Sunteți pe pagina 1din 174

GASTROLOGIE 7.

Indicați grupul de medicamente necesare pentru tratamentul bolii de reflux


gastroesofagian:
ESOFAG SIMPLU a) [ ] Antibacteriene pentru eradicarea Helicobacter pylori
b) [x] Antisecretorii: IPP
1. Care dintre următoarele manifestări NU este caracteristică pentru acalazia c) [ ] Colinolitice
cardiei la examenul radiologic baritat al esofagului: d) [ ] Diuretice
a) [ ] Îngustare conică în regiunea sfincterului esofagian inferior e) [ ] Beta- adrenoblocante
b) [ ] Dilatare suprastenotică a esofagului ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Alungirea esofagului ('S'- formă) 8. Marcați afirmația corectă despre eliminarea globală de rutină a alimentelor
d) [ ] Resturi alimentare în esofag care pot cauza refluxul în cazul BRGE:
e) [x] Proba cu nitroglicerină negativă a) [x] Nu se recomandă în tratamentul bolii de reflux gastroesofagian (BRGE)
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Se recomandă în tratamentul BRGE
2. Prezenţa cancerului esofagian se confirmă prin: c) [ ] Se recomandă concomitent cu administrarea inhibitorilor pompei de
a) [ ] Prezenţa regurgitaţiei proton (IPP)
b) [ ] Prezenţa disfagiei d) [ ] Se recomandă concomitent cu administrarea H2-blocanţilor
c) [ ] Pierderea în greutate e) [ ] Se recomandă numai în BRGE asociată cu gastrita
d) [ ] Anemia ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Rezultatul pozitiv în studiul histologic 9. Pentru care patologie NU este caracteristică odinofagia?
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Boaladerefluxgastroesofagian
3. Numiți care țesut este caracteristic pentru mucoasa esofagului: b) [ ] Esofagitaherpetică
a) [x] Epiteliu scuamos pluristratificat c) [ ] Esofagitamedicamentoasă
b) [ ] Epiteliu columnar d) [ ] Canceresofageal
c) [ ] Epiteliu glandular e) [ ] Esofagitacaustică
d) [ ] Ţesut conjunctiv lax ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Ţesut muscular 10. Precizați pentru ce patologie este caracteristică disfagia mai pronunţată la
--------------------------------------------------------------------- alimentele lichide decât la solide:
4. Identificați caracteristica care definește odinofagia: a) [x] Acalazia cardiei
a) [ ] Miros neplăcut din cavitatea bucală b) [ ] Adenocarcinom esofagian
b) [x] Durerea ce însoţeşte procesul de deglutiţie c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
c) [ ] Dificultate de înghiţire alimentelor lichide d) [ ] Diverticuli esofagieni
d) [ ] Senzaţie de arsură în proiecţia esofagului e) [ ] Esofagul Barrett
e) [ ] Durerea retrosternală însoţită de mers pe scări ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 11. În care porțiune a esofagului cel mai frecvent sunt situate anastomozele
5. Selectați în care caz NU este necesară endoscopia digestivă superioară la porto-cavale esofagiene?
pacienții cu boală de reflux gastroesofagian: a) [ ] În porţiunea proximală a esofagului
a) [ ] În prezenţa semnelor de alarmă b) [ ] În treimea medie a esofagului
b) [ ] Pacient non-responder la terapia cuinhibitorii pompei de proton c) [x] În porţiunea distală a esofagului
c) [ ] Vârsta > 50 ani d) [ ] Pe tot traiectul esofagului
d) [ ] În caz cînd este prezent riscul pentru esofagul Barrett e) [ ] La nivelul treimii superioare și medii a esofagului
e) [x] Prezența semnelor clinice clasice ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 12. Numiți maladia pentru care pirozisul este simptomul tipic:
6. Selectați afirmația pentru care pH-monitoringul esofagian NUeste indicat: a) [ ] Cancerul gastric
a) [ ] Confirmarea bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) la pacienţii b) [ ] Acalazia cardiei
endoscopic-negativi c) [x] Boala de reflux gastroesofagian
b) [ ] BRGE cu simptome atipice şi extraesofagiene d) [ ] Gastrita cronică tip A
c) [ ] Selecţia pacienţilor pentru chirurgia anti-reflux e) [ ] Gastrita cronică cauzată de Helicobacter pylori
d) [ ] Tratamentul anti-reflux eşuat ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Confirmarea BRGE la pacienţii endoscopic-pozitivi 13. Identificați în ce patologie este prezentă metaplazia intestinală a mucoasei
--------------------------------------------------------------------- esofagiene:
a) [ ] Ulcerul esofagian b) [ ] 7 zile
b) [ ] Stenoza esofagiană c) [ ] 3 săptămâni
c) [x] Esofagul Barrett d) [ ] 4 săptămâni
d) [ ] Esofagita erozivă e) [ ] 8 săptămâni
e) [ ] Esofagita candidozică ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 20. Selectați metoda care NU se recomandă în tratamentul esofagitei cu refluat
14. Identificați factorul de agresiune implicat în etiopatogeneza ulcerului alcalin biliar:
peptic: a) [ ] Măsuri generale antireflux
a) [x] Acidul clorhidric b) [ ] Colestiramina
b) [ ] Formarea mucusului c) [ ] Hidroxidul de aluminiu
c) [ ] Secreţia de bicarbonaţi d) [ ] Sucralfat
d) [ ] Prostaglandinele e) [x] Preparate antisecretorii
e) [ ] Oxidul nitric ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 21. Care este cea mai sensibilă metodă de diagnostic al esofagitei herpetice?
15. Identificați pentru ce patologie monitorizarea pH esofagian în 24 ore are a) [ ] Radiografiabaritată aesofagului
valoare diagnostică: b) [ ] Endoscopiadigestivă superioară
a) [ ] Hernia gastrică paraesofagienă c) [ ] Examencitologic
b) [ ] Esofagul Barrett d) [ ] Cultură pentruHerpesSimplexVirus
c) [ ] Spasmul esofagian difuz e) [x] TestPCRpentruHerpesSimplexVirus
d) [ ] Acalazia cardiei ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Boala de reflux gastroesofagian 22. Numiți maladia pentru care disfagia este simptomul tipic:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Ulcerul gastric
16. Identificați testul recomandat pentru confirmarea eradicării Helicobacter b) [x] Acalazia cardiei
Pylori: c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
a) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig G d) [ ] Gastrita cronică tip A
b) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig A e) [ ] Gastrita cronică cauzată de Helicobacter pylori
c) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig M ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Cercetarea histologică a bioptatelor 23. Selectați care din medicamentele enumerate poate fi utilizat în tratamentul
e) [x] Testul antigen Helicobacter Pylori din materii fecale cu anticorpi acalaziei cardiei:
monoclonali a) [ ] Rabeprazol
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Nifedipina
17. Selectați care dintre următoarele opțiuni confirmă prezenţa cancerului c) [ ] De-Nol
esofagian: d) [ ] Metronidazol
a) [ ] Prezenţa regurgitaţiei e) [ ] Domperidon
b) [ ] Prezenţa disfagiei ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Pierderea în greutate 24. Specificați simptomul cel mai caracteristic care ar putea indica
d) [ ] Anemia malignizarea in esofagita cronică:
e) [x] Rezultatul pozitiv în studiul histologic a) [x] Disfagie
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Pirozis
18. Numiți preparatul la care Helicobacter pylori poate dezvolta rezistenţă: c) [ ] Sughiț
a) [x] Claritromicina d) [ ] Arsuri la stomac
b) [ ] Omeprazol e) [ ] Salivație
c) [ ] De-nol ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Tetraciclina 25. Care medicament este contraindicat pentru tratamentul acalaziei cardiei?
e) [ ] Sucralfat a) [ ] Nitroglicerina
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Motilium
19. Numiți durata terapiei quadruple nonbismut în tratamentul de eradicare a c) [ ] Drotaverina
infecției Helicobacter pylori: d) [ ] Sedative
a) [x] 14 zile e) [ ] Nifedipina
---------------------------------------------------------------------
26. Selectați patologia pentru care este caracteristic absența peristaltismului în
esofagul distal cu motilitate normală în partea proximală?
a) [ ] Acalazia esofagului
b) [x] Sclerodermie
c) [ ] Spasm esofagian difuz
d) [ ] Esofagită
e) [ ] Esofagul Barrett
---------------------------------------------------------------------
27. Numiți boala caracterizată prin hipertonusul sfincterului esofagian inferior:
a) [ ] Sclerodermia
b) [x] Acalazia
c) [ ] Esofagita de reflux
d) [ ] Hernie hiatala
e) [ ] Esofagul Barrett
---------------------------------------------------------------------
GASTRITA SIMPLU a) [ ] Istmice
b) [ ] Endocrine G
28. Numiți sinonimul noţiunii gastrită cronică tip „B": c) [x] Parietale
a) [ ] Gastrită rigidă d) [ ] Principale
b) [ ] Gastrită granulomatoasă e) [ ] Endocrine D
c) [ ] Gastrită autoimună ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Gastrită indusă de Helicobacter pylori 35. Numiți localizarea cea mai frecventă a tumorilor asociate sindromului
e) [ ] Gastrită hipertrofică Zollinger - Ellison:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Stomac
29. Numiți ce fel de gastrită cronică reprezintă Boala Menetrier: b) [x] Peretele duodenalsau multifocal
a) [x] Hipertrofică gigantică c) [ ] Ganglionii limfatici
b) [ ] Autoimună d) [ ] Splină
c) [ ] Granulomatoasă e) [ ] Colon
d) [ ] Polipoasă ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Indusă de Helicobacter pylori 36. Selectați patologia în care eradicarea infecției Helicobacter pylori NUeste
--------------------------------------------------------------------- efectivă:
30. Identificați care este factorul etiologic principal al gastritelor cronice a) [ ] Ulcer duodenal
hiperacidice la tineri: b) [ ] Ulcer gastric
a) [ ] Refluxul duodeno-gastral c) [ ] Gastrită cronică tip B
b) [x] Infecţia Helicobacter pylori d) [ ] MALT limfom (limfom gastric cu B-celule)
c) [ ] Alcoolul e) [x] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Acidul acetilsalicilic ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Fumatul 37. Identificați factorul de apărare a mucoasei gastrice:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Acidul clorhidric
31. Identificați care este cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice b) [ ] Pepsina
medicamentoase: c) [ ] Dereglări de motilitate gastrică
a) [ ] Colereticele d) [ ] Acizii biliari
b) [ ] Prochineticele e) [x] Prostaglandinele
c) [ ] Steroizii anabolici ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Antiinflamatoarele nonsteroidiene 38. Selectați standard-ul de diagnostic al gastritei cronice:
e) [ ] Glicozidele a) [ ] Examenul clinic
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Examenul radiologic
32. Numiți durata terapiei quadruple cu bismut în tratamentul de eradicare a c) [x] Examenul histologic al bioptatului din mucoasei gastrice
infecției Helicobacter pylori: d) [ ] Examenul biochimic
a) [x] 10 zile e) [ ] Monitorizare a pH-ului gastric
b) [ ] 14 zile ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] 3 săptămâni 39. Identificați cel mai tipic semn clinic al ulcerului duodenal:
d) [ ] 4 săptămâni a) [x] Durerea
e) [ ] 8 săptămâni b) [ ] Greața
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Voma
33. Identificați factorul care nu posedă agresivitate contra celulelor mucoasei d) [ ] Constipația
gastrice: e) [ ] Diareea
a) [x] Prostaglandina E ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Acizii biliari 40. Identificați medicamentul care formează pelicula de protecţie pe suprafața
c) [ ] Pepsina ulcerului:
d) [ ] Acidul clorhidric a) [ ] Rabeprazolul
e) [ ] Fosfolipaza b) [ ] Cimetidina
--------------------------------------------------------------------- c) [x] De-nolul
34. Identificați celulele secretoare de factor intrinsec: d) [ ] Metronidazolul
e) [ ] Omeprazolul pylori:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Metronidazol
41. Numiți ce include alimentaţia recomandată pacienţilor cu Dumping- b) [x] Tetraciclină
sindrom: c) [ ] Claritromicină
a) [ ] Dietă cu glucide uşor asimilate d) [ ] Tinidazol
b) [ ] Alimentaţie lichidă e) [ ] Levofloxacină
c) [x] Dietă solidă şi semisolidă, bogată în proteine ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Dieta lacto-vegetală 48. Numiți termenul când este necesară verificarea endoscopică a cicatrizării
e) [ ] Dieta îmbogăţită cu fibre vegetale ulcerului gastric:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] La trei luni
42. Identificați celulele secretoare de gastrină: b) [ ] După un an
a) [ ] Enterocromafine c) [ ] La şase luni
b) [x] Endocrine G d) [ ] După opt săptămâni
c) [ ] Parietale e) [x] La şase săptămâni
d) [ ] Principale ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Mucoide 49. Selectați calea de transmitere a Helicibacter pylori:
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Cale orala-orală sau fecal-orala
43. Numiţi formaţiunile care au un potenţial de malignizare înalt: b) [ ] Cale parenterală
a) [x] Polipii adenomatoşi c) [ ] Transmitere verticală
b) [ ] Polipii hiperplazici d) [ ] Calea respiratorie
c) [ ] Hamartomul e) [ ] Prin contact direct
d) [ ] Leiomiomul ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Fibromul 50. Care dintre următoarele nozologii nu se referă la complicatiile
--------------------------------------------------------------------- tratamentului chirurgical al ulcerului peptic?
44. Selectați examenul de bază în stabilirea diagnosticului de gastrită cronică: a) [ ] Sindromul ansei aferente
a) [ ] Examenul biochimic b) [ ] Sindromul Dumping
b) [ ] Examenul clinic c) [ ] Diarea postvagotomică
c) [x] Examenul morfologic d) [ ] Maldigestia și malabsorbția
d) [ ] Examenul radiologic e) [x] Sindromul Zollinger-Ellison
e) [ ] Examenul immunologic ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 51. Marcați care simptom NU este tipic pentru ulcerul peptic necomplicat:
45. Precizați caracteristicile morfopatologice pentru ulcerul gastric: a) [ ] Dureri epigastrice "pe foame"
a) [x] Pierdere localizată de substanţă ce afecteazăsubmucoasa și musculara b) [ ] Dureri nocturne
propria sau care penetrează întregul perete gastric c) [ ] Efectul terapeutic al antiacidelor
b) [ ] Pierdere localizată de substanță, care afectează epiteliul și stratul d) [ ] Gastrită cronică antrală asociată cu Helicobacter Pilory
superficial al criptelor, dar nu le depășește e) [x] Vome cu alimente folosite cu o zi înainte
c) [ ] Pierdere localizată de substanță cu respectarea muscularis mucosae ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Pierdere localizată de substanță, care afectează muscularis mucosae și 52. Identificați pentru care patologie este caracteristică prezența eroziunilor în
submucoasa, dar nu le depășește antrumul gastric:
e) [ ] Peretele gastric este integru a) [ ] Gastrită acută
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Gastrită autoimună
46. Identificațiceamaitipică descriereasindromuluidolordinulcerulduodenal: c) [ ] Gastrită granulomatoasă
a) [x] Durere epigastrică „pe foame", dureri nocturne d) [ ] Boală Menetrier
b) [ ] Durerepseudo-anginoasă e) [x] Infecția cu Helicobacter pylori
c) [ ] Durereepigastrică postprandială ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Durere înetajuluiabdominalsuperiordispusă "încentură" 53. Care este cel mai fiabil test pentru diagnosticarea sindromului Zollinger-
e) [ ] Durerepermanentă înepigastru Ellison?
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Secreția gastrică bazală
47. Indicați medicamentul la care nu este raportată rezistenţă Helicobacter b) [ ] Secreția acidă maximă
c) [x] Nivelul gastrinei în sânge
d) [ ] Endoscopia digestivă superioară
e) [ ] Biopsia mucoasei gastrice
---------------------------------------------------------------------
54. Identificați factorii ce stimulează secreția gastric acidă:
a) [x] Gastrina
b) [ ] Secretina
c) [ ] Colecistochinina
d) [ ] Somatostatină
e) [ ] Serotonina
---------------------------------------------------------------------
55. Selectaţi cel mai tipic simptom clinic în stenoza pilorică:
a) [ ] Vomă cu bilă
b) [ ] Garguement gastric
c) [x] Vomă cu alimente consumate cu o zi înainte
d) [ ] Meteorism
e) [ ] Diaree
---------------------------------------------------------------------
INTESTIN SIMPLU c) [x] Mesalazina
d) [ ] Metronidazol
56. Indicaţi sinonimul celiachiei: e) [ ] Metotrexat
a) [x] Enteropatia glutenică ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Spru tropicală 63. Selectați cea mai frecventă patologie a intestinului gros din cele
c) [ ] Enteropatia secundară menționate:
d) [ ] Boala Wipple a) [ ] Diverticuloza intestinului
e) [ ] Enterita eozinofilică b) [ ] Colita pseudomembranoasă
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Colita ulcerativă
57. Selectaţi durata tratamentului cu dieta aglutenică în caz de celiachie: d) [ ] Tumorile intestinului gros
a) [ ] Până la ameliorarea clinică e) [x] Sindromul intestinului iritabil
b) [ ] Până la normalizarea funcţiei intestinului ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Toată viaţa 64. Indicaţi simptomul care exclude sindromul de intestin iritabil:
d) [ ] Până la normalizarea morfologiei mucoasei intestinale a) [ ] Diaree
e) [ ] Până la normalizarea concentraţiei serice a proteinelor b) [ ] Dureri şi disconfort în abdomen
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Eliminarea mucusului la defecaţie
58. Marcaţi manifestarea clinică a diareei secretorie: d) [x] Hemoragie digestivă inferioară
a) [ ] Materii fecale cu mucus şi puroi e) [ ] Constipaţii
b) [x] Diaree cu polifecalie ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Diaree „falsă" 65. Numiţi complicaţiile sindromului de intestin iritabil:
d) [ ] Alternarea constipaţiilor şi diareelor a) [ ] Hemoragiile intestinale
e) [ ] Rectoragii b) [ ] Malignizarea procesului patologic în intestin
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Pseudopolipii intestinului
59. Selectaţi medicamentul recomandat pentru încetinirea funcţiei de d) [ ] Stricturile intestinului
propulsare a intestinului: e) [x] Complicaţii intestinale nu sunt cunoscute
a) [ ] Domperidon ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Metoclopramid 66. Selectaţi semnul endoscopic al sindromului de intestin iritabil:
c) [x] Loperamid a) [ ] Pseudopolipoză
d) [ ] Trimebutina b) [x] Mucoasă intactă
e) [ ] Gluconat de Ca c) [ ] Ulceraţii unice
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Erozii unice
60. Selectaţi opțiunea ce caracterizează inflamaţia în caz de Boala Crohn: e) [ ] Diverticule intestinale
a) [ ] Inflamație difuză a colonului ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Inflamație difuză a ileonului 67. Selectaţi tipul de diaree pentru care este caracteristică proba pozitivă cu
c) [x] Inflamație segmentară a oricărui segment al tractului gastrointestinal foame:
d) [ ] Inflamație difuză a oricărui segment al tractului gastrointestinal a) [x] Osmotică
e) [ ] Inflamație difuză a esofagului și stomacului b) [ ] Secretorie
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Inflamatorie
61. Indicaţi elementul caracteristic pentru colita ulcerativă: d) [ ] Exudativă
a) [ ] Fistule e) [ ] Sangvinolentă
b) [ ] Stenoze ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Ulceraţii superficiale 68. Numiţi ce este caracteristic pentru steatoree:
d) [ ] Afte a) [ ] Fragmente de alimente nedegerate în scaun
e) [ ] Fisuri b) [ ] Cantităţi mari de fibre musculare în scaun
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Cantităţi mari de grăsimi în scaun
62. Numiţi medicamentul recomandat pentru menţinerea remisiunii în colita d) [ ] Scaun acolic
ulcerativă: e) [ ] Cantităţi mari de amidon în scaun
a) [ ] Prednisolonul ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Metilprednisolonul 69. Selectaţi cel mai frecvent simptom în debutul cancerului colorectal:
a) [ ] Rectoragii masive 76. Selectați semnul principal al colitei ulceative:
b) [x] Rectoragii oculte a) [ ] Aspect " pietre de pavaj"
c) [ ] Ocluzie intestinală b) [ ] Granulom la biopsie
d) [ ] Fisuri anale c) [x] Inflamație continuă a colonului
e) [ ] Proctalgii d) [ ] stenoze intetsinale
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Inflamație transmurală
70. Numiţi măsura terapeutică de bază în diareea acută: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Respectarea dietei 0 după Pevzner 77. Care patologie din cele enumerate mai frecvent și mai rapid se complică cu
b) [x] Rehidratarea adecvată ocluzie intestinală?
c) [ ] Administrarea medicamentelor antidiareice a) [ ] Colita ulcerativă
d) [ ] Tratament antibacterian b) [ ] Colita pseudomembranoasă
e) [ ] Tratament antiparazitar c) [ ] Colita ischemică
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Boala Crohn
71. Selectaţi cel mai caracteristic simptom în colita ulcerativă: e) [ ] Colita limfocitară
a) [ ] Rectoragie masivă ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Rectoragie ocultă 78. Marcați patologia pentru care "formațiunea abdominală intestinală"
c) [x] Diaree sangvinolentă palpabilă reprezintă un semn clinic:
d) [ ] Durere abdominală a) [ ] Boala Whipple
e) [ ] Proctalgii b) [x] Boala Crohn
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Colita cronică din dizenterie
72. Numiţi medicamentul antibacterian de elecţie în diareea acută: d) [ ] Boala celiacă
a) [ ] Amoxicilina e) [ ] Colită ulcerativă
b) [ ] Levomicetina ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Rifaximina 79. Precizați agentul etiologic al colitei pseudomembranoase:
d) [ ] Rifampicina a) [x] Clostridium dificille
e) [ ] Ampicilina b) [ ] Flora cocică nespecifică
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Streptococul hemolitic
73. Indicaţi markerul de diagnostic al enteropatiei glutenice: d) [ ] Escherichia coli
a) [ ] Anticorpi antimitoсondriali e) [ ] Cauza bolii este necunoscută
b) [x] Anticorpi antiendomiziali ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Anticorpi antinucleari 80. Care patologie evoluează cu triada de simptome: hipersecreție gastrică
d) [ ] Anticorpi antimicrosomali persistentă, ulcerații recidivante ale tractului gastrointestinal, diaree?
e) [ ] Anticorpi anti-ADN a) [x] Sindromul Zollinger-Ellison
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Ulcerul peptic gastric
74. Numiţi simptomul clinic cel mai frecvent în sindromul de malabsorbţie: c) [ ] Colită ulcerativă
a) [ ] Durere abdominală d) [ ] Ulcer cronic postbulbar
b) [x] Deficit ponderal e) [ ] Pancreatita cronică
c) [ ] Stomatită aftoasă ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Diaree 81. Marcați tipul de alimente ce agravează diareea in enteropatia glutenică:
e) [ ] Constipaţie a) [ ] Carnea
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Legumele și fructele crude
75. Notați cel mai autentic test pentru diagnosticul sindromului de c) [x] Pesmeți din pîine albă
malabsorbtie? d) [ ] Orezul
a) [x] Testul cu D-xiloză e) [ ] Porumbul
b) [ ] Testul de toleranță la lactoză ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Examin baritat al tractului gastro-intestinal 82. Marcați locul principal de absorbție a vitaminei B12:
d) [ ] Determinarea elastazei pancreatice în materiile fecale a) [ ] Stomacul
e) [ ] Examinarea secreției gastrice b) [ ] Duodenul
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Jejunul proximal
d) [ ] Colonul ascendent
e) [x] Ileonul distal
---------------------------------------------------------------------
83. Selectați o afecțiune caracterizată prin prezența diareei și absența
sindromului de malabsorbție:
a) [x] Sindromul intestinului iritabil
b) [ ] Aclorhidria
c) [ ] Pancreatita cronică
d) [ ] Colita granulomatoasă
e) [ ] Enteropatia glutenică
---------------------------------------------------------------------
84. Selectați semnul ce NU este caracteristic pentru tabloul clinic de duodenită
cronică:
a) [ ] Dureri epigastrice care apar după 2-3 ore după masă
b) [ ] Dispepsie
c) [x] Tulburări asteno-vegetative
d) [ ] Iradierea durerii în hipocondriul drept/stâng
e) [ ] Exacerbare sezonieră
---------------------------------------------------------------------
HEPATITA SIMPLU b) [x] Creşterea ALT
c) [ ] Scăderea colesterolului
85. Marcați investigația de prima linie folosită în evaluarea paciențiilor cu d) [ ] Hipergamaglobulinemia
icter: e) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline
a) [x] Ecografia abdominală ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Tomografia computerizată 92. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul de
c) [ ] Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă gamaglutamiltranspeptidază majorat:
d) [ ] Examen radiologic abdominal a) [ ] Ulcer duodenal Hp+
e) [ ] Colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică b) [ ] Pancreatită cronică
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Hepatopatie alcoolică
86. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în boala alcoolică d) [ ] Colecistită cronică
a ficatului: e) [ ] Gastrita autoimună
a) [x] Ig A ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Ig D 93. Indicați semnul caracteristic pentru o hepatopatie alcoolică:
c) [ ] Ig E a) [ ] Scăderea nivelului de gamaglutamiltransferază
d) [ ] Ig G b) [ ] Scăderea nivelului de aspartataminotransferază
e) [ ] Ig M c) [x] Creșterea nivelului de IgA serică
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Creșterea nivelului de IgG serică
87. Identificați celulele hepatice care funcţionează ca macrofage: e) [ ] Creșterea nivelului de IgM serică
a) [ ] Celulele Ito ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Celulele Pit 94. Indicați semnul cert de prezență în organism a virusului hepatic B:
c) [x] Celulele Kupffer a) [x] AgHBs- pozitiv; ADN VHB detectabil prin metoda PCR
d) [ ] Plasmocitele b) [ ] Prezența icterului mai mult de 2 săptămâni
e) [ ] Macrocitele c) [ ] Transaminazele crescute
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Ac anti-HBc pozitiv
88. Care este cauza apariţiei steluţelor vasculare in ciroza hepatica? e) [ ] Ac anti-HBs pozitiv
a) [ ] Hipoestrogenemie ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Hiperglucagonemie 95. Indicați markerul serologic al infecţiei cu virusul hepatic B, nedetectabil în
c) [x] Hiperestrogenemie sânge:
d) [ ] Hiperaldosteronemie a) [x] HBcorAg
e) [ ] Hiperinsulinemia b) [ ] HBsAg
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Anti-HBcor
89. Identificați semnul caracteristic pentru afectarea hepatică: d) [ ] HBeAg
a) [ ] Afte bucale e) [ ] Anti-HBe
b) [ ] Gingivită necrozantă ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Edeme labiale 96. Selectați cea mai informativă metodă de diagnostic pentru hepatita
d) [ ] Acrocianoză autoimună:
e) [x] Steluţe vasculare a) [x] Biopsia hepatică
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Colangiopancreatografia retrogradă
90. Indicați ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul c) [ ] Rezonanța magnetică nucleară
ecografic: d) [ ] Tomografia computerizată
a) [ ] Hemangiom hepatic e) [ ] Ultrasonografia organelor abdominale
b) [ ] Metastaze hepatice ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Steatoză hepatică 97. Identificați în care caz este indicată terapia antivirală în caz de hepatită
d) [ ] Cancer hepatic cronică virală B:
e) [ ] Chisturi hepatice a) [ ] În faza de toleranță imunitară
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] În faza de control imunologic
91. Identificați markerul sindromului de citoliză hepatică: c) [x] În faza de reactivare imună
a) [ ] Scăderea albuminei serice d) [ ] În faza de purtător inactiv
e) [ ] Indiferent de faza infecției a) [ ] Boala Wilson
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Steatohepatita etanolică
98. Identificați semnul care stabileşte defenitiv gradul activităţii c) [ ] Hepatita acută virală B
necroinflamatorii a hepatitelor cronice: d) [ ] Hepatita medicamentoasă
a) [ ] Nivelul albuminei serice elevat e) [x] Hepatită autoimună
b) [ ] Markeri autoimuni prezenți ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Aspectul histologic 104. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea
d) [ ] Viteza de sedimentare a hematiilor accelerată nivelului deIgM:
e) [ ] Hipergamaglobulinemie a) [ ] Hemocromatoza ereditară
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Steatohepatita alcoolică
99. Indicați nivelul minim pe care trebuie să-l depășească bilirubina pentru a c) [ ] Carcinomul hepatocelular
determina icterul tegumentar: d) [ ] Hepatită autoimună
a) [ ] > 10 mcmol/l e) [x] Colangită biliară primară
b) [ ] > 20 mcmol/l ---------------------------------------------------------------------
c) [x] > 40 mcmol/l 105. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostica nivelul
d) [ ] > 60 mcmol/l semnificativ scăzut de ceruloplasmină:
e) [ ] > 80 mcmol/l a) [ ] Hemocromatoza ereditară
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Steatohepatita alcoolică
100. Marcați durata minimă de evoluție a hepatitei necesară pentru stabilirea c) [ x] Boala Wilson
hepatitei cronice: d) [ ] Hepatită autoimună
a) [ ] 3 luni e) [] Colangita biliară primară
b) [ ] 5 luni ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] 9 luni 106. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea
d) [x] 6 luni nivelului deIgA:
e) [ ] 12 luni a) [x] Steatohepatăta alcoolică
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Boala Wilson
101. Selectați afirmația corectă despre hepatita cronică B cu AgHBe negativ: c) [ ] Steatohepatita nonalcoolică
a) [x] Infecție cronică HBV cu replicarea activă a virusului, ADN VHB d) [ ] Hepatită autoimună
detectabil, dar fără AgHBe e) [ ] Colangita biliară primară
b) [ ] Infecție HBV cronică în faza nonreplicativă, fără HBeAg și ADN VHB ---------------------------------------------------------------------
negativ 107. Selectați forma de hepatită care NU este inclusă în clasificarea etiologică
c) [ ] Hepatită cronică B cu un nivel ridicat de ADN VHB și prezență de AgHBe a hepatitelor cronice, Los Angeles, 1994:
și fără anticorpi anti- HBeAg a) [ ] Hepatitele virale
d) [ ] Infecție HBV cronică cu AgHBs, anti-HBcor IgG, anti-HBeAg pozitivi și b) [ ] Hepatita medicamentoasă
ADN VHB negativ c) [x] Hepatita alcoolica
e) [ ] Infecție HBV cronică in faza nonreplicativă, fără HBsAg d) [ ] Hepatita criptogenă
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Hepatita autoimună
102. Identificați afirmaţia adevărată despre infecția cu virusul hepatic Delta ---------------------------------------------------------------------
(VHD): 108. Identificati schimbările histopatologice care favorizează extinderea
a) [ ] Viremia este asociată direct cu stadiul bolii hepatice fibrozei în steatohepatita non-alcoolică:
b) [ ] Presupune coninfectie cu VHC a) [ ] Canități importante de cupru în hepatocite
c) [ ] Virusul hepatitic Delta este un virus ADN b) [x] Prezența necrozei și a infiltratului inflamator
d) [ ] Suprainfecţia cu VHD la o persoană cu infecție cronică cu VHB are c) [ ] Leziunea ducturilor biliare interlobulare și septale
prognostic bun d) [ ] Prezența corpilor hialini Mallory
e) [x] Virusul hepatitic Delta este un virus defectiv e) [ ] Balonizarea hepatocitelor
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
103. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea 109. Marcați markerul de laborator "de referință" în hepatita alcoolică:
nivelului deγ-globuline și de IgG serică ≥ 1,5 x limita superioară a valorilor a) [ ] Transaminazele
normale: b) [ ] Fosfataza alcalină
c) [ ] Aldolaza ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Transferina carbohidrat deficientă 116. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în hepatita
e) [ ] Bilirubina autoimună:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Ig A
110. Notați factorul care NU se asociază cu progresarea hepatitei cronice B b) [ ] Ig D
spre ciroză/cancer hepatic: c) [ ] Ig E
a) [ ] Sexual masculin a pacientului d) [x] Ig G
b) [ ] Virus HBV mutant (HBe-negativ) e) [ ] Ig M
c) [ ] Abuzul de alcool ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Durata bolii 117. Selectați criteriul morfologiccaracteristic pentru steatohepatita non-
e) [x] Lipsa fibrozei alcoolică:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Nucleele hepatocitelor în formă de "clepsidră"
111. Selectați patologia pentru care este caracteristică hepato- și splenomagalia b) [x] Incărcare lipidică a hepatocitelor în asociere cu necroză și infiltrat
în asociere cu pigmentare brun-verzui pe cornee și tulburările neurologice: limfohistiocitar
a) [x] Boala Wilson c) [ ] Remanierea arhitectonicii hepatice și patului vascular
b) [ ] Hemocromatoza primară d) [ ] Distrofie hialinică și/sau proteică hepatică în asociere cu prezența
c) [ ] Hepatita cronică virală cu manifestări extrahepatice hepatocitelor în sticlă mată
d) [ ] Hepatita alcoolică e) [ ] Prezența nodulilor de regenerare
e) [ ] Hepatita autoimună ---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
112. Marcați cel mai important test pentru diagnosticul de hemocromatoză
primară:
a) [ ] Creșterea nivelului de hemoglobină si fier seric
b) [ ] Creșterea excreției fierului cu urina
c) [x] Saturarea transferinei mai mare de 70%
d) [ ] Saturația transferinei mai mare de 45%
e) [ ] Ceruloplasmina serică scăzută
---------------------------------------------------------------------
113. Specificați combinația optimă, ce constituie tratamentul de bază a
pacienților cu hepatită autoimună:
a) [ ] Corticosteroizi + interferon
b) [ ] Citostatice + interferon
c) [x] Corticosteroizi + citostatice
d) [ ] Acidul ursodeoxicolic + Interferon
e) [ ] Acidul ursodeoxicolic + Desferal
---------------------------------------------------------------------
114. Marcați tratamentul optim în hemocromatoza primara:
a) [ ] Cresterea aportului de fier în alimentație
b) [x] Flebotomii
c) [ ] Corticosteroizi
d) [ ] Citostatice
e) [ ] D-penicilamina
---------------------------------------------------------------------
115. Identificați markerul sindromului colestatic hepatic:
a) [ ] Scăderea albuminei serice
b) [ ] Creşterea ALT
c) [ ] Scăderea colesterolului
d) [ ] Hipergamaglobulinemia
e) [x] Creşterea fosfatazei alcaline
CIROZA SIMPLU c) [ ] Ulcer gastric
d) [ ] Eroziuni esofagiene de reflux
118. Identificați patologia pentru care sunt caracteristici anticorpii e) [ ] Gastrită hemoragică
antimitocondriali-M2: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Hepatita acută A 125. Indicați pentru ce patologie este caracteristică hipertensiunea portală la
b) [ ] Ciroza alcoolică nivel sinusoidal:
c) [x] Colangita biliară primară a) [x] Ciroza hepatică
d) [ ] Boala Wilson b) [ ] Tromboza venei cave inferioare
e) [ ] Colangita sclerozantă primitivă c) [ ] Boala venoocluzivă hepatică
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Pericardita constrictivă
119. Marcați simptomul care apare precoce în colangita biliară primară: e) [ ] Sindromul Budd-Chiari
a) [ ] Icter ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Febră 126. Indicați cauza care determinată hipoalbuminemia din ciroza hepatică:
c) [x] Prurit cutanat a) [ ] Hipocatabolism
d) [ ] Dureri în hipocondrul drept b) [x] Insuficienţa funcției de sinteză hepatică
e) [ ] Ascită c) [ ] Gastroenteropatie exudativă
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Sindrom de malabsorbţie
120. Indicați patologia hepatică care necesită tratament imunosupresiv: e) [ ] Proteinurie
a) [x] Hepatita autoimună ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Colangita biliară secundară 127. Indicați care din tumorile hepatice maligne este cea mai frecventă:
c) [ ] Hepatită cronică virală a) [ ] Colangiocarcinomul
d) [ ] Adenocarcinom hepatic b) [x] Carcinomul hepatocelular
e) [ ] Hemocromatoză c) [ ] Angiosarcomul
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Hepatoblastomul
121. Identificați sindromul care reflectă evoluţia hepatitei spre ciroză hepatică: e) [ ] Carcinosarcomul
a) [ ] Sindromul asteno-vegetativ ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Sindromul de citoliză 128. Selectați markerul specific pentru cancerul hepatocelular:
c) [ ] Sindromul imuno-inflamator a) [ ] CEA
d) [ ] Sindromul de colestază b) [ ] CA 19-9
