi că ar
afecta obiectivitatea departamentului de audit
intern?

a. un auditor intern a fost abordat de seful departamentului de salarizare în

timpul auditării acestui departament. Şeful departamentului i-a spus că el are
o şi o afacere proprie pentru care are nevoie de un contabil care să-i
întocmească situaţiile financiare. Auditorul intern a fost de acord să se ocupe
el de acest lucru după orele de serviciu, contra unei sume de bani.
b. În timpul auditării departamentului de marketing, şeful adjunct al
departamentului i-a dat auditorului o cană cu logo-ul companiei. Astfel de
căni au fost distribuite tuturor angajaţilor prezenţi în ziua respectivă.
c. După revizuirea instalării unui sistem de procesare a datelor, auditorul a
recomandat standarde de control. La trei luni de la această activitate, acelaşi
departament a solicitat auditorului să revizuiască conformitatea anumitor
proceduri. Auditorul a acceptat şi a efectuat revizuirea.
d. A fost solicitată participarea auditorului în cadrul unei echipe de intervenţie
care să acţioneze în sensul reducerii pierderilor de stocuri ale companiei
datorate furtului şi manevrării incorecte a stocurilor. Rolul auditorului va fi
consilierea echipei de intervenţie asupra tehnicilor de control ce ar putea fi
introduse.
4. Care dintre următoarele situaţii ar reprezenta o
încălcare a codului etic al auditorilor interni?

a. un auditor a primit citaţie pentru a se prezenta ca martor într-un proces intentat împotriva
companiei la care este angajat. Cu această ocazie, în instanţă, auditorul a divulgat
informaţii confidenţiale despre companie;

a. un auditor intern al unei companii producătoare de articole de birotică a încheiat recent

un audit al funcţiei de marketing a companiei. Pe baza experienţei câştigate cu această
ocazie, într-o sâmbătă dimineaţă, auditorul a acordat câteva ore de consultanţă unui
spital din zonă care intenţiona să facă un audit al funcţiei de marketing;

a. un auditor intern a susţinut un discurs cu ocazia unui simpozion al IIA, prezentând

conţinutul unui program pe care el l-a dezvoltat pentru auditarea unor aplicaţii
informatice. La simpozion au participat şi auditorii interni ai principalilor competitori ai
companiei la care auditorul intern este angajat.

b. În timpul unui audit, un auditor intern a aflat că compania la care este angajat este pe
punctul de a introduce pe piaţă un nou produs care va revoluţiona întregul sector de
activitate. Anticipând succesul probabil al noului produs, auditorul a spus prietenilor săi
să cumpere acţiuni la compania respectivă.
5. O companie şi-a desfiinţat departamentul de audit intern şi a
recurs la externalizarea funcţiei în încercarea de a reduce
costurile. Unul dintre auditorii interni, rămas fără loc de
muncă, s-a angajat la o altă companie din acelaşi sector de
activitate.

Care dintre următoarele informaţii furnizate de auditor noului său angajator reprezintă o
încălcare a codului etic?
a. Auditorul şi-a convins noii colegi să treacă la auditul intern bazat pe riscuri, abordare pe
care o folosea şi la vechilul său loc de muncă;
b. auditorul a constatat că departamentul de audit intern al noului său angajator nu
foloseşte o anumită tehnică de eşantionare pe care el o folosea la vechiul său loc de
muncă şi care, a considerat el că ar prezenta numeroase avantaje pentru auditurile
realizate de noul său angajator. În consecinţă, auditorul a organizat cursuri în cadrul
departamentului şi şi-a învăţat noii colegi să aplice metoda de eşantionare la fel cum era
aplicată şi la vechiul său loc de muncă;
c. în timpul activităţii desfăşurate la vechiul său angajator, auditorul şi-a concentrat
eforturile către definirea şi recomandarea unor „celor mai bune practici” pentru
gestionarea funcţiei de resurse umane ca parte a auditului acelei companii. Întrucât
auditorul păstrase acasă copii după planurile realizate cu acea ocazie, el s-a folosit de
ele pentru a realiza auditul funcţiei de resurse umane la noul angajator;
d. nici una dintre situaţiile de mai sus nu reprezintă o încălcare a Codului Etic.
6. Auditorii interni trebuie să fie prudenţi în relaţiile cu
persoane şi organizaţii din mediul extern al companiei la care
sunt angajaţi. Care dintre activităţile de mai jos nu va afecta
negativ comportamentul etic al auditorului intern?

