FORME SOCIETARE. CONSTITUIRE. ADMINISTRARE.

PATRIMONIU.

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA , SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALICAREA MARKETING ID, AN I
Student: Teodora-Maria LUMÎNAR
teodoramaria.lumînar@ulbsibiu.ro
Coordonator: Asis. Drd. Ioana FLOREA

I. FORME SOCIETARE:
Codul civil reglementează cadrul general de constituire și funcționare a operațiunilor juridice și
încetarea din activitate a persoanelor juridice. În art.25, alin. 3. Cod civil, sunt definite subiectele de
drept civil astfel:
În art.188. Cod civil este definită Calitatea de persoană juridică:
 Persoana juridică, este orice formă de organizare, care întrunind condițiile cerute de lege, este
titulară de drepturi și de obligații civile. Entitățile prevăzute de lege, precum și orice alte
organizații legal înființate, care deși nu sunt declarate de lege persoane juridice, îndeplinesc
toate condițiile prevăzute1.
Este recunoscut statutul de subiect de drept entităților prevăzute de lege, necondiționat de
îndeplinirea condițiilor cerute de lege pentru constituirea ca persoană juridică.
În acest caz se pot enumera:
 Sucursalele societăților comerciale.
 Instituții sau autorități publice ce nu sunt ordonator principal de credite.
Conform prevederilor art.189 Codul civil persoanele juridice sunt:
 De drept public
 De drept privat
Persoanele juridice de drept public: sunt persoane juridice de drept public cele care
desfășoară activități în domenii de interes public, îndeplinesc activitățile care sunt în sarcina statului și a
administrației publice locale. Acest tip de persoane juridice, urmăresc scopuri care vizează utilitatea

1
https://projurista.ro/formele-societare-si-clasificarea-societatilor/?cn-
reloaded=1&fbclid=IwAR0ofByrp77f7YXa6h9m-_4mS_6Q1yoVguRykPPWaYnoH9lWEJqFE3yK4x8
publică și includ subiecte de drept investite cu putere de comandă. În această categorie intră în primul
rând statul ca persoană juridică2.
Nu se confundă cu calitatea de persoană juridică, ce aparține statului cele trei puteri:
legislativă, executivă, judecătorească.

2
https://projurista.ro/formele-societare-si-clasificarea-societatilor/?cn-
reloaded=1&fbclid=IwAR0ofByrp77f7YXa6h9m-_4mS_6Q1yoVguRykPPWaYnoH9lWEJqFE3yK4x8
 Puterea legislativă: Camera deputaților, Senatul, Consiliul legislativ.

Puterea executivă: Administrația Prezidențială, Guvernul României,

Curtea de conturi, Avocatul poporului, Banca Națională a României,
Serviciul Român de Informații.

Puterea judecătorească: Instanțele judecătoresti ( mai puțin

judecătoriile ce nu au personalitate juridică), Ministerul public,
Consiliul superior al magistraturii, Inalta curte de casație si justiție.

Curtea Constituțională este independentă față de oricare altă autoritate publică conform legii
de organizare.
Persoanele juridice de drept privat: acestea urmăresc desfășurarea unor activități pentru
satisfacerea intereselor personale sau colective, ele nu au ca scop direct interesul public. Pot fi entități
colective de tip asociativ sau entități unipersonale. Se pot înființa prin act juridic de tip asociativ sau act
juridic unilateral.
Entitățile colective de tip asociativ sunt:
 Societățile comerciale.
 Organizațiile cooperatiste.
 Grupurile de interes economic.
 Asociațiile și fundațiile.
 Sindicatele, patronatele.
Entități unipersonale cu personalitate juridică sunt:
 Societatea comercială unipersonală (cu asociat unic sau cu acționar unic).
 Fundația unipersonală.
 Fundația testamentară.
După scopul lor sunt persoane juridice cu scop lucrativ ( societățile comerciale) și persoane
juridice fără scop lucrativ ( asociațiile, fundațiile, sindicatele, etc.).
 II. CONSTITUIRE:

CONF. ART 5, Cod Civil

Societatea în nume colectiv sau în comandită simplă se constituie prin contract de societate, iar
societatea pe acțiuni, în comandită pe acțiuni sau cu răspundere limitată se constituie prin contract de
societate și statut3. Societatea cu răspundere limitată se poate constitui și prin actul de voință al unei
singure persoane. În acest caz se întocmește numai statutul4.