e) [x] Sindromul de hipertensiune portală c) [x] alfa-fetoproteina
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] PSA
122. Numiți semnul histologic caracteristic pentru ciroza hepatică: e) [ ] CA -125
a) [ ] Infiltrat inflamator limfo-plasmocitar portal ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Necroză celulară 129. Identificați cauza cea mai frecventă a cirozelor hepatice:
c) [ ] Distrofie a hepatocitelor a) [x] Alcoolul
d) [ ] Steatoză hepatică b) [ ] Denutriţia, by-passul
e) [x] Noduli de regenerare c) [ ] Factorii toxici industriali
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Parazitozele
123. Selectați sindromul care indică decompensarea cirozei hepatice: e) [ ] Staza venoasă prelungită
a) [ ] Dispeptic ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Imuno-inflamator 130. Indicaţi care este semnul specific sindromului hipertensiunii portale în
c) [ ] Asteno-vegetativ ciroza hepatică:
d) [x] Insuficienţa hepatică celulară a) [ ] Gradientul portal presional< 5 mmhg
e) [ ] Colestatic b) [ ] Angioamele vasculare
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Varicele esofagiene
124. Indicați cauza mai frecventă de hemoragie digestivă superioară în caz de d) [ ] Unghiile albe
ciroză hepatică: e) [ ] Epistaxisul
a) [x] Ruptură de varice esofagiene ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Sindrom Mallory-Weiss 131. Marcați simptomul clinic ce apare ca rezultat al hipertensiunii portale din
ciroza hepatică: b) [x] Prednisolonul
a) [ ] Angioame stelare c) [ ] Fosfolipidele esențiale
b) [ ] Hipocratism digital d) [ ] Silimarina
c) [ ] Icterul e) [ ] Vitamina E
d) [ ] Eritroza palmară ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Splenomegalia 138. Pentru femei, care este cantitatea zilnică de alcool pur inofensivă pentru
--------------------------------------------------------------------- ficat?
132. Marcați metoda de tratament a ascitei: a) [ ] 50 gr alcool pur/zi
a) [ ] Vitaminoterapia b) [x] 20 gr alcool pur/zi
b) [ ] Dieta hipoproteică c) [ ] 40 gr alcool pur/zi
c) [ ] Dieta hipoglucidică d) [ ] 60 gr alcool pur/zi
d) [x] Regim alimentar hiposodat e) [ ] 100 gr alcool pur/zi
e) [ ] Perfuzii cu soluție pentoxifilină ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 139. Care patologie se asociază frecvent la ciroza hepatică indusă de deficitul
133. Marcați elementul patogenetic ce contribuie la apariția hemoragiilor în congenital de α1-antitripsină?
ciroză: a) [ ] Osteomalacie
a) [x] Hipertensiunea portală b) [ ] Fracturi patologice
b) [ ] Leucopenia c) [ ] Afectarea fertilitatii
c) [ ] Prezența peptidului vasoactiv intestinal (VIP) d) [x] Boli pulmonare cronice recidivante cu dezvoltarea insuficienței
d) [ ] Hipomagneziemia respiratorie
e) [ ] Scăderea nivelului vasopresinei e) [ ] Encefalopatie progresiva
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
134. Marcați elementul paraclinic ce contribuie la apariția sindromului 140. Care este opțiunea de tratament în insuficiență hepatocelulară avansată,
hemoragipar în ciroză: progresivă de orice etiologie?
a) [ ] Leucopenia a) [ ] Corticoterapie masivă
b) [ ] Prezența peptidului vasoactiv intestinal (VIP) b) [ ] Terapia temporară de substituție
c) [ ] Hipomagneziemia c) [ ] Terapia cu corticosteroizi în combinație cu hepatoprotectori
d) [ ] Scăderea nivelului vasopresinei d) [ ] Interferon
e) [x] Trombocitopenia secundară e) [x] Transplantul hepatic
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
135. Alegeți contraindicația de utilizare a corticosteroizilor în boala alcoolică a 141. Specificați combinația optimă, ce constituie tratamentul de bază al
ficatului: pacienților cu colangită biliară primară:
a) [ ] Encefalopatia severă a) [ ] Corticosteroizi + interferon
b) [ ] Hepatita alcoolică severă b) [ ] Citostatice + interferon
c) [ ] Hiperbilirubinemia severă c) [ ] Corticosteroizi + citotoxice
d) [ ] Indicele Maddrey > 32 d) [ ] Acidul ursodeoxicolic + interferon
e) [x] Steatohepatita cronică alcoolică e) [x] Acidul ursodeoxicolic + colestiramină
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
136. Selectați testul biologic care NU este caracteristic pentru hepatita 142 Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în colangita
alcoolică acută: biliară primitivă:
a) [ ] Raportul AST/ALT > 2 a) [ ] Ig A
b) [x] Ig A scăzută b) [ ] Ig D
c) [ ] Gama-glutamiltranspeptidaza (GGTP) crescută c) [ ] Ig E
d) [ ] Transferina carbohidrat deficientă crescută d) [ ] Ig G
e) [ ] Hipoalbuminemia e) [x] Ig M
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
137. Care este tratamentul de elecție în hepatita alcoolică acută cu indice 143. Care medicament nu se indică în tratamentul colangitei biliare?
Madrey > 32? a) [ ] Azathioprina
a) [ ] Ademetionina b) [ ] Colestiramina
c) [ ] Vitaminele liposolubile (A, D, E, K)
d) [ ] Acidul ursodeoxicolic
e) [x] Silimarina
---------------------------------------------------------------------
PANCREAS SIMPLU b) [x] Diareea cu steatoree
c) [ ] Creatorea
144. Marcați tratamentul optim în boala Wilson: d) [ ] Hemoragiile digestive
a) [ ] Corticosteroizi e) [ ] Durerea abdominală
b) [ ] Citostatice ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Interferoni 151. Identificați metoda de cercetare utilizată pentru a obiectiviza stetoreea:
d) [ ] Desferal a) [ ] Dozarea azotului din fecale
e) [x] D-penicilamina b) [x] Coloraţie cu Sudan III a materiilor fecale
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Dozarea lactoferinei în materiile fecale
145. Indicați activitatea cărei enzime scade cel mai rapid în conținutul d) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale
duodenal al personelor cu pancreatită cronică: e) [ ] Dozarea activităţii chimotripsinei în materii fecale
a) [ ] α-Amilaza ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Lipaza 152. Marcați ce afecțiune poate sugera apariția icterului persistent la un pacient
c) [ ] Tripsina ce suferă de pancreatită cronică:
d) [ ] Elastaza a) [x] Neoplasm la nivelul capului pancreasului
e) [ ] Chimotripsina b) [ ] Anemie hemolitică
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Insuficienţă hepato-celulară
146. Identificați inhibitorul celulelor pancreatice acinoase: d) [ ] Sindrom Gilbert
a) [ ] Acetilcolina e) [ ] Stenoză duodenală
b) [ ] Insulina ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Colecistokinina 153. Indicați standartul de referinta pentru cuantificarea funcţiei exocrine a
d) [ ] Secretina pancreasului:
e) [x] Somatostatina a) [ ] Testul de toleranţă la glucoza
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Coeficientul amilază serică / creatinină serică
147. Indicați cea mai frecventă cauză etiologică a pancreatitei cronice la adult: c) [ ] Studierea activităţii lipazei serice
a) [ ] Disfuncţia sfincterului Oddi d) [x] Teste directe care necesita colectare sucului duodenal ca raspuns la
b) [ ] Hipercalciemia stimulare cu secretină - pancreozimină
c) [ ] Factorii nutriţionali:alimentaţia bogată în grăsimi şi proteine e) [ ] Cercetarea amilazei în urină
d) [x] Consumul excesiv de alcool ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Pancreas divisum 154. Numiți cercetarea cea mai sensibilă, indicată pentru detectarea formelor
--------------------------------------------------------------------- incipiente de pancreatită cronică:
148. Identificați scăderea activității cărei enzime pancreatice serice indică a) [ ] Ultrasonografia transabdominală
insuficiență exocrină pancreatică avansată: b) [ ] Radiografia abdominală (pe gol)
a) [ ] Amilaza c) [ ] Imagistica prin tomografie computerizată abdominală
b) [ ] Lipaza d) [ ] Imagistică prin rezonanța magnetică nucleară
c) [x] Tripsinogen e) [x] Ultrasonografia endoscopică
d) [ ] Elastaza ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Chimotripsina 155. Numiți semnul patognomonic pentru pancreatita cronica:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Modificări canalare neînsemnate
149. Indicați după conţinutul cărei enzime pancreatice se face dozarea b) [ ] Test secretinic modificat
preparatelor enzimatice cu scop de substituție: c) [ ] Pseudochisturi pancreatice
a) [ ] Amilaza d) [ ] Modificări ale testului de toleranţă la glucoză
b) [x] Lipaza e) [x] Calcificare pancreatice ductale
c) [ ] Tripsina ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Elastaza 156. Identificați forma clinică de pancreatită cronică, asociata cu nivel seric
e) [ ] Chimotripsina crescut al IgG4:
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Pancreatită cronicăautoimună, tip 1
150. Identificați manifestarea clasică a insuficienţei exocrine pancreatice: b) [ ] Pancreatita cronică autoimună tip II
a) [ ] Anemia hemolitică c) [ ] Pancreatita cronică tropicală
d) [ ] Pancreatita cronică alcoolică 163. Identificați nivelul de elastaza-1 specifică pancreatică în fecale care poate
e) [ ] Pancreatita ereditară indica insuficienţă exocrină a pancreasului:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] < 300 μg/g fecale
157. Care este cea mai frecventă cauză de pancreatită cronică la copii? b) [x] < 200 μg/g fecale
a) [ ] Alcoolismul c) [ ] < 500 μg/g fecale
b) [x] Fibroza chistica d) [ ] > 200 μg/g fecale
c) [ ] Pancreatita ereditară e) [ ] > 300 μg/g fecale
d) [ ] Hipercalcemia ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Pancreas divisum 164. Marcați sindromul clinic caracteristic perioadei precoce a pancreatitei
--------------------------------------------------------------------- cronice:
158. Notați patologia care frecvent se asociază cu insuficiență pancreatica a) [ ] Endocrin
exocrină: b) [x] Dolor abdominal
a) [ ] Sindromul Down c) [ ] Al insuficienţei exocrine a pancreasului
b) [ ] Sindromul Marfan d) [ ] Dispeptic
c) [ ] Amiloidoza primară e) [ ] Alergic
d) [x] Fibroza cistică (mucoviscidoza) ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sindromul Felty 165. Identificați tratamentul etiopatogenetic în pancreatita cronică autoimună:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Antibioticoterapia
159. Precizați tratamentul recomandat pentru inducerea remisiunii in b) [x] Corticoterapia
pancreatita autoimuna activa: c) [ ] Terapia cu prochinetice
a) [ ] Regim alimentar cruțăor d) [ ] Terapia cu spasmolitice
b) [x] Corticosteroizi e) [ ] Antidepresante
c) [ ] Preparate enzimatice ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Analgezice 166. Indicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice
e) [ ] Sandostatin nivelul lipazei serice atinge valori maximale în serul sanguin:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] La 2 - 4 ore
160.Notati patologia pentru care este caracteristică creatoreea b) [ ] La 6 - 8 ore
a) [x] Pancreatita cronică c) [ ] La 8-10 ore
b) [ ] Boala Crohn d) [x] La a II - IV-a zi
c) [ ] Colita ischemică e) [ ] La a II - IV-a săptămână
d) [ ] Sindromul intestinului iritabil ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Dischinezia vezicii biliare
---------------------------------------------------------------------
161. Indicați valoarea optimă a pH-ului la care fermenţii pancreatici menţin
activitate înaltă:
a) [ ] Mai mare de 2
b) [ ] Mai mare de 3
c) [ ] Mai mare de 4
d) [ ] Mai mare de 5
e) [x] Mai mare de 6
---------------------------------------------------------------------
162. Indicați pierderea cărui procent din parenchimul pancreatic funcţional
determină manifestări de maldigestie cu malabsorbţie:
a) [ ] 10%
b) [ ] 30%
c) [ ] 50%
d) [x] 90%
e) [ ] 70%
---------------------------------------------------------------------
CAILE BILIARE SIMPLU 173. Marcați când NU se recomandă colecistectomia în caz de litiază
asimptomatică a vezicii biliare:
167. Indicați medicamentul care se indică în terapia de dizolvare a calculilor a) [ ] Corticoterapie de durată
biliari colesterolici: b) [ ] Veziculă de porţelan, calcificată
a) [ ] Drotaverina c) [ ] Calculi mari, peste 3 cm
b) [ ] Butilscopalamina d) [x] Calculi colesterolici mici
c) [ ] Mebeverina e) [ ] Vezica biliară afunctională
d) [x] Acidul ursodeoxicolic ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Ulei de măsline 174. Indicați cea mai informativă examinare pentru determinarea nivelului de
--------------------------------------------------------------------- obstrucţie a circulaţiei portale:
168. Marcați standardul de aur în diagnosticul disfuncţiei sfincterului Oddi: a) [ ] Pancreatografia retrogradă endoscopică
a) [ ] Hepatobilioscintigrafia b) [ ] Laparoscopia
b) [ ] FEGDS c) [ ] Ecografia abdominală
c) [x] Manometria sfincterului Oddi d) [x] Angiografia
d) [ ] USG e) [ ] Biopsia hepatică
e) [ ] Efectuarea testului cu morfină ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 175. Identificați cel mai frecvent agent patogen cauzal al angiocolitei:
169. Indicați cea mai frecventă cercetare utilizată pentru identificarea litiazei a) [ ] Stafilococii
biliare: b) [ ] Pneumococii
a) [ ] Examenul radiologic panoramic al abdomenului c) [x] Esherihia coli
b) [ ] Colangiografia endoscopică retrogradă d) [ ] Streptococii
c) [ ] Colecistografia orală e) [ ] Fungii
d) [x] Ecografia transabdominală ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Tomografia computerizată abdominală 176. Identificați preparatul cu efect litolitic al calculelor biliari colesterolici:
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Acidul ursodeoxicolic
170. Indicați autoanticorpii care se întâlnesc în 60 - 80% cazuri de colangită b) [ ] Himecromonul
sclerozantă primară: c) [ ] Pancreatina
a) [x] Anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA d) [ ] Drotaverina
b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA e) [ ] Mebeverina
c) [ ] Antinucleari: ANA ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1 177. Indicați cercetarea care se consideră "standartul de aur" în diagnosticul
e) [ ] Antimitocondriali: AMA disfuncţiei sfincterului Oddi:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Sondajul duodenal polifracţionat
171. Identificați patologia în care colangiografia retrogradă endoscopică relevă b) [ ] Ecografia abdominală
pereţii căilor biliare cu aspect neregulat, de "arbore mort în picioare" sau "şireag c) [ ] Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
de mărgele": d) [ ] RMN standard
a) [ ] Colangita biliară primară e) [x] Manometria sfincteruli Oddi
b) [ ] Ciroza hepatică de geneză virală ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Colangita sclerozantă primară 178. Marcați care dintre maladiile enumerate se asociază mai frecvent cu
d) [ ] Carcinomul hepatocelular colangita sclerozantă primară?
e) [ ] Boala alcoolică a ficatului a) [ ] Artrită reumatoidă
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Sindrom postcolecistectomic
172. Indicați cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare: c) [ ] Alcoolism
a) [ ] Dispepsia d) [x] Colită ulceroasă
b) [ ] Febra e) [ ] Tuberculoză pulmonară
c) [ ] Eructaţia ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Steatoreea 179. Marcați medicația de elecție în tratamentul infecțiilor biliare cronice:
e) [x] Colica biliară a) [ ] Cefalosporinele
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Macrolidele
c) [x] Derivații 8-oxichinolinici 186. Care secțiune a tractului gastrointestinal este responsabilă de reabsorbția
d) [ ] Penicilinele bilei?
e) [ ] Inhibitorii pompei de protoni a) [ ] Duodenul
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Jejunul proximal
180. Care medicament NU se recomandă în colica biliară: c) [ ] Jejunul terminal
a) [ ] Analgină d) [x] Ileonul distal
b) [ ] No-spa e) [ ] Colonul
c) [ ] Promedol ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Morfină
e) [ ] Platifilină
---------------------------------------------------------------------
181. Care dintre următoarele situații contribuie la formarea calculilor biliari?
a) [ ] Gastroduodetita cronică
b) [ ] Alergia alimentară
c) [x] Icterul hemolitic
d) [ ] Folosirea în surplus a produselor lactate
e) [ ] Boala de reflux
---------------------------------------------------------------------
182. Identificați varianta clinică a dispepsiei funcţionale:
a) [x] Cu predominarea durerii epigastrice
b) [ ] Cu predominarea greţei
c) [ ] Cu predominarea constipației
d) [ ] Cu predominarea balonării
e) [ ] Cu predominarea diareei
---------------------------------------------------------------------
183. Selectați patologia ce poate contribui la producerea holepatiilor:
a) [x] Patologia duodenului
b) [ ] Gastrita cronică
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Tonzilita cronică
e) [ ] Colonul iritabil
---------------------------------------------------------------------
184. Precizați care afirmație NU este tipică pentru colangita sclerozantă
primară:
a) [x] Prezența autoanticorpilor serici LKM-1, ANA, SMA
b) [ ] Ingroșarea în formă de "mărgele" / îngustarea ducturilor biliare atât
intrahepatice, cât și extrahepatice
c) [ ] Prezența sindromului colestatic
d) [ ] Asocierea cu colita ulcerativa
e) [ ] Lipsa calculilor biliari
---------------------------------------------------------------------
185. Precizați care afirmație NU este tipică pentru colangita sclerozantă
primară:
a) [ ] Prezența sindromului colestatic
b) [x] Afectează numai ducturile biliare intrahepatice
c) [ ] Asociere cu colita ulcerativa
d) [ ] Prevalează la sexul masculin
e) [ ] Prezența în ser a autoanticorpi p-ANCA
---------------------------------------------------------------------
ESOFAG MULTIPLU c) [x] Atropina
d) [x] Theophyllina
187. Marcați metodele de tratament a acalaziei cardiei: e) [ ] Metoclopramidum
a) [x] Utilizarea toxinei botulinice ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Blocantele canalelor de calciu 194. Indicați examinările informative pentru diagnosticul bolii de reflux
c) [x] Cardiodilatare cu balonaș gastroesofagian:
d) [ ] Acid ursodeoxicolic a) [x] Monitorizarea pH-ului esofagian
e) [ ] Prochinetice b) [x] Endoscopia digestivă superioară
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Testul ureazic
188. Selectați caracteristicile acalaziei la manometria esofagiană: d) [x] Impedansometria esofagiană
a) [x] Lipsa relaxării sfincterului esofagian inferior la deglutiție e) [ ] Examenul ecografic
b) [x] Presiunea crescută la nivelul sfincterului esofagian inferior la deglutiție ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Presiunea scăzută la nivelul sfincterului esofagian inferior 195. Indicați factorii care intervin în producerea herniilor transhiatale prin
d) [x] Creșterea presiunii intraesofagiene în repaus alimentar alunecare:
e) [ ] Metaplazie intestinală a) [x] Slăbirea sistemelor de fixare a segmentului eso-cardio-tuberozitar
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Lărgirea hiatusului diafragmatic
189. Selectați maladiile în care poate să apară disfagia: c) [ ] Refluxul gastroesofagian
a) [x] Sclerodermie sistemică d) [x] Creşterea presiunii abdominale
b) [ ] Insuficiența cardiacă e) [ ] Dispepsie funcţională
c) [ ] BRGE necomplicată ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Acalazia cardiei 196. Identificați criteriile distinctive ale sindromului dolor toracic de origine
e) [x] Cancerul esofagian esofagiană față de durerea din angina pectorală:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Localizarea retrosternală a durerii
190. Identificați afirmațiile care definesc acalazia cardiei: b) [x] Încetarea durerii la administrarea antiacidelor
a) [x] Insuficienţa de relaxare a sfincterului esofagian inferior în timpul c) [ ] Apariţia durerilor este în legătură cu stresul psihoemoţional
deglutiţiei d) [x] Micşorarea durerii la administrarea inhibitorilor pompei de proton
b) [ ] Zone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului e) [ ] Calmarea durerilor după administrare de nitroglicerină
c) [ ] Mucoasa columnară a esofagului netedă sau cu cicatrice ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Insuficienţa de contracţie a sfincterului esofagian inferior 197. Identificați caracteristicile sindromului dispeptic funcţional:
e) [x] Absenţa undelor peristaltice propulsive ale corpului esofagian a) [x] Disconfort în regiunea epigastrică
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Dureri abdominale, care se ameliorează după defecaţie
191. Marcați complicaţiile posibile ale bolii de reflux gastroesofagian: c) [ ] Meteorism
a) [x] Esofagul Barrett d) [x] Saţietate precoce
b) [ ] Acalazia cardiei e) [x] Dureri în epigastru
c) [x] Hemoragia digestivă superioară ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Stenoza pilorică 198. Indicați medicamentele de tratare a gastritei de reflux biliar:
e) [x] Cancerul esofagian a) [x] Inhibitorii pompei de protoni
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Acidul ursodeoxicolic
192. Numiți metodele informative pentru stabilirea diagnosticului pozitiv al c) [ ] Atropina
bolii de reflux gastroesofagianendoscopic negativă: d) [x] H2-blocatorii
a) [x] Proba pH monitorizare intraesofagiană 24 ore e) [ ] Prednisolonul
b) [ ] Endoscopia digestivă superioară ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Examenul radiologic baritat 199. Identificați semnele caracteristice sindromului Zollinger-Ellison:
d) [x] Impedanţa-monitoring esofagiană a) [x] Diareea
e) [x] Testul cu inhibitori ai pompei de protoni b) [x] Ulcerele refractare la tratament standard
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Sindromul algic pronunţat
193. Marcați medicamentele care provoacă refluxul gastroesofagian: d) [ ] Constipaţiile
a) [ ] Domperedonul e) [ ] Leucopenia
b) [x] Isosorbid dinitrat ---------------------------------------------------------------------
200. Identificați complicaţiile posibile ale esofagitelor: a) [x] Efectul clinic pozitiv după o cură empirică de 2 săptămâni cu IPP este în
a) [x] Hemoragii digestive superioare favoarea diagnosticului de BRGE
b) [x] Stricturi esofagiene b) [x] Necesită prelungirea supresiei acide pe o perioadă de 8-12 săptămâni
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian c) [ ] Nu necesită prelungirea supresiei acide pe o perioada de 8-12 săptămâni
d) [x] Perforaţii de esofag d) [x] După 8-12 săptămâni în doza matinală poate fi urmat un tratament de
e) [ ] Atrezia esofagului menținere
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Poate fi asociată cu H2 -blocanţi seara în caz de prezenţă a simptomelor
201. Marcați grupele de preparate medicamentoase care se folosesc în nocturne
tratamentul acalaziei cardiei: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Nitrati 207. Când se consideră eşec la tratamentul cu inhibitorii pompei de proton
b) [x] Blocanții canalelor de Ca (IPP) în boala de reflux gastroesofagian (BRGE):
c) [x] Anestetice locale a) [x] Lipsa răspunsului clinic după 2-4 săptămâni în caz de simptome tipice
d) [ ] ß-adrenolitice b) [x] Lipsa răspunsului clinic după 3-6 luni în simptome atipice
e) [ ] α-adrenomimetice c) [ ] Lipsa răspunsului clinic după 6-8 săptămâni în caz de simptome tipice
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Lipsa răspunsului clinic după 8-12 luni în simptome atipice
202. Selectați afecţiunile care se pot asocia cu spasmul esofagian difuz: e) [ ] Nici un raspuns
a) [x] Sclerodermia laterală amitrofică ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Acalazia 208. Marcați opțiunile de optimizare a tratamentului în caz de raspuns
c) [x] Neuropatia diabetică insuficient la terapia standart în boala de reflux gastroesofagian (BRGE):
d) [ ] Angina pectorală a) [x] Verificarea administrării corecte a inhibitorilor pompei de proton (IPP)
e) [x] Neuropatia etanolică (cu 30-60 min înainte de dejun)
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Dublarea dozei de IPP (suplimentare cu doza de seară) în caz de
203. Care sunt caracteristicele endoscopice ale esofagitei de reflux stadiul C persistenţă a simptomelor nocturne
(dupa Los-Angeles,1998): c) [ ] Înlocuirea IPP cu H2-histaminolitice
a) [x] Leziuni multiple, ce se extind între pliurile mucoasei d) [x] Schimbarea preparatului IPP cu preparate de tipul omeprazol sodium
b) [ ] Leziunile implică >75% din circumferinţa esofagului bicarbonat, dexlansoprazol
c) [x] Leziunile implică <75% din circumferinţa esofagului e) [ ] Prokineticele obligator se ajustează la IPP
d) [ ] Leziuni unice de mucoasă ≤5 mm ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Leziuni unice de mucoasă >5 mm, ce nu se extind între pliurile mucoasei 209. Selectați preparatele cu efect antisecretor:
--------------------------------------------------------------------- a) [] Almagel
204. La care pacienți cu boală de reflux gastroesofagian se recomandă iniţierea b) [x] Esomeprazol
tratamentului cu inhibitorii pompei de proton în doză matinală fără a efectua c) [x] Famotidina
endoscopia digestivă prealabilă: d) [x] Rabeprazol
a) [x] Tineri e) [ ] Domperidon
b) [ ] Vârstnici ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Cu simptome tipice de reflux 210. Selectați afirmațiile corecte ce se referă la diagnosticul bolii de reflux
d) [x] În lipsa simptomelor de alarmă gastroesofagian (BRGE):
e) [x] Când nu există riscul complicaţiilor a) [ ] Anamneza nu este esenţială în diagnosticul BRGE
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de proton (IPP) nu se utilizează
205. Selectați caracteristicele endoscopice ale esofagitei de reflux stadiul D ca metodă de diagnostic
(dupa Los-Angeles,1998): c) [x] Diagnosticul este facilitat de răspunsul clinic la cure scurte de IPP (2
a) [x] Leziuni multiple, ce se extind între pliurile mucoasei săptămâni)
b) [ ] Leziuni multiple, ce nu se extind între pliurile mucoasei d) [x] Orice test negativ nu exclud BRGE
c) [x] Leziunile implica >75% din circumferinţa esofagului e) [x] Cea mai informativă metodă de diagnostic este asocierea de teste (test
d) [ ] Leziunile implica <75% din circumferinta esofagului IPP, pH-monitoring, endoscopie)
e) [ ] Leziunile implica >50% din circumerinţa esofagului ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 211. Selectați tulburările funcționale ale esofagului conform clasificării
206. Selectaţi afirmaţiile corecte despre administrarea inhibitorilor pompei de Consensus Roma IV, 2016:
proton (IPP) în boala de reflux gastroesofagian (BRGE): a) [x] Pirozisul funcțional
b) [ ] Acalazia cardiei
c) [ ] Dispepsia funcțională
d) [x] Disfagia funcțională
e) [x] Globusul
---------------------------------------------------------------------
212. Marcați semnele de alarmă în boala de reflux gastroesofagian pentru care
Endoscopia digestiva superioară este obligatorie:
a) [x] Disfagia
b) [x] Odinofagia
c) [ ] Pirozisul
d) [ ] Pirozisul nocturn
e) [x] Anemia
---------------------------------------------------------------------
213. Indicați caracteristicele sfincterului esofagian inferior:
a) [x] Corespunde zonei cu presiune crescută în locul trecerii esofagului în
stomac
b) [ ] Conţine fibre musculare striate
c) [x] Conţine fibre musculare netede
d) [x] Se supune influenţelor neurohormonale
e) [ ] Are presiune stabilă
---------------------------------------------------------------------
214. Marcați care caracteristici se referă la monitorizarea pH-ului
intraesofagian:
a) [x] Prezintă "standardul de aur" în diagnosticul refluxului gastroesofagian
patologic
b) [x] Poate determina corelaţia dintre simptome şi refluxul gastroesofagian
c) [ ] La persoanele sănătoase nu înregistrează nici o secvenţă de reflux pe
parcursul diurnei
d) [ ] Apreciază prezenţa complicaţiilor în boala de reflux gastroesofagian
e) [ ] Determină eficienţa contracţiilor peristaltice esofagiene
---------------------------------------------------------------------
215. Marcați contraindicațiile pentru manometria esofagiană:
a) [x] Esofagite acute destructive
b) [x] Anevrism de aortă
c) [ ] Diabet zaharat
d) [x] Vomă necontrolată
e) [ ] Sclerodermie
---------------------------------------------------------------------
216. Marcați care caracteristicile se referă la diverticulii faringoesofagieni
Zenker:
a) [ ] Diverticuli de tracţiune
b) [x] Diverticuli de pulsiune
c) [x] Diverticuli dobândiţi
d) [ ] Diverticuli congenitali
e) [x] Situaţi pe peretele posterior la nivelul joncţiunii faringo-esofagiene
---------------------------------------------------------------------
GASTRITA MULTIPLU b) [x] Tuberculoza
c) [x] Sarcoidoza
217. Identificați criteriile diagnostice pentru gastrita autoimună: d) [ ] Infecţia cu Helicobacter pylori
a) [x] Autoanticorpii anti-celule parietale e) [x] Sifilisul
b) [x] Semne endoscopice de gastrită atrofică fundală ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Anemie pernicioasă 224. Identificați ce recomandații include tratamentul gastritei acute
d) [ ] Semne endoscopice de gastrită antrală necomplicate:
e) [ ] Helicobacter pylori prezent a) [ ] Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Citoprotectori gastrici
218. Marcați care afirmații se referă la Gastrita cronică de tip „A": c) [x] Întrerupea contactului cu substanţe iritante
a) [x] Gastrita fundală d) [ ] Pungă de gheaţă pe regiunea epigastrică
b) [ ] Gastrita de reflux biliar e) [x] Inhibitori ai pompei de protoni
c) [ ] Gastrita asociată cu Helicobacter pylori ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Gastrita autoimună 225. Identificați simptomele care caracterizează ulcerul duodenal:
e) [ ] Gastrita limfocitară a) [x] Dureri epigastrale nocturne
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Ameliorarea durerii după alimentaţie sau după administrare de antiacide
219. Indicați ce include tratamentul gastritei de reflux biliar: c) [x] Ameliorarea durerii după vomă
a) [x] Inhibitorii pompei de protoni d) [ ] Xerostomie
b) [x] Acid ursodeoxicolic e) [ ] Diaree
c) [ ] Atropină ---------------------------------------------------------------------
d) [x] H2-blocatori 226. Selectați indicațiile pentru fibrogastroduodenoscopie:
e) [ ] Prednisolon a) [ ] Suspecţie la abdomen acut
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Suspecţie la hemoragie digestivă superioară
220. Identificați semnele caracteristice pentru sindromul Zollinger-Ellison: c) [x] Suspecţie la ulcer gastric/duodenal
a) [x] Diareea d) [ ] Suspecţie la gastrită flegmonoasă
b) [x] Ulcerele refractare la tratament standard e) [x] Suspecţie la varice esofagiene
c) [x] Sindromul algic pronunţat, ce se supune greu tratamentului antiulceros ---------------------------------------------------------------------
standard 227. Selectați complicaţiile ulcerelor:
d) [ ] Constipaţiile a) [x] Perforaţia
e) [ ] Leucopenia b) [x] Stenozarea
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Malignizarea
221. Identificați afecţiunile stomacului cu risc crescut de transformare în d) [ ] Esofagita de reflux
cancer: e) [x] Penetraţia
a) [ ] Gastrita hiperacidă ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Gastrita cronică atrofică cu metaplazie 228. Identificați recomandările tratamentului chirurgical în caz de ulcer cronic:
c) [ ] Gastrita de reflux biliar a) [ ] Hemoragia digestivă de orice grad
d) [x] Boala Menetrier b) [x] Perforaţia
e) [ ] Gastrita eozinofilică c) [ ] Ulcer postbulbar
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Stenoză decompensată
222. Selectați ce medicamente include terapia triplă standardpentru eradicarea e) [ ] Ulcer cronic gastric
Helicobacter pylori: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Inhibitorii pompei de protoni 229. Numiți caracteristicele din ulcerul gastric observate la radiologia baritată:
b) [x] Claritromicina a) [x] Proiemină în raport cu conținutul stomacului
c) [x] Amoxicilina sau Metronidazolul b) [x] Are forma unei nișe conturate
d) [ ] Levofloxacina c) [ ] Are forma în menisc sau lacună
e) [ ] Ciprofloxacina d) [x] Modificări periulceroase: prezent digul ulcerului - linia Hampton
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Este retrasă din contur în raport cu conținutul stomacului
223. Identificați patologiile ce pot determina gastrita granulomatoasă: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Boala Crohn 230. Identificați manifestările neoplasmului gastric:
a) [ ] Dureri abdominale colicative 236. Identificați ce medicamente sunt incluse în schemele de eradicare a
b) [x] Anorexie selectivă, mai ales pentru carne Helicobacter pylori:
c) [x] Vărsături cu alimente ingerate în urmă cu mai mult de 24 ore a) [ ] Platifilina
d) [ ] Diaree cu polifecalie b) [x] Pantoprazolul
e) [x] Dureri în epigastru care nu sunt ameliorate de alimentaţie c) [x] Amoxicilina
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Preparatele de bismut
231. Selectați modificările biologice ce pot apărea în neoplasmul gastric: e) [x] Metronidazolul
a) [x] Prezenţa antigenului carcinoembrionar ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Scăderea hemoglobinei 237. Marcați semnele caracteristice pentru dumping-sindrom:
c) [x] Creşterea VSH-ului a) [x] Palpitaţii postprandiale
d) [ ] Leucopenie b) [ ] Disfagie
e) [ ] Creşterea acidului uric c) [x] Astenie fizică pronunţată postprandială
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Necesitatea în alimentaţie lichidă
232. Identificați ce medicamente include quadruploterapia cu preparate de e) [ ] Ameliorarea stării în poziţie verticală
bismutpentru eradicarea Helicobacter pylori: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Tetraciclina 238. Marcați afecțiunile cu risc oncologic majorat:
b) [x] Omeprazol a) [ ] Ulcerul duodenal
c) [x] Preparatele de bismut b) [x] Gastrita cronică a bontului gastric
d) [ ] Levomicetina c) [ ] Duodenita cronică
e) [x] Metronidazolul d) [ ] Sindromul de ansă aferentă
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Ulcerul gastric
233. Selectați factorii ulcerogeni: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Bacteria Helicobacter pylori 239. Identificați factorii patogenetici în duodenita cronică:
b) [x] Hipersecreţia de HCl a) [x] Agresiunea acido-peptică
c) [ ] Mărirea secreţiei de bicarbonaţi b) [x] Dereglarea troficii mucoasei
d) [x] Hipersecreţia de pepsină c) [ ] Dispepsia funcţională
e) [ ] Mărirea sintezei de prostaglandine d) [ ] Reflux gastro-esofagian
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Staza duodenală
234. Selectați factorii de protecţie a mucoasei în patogeneza bolii ulceroase: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Prostaglandinele 240. Identificați factorii etiologici ai duodenitei cronice:
b) [ ] Pepsina a) [x] Helicobacter pylori
c) [x] Bicarbonaţii b) [x] Corticosteroizi
d) [ ] Gastrina c) [x] Antiinflamatorii nonsteroidiene
e) [x] Regenerarea normală a mucoasei d) [x] Lamblia intestinalis
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Clostridium difficile
235. Marcați semnele caracteristice ulcerului duodenal: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Lipsa poftei de mâncare 241. Identificați simptomele tipice în duodenita cronică:
b) [ ] Durerea difuză a) [x] Durerea de tip ulceros
c) [x] Durerea epigastrală localizată b) [ ] Colică abdominală
d) [x] Ritmicitatea sindromului dolor c) [x] Durerea de tip dispeptic
e) [x] Episodicitatea sindromului dolor d) [ ] Pierdere ponderală progresivă
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Dispepsia
235. Indicați antiacidele neabsorbabile: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Bicarbonatul de sodiu 242. Marcați afecțiunile cu care se face diagnosticul diferenţial al leziunii din
b) [ ] Carbonatul de magneziu ulcerului gastric:
c) [x] Maalox
d) [x] Fosfalugelul a) [x] Leziunile exulcerate din tumori benigne
e) [x] Almagelul b) [x] Localizarea gastrică a bolii Crohn
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Cancerul gastric
d) [ ] Colita ulcerativă ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Formaţiunea protruzivă cu baza mare de implantare 249. Indicați medicamentele, la care Helicobacter pylori poate dezvolta
--------------------------------------------------------------------- rezistenţă:
243. Identificați semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune: a) [x] Metronidazolul
a) [x] Sindrom anemic b) [ ] Tetraciclina
b) [x] Fenomene neurologice degenerative c) [x] Claritromicina
c) [ ] Sindrom de intoxicaţie d) [ ] Bismut subcitrat
d) [x] Sindrom dispeptic e) [x] Levofloxacina
e) [ ] Diaree hemoragică ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 250. Acidul lactic determinat în sucul gastric este sugestiv pentru:
244. Menționați recomandările de control pentru evaluarea eradicării infecţiei a) [ ] Gastrita hipoacidă
cu Helicobacter pylori după tratamentul de eradicare: b) [x] Achilia gastrică
a) [x] Testul respirator cu uree marcată, peste 4-6 săptămâni după finisarea c) [x] Neoplasm al stomacului
tratamentului de eradicare d) [ ] Stenoza pilorului
b) [ ] Testul respirator cu uree marcată imediat după finisarea tratamentului de e) [ ] Gastrită cu aciditate nemodificată
eradicare ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Testul de determinare a antigenului Helicobacter pylori în materiile fecale 251. Selecați care sînt proprietățile pepsinei:
peste 4-6 săptămâni după finisarea tratamentului de eradicare a) [x] Este digerată sub acțiunea HCl
d) [ ] Testul de determinare a antigenului cu Helicobacter pylori în materiile b) [x] Este secretată de mucoasa stomacului și duodenului distal
fecale, imediat după finisarea tratamentului de eradicare c) [x] Se activează din pepsinogen la Ph >5
e) [ ] Testul serologic d) [x] Participă la scindarea proteinelor
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Este transportată în singe legată de antitripsină
245. Marcați influențele antiacidelor, care conţin aluminiu: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Induc diaree 252. Selectați criteriile ce se referă la gastrita cronică tip B:
b) [x] Induc constipație a) [x] Cauzată de Helicobacter pylori
c) [x] Influenţează absorbţia unor medicamente b) [ ] Gastrita atrofică fundală
d) [x] Fixează sărurile biliare şi lizolecitina c) [ ] Se asociază cu anemie Biermer (pernicioasă)
e) [ ] Au durata lungă de acţiune - 8-10 ore d) [ ] Anticorpi anti factor intrinsic prezenți
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Gastrită antrală
246. Marcați particularitățile inhibitorilor pompei de protoni: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Reprezintă cele mai active antisecretorii 253. Precizaţi afirmaţiile corecte pentru ulcerul cronic gastric (UG) și ulcerul
b) [x] Inhibă H+/K+-ATP-aza cronic duodenal (UD):
c) [ ] Stimulează H+/K+-ATP-aza a) [ ] În orice tip de ulcer este obligatorie biopsia endoscopică pentru a exclude
d) [x] Au eficienţă maximă, când celula parietală este stimulată un cancer
e) [ ] Au acțiunea la nivelul receptorilor H2 histaminici b) [ ] În UD este obligatoriu controlul endoscopic al cicatrizării
--------------------------------------------------------------------- c) [x] În UG este obligatoriu controlul endoscopic al cicatrizării, cu biopsie
247. Selectați criteriile diagnostic pentru gastrita autoimună: d) [x] În UD necomplicat prelungirea inhibării secreției acide cu inhibitori de
a) [x] Anticorpi serici anti celule parietale pompă de protoni nu este recomandată după tratamentul Helicobacter pylori
b) [x] Gastrita atrofică fundală e) [x] În UD complicat și în toate UG, după tratamentul de eradicare a
c) [x] Anemie Biermer (pernicioasă) Helicobacter pylori este recomandată prelungirea tratamentului cu inhibitori de
d) [x] Anticorpi anti factor intrinsic pompă de protoni până se realizează vindecarea completă
e) [ ] H pylori ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 254. Selectați opțiunile de tratament empiric, de prima linie pentru eradicarea
248. Marcați care sînt caracteristicile gastritei cornice tip A: Helicobacter Pyloriîn regiuni sau populațiicu rezistență ridicată la
a) [ ] Hiperaciditatea claritromicină:
b) [x] Hipoaciditatea a) [ ] Terapia triplă standard
c) [x] Anemie B12 dificitară b) [ ] Terapia triplă cu conținut de levofloxacină
d) [x] Atrofia pliurilor gastrice c) [x] Terapia quadruplă ce conține preparate de bismut
e) [x] Paliditatea mucoasei gastrice d) [x] Terapia quadruplă non-bismut
e) [x] Terapia secvențială a) [x] Testul respirator cu uree marcată cu C13
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Determinarea antigenului Helicobacter pylori în materiile fecale cu
255. Selectați afirmațiile corecte: utilizarea anticorpilor monoclonali
a) [x] Eradicarea H pylori este benefică înainte de începerea tratamentului cu c) [ ] Testul rapid la urează
AINS d) [ ] Cercetarea anticorpilor anti-Helicobacter pylori de clasa IgG prin metoda
b) [x] Eradicarea H pylori este obligatorie înainte de începerea tratamentului cu ELISA
AINS la pacienții cu antecedente de ulcer peptic e) [ ] Cercetarea anticorpilor anti-Helicobacter pylori de clasa IgMprin metoda
c) [x] Numai eradicarea H pylori nu reduce incidența ulcerului gastric /ulcerului ELISA
duodenal la pacienții care primesc deja tratament pe termen lung cu AINS ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Pacienții care primesc deja tratament pe termen lung cu AINS nu au 260. Enumerați factorii citoprotectori ai mucoasei gastroduodenale:
nevoie de tratament de eradicare a) [ ] Pepsina
e) [x] Pacienții care primesc deja tratament pe termen lung cu AINS au nevoie b) [x] Prostaglandinele
de tratament de eradicare c) [x] Vascularizarea adecvată și regenararea epiteliului
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Oxidul nitric
256. AlegețiafirmațilecorectepentruduratatratamentuluicuIPP înulcerul cronic e) [ ] Gastrina
gastric (UG) și ulcerul cronic duodenal (UD): ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] În UD necomplicat și fără risc prelungirea tratamentului cu IPP este 261. Numiți medicamentele care pot determina risc de hemoragie digestivă
recomandată după terapia de eradicare a Helicobacter pylori superioară la pacienții cu antecedente de ulcer peptic sau de hemoragie din ulcer
b) [x] În UD complicat prelungirea tratamentului cu IPP este recomandată după peptic:
terapia de eradicare a Helicobacter pylori a) [x] Antiinflamatoarele nonsteroidiene
c) [ ] În UG necomplicat prelungirea tratamentului cu IPP nu este recomandată b) [x] Coxibi
după terapia de eradicare a Helicobacter pylori c) [x] Aspirina
d) [x] În UG necomplicat după tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori d) [ ] Metronidazolul
este recomandată prelungirea tratamentului cu IPP până se realizează vindecarea e) [ ] Misoprostolul
completă ---------------------------------------------------------------------
e) [x] În toate ulcerele gastrice, după tratamentul de eradicare a Helicobacter 262. Numiți afirmaţiile corecte referitoare la ulcerul gastric:
pylori este recomandată prelungirea tratamentului cu IPP până se realizează a) [x] Antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) reprezintă un factor
vindecarea completă independent de risc
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) nu sunt implicate în geneza
257. Indicați situațiile clinice când trebuie continuat tratamentul cu IPP după ulcerului gastric
tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori: c) [x] Helicobacter pylori reprezintă un factor independent de risc
a) [ ] Ulcer cronic duodenal necomplicat, fără risc d) [x] Repetarea gastroscopiei este necesară după tratament
b) [x] Ulcer cronic duodenal complicat e) [ ] Biopsia din ulcerul gastric nu se face
c) [x] Ulcer cronic duodenal necomplicat, dar cu risc (aspirină, AINS, ---------------------------------------------------------------------
anticoagulante, vârsta> 65 ani) 263. Indicați medicamentele la care Helicobacter pylori poate dezvolta
d) [x] Toate ulcerele cronice gastrice rezistenţă:
e) [ ] Toate ulcerele cronice duodenale a) [x] Metronidazol
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Tetraciclină
258. Identificați indicațiile pentru determinarea conţinutului anticorpilor anti-H c) [x] Claritromicină
pylori clasa Ig G în ser în calitate de test diagnostic pentru infecţia cu d) [ ] Bismul subcitrat
Helicobacter pylori: e) [x] Levofloxacină
a) [ ] Confirmarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Ulcere cu hemoragie 264. Marcați mecanismele durerii în ulcerul peptic duodenal:
c) [x] Atrofie gastrică a) [x] Factorul acido-peptic
d) [x] MALT-limfom gastric b) [ ] Atrofia gastrică
e) [ ] Ulcerul duodenal necomplicat c) [x] Creșterea presiunii în stomac și duoden
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Profunzimea ulcerului
259. Selectați teste utile pentru evaluarea eradicării infecţiei cu Helicobacter e) [ ] Prezența. infecției cu Helicobacter pylori
pylori după tratamentul de eradicare: ---------------------------------------------------------------------
265. Identificați mecanismele de acțiune a fumatului în ulcerul ---------------------------------------------------------------------
gastric/duodenal: 272. Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul duodenal:
a) [x] Creştesecreţia de acid clorhidric a) [ ] Durerea epigastrică postprandială precoce
b) [x] Scade secreţia de mucus gastric b) [x] Durera epigastrică „pe foame"
c) [ ] Stimulează secreţia de prostaglandine c) [x] Durerea nocturnă
d) [ ] Stimulează secreţia de bicarbonat d) [ ] Lipsa poftei de mâncare
e) [x] Crește secreţia de pepsinogen e) [x] Sindromul dispeptic
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
266. Identificați factorii de risc în ulcerul gastric/duodenal: 273. Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul gastric:
a) [x] Predispoziţia genetică a) [x] Durera epigastrică postprandială
b) [x] Fumatul b) [ ] Durera epigastrică „pe foame"
c) [ ] Excesul de grăsime în dietă c) [x] Sindromul dispeptic
d) [x] Alcoolul d) [ ] Durerea nocturnă
e) [ ] Excesul de glucide în dietă e) [ ] Diareea
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
267. Identificați factorii endogeni de agresiune a mucoasei gastrice/duodenale: 274. Marcați metodele de diagnostic al infecţiei cu Helicobacter pylori:
a) [x] Acidul clorhidric a) [x] Testul respirator cu uree marcată
b) [x] Pepsinul b) [x] Aprecierea antigenului Helicobacter pylori în materii fecale
c) [ ] Mucina c) [x] Testul rapid cu urează
d) [x] Histamina d) [ ] Testul cu D-xiloză
e) [ ] Bicarbonatul e) [ ] Test Schiling
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
268. Identificați factorii endogeni de agresiune a mucoasei gastrice/duodenale: 275. Marcați particularitățile inhibitorilor pompei de protoni:
a) [x] Gastrina a) [x] Sunt cele mai active antisecretorii
b) [x] Pepsinul b) [ ] Inhibă H+/K+-ATP-aza
c) [ ] Prostaglandinele c) [ ] Stimulează H+/K+-ATP-aza
d) [x] Histamina d) [x] Au eficienţă maximă când celula parietală este stimulată
e) [ ] Bicarbonatul e) [ ] Au acțiunea la nivelul receptorilor H2 histaminici
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
269. Identificați factorii endogeni de protecţie a mucoasei gastrice/duodenale:
a) [ ] Gastrina
b) [x] Mucusul
c) [x] Prostaglandinele
d) [ ] Histamina
e) [x] Bicarbonatul
---------------------------------------------------------------------
270. Identificați rolul prostaglandinelor în boala ulceroasă:
a) [x] Stimulează sinteza de mucus
b) [x] Ameliorează microcirculaţia sanguină din stomac şi duoden
c) [ ] Stimulează secreţia de pepsină
d) [ ] Stimulează secreţia de gastrină și de HCL
e) [x] Stimulează secreţia de bicarbonat
---------------------------------------------------------------------
271. Indicați efectele adverse anticolinergice ale preparatelor antispastice:
a) [x] Retenția urinară
b) [x] Senzația de gură uscată
c) [ ] Sindrom de malabsorbție
d) [x] Tulburarile de vedere
e) [ ] Urină de culoare orange
INTESTIN MULTIPLU d) [x] Steatoree
e) [x] Scăderea nivelului fierului seric
276. Identificați maladiile pentru care este caracteristică inflamaţia ---------------------------------------------------------------------
granulomatoasă la afectarea tractul gastrointestinal: 283. Enumeraţi formele fiziopatologice ale diareelor cronice:
a) [x] Tuberculoza a) [x] Osmotică
b) [x] Sarcoidoza b) [x] Secretorie
c) [x] Boala Crohn c) [x] Prin tulburări de motilitate
d) [x] Sifilisul d) [x] Inflamatorie
e) [ ] Amiloidoza e) [ ] Bacteriană
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
277. Enumeraţi mecanismele patogenetice ale diareei cronice: 284. Numiţi etiologia posibilă a diareei hemoragice:
a) [ ] Aciditatea gastrică majorată a) [x] Shigella
b) [x] Mărirea presiunii osmotice intralumenale b) [ ] Helicobacter pylori
c) [x] Tranzitul intestinal accelerat c) [x] Entamoeba histolitica
d) [x] Hiperexsudaţie intestinală d) [ ] Vibrio cholerae
e) [ ] Scăderea presiunii osmotice intralumenale e) [x] Eh. coli enteropatogenă
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
278. Selectaţi maladiile ce decurg cu diaree cronică: 285. Indicaţi cerealele care se exclud în dieta aglutenică:
a) [x] Enteropatia glutenică a) [x] Grîu
b) [ ] Boala Hirschsprung b) [x] Orz
c) [x] Boala Wipple c) [x] Secară
d) [x] Sindromul de intestin scurt d) [ ] Orez
e) [ ] Colangita biliară primitivă e) [ ] Hrişcă
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
279. Numiţi manifestările clinice ale sindromul de malabsorbţie: 286. Selectaţi testele paraclinice folosite pentru evaluarea patologiei
a) [x] Scădere ponderală intestinului subţire:
b) [x] Edeme şi ascită a) [x] Examen radiologic
c) [x] Dureri în oase şi parestezii b) [x] Examen endoscopic
d) [x] Sîngerări c) [x] Examinare coprologică
e) [ ] Artrite d) [x] Test de toleranţă la lactoză
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Test cu secretina - pancreozimină
280. Indicaţi cauzele posibile ale sindromul de malabsorbţie: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Insuficienţa exocrină pancreatică 287. Numiţi remediile terapeutice recomandate în tratamentul enterocolitei
b) [x] Bolile colestatice ale ficatului virale acute:
c) [x] Ischemia cronică a intestinului subţire a) [ ] Antivirale (interferone)
d) [ ] Patologia funcţională a intestinului b) [ ] Antibacteriene
e) [ ] Diverticuloza intestinului gros c) [ ] Antifungice
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Hidroelectrolitice
281. Selectaţi remediile terapeutice în sindromul de malabsorbţie: e) [x] Loperamid
a) [x] Vitamine ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Enzime pancreatice 288. Enumeraţi manifestările extraintestinale în boala Crohn:
c) [x] Soluţii de aminoacizi a) [ ] Diabetul zaharat
d) [ ] Prokinetice b) [x] Pioderma gangrenosum
e) [ ] Antiacide c) [x] Spondilita anchilozantă
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Eritemul nodos
282. Numiţi simptomele sindromului de malabsorbţie: e) [ ] Glomerulonefrita
a) [ ] Hiperalbuminemie ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Creşterea ceruloplasminei serice 289. Selectaţi medicamentele utilizate în tratamentul patogenetic al bolii
c) [x] Hipovitaminoză Crohn:
a) [x] Mesalazina 296. Numiţi factorii de risc în dezvoltarea cancerului colorectal:
b) [x] Corticosteroizii a) [x] Polipoza familiară multiplă
c) [x] Azatioprina b) [x] Polipii adenomatoşi intestinali
d) [ ] Platifilina c) [ ] Diverticulii intestinali
e) [ ] Famotidina d) [ ] Sindromul de intestin iritabil
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Colita ulcerativă
290. Indicaţi semnele macroscopice ale colitei ulcerative: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Leziuni cu caracter segmentar 297. Indicaţi elementele caracteristice sindromului de intestin iritabil:
b) [ ] Aspect de „piatră de pavaj" a) [x] Dereglarea motilităţii intestinale
c) [x] Hemoragii de contact b) [ ] Proces inflamator cronic în intestin
d) [x] Ulceraţii superficiale c) [x] Prezenţa durerilor şi disconfortului în abdomen
e) [ ] Fistule intestinale d) [ ] Proces distrofic în mucoasa intestinului
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Lipsa substratului organic de afectare
291. Selectaţi semnele endoscopice ale colitei ulcerative: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Relief în „piatră de pavaj" 298. Selectaţi simptomele care exclud sindromul de intestin iritabil:
b) [x] Ulceraţii polimorfe superficiale a) [ ] Diaree cu mucus
c) [ ] Ulcere liniare profunde b) [ ] Dureri în abdomen
d) [x] Friabilitatea mucoasei c) [x] Hemoragie intestinală
e) [x] Edem, hiperemie difuză a mucoasei d) [x] Temperatură subfebrilă
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Scădere ponderală progresivă
292. Enumeraţi semnele radiologice prezente în stadiile avansate ale colitei ---------------------------------------------------------------------
ulcerative: 299. Enumeraţi metodele de tratament al sindromului de intestin iritabil:
a) [x] Scurtarea colonului a) [x] Psihoterapie
b) [x] Dehaustrarea colonului b) [ ] Tratament de substituţie
c) [x] Spiculi marginali/pete baritate c) [x] Gimnastică curativă
d) [ ] Fistule d) [x] Spasmolitice miotrope
e) [ ] Aspect în piatră de pavaj e) [ ] Derivaţii acidului 5-aminosalicilic
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
293. Numiţi complicaţiile locale în colita ulcerativă: 300. Numiţi medicamentele recomandate în tratamentul sindromului de
a) [x] Megacolon toxic intestin iritabil:
b) [x] Hemoragie masivă a) [ ] Mesalazină
c) [ ] Abces abdominal b) [x] Mebeverină
d) [x] Perforaţia colonului c) [ ] Famotidină
e) [ ] Fistule viscero-cutanate d) [x] Drotaverină
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Lactuloză
294. Indicaţi formele clinice ale constipaţiei cronice: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Constipaţia osmotică 301. Selectaţi medicamentele indicate în caz de sindrom de intestin iritabil cu
b) [x] Constipaţia idiopatică diaree:
c) [ ] Constipaţia secretorie a) [x] Smecta
d) [x] Constipaţia prin tulburarea defecaţiei b) [x] Loperamid
e) [] Constipația neurogenă c) [ ] Laculoză
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Carbonat de calciu
295. Enumeraţi cauzele posibile ale сonstipaţiei cronice: e) [ ] Levomicetină
a) [x] Hipotiroidism ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Hiperexudaţie intestinală 302. Notaţi afecţiunile care evoluează cu diaree:
c) [ ] Hipertiroidism a) [x] Dizenteria
d) [x] Sindrom de intestin iritabil b) [ ] Ulcerul duodenal
e) [x] Dolicocolon c) [x] Carcinoidul
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Enteropatia glutenică
e) [ ] Hipotiroidismul d) [ ] Diaree apoasă
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Mucus, sânge în materiile fecale
303. Selectaţi afecţiunile care evoluează mai frecvent cu constipaţie: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Hipertiroidismul 310. Enumeraţi caracteristicele diareei secretorie:
b) [x] Hipotiroidismul a) [ ] Steatoree
c) [ ] Diabetul zaharat b) [ ] Proba cu foame pozitivă
d) [x] Disfuncţia muşchilor pelvieni c) [x] Proba cu foame negativă
e) [x] Boala Hirschsprung d) [x] Diaree apoasă
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Mucus, sânge în materiile fecale
304. Indicaţi cauzele diareei care nu răspunde la proba cu foame: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sindromul carcinoid 311. Indicaţi caracteristicele diareei inflamatorie:
b) [x] Vipomul a) [ ] Steatoree
c) [ ] Deficitul de dizaharidaze b) [ ] Proba cu foame pozitivă
d) [x] Carcinomul medular de tiroidă c) [x] Proba cu foame negativă
e) [ ] Insuficienţa pancreatică exocrină d) [ ] Diaree apoasă
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Mucus, sânge în materiile fecale
305. Enumeraţi medicamentele care pot modifica culoarea scaunului, ---------------------------------------------------------------------
conferindu-i aspect pseudomelenic: 312. Selectaţi bolile pentru care este caracteristică diareea osmotică:
a) [x] Cu conţinut de fier a) [x] Enteropatia glutenică
b) [ ] Cefalosporine b) [x] Pancreatita cronică cu insuficienţa exocrină
c) [x] Cu conţinut de bismut c) [x] Carenţa dizaharidazică
d) [x] Cărbune medical d) [ ] Colita ulcerativă
e) [ ] Corticosteroizi e) [ ] Cancer colorectal
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
306. Numiţi afecţiunile care prezintă risc crescut de malignizare: 313. Numiţi bolile pentru care aste caracteristică diareea secretorie:
a) [x] Colită ulcerativă a) [ ] Enteropatia glutenică
b) [ ] Yersinioză intestinală b) [ ] Pancreatita cronică cu insuficienţa exocrină
c) [ ] Diverticuloză colonică c) [x] Sindromul Zollinger-Ellison
d) [x] Polipoză intestinală d) [x] Toxicoinfecţia intestinală acută
e) [ ] Sindrom de intestin iritabil e) [ ] Colita ulcerative
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
307. Indicaţi consecinţele clinico-biologice ale steatoreei: 314. Indicaţi bolile pentru care este caracteristică diareea inflamatorie:
a) [x] Scăderea ponderală a) [ ] Carenţa dizaharidazică
b) [x] Hipovitaminoze b) [x] Colita ulcerativă
c) [ ] Apariţia edemelor c) [x] Colita ischemică
d) [ ] Instalarea ascitei d) [x] Diverticulita intestinală
e) [ ] Icter e) [ ] Enteropatia glutenică
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
308. Selectaţi formele clinice ale sindromului de intestin iritabil: 315. Enumeraţi simptomele caracteristice pentru diareea cauzată de afectarea
a) [x] Cu predominarea constipaţiei intestinului subţire:
b) [ ] Cu predominarea disfuncţiei vegetative a) [x] Volumul scaunului abundent
c) [x] Cu predominarea diareei b) [x] Semnele deshidratării
d) [x] Forma mixtă c) [x] Scaunul neformat, apos
e) [ ] Cu predominarea meteorismului d) [ ] Prezența tenesmelor
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Sânge în materii fecale
309. Numiţi caracteristicele diareei osmotice: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Polofecalie 316. Indicaţi dereglările din cadrul sindromului clinic de malabsorbţie:
b) [x] Proba cu foame pozitivă a) [x] Dereglari de digestie intraluminală
c) [ ] Proba cu foame negativă b) [x] Dereglari de digestie parietală
c) [x] Dereglări de absorbţie parietală
d) [x] Dereglări de transport prin sistemul portal
e) [ ] Dereglări de transport prin vena cava
---------------------------------------------------------------------
317. Selectaţi factorii care influenţează digestia intraluminală:
a) [x] Activitatea enzimelor pancreatice
b) [x] Colestază intra- şi extrahepatică
c) [x] Secreția de HCl în stomac
d) [ ] Inflamaţie la nivel de ileon terminal
e) [ ] Tumori la nivel de colon
---------------------------------------------------------------------
318. Numiţi anticorpii caracteristici pentru enteropatia glutenică:
a) [x] Antigliadinici
b) [x] Antiendomiziali
c) [x] Antitransglutaminaza tisulară
d) [ ] Anti-DNA
e) [ ] Antimitocondriali
---------------------------------------------------------------------
319. Selectați semnele clinice, observate după rezecția ileonului distal:
a) [ ] Insuficiența pancreatică
b) [x] Formarea de calculi biliari
c) [x] Pierderea de acizi biliari cu materiile fecale
d) [x] Diaree
e) [ ] Constipaţie
---------------------------------------------------------------------
320. Identificați semnele clinice ale enteropatiei glutenice:
a) [ ] Sînge proaspăt în masele fecale
b) [ ] Febră
c) [x] Diaree
d) [x] Polifecalie
e) [x] Denutriție
---------------------------------------------------------------------
321. Selectați semnele clinice ale bolii Whipple:
a) [x] Diaree
b) [x] Febră
c) [ ] Prurit cutanat
d) [x] Poliserosită
e) [ ] Nefropatie
---------------------------------------------------------------------
322. Specificați caracteristicile morfologice mai informative ale colitei
ischemice:
a) [ ] Aranjare oblică a fibrelor muscular printre focarele de atrofie
b) [x] Tesut de granulație în craterul ulcerului
c) [x] Macrofage încărcate cu hemosiderină în submucoasă
d) [ ] Prezența neutrofilelor în submucoasă
e) [ ] Atrofia epiteliului superficial cu depunerea subepitelială a fibrelor de
colagen și fibronectină
---------------------------------------------------------------------
HEPATITA MULTIPLU a) [x] Hepatita autoimună
b) [x] Hepatita cronică virală B
323. Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea bilirubinei c) [ ] Hepatita alcoolică
neconjugate: d) [x] Boala Wilson
a) [ ] Icter mecanic e) [ ] MALT-limfom
b) [x] Anemie hemolitică ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Hepatită alcoolică cu sindromul Zieve 330. Identificați care afecțiuni pot determina insuficienţă hepatică fulminantă:
d) [ ] Hepatită medicamentoasă a) [x] Hepatitele virale acute
e) [x] Sindrom Gilbert b) [x] Hepatitele medicamentoase
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Hemocromatoză
324. Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea fracţiei d) [x] Intoxicaţiile acute
bilirubinei conjugate: e) [ ] Sindromul Gilbert
a) [ ] Sindromul Gilbert ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Cancerul papilei Vater 331. Marcați afecțiunile hepatice, care pot determina pruritul cutanat:
c) [x] Sindromul Dubin-Djonson a) [ ] Steatoză hepatică
d) [ ] Anemia B12 - deficitară b) [x] Chist hidatic hepatic
e) [x] Cancer al capului pancreasului c) [x] Ciroză primară biliară
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Colangită sclerozantă primitivă
325. Enumeraţi stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acid e) [ ] Hemangiom hepatic
glucuronic: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Icterul fiziologic al nou-născuţilor 332. Marcați afecțiunile care pot determina apariţia febrei:
b) [ ] Cure de foame îndelungată a) [ ] Hemangiomul hepatic
c) [x] Sindromul Gilbert b) [x] Hepatita alcoolică acută
d) [x] Sindromul Crigler-Najjar c) [x] Angiocolita
e) [ ] Sindromul Dubin - Johnson d) [x] Аbcesul hepatic
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Sindromul Pickwick
326. Numiți marcherii serologici pentru infecția cu virusul hepatic B: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Anticorpi anti-HBcor 333. Marcați care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o
b) [x] Anticorpi anti-HBs hepatopatie cronică:
c) [ ] Anticorpi anti-VHC a) [x] Eritem palmar
d) [ ] Anticorpi anti-HAV IgM b) [x] Steluţe vasculare
e) [x] Ag Hbe c) [x] Ginecomastie
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Eritem nodos
327. Numiţi afecţiunile care se asociază cu hiperbilirubinemie: e) [ ] Erupţii urticariene
a) [x] Hepatitele acute ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Colestaza medicamentoasă 334. Identificați afecțiunile ce determină creşterea evidentă a consistenţei
c) [ ] Hemangiomul hepatic hepatice la palpare:
d) [x] Ciroza hepatică a) [x] Metastaze hepatice
e) [ ] Calcinate hepatice b) [ ] Hepatită acută
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Hemangiom hepatic
328. Marcați afecțiunile pentru care este caracteristică hepatomegalia: d) [ ] Steatoză hepatică
a) [x] Tromboza venelor hepatice e) [x] Ciroza hepatică
b) [ ] Boala Menetrie ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Boala Wilson 335. Identificați indicii sindromului colestatic de labotator:
d) [x] Hemocromatoză a) [x] Fosfataza alcalină
e) [ ] Hemangiom hepatic b) [x] Bilirubina conjugată
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Aspartataminotransferaza
329. Selectați patologiile care sunt incluse în clasificarea etiologică a d) [x] Gamaglutamiltranspeptidaza
hepatitelor cronice conform clasificarii Los Angeles: e) [ ] Alaninaminotransferaza
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Autoanticorpi către membrana hepatocitelor
336. Identificați modificările sugestive pentru sindromul hepatopriv de e) [ ] Prurit cutanat timp îndelungat
labotator: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Hipersideremia 343. Marcați caracteristicele macroscopice ale ficatului gras:
b) [x] Hipoalbuminemia a) [ ] Micşorat în volum
c) [x] Scăderea protrombinei b) [x] Mărit în volum
d) [ ] Creşterea ceruloplasminei c) [ ] De culoare roşietică
e) [ ] Scăderea activității lipazei serice d) [x] De culoare galbenă
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] De culoare brună
337. Identificați ce semnificaţie poate avea creşterea fosfatazei alcaline în ---------------------------------------------------------------------
prezenţa icterului: 344. Selectați care semne se referă la steatohepatita alcoolică:
a) [ ] Sindrom Rotor a) [ ] Scăderea gama-globulinelor
b) [ ] Sindrom Budd-Chiari b) [x] Creşterea importantă a IgA
c) [x] Cancer de cap de pancreas c) [ ] Creşterea ureei
d) [x] Litiază biliară d) [x] Creşterea raportului AST/ALT
e) [ ] Sindrom Gilbert e) [ ] Creşterea importantă a IgM
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
338. Identificați ce semne întâlniţi mai frecvent în icterul prehepatic: 345. Marcați manifestările clinice din hemocromatoză:
a) [ ] Urina decolorată a) [x] Hepatomegalie
b) [ ] Fecale decolorate b) [x] Pigmentare brună sau cenuşie
c) [x] Fecale intens colorate c) [x] Diabet zaharat
d) [ ] Leziuni de grataj determinate de prurit d) [ ] Icter colestatic
e) [x] Splenomegalie e) [ ] Sindrom extrapiramidal
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
339. Identificați semnele ce caracterizează icterul obstructiv: 346. Selectați afirmațiile corecte despre hepatita virală D:
a) [ ] Hiperbilirubinemie din contul fracției indirecte a) [x] Coinfecţie VHB+VHD
b) [x] Hiperbilirubinemie din contul fracției directe b) [x] Superinfecţie VHD+VHB
c) [ ] Stercobilină prezentă în cantităţi mari în materiile fecale c) [ ] Coinfecţia VHD+VHC
d) [x] Prezenţa bilirubinei în cantităţi mari în urină d) [ ] Superinfecţia VHD/VHC
e) [ ] Hipolipidemie e) [ ] Monoinfecţia VHD
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
340. Identificați afecţiunile ce pot evolua cu ascită: 347. Marcați care sunt indicațiile pentru tratamentul antiviral în hepatita
a) [ ] Hepatita cronică cronica B:
b) [x] Carcinomul hepatocelular a) [x] Nivelul ADN-HBV > 2000 IU/ml
c) [x] Pericardita constrictivă b) [ ] Nivelul ADN-HBV > 200 IU/ml
d) [ ] Pneumonia c) [x] Pacienţii cu ALT mai sus de limita superioară a valorilor normale
e) [x] Carcinomatoza d) [x] Pacienţii cu activitatea necroinflamatorie de grad moderat sau sever şi /
--------------------------------------------------------------------- sau fibroză, cel puţin moderată
341. Definiți steatoza hepatică alcoolică: e) [ ] Indiferent de activitatea transaminazelor
a) [x] Formă benignă ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Formă reversibilă 348. Marcați care sunt contraindicaţiile tratamentului cu alfa-interferon în
c) [x] Acumulare de lipide în ficat bolile hepatice virale:
d) [ ] Formă malignă, ireversibilă a) [x] Maladiile autoimune
e) [ ] Prezenţa depozitelor de Cu b) [x] Ciroza hepatică virală decompensată
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Hepatita virală D
342. Marcați caracteristicele afectării etilice a ficatului: d) [x] Depresia
a) [x] Epizoade repetate de „hepatită acută" e) [ ] Ciroza hepatică de etiologie virală compensată
b) [x] Manifestări ale hipoavitaminozei ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Etilismul în anamneză 349. Indicați efectele secundare posibile după administrarea corectă a
interferonului: e) [x] Prednizolonul
a) [x] Deprimarea măduvei hematoformatoare ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Alopecie 356. Marcați manifestările extrahepatice ce pot fi întâlnite în hepatita
c) [ ] Endocardită fibrinoasă autoimnă:
d) [ ] Infiltrate pulmonare tranzitorii a) [ ] Endocardită
e) [x] Labilitate emoţională, depresie b) [x] Pleurită
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Sindromul articular
350. Marcați simptomele caracteristice hepatitei autoimune: d) [x] Manifestări cutanate (purpură vasculară, etc)
a) [x] Fatigabilitate e) [ ] Astm bronşic
b) [ ] Prurit cunatat intens ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Polimialgii, poliartralgii 357. Identificați modificările caracteristice pentru hepatita autoimună:
d) [x] Icter a) [ ] Hiperalbuminemia
e) [ ] Hipertensiune arterială b) [ ] Hipoglobulinemia
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Hipergamaglobulinemia
351. Marcați care manifestări extrahepatice autoimune sunt întâlnite în hepatita d) [ ] Ig A - crescută
autoimună: e) [x] Ig G - crescută evident
a) [x] Artralgii şi artrite cu caracter tranzitoriu ce reflectă activitatea bolii ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Inelul Kayser-Fleischer 358. Selectați condițiile prezența concomitentă a căror este necesară pentru
c) [x] Capilarită alergică inițierea tratamentului antiviral în caz de HCV B:
d) [x] Amenoree a) [x] ADN-ul VHB > 2 000 UI/ml și valori persistent elevate ale
e) [ ] Periarteriită nodoasă transaminazelor
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] ADN-ul VHB > 200 000 UI/ml și valori persistent normale ale
352. Identificați preparatele ce se utilizează în tratamentul hepatitei autoimune: transaminazelor
a) [ ] Imunostimulatori c) [ ] Nivel persistent normal al ALT și ADN-ul VHB <2000 UI / ml
b) [x] Glucocorticosteroizi d) [x] Severitatea bolii hepatice: scorul Metavir > A2 şi/sau F2
c) [ ] Interferoni e) [ ] Severitatea bolii hepatice: scorul Metavir < A2 şi F0
d) [x] Azatioprina ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Analogi nucleozidici 359. Numiți indicațiile pentru tratament antiviral în caz de infecție cronică cu
--------------------------------------------------------------------- VHB:
353. Marcați care elementecaracterizează hepatita autoimună: a) [ ] Persoanele cugradul de fibroză ≤2 la adulți, cu nivelul persistent normal al
a) [x] Hepatită periportală cu infiltrat preponderent limfo-plasmocitar ALT și cu ADN-ul VHB <2000 UI / ml
b) [x] Apare mai frecvent la femeile tinere b) [x] Ciroză hepatică compensată, cu ADN-VHB detectabil în ser (chiar < 2
c) [x] Prezența hipergamaglobulinemiei 000 UI/ml), independent de ALAT
d) [ ] Etiologia este predominant medicamentoasă c) [x] Ciroză hepatică decompensată
e) [ ] Hepatită periportală cu infiltrat preponderent polimorfonuclear d) [x] ADN-VHB > 2 000 UI/ml și creşterea persistentă a ALAT, și F2
--------------------------------------------------------------------- e) [x] ADN-VHB > 2 000 UI/ml și creşterea persistentă a ALAT, și A3
354. Enumeraţi indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Ig G crescută 360. Indicați analogii nucleozidici/nucleotidici recomandați ca prima linie de
b) [x] Hipertransaminazemie monotherapie în tratamentul etiologic al hepatitei cronice virale B:
c) [x] Hipergamaglobulinemie a) [ ] Lamivudina
d) [ ] Mărirea evidentă a bilirubinei neconjugate b) [ ] Adefovir
e) [ ] Trombocitoza c) [x] Entecavir
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Telbivudina
355. Identificați care sînt preparatele cu acţiune benefică asupra inflamaţiei e) [x] Tenofovir
mezenchimale în hepatitele autoimune: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Silimarina 361. Indicați medicamentele, care pot fi folosite pentru prevenirea transmisiei
b) [ ] Vitaminele B6, B12 perinatale şi intrauterine a VHB, în ultimul trimestru de sarcină la pacientele
c) [ ] Fosfolipidele esenţiale HBsAg-pozitive cu AND-ul seric al VHB>106-7 IU/ml:
d) [x] Azatioprina a) [x] Imunoglobulina anti VHB
b) [ ] Entecavir d) [x] Coinfectia cu alte virusuri hepatice se asociaza cu diverse modele de
c) [x] Tenofovir inhibare reciprocă a replicarii virale
d) [ ] Adefovir e) [x] Este necesară cercetarea infecţiei cu VHD în toate cazurile de agravare a
e) [ ] Peg-INF cursului infecţiei cu VHB
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
362. Marcați afirmațiile corecte despre hepatita cronică virală D: 368. Marcați afirmaţiile adevărate despre sindromul Gilbert:
a) [x] Poate fi urmarea suprainfectiei cu VHD la o persoană cu AgHBs pozitiv a) [x] Este o afecțiune ereditară, cu transmitere autosomal-recesivă
b) [x] Suprainfecţia se poate manifesta ca o agravare a infecţiei cu VHB b) [x] Cauza este activitatea redusă a unei enzime, uridin-difosfat-1 A1-