a. acceptarea de compensaţii din partea organismului

profesional pentru servicii de consultanţă;
b. acordarea de consultanţă unor companii
concurente;
c. acordarea de consultanţă unor furnizori ai
companiei la care lucrează;
d. discutarea planurilor de audit sau a rezultatelor
auditului cu persoane din afara companiei.
7.Un audit al funcţiei de salarizare a scos la iveală faptul că în
mai multe ocazii un angajat al departamentului a adăgat pe
statul de plată angajaţi fictivi şi a virat banii în conturile unor
rude ale sale. Ce controale ar fi prevenit acest act:

a. utilizarea de cartele care evidenţiază timpul lucrat

şi registrele de prezenţă în calculul veniturilor brute;
b. stabilirea unei politici referitoare la angajarea în
cadrul companiei a unor persoane înrudite;
c. semnarea ordinelor de plată de către un casier
d. modificările la stat (de personal) să fie autorizate
de către departamentul de resurse umane
8. Seful unei secţii de producţie este autorizat să comande şi să recepţioneze piese de
schimb pentru toate echipamentele care necesită întreţinere periodică. Auditorul intern a
primit o informaţie anonimă cum că şeful respectiv a comandat cu mult mai multe piese
decât erau necesare de la firma unui membru al familiei sale. Piesele nenecesare nu au
fost niciodată livrate. În schimb, şeful de secţie a procesat documentaţia de recepţie şi a
dat piesele în consum. Plăţile pentru piesele nelivrate au fost făcute furnizorului şi banii
au fost împărţiţi între şeful de secţie şi ruda sa.

Care dintre următoarele controale ar fi putut preveni

această fraudă:
a. stabilirea unor plafoane de achiziţie pentru fiecare
furnizor;
b. separarea funcţiei de recepţie a bunurilor de
procedura de autorizare a achiziţiei;
c. compararea facturii cu ordinul de achiziţie aprobat
de seful de secţie;
d. compararea cantităţii cerute cu cantitatea primită
evidenţiată în sistemul informatic de evidenţă a
stocurilor.
9. Standardele IIA nu solicită şefului
departamentului de audit intern:

a. să comunice managementului şi consiliului

rezultatele evaluarilor privind performaţa auditorilor
externi.
b. să-şi coordoneze activitatea de audit cu cea a
auditorilor externi;
c. să comunice managementului şi consiliului
rezultatele evaluărilor privind coordonarea dintre
auditorii interni şi externi;
d. să contribuie cu resurse pentru auditul anual al
situaţiilor financiare;
10. Şeful departamentului de audit intern al unei companii
multinaţionale trebuie să formeze o echipă de audit intern pentru a
examina activităţile unei noi filiale achiziţionate într-o altă ţară. Ce
factori ar trebui să aibă în vedere atunci când stabileşte componenţa
echipei de audit intern?

I. auditori interni locali;

II. competenţele lingvistice ale auditorului;
III. experienţa auditorului intern;
IV. rata de schimb valutar.
a. I, II şi III
b. II, III şi IV
c. II şi III
d. I şi II
11. O companie doreşte să înfiinţeze departamentul de audit intern. Responsabilul cu
controlul intern nu are experienţă în domeniul auditului intern. Acesta le-a comunicat
viitorilor membrii ai departamentului de audit intern că vor raporta auditorului extern.
Totuşi, noul director al departamentului de audit intern va comunica direct
responsabilului cu controlul intern tot ceea ce este important, responsabilul cu controlul
intern comunicând apoi problemele semnalate de şeful departamentului de audit intern
către Consiliu.

Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

a. departamentul de audit intern va fi independent deoarece
şeful acestuia are acces direct la Consiliu;
b. departamentul de audit intern nu va fi independent deoarece
şeful acestuia raportează auditorului extern;
c. departamentul de audit intern nu va fi independent deoarece
responsabilul cu controlul intern nu are experienţă în auditul
intern;
d. departamentul de audit intern nu va fi independent deoarece
compania nu a specificat că membrii departamentului de audit
intern trebuie să fie CIA
12. Cine are în primul rând responsabilitatea de a
stabili, implementa şi monitoriza controale adecvate
pentru creanţele companiei:

a. auditorul extern;
b. auditorul intern;
c. directorul economic;
d. casierul
13. În timpul planificării unei misiuni de audit pentru o activitate cu risc ridicat,
şeful departamentului de audit intern a constatat că membrii departamentului
de audit intern disponibili nu au competenţa necesară pentru a realiza această
misiune. Cea mai buna soluţie, conform Standardelor, ar fi:

a. să realizeze misiunea, dar să limiteze scopul acesteia în zona în

care nu au competenţele necesare
b. să folosească această misiune ca pe oportunitate de a dobândi
competenţele respective, lăsând auditorii să înveţe pe măsură
de desfăşoară misiunea;
c. să ia în considerare utilizarea unor consultanţi externi care să
completeze cunoştinţele, aptitudinile si competenţele astfel
încât să realizeze misiunea;
d. să nu efectueze această misiune deoarece nici unul din membrii
departamentului de audit nu au competenţa necesară;
14. Care dintre următoarele afirmaţii exprimă relaţia
efectivă dintre nivelul de risc şi nivelul de control
intern în cadrul unei companii?

a. risc redus şi control puternic

b. risc ridicat şi control puternic
c. risc mediu şi control slab
d. risc ridicat şi control slab
15. Aţi fost implicat în realizarea misiuni de audit intern la departamentul de
personal-salarizare. Pe parcursul misiunii aţi constatat că la departamentul
salarizare erau 2 angajaţi care, împreună, erau responsabili de întocmirea
statului de salarii, ridicarea numerarului de la bancă necesar pentru plata
salariilor conform statului de salarii şi plata salariilor la casierie. Şeful contabil
semna statul de salarii după ce se asigura că totalul de plată corespundea cu
foaia de ridicare de numerar de la bancă.

Ce principii ale controlului intern nu au fost respectate:

a. Principiul organizării, principiul permanenţei
metodelor contabile, principiul integrării
b. principiul organizării, principiul integrării, principiul
calităţii personalului
c. principiul organizării, principiul independenţei
exerciţiilor, principiul integrării
d. principiul integrării, principiul calităţii personalului
16. Şeful departamentului de audit intern din cadrul unei mari companii de producţie
doreşte să modifice carta auditului intern pentru a asigura minimul de calificare
profesională şi experienţă necesară. Acesta vrea sa solicite tuturor membrilor
departamentului de audit intern să aibă o pregătire specializată în contabilitate şi un
certificat profesional de audit cum ar fi: CIA (auditor intern) sau CA (contabil autorizat).
Unul dintre dezavantajele unei astfel de condiţii ar fi:

a. politica ar putea afecta negativ abilitatea departamentului de a

desfăşura examinări profesionale asupra sistemului contabil şi
financiar al companiei;
b. politica nu ar promova profesionalismul în cadrul
departamentului;
c. politica restrânge apelul la consultanţi externi atunci când
membrii departamentului nu au cunoştinţele şi competenţele
necesare pentru a realiza anumite misiuni de audit intern;
d. politica ar putea limita activităţile ce pot fi auditate de către
membrii departamentului bazându-se pe cunoştinţele şi
experienţa lor profesională.
17. Care dintre următoarele acţiuni ar
putea afecta independenţa auditorului:

a. continuarea unui angajament de audit la un

departament de care auditorul va fi curând
responsabil ca urmare a unei promovări;
b. restrângerea scopului misiunii de audit ca urmare a
restricţiilor bugetare
c. recomandarea standardelor pentru controlul unui
nou sistem de distribuţie;
d. revizuirea proiectului unui contract de achiziţii înainte
de a fi aplicat.
18. În evaluarea riscurilor la care este supusă o
compania ale cărei acţiuni sunt cotate la bursă,
auditorii interni utilizează drept criteriu de referinţă:

a. apetitul pentru risc al conducerii companiei

b. apetitul pentru risc al comitetului de audit
c. apetitul pentru risc al auditorului intern
d. apetitul pentru risc al „jucătorilor” la bursă