Contractul de societate și statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic, denumit act
constitutiv. Când se încheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de
asemenea, acte constitutive5.

În cuprinsul prezentei legi, denumirea act constitutiv desemnează atât înscrisul unic, cât și
contractul de societate și / sau statutul societății. Actul constitutiv se semnează de toți asociații sau, în caz
de subscripție publică, de fondatori și se încheie în formă autentică6.

CONF. ART 7, Cod Civil

Actul constitutiv al societății în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată va
cuprinde:

 numele de familie și prenumele, locul și data nașterii, domiciliul și cetățenia asociaților,

persoane fizice; denumirea, sediul și naționalitatea asociaților, persoane juridice; la
societatea în comandită simplă se vor arăta asociații comanditari și asociații comanditați;

 forma, denumirea, sediul și dacă este cazul, emblema societății;

 obiectul de activitate al societății, cu precizarea domeniului și a activității principale;

 capitalul social subscris și cel vărsat, cu menționarea aportului fiecărui asociat, în

numerar sau în natură, valoarea aportului în natură și modul evaluării, precum și data la
care se va vărsa integral capitalul social subscris7.

La societățile cu răspundere limitată se vor arăta numărul și valoarea nominală a părților sociale,
precum și numărul părților sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său;

3
https://lege5.ro/Gratuit/heydknbw/titlul-i-dispozitii-generale-si-titlul-ii-constituirea-societatilor-art-1-3430-vor-
avea-urmatorul-cuprins-ordonanta-de-urgenta-32-
1997?dp=giydonjuhaztm&fbclid=IwAR0vGCx2EC_Fa4lHwspcWKBhgnFJZCUr4byMi23JMz4TrgbqrzTBVwMh7
B4.
4
Ibidem.
5
Ibidem.
6
Ibidem.
7
Ibidem.
  asociații care reprezintă și administrează societatea sau administratorii neasociați,
persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit urmează să le exercite împreună
sau separat;

 partea fiecărui asociat la beneficii și pierderi;

 sediile secundare - sucursale, agenții, reprezentanțe sau alte asemenea unități fără
personalitate juridică, acestea sunt prezentate atunci când se înființează societatea, de
asemenea condițiile pentru înființarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare
înființare;

 durata societății;

 modul de dizolvare și de lichidare a societății8.

CONF. ART 8, Cod Civil

Actul constitutiv al societății pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni va cuprinde:

 numele de familie și prenumele, locul și data nașterii, domiciliul și cetățenia asociaților,

persoane fizice;

 denumirea, sediul și naționalitatea asociaților, persoane juridice; la societatea în

comandită pe acțiuni se vor arăta asociații comanditari și asociații comanditați;

 forma, denumirea, sediul și, dacă este cazul, emblema societății;

 obiectul de activitate al societății, cu precizarea domeniului și a activității principale;

 capitalul social subscris și cel vărsat. La constituire, capitalul social vărsat de fiecare
acționar nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, dacă prin lege nu se prevede
altfel. Restul de capital social va trebui vărsat în termen de 6 luni de la înmatricularea
societății;
 valoarea bunurilor constituind aport în natură în societate, modul de evaluare și numărul
acțiunilor acordate pentru acestea;
 numărul și valoarea nominală a acțiunilor, cu specificarea dacă sunt nominative sau la
purtător; dacă sunt mai multe categorii de acțiuni, se vor arăta numărul, valoarea
nominală și drepturile conferite fiecărei categorii de acțiuni9;