c) [ ] Este determinată de un virus cu ADN glucuroniltransferaza, implicată în procesul de conjugare a bilirubinei, dar și a
d) [x] Este determinată de un virus cu ARN altor molecule lipofile
e) [x] Ciroza hepatică se dezvoltă mai devreme c) [x] Probele funcţionale hepatice vor fi, de obicei, in limite normale, cu
--------------------------------------------------------------------- excepția nivelului bilirubinei
363. Indicați condițiile, când fragmentul bioptic hepatic poate fi considerat d) [ ] Se caracterizează prin icter persistent, cu evoluţie progresivă
adecvat: e) [ ] Se asociază cu sindrom colestatic persistent
a) [x] Lungime de 20-25 mm ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Diametru de 1,2-1,3 mm 369. Selectați afecțiunile în care ASAT/ALAT >1:
c) [x] Conţine cel puţin 11 spaţii porte complete a) [ ] Hepatita cronică virală B
d) [ ] Conţine cel puţin 7 spaţii porte complete b) [ ] Hemocromatoza
e) [ ] Diametru de 0,6 - 0,7 mm c) [ ] Amiloidoza
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Steatohepatita alcoolică
364. Identificați pattern-uri histologice specifice HCV C: e) [x] Ciroza hepatică
a) [x] Prezenţa agregatelor limfoide dense și chiar foliculilor limfoizi în spaţiile ---------------------------------------------------------------------
porte 370. Identificați afecțiunile care pot determina creşterea izolată a fosfatazei
b) [x] Leziuni ale ducturilor biliare, de tip colangită nesupurativă alcaline, cu GGTP normală:
c) [x] Modificări degenerative hepatocitare - steatoză micro- și macroveziculară a) [ ] Steatohepatita alcoolică
d) [ ] Corpi Mallory b) [ ] Hepatitele virale
e) [ ] Aspectul de sticlă mată al hepatocitelor (ground glass) c) [ ] Steatoza hepatică
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Ciroza biliară primitivă, în debut
365. Identificați pattern-uri histologice specifice HCV B: e) [x] Metastaze osoase
a) [x] Aspectul de sticlă mată al hepatocitelor (ground glass) ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Nuclee "nisipoase" 371. Selectați indicațiile de tratament al encefalopatiei hepatice:
c) [x] Corpi acidofili Councilman a) [x] Antibiotice non-absorbabile
d) [ ] Prezenţa agregatelor limfoide dense și chiar foliculilor limfoizi în spaţiile b) [x] Limitarea aportului de proteine în alimentație
porte c) [ ] Analogii nucleozidici
e) [ ] Corpi Mallory d) [x] Medicamente care sporesc tranzitul intestinal
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Creșterea aportului de proteine în alimentație
366. Identificați condițiile care pot induce absența răspunsului la terapia ---------------------------------------------------------------------
antivirală în hepatita cronică virală B: 372. Indicați situațiile când este necesar aprecierea nivelului ADN VHB:
a) [x] Rezistența virală a) [x] Stabilirea diagnosticului de hepatită
b) [ ] Încărcătură virală înaltă b) [x] Inițierea tratamentului antiviral
c) [ ] Prezența patologiilor asociate c) [x] Monitorizarea eficacității și aderenței la tratament
d) [x] Lipsa complianței la tratament d) [ ] Evidențierea factorilor de risc
e) [ ] Administrarea concomitentă a tratamentului antihipertensiv e) [ ] Identificarea tulpinilor virale rezistente
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
367. Marcați afirmațiile corecte despre hepatita cronică virală D: 373. Marcați datele de laborator determinate în hepatita autoimună tip 2:
a) [x] Mai frecvent este consecința suprainfectiei cu VHD la o persoană cu a) [x] Anticorpi anti-microsomali ficat-rinichi în titru înalt
infecție cronică cu VHB b) [ ] Anticorpi anti-nucleari în titru înalt
b) [x] VHB susține replicarea VHD prin partajarea proteinelor sale de suprafață c) [ ] Elevarea nivelului IgM
c) [ ] Hepatita cronică virală D se confirmă prin cercetarea ADN-VHD d) [x] Elevarea nivelului IgG
e) [ ] Elevarea nivelului IgA
---------------------------------------------------------------------
CIROZA MULTIPLU c) [x] "Сapul de meduză"
d) [ ] Hipertensiunea arterială
374. Identificați semnele cutanate caracteristice pentru ciroza hepatică virală: e) [ ] Trombocitoză
a) [ ] Eritem facial ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Eritem palmar 381. Identificați atitudinea terapeutică în encefalopatia hepatică:
c) [ ] Acrocianoză a) [x] Administrarea de lactuloză
d) [x] Steluţe vasculare b) [ ] Administrarea sedativelor
e) [ ] Eritem nodular c) [ ] Perfuzii cu Dextran
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Dieta bogată în proteine
375. Marcați indicii ce caracterizează sindromul hepatopriv în ciroza hepatică: e) [x] Administrarea Ornitinei
a) [x] Hipoalbuminemie ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Hipergamaglobulinemie 382. Identificați simptomele caracteristice pentru colangiocarcinom:
c) [x] Scăderea indicelui protrombinic a) [x] Pierdere în pondere
d) [ ] Creşterea nivelului lactatdehidrogenazei b) [x] Icter
e) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline c) [x] Hepatomegalie
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Hemoragie gastrică
376. Marcați care sunt semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice e) [x] Anorexie
neactive: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Distrofia hepatocitară 383. Enumerați cauzele ce pot induce ascita:
b) [ ] Dilatarea ducturilor portale a) [x] Sindromul Budd-Chiari
c) [x] Noduli de regenerare hepatocitară b) [ ] Steatoza hepatică
d) [x] Septuri conjunctive aparente, care înconjoară nodulii de regenerare c) [ ] Hepatita cronică virală B
e) [ ] Necroze în puncte d) [x] Tromboza venei porte
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Canceromatoza abdominală
377. Marcați care sunt factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Hemoragii digestive 384. Care din următoarele afirmaţii referitoare la complicaţiile
b) [x] Tratamentul agresiv cu diuretice pleuropulmonare ale cirozei hepatice sunt adevarate?
c) [ ] Administrarea de dizaharide non absorbabile a) [ ] Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu conţinut crescut de
d) [x] Administrarea benzodiazepinelor proteine
e) [ ] Creşterea catabolismului proteic b) [x] Hipoxemia este legata de prezenţa dilataţiilor vasculare pulmonare şi de
--------------------------------------------------------------------- şunturi intrapulmonare
378. Selectați contraindicațiile pentru transplantulhepatic în tratamentul cirozei c) [x] Tratamentul sindromului hepatopulmonar constă în oxigenoterapie şi
hepatice cu ascită refractară: transplant hepatic
a) [x] Abuzulde alcool d) [ ] Hidrotoracele se localizează mai mult pe stânga
b) [x] Asocierea hepatocarcinomului e) [x] Platipneea reprezintă un element cheie de diagnostic al sindromului
c) [ ] Herniile ombilicale mari hepato-pulmonar
d) [x] Infecțiile ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Pacienții cu șunt transjugular intrahepatic portosistemic 385. Care din nozologiile enumerate pot fi complicații ale cirozei hepatice?
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Dumping sindrom
379. Numiți elementele definitorii pentru hipersplenism: b) [x] Sindromul hepato-renal
a) [ ] Leucocitoză c) [ ] Sindrom Malory Weis
b) [x] Leucopenie d) [x] Sindromul hepato-pulmonar
c) [x] Anemie normocitară, normoblastică e) [x] Peritonită bacteriană spontană
d) [x] Trombocitopenie ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Trombocitoză 386. Selectați indicii de hipertensiune portală vizualizați la ecografia Doppler:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Îngustarea venei splenice
380. Identificați manifestările hipertensiunii portale: b) [x] Încetinirea fluxului portal
a) [x] Splenomegalie c) [x] Splenomegalia
b) [x] Dilatarea varicelor esofagiene d) [x] Prezența colateralelor porto-sistemice
e) [] Dilatarea trunchiului venei Porte b) [x] Tratamentul intens cu diuretice
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Administrarea de dizaharide non absorbabile
387. Marcați care dintre următoarele afirmații, referitor la hemoragia digestivă d) [x] Administrarea benzodiazepinelor
din cadrul cirozei hepatice, sunt corecte: e) [ ] Dieta hipoproteică
a) [ ] Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastrice ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Poate duce la decompensarea cirozei si apariţia encefalopatiei 394. Care este atitudinea terapeutică în encefalopatia hepatică?
c) [ ] Este o complicaţie rară a) [x] Administrarea de lactuloză
d) [ ] Necesită tratament diuretic b) [ ] Administrarea sedativelor
e) [x] Endoscopia digestivă se efectuează de urgenţă, în primele 6 ore c) [x] Reducerea consumului de proteine
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Administrarea Ornitinei
388. Care sunt factorii ce pot declanșa ascita în ciroza hepatică? e) [ ] Utilizarea plazmei proaspăt congelate
a) [ ] Hidrotoracele ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Infecția 395. Identificaţi cauzele metabolice ale cirozei hepatice:
c) [x] Hemoragia digestivă a) [x] Ficatul gras non-alcoolic
d) [x] Tromboza portală b) [ ] Colangita biliară primitivă
e) [x] Întreruperea tratamentului c) [x] Deficitul de Alfa 1 antitripsină
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Sindromul Budd Chiari
389. Selectați semnele de hipertensiune portală în ciroza hepatică? e) [x] Hemocromatoza
a) [x] Splenomegalie ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Icter si asterixis posibile in caz de ciroză decompensată 396. Care sunt consecințele hipertensiunei portale la pacienții cu ciroză
c) [ ] Hepatomegalia hepatică:
d) [ ] Angioame stelare a) [x] Hemoragii digestive superioare din varicele gastroesofagiene
e) [x] Ascita b) [x] Hemoragii din venele hemoroidale
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Icter
390. Selectați recomandațiile necesare în tratamentul ascitei din cadrul cirozei d) [x] Ascită
hepatice: e) [ ] Apraxie
a) [x] Regimul hiposodat <5 g/24h ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Utilizarea diureticelor distale în doză progresivă 397. Selectați care sunt indicaţiile pentru paracenteza diagnostică:
c) [ ] Antibioticoterapie combinată a) [x] Suspecție la tuberculoză peritoneală
d) [ ] Ligaturatrea endoscopică b) [ ] Abdomen acut
e) [x] Efectuarea paracentezei evacuatorii în caz de eșec la tratamentul c) [x] Suspecţia de peritonită bacteriană spontană
medicamentos d) [x] Ascita refractară
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Suspecţie de malignizare
391. Care afecțiuni sunt considerate cauze rare ale cirozei hepatice? ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Deficit ereditar de alfa-1-antitripsină 398. Selectați complicaţiile posibile ale paracentezei terapeutice
b) [x] Colangită sclerozantă primitivă a) [x] Hemoragii
c) [x] Colangita biliară primitivă b) [ ] Icter
d) [ ] Steatohepatită non-alcoolică c) [x] Hemoperitoneum acut
e) [ ] Boala alcoolică a ficatului d) [x] Perforaţia intestinală
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Hemotorax acut
392. Notați afecţiunile ce pot evolua cu ascită: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Colecistita cronică în faza de acutizare 399. Enumeraţi factorii declanşatori ai insuficienţei hepatice la pacienţii cu
b) [x] Sindromul nefrotic pronunţat ciroză hepatică:
c) [x] Canceromatoza abdominală a) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
d) [ ] Pancreatita cronică recidivantă b) [x] Consumul de alcool
e) [x] Tuberculoza abdomenală c) [ ] Tratamentul diuretic adecvat
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Peritonita bacteriană spontană
393. Marcați factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice: e) [x] Administrarea preparatelor hepatotoxice
a) [x] Hemoragiile digestive ---------------------------------------------------------------------
400. Selectaţi semnele clinice prezente în ciroza hepatică: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Ascită 407. Care sunt cauzele anemiei în ciroza alcoolică?
b) [x] Splenomegalie a) [x] Hemoliză
c) [x] Dilatarea varicoasă a venelor stomacului b) [x] Deficiente nutritionale coexistente (în special acid folic și vitamina B12)
d) [x] Dilatarea venelor superficiale ale abdomenului tip „cap de meduză" c) [x] Hipersplenism
e) [ ] Hiperalbuminemia d) [ ] Sinteza scăzută a factorilor de coagulare
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Deficit de eritropoietină
401. Notați factorii triggeri ai comei hepatice? ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Hemoragia din varicele esofagiene 408. Selectați cauzele anemiei la pacienții cu ciroză alcoolică:
b) [x] Administrarea de diuretice tiazidice a) [ ] Deficitul de vitamina K
c) [ ] Administrarea preparatelor hepatoprotectoare b) [x] Deficitul de acid folic
d) [x] Exces de proteine c) [x] Hemoliză
e) [x] Administrarea de durată a barbituricelor d) [x] Hipersplenism
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Efectul direct de supresie al alcoolului asupra măduvei osoase
402. Selectați recomandațiile utile în tratamentul hemoragiilor variceale: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Vasopresina 409. Selectați enzimele implicate în metabolismul alcoolului în ficat:
b) [x] Tamponamentul cu sonda Sengstaken- Blakemore a) [x] Alcooldehidrogenaza citosolică
c) [x] Somatostatina b) [ ] Ciclooxigenaza
d) [ ] Papilosfincterotomia c) [x] Sistemul de oxidare microsomală (MEOS)
e) [x] Sclerozarea endoscopică a venelor dilatate d) [x] Catalaza peroxismală
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] UDP-glucuroniltransferaza
403. Selectați medicamentele recomandate în tratamentul hepatitei alcoolice ---------------------------------------------------------------------
severe? 410. Selectați consecințele metabolice hepatice сauzate de consumul nociv de
a) [ ] Colchicina alcool:
b) [ ] Steroizi anabolizanți a) [x] Crește acumularea intrahepatică de trigliceride
c) [x] Glucocorticoizi b) [x] Crește absorbția de acizi grași
d) [x] Pentoxifilina c) [ ] Crește oxidarea acizilor grași în ficat
e) [ ] Propylthiouracil d) [x] Scade oxidarea acizilor grași în ficat
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Crește secreția de lipoproteine
404. Selectați afirmațiile corecte despre corpusculii Mallory: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Sunt specifici pentru steatohepatita non-alcoolică 411. Care sunt cei mai importanți factori de risc, implicați în dezvoltarea bolii
b) [x] Reprezintă incluziuni eozinofile perinucleare hepatice alcoolice:
c) [ ] Sunt sugestivi pentru boala Wilson a) [x] Cantitatea consumului de alcool
d) [x] Pot fi identificați la pacienții cu obezitate morbidă și diabet necontrolat b) [ ] Consumul de cafea
e) [x] Sunt sugestivi pentru steatohepatita alcoolică c) [x] Durata consumului de alcool
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Factorii genetici
405. Marcați leziunile histologice caracteristice bolii hepatice alcoolice: e) [ ] Factorii sociali
a) [ ] Hepatocite în sticlă mată ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Fibroza în spațiul perivenular și perisinusoidal Disse 412. Selectați factorii de risc pentru boala hepatică alcoolică:
c) [x] Infiltrat periportal inflamator cu neutrofile polimorfonucleare a) [x] Sexul feminin
d) [ ] Infiltrat periportal cu celulele plasmatice b) [ ] Tipul de bautură consumată
e) [x] Corpi Mallory c) [ ] Consumul de cafea
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Malnutriția
406. Notați cauzele sindromului hemoragic cutanat în ciroza alcoolică: e) [x] Obezitatea
a) [x] Hipersplenism cu trombocitopenie ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Sinteză hepatică scăzută a factorilor de coagulare 413. Selectați modificările biologice observate în hepatita alcoolica acută:
c) [x] Malabsorbție a vitaminei K a) [x] Raportul AST/ALT > 1,5
d) [ ] Sângerare din varicele esofagiene b) [x] Leucocitoză
e) [ ] Anemie hemolitică c) [x] Creșterea Gama-glutamiltranspeptidasei (GGTP)
d) [] Creșterea Ig G PANCREAS MULTIPLU
e) [ ] Hiperalbuminemia
--------------------------------------------------------------------- 420. Selectaţi factorii etiologici ai pancreatitei cronice:
414. Marcațiîn care dintre afecţiuni se poate întâlni hematemeza: a) [x] Alcoolismul
a) [ ] Esofagită catarală b) [x] Hipercalciemia
b) [x] Varice gastrice c) [ ] Reumatismul
c) [ ] Colita ulcerativă d) [x] Disfuncţii ale sfincterului Oddi
d) [x] Sindromul Zollinger-Ellison e) [ ] Tireoidita autoimună
e) [x] Boala Mallory-Weis ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 421. Menționați factorii implicaţi în patogenia pancreatitei cronice:
415. Marcați care dintre cele enumerate sunt caracteristice pentru colangita a) [ ] Activarea enzimelor proteolitice în duoden
biliară primară: b) [x] Activarea intracelulara a proteazelor pancreatice cu activarea celulelor
a) [ ] Elevarea nivelului IgA pancreatice stelate
b) [ ] Elevarea nivelului IgG c) [x] Refluxul colangio-pancreatic
c) [x] Elevarea nivelului IgM d) [x] Activarea enzimelor proteolitice în ducturile pancreatice
d) [ ] Prezenţa anticorpilor anti-LKM1 e) [ ] Refluxul duodeno-gastral
e) [x] Prezenţa anticorpilor antimitocondriali ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 422. Indicați semnele clinice caracteristice pentru pancreatita cronică:
416. Selectați medicamentele utilizate în tratamentul colangitei biliare a) [x] Dureri abdominale epigastrice (declansate de mese abundente)
primitive: b) [x] Steatoree
a) [x] Acidul ursodeoxicolic c) [ ] Simptomul Kernig pozitiv
b) [x] Colestiramina d) [ ] Splenomegalia
c) [ ] Peg-Interferon e) [ ] Limfadenopatia
d) [x] Calciu și vitamina D ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Disferal sau D-penicilamină 423. Marcați manifestările pancreatitei cronice în faza de acutizare:
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Hiperamilazurie
417. Selectați recomandările terapeutice pentru ficatul gras non-alcoolic: b) [x] Durere epigastrică cu iradiere în centură
a) [ ] Colestiramina c) [ ] Simptomul Curvuazie pozitiv
b) [x] Reducerea greutății prin dietă si exercitiu fizic d) [x] Hiperlipazemie
c) [ ] Citostatice e) [ ] Proteinuria
d) [x] Managementul diabetului zaharat ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Pioglitazonă 424. Identificați medicamentele utilizate în tratamentul pancreatitei cronice în
--------------------------------------------------------------------- acutizare:
418. Selectați metodele de tratament al hipertensiunii portale în ciroza a) [ ] Diuretice
hepatică: b) [x] Antisecretoare
a) [x] Beta-blocanții neselectivi c) [x] Antispastice
b) [ ] Acidul ursodeoxicolic d) [ ] Fosfolipide esenţiale
c) [x] Endoligaturarea varicelor esofagiene e) [x] Analgetice
d) [ ] Prednison ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Șuntul transjugular portosystemic intrahepatic 425. Identificați recomandările necesare pentru tratamentul pancreatitei
--------------------------------------------------------------------- cronice cu sindrom algic persistent:
419. Marcați manifestările insuficienței hepatocelulare la pacienții cu ciroză a) [x] Dieta cu evitarea prânzurilor abundente bogate în grăsimi şi proteine
hepatică: b) [x] Înlăturarea aportului de alcool
a) [x] Icter c) [x] Terapia analgezică și antisecretoare
b) [x] Tulburări de coagulare d) [ ] Terapia cu imunostimulatoare
c) [ ] Dilatarea venei porte e) [x] Evitarea fumatului
d) [x] Hipoalbuminemie ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Peritonita bacteriană spontană 426. Indicați metodele utilizate în diagnosticarea pancreatitei cronice:
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Dozarea elastazei-1 pancreatice umane in materiile fecale
b) [x] Ecografia abdominală 433. Marcați complicaţiile timpurii ale pancreatitei cronice:
c) [ ] Scintigrafia a) [x] Formarea pseudochisturilor pancreatice
d) [x] Ultrasonografia endoscopică b) [x] Icter mecanic (obstructiv)
e) [ ] Colecistocolangiografia perorală c) [x] Hipertensiune portală, forma prehepatică –ca consecinta a trombozelor in
--------------------------------------------------------------------- sistemul portal
427. Selectaţi complicaţiile pancreatitei cronice: d) [ ] Sindromul de malabsorbție
a) [x] Icterul mecanic e) [ ] Peritonită bacteriană spontană
b) [x] Diabetul zaharat ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Deficitul de vitamine liposolubile 434. Marcați manifestarile sindromului de maldigestie-malabsorbtie în
d) [ ] Sindromul Mallori-Weiss pancreatita cronică:
e) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison a) [x] Scaune anormale: polifecalie, consistenţă păstoasă, grăsos
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Pierdere ponderală
428. Marcați afirmaţiile corecte pentru pancreatita cronică: c) [x] Semne clinice de hipovitaminoze: în particular, pentru vitaminele
a) [x] Insuficienta exocrina a pancreasului poate conduce spre malnutritie liposolubile
b) [ ] Scăderea secreţiei de enzime proteolitice determina steatoree d) [ ] Disfagie
c) [ ] Durerea apare pe foame si se ameliorează postalimentar e) [x] Steatoree
d) [x] Evoluţia bolii poate avea caracter cronic-recidivant ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Diabetul zaharat poate fi o complicaţie a pancreatitei cronice 435. Selectați testele sanguine necesare pentruevaluarea nutrițională în
--------------------------------------------------------------------- pancreatita cronică:
429. Identificați caracteristicile scaunului pancreatic tipic: a) [ ] Amilaza
a) [x] Polifecalic, consistenţă păstoasă b) [ ] Creatinina
b) [x] Semiformat, sub formă de terci grăsos c) [x] Pre-albumina
c) [x] Culoare galbenă-surie, strălucitor, miros rânced, reacţie alcalină d) [x] Proteina ce leagă retinolul
d) [ ] Lichid, neabundent, cu sânge şi puroi e) [x] Colecalciferol (vit. D)
e) [ ] Abundent, apos ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 436. Identificați prezentarea clinică inițială în pancreatita autoimună:
430. Indicați mecanismele apariţiei durerii în pancreatita cronică: a) [x] Icter obstructiv
a) [ ] Creşterea concentraţiei de glucagonă b) [x] Dureri abdominalede intensitate mica sau chiar absente
b) [x] Inflamaţia perineurală c) [x] Pierdere în greutate
c) [ ] Hiperinsulinemie d) [ ] Ascită
d) [x] Obstrucţia ductală cu mărirea presiunii intraductale e) [ ] Febră
e) [x] Interactiunea neuropeptidelor cu celule inflamate ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 437. Indicați principalele afecțiuni extrapancreatice asociate pancreatitei
431. Marcați testele pentru diagnosticarea puseului acut al pancreatitei cronice: autoimune, tip I:
a) [x] Amilaza serică a) [x] Colangita sclerozană-IgG4 pozitivă
b) [ ] Testul Şhilling b) [x] Fibroză retroperitoneală
c) [x] Lipaza serică c) [x] Sialadenită
d) [ ] Testul cu D-xiloză d) [ ] Colita ulceroasă
e) [x] Amilaza în urină e) [ ] Boala Crohn
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
432. Marcați care caracteristici ale sindromului dolor abdomunal se referă la 438. Indicați principalele boli extrapancreatice asociate pancreatitei autoimune,
pancreatita cronică: tip II :
a) [x] Durerea frecvent iradiaza in spate a) [ ] Colangita sclerozană-IgG4 pozitivă
b) [x] Sediul durerii epigastric ori în bara b) [ ] Fibroză retroperitoneală
c) [x] Durerea este partial remisa la aplecarea anterogradă a trunchiului si in c) [ ] Nefrita interstitiala
pozitie genu-cubitala d) [x] Colita ulceroasă
d) [ ] Durerea care se ameliorează după mese e) [x] Boala Crohn
e) [x] Durerea persistentă, profundă, sâcâitoare, cu durata de zile, saptamani ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 439. Indicați cu ce se poate asocia statutul nutrițional deficient din pancreatita
cronică: a) [x] Durerea este declanşată în mod tipic de mese şi/sau de ingestia de alcool
a) [x] Creșterea mortalității b) [x] Sediul durerii: epigastric, cu iradiere în spate sau "în centură"
b) [x] Evenimente cardiovasculare c) [x] Durerea se ameliorează șezând cu trunchiul aplecat înainte
c) [x] Risc de fracturi d) [ ] Durerea se ameliorează în decubit dorsal
d) [ ] Scade riscul de infecții e) [ ] Durerea se ameliorează după prânzuri, dar revine după câteva ore
e) [ ] Scăderea incidenței episoadelor dolore ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 446. Numiți cauzele benigne ale icterului de origine extrahepatică:
440. Selectați testele sangvine necesare pentruevaluarea nutrițională în a) [x] Litiază biliară
pancreatita cronică: b) [x] Pancreatită cronică
a) [x] Magneziu seric c) [x] Colangită sclerozantă primitivă
b) [ ] Ureea d) [ ] Ampulom vaterian
c) [x] Albumina, pre-albumina e) [ ] Colangiocarcinom
d) [x] Proteina ce leagă retinolul ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Transferina carbohidrat deficientă 447. Identificați cauzele benigne ale colestazei extrahepatice:
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Litiaza căii biliare principale
441. Indicați testele neinvazive utile pentru explorarea funcţiei exocrine a b) [x] Pancreatită cronică
pancreasului: c) [x] Colangită sclerozantă primitivă
a) [x] Dozarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale prin ELISA d) [x] Parazitoze ale căilor biliare (ascaris)
b) [x] Teste cantitative de dozare a steatoreei - metoda van de e) [ ] Ampulom vaterian
Kamer(coeficientul de absorbtie a lipidelor) ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Testul respirator cu trigliceride marcate cu izotopul stabil 13C 448. Indicați cauzele posibile ale colestazei extrahepatice:
d) [ ] Testul cu secretin - pancreozimină a) [ ] Hepatopatie alcoolică
e) [ ] Dozarea insulinei și a peptide C serice b) [ ] Colangita biliară primitivă
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Coledocolitiaza
442. Indicați metodele cu sensibilitate înaltă în diagnosticul pancreatitei d) [x] Pancreatită cronică
cronicecu modificări moderate: e) [x] Cancer pancreatic cefalic
a) [ ] Ultrasonografia transabdominală ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Scanare prin tomografie computerizată abdominală 449. Numiți maladiile în care se pot observa dureri abdominale postrprandiale
c) [x] Imagistică prin rezonanța magnetică in regim colangiopancreatografic recidivante:
d) [x] Ultrasonografia endoscopică a) [x] Pancreatita cronică
e) [x] Testul secretin-pancreoziminic b) [x] Angor mezenteric
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Neoplasm mucinos papilar intraductal al pancreasului
443. Selectați remediile recomandate în tratamentul durerii din pancreatita d) [ ] Ulcer duodenal
cronică: e) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
a) [x] Paracetamol ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Tramadol 450. Marcați formele de pancreatită cronică conform clasificării etiologice
c) [x] Analgezice opioide Tigar-O:
d) [ ] Spasmolitice miotrope a) [ ] Pancreatită interstițială
e) [ ] M-Colinolitice b) [x] Pancreatita toxico-metabolică
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Pancreatita autoimună
444. Stabiliți conduita eficientă a durerii din pancreatită cronică: d) [x] Pancreatită acută recurentă și severă
a) [x] Excluderea consumului de alcool e) [x] Pancreatita obstructivă
b) [x] Renunţ total la fumat ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Complianța la tratament
d) [ ] Micșorarea cotei de proteine din alimentație sub 20 grame/zi
e) [ ] Renunț treptat la fumat
---------------------------------------------------------------------
445. Marcați caracteristicile sindromului dolor abdominal din pancreatita
cronică:
CAILE BILIARE MULTIPLU d) [ ] Pancreatita autoimună
e) [x] Hidropsul vezicular
451. Notați complicațiile posibile ale colangitei sclerozante primitive: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, K 458. Marcați manifestările clinice ale colangitei cronice:
b) [x] Ciroza biliară secundară a) [x] Dureri în hipocondrul drept
c) [x] Colangiocarcinom b) [x] Icter
d) [x] Insuficienţă hepatică c) [x] Febră şi frisoane
e) [ ] Adenocarcinom d) [x] Hepatomegalie
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Dureri în regiunea paraombilicală
452. Indicați complicaţiile acute ale litiazei biliare veziculare: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Colecistita acută 459. Indicați mecanismele ce participă în dezvoltarea litiazei colesterolice:
b) [x] Pancreatita acută a) [x] Creşterea concentraţiei de colesterol în bilă
c) [ ] Hepatita acută b) [x] Reducerea transformării colesterolului intrahepatocitar în acizi biliari
d) [x] Litiaza coledocului, angiocolita (colangita) acută primari
e) [ ] Colangita sclerozantă IgG4 pozitivă c) [x] Scăderea secreţiei biliare de acizi biliari şi fosfolipide
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Creşterea cantităţii de bilirubină neconjugată în bilă
453. Enumeraţi factorii etiopatogenetici ai colangitei: e) [ ] Hiperfermentemie pancreatică
a) [ ] Diabetul zaharat ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Ulcerul cronic 460. Marcați ce include medicaţia colecistitei cronice alitiazice:
c) [ ] Ischemia acută a peretelui veziculei biliare a) [x] Drenante biliare (preparate coleretice)
d) [x] Contaminarea cu germeni bacterieni a căilor biliare b) [ ] H2 - blocatori
e) [x] Obstrucţia completă sau parţială a căilor biliare c) [x] Tratament antimicrobian
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Preparate antispastice
454. Marcați medicația indicată în tratamentul colicei biliare: e) [ ] Antiinflamatorii nonsteroidiene
a) [ ] Colekinetice ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Antispastice 461. Marcați manifestările clinice ale sindromul postcolecistectomic:
c) [ ] Antiacide a) [x] Dureri de tip biliar
d) [x] Analgezice b) [x] Intoleranţa faţă de alimentele colecistochinetice
e) [ ] Coleretice c) [ ] Ascită
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Hemoragie digestivă
455. Marcați factorii ce participă la formarea calculelor biliari: e) [ ] Diabetul zaharat
a) [x] Staza biliară ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Infecţia cronică a căilor biliare 462. Marcați semnele sonografice relevante pentru diagnosticul de colecistită
c) [ ] Prezenţa ulcerului duodenal cronică în acutizare:
d) [x] Schimbările litogenice ale bilei a) [ ] Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic
e) [ ] Prezenţa ulcerului stomacal b) [x] Îngroşarea peretelui veziculei biliare peste 4 mm
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Colecţie fluidă pericolecistică
456. Identificați care din investigaţiile enumerate sunt informative pentru d) [ ] Lipsa de vizualizare a veziculei biliare
diagnosticarea colecistitei cronice: e) [x] Aspect de dedublare a peretelui veziculei biliare
a) [x] RMN standard ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Ecografia transabdominală 463. Indicați factorii predispozanţi ai litiazei biliare:
c) [x] Tubajul duodenal şi bilicultura a) [x] Obezitatea
d) [ ] Duodenoscopia b) [x] Hipercolesterolemia
e) [ ] Gastroscopia c) [ ] Administrarea de hormoni androgeni
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Tratamentul cronic cu glucocorticoizi
457. Indicați comlicațiile posibile în colecistita cronică: e) [x] Sindromul Gilbert
a) [ ] Peritonita bacteriană spontană ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Pericolecistita 464. Indicați manifestările colicei biliare tipice:
c) [x] Hepatita reactivă a) [ ] Iradierea durerii în spate și sub rebordul costal stâng
b) [x] Iradierea durerii spre vârful scapulei a) [x] Dureri în hipocondrul drept
c) [x] Debut brusc al durerilor b) [x] Febră
d) [ ] Localizare paraombilicală c) [x] Icter
e) [x] Localizare în hipocondrul drept sau în epigastru d) [ ] Pirozis
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Dureri retrosternale
465. Marcați complicaţiile litiazei biliare veziculare: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Neoplasmul vezicular 472. Selectați preparatele ce majorează tonusul vezicii biliare:
b) [x] Pancreatita acută a) [ ] No-spa
c) [x] Hidrops vezicular b) [x] Colecistochinina
d) [ ] Colesteroloza veziculară c) [x] Pituitrina
e) [ ] Tulburări funcționale ale colecistului d) [ ] Metacina
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Sorbit
466. Identificați medicaţia pentru durerile colicative biliare: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Acidul ursodeoxicolic 473. Numiți preparatele ce micșorează tonusul vezicii biliare:
b) [ ] Cefalosporine din generaţia a III-a a) [x] Atropina sulfat
c) [x] Antispastice b) [x] Platifilina hidrotartat
d) [x] Analgetice c) [ ] Sulfat de magneziu
e) [x] Anticolinergice d) [ ] Sorbit
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Eufilina
467. Care sunt particularităţile evoluţiei colangitei cronice septico-lente: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Dureri surde permanente în hipocondru drept 474. Selectați posibilitățile evolutive ale unei colecistite cronice netratate:
b) [x] Leucocitoză a) [x] Colecistita gangrenoasă
c) [ ] Hiperglicemie b) [ ] Sindrom Mirizzi
d) [x] Frisoane și subfebrilitate c) [x] Abcesul subhepatic
e) [x] Creşterea bilirubinei, fosfatazei alcaline d) [x] Peritonita biliară
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Comprimarea caii biliare prin inflamatie
468. Marcați manifestările clinice ale sindromului postcolecistectomic: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Dureri de tip biliar 475. Selectați simptomele caracteristice pentru colangita parazitară:
b) [x] Intoleranţă faţă de alimentele colecistochinetice a) [x] Anemie progresivă
c) [ ] Ascită b) [x] Dureri în hipocondrul drept
d) [ ] Hemoragie digestivă c) [ ] Artralgii
e) [ ] Diabet zaharat d) [ ] Trombocitoză
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Grețuri ,vomă, scădere ponderală
469. Care este importanța fiziologică a bilei? ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Activarea enzimelor pancreatice pe vilozitățile intestinului 476. Marcați care caracteristici se referă la colangita infecțioasă:
b) [x] Neutralizarea HCl și pepsinei a) [x] Febră cu frison
c) [x] Emulgarea grăsimilor în duoden b) [x] Dureri în hipocondrul drept
d) [x] Excreția toxinelor, medicamentelor c) [ ] Spenomegalie
e) [ ] Micșorarea peristalticii și tonusului intestinal d) [ ] Pirozis
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Icter tegumentar
470. Indicați caracteristicele hipertonusului veziculei biliare: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Pirozisul 477. Identificați criteriile caracteristice pentru colecisticta cronică acalculoasă:
b) [x] Colicele biliare frecvente a) [x] Episoade recurente de durere tipică biliară în hipocondrul drept
c) [x] Gustul amar b) [x] Cholescintografia cu colecistochinină demonstrează o fracțiune de ejecție
d) [x] Greţurile, vomele bilioase a vezicii biliare mai mică de 40%
e) [ ] Constipaţia c) [ ] Sindromul Mirizzi
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Introducerea colecistochininei reproduce durerile pacientului
471. Indicaţi simptomele clasice caracteristice pentru acutizarea colangitei e) [ ] Semnul Courvoiser-Terrier
cronice: ---------------------------------------------------------------------
478. Selectați caracteristicile colangitei sclerozante primitive:
a) [x] Inflamație difuză și fibroză ce implică întreg arborele biliar
b) [x] Colestază cronică Teste Nefropatii Glomerulare
c) [x] Obliterarea căilor biliare intra- și extrahepatice CS
d) [ ] Obliterarea doar a căilor biliare extrahepatice Semnul morfologic de bază al glomerulonefritei rapid progresive este:
e) [ ] Obliterarea doar a căilor biliare intrahepatice Proliferarea mezangiului
--------------------------------------------------------------------- Depozite de complexe antigen exogen – anticorp
Proliferare endocapilară
Proliferare extracapilară cu formarea “semilunelor” în capsula
glomerulară
Edem interstițial, fibroză
D