8
https://lege5.ro/Gratuit/heydknbw/titlul-i-dispozitii-generale-si-titlul-ii-constituirea-societatilor-art-1-3430-vor-
avea-urmatorul-cuprins-ordonanta-de-urgenta-32-
1997?dp=giydonjuhaztm&fbclid=IwAR0vGCx2EC_Fa4lHwspcWKBhgnFJZCUr4byMi23JMz4TrgbqrzTBVwMh7
B4.
  numele de familie și prenumele, locul și data nașterii, domiciliul și cetățenia
administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul și naționalitatea administratorilor,
persoane juridice; garanția pe care administratorii sunt obligați să o depună, puterile ce li
se conferă și dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat; drepturile speciale de
reprezentare și de administrare acordate unora dintre ei; la societățile în comandită pe
acțiuni, indicarea asociaților comanditați care reprezintă și administrează societatea;
 numele de familie și prenumele, locul și data nașterii, domiciliul și cetățenia cenzorilor,
persoane fizice; denumirea, sediul și naționalitatea cenzorilor, persoane juridice;
 clauze privind conducerea, administrarea, controlul gestiunii și funcționarea societății;
 durata societății;
 modul de distribuire a beneficiilor și de suportare a pierderilor;
 sediile secundare - sucursale, agenții, reprezentanțe sau alte asemenea unități fără
personalitate juridică -, atunci când se înființează o dată cu societatea, sau condițiile
pentru înființarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înființare;
 avantajele rezervate fondatorilor;
 acțiunile acționarilor comanditari în societatea în comandită pe acțiuni;
 operațiunile încheiate de asociați în contul societății ce se constituie și pe care aceasta
urmează să le preia, precum și sumele ce trebuie plătite pentru acele operațiuni;
 modul de dizolvare și de lichidare a societății.

CONF. ART 17, Cod Civil

Când societatea pe acțiuni se constituie prin subscripție publică, fondatorii vor întocmi un
prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevăzute de art. 8, cu excepția celor privesc administratorii
și cenzorii și în care se va stabili data închiderii subscripției.

Prospectul de emisiune semnat de fondatori, în formă autentică va trebui depus înainte de

publicare, în cadrul Oficiului Registrului comerțului din județul în care se va stabili sediul societății.

Judecătorul delegat din partea Oficiului Registrului comerțului, constatând îndeplinirea

condițiilor de la alin. 1 și 2, va autoriza publicarea prospectului de emisiune.

Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mențiunile legale sunt nule. Subscriitorul nu va
putea invoca această nulitate, dacă a luat parte la adunarea constitutivă sau dacă a exercitat drepturile și
îndatoririle de acționar

9
Ibidem.
 III. ADMINISTRARE:

CONF. ART 795, Cod Civil

Persoana împuternicită cu administrarea simplă este ținută să efectueze toate actele necesare
pentru conservarea bunurilor, precum și actele utile pentru ca acestea să poată fi folosite conform
destinației lor obișnuite10.

Atribuțiile administratorului: CONF. ART 796, Cod Civil

1. Cel împuternicit cu administrarea simplă este ținut să culeagă fructele bunurilor și să exercite
drepturile aferente administrării acestora.

2. Administratorul încasează creanțele administrate, eliberând în mod valabil chitanțele

corespunzătoare, și exercită drepturile aferente valorilor mobiliare pe care le are în administrare, precum
dreptul de vot, de conversie și de răscumpărare11.

Menținerea destinației bunurilor: CONF. ART 797, Cod Civil

Administratorul este obligat să continue modul de folosire sau de exploatare a bunurilor frugifere
fără a schimba destinația acestora, cu excepția cazului în care este autorizat de către beneficiar sau, în caz
de împiedicare a acestuia, de către instanța judecătorească.

Investirea sumelor de bani: ART.798. CONF. ART 798, Cod Civil

1. Administratorul este obligat să investească sumele de bani aflate în administrarea sa în

conformitate cu dispozițiile prezentului titlu referitoare la plasamentele considerate prudente.

2. Administratorul poate, totodată, să modifice investițiile efectuate anterior dobândirii de către

acesta a calității sale ori efectuate de el însuși în calitate de administrator12.