Care grup de preparate contribuie la micșorarea hipertensiunii


intraglomerulare în glomerulonefrită cronică?
α-adrenoblocanți
β-adrenoblocanți
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
Antagoniștii canalelor de calciu
Antiagregantele
C

Ce grup de medicamente reprezintă tratamentul de bază, destinat


pentru cuparea edemelor în glomerulonefrita acută?
Antagoniștii aldosteronului
Antiagregantele
Diureticele
Inhibitorii de carboanhidrază
Anticoagulantele
C

Nefroza lipoidă (glomerulonefrita cu modificări minimale) se


manifestă prin:
Sindrom hipertensiv
Hematurie recidivantă
Sindrom nefrotic
Sindrom nefritic
Leucociturie
C

În hematuria provocată de boala Berger (nefropatia IgA), în


imunogramă, cea mai frecventă modificare este:
Hipocomplementemie
Creșterea titrului IgG
Creșterea titrului IgM
Creșterea titrului IgA
Creșterea titrului IgD
D
Care dintre modificările urinare este caracteristică pentru Este indicată, dacă este crescut nivelul creatininei
glomerulonefrita acută? B
Izostenurie
Hematurie
Cilindri leucocitari Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector
Leucociturie neutrofila (antiproteinuric)?
Limfociturie Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
B Diureticele de ansă
Antiagregantele
În care variantă morfologică a glomerulonefritei cronice NU se observă Antibioticele
modificarea structurii glomerulilor la microscopia optică? Ketoanalogi
Mezangioproliferativă A
Mezangiocapilară
Membranoasă Din punct de vedere etiologic, glomerulonefrita cronică este o maladie:
Cu modificări minimale Poststreptococică
Glomeruloscleroza focal-segmentară Exclusiv alergică
D Exclusiv inflamatorie
Polietiologică
Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector Neoplastică
(antiproteinuric)? D
Blocanții receptorilor de angiotensină
Diureticele de ansă Care măsuri dietetice sunt indicate în glomerulonefrită, însoțită de
Antiagregantele hipertensiunea arterială și edeme?
Antibioticele Limitarea consumului de sare pînă la 1,5 g/zi
Ketoanalogi Majorarea consumului de sare
A Creșterea cantității de lichid consumat
Creșterea consumului de produse bogate în calorii
Care dintre următoarele nefropatii glomerulare este proliferativă? Limitarea consumului produselor bogate în glucide
Cu leziuni glomerulare minime (LGM) A
Hialinoza segmentară și focala (HSF)
Nefropatia cu Ig A Durata tratamentului în glomerulonefrită cronică constituie:
Glomerulonefrita extramembranoasa (GEM) Cîteva săptămîni
Glomeruloscleroza focal-segmentară 2-3 luni
C 6 luni
De la 6 luni pînă la 2 ani
La tratamentul etiologic al glomerulonefritei acute poststreptococice se Toată durata vieții
referă: E
Prednisolon
Antibiotice Numiți forma morfologică a glomerulonefritei, în care tratamentul cu
Citostatice prednisolon are o perspectivă minimală?
Diuretice Cu modificări minimale
Antihipertensive Mezangioproliferativă
B Fibroplastică
Mezangiomembranoasă
Terapia patogenetică în glomerulonefrită acută poststreptococică: Membranoasă
Este indicată în toate cazurile C
Nu este indicată
Este indicată, în dependență de debutul bolii
Este indicată, în dependență de gradul proteinuriei
Care este doza inițială adecvată de prednisolon la 1 kg greutate La o persoană de 18 de ani, după 2 saptămâni de la suportartea unei
corporală, utilizată în tratamentul bolnavilor cu glomerulonefrită far, au apărut edeme, macrohematurie, a crescut TA. Diagnosticul cel
cronică? mai probabil este:
0,3 – 0,4 mg Glomerulonefrită acută
0,5 – 0,6 mg Pielonefrită acută
0,7 – 0,8 mg Glomerulonefrită cronică, acutizare
1 mg Nefrită apostematoasă
2 mg Amiloidoză renală
D C

La femeile tinere, glomerulonefrita, de cele mai dese ori, poate fi Proteinuria ușoară, hipertensiunea arterială, în combinație cu
întâlnită în cadrul: eritrociturie și edeme, este caracteristică pentru:
Dermatomiozitei Glomerulonefrită acută
Lupus eritmatos sistemic Pielonefrită
Sclerodermiei sistemice Nefrolitiază
Poliarteriitei nodoase Cistită
Polimialgiei reumatismale Fibrodisplazia musculară
B A

Indicații pentru prescrierea glucocorticoizilor în glomerulonefrită Insuficiența renală în glomerlonefrita subacută se dezvoltă:
cronică sunt: Peste 3-5 săptămâni de la debutul bolii
Sindromul nefrotic Peste 1 an de la debutul bolii
Sindromul urinar Peste 3 ani de la debutul bolii
Hipertensiunea arterială Din primele zile ale bolii
Insuficiență renală Perioada apariției depinde de gradul hipertensiunii arterială
În calitate de tratament profilactic A
A
Persistența îndelungată a sindromului urinar în cadrul
glomerulonefritei acute ne vorbește, în primul rând, despre:
La indicarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotenzinei pentru Tendința de trecere a glomerulonefritei acute în cea cronică
tratamentul glomerulonefritei cronice, se așteaptă un efect pozitiv în Păstrarea funcției renale
evoluția: Dezvoltarea sindromului nefrotic
Hematuriei Dezvoltarea insuficienței renale cronice
Proteinuriei Este o situație normală
Hiperkaliemiei A
Hiperlipidemiei
Edemelor periferice Care grupă de vârstă este mai predispusă spre a dezvolta
B glomerulonefrita acută?
Pînă la 2 ani
Care este valoarea”țintă” a TA în tratamentul glomerulonefritei De la 2 pînă la 40 de ani
cronice? Perioada climacterică
≤160/80 mmHg; Perioada de menopauză
˂130/80 mmHg; Perioada pubertară
˂110/70 mmHg; B
≤90/60 mmHg;
˂120/60 mmHg; Antibioticul de elecție în tratamentul glomerulonefritei acute
B poststreptococice este:
Eritromicina
Cefazolina
Imipenem Glomerulonefrita acută poststreptococică
Penicilina Glomerulonefrita rapid progresivă
Gentamicina Glomerulonefrita mezangioproliferativă
D Glomeruloscleroza focal-segmentară
Glomerulopatia cu leziuni minime
Tabloul cel mai caracteristic, depistat la biopsie renală în B
glomerulonefrită acută, este:
Glomerulonefrită mezangioproliferativă Care din următoarele grupe de medicamente are efect nefroprotector
Edem interstițial (antiproteinuric)?
Modificări fibro-celulare Blocanții canalelor de calciu (nedihidropiridine)
Proliferarea focală a celulelor endoteliale Diureticele de ansa
Glomerulonefrită proliferativă endocapilară Antiagregantele
E Antibioticele
Ketoanalogi
Pentru faza acută a glomerulonefritei acute este caracteristic: A
Tahicardie
Bradicardie CM
Extrasistolie Despre tendința de trecere a glomerulonefritei acute în nefrită cronică
Bloc atrio-ventricular ne vorbește:
Fibrilație atrială Persistența sindromului urinar
B Reducerea funcției renale
Apariția sindromului nefrotic
Titrul ASLO în glomerulonefrită acută este crescut maximal: Macrohematuria
În primele 3 săptămâni ale bolii Hipertensiune din primele zile ale bolii
În primele 6 luni ale bolii ABC
În primul an de boală
În primii doi ani de boală Modificările urinare clasice, caracteristice glomerulonefritei acute,
În primii trei ani de boală sunt:
A Hiperstenurie
Hematurie
Care patologii glomerulare se includ în noțiunea de “glomerulopatie”? Proteinurie subnefrotică
Toate patologiile care afectează cumva glomerulul renal Cilindrurie
Patologiile care nu prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie Bacteriurie
Patologiile care prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie ABCD
Afectarea glomerulară de cauză infecțioasă
Afectarea glomerulară de cauză autoimună Principiile de tratament al glomerulonefritei acute poststreptococice
B includ:
Regim la pat, limitarea consumului de sodiu și lichide
Care patologii glomerulare se includ în noțiunea de Tratamentul factorului etiologic (infecția streptococică)
“glomerulonefrită”? Terapia simptomatică a edemelor și hipertensiunii arteriale
Toate patologiile care afectează cumva glomerulul renal În toate cazurile – tratament patogenetic cu prednisolon
Patologiile care nu prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie Tratament antirecidivant cu medicamente nefroprotectoare
Patologiile care prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie ABC
Afectarea glomerulară de cauză infecțioasă
Afectarea glomerulară de cauză autoimună
C Verigile patogenetice de bază, ce duc la proteinurie glomerulară sunt:
Micșorarea sarcinii negative a membranei bazale glomerulare
Proliferarea epitelială sub formă de “semilune”, depistată la puncția- Alterarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali
biopsie renală, este un semn patognomonic pentru: Hipertensiune glomerulară
Reducerea presiunii oncotice a plasmei
Hipoperfuzia glomerulilor renali Manifestările glomerulonefritei rapid progresive se caracterizează prin:
ABC Insuficiență renală rapid progresivă
Insuficiență renală lent progresivă
În hematuria provocată de boala Berger (nefropatia IgA), în Leucociturie
imunogramă se pot întâlni următoarele modificări: Hematurie microscopică
Hipocomplementemie Uneori hematurie macroscopică
Creșterea titrului IgG ADE
Creșterea titrului IgA1
Creșterea titrului IgA Manifestările glomerulonefritei rapid progresive mai frecvent este
Creșterea titrului IgE caracterizat prin:
CD Proteinurie glomerulară, de obicei, moderată
Proteinurie, de obicei, masivă
Forme neproliferative de glomerulopatii sunt: Hematurie microscopică masivă
Nefropatia membranoasă Insuficiență renală rapid progresivă
Glomerulopatia cu modificări minimale Insuficiență renală lent progresivă
Glomeruloscleroza focal-segmentară ACD
Nefropatia cu IgA
Glomerulonefrita membranoproliferativă
ABC La bolnavii care primesc tratament cu citostatice în glomerulonefrită
cronică, este necesar de a supraveghea:
Care modificări imunologice pot fi observate în glomerulonefrita Creatinina serică
poststreptococică? Leucocitele sângelui periferic
Titru înalt de anticorpi contra antigenului streptococului Colesterolul
Creșterea titrului autoanticorpilor renali ECG
Prezența anticorpilor antinucleari Starea mediilor transparente oculare
Hipocomplementemie AB
Hipercomplementemie
AD Corticosteroizii, în tratamentul glomerulonefritei cronice, influențează
asupra următoarelor verigi patogenetice:
Inhibă sinteza anticorpilor
Care este scopul administrării anticoagulantelor și dezagregantelor în Inhibă procesele inflamatorii
glomerulonefrită cronică? Blochează activarea complementului
Profilaxia trombozei coronariene Reduc permeabilitatea membranei bazale glomerulare
Profilaxia sindromului tromboembolic Reduc hipercoagularea
Acțiunea asupra proceselor locale ale coagulării intravasculare ABCD
intraglomerulare
Profilaxia trombozei arterei renale
Majorarea perfuziei glomerulilor ischemiați Care dintre afirmațiile de mai jos, referitoare la glomerulonefrită acută
ABCE poststreptococică, sunt corecte?
Hipertensiunea nu este caracteristică în debutul bolii
Indicații pentru prescrierea corticosteroizilor în glomerulonefrită Encefalopatia este mai frecventă la copii
cronică sunt: Evoluția atipică a bolii se întâlnește mai des la bătrâni
Activitatea înaltă a procesului inflamator La bătrâni, în tabloul clinic pot predomina simptomele insuficienței
Sindrom nefrotic fără hipertensiune și hematurie cardiace congestive
Proteinurie izolată Sindromul nefrotic se întâlnește frecvent
Hematurie izolată BCD
Sindrom hipertensiv
AB
Modalitățile evolutive ale glomerulonefritei acute poststreptococice 4. Cauza principală de deces la pacienții cu boala cronică renală terminală
sunt: sunt:
Vindecare a. Complicațiile cardiovasculare
Cronicizare b. Anemia
Evoluție rapid progresivă c. Insuficiența hepatică
Dezvoltarea septicemiei d. Uremia
Dezvoltarea endocarditei poststreptococice e. Sepsis
ABC Răspuns A

Care din medicamentele antihipertensive au și un efect antiproteinuric, 5. Ce stadiu de boala cronică renală conform clasificării KDOQI va avea
util în tratamentul glomerulonefritelor cronice? un bărbat cu rata filtrării glomerulare de 23 ml/min/1.73m2:
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei a. 1
Diureticele de ansă b. 2
Antihipertensivele centrale c. 3
Blocanții receptorilor de angiotensină d. 4
β-blocantele e. 5
AD Răspuns D

6. Pacientul cu boala cronică renală stadiul 4 sau 5 poate necesita


Boala Cronică Renală administrarea de eritropoietină pentru managementul:
CS a. Anemiei
1. Prezența cărui semn este cel mai informativ în diferențierea bolii b. Neutropeniei
cronice renale cu injuria renală acută? c. Pancitopeniei
a. Proteinuria d. Trombocitopeniei
b. Ambii rinichi de dimensiuni mici e. Hipoproteinemiei
c. Hipocalciemia Răspuns A
d. Hipernatriurie
e. Hematuria 7. Care categorie de medicamente reduc frecvența complicațiilor
Răspuns B cardiace, rezistența vasculară periferică și secreția de renină:
a. Diuretice
2. Două cele mai frecvente cauze care duc la dezvoltarea bolii cronice b. β-blocante
renale terminale sunt: c. α1-blocante
a. Alergiile și diabetul d. Blocanții canalelor de calciu
b. Infecțiile și diabetul e. Inhibitorii enzimei de conversie angiontenzinici
c. Diabetul și hipertensiunea arterială Răspuns E
d. Infecțiile și hipertensiunea arterială
e. Nefrolitiaza și hipertensiunea arterială 8. Termenul de uremie desemnează în general:
Răspuns C a. Concentrația ureei în plasmă
b. Concentrația ureei în sânge
3. Cauza exclusiv genetică care duce la dezvoltarea bolii cronice renale c. Creșterea creatininei în sînge
terminale este: d. Sindromul clinic care rezultă din pierderea marcată a funcției
a. Diabetul zaharat renale
b. Pielonefrita cronică e. Creșterea acidului uric în sânge
c. Boala polichistică renală autozomal dominantă Răspuns D
d. Chisturile renale simple
e. Hipertensiunea arterială 9. Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este:
Răspuns C a. Diminuarea sintezei de eritropoietină
b. Prezența inhibitorilor eritropoietinei
c. Hemoliza
d. Pierderile sangvine gastro-intestinale d. Infecții ale tractului urinar mai rare
e. Deficitul de acid folic și de vitamina B12 e. Proteinuria până la 500 mg/zi și glicozuria
Răspuns A Răspuns ABE

10. Scăderea ratei filtrării glomerulare se consideră fiziologică: 15. Factorii de risc modificabili pentru progresia bolii cronice de rinichi
a. La persoanele în etate sunt:
b. În timpul sarcinii a. Sexul și greutatea mică la naștere
c. După efort fizic intens b. Factorii genetici
d. După consumarea excesivă de lichide c. Proteinuria
e. În perioada caniculară d. Hipertensiunea arterială
Răspuns A e. Glicemia și greutatea corporală
Răspuns CDE

CM 16. Factori de risc nemodificabili în pentru progresia bolii cronice de


rinichi sunt:
a. Sexul
11. Pentru a stabili diagnosticul de boala cronică renală este nevoie de una b. Factorii genetici
din următoarele circumstanțe: c. Proteinuria
a. Scăderea ratei de filtrare glomerulară <60 ml/min/1.73m2 d. Glicemia
b. Prezența unei leziuni renale demonstrată prin modificări e. Vârsta
morfopatologice, imagistice sau de laborator (proteinurie) Răspuns ABE
c. Pacientul trebuie să aibă peste 70 de ani
d. Să se determine ureea serică crescută
e. Pacientul este supus unei metode cronice de suplinire a 17. Pentru estimarea rata filtrării glomerulare în practica clinică se
funcției renale utilizează:
Răspuns ABE a. Formula MDRD (Modification of Diet in Renal Disease)
b. Formula Cockcroft-Gault
12. Boala cronică renală terminală este stabilită atunci când: c. Formula CKD-EPI (Chronic Kidney Disease Epidemiology
a. Rata filtrării glomerulare este < 15 ml/min/1.73 m2 Collaboration)
b. Rata filtrării glomerulare este 20-25 ml/min/1.73 m2 d. Estimarea indexului masei corporale
c. Rata filtrării glomerulare este 30-35 ml/min/1.73 m2 e. Măsurarea eliminării prin urină a inulinei
d. Pacientul este supus dializei peritoneale cronice Răspuns ABC
e. Pacientul este supus hemodializei cronice
Răspuns ADE
18. Managementul bolii cronice renale terminale se face prin:
13. Care sunt contraindicațiile pentru a efectua transplant renal: a. Dializă peritoneală
a. Hipertensiunea b. Hemodializă
b. Infecția HIV c. Transplant renal
c. Cancer cu metastaze d. Administrarea de hormoni glucorticoizi
d. Vîrsta >50 ani e. Administrarea de insulină
e. Maladii severe care nu se vor îmbunătăți după transplantul Răspuns ABC
renal
Răspuns CE 19. Care sunt caracteristicele bolii cronice renale:
a. Creșterea creatinei serice
14. Într-o sarcină fiziologică, care din următoarele schimbări renale se pot b. Scăderea ureei serice
întâlni? c. Diminuarea potasiului seric
a. Creșterea rata filtrării glomerulare d. Anemia
b. Creșterea dimensiunilor renale e. Creșterea potasiului seric
c. Scăderea fluxului sanguin renal Răspuns ADE
25. Care din următoarele măsuri se recomandă pentru încetinirea
20. Pentru managementul anemiei în boala cronică renală se efectuează: progresiei bolii cronice renale:
a. Administrarea Eritropoietinei a. Controlul tensiunii arteriale
b. Administrarea fierului intravenos b. Restricția aportului de NaCl
c. Administrarea inhibitorilor enzimelor de conversie c. Abandonarea fumatului
d. Administrarea potasiului per os d. Terapie antiinflamatorie
e. Administrarea inhibitorilor direcți ai reninei e. Terapie cu corticosteroizi
Răspuns AB Răspuns ABC

21. Pentru a încetini progresarea bolii cronice renale este important de a: 26. Care sunt recomandările principale pentru încetinirea progresiei bolii
a. Controla hipertensiunea arterială cronice renale:
b. Micșora proteinuria a. Controlul tensiunii arteriale
c. Reducere aportului alimentar de proteine b. Tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a
d. Administra soluție fiziologică parenteral angiotensinei
e. Administra antiinflamatorii nesteroidiene c. Reducerea proteinuriei
Răspuns ABC d. Terapie cu alopurinol
e. Terapie cu antiinflamatoare nesteroidiene
22. Care din următoarele grupe de medicamente sunt considerate Răspuns ABC
nefroprotectoare:
a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei 27. Care sunt consecințele metabolice ale uremiei:
b. Blocanții receptorilor angiontensinei II a. Insulinemie bazala crescută cu tendință la hipoglicemie;
c. Blocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodpina, b. Scăderea toleranței la glucoză şi hiperglicemii spontane prin
Nifedipina) rezistență crescută a țesuturilor la acțiunea insulinei;
d. Alfa-blocanți c. Necesitatea dozelor mai mari de insulină
e. Blocanții canalele de calciu non-dihidropiridinici (ca d. Hiperlipoproteinemie
verapamil, diltiazem) e. Creșterea acidului uric în urină
Răspuns ABE Răspuns ABD

28. Care sunt manifestările respiratorii cele mai frecvente în boala cronică
23. Până la ce nivel se recomandă de a reduce aportul de proteine la un renală sunt:
pacient cu boala cronică renală? a. Dispnee acidotică Kussmaul
a. La 0,8 g/kgc/zi + pierderile urinare b. Respirație Cheyne-Stokes;
b. Nu se recomandă de a reduce aportul de proteine la pacienții c. Pleurezie uremică
cu boala cronică renală și malnutriție severă d. Bronhospasm
c. La 1,5 g/kgc/zi + pierderile urinare e. Bronhopneumopatia cronica obstructiva
d. La 2,0 g/kgc/zi + pierderile urinare Răspuns ABC
e. La 3,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
Răspuns AB 29. Care sunt manifestările hematologice cele mai frecvente în boala
cronică renală:
a. Anemie normocromă
24. Pentru tratamentul anemiei în boala cronică renală se utilizează: b. Sindrom hemoragipar cauzat de disfuncția trombocitelor
a. Darbapoietina-α c. Trombocitopenia în boala cronică renală terminală
b. C.E.R.A. – Continuous Erythropoietin Receptor Activator d. Leucopenia
c. Eritropoietina recombinată umană (rHuEpo) e. Eozinofilie
d. Chelatorii de fosfor Răspuns ABC
e. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
Răspuns ABC 30. Care sunt manifestările metabolismului mineral și osos cele mai
frecvente în boala cronică renală:
a. Osteita fibroasă, manifestare a hiperparatiroidismului
b. Osteomalacia, manifestare a mineralizării defecte e. Sartanele
c. Osteogeneza imperfectă Răspuns ABC
d. Osteopenia sau osteoporoza
e. Cifoza sau lordoza, ca urmare a depozitării ureei în discul 36. Care din următoarele puncte se includ în pregătirea pacientului pentru
intervertebral hemodializă cronică:
Răspuns ABD a. Crearea abordului vascular
b. Consiliere psihologică
31. Care sunt manifestările neurologice cele mai frecvente în boala cronică c. Modificarea dietei pentru o balanță corectă a proteinelor,
renală: caloriilor, vitaminelor și mineralelor
a. Encefalopatia uremică d. Corecția hiperkaliemiei
b. Neuropatie periferică e. Reducerea fosfatemiei
c. Sindromul Ekbom sau sindromul picioarelor neliniștite Răspuns ABC
d. Miastenia gravis
e. Sindromul Guillain-Barré 37. Abordul vascular pentru hemodializă se poate face prin:
Răspuns ABC a. Fistula arteriovenoasă
b. Grefă arteriovenoasă
32. Care sunt manifestările gastrointestinale cele mai frecvente în boala c. Cateter venos central
cronică renală: d. Cateter Nelaton
a. Halena uremică (amoniacală) e. Cateter Foley
b. Gastrita uremică cu anorexie, dureri epigastrice, vărsături cu Răspuns ABC
miros amoniacal
c. Ulcer peptic datorită creșterii gastrinemiei 38. Se poate stabili diagnosticul de boală cronică renală atunci când se
d. Sindromul Mallory-Weiss depistează:
e. Acalazie a. Scăderea ratei de filtrare glomerulară (rata filtrării
Răspuns ABC glomerulare) sub 60 ml/min/1.73m2 suprafață corporală,
persistentă (mai mult de 3 luni), cu sau fără leziune renală
33. Care din următoarele puncte sunt caracteristice pentru un pacient cu b. Prezența unei leziuni renale mai mult de 3 luni demonstrată
boala cronică renală la examenul paraclinic: prin modificări morfopatologice
a. Creatinina crescută c. Prezența markerilor de leziune (albuminurie/proteinurie,
b. Ureea crescută sediment urinar patologic sau modificări renale decelabile
c. Anemia normocromă imagistic).
d. Rata filtrării glomerulare crescută d. Scăderea ratei de filtrare glomerulară (rata filtrării
e. Hipokaliemie glomerulare) sub 90 ml/min/1.73m2 suprafață corporală,
Răspuns ABC persistentă (mai mult de 3 luni), cu sau fără leziune renală
e. Malformația congenitală fără dereglarea funcției renale
34. Care tulburări electrolitice pot fi depistate la un pacient cu boala Răspuns ABC
cronică renală?
a. Hipo- sau hipernatremie 39. Care grupe de pacienți au risc crescut de apariție a bolii cronice renale?
b. Hiperkaliemie a. Pacienții cu diabet zaharat
c. Hipokaliemie b. Pacienții hipertensiune arterială
d. Hipofosfatemie c. Pacienții cu unele boli sistemice ca LES
e. Hiperfosfatemie d. Pacienții cu istoric familial de injurie renală acută
Răspuns ABE e. Pacienții cu spondilită seronegativă
Răspuns ABC
35. Care din următoarele preparate sunt chelatori intestinali de fosfați
a. Sărurile de calciu 40. Care sunt metodele de screening la pacienții cu boala cronică renală?
b. Sărurile de aluminiu a. Determinarea ureea şi creatinina serică
c. Sevelamer b. Estimarea ratei de filtrare glomerulară
d. Statinele c. Ultrasonografia renală
d. Estimarea eritropoietinei serice
e. Măsurarea hemoglobinei A1C 46. Tratamentul hipervolemiei la pacienții edematoşi cu boala cronică
Răspuns ABC renală se face prin:
a. Administrarea de diuretice la cei nedializaţi
41. Pentru un diagnostic corect al bolii cronice renale este necesar de a: b. Restricția aportului de sare şi apă
a. Identifica nefropatia de bază c. Creșterea aportului de apă între dialize
b. Determina stadiul bolii cronice renale după clasificarea d. Administrarea de diuretice concomitent cu creșterea aportului
KDOQI de apă
c. Determina hormonilor tiroidieni e. La pacienții dializaţi hiperhidrataţi se face ultrafiltrare
d. Efectua radiografia craniului Răspuns ABE
e. Efectua ultrasonografia rinichilor
Răspuns ABE 47. Complicațiile acute ale hemodializei sunt:
a. Tromboza fistulei arterio-venoase
42. Care din următoarele manifestări se pot întâlni mai frecvent la pacienții b. Convulsiile
cu boala cronică renală stadiul 3 KDOQI: c. Malnutriția
a. Hipertensiune renală (de regulă, 50-60%) d. Crampe musculare
b. Scăderea absorbţiei calciului e. Hipotensiunea arterială
c. Reducerea excreţiei fosfatului Răspuns ADE
d. Scăderea parathormonului în ser
e. Creșterea fierului seric 48. Următoarele afirmații în legătură cu dializa peritoneală sunt adevărate:
Răspuns ABC a. Poate fi efectuată la domiciliu
b. Este cea mai răspândită formă de dializă
43. Care din următoarele manifestări se pot întâlni mai frecvent la pacienții c. Se efectuează de 4-6 ori pe zi, în fiecare zi
cu boala cronică renală stadiul 5 KDOQI nedializați: d. Este superioară transplantului renal
a. Alungirea complexului QRS pe ECG e. Metoda nu se utilizează la pacienții cu aderențe abdominale
b. Undele T înalte pe ECG post chirurgicale
c. Retenţie hidro-salină Răspuns ACE
d. Eritrocitoza
e. Paraproteinemia 49. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:
Răspuns ABC a. În boala cronică renală rinichii sunt de obicei de dimensiuni
normale
44. Care sunt obiectivele tratamentului în boala cronică renală: b. În insuficiența renală acută rinichii se pot depista întotdeauna
a. Încetinirea ratei de progresie a bolii cronice renale; modificări de dimensiuni și structura la examen
b. Profilaxia / terapia complicațiilor; ultrasonografic
c. Pregătirea pacientului pentru terapia de substituție a funcțiilor c. Anemia este frecventă în boala cronică renală
renale la pacienții cu boala cronică renală stadiul 3 KDOQI d. În insuficiența renală acută apar modificări severe de
d. Pregătirea pacientului pentru terapia de substituție a funcțiilor osteodistrofie renală
renale la pacienții cu boala cronică renală stadiul 2 KDOQI e. În boala cronică renală hipertensiunea arterială este frecventă
e. Plasarea pacientului cu boala cronică renală stadiul 4 sau 5 Răspuns CE
KDOQI în lista de așteptare pentru transplant renal
Răspuns ABE 50. Proteinuria poate fi considerată fiziologică în următoarele cauze:
a. Proteinuria ortostatică
45. Tulburările hematologice tipice din boala cronică renală sunt: b. Proteinuria în febră
a. Diateza hemoragica c. Proteinuria după alergarea unui maraton
b. Anemia microcitara indusă de aluminiu d. Proteinuria din nefropatiile glomerulare
c. Leucocitoza e. Proteinuria din mielom multiplu
d. Leucopenia Răspuns ABC
e. Anemia normocitară
Răspuns AE
Nefropatiile Tubulointerstiţiale și Infecţiile Tractului Urinar e. Escherichia coli
E
CS
1. În nefropatiile tubulo-interstiţiale sunt afectate preponderent: 7. Următorii factori contribuie la eliminarea rapidă a bacteriilor din tractul
a. Ţesutul interstiţial urinar inferior, CU EXCEPŢIA:
b. Tubii renali a. Fluxul urinar normal
c. Glomerulii renali b. Proprietăţile antibacteriene ale urinei
d. Ţesutul interstiţial şi capilarele peritubulare c. Proprietăţile antibacteriene ale secreţiilor prostatice
e. Ţesutul interstiţial şi tubii subiacenţi d. Staza urinară
E e. Polimorfonuclearele din peretele vezical
d
2. Care este cea mai frecventă cale de infectare a parenchimului renal?
a. Calea hematogenă 8. Marcați răspunsul corect cu referire la tabloul clinic caracteristic
b. Calea ascendentă pielonefritei acute:
c. Calea limfogenă a. Debut insidios
d. Prin contiguitate b. Febră, frisoane, lombalgii
e. Calea descendentă c. Edeme palpebrale
B d. Nicturie
e. Manevra Giordano negativă
3. Care dintre următoarele NU favorizează recurenţa infecţiilor tractului B
urinar?
a. Activitatea sexuală 9. Următorul semn sau simptom NU este caracteristic acutizării pielonefritei
b. Sexul feminin cronice:
c. Dereglările de pasaj urinar a. Febră
d. Litiaza renală b. Greaţă
e. Igiena intimă riguroasă c. Bradicardie
E d. Sensibilitate la palparea unghiurilor costo-vertebrale
e. Diaree
4. Alegeți factorul predispozant extraurinar al pielonefritei cronice: C
a. Refluxul vezico-ureteral
b. Litiaza renală şi urinară 10. Care test ne permite aprecierea funcţiei renale:
c. Anomaliile intrarenale congenitale a. Testul Neciporenco
d. Diabetul zaharat b. Testul Zimniţki
e. Golirea incompletă a vezicii urinare c. Formula CKD-EPI
D d. Proba cu trei pahare
e. Pierderea nictimerală de proteine
5. Selectați agentul cauzal cel mai frecvent al pielonefritei cronice: C
a. Escherichia coli
b. Streptococul beta-hemolitic 11. Proteinuria în pielonefrita acută poate fi:
c. Mycoplasma a. ≤1g/l
d. Proteus mirabilis b. masivă
e. Pseudomonas aeruginosa c. ≥2 g/l
A d. ≥3 g/l
e. 2-3 g/l
6. Indicați agentul cel mai frecvent implicat în etiologia pielonefritei acute şi A
cronice în acutizare:
a. Proteus 12. Selectaţi afirmaţia corectă referitor la urografia intravenoasă:
b. Enterobacter a. Oferă date generale despre amplasarea rinichilor, bazinetului,
c. Serratia ureterelor, vezicii urinare
d. Staphylococcus aureus
b. Nu oferă date despre funcţia renală 18. Afirmaţia ”existenţa mai multor abcese renale cu tendinţă de confluare şi de
c. Este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de pielonefrită formare a cavităţii comune” descrie :
cronică a. Abcesul renal cortico-medular
d. Nu este contraindicată în boala cronică renală stadiul 4-5 KDOQI b. Necroza papilară acută
e. Nu este contraindicată în caz de alergie la iod c. Carbunculul renal
A d. Pionefroza
e. Perinefrita
13. Cantitatea microorganismelor depistate într-un ml de urină NU depinde de: C
a. Frecvenţa micţiunilor
b. Diureză 19. În pielonefrita cronică în acutizare cu evoluție de gravitate medie
c. pH-ul urinei antibioticul empiric de elecție va fi
d. Viteza multiplicării microorganismelor a. Ampicilina
e. Leucociturie b. Eritromicina
E c. Doxiciclina
d. Co-trimoxazolul
14. Aprecierea sensibilităţii florei la preparatele antibacteriene: e. Ciprofloxacina
a. Are o semnificaţie clinică majoră E
b. Nu are o semnificaţie clinică importantă
c. Are o semnificaţie clinică importantă numai în pielonefrită 20. Măsura de tratament obligatorie în nefrita interstiţială acută
d. Are o semnificaţie clinică importantă numai în nefrita interstiţială postmedicamentoasă:
e. Are o semnificaţie clinică importantă numai în glomerulonefrită a. Sistarea medicamentului care posibil a provocat nefrita
A b. Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene
c. Transfuzia de sânge
15. În cazul pielonefritei cronice, la examen histopatologic, permanent se d. Administrarea preparatelor citostatice
depistează: e. Tratamentul antibacterian
a. Atrofia epiteliului canalicular A
b. Infiltrat limfohistiocitar al interstiţiului
c. Afectarea vaselor renale 21. Marcați durata tratamentului cu antibiotice în pielonefrita acută
d. Glomerulonefrită proliferativă necomplicată cu evoluție gravă:
e. Scleroză periglomerulară a. 3 zile
B b. 7 zile
c. 14 zile
16. La gravide bacteriuria ≥105 U/ml este indicaţie pentru: d. 21 zile
a. Tratament antibacterian, indiferent de tabloul clinic e. 6 săptămâni
b. Tratament antibacterian numai în cazul prezenţei disuriei C
c. Tratament antibacterian numai în cazul prezenţei leucocituriei
d. Tratament balneo-sanatorial
e. În absenţa tabloului clinic nu este indicat careva tratament CM
A 22. Selectaţi care dintre următoarele afecţiuni renale sunt incluse în grupul
nefropatiilor tubulointerstiţiale:
17. Selectaţi afirmaţia corectă referitor la creşterea stabilă a tensiunii arteriale a. Nefropatia tubulointerstiţială prin agresiune medicamentoasă
la un bolnav cu pielonefrită cronică: cronică
a. Poate avea loc b. Nefropatia tubulointerstiţială prin hipersensibilitate la
b. Nu se întâlneşte medicamente
c. Se întâlneşte numai în cazul dereglării funcţiei renale c. Pielonefrita cronică
d. Are loc numai în cazul duratei bolii mai mari de 3 ani d. Nefrite tubulointerstiţiale asociate cu boli imunologice
e. Are loc numai în cazul duratei bolii mai mari de 5 ani e. Sindromul Goodpasture
A ABCD
23. Care sunt indicaţiile pentru tratament chirurgical în pielonefrita cronică în AC
acutizare:
a. Pionefroză 29. Elemente sugestive pentru diagnosticul de nefropatie interstiţială cronică
b. Paranefrită sunt:
c. Abces renal a. Debut insidios
d. Carbuncul renal b. Evoluţie fulminantă
e. Chist renal neinfectat c. Proteinuria ≤ 1 g/zi
ABCD d. Absenţa hipertensiunii arteriale severe
24. Şocul bacterian din pielonefrita acută se caracterizează prin: e. Edeme marcate
a. Prăbuşirea tensiunii arteriale AC
b. Scăderea diurezei
c. Acidoză metabolică 30. Forme etiologice ale nefropatiilor interstiţiale sunt:
d. Alcaloză metabolică a. Infecţioase
e. Hipertensiune arterială b. Parazitare
ABC c. Medicamentoase
d. Asociate cu boli imunologice
25. Care dintre următoarele afecţiuni fac parte din grupul nefropatiilor e. Vasculare
tubulointerstiţiale: ABCD
a. Nefropatia tubulointerstiţială acută medicamentoasă
b. Nefropatia de reflux 31. Din grupul infecţiilor urinare joase fac parte:
c. Necroza tubulară acută toxică a. Pielonefrita acută
d. Nefropatia cu leziuni minime b. Pielonefrita cronică
e. Nefropatia obstructivă c. Prostatita
ABCE d. Cistita
e. Uretrita
CDE
26. Factorii de risc pentru infecțiile tracului urinar sunt: 32. Din grupul infecţiilor urinare înalte fac parte:
a. Hepatită cronică virală a. Uretrita
b. Diabetul zaharat b. Pielonefrita acută
c. Sarcina c. Pielonefrita cronică
d. Refluxul vezico-ureteral d. Carbuncul renal
e. Vasculitele sistemice e. Pionefroza
b, c, d BCDE
33. Din grupul infecţiilor urinare înalte NU fac parte:
27. Caracteristicile afectării interstiţiale, care permit diagnosticul diferenţial cu a. Uretrita
glomerulonefritele sunt: b. Pielonefrita acută
a. Proteinuria ≤ 1 g în 24 de ore c. Pielonefrita cronică
b. Absenţa hipoproteinemiei d. Urolitiaza
c. Hipertensiunea arterială severă e. Glomerulonefrita
d. Absenţa edemelor ADE
e. Prezenţa piuriei sterile şi a cilindrilor leucocitari
ABDE 34. Factorii favorizanţi locali (reno-urinari) ai infecţiei de tract urinar sunt:
a. Litiaza renală
28. Elemente sugestive pentru prezenţa nefropatiei interstiţiale sunt: b. Diabetul zaharat
a. Piuria c. Refluxul vezico-ureteral
b. Chiluria d. Sexul feminin
c. Proteinuria ≤ 1 g/zi e. Sarcina
d. Proteinuria ≥ 3 g/zi AC
e. Hematuria marcată
35. Care din categoriile de persoane de mai jos prezintă riscuri crescute de b. Aerobactina
infecţii de tract urinar: c. Ureaza
a. Gravidele d. Proteaza
b. Transplantaţii renal e. Adezinele
c. Pacienţii cu litiază renală ABE
d. Bărbaţii sub 20 de ani
e. Pacienţii cu diabet zaharat 41. Care sunt factorii de virulenţă bacteriană care influenţează infecţia tractului
ABCE urinar:
a. Fimbriile
36. Dintre circumstanţele care favorizează infecţiile tractului urinar fac parte: b. Pilii P
a. Sarcina c. Producerea de hemolizine
b. Sexul masculin d. Producerea de kinaze
c. Refluxul vezico-ureteral e. Rezistenţa la acţiunea bactericidă a serului uman
d. Disfuncţia neurogenă a vezicii urinare ABCE
e. Cateterele uretrale permanente
ACDE
42. Care sunt factorii de apărare ai tractului urinar:
a. Flora periureterală saprofită
37. „Vârstele de risc” pentru pielonefrita cronică sunt: b. Fluxul urinar
a. Copii în primii 2-3 ani de viaţă (malformaţii congenitale) c. pH-ul bazic vaginal
b. Persoanele de sex feminin în perioada vieţii sexuale active d. Valvele vezico-ureterale
c. Bărbaţi în perioada vieţii sexuale active e. Activitatea sexuală
d. Femei după menopauză, ABD
e. Bărbaţi cu adenom de prostată
ABDE 43. Tabloul clinic în pielonefrita acută poate include:
a. Febră
b. Macrohematurie
38. Etiologia pielonefritei acute poate fi: c. Disurie
a. bacteriană Gram-negativă (Escherichia coli, Proteus spp., d. Dureri lombare
Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter, e. Sindrom nefrotic
Citrobacter etc.) ACD
b. medicamentoasă
c. fungică 44. Pentru confirmarea diagnosticului de pielonefrită cronică sunt utile
d. parazitară următoarele investigații:
e. autoimună a. Examenul sumar de urină
ACD b. Examen ultrasonografic al rinichilor
c. Urografia intravenoasă
d. Cistografia
39. Germenii incriminaţi cel mai des în infecţiile urinare sunt: e. Biopsia renală
a. Pseudomonas aeruginosa ABC
b. E. coli
c. Chlamydia trachomatis 45. Urocultura este considerată pozitivă, dacă germenul detectat este în
d. Proteus cantitate:
e. Streptococcus saprophyticus a. ≤ 102 (indiferent de agentul patogen şi de existenţa
BDE simptomatologiei clinice)
b. ≥ 105 (indiferent de agentul patogen şi de existenţa
40. Care sunt componentele de virulenţă şi uropatogenitate ale tulpinilor de E. simptomatologiei clinice)
coli: c. ≤ 104 (indiferent de agentul patogen şi de existenţa
a. Hemolizinele simptomatologiei clinice)
d. ≥ 104 şi triada clinică prezentă e) Antigene tumorale
e. ≥ 103 şi manifestările clinice complete la pacienţii cu infecţie Răspuns corect: A
urinară complicată (diabet zaharat, sarcină, obstrucţie infrarenală
etc.) 2. Injuria renală acută de cauza glomerulară se manifestă clinic prin:
BDE a) Oliguria cu purpură şi febra asociată sindromului de injuria
renală acută
b) Anurie, hiperhidratare, febră, sindrom edematos
46. Piuria sterilă poate indica: (definiţie de piurie în carte) c) Injuria renală acută asociată cu sindrom nefritic
a. Infecţii cu agenţi bacterieni neobişnuiţi d) Tromboză bilaterală de venă renală
b. Nefropatie diabetică e) Proteinurie, hematurie, anemie şi insuficienţă renală
c. Infecţia cu Mycobacterium tuberculosis Răspuns corect: C
d. Infecţii cu fungi
e. Amiloidoză renală 3. Injuria renală acută de cauza renală este produsă de:
ACD a) Afectarea unuia din segmentele nefronului sau a vaselor
b) Anomalii reversibile ale perfuziei renale
47. Care afirmaţii despre scintigrafia renală dinamică sunt adevărate: c) Polichistoza renală autozomal dominantă a adultului
a. Se poate efectua în azotemie d) Consumul de analgezice
b. Este pe larg utilizată în diagnosticul refluxului vezicoureteral e) Tratamentul cu hipotensoare (inhibitorii enzimei de conversei
c. Determină dereglările funcţionale precoce a angiotensinei, sartane, blocanţi de Ca)
d. Nu este necesară pregătire specială pentru investigaţie
e. Este contraindicată în caz de alergie la iod şi sarcină Răspuns corect: A
ACDE
4. Manifestările clinice ale insuficienţei renale acute din nefropatia
48. Care sunt măsuri generale în tratamentul pielonefritei cronice: interstiţială acută sunt:
a. Repaos la pat în perioada febrilă a) Edem, proteinurie, hipertensiunea arterială şi injuria renală
b. Hidratare adecvată acută
c. Reglarea tranzitului intestinal b) Durere lombară unilaterală, febra, polakiurie, leucociturie,
d. Antibioticoterapie hematurie, purpură
e. Glucocorticosteroizi c) Tuse, febra, sindrom hemoragipar
ABC d) Febra, rash cutanat, artralgii, eozinofilie, creşterea creatininei
serice şi diureza deseori conservată
49. În caz de pielonefrită acută, la examenul clinic durerea poate lipsi mai e) Epigastralgii, leucocitoza, oprirea tranzitului intestinal, stare
frecvent la următoarele categorii de pacienţi: generală alterată, creşterea creatininei serice
a. Copii Răspuns corect: D
b. Gravide
c. Diabetici
d. Etilici denutriţi 5. În care dintre următoarele boli, injuria renală acută poate să se prezinte cu
e. Transplantaţi depozite intratubulare obstructive?
CDE a) Diabetul zaharat tip 1
b) Sindromul Alport
c) Mielomul multiplu
Injuria Renală Acută d) Hipovolemie
e) Lipodistrofia
CS răspuns corect: C
1. Nefropatia interstiţială acută care generează injuria renală acută, este indusă
cel mai frecvent de: 6. Sindromul hepatorenal este o:
a) Analgezice şi antiinflamatoare nesteroidiene a) Formă de insuficienţă renală cronică consecutivă cirozei
b) Intoxicaţia cu insecticide organoclorurate hepatice
c) Ceaiuri cu plante chineze
d) Litiaza renală bilaterală
b) Formă de insuficienţă renală cronică prin necroză tubulară
acută 12. Care este cea mai frecvent întâlnită forma a insuficienţei renale acute după
c) Formă de insuficienţă renală acută prerenală clasificarea etiopatogenetică :
d) Intoxicaţie cu o substanţă nefro- si hepatotoxică a) Intrinsecă
e) Glomerulonefrita la pacienţii cu hepatită acută b) Prerenală
răspuns corect: C c) Obstructivă
d) Toxică
7. Din punct de vedere anatomopatologic, leziunea principală din injuria e) Infecţioasă
renală acută ischemică/toxică este: Răspuns corect : B
a) Proliferarea extracapilară glomerulară
b) Proliferarea tubulară 13. Tabloul clinic a insuficienţei renale acute include următoarele stadiile, CU
c) Vasculita EXCEPŢIA:
d) Necroza tubulară acută a) De debut
e) Infiltratul leucocitar în ansele glomerulare b) De acutizare
răspuns corect: D c) De restabilire a diurezei
d) De recuperare(vindecare)
8. Hiperkaliemia din injuria renală acută se tratează cu: e) De oligurie
a) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei Răspuns corect : B
b) Carbonat de calciu
c) Hemodializă 14. Stadiul de debut a insuficienţei renale acute durează:
d) Stoparea administrării de antiacide a) De la câteva ore pînă la 2-3 zile
e) Nutriţie parenterală b) 3-4 săptămâni
Răspuns corect : C c) 10-15 zile
d) 2-3 luni
9. Hipocalcemia, complicaţie a insuficienţei renale acute, se poate manifesta e) 20-30 de minute
prin următoarele, cu EXCEPŢIA: Răspuns corect : A
a) Parestezii periorale
b) Scurtarea intervalului QT 15. În care stadiu al tabloului clinic al insuficienţei renale acute apare
c) Modificări nespecifice ale undei T sindromul de azotemie?
d) Convulsii a) Stadiul oligoanuric
e) Confuzie b) Stadiul de poliurie
Răspuns corect : B c) Stadiul de debut
d) Stadiul de recuperare
10. Care manifestare din următoarele sugerează injuria renală acută: e) Stadiul de acutizare
a) Osteodistrofia renală Răspuns corect: A
b) Neuropatia
c) Creşterea rapidă a ureei şi creatininei serice 16. Care indice de laborator este caracteristic pentru începutul stadiului de
d) Rinichii mici sau cicatrici renale evidenţiabile radiologic recuperare al insuficienţei renale acute:
e) Proteinuria nefrotică a) Normalizarea azotemiei
Răspuns corect : C b) Normalizarea hemoglobinei
c) Normalizarea diurezei
11. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la funcţia renală în injuria renală acută : d) Normalizarea tensiunii arteriale
a) Se alterează rapid e) Ureea crescută
b) Se alterează lent Răspuns corect: A
c) Nu are loc alterarea funcţiei renale
d) Nu este însoţită de alterarea structurilor morfologice ale 17. Indicaţi frecvenţa monitorizării diurezei la pacienţi cu insuficienţă renală
rinichilor acută în stadiul incipient:
e) Creşte marcat a) Fiecare 2-3 ore
Răspuns corect : A b) Fiecare oră
c) Odată în 24 de ore e) Infiltrativă
d) Fiecare 4 ore Răspuns corect : AB
e) Fiecare 12 ore
Răspuns corect: B 23. Nefrita interstiţială acută drept cauză a insuficienţei renale acute,
etiopatogenetic se împarte în :
a) Alergică
18. Care nivel de potasemie prezintă risc vital pentru pacientul cu insuficienţă b) Infecţioasă
renală acută: c) Infiltrativă
a) K+ <3,5 mEq/l fără modificări ECG d) Ischemică
b) K+ >7 mEq/l asociat cu modificări ECG e) Toxică
c) K+ 6,5-7 mEq/l fără modificări ECG Răspuns corect : ABCE
d) K+ 4 mEq/l fără modificări ECG
e) K+ 5 mEq/l fără modificări ECG 24. Printre semnele de deshidratare se numără:
Răspuns corect: B a) Turgorul cutanat redus
b) Hipotensiunea arterială
19. Indicaţi măsura cea mai rapidă de a micşora K seric la pacientul cu c) Bradicardia
insuficienţă renală acută: d) Scăderea debitului urinar
a) Insulină + glucoză, gluconatul de calciu e) Creşterea presiunii venoase centrale
b) Bicarbonat de sodiu Răspuns corect : ABD
c) Hemodializă
d) Diuretice de ansă 25. Care dintre următoarele manifestări se pot întâlni în injuria renală acută
e) Manitol obstructivă?
Răspuns corect: A a) Durerea lombară sau suprapubiană
b) Oliguria
20. Tratamentul cel mai eficace al edemului pulmonar acut din cadrul c) Proteinuria masivă
insuficienţe renale acute este: d) Hipertensiunea arterială severă
a) Ultrafiltrarea prin hemodializă de urgenţă e) Hipofosfatemia marcată
b) Oxigenoterapia Răspuns corect : AB
c) Nitroglicerina
d) Diuretice de ansă 26. Injuria renală acută intrinsecă poate să apară în:
e) Antibioticoterapia a) Glomerulonefritele acute
Răspuns corect: A b) Sindromul Fanconi
c) Nefropatia toxică sau ischemică acută (necroza tubulară
acută)
d) Nefritele interstiţiale acute
CM e) Glomeruloscleroza segmentală focală
21. Etiopatogenetic, injuria renală acută se împarte în : Răspuns corect : ACD
a) Prerenală
b) Intrinsecă 27. Azotemia postrenală poate fi determinată de:
c) Postrenală (obstructivă) a) Obstrucţia acută a arteriolelor aferente
d) Normovolemică b) Obstrucţia unui ureter, dacă rinichiul contralateral este
e) Postinfecţioasă funcţional
Răspuns : ABC c) Obstrucţia ambelor uretere
d) Obstrucţia unui ureter, dacă rinichiul contralateral este
22. Necroza tubulară acută, drept cauză a insuficienţei renale acute, patogenetic nefuncţional
se împarte în : e) Obstrucţia colului vezical
a) Ischemică Răspuns corect : CDE
b) Toxică
c) Alergică 28. Obstrucţia subvezicală a tractului urinar poate fi produsă de:
d) Infecţioasă
a) Adenomul de prostată
b) Carcinomul de prostată 34. Tratamentul nespecific al edemului pulmonar acut în injuria renală acută
c) Vezica neurogenă include:
d) Ligatura accidentală a unui ureter a) Bronhodilatatoare
e) Hipovolemie b) Menţinerea pacientului în poziţia şezândă
Răspuns corect : AB c) Oxigenoterapia
d) Diuretice de ansă
29. Injuria renală acută mioglobinurică se poate întâlni după: e) Nitroglicerina
a) Traumatisme extinse Răspuns corect: BCDE
b) Ischemie musculară (de ex. după obstrucţii arteriale la nivelul
membrelor) 35. Alegeţi indicaţiile absolute pentru iniţierea dializei la pacienţi cu injuria
c) Hipertensiunea arterială renală acută:
d) Mielomul multiplu a) Hiperpotasemie > 6,5 mmol/l
e) Hiperuricozurie b) Acidoză metabolică severă (pH < 7,2)
Răspuns corect : AB c) Anuria > 24 ore
d) Hemoglobina serică < 100 g/l
30. Alterarea funcţiei renale în injuria renală acută duce la : e) Diureza ≤ 500 ml/24 ore
a) Retenţie azotată Răspuns corect: AB
b) Dereglări hidroelectrolitice
c) Dereglări acido-bazice
d) Hipovolemie 36. Factorii de risc implicaţi în apariţia insuficienţei renale acute secundară
e) Hidronefroza administrării substanţelor de contrast iodate sunt:
Răspuns corect : ABC a) Boala cronică renală preexistentă
b) Nefropatia diabetică
31. Stadiile evolutive ale insuficienţei renale acute sunt: c) Cantităţi excesive de substanţă de contrast
a) De debut d) Hipovolemie
b) De oligurie e) Obezitate
c) De restabilire a diurezei Răspuns corect: ABCD
d) De recuperare(vindecare)
e) Remisie
Răspuns corect : ABCD 37. Selectaţi cauzele renale (intrinseci) de injurie renală acută (insuficienţă
renală acută):
32. Indicaţi fazele stadiului trei al insuficienţei renale acute: a) Pancreatită acută
a) Faza diurezei precoce b) Septicemie cu bacterii gram-negative
b) Faza poliurică c) Nefrită interstiţială alergică
c) Faza de debut d) Litiază ureterală
d) Faza oligurică e) Glomerulonefrită rapid progresivă
e) Faza anurică Răspuns corect: CE
Răspuns corect: AB

38. În care din următoarele situaţii inhibitorii enzimei de conversie a


33. Enumeraţi principiile de terapie în corijarea dereglărilor hemodinamice la angiotensinei ar trebui folosiţi cu precauţie specială?
pacienţi cu insuficienţă renală acută prerenală: a) Stenoza ureterală unilaterală
a) Hemodiluţie artificială b) Stenoza unilaterală a arterei renale
b) Ameliorarea reologică sangvină c) Stenoza unilaterală a arterei renale a unicului rinichi
c) Diureză forţată funcţional
d) Antibioticoterapie d) Stenoza bilaterală arterei renale
e) Tratament de substituţie funcţiei renale e) Stenoza pielocaliceală unilaterală
Răspuns corect: AB răspuns corect: CD
44. Rabdomioliza în cursul insuficienţe renale acute este sugerată de:
a) Creşterea creatin-kinazei serice (izoenzima MM)
39. Care dintre următoarele medicamente trebuie evitate sau folosite cu b) Hipercalcemie
precauţie la pacienţii hipovolemici? c) Hiperuricemie
a) Diureticele d) Hiperkaliemie
b) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II e) Hiperfosfatemie
c) Antiinflamatoarele nesteroidiene răspuns corect: ACDE
d) Vitaminele din grupul B
e) Antibioticele 45. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la necroza tubulară acută :
răspuns corect: ABC a) Poate fi determinată de infecţii
b) Este, de obicei, cauza bolii cronice renale
c) Poate fi determinată de substanţe nefrotoxice
40. Alegeţi indicaţiile iniţierii hemodializei în injuria renală acută: d) Este, de obicei, cauza insuficienţei renale rapid progresive
a) Angina pectorală la oligurici e) Este cauza frecventă a insuficienţei renale acute
b) Hiperhidratarea la oligurici răspuns corect: ACE
c) Deshidratarea extremă
d) Hiperkaliemia severă la oligurici 46. Cauzele insuficienţei renale acute prerenale sunt:
e) Poliuria care nu poate fi controlată medicamentos a) Hemoragii
răspuns corect: BD b) Tratamentcu aminoglicozide
c) Exces de antihipertensive
41. Elemente clinice care sunt în favoarea diagnosticului de injuria renală acută d) Vome
prerenală pot fi: e) Tratament diuretic excesiv
a) Setea Răspuns corect: ACDE
b) Hipertensiunea ortostatică
c) Presiunea venoasă jugulară crescută 47. Care sunt situaţiile în care apar edemele generalizate în contextul oliguriei
d) Vertijul ortostatic din injuria renală acută:
e) Turgorul cutanat scăzut a) Exces de aport lichidian perfuzabil
răspuns corect: ADE b) Injuria renală acută dezvoltată pe fundal de glomerulonefrită
cronică
42. Următoarele afirmaţii referitor la complicaţiile insuficienţe renale acute c) Injuria renală acută dezvoltată pe fundal de pielonefrită
sunt corecte: cronică
a) Alcaloza metabolică poate exacerba hiperkalemia d) Injuria renală acută toxică
b) Acidoza metabolică este severă în intoxicaţia cu etilenglicol e) Hiperproducţie de apă endogenă > 400ml/zi
c) Anemie severă în absenţa hemoragiei poate sugera Răspuns corect: ABE
microangiopatie trombotică
d) Infecţia poate complica 50-90% dintre cazurile de insuficienţă 48. Injuria renală acută cu diureză păstrată se dezvoltă în următoarele cazuri:
renală acută a) Injuria renală acută pe fundal de glomerulonefrită acută
e) Potasiul seric scade cu 2 mmol/l/zi în injuria renală acută b) Injuria renală acută din pielonefrita acută
oligoanurică c) Injuria renală acută pe fundal obstructiv
răspuns corect: BCD d) Injuria renală acută prin nefrotoxice
e) Injuria renală acută postoperatorie
43. Indicaţiile absolute pentru iniţierea dializei în injuria renală acută sunt: Răspuns corect: DE
a) Hipocalcemia
b) Hiponatremia
c) Semnele sindromului uremic 49. Alegeţi manife respiratorii datorate sindromului uremic din cadrul
d) Hipervolemia severă insuficienţei renale acute:
e) Hiperkaliemia rezistentă la măsurile conservative a) Respiraţie Kussmaul
răspuns corect: CDE b) Edem pulmonar acut
c) Dispnee
d) Hemoptizii E
e) Bronhopneumopatia cronică obstructivă
Răspuns corect: ABC 6. Care din următoarele manifestări clinice reprezintă o tulburare de
micţie de volum?
Simptoame și Sindroame Renale a. Disuria
CS b. Micţiunea rară
1. Indicaţi care este răspunsul INCORECT referitor la examenul sumar c. Micţiunea dureroasă
de urina: d. Polakiuria
a. Reprezintă un examen microscopic e. Poliuria
b. Reprezintă un examen macroscopic E
c. Reprezintă un examen fizico-chimic
d. Se recoltează prima urina de dimineaţă
e. Reprezintă o investigaţie bacteriologica 7. Polakiuria reprezintă:
E a. Creşterea anormală a numărului de micţii timp de 24 ore
b. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
2. Care din următoarele afirmaţii referitor la examenul bacteriologic al c. Emisia involuntară sau inconştientă de urină
urinei este INCORECTĂ? d. Incontenenţă de urină
a. Sub 10.000 germeni/l reprezintă o bacteriurie nesemnificativa e. Dificultate a actului micţional
b. Între 10.000-100.000 germeni/l - suspiciune de infecţie A
c. Peste 100.000 germeni/l – infecţie urinară
d. Sub 1.000 germeni/l, nu se consideră infecţie urinară 8. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte poliuria:
e. Sub 10.000 de germeni/l reprezintă o bacteriurie semnificativa a. Creşterea anormală a numărului de micţii timp de 24 ore
E b. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c. Emisia involuntara sau inconştienta de urina
3. La examenul microscopic al urinei NU putem determina: d. Incontenenţă de urină
a. Celule epiteliale e. Dificultate a actului micţional
b. Leucocite Răspuns B
c. Eritrocite
d. Cilindri (hialini, granuloşi) 9. Depistarea izolata a cilindrilor hialinici în urină demonstrează:
e. Densitatea a. Glomerulonefrita cronică
E b. Pielonefrita cronică
c. Amiloidoza renală
4. Alegeţi afirmaţia INCORECTĂ referitor la examenul sumar de urina: d. Patologie renala fără specificarea bolii
a. Reprezintă o investigaţie simplă, rapidă, ieftină e. Nu are valoare diagnostică
b. Este un test screening obligator la toţi pacienţii internaţi Răspuns E
indiferent de maladie
c. Cel mai corect e colectarea primei urine de dimineaţa, 10. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte incontinenţa urinară?
colectată într-un recipient curat a. Creşterea anormală a numărului de micţii timp de 24 ore
d. În urgenţe se poate colecta şi pe parcursul zilei b. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
e. Se efectuează doar la pacienţii cu patologie renală c. Emisia involuntară sau inconştientă de urină
E d. Necesitatea imperativă de urinare
e. Dificultate a actului micţional
5. Radiografie panoramică a abdomenului este utilă pentru: Răspuns C
a. Pentru a determina starea vaselor rinichilor
b. Pentru caracterizarea maselor intrarenale, cum ar fi tumori, 11. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte disuria?
abcese, chisturi a. Creşterea anormala a numărului de micţii timp de 24 ore
c. Pentru a preciza localizarea rinichilor b. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
d. Screening pentru boala polichistică c. Emisia involuntara sau inconştientă de urina
e. Pentru a preciza localizarea calculilor d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzaţia pentru micţie
e. Dificultate a actului micţional Răspuns A
E
18. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte nicturia:
12. Indicaţi afirmaţia INCORECTĂ referitor la retenţia urinară: a. Volumul diurezei nocturne este egal sau îl depăşeşte pe cel
a. Este definită ca diminuarea incompletă a conţinutului vezical diurn
cu apariţia reziduului vezical b. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h
b. Poate fi completă sau incompletă c. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c. Poate fi acută sau cronică d. Emisia involuntara sau inconştientă de urina
d. Poate fi cu şi fără distensia vezicală e. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzaţia de urinare
e. Poate fi iniţială sau terminală Răspuns A
E
19. Opsiuria reprezintă:
13. Indicaţi care este afirmaţia INCORECTĂ referitor la micţiunii rare? a. Eliminarea întârziată de urină de la momentul folosirii
a. Numărul de micţii redus la 1-2/24 ore lichidelor
b. Poate fi însoţita de oligurie b. Situaţia când volumul diurezei nocturne este egal sau îl
c. Poate apărea în megavezica congenitală sau dobândita depăşeşte pe cel diurn
d. Apare frecvent în injuria renală acută c. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h
e. Frecvent apare la un aport crescut de lichide d. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
E e. Emisia involuntara sau inconştientă de urina
A
14. Incontinenţa urinară la adulţi NU poate fi:
a. Adevărata 20. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte hematuria:
b. Falsă a. Prezenţa unui număr mai mare decât limitele normei a
c. Inconştientă eritrocitelor în urina
d. Involuntară b. Prezenţa de puroi în urină
e. Fiziologică c. Prezenţa de limfă în urină
Răspuns E d. Prezenţa de lipide în urină
e. Prezenţa proteinelor în urină
15. Cea mai valoroasa metodă de depistare şi apreciere a bacteriuriei este: A
a. Examenul microscopic al urinei
b. Cultura urinei CM
c. Examenul macroscopic al urinei 21. Care din manifestările de mai jos fac parte din sindromul nefritic acut
d. Examenul urinei cu bandelete tipic?
e. Calorimetria a. Hematuria
B b. Proteinuria
16. Aprecierea sensibilităţii florei la preparatele antibacteriene: c. Azotemia
a. Are semnificaţie clinică importantă în maladiile renale d. Retenţia de sare şi apa
b. Nu are semnificaţie clinică e. Piuria
c. Are semnificaţie clinică doar în insuficienţa renală ABD
d. Are semnificaţie clinică doar în nefrita interstiţială
e. Are semnificaţie clinică doar în glomerulonefrită 22. La examenul macroscopic al urinei putem determina:
A a. Turbiditatea
b. Culoarea
17. Definiţi noţiunea de anurie: c. Mirosul
a. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h d. Cilindrii
b. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore e. pH-ul urinar
c. Emisia involuntara sau inconştientă de urina ABC
d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzaţia de urinare
e. Dificultate a actului micţional 23. La examenul fizico-chimic al urinei putem determina:
a. Densitatea b. Pentru caracterizarea maselor intrarenale de regulă tumori,
b. Proteinuria abcese, chisturi
c. pH-ul urinar c. Pentru a preciza localizarea rinichilor
d. Culoarea d. Screening pentru boala polichistică
e. Mirosul e. Pentru stadializarea BCR
ABC ABCD

24. La examenul microscopic al urinei se determina: 30. Specificaţi particularităţile durerii în colica renală:
a. Celule epiteliale a. Diminuă în clinostatism
b. Leucocite b. Diminua în ortostatism
c. Proteinele c. Iradiază spre organele genitale
d. Cilindri (hialini, granuloşi) d. Iradiază spre flancurile abdomenului
e. Turbiditatea e. Se accentuează la vibraţie
ABCD CE

25. Indicaţi care sunt tulburările de micţiune: 31. Durerea colicativă se dezvoltă mai frecvent în caz de:
a. Dizuria a. Calculi renali
b. Micţiunea rară b. Cheaguri de sânge în tractul urinar
c. Micţiunea dureroasă c. Rinichi polichistic
d. Anuria d. Glomerulonefrită
e. Oliguria e. Pielonefrita cronică
ABC AB

26. Tulburările de micţiune sunt: 32. Indicaţi care sunt preparatele ce pot ameliora colica reno-ureterală:
a. Polakiuria a. Spasmoliticele
b. Retenţia de urină b. Antiinflamatoarele
c. Incontinenţa de urină c. Diureticele
d. Poliuria d. Antibioticele
e. Oliguria e. Analgezicele
ABC ABE