Autorizarea actelor de dipoziție: CONF. ART 799, Cod Civil

1. Când administrarea are ca obiect un bun individual determinat, administratorul va putea să

înstrăineze cu titlu oneros bunul sau să îl greveze cu o garanție reală, atunci când este necesar pentru
conservarea valorii bunului, achitarea datoriilor ori menținerea modului de folosință potrivit destinației

10 https://lege5.ro/Buy?legislatie=0&dreptCivilCHBeck=1
11 https://lege5.ro/Buy?legislatie=0&dreptCivilCHBeck=1
12 https://lege5.ro/Buy?legislatie=0&dreptCivilCHBeck=1
obișnuite a bunului, numai cu autorizarea beneficiarului sau, în caz de împiedicare a acestuia ori în cazul
în care acesta nu a fost încă determinat, a instanței judecătorești13.

2. Un bun supus pericolului deprecierii sau pieirii imediate poate fi înstrăinat fără această
autorizare.

3. Când administrarea are ca obiect o masă patrimonială sau un patrimoniu, administratorul poate
să înstrăineze un bun individual determinat sau să îl greveze cu o garanție reală ori de câte ori este necesar
pentru buna administrare a universalității. În celelalte cazuri, este necesară autorizarea prealabilă a
beneficiarului sau, după caz, a instanței judecătorești.

4. Încheierea actului de înstrăinare în lipsa autorizării prealabile cerute potrivit prezentului articol
atrage, în cazul în care cauzează prejudicii, obligația de reparare integrală și reprezintă motiv de înlocuire
a administratorului14.

IV. PATRIMONIU:

Noțiuni generale despre patrimoniu:

Din studiul părţii generale a dreptului civil cunoaştem că obiectul dreptului civil – ramură
importantă a dreptului privat – îl constituie raporturile patrimoniale şi nepatrimoniale sau
extrapatrimoniale stabilite între persoane fizice şi juridice care se află între ele pe poziţie de egalitate
juridică. Observăm că o componentă esenţială a obiectului dreptului civil o constituie raporturile
patrimoniale 15 . Este patrimonial acel raport al cărui conţinut este apreciat în monedă (în bani, în
arginţi, en argents), adică, cu alte cuvinte, este pecuniar. Pentru exemplificare, arătăm ca fiind raporturi
juridice de drept civil cu conţinut patrimonial: dreptul de proprietate născut ca urmare a constituirii unei
case; cel născut din contractul de vânzare-cumpărare a unui bun oarecare; cel dobândit de beneficiarul
unui legat particular dispus prin testament; cel izvorât din dreptul de a pretinde daune materiale ca
urmare a unui fapt cauzator de prejudicii16.

Dimpotrivă, raporturile juridice care în conţinutul lor sunt lipsite de o echivalenţă economică,
valorică, sunt nepatrimoniale. Pentru exemplificare, arătăm ca fiind raporturi juridice nepatrimoniale:
dreptul la reputaţie, la demnitate, la nume, la domiciliu, la sediu etc.

Reglementate de normele dreptului civil, atât raporturile juridice civile patrimoniale cât şi cele
nepatrimoniale, sunt privite în armonie, ele, chiar clasificate şi caracterizate distinct, nu sunt opuse unele

13
https://lege5.ro/Buy?legislatie=0&dreptCivilCHBeck=1.
14
https://lege5.ro/Buy?legislatie=0&dreptCivilCHBeck=1.
15
https://lege5.ro/Buy?legislatie=0&dreptCivilCHBeck=1.
16
https://lege5.ro/Buy?legislatie=0&dreptCivilCHBeck=1.
altora. După cum am arătat, ele formează obiectul general al raportului juridic civil, putându-se
transforma sau unul dintre ele constituind premisa altuia. Astfel, atingerea adusă demnităţii sau onoarei
unei persoane – care intră în categoria drepturilor civile nepatrimoniale – poate să atragă după
sine reparaţii în echivalent bănesc, echivalări patrimoniale17.

Dintre drepturile şi obligaţiile subiective care alcătuiesc raportul juridic civil, numai acelea
care au o valoare economică prezintă importanţă pentru conturarea noţiunii de patrimoniu.

Teorii despre patrimoniu:

Faţă de importanţa noţiunii de patrimoniu, atât sub aspect economic cât şi al dreptului civil,
pentru explicarea şi justificarea în raport de evoluţia societăţii omeneşti au fost emise două teorii
considerate ca fiind clasice: teoria personalistă a patrimoniului şi teoria patrimoniului afectaţiune.
Succint le vom analiza pe fiecare.