27. Indicaţi care sunt tulburările de diureză (în 24 ore): 33. Indicaţi care sunt preparatele INEFICIENTE în ameliorarea colicii
a. Polakiuria reno-ureterale:
b. Retenţia de urina a. Spasmoliticele
c. Incontinenta de urina b. Antiinflamatoarele
d. Poliuria c. Antihipertensive
e. Oliguria d. Analgezicele
DE e. Antibioticele
CE
28. Indicaţi care sunt tulburările de diureză:
a. Opsiuria 34. Indicaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează durerea vezicală:
b. Leucocituria a. Are localizare supra pubiana
c. Micţiunea dureroasa b. Iradiază spre uretra si perineu
d. Anuria c. Nu iradiază spre uretra şi perineu
e. Nicturia d. Are caracter de jenă dureroasă, arsuri
ADE e. Nu cedează niciodată după sondaj vezical
ABD
29. Care sunt indicaţiile pentru ecografia renală?
a. Pentru a determina dimensiunile rinichilor 35. Care afecţiuni cel mai frecvent provoacă durerea vezicala:
a. Cistite acute si cronice 41. Clasificaţi anuria:
b. Afecţiuni prostatice a. Parazitară
c. Tumori ale vezicii urinare b. Virală
d. Retenţia acută de urină c. Cauza prerenală
e. Litiaza uretrala d. Cauza renală
ACD e. Cauza postrenală
CDE
36. Indicaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează durerea pelviperineală:
a. Are caracter de tensiune 42. Conform clasificării din punct de vedere imunochimic proteinuria
b. Are caracter de jena dureroasă poate fi:
c. Iradiază spre organele genitale externe a. Selectivă
d. Nu iradiază spre organele genitale externe b. Neselectivă
e. Este însoţită de tulburări micţionale c. Tubulară
ACE d. Iniţială
e. Terminală
37. Indicaţi care sunt afecţiunile ce pot provoaca polakiuria: ABC
a. Procese inflamatorii a vezicii urinare
b. Procese tumorale vezicii urinare 43. Conform mecanismelor de producere, proteinuria poate fi:
c. Anomalia colului vezical a. Prerenală
d. Adenom de prostată b. Renală
e. Insuficienţa renală cronică terminală c. Postrenală
ABCD d. Iniţială
e. Terminală
ABC
38. Care sunt afecţiunile ce provoaca cel mai des disuria?
a. Patologia prostatei 44. Selectaţi afirmaţiile corecte ce corespund clasificării proteinuriei
b. Afecţiuni a vezicii urinare glomerulare:
c. Patologia sistemului cardio-vascular a. Selectivă
d. Afecţiuni ale uretrei b. Neselectivă
e. Ptoza renală c. Nefrotică
ABD d. Subnefrotică
e. Iniţială
39. Indicaţi afecţiunile ce pot provoaca micţiunea dureroasă: ABCD
a. Cistite
b. Uretrite 45. Conform clasificării hematuria poate fi:
c. Patologia sistemului cardio-vascular a. Microscopică
d. Afecţiuni de col vezical b. Macroscopică
e. Afecţiuni neurologice centrale c. Iniţială /terminală
ABD d. Doar microscopică
e. Fiziologică
40. Indicaţi afirmaţiile corecte referitor retenţiei urinare? ABCD
a. Este definită ca diminuarea incompleta a conţinutului vezical
cu apariţia reziduului vezical 46. Afecţiunile ce provoacă mai frecvent piuria sunt:
b. Poate fi completă sau incompletă a. Maladii purulente renale
c. Poate fi acută sau cronică b. Maladii a vezicii urinare
d. Cu distensie vezicală c. Boli uretro-prostatice
e. Poate fi iniţială sau terminală d. Hipertensiunea arterială
ABCD e. Hipotensiunea arterială
ABC
C. frecvența atrială și ventriculară > 70 b/min
D. complexul QRS peste 0,14 mm/sec
E. frecvența atrială și ventriculară < 50 b/min
Răspuns: E
2. cs. În tahicardia sinusală sunt prezente toate semnele ECG cu exepția:
A. intervale R-R egale
B. frecvența atrială și ventriculară > 100 b/min
C. intervalul PQ 0.2 mm/sec
D. complexul QRS cu durata 0,1 mm/sec
E. prezența undelor P înaintea fiecărui complex QRST
Răspuns: C
3. cs. Precizați semnul ECG caracteristic în aritmia respiratorie:
A. complexul QRS este peste 0,1 mm/sec
B. unda P înaintea complexului QRS lipseşte
C. prezente unde „f” între complexele ORST cu FCC 400-700
b/min
D. scurtarea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
E. alungirea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
Răspuns: D
4. cs. Menționați semnul clinic care nu este caracteristic în tahicardia
supraventriculară
paroxistică:
A. frecvență cardiacă înaltă
B. accesul de tahicardie începe brusc
C. accesul de tahicardie începe lent
D. manevrele ”vagale” opresc accesul de tahicardie
E. accesul de tahicardie se oprește brusc
Răspuns: C
5. cs. Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia atrioventriculară
reciprocă cu căi accesorii:
A. interval P-Q 0,2 mm/sec
B. unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR în urma
complexului QRS
C. interval R-R neregulat
D. durata complexului QRS > 0,14 sec.
E. complex QRS de regulă aberant
Răspuns: B
6. cs. Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia ventriculară
paroxistică:
TESTE LA DISCIPLINA CARDIOLOGIE PENTRU A. complexe QRS anormale, cu modificări secundare S-T, T
B. undă P negativă înaintea complexului QRS
EXAMENUL DE STAT 2015-2016 C. prezenţa undei delta
D. interval P-Q <0,12 sec
E. unde P negative după complexul QRS
Răspuns: A
Aritmii cardiace 7. cs. Mențioanați semnul ECG caracteristic pentru extrasistolia atrială:
A. unde „f” între intervalele R-R
1. cs. Notați semnul ECG caracteristic în bradicardia sinusală B. interval P-Q sub 0,12 sec
A. intervalul PQ 0,22 mm/sec C. prezența unei contracții premature PQRST
B. intervalele R-R neregulate
D. pauză compensatorie completă Răspuns: ACD
E. unda P negativă înaintea complexului QRST 14. cm. Menționați cele mai frecvente cauze ale fibrilației atriale:
Răspuns: C A. stenoza mitrală
8. cs. În extrasistolia ventriculară identificăm semnele ECG caracteristice B. tireotoxicoza
cu exepția: C. cardiopatia alcoolică
A. interval P-Q în limite normale D. mexidemul
B. segmentul ST şi unda T sunt de sens opus faţă de deflexiunea E. defectul septal atrial de tip „ostium secundum”
principală a QRS Răspuns: ABCE
C. pauză compensatorie completă
D. unda P negativă după complexul QRS 15. cm. Clasificarea fibrilației atriale după variantele de evoluție include
E. durata complexului QRS > 0,12 sec. formele:
Răspuns: D A. acută
9. cs. Semnul ECG caracteristic fibrilaţiei atriale este: B. cronică
A. intervale R-R neregulate C. paroxistică
B. unde „F” între intervalele R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău” D. persistentă
C. unda P negativă înaintea complexului QRS E. recidivantă
D. interval PQ < 0,12 sec. Răspuns: BCD
E. complexe QRS lărgite 16. cm. Menționați afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică
Răspuns: A. „vagală”:
10. cs. Flutterul atrial se caracterizează prin următoarele semne ECG cu
A. se întâlneste mai frecvent la femei
exсepția:
B. se declanșează în stare de repaus
A. frecvenţa contracțiilor atriale 300 b/min
C. este întâlnită mai frecvent la bărbați
B. propagarea impulsurilor atriale spre ventricule în raport 2:1
D. apare în timpul stresului emoțional
C. complexe QRS, de regulă, normale
E. se declanșează postprandial sau în timpul somnului
D. unde „F” între R-R cu aspect de „dinţi de ferestrău”
Răspuns: BCE
E. pauză compensatorie incompletă
17. cm. Afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică „adrenergică”
Răspuns: E.
sunt:
11. cs. Metoda de elecție în paroxismul de tahicardie ventriculară cu
A. apare în timpul efortului fizic
instabilitate
B. este provocată de situații stresante
hemodinamică gravă este:
C. preponderent dimineața
A. aplicarea șocului electric 200 J
D. se întâlneste mai frecvent la femei
B. administrarea intravenoasă a Sol. Novocainamidă
E. se declanșează în stare de repaus
C. administrarea intravenoasă a Sol Digoxină
Răspuns: ABCD
D. aplicarea șocului electric 50 J
18. cm. Menționați medicamentele care inhibă conducerea impulsului
E. administrarea intramusculară a Sol. Lidocaină
prin nodul
Răspuns: A
atrioventricular:
12. cm. Electrocardiografic este oportună divizarea tahiaritmiilor:
A. Digoxina
A. cu complexe QRS largi
B. Propronalolul
B. cu complexe QRS înguste
C. Amiodarona
C. cu interval PQ normal
D. Verapamila
D. cu interval PQ alungit
E. Nifedipina
E. cu supradenivelare a segmentului ST
Răspuns: ABCD
Răspuns: A,B
19. cm. Indicați medicamentele administrate pentru restabilirea ritmului
13. cm. Semnele ECG caracteristice fibrilaţiei atriale sunt: sinusal la un
A. intervale R-R neregulate pacient cu fibrilație atrială:
B. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău” A. Digoxina
C. lipsa undei P B. Novocainamida
D. unde ”f” între intervalele R-R C. Amiodarona
E. durata intervalului PQ 0,14 sec D. Propafenona
E. Sotalolul B. infarct miocardic inferior
Răspuns: BCDE C. hipocaliemie
20. cm. Factorii de risc tromboembolic în fibrilația atrială sunt: D. intervenții chirurgicale pe cord
A. vârsta > 65 ani E. hipocalciemii
B. hipertensiunea arterială Răspuns:ABCD
C. diabetul zaharat 27. cm. Mecanismul tahicardiei joncționale atrioventriculare reciproce
D. accidentele cerebrovasculare în antecedente include:
E. suprapondere A. depolarizarea concomitentă a atriilor și ventriculelor
Răspuns: ABCD B. impulsul circulă în interiorul nodului atrioventricular
21. cm. Menționați caracteristicele clinice și ECG în flutter-ul ventricular: C. activarea ventriculelor anterograd prin sistemul His -
A. stare sincopală Purkinje
B. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău” D. activarea retrogradă a atriilor
C. absența pulsului la vasele mari E. depolarizarea atriilor precede depolarizarea ventriculelor
D. sinusoidă ECG formată din excitații ventriculare regulate Răspuns: ABCD
E. frecvența contracțiilor cardiace 250-300b/min 28. cm. Tratamentul tahicardiilor atrioventriculare reciproce include:
Răspuns: ACDE A. aplicarea manevrelor vagale
22. cm. Fibrilaţia ventriculară se caracterizează prin: B. cufundarea feței în apă rece cu reținerea respirației 10-30 sec.
A. unde delta pe ECG C. administrarea intravenos Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1
B. lipsa complexelor QRS secundă
C. stare sincopală D. șoc electric extern cu 200 J
D. prezența undelor deformate, neregulate, haotice pe ECG E. electrocardiostimulare transesofagiană
E. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min Răspuns: ABCE
Răspuns: BCD 29. cm.Tahicardia ventriculară paroxistică se caracterizează prin:
23. cm. Măsurile de resuscitare efective în fibrilația și flutterul ventricular A. ritm ventricular regulat
sunt: B. eficienţa manevrelor vagale în tratament
A. lovitură cu pumnul în zona precordială în primele secunde C. complexe QRS anormale cu modificări secundare S-T, T
B. cardioversie electrică cu 200 J inițial D. alungirea intervalului PQ
C. cardioversie electrică cu 320 - 400J în lipsa efectului I E. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min
descărcări Răspuns: AC
D. masajul cardiac efectuat corect în primele minute 30. cm. Alegeți remediile antiaritmice administrate pentru sistarea
E. administrarea Sol. Lidocaină intravenos tahicardiei ventriculare:
Răspuns: ABCD A. Digoxina
24. cm.Tahicardia sinusală se caracterizează prin: B. Lidocaina
A. modificare lentă a frecvenței cardiace C. Amiodarona
B. reacție fiziologică normală la efort D. Disopiramida
C. complexe QRS normale E. Novocainamida
D. interval P-Q peste 0,20 sec Răspuns: BCDE
E. ritmul se accelerează la inspirație și se reduce la expirație 31. cm. ECG caracteristica extrasistoliei atriale este:
Răspuns: ABCE A. complexul QRS normal
25. cm. Menționați cauzele tahicardiei sinusale: B. lipsa undei P
A. hipertonusul nervului vagus C. undă P negativă după complexul QRS
B. abuz de alcool D. pauză compensatorie incompletă
C. febră E. unda P prematură precedează complexul QRS
D. tireotoxicoză Răspuns ADE
E. cord pulmonar 32. cm. Menționați caracteristicele extrasistolelor polimorfe:
Răspuns: BCDE A. intervalele de cuplare variază
26. cm. Tahicardia atrioventriculară joncțională nonparoxistică este B. extrasistolele, în aceeași derivație, au forme diferite
cauzată de: C. extrasistolele sunt din acelaș focar
A. intoxicații cu glicozide cardiace D. intervalele de cuplare sunt egale
E. extrasistolele sunt din focare diferite C. Metoprolol
Răspuns: ABE D. Nebivolol
33. cm. Extrasistolia ventriculară ECG se manifestă prin: E. Carvedilol
A. complex QRS patologic Răspuns: CDE
B. pauză compensatorie completă 40. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa III
C. interval P- Q sub 0,12 sec A. Lidocaina
D. undă P negativă, ce succedează QRS B. Sotalol
E. lipsa undei P C. Chinidina
Răspuns: ABE D. Novocainamida
34. cm.În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se E. Amiodarona
înregistrează: Răspuns: BE
A. interval P-Q peste 0,20 sec
B. complex QRS normal 41. cm. Notați semnele ECG caracteristice în bradicardia sinusală
C. undă P negativă în DII,DIII ce precedează complexul QRS A. intervalul PQ 0,18 mm/sec
D. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS B. intervalele R-R regulate
E. pauză compensatorie incompletă C. frecvența atrială și ventriculară > 70 b/min
Răspuns:BCE D. complexul QRS peste 0,14 mm/sec
35. cm.Notați manifestările ECG în extrasistolia atrioventriculară medie: E. frecvența atrială și ventriculară < 50 b/min
A. complex QRS de obicei normal Răspuns: ABE
B. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS 42. cm. În tahicardia sinusală sunt prezente semnele EKG caracteristice:
C. unda P este înglobată în complexul QRS A. intervale R-R egale
D. pauză compensatorie icompletă B. frecvența atrială și ventriculară > 100 b/min
E. undă P negativă în DII,DIII ce precedează QRS C. intervalul PQ 0.2 mm/sec
Răspuns: ACD D. complexul QRS cu durata 0,1 mm/sec
36. cm.În extrasistolia atrioventriculară inferioară pe ECG se înregistrează: E. prezența undelor P înaintea fiecărui complex QRST
A. lipsa undei P Răspuns: ABDE
B. complex QRS normal 43. cm. Precizați semnele EKG caracteristice pentru aritmia respiratorie:
C. pauză compensatorie incompletă A. intervale R-R diferite
D. undă P negativă după complexul QRS B. unda P înaintea complexului QRS lipseşte
E. complex QRS lărgit C. prezente unde „f” între complexele ORST cu FCC 400-700
Răspuns: BCD b/min
37. cm. Clasificarea extrasistoliilor după Lawn-Wolf include: D. scurtarea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
A. clasa I – extrasistole solitare monomorfe mai puțin de 30 E. alungirea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
ex/oră Răspuns: AD
B. clasa II – extrasistole solitare polimorfe 44. cm. Menționați semnele caracteristice în tahicardia supraventriculară
C. clasa III – extrasistole ventriculare polimorfe paroxistică:
D. clasa IV – extrasistole ventriculare recurente (duplete, A. frecvență cardiacă înaltă
triplete, salve) B. accesul de tahicardie începe brusc
E. clasa V – extrasistole ventriculare precoce de tip R pe T C. accesul de tahicardie începe lent
38. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa I D. manevrele ”vagale” opresc accesul de tahicardie
A. Lidocaina E. accesul de tahicardie se oprește brusc
B. Mexilitina Răspuns: ABDE
C. Chinidina 45. cm. Notați semnele EKG necaracteristice pentru tahicardia
D. Novocainamida atrioventriculară reciprocă cu căi accesorii:
E. Amiodarona A. interval P-Q 0,2 mm/sec
Răspuns: ABCD B. unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR în urma
39. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa II complexului QRS
A. Amiodarona C. interval R-R neregulat
B. Lidocaina D. durata complexului QRS > 0,14 sec.
E. complex QRS de regulă aberant 52. cm. Fibrilația atrială se clasifică:
Răspuns: ACDE A. de ”novo”
46. cm.Notați semnele EKG caracteristice pentru tahicardia ventriculară B. paroxistică
paroxistică: C. persistentă
A. complexe QRS anormale D. cronică
B. modificări secundare S-T, cu T discordant E. recidivantă
C. prezenţa undei delta Răspuns: ABCD
D. interval P-Q peste 0,12 sec
E. unde P negative după complexul QRS 53. cm. Semnele ECG necaracteristice pentru fibrilaţia atriale sunt:
Răspuns: AB A. intervale R-R neregulate
47. cm. Mențioanați semnele EKG caracteristice pentru extrasistolia B. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
atrială: C. lipsa undei P
A. complexul prematur QRS este sub 0,12 sec cu unda T D. unde ”f” între intervalele R-R
concordantă E. durata intervalului PQ 0,14 sec
B. interval P-Q sub 0,12 sec Răspuns: BE
C. prezența undei P înaintea complexului QRST prematur 54. cm. Menționați cele mai frecvente cause ale flutterului atrial:
D. pauză compensatorie incompletă A. defectul septal ventricular
E. unda P negativă înaintea complexului QRST B. pneumonia
Răspuns: ACD C. miocardita
48. cm. Pentru extrasistola ventriculară sunt caracteristice următoarele D. mexidemul
semne EKG: E. defectul septal atrial de tip ”ostium secund”
A. interval P-Q în limite normale Răspuns: BC
B. segmentul ST şi unda T sunt de sens opus faţă de deflexiunea
55. cm. Clasificarea fibrilației atriale după variante de frecvență cardiacă
principală a QRS
include formele:
C. pauză compensatorie completă
A. tahisitolică
D. unda P negativă după complexul QRS
B. bradisistolică
E. durata complexului QRS > 0,12 sec.
C. normosistolică
Răspuns: ABCE
D. persistentă
49. cm. Semnele EKG caracteristice fibrilaţiei atriale sunt:
E. recidivantă
A. intervale R-R neregulate
Răspuns: ABC
B. unde „f” între intervalele R-R
56.cm. Menționați afirmațiile incorecte pentru fibrilația atrială paroxistică
C. unda P negativă înaintea complexului QRS
„vagală”:
D. interval PQ < 0,12 sec.
A. se întâlneste mai frecvent la femei
E. complexe QRS lărgite
B. se declanșează în stare de repaus
Răspuns: AB
C. este întâlnită mai frecvent la bărbați
50. cm. Flutterul atrial se caracterizează prin următoarele semne EKG:
D. apare în timpul stresului emoțional
A. frecvenţa contracțiilor atriale 300 b/min
E. se declanșează postprandial sau în timpul somnului
B. propagarea impulsurilor atriale spre ventricule în raport 2:1
Răspuns: AD
C. complexe QRS, de regulă, normale
57. cs. Afirmația incorectă în fibrilația atrială paroxistică ”adrenergică”
D. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
este:
E. pauză compensatorie incompletă
A. apare în timpul efortului fizic
Răspuns: ABCD
B. este provocată de situații stresante
51. cm. Metodele de elecție în paroxismul de tahicardie ventriculară sunt:
C. preponderent dimineața
A. aplicarea șocului electric cu 200 J
D. se întâlneste mai frecvent la femei
B. administrarea intravenoasă Sol. Lidocaină
E. se declanșează în stare de repaus
C. administrarea intravenoasa Sol. Amiodaronă
Răspuns: E
D. aplicarea șocului electric 50 J
58. cm. Menționați medicamentele care se utilizează în fibrilația atrială
E. administrarea intramusculară Sol. Lidocaină
paroxistică pentru restabilirea ritmului sinusal:
Răspuns: ABC
A. Digoxina
B. Propafenona E. ritmul se reduce la efort
C. Amiodarona Răspuns: B
D. Verapamil 65. cm. Menționați cauzele fiziologice a tahicardiei sinusale:
E. Nifedipina A. hipertonusul nervului vagus
Răspuns: BC B. stres
59. cs. Indicați medicamentul care nu se administrează pentru restabilirea C. efort fizic
ritmului sinusal la un pacient cu fibrilație atrială: D. tireotoxicoză
A. Digoxina E. cord pulmonar
B. Novocainamida Răspuns: BC
C. Amiodarona 66. cm. Numiți cauzele fiziologice ale bradicardiei sinusale
D. Propafenona A. intoxicații cu glicozide cardiace
E. Sotalolul B. somn fiziologic
Răspuns: A C. sportiv antrenat
60. cs. Pentru calcularea scorul thromboembolic la un pacient cu fibrilație D. intervenții chirurgicale pe cord
atrială nu este nevoie de un indice, notează-l: E. hipocalciemii
A. vârsta > 65 ani Răspuns:BC
B. hipertensiunea arterială 67. cs. Mecanismul tahicardiei joncționale atrioventriculare este cauzat de:
C. diabetul zaharat A. dereglarea conducerii impulsului prin mecanismul „re-entry”
D. sexul feminin
E. supraponderea B. dereglarea automatismului prin mecanismul „trigerr”
Răspuns: E C. creșterea automatismului normal
61. cm. Menționați caracteristicele clinice și EKG în flutter-ul ventricular: D. insuficiența de automatism
A. Interval PQ în limite normale E. mecanismul parasistolic
B. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău” Răspuns: A
C. unde ”f” cu distanțe RR inegale 68. cs. Medicamentul de elecție în tahicardiile atrioventriculare reciproce
D. sinusoidă ECG formată din exitații ventriculare regulate este:
E. frecvență contracțiilor cardiace 250-300b/min A. Digoxina
Răspuns: DE B. Etacizina
62. cm. Fibrilaţia ventriculară se caracterizează electrocardiografic prin: C. Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă intravenos
A. unde delta pe EKG D. Amiodarona
B. lipsa complexelor QRS E. Sotalol
C. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău” Răspuns: C
D. prezența undelor deformate, neregulate, haotice pe EKG 69. cs.Medicamentul de elecție în tahicardia sinusală este:
E. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min A. Digoxina
Răspuns: BD B. Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă intravenous
63. cm. Măsurile de resuscitare neefective în fibrilația și flutterul C. Metoprolol
ventricular sunt: D. Amiodarona
A. probe vagale E. Sotalol
B. cardioversie electrică cu 200 J inițial Răspuns: C
C. cardioversie electrică cu 320 - 400J în lipsa efectului I 70. cs. Alegeți medicamentul antiaritmic de elecție în tahicardia
descărcări ventriculară:
D. masajul cardiac efectuat corect în primele minute A. Digoxina
E. administrarea Sol. Lidocaină intravenos B. Nifedipina
Răspuns: AE C. Amiodarona
64. cs.Tahicardia sinusală se caracterizează prin: D. Verapamil
A. frecvență cardiacă în limite 60 – 80 bătăi pe minut E. Diltiazem
B. reacție fiziologică normală la efort Răspuns: C
C. complexe QRS anormale 71. cm. Electrocardiografic, după ritmicitate, extrasistolele se divizează în:
D. interval P-Q peste 0,20 sec A. atriale
B. ventriculare B. blocatorii canalelor de natriu
C. solitare C. blocatorii canalelor de calciu
D. duplete D. beta - blocatori
E. salve E. blocatorii canalelor de caliu
Răspuns CDE Răspuns: B
72. cm. Menționați caracteristicele extrasistolelor monomorfe: 79. cs. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa II
A. intervalele de cuplare variază A. blocatorii canalelor de potasiu
B. extrasistole, în aceeași derivație, au forme diferite B. blocatorii canalelor de natriu
C. extrasistolele sunt din acelaș focar C. blocatorii canalelor de calciu
D. intervalele de cuplare sunt egale D. beta - blocatori
E. extrasistolele sunt din focare diferite E. blocatorii canalelor de caliu
Răspuns: CD Răspuns: D
73. cs. Extrasistolia ventriculară ECG se manifestă prin: 80. CM. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa III
A. complex QRS normal A. blocatorii canalelor de potasiu
B. pauză compensatorie incompletă B. blocatorii canalelor de natriu
C. interval P - Q sub 0,12 sec C. blocatorii canalelor de calciu
D. undă P negativă, ce succedează QRS D. beta - blocatori
E. lipsa undei P E. blocatorii canalelor de kaliu
Răspuns: E Răspuns: AE
74. cs.În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se înregistrează: 81. CS. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa IV
A. interval P-Q peste 0,20 sec A. blocatorii canalelor de potasiu
B. complex QRS anormal B. blocatorii canalelor de natriu
C. undă P negativă în DII,DIII ce precedează complexul QRS C. blocatorii canalelor de calciu
D. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS D. beta - blocatori
E. pauză compensatorie completă E. blocatorii canalelor de caliu
Răspuns: C Răspuns: C
75. cs.Notați manifestările EKG în extrasistolia atrioventriculară medie: 82. CS. Numiți medicamentul antiaritmic, care acționează asupra canalelor
A. complex QRS anormal IF
B. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS A. Amiodarona
C. unda P este înglobată în complexul QRS B. Sotalol
D. pauză compensatorie completă C. Ivabradina
E. undă P negativă în DII,DIII ce precedează QRS D. Metoprolol
Răspuns: C E. Nicorandil
76. cs.În extrasistolia atrioventriculară inferioară pe EKG se înregistrează: Răspuns C
A. lipsa undei P 83. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa I
B. complex QRS anormal A. Lidocaina
C. pauză compensatorie completă B. Propafenona
D. undă P negativă după complexul QRS C. Chinidina
E. interval PQ peste 0,2 sec D. Novocainamida
Răspuns: D E. Amiodarona
77. cm. Clasificarea extrasistoliilor după periodicitate poate fi: Răspuns: ABCD
A. bigiminie 84. cm Tratamentul pacienților cu fibrilație atrială cronică necesită
B. trigiminie administrarea următoarelor preparate:
C. cvadrigiminie A. Amiodarona
D. monomorfe B. Sotalol
E. polimorfe C. Bisoprolol
Răspuns: ABC D. Warfarină
78. cs. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa I E. Amlodipină
A. blocatorii canalelor de potasiu Răspuns: CD
85. cs. Pacienții cu paroxisme de tahicardie ventriculară frecventă necesită: 91.CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia extrasistolica tip
A. Implantare de cardiostimulator trigiminie:
B. Stimulare transesofagiană A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
C. Ablație B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
D. Implantare de cardiodefibrilator C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
E. Transplant de cord D. duplete
Răspuns: D E. triplete
86.CM. Menționați scorurile după care se stabilește riscul trombo - embolic Răspuns: B
la un pacient cu fibrilație atrială 92. CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia extrasistolica tip
A. EHRA cvadrigiminie:
B. SCORE A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
C. CHADS2 B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
D. CHA2DS2-VASC C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
E. Framingham D. duplete
Răspuns CD E. triplete
87.CM. Numiți indicii care sunt incluși în scorul CHADS2, după care se Răspuns: C
stabilește riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială: 93. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin
A. Hipertensiune arterială succesiunea a 3 extrasistole:
B. Insuficiență cardiacă A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
C. Acccident cerebrovascular B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
D. Vârsta mai mare de 65 ani C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
E. Boală, arterială periferică D. duplete
Răspuns:ABCD E. triplete
88. CM. Numiți indicii care sunt incluși în scorul CHA2DS2-VASC, după Răspuns: E
care se stabilește riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială 94. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin
A. Diabet zaharat succesiunea a 2 extrasistole
B. Insuficiență cardiacă A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
C. Acccident cerebrovascular B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
D. Vârsta mai mare de 75 ani C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
E. Hepatită virală D. duplete
Răspuns:ABCD E. triplete
89. CM. Numiți indicii care diferențiază scorul CHADS2 și CHA2DS2- Răspuns: D
VASC, după care se stabilește riscul trombo - embolic la un pacient cu
fibrilație atrială 95. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG
A. Infarctul miocardic prin triplete extrasistolice:
B. Insuficiență cardiacă A.fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
C. Acccidentul cerebrovascular B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
D. Vârsta C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
E. Boală, arterială periferică D. la EKG sunt prezente 2 extrasistole succesive
Răspuns:ADE E. la EKG sunt prezente 3 extrasistole succesive
90.CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia extrasistolica tip Răspuns: E
bigiminie:
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă DEREGLĂRI DE CONDUCTIBILITATE
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă (BLOCURILE CARDIACE):
D. duplete
E. triplete
96. CS. Ce dereglare de conductibilitate nu poate fi diagnosticata
Răspuns: A
electrocardiografic:
A. Blocul atrioventricular de gr.I
B. Blocul complet de ramură dreaptă a fascicolului His D. Oprirea temporară a activității electrice a nodului sinusal
C. Blocul sinoatrial de gr. I E. Impulsurile sunt conduse retrograd de la ventricule la atrii
D. Blocul atrioventricular de gr. III Răspuns: A
E. Blocul sinoatrial de gr. II 103.CS.Blocul atrio-ventricular de gradul III electrocardiografic se
Răspuns: C manifestă prin:
97. CS. Blocul sinoatrial de gradul II, electrocardiografic, se manifestă A. raportul contracțiilor atriale și celor ventriculare este de 3:1
prin: B. contracții atriale și ventriculare independente
A. lipsa periodică a 1,2,3 complexe PQRS C. pauze sinusale fără unda P
B. lipsa periodică a complexelor QRS D. lipsa periodică a complexelor PQRST
C. pauze compensatorii complete după complexul PQRST E. lipsa periodică a complexelor QRST
D. contracții atriale și ventricularare frecvente Răspuns: B
E. alungirea intervalului PQ 104.CS. Menționați semnul ECG carcateristic blocului complet de ramură
Răspuns: A dreaptă a
98. CS. Numiți dereglarea de conductibilitate caracterizată ECG prin fasciculului His:
perioade Wenckebach: A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
A. bloc atrioventricular gradul II, tip II (Mobitz II) B. alungirea intervalului PQ
B. bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I) C. scurtarea intervalului PQ
C. bloc atrioventricular gradul III D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
D. bloc complet de ramură dreaptă a fasciculului His E. unde S largi în III, AVF, V1, V2
E. bloc de ramură stângă a fasciculului His Răspuns: A
Răspuns: B 105.CS. Menționați semnul ECG carcateristic blocului complet de ramură
99. CS. Semnul clinic al blocurilor sinoatrial și atrioventricular de gr. II tip stângă a
II (Mobitz II) avansat este: fasciculului His:
A. Palpitații A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
B. Dispnee de tip mixt la efort moderat C. alungirea intervalului PQ
C. Fatigabilitate C. scurtarea intervalului PQ
D. Stări sincopale D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. Dureri retrosternale constrictive cu iradiere sub omoplatul E. unde S largi în I, AVL, V5, V6
drept Răspuns: D
Răspuns: D 106.CS. Menționați indicația directă a cardioverterului-defibrilatorului
100.CS.Blocul atrioventricular gr.I se manifestă electrocardiografic prin: implantabil:
A. Interval QRS alungit A. Recidive de fibrilație ventriculară la intervale variabile de
B. Unde P negative înaintea complexului QRST timp
C. Intervale egale PQ sau PR cu durata peste 0,2sec B. Bloc atrioventricular complet
D. Intervale PQ diferite C. Fibrilație atrială
E. Unde delta D. Flutter atrial
Răspuns: C E. Bloc sinoatrial complet
101.CS. În blocul atrioventricular gr.II, electrocardiografic, se atestă: Răspuns: A
A. lipsa periodică a complexului PQRST
B. lipsa undei P
C. lipsa periodică a complexelor QRS 107.CM.Numiți cauzele asistoliei:
D. prezența undelor ”f” A. blocul atrioventricular gr.III
E. prezența undelor ”F” B. oprirea temporară a impulsurilor sinusale
Răspuns: C C. ritm ectopic din joncțiunea atrioventriculară de mijloc
102.CS. Numiți semnul caracteristic pentru blocul atrioventricular de D. blocul sinoatrial complet
gradul III: E. fibrilația atrială cronică
A. Nici unul din impulsurile atriale nu se propagă spre ventricule Răspuns: ABD
B. Încetinirea treptată a propagării impulsurilor spre ventricule 108.CM. Cauzele automatismului anormal pot fi:
C. Leziune organică a sistemului His-Purkinje A. Extensiunea fibrelor miocardice
B. Schimbările echilibrului electrolitic
C. Acțiunea catecolaminelor C. Nu toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventricule
D. Infarctul miocardic D. Pe traseul ECG se înregistrează lipsa a 1,2,3 complexe QRS
E. Potențial de membrană 90 mV E. Nu sunt prezente perioade Samoilov-Wenckebach
Răspuns: ABCD Răspuns: BCDE
109.CM. Menționați mecanismele electrofiziologice a tulburărilor de ritm 115.CM. Sindromul Frederic include o asociere dintre:
A. Automatism normal A. Bloc atrioventricular gr. II, tip II
B. Creșterea automatismului normal B. Bloc sinoatrial complet
C. Apariția automatismului patologic C. Bloc atrioventricular complet
D. Postdepolarizări precoce D. Extrasistolie ventriculară frecventă
E. Posdepolarizări tardive E. Fibrilație atrială
Răspuns: BCDE Răspuns: CE
110.CM. Ce ECG caracteristică au blocurile sinoatriale gradul II tip II 116.CM. Menționați caracteristicele blocului atrioventricular de gradul III
(Mobitz II) cu sediul în nodul AV:
A. perioade P-P egale A. Este adeseori congenital
B. pauze compensatorii incomplete după complexul PQRST B. La majoritatea pacienților se înregistrează ritm AV joncțional
C. pauze „sinusale” fără unda P cu FCC 40 - 60 b/min
D. durata pauzei corespunde cu 2,3 sau mai multe intervale P-P C. În timpul efortului fizic și în caz de stres FCC se accelerează
normale până la 100 b/min
E. pauza „sinusală” este precedată de descreşterea progresivă a D. FCC nu depășeste 40 b/min
intervalelor P-P Răspuns: CD E. Este aproape întotdeauna dobândit
111.CM. Sindromul Morgani – Adams – Stockes, în varianta „clasică” se Răspuns: ABC
manifestă: 117.CM. Menționați caracteristicele blocului atrioventricular de gradul III
A. tahiaritmie cu sediul în sistemul His - Purkinje:
B. debut brusc A. Este adeseori congenital
C. stare sincopală cu paliditate pronunțată B. Pacienții prezintă stări sincopale
D. hiperemie reactivă după ieșirea din criză C. În timpul efortului fizic și în caz de stres FCC se accelerează
E. caracter tranzitoriu până la 100 b/min
Răspuns: BCDE D. Frecvența ritmului de ”scăpare” nu depășeste 40 b/min
112.CM. Menționați afirmațiile corecte pentru blocul atrioventricular de gr. E. Este aproape întotdeauna dobândit
I Răspuns: BDE
A. Păstrarea conducerii tuturor impulsurilor atriale la ventricule 118.CM. Notați dereglările de ritm care se manifestă prin stări sincopale:
B. Interval PQ sau PR peste 0,2 sec A. Fibrilație ventriculară
C. Se înregistrează la vârstnici B. Fibrilație atrială
D. Interval PQ sau PR sub 0,12 sec. C. Flutter ventricular
E. Alungirea treptată a intervalului PQ D. Tahicardie ventriculară
Răspuns: ABC E. Bloc atrioventricular complet
113.CM. Numiți caracteristicile blocului atrioventricular gr. II tip I (Mobitz Răspuns: ACDE
I): 119. CM. În blocul complet de ramură stângă a fasciculului His pe ECG se
A. Alungirea progresivă a intervalului PQ sau PR atestă:
B. Omiterea unei contracții ventriculare cu păstrarea contracției A. durata QRS depășește 0,12 sec.
atriale B. complexe ventriculare de tip S în III, AVF, V1, V2
C. Prezența perioadelor Samoilov-Wenckebach C. complexe ventriculare de tip S în I, AVL, V5, V6
D. Intervale RR iregulate D. complexe ventriculare de tip R în I, AVL, V5, V6
E. Intervale RR regulate E. durata QRS 0,10 - 0,12 sec.
Răspuns: ABCD Răspuns: ABD
114.CM. În blocul atrioventricular gr. II tip II (Mobitz II) sunt 120. CM. Numiți semnele ECG a blocului incomplet de ramură dreaptă a
caracteristice: fasciculului His:
A. Perioade Samoilov-Wenckebach A. lărgirea complexelor QRS peste 0,12 sec
B. Intervale PP egale B. complexe ventriculare de tip rsR în derivațiile III, AVF, V1, V2
C. lipsa undelor Q și prezența undelor S largi în derivațiile V5, V6 A. Blocul atrioventricular de gr.I
D. ritm ventricular B. Blocul complet de ramură dreaptă a fascicolului His
E. durata complexului QRS 0,10 - 0,12 sec C. Blocul sinoatrial de gr. I
Răspuns:BCE D. Blocul atrioventricular de gr. III
121. CM. Menționați afirmaţiile corecte pentru sindromul Wolff-Parkinson- E. Blocul sinoatrial de gr. II
White: Răspuns: ABDE
A. Prezența unei căi ascesorii care leagă direct atriul de ventricul 127. Cm. Blocul sinoatrial de gradul II, electrocardiografic, se manifestă
B. Impulsului atrial se propagă concomitent pe calea nodohisiană și prin:
a f.Kent A. perioade de pauze „sinusale” fără unda P
C. Depolarizarea precoce a ventriculelor B. lipsa periodică a complexelor PQRS
D. Prezența undei delta pe traseul ECG C. pauze compensatorii complete după complexul PQRST
E. Intervalul P-Q în limitele 0,12- 0,20 sec D. contracții atriale și ventricularare frecvente
Răspuns: ABCD E. alungirea intervalului PQ
122. CM. Blocul incomplet de ramură stângă anterior a fasciculului His se Răspuns: AB
caracterizează prin: 128. Cm. Numiți dereglările de conductibilitate caracterizate
A. complexe de tip R în I, AVL, V5, V6 electrocardiografic prin perioade Wenckebach:
B. axă electrică deviată brusc în stânga A. bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)
C. complexe de tip S în III, AVF,V1, V2 B. bloc atrioventricular gradul II, tip I (Mobitz I)
D. durata QRS 0,1- 0,12 sec C. bloc atrioventricular gradul III
E. ritm joncțional D. bloc complet de ramură dreaptă a fasciculului His
Răspuns: ABCD E. bloc de ramură stângă a fasciculului His
123. CM. Sindromul Wolff-Parkinson-White electrocardiografic se Răspuns: AB
manifestă prin: 129. Cm. Clinic blocurile sinoatrial și atrioventricular de gr. II tip II
A. Prezența undei delta (Mobitz II) se manifestă prin:
B. Intervale RR egale A. Palpitații
C. Unda P normală cu interval P-Q sub 0,12 sec B. Dispnee de tip mixt la efort moderat
D. Interval P-Q peste 0,18 sec C. Stări presincopale
E. Alungirea progresivă a intervalului P-Q D. Stări sincopale
Răspuns: ABC E. Dureri retrosternale constrictive cu iradiere sub omoplatul
124. CM. Menționați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului drept
permanent: Răspuns: CD
A. Blocul atrioventricular complet asociat cu bradicardie 130. Cm.Blocul atrioventricular gr.I se manifestă electrocardiografic prin:
simptomatică A. Interval QRS alungit
B. Sindromul Frederica B. Unde P negative înaintea complexului QRST
C. Sincope recurente asociate cu pauze sistolice de peste 3 sec. C. Intervale egale PQ sau PR cu durata peste 0,2sec
D. Bloc atrioventricular de gr. II persistent după infarct D. Intervale PQ egale
miocardic anterior acut E. Unde delta
E. Fibrilație ventriculară Răspuns: CD
Răspuns: ABCD 131. Cm. În blocul atrioventricular gr.II, electrocardiografic, se atestă:
125. CM. Indicați dereglările de ritm în care veți folosi A. lipsa periodică a complexului QRST
electrocardiostimulare transesofagiană: B. lipsa undei P
A. Flutter atrial C. unda P fără complex ORST
B. Tahicardii paroxistice AV reciproce D. prezența undelor ”f”
C. Fibrilație ventriculară E. prezența undelor ”F”
D. Flutter ventricuar Răspuns: AC
E. Bloc bifascicular 132. Cm. Numiți semnele caracteristice pentru blocul atrioventricular de
Răspuns: AB gradul III:
A. Niciunul din impulsurile atriale nu se propagă spre ventricule
126. Cm. Ce dereglări de conductibilitate pot fi diagnosticate B. contracții atriale și ventriculare independente
electrocardiografic:
C. Lipsa periodică a complexelor PQRST D. Infarctul miocardic
D. Oprirea temporară a activității electrice a nodului sinusal E. Potențial de membrană - 90 mV
E. Impulsurile sunt conduse retrograd de la ventriculi la atrii Răspuns: E
Răspuns: AB 139. CS. Menționați mecanismele electrofiziologice a tulburărilor de ritm
133. Cm.Blocul atrio-ventricular de gradul III se manifestă prin: cu excepția
A. contracții atriale și ventriculare independente A. Automatism normal
B. sindrom Morgan –Adams-Stocks B. Automatism normal crescut
C. stări sincopale C. Automatism patologic
D. lipsa periodică a complexelor PQRST D. Postdepolarizări precoce
E. lipsa periodică a complexelor QRST E. Posdepolarizări tardive
Răspuns: ABC Răspuns: A
134. Cm. Menționați semnele EKG carcateristice blocului complet de 140. CS. Blocurile sinoatriale gradul II tip II (Mobitz II),
ramură dreaptă a electrocardiografic prezintă
fasciculului His: A. perioade P-P egale
A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2 B. pauze compensatorii incomplete după complexul PQRST
D. alungirea intervalului PQ C. pauze ”sinusale” cu unda P fără complex QRS
C. scurtarea intervalului PQ D. durata pauzei corespunde cu 2,3 sau mai multe intervale P-P
D. unde S largi, croșetate în I, AVL, V5, V6 normale
E. unde S largi în III, AVF, V1, V2 E. pauza este precedată de descreșterea progresivă a intervalelor
Răspuns: AD P-P
135. Cm. Menționați semnele EKG carcateristice blocului complet de Răspuns: D
ramură stângă a 141. CS. Sindromul Morgani – Adams – Stockes se întâlnește la pacienții
fasciculului His: cu :
A. prezența undelor S largi, croșetate în III, AVF, V1, V2 A. tahiaritmie
E. alungirea intervalului PQ B. fibrilație atrială
C. scurtarea intervalului PQ C. bloc atrioventricular de gr. III
D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6 D. flutter ventricular
E. unde S largi în I, AVL, V5, V6 E. tahicardie ventriculară
Răspuns: AD Răspuns: C
136. CM. Menționați indicațile cardioverterului-defibrilatorului 142. CS. Menționați afirmația corectă pentru blocul atrioventricular de gr. I
implantabil: A. Nu toate impulsurile atriale sunt conduse la ventricule
A. Recidive de fibrilație ventriculară la intervale variabile de B. Interval PQ sau PR peste 0,2 sec
timp C. Se înregistrează frecvent la copiii
B. Bloc atrioventricular complet D. Interval PQ sau PR sub 0,12 sec.
C. Tahicardie ventriculară recidivantă E. Alungirea treptată a intervalului PQ
D. Flutter atrial Răspuns: B
E. Bloc sinoatrial complet 143. CS. Numiți semnul electrocardiografic caracteristic blocului
Răspuns: AC atrioventricular gr. II tip I (Mobitz I):
A. Pauză compensatorie completă
137. CS.Numiți cauza asistoliei: B. Omiterea a 2,3 contracții ventriculare cu păstrarea contracției
A. blocul atrioventricular gr.III atriale
B. flutterul atrial C. Prezența perioadelor Samoilov-Wenckebach
C. ritm ectopic din joncțiunea atrioventriculară de mijloc D. Intervale PQ regulate
D. blocul sinoatrial gr.I E. Intervale RR regulate
E. fibrilația atrială cronică Răspuns: C
Răspuns: A 144. CS. În blocul atrioventricular gr. II tip II (Mobitz II) sunt
138. CS. Menționați potențialul de repaus a automatismului normal: caracteristice:
A. Extensiunea fibrelor miocardice A. Perioade Samoilov-Wenckebach
B. Schimbările echilibrului electrolitic B. Intervale PP diferite
C. Acțiunea catecolaminelor
C. Toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventricule D. ritm ventricular
D. Pe traseul ECG se înregistrează lipsa a 1,2,3 complexe QRS E. durata complexului QRS 0,10 - 0,12 sec
E. Este prezentă o dereglare funcțională a sistemului His- Răspuns: ABC
Purkinje 151. CS. Menționați afirmaţiile corecte pentru sindromul Wolff-Parkinson-
Răspuns: D White, cu excepția:
145. CS. Sindromul tahi – bradi necesită implantare de: A. Prezența unei căi ascesorii care leagă direct atriul de ventricul
A. Cardioverter-defibrilator B. Impulsului atrial se propagă concomitent pe calea nodohisiană și
B. Cardiostimulator a f.Kent
C. Valvă cardiacă C. Depolarizarea precoce a ventriculelor
D. Stent bar-metalic D. Prezența undei delta pe traseul ECG
E. Stent cu impregnare medicamentoasă E. Intervalul P-Q în limitele 0,12- 0,20 sec
Răspuns: B Răspuns: E
146. CM. Menționați medicamentele care pot induce blocului 152. CM. Blocul complet de ramură stângă anterior a fasciculului His se
atrioventricular de gradul I: caracterizează prin:
A. Digoxina A. complexe de tip R în I, AVL, V5, V6
B. Metoprololul B. axă electrică deviată brusc în stânga
C. Amiodarona C. complexe de tip S în III, AVF,V1, V2
D. Amlodipina D. durata QRS 0,1- 0,12 sec
E. Spironolactona E. ritm joncțional
Răspuns: ABC Răspuns: ABC
147. CS. Menționați medicamentul care poate induce sindromul Frederic: 153. CM. Sindromul Wolff-Parkinson-White electrocardiografic se
A. Digoxina manifestă prin:
B. Metoprololul A. Prezența undei delta
C. Amiodarona B. Intervale RR inegale
D. Amlodipina C. Unda P normală cu interval P-Q sub 0,12 sec
E. Spironolactona D. Interval P-Q peste 0,18 sec
Răspuns A. E. Alungirea progresivă a intervalului P-Q
148. CM. Notați dereglările de ritm care se manifestă prin dereglări severe Răspuns: AC
ale hemodinamicii: 154. CS. Menționați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului
A. Fibrilația ventriculară permanent, cu excepția:
B. Tahicardia joncțională cu frecvență înaltă A. Blocul atrioventricular complet asociat cu bradicardie
C. Flutterul ventricular simptomatică
D. Tahicardia ventriculară B. Sindrom Frederica
E. Blocul atrioventricular gr. I C. Sincope recurente asociate cu pauze sistolice de peste 3 sec
Răspuns: ABCD D. Bloc atrioventricular de gr. II persistent după infarct
149. CM. În blocul incomplet de ramură stângă a fasciculului His pe EKG miocardic anterior acut
se atestă: E. Fibrilație ventriculară
A. durata QRS depășește 0,12 sec. Răspuns: E
B. complexe ventriculare de tip S în III, AVF, V1, V2 155. CS. Indicați dereglările de ritm în care veți folosi
C. complexe ventriculare de tip S în I, AVL, V5, V6 electrocardiostimulare transesofagiană:
D. complexe ventriculare de tip R în I, AVL, V5, V6 A. Flutter atrial
E. durata QRS 0,10 - 0,12 sec. B. Tahicardie ventriculară
Răspuns: BDE C. Fibrilație ventriculară
150. CM. Numiți semnele ECG a blocului complet de ramură dreaptă a D. Flutter ventricuar
fasciculului His: E. Bloc bifascicular
A. lărgirea complexelor QRS peste 0,12 sec Răspuns: A
B. complexe ventriculare de tip rsR în derivațiile III, AVF, V 1,
V2 Endocardita infecțioasă
C. lipsa undelor Q și prezența undelor S largi în derivațiile V5, V6
156. CS. Endocardita infecțioasă este o maladie: 162. CS. Menționați la ce interval se permite extirparea dinților la pacienții
A. Degenerativă cu endocardită infecțioasă în anticedență, pentru a preveni recurența
B. Distructivă unui nou epizod:
C. Infecțioasă A. 2 dinți în zi
D. Congenitală B. 3 dinți în zi
E. Ereditară C. 1 dinte în zi
Răspuns: C D. 1 dinte în 3 zile
157. CS. Endocardita infecțioasă afectează cel mai rar: E. 1 dinte în 10 zile
A. Valva mitrală Răspuns: E
B. Valva aortală 163. CS. Endocardita infecțioasă streptococică meticilin - rezistentă se
C. Valva tricuspidă tratează în exclusivitate cu:
D. Valva arterei pulmonare A. Penicilină G
E. Valva Eustache B. Ceftriaxonă
Răspuns E C. Vancomicină
158. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă a D. Gentamicină
utilizatorilor de droguri intravenos și a pacienților cu proteze E. Amoxacilină
valvulare: Răspuns: C
A. Streprococul virdans 164. CS. Numiți cea mai frecventă și mai gravă complicație a endocarditei
B. Streptococul β hemolitic infecțioase:
C. Stafilococul auriu A. Evenimente embolice
D. Stafilococul epidermic B. Insuficiență cardiacă „osleriană”
E. Enterococul fecalis C. Glomerulonefrită
Răspuns C D. Encefalită
159. CS. Numiți autorul cărui îi aparțineprima descriere detaliată a E. Hepatită toxică
endocarditei infecțioase: Răspuns: B
A. E. Libman 165. CS. Numiți cea mai informativă analiză de laborator în endocardită
B. W. Osler infecțioasă:
C. H. Schottmuller A. Analiza generală a sângelui
D. W. Thayer B. Urea
E. S. Jaccoud C. Proteina C reactivă
Răspuns: B D. Hemocultura
160. CS. Tratamentul endocarditei infecțioase include următoarele E. Urocultura
medicamente în afară de: Răspuns: D
A. Antibiotice 166. CM. Menționați unde se localizează grefa microbiană în endocardita
B. Antimicotice infecțioasă:
C. Glicozide cardiace A. Valvele native
D. Anticoagulante B. Valva Eustache
E. Β blocante C. Valva ileocecală
Răspuns: D D. Protezele valvulare
161. CS. Numiți doza profilactică de Amoxacilină la pacienții cu risc înalt E. Defectul septal ventricular
pentru dezvoltarea endocarditei infecțioase. Răspuns: ABDE
A. 500 mg/zi cu 2 ore înainte de procedura stomatologică 167. CM. Indicați criteriile majore pentru stabilirea diagnosticului de
B. 500 mg/zi după procedura stomatologică endocardită infecțioasă:
C. 2-3g cu 1 oră înainte de procedura stomatologică A. Febră ≥ 380C
D. 1g/zi cu 2 ore înainte de procedura stomatologică B. Febră ≤ 380C
E. 500 mg/zi în 4 prize C. Hemocultura pozitivă din trei vene periferice
Răspuns: C D. Hemocultura pozitivă dintr-o singură probă
E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie
Răspuns CE
168. CM. Notați manifestările clinice esențiale a endocarditei infecțioase Răspuns: ABCE.
A. Diaree 174. CM.Tratamentul insuficienței cardiace în endocardita infecțioasă se
B. Vomă efectuiază prin:
C. Frisoane A. Corecție chirurgicală a valvulopatiei
D. Sudorație sporită B. Administrarea glicozidelor cardiace
E. Febră C. Administrarea diureticelor
Răspuns: CDE D. Administrarea glucocorticosteroizilor
169. CM. Menționați complicațiile predominante în endocardita infecțioasă E. Administrarea preparatelor vasodilatatoare
de cord drept: Răspuns: ABCE.
A. Pneumonii septice 175. CM. Menționați în ce cazuri este indicat tratamentul chirurgical al
B. Pneumonii multifocale distructive endocarditei infecțioase:
C. Embolii cerebrale A. Endocardita fungică
D. Embolii coronariene B. Endocardita streptococică
E. Abcese pulmonare C. Endocardita infecțioasă complicată cu abces miocardic
Răspuns: ABE D. Endocardita infecțioasă complicată cu glomerulonefrită
170. CM. Notați complicațiile embolice specifice pentru endocardita E. Endocardita infecțioasă rezistentă la tratament antibacterian
infecțioasă de cord stâng: Răspuns: ACE.
A. Embolii renale 176. CM. Indicați afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă:
B. Embolii cerebrale A. Este o maladie infecțioasă
C. Embolii splenice B. Este o maladie cu leziuni vegetante pe valvele native
D. Embolii coronariene C. Este o maladie cu dehiscență de proteză
E. Abcese pulmonare D. Este o maladie cu hemoculturi pozitive
Răspuns: ABCD. E. Este o maladie cu frotiu pozitiv din nazofaringe
171. CM. Menționați maladiile care necesită obligatoriu profilaxia Răspuns: ABCD.
endocarditei infecțioase: 177. CM. Indicați ce valve sunt afectate în endocardita infecțioasă:
A. Prolapsul de valvă mitrală A. Valvele native
B. Cardiopatia ichemică B. Valvele protetice mecanice
C. Cardiopatia hipertrofică C. Valvele protetice biologice
D. Protezele valvulare D. Valvele intacte
E. Endocardita infecțioasă în antecedente E. Valvele ileocecale
Răspuns: CDE Răspuns:ABCD
172. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă 178. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă
activă: de proteză:
A. Primele 2 luni de la debutul EI A. Streprococcus virdans
B. Prezenţa hemoculturilor pozitive şi persistenţa febrei B. Streptococcus bovis
indiferent de durata maladiei C. Enterococul faecalis
C. Dovedirea inflamaţiei endocardului prin examen morfologic D. Staphiylococcus epidermidis
D. Depistarea agentului patogen prin hemoculturi pozitive E. Staphiylococcus aureus
E. Depistarea agentului patogen prin frotiul din nazofaringe Răspuns E
Răspuns: ABCD 179. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă a
173. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de utilizatorilor de droguri intravenos:
proteză precoce: A. Staphiylococcus epidermidis
A. Agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și B. Staphiylococcus aureus
streptococii C. Streprococcus virdans
B. Complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza D. Streptococcus bovis
mortalității E. Enterococul faecalis
C. Se dezvoltă în primele 12 luni după protezare Răspuns B
D. Poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitară 180. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă la
E. Se mai numește endocardită infecțioasă nozocomială pacienții care nu respectă igiena dentară:
A. Streprococcus virdans B. Embolii
B. Streptococcus bovis C. Insuficiență cardiacă
C. Enterococul faecalis D. Torticolism
D. Staphiylococcus epidermidis E. Hepatită toxică
E. Staphiylococcus aureus Răspuns: ABCE
Răspuns A 187. CM. Numiți cele mai informative investigații în diagnosticul
181. CM. Notați savanții care s-au ocupat cu cercetări în domeniu endocarditei infecțioase:
endocarditei infecțioase: A. Ecocardiografia
A. E. Libman B. Electrocardiografia
B. W. Osler C. Proteina C reactivă
C. H. Schottmuller D. Hemocultura
D. L. Nicolaev E. Urocultura
E. V. Socoteanu Răspuns: AD.
Răspuns: ABC 188. CS. Grefa microbiană în endocardita infecțioasă se localiazează pe
următoarele valve cu excepția:
182. CM. Menționați ce medicamente include tratamentul endocarditei A. Valvele native
infecțioase: B. Valva Eustache
A. Antibiotice C. Valva ileocecală
B. Antimicotice D. Protezele valvulare
C. Glicozide cardiace E. Valve intacte
D. Anticoagulante Răspuns: C
E. Β blocante 189. CM. Menționați criteriile majore pentru stabilirea diagnosticului de
Răspuns: ABCE endocardită infecțioasă:
183. CS. Numiți doza de tratament și calea de administrarea a A. Febră ≥ 380C
Daptomicinei la pacienții cu endocardită infecțioasă provocată de B. Abces miocardic la ecocardiografie
Staphylococcus aureus: C. Hemocultura positivă din trei vene periferice
A. 300-500 mg/zi intravenos perfuzie D. Dehiscență de proteză la ecocardiografie
B. 1gr/zi intravenos bolus E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie
C. 3 g/zi per os Răspuns BCDE
D. 1 g/zi per os 190. CM. Notați manifestările clinice ale endocarditei infecțioase
E. 500 mg/zi în 4 prize intramuscular A. Febră cu frisoane
Răspuns: A B. Diaree
184. CS. Numiți doza de tratament a Vancomicinei la pacienții cu C. Dispnee inspiratorie
endocardită infecțioasă provocată de stafilococii meticilinrezistenți : D. Tahicardie
A. 500 mg/zi intravenos perfuzie E. Sudorație sporită
B. 1 g/zi intravenos perfuzie Răspuns: ACDE
C. 2 g/zi intravenos perfuzie în 2 prize 191. CS. Indicați ce embolii predomină în endocardita infecțioasă de cord
D. 500 mg/zi intravenos bolus drept:
E. 1 g/zi intravenos bolus A. Pulmonare cu pneumonii septice
Răspuns: C B. Coronariene
185. CM. Indicați preparatele de elective în tratamentul endocarditei C. Cerebrale
infecțioase stafilococice meticilin-rezistente: D. Mezinteriale
A. Penicilină G E. Splenice
B. Daptomicină Răspuns: A
C. Vancomicină 192. CS. Notați complicațiile embolice specifice pentru endocardita
D. Gentamicină infecțioasă de cord stâng cu excepția:
E. Amoxacilină A. Embolii renale
Răspuns: BC B. Embolii cerebrale
186. CM. Numiți complicațiile endocarditei infecțioase: C. Embolii splenice
A. Glomerulonefrita
D. Embolii coronariene C. Dehiscență de proteză la ecocardiografie
E. Embolii pulmonare D. Suspecții de vegetații la ecocardiografie
Răspuns: E E. Factori cardiaci predispozanți
193. CM. Profilaxia endocarditei infecțioase se efectuează obligatoriu la Răspuns ABDE
pacienții cu: 199. CM. Notați criteriile Duke minore, pentru stabilirea diagnosticului de
A. Prolaps de valvă mitrală endocardită infecțioasă:
B. Cardiopatie ichemică A. Febră ≥ 380C
C. Cardiopatie hipertrofică B. Leziuni Janeway
D. Proteze valvulare C. Hemocultura pozitivă din trei vene periferice
E. Endocardită infecțioasă în antecedente D. Noduli Osler
Răspuns: CDE E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie
194. CM. Menționați în ce cazuri endocardita infecțioasă se consideră Răspuns ABD.
activă: 200. CM. Menționați criteriile Duke minore, pentru stabilirea
A. Persitenţa febrei diagnosticului de endocardită infecțioasă:
B. Prezenţa hemoculturilor pozitive A. Febră ≥ 380C
C. Dovedirea inflamaţiei endocardului prin examen morfologic B. Factor reumatoid pozitiv
D. Depistarea agentului patogen prin hemoculturi pozitive C. Hemocultura pozitivă din trei vene periferice
E. Depistarea agentului patogen prin frotiul din nazofaringe D. Pete Roth
Răspuns: ABCD E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie
195. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de Răspuns ABD.
proteză precoce: 201. CM. Menționați pe ce structuri cardiace se localiazează grefa
A. Agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și microbiană în endocardita infecțioasă:
streptococii A. Valve native
B. Complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza B. Cordaje valvulare
mortalității C. Artere carotide
C. Se dezvoltă în primele 6 luni după protezare D. Tractul de ejecție a aortei
D. Poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitară E. Artere femurale
E. Prezintă o mortalitate de 50% Răspuns: ABD
Răspuns: ABCE 202. CS. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de
196. CM. Menționați metodele tratamentului insuficienței cardiace în proteză tardivă:
endocardita infecțioasă: A. Agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și
A. Corecție chirurgicală a valvulopatiei streptococii
B. Administrarea glicozidelor cardiace B. Complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza
C. Administrarea diureticelor mortalității
D. Administrarea anticoagulantelor orale C. Se dezvoltă în primele 6 luni după protezare
E. Administrarea preparatelor vazodilatatoare D. Poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitară
Răspuns: ABCE. E. Se mai numește endocardită infecțioasă nozocomială
197. CM.Menționați în ce cazuri nu este indicat tratamentul chirurgical al Răspuns: D
endocarditei infecțioase: 203. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de
A. Endocardită fungică proteză tardivă:
B. Endocardită streptococică A. Agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și
C. Endocardita stafilococică streptococii
D. Endocardita cu bacili gramm negativi B. Complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza
E. Endocardita enterococică mortalității
Răspuns: BCDE. C. Se dezvoltă peste 1 an după protezare
198. CM. Numiți criteriile minore pentru stabilirea diagnosticului de D. Poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitară
endocardită infecțioasă: E. Se mai numește endocardită infecțioasă nozocomială
A. Febră ≥ 380C Răspuns: CD
B. Hemocultura pozitivă din o probă serologică 204. CM. Numiți formele noi ale endocarditei infecțioase:
A. Endocardita infecțioasă a dispozitivelor intracardiace D. Igienă dentară precară
B. Endocardita infecțioasă a adolescenților E. Vârsta inaintată
C. Endocardita infecțioasă la vârstnici Răspuns: ABCD
D. Endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri intravenoase 211. CS. Numiți cea mai frecventă partă de intrare a endocarditei
E. Endocardita infecțioasă a toxicomanilor infecțioase de cord drept:
Răspuns: ACD A. Infecții respiratorii
205. CS. Numiți formele noi ale endocarditei infecțioase cu excepția : B. Extracții dentare
A. Endocardita infecțioasă a dispozitivelor intracardiace C. Utilizarea drogurilor intravenos
B. Endocardita infecțioasă a adolescenților D. Igienă dentară precară
C. Endocardita infecțioasă la vârstnici E. Vârsta inaintată
D. Endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri intravenoase Răspuns: C
E. Endocardita infecțioasă a pacienților supuși hemodializei 212. CM. Numiți cele mai frecvente comorbidități ce predispun la
Răspuns: B dezvoltarea endocarditei infecțioase la pacienții din Republica
206. CM. Menționați maladiile cardiace predispozante pentru dezvoltarea Moldova.
endocarditei infecțioase: A. Ciroza hepatică
A. Cardiopatii congenitale B. Hepatite
B. Cardiopatii degenerative C. Diabet zaharat
C. Cardiopatie hipertrofică D. SIDA
D. Hipertensiune arterială E. Lues
E. Infarct miocardic Răspuns: ABC
Răspuns: ABC 213. CS. Menționați căte săptămâni de terapie antimicrobiană necesită
207. CM. Numiți factorii cardiaci predispozanți pentru dezvoltarea pacientul cu endocardită infecțioasă streptococică:
endocarditei infecțioase: A. 1 săptămână
A. Valvă aortică bicuspidă B. 2 săptămâni
B. Stenoză mitrală C. 3 săptămâni
C. Defect septal ventricular D. 4 săptămâni
D. Hipertensiune arterială E. 6 săptămâni
E. Prolaps de valvă mitrală cu regurgitare semnificativă Răspuns D
Răspuns: ABCE.
208. CS. Numiți factorul cardiac predispozanți pentru dezvoltarea 214. CS. Menționați căte săptămâni de terapie antimicrobiană necesită
endocarditei infecțioase la populația Republicii Moldova: pacientul cu endocardită infecțioasă de proteză de etiologie
A. Valve intacte stafilococică:
B. Valvulopatii reumatismale A. 1 săptămână
C. Miocardită B. 2 săptămâni
D. Hipertensiune arterială C. 4 săptămâni
E. Cardiomiopatie hipertrofică D. 6 săptămâni
Răspuns: B E. 8 săptămâni
209. CS. Numiți factorul predispozant pentru dezvoltarea endocarditei Răspuns E
infecțioase de cord drept:
A. Extracții dentare 215. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă
B. Hepatită virală vindecată:
C. Cardiopatie hipertrofică A. Iradicarea definitivă a infecţiei
D. Utilizarea drogurilor intravenos B. Temperatură corporală normală
E. Cardiopatie reumatismală C. VSH în limite normale şi hemoculturi negative în decurs
Răspuns: D de 1 an după finisarea curei de tratament
210. CM. Numiți poarta de intrare a infecției în endocardita infecțioasă: D. VSH în limite normale şi hemoculturi negative în decurs
A. Infecții de 1 lună după finisarea curei de tratament
B. Extracții dentare E. VSH în limite normale şi hemoculturi negative în decurs
C. Hemodializa de 6 luni după finisarea curei de tratament
Răspuns: ABC
E. Rezistența periferică
Răspuns: B

CARDIOMIOPATIILE 221. CS. Menționați modificarea ecocardiografică caracteristică pentru


cardiomiopatia hipertrofică:
A. Dilatarea tuturor cavităţilor cordului
B. Dilatarea atriului stâng
216. CS. Numiți cea mai frecventă cardiomiopatie
C. Majorarea fracției de ejecție
A. Aritmogenă
D. Dilatarea izolată a ventriculului drept
B. Dilatativă
E. Hipertofia septului interventricular
C. Hipertrofică
Răspuns: E
D. Restrictivă
E. Alcoolică
Răspuns: B 222. CS. Numiți substratul morfologic caracteristic cardiomiopatiei
restrictive:
217. CS.Menționați care componentă se înrăutățește preponderent în
A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS,
cardiomiopatia dilatativă:
uneori a VD
A. Sistola
B. Hipertrofia miocardului VS
B. Diastola
C. Dezvoltarea cardiomegaliei
C. Tensiunea arterială
D. Efilarea (subțierea) pereților VD
D. Pulsul
E. Miocard spongios
E. Rezistența periferică
Răspuns: A
Răspuns: A
218. CS. Menționați valorile fracției de ejecție caracteristice pentru 223. CS.Numiți substratul morfologic caracteristic cardiomiopatiei
pacienții cu cardiomiopatie dilatativă: aritmogene de ventricul drept:
A. 25-39 % A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS,
B. 50% uneori a VD
C. 60% B. Hipertrofia miocardului VS
D. 70% C. Dezvoltarea cardiomegaliei
E. 100% D. Efilarea (subțierea) pereților VD
Răspuns: A E. Miocard spongios
Răspuns: D

219. CS. Menționați modificărea ecocardiografică caracteristică pentru 224. CS. Menționați cardiomiopatia în care tratamentul este efectiv şi
cardiomiopatia dilatativă: prognosticul favorabil:
A. Dilatarea tuturor cavităţilor cordului A. Cardiomiopatie hipertrofică
B. Dilatarea izolată a ventriculului stâng B. Cardiomiopatie alcoolică
C. Majorarea fracției de ejecție C. Cardiomiopatie dilatativă
D. Dilatarea izolată a ventriculului drept D. Cardiomiopatia restrictivă
E. Hipertofia septului interventricular E. Cardiomiopatia aritmogenă
Răspuns: A Răspuns: B

220. CS. Menționați componenta care se înrăutățește preponderent în


cardiomiopatia hipertrofică:
A. Sistola
B. Diastola 225. CM. Numiți modificările hemodinamice care survin în
C. Tensiunea arterială cardiomiopatia dilatativă
D. Pulsul A. Scăderea fracției de ejecție a VS
B. Reducerea debitului sistolic
C. Majoraea volumelor cavităților cordului E. Voltaj scăzut
D. Creșterea presiunii intracavitare Răspuns: ABCD
E. Creșterea fracției de ejecție
Răspuns: ABCD
231. CM.Numiți modificările ECG caracteristice pentru cardiomiopatia
hipertrofică
226. CM. Numiți cele mai informative metodele în diagnosticarea A. Hipertrofia VS
cardiomiopatiilor: B. Voltaj mărit
A. Biopsia miocardului C. Fibrilație atrială
B. Ecocardiografia D. Unde Q patologice în derivațiile inferior-laterale
C. Fonocardiografia E. Voltaj scăzut
D. Electrocardiografia Răspuns: ABCD
E. Monitoringul – ECG
Răspuns: ABDE
232. CM.Menționați ce medicamente nu veți administra pacienților cu
cardiomiopatie hipertrofică obstructivă:
227. CM. Menționați ce medicamente veți administra în cardiomiopatia A. Glicozide cardiace
dilatativă: B. Beta blocante
A. Diuretice C. Nitrați
B. Inhibitori ai enzimei de conversie D. Diuretice
C. Antiaritmice E. Antiaritmice
D. Anticoagulante Răspuns: AC
E. Antipiretice
Răspuns: ABCD
233. CM.Enumeraţi metodele chirurgicale folosite în tratamentul
228. CM. Menționați formele cardiomiopatiei hipertrofice pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă semnificativă
A. Obstructivă A. Mioectomie parțială
B. Neobstructivă B. Ablație septală cu alcool
C. Apicală C. Embolizarea primei septale
D. Restrictivă D. Implantarea defibrilatorului – cardioverter
E. Dilatativă E. Mioectomie totală
Răspuns: ABC Răspuns: ABCD

234. CM.Menţionați patologiile care pot dezvolta o cardiomiopatie


229. CM.Menționați manifestările clinice caracteristice pacienților cu restrictivă:
cardiomiopatie hipertrofică cu obstrucția tractului de ejecție: A. Fibroza endomiocardică eozinofilică (Sindromul Loffler)
A. Dispnea inspiratorie B. Amiloidoza cardiacă
B. Dureri retrosternale constrictive independente de efort C. Lupusul eritematos sistemic
C. Stări sincopale D. Hemocromatoza
D. Palpitații cardiace E. Leziunile cardiace prin iradiere
E. Anasarca Răspuns:ABDE
Răspuns:ABCD

235. CM.Numiți cauzele principale de deces a pacienților cu


cardiomiopatii:
230. CM.Menționați modificările ECG în cardiomiopatia dilatativă: A. Fibrilaţie atrială
A. Hipertrofia VS B. Fibrilaţie ventriculară
B. Bloc complet de ram stâng a f. His C. Tromboembolii
C. Fibrilație atrială D. Insuficienţa cardiacă progresivă
D. Unde Q patologice inexplicabile E. Fluter ventricular
Răspuns:BCDE 241. CM.Menționați modificarile