Teoria personalistă a patrimoniului sau a patrimoniului-personalitate, a fost elaborată în Franţa şi

este prima care a încercat să contureze şi justifice ideea de patrimoniu, care apare ca o emanaţie a
personalităţii umane, expresia puterii juridice pe care o are o persoană. Această teorie a avut un răsunet
clar în epocă şi reprezintă concepţia codului civil francez, a noilor clase afirmate progresiv pe scena
istoriei, împotriva orânduielilor feudale statice. Exponenţii acesteia sunt juriştii francezi Aubry şi Rau,
teoria lor fiind acceptată până la începutul secolului XX.

Rezidă această teorie în aceea că patrimoniul este strâns legat de persoana fizică titulară şi
potrivit acestei concepţii, patrimoniul ar avea următoarele trăsături specifice:

 numai persoanele pot avea patrimoniu;

 orice persoană are un patrimoniu;
 patrimoniul nu poate fi separat de persoana căreia îi aparţine;
 o persoană poate avea numai un singur patrimoniu, care este unitar şi indivizibil.

Revoluţia industrială, dezvoltarea creditului şi a băncilor, concentrarea capitalului, care au

caracterizat în ascensiune sfârşitul secolului XIX18, au fost împrejurări care nu mai făceau realistă regula
indivizibilităţii patrimoniului şi caracterului său unitar. Considerată clasică, această teorie a fost
criticată, ea este “…abstractă şi abuzivă logic“ şi totodată “… în contradicţie cu soluţiile cerute de

17
https://lege5.ro/Gratuit/heydknbw/titlul-i-dispozitii-generale-si-titlul-ii-constituirea-societatilor-art-1-3430-vor-
avea-urmatorul-cuprins-ordonanta-de-urgenta-32-
1997?dp=giydonjuhaztm&fbclid=IwAR0vGCx2EC_Fa4lHwspcWKBhgnFJZCUr4byMi23JMz4TrgbqrzTBVwMh7
B4
18
Ibidem.
dreptul pozitiv ” sau “… ca fiind mult prea strâmtă şi ca o piedică foarte serioasă pentru dezvoltarea
raporturilor juridice”.

Devenind pe plan practic cu efecte negative, faţă de ecoul pe care îl avea, s-a recurs şi
la procedeul ficţiunii, pentru a ocoli principiul care a stat la baza teoriei personaliste, când se separa
patrimoniul civil al unei persoane, de unul sau mai multe patrimonii comerciale, aparţinând de fapt
aceleiaşi persoane.

Teoria patrimoniului–scop sau de afectaţiune are ca punct de pornire doctrina germană, fiind şi
în alte ţări în coduri civile care au fost adoptate după anul 1900. Teoria este receptată şi în Franţa19.

În esenţă, teoria patrimoniului-scop sau de afectaţiune, susţine existenţa patrimoniului ca

universalitate de drepturi şi obligaţii, independent că aparţin sau nu unei anumite persoane.

Teoria era subordonată ideii de personalitate şi are la bază înfiinţarea de persoane fictive, care să
fracţioneze artificial patrimoniul, după cum destinaţiile acestuia sunt diferite, inclusiv în cadrul aceluiaşi
domeniu cum ar fi activităţile comerciale diversificate.

Regimul juridic este de asemeni distinct, după cum s-au creat persoane fictive sau mase de
bunuri destinate pentru comerţ. Cele două noţiuni: de persoană, pe de o parte, şi de patrimoniu, pe de
altă parte, trebuie separate. Personalitatea juridică nu se confundă cu patrimoniul, care trebuie să rămână
ceea ce este: o universalitate de drepturi şi obligaţii afectate unui scop comun.

Rezultă că această teorie, spre deosebire de cea analizată anterior, rezolvă problema divizibilităţii
patrimoniului unic în mai multe mase de bunuri, însă este locul unde trebuie să observăm că ajunge la
distanţări artificiale, care sunt excese în sens contrar. Lipsa titularului unui patrimoniu care totuşi există
duce la personificarea bunurilor, care la rândul ei nu poate fi acceptată. Cu alte cuvinte – potrivit teoriei
– drepturile şi obligaţiile privite unitar fac abstracţie de apartenenţa la o anumită persoană, ele fiind
legate de ideea de scop sau afectaţiune20.

Economia liberă de piaţă, aflată în progres, este exprimată de această teorie, ea ilustrând practic
lărgirea posibilităţilor întreprinzătorilor de a participa cu acţiuni sau părţi sociale la mai mulţi agenţi
economici, societăţile comerciale fiind exemplele cele mai elocvente, în care operează limitarea
răspunderii pentru datoriile fiecărei societăţi la capitalul acesteia21.

19
https://lege5.ro/Gratuit/heydknbw/titlul-i-dispozitii-generale-si-titlul-ii-constituirea-societatilor-art-1-3430-vor-
avea-urmatorul-cuprins-ordonanta-de-urgenta-32-
1997?dp=giydonjuhaztm&fbclid=IwAR0vGCx2EC_Fa4lHwspcWKBhgnFJZCUr4byMi23JMz4TrgbqrzTBVwMh7
B4
20
Ibidem.
21
Ibidem.
 Teoria nu are suport în realitatea dreptului pentru că preocupându-se de problema divizibilităţii
patrimoniului în mase de bunuri afectate unor destinaţiuni diferite, ignoră existenţa persoanei ca subiect
de drept. Realitatea este că numai persoanele pot avea drepturi şi obligaţii. Drepturile şi obligaţiile cu
conţinut patrimonial nu pot fi concepute fără să aparţină unui subiect de drept.

Teoria mixtă sau eclectică apare în literatura juridică ca o tendinţă de a formula o a treia
construcţie teoretică, bazată pe ideea preluării elementelor realiste şi care îşi păstrează valabilitatea din
conţinutul celor două concepţii descrise22.

În literatura juridică română s-a exprimat ideea valoroasă potrivit căreia patrimoniul este un
cadru în care se desfăşoară raporturile juridice active şi pasive evaluabile în bani ale unui subiect de
drept, care nu se confundă cu elementele sale componente23.

De aici avem de reţinut, în primul rând că unicitatea patrimoniului nu exclude divizibilitatea lui
şi, în al doilea rând, este demonstrabil că patrimoniul unei persoane (fizice sau juridice), deşi unic, poate
fi totuşi divizat. Teoria induce ideea permanenţei patrimoniului şi faptul că el este o emanaţie a
persoanei umane sau a entităţilor în care se constituie24.

22
https://lege5.ro/Buy?legislatie=0&dreptCivilCHBeck=1.
23
https://lege5.ro/Buy?legislatie=0&dreptCivilCHBeck=1.
24
https://lege5.ro/Buy?legislatie=0&dreptCivilCHBeck=1.
 Bibliografie

1. Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale a fost republicată, cu o nouă numerotare
a textelor, în M. Of. nr. 33 din 29 ianuarie 1998.
2. Legea nr. 31/1990, în forma republicată, a fost modificată prin Legea nr. 99/1999 (M. Of.
nr. 236 din 27 mai 2005).
3. Legea nr. 127/2000 (M. Of. nr. 345 din 25 iulie 2000); O.U.G. nr. 76/2001 (M. Of. nr.
283 din 31 mai 2001).
4. Legea nr. 161/2001 (M. Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003).
5. https://lege5.ro/Gratuit/heydknbw/titlul-i-dispozitii-generale-si-titlul-ii-constituirea-
societatilor-art-1-3430-vor-avea-urmatorul-cuprins-ordonanta-de-urgenta-32-
1997?dp=giydonjuhaztm&fbclid=IwAR0vGCx2EC_Fa4lHwspcWKBhgnFJZCUr4byMi
23JMz4TrgbqrzTBVwMh7B4.
6. https://lege5.ro/Buy?legislatie=0&dreptCivilCHBeck=1.
7. https://projurista.ro/formele-societare-si-clasificarea-societatilor/?cn-
reloaded=1&fbclid=IwAR0ofByrp77f7YXa6h9m-
_4mS_6Q1yoVguRykPPWaYnoH9lWEJqFE3yK4x8&cn-reloaded=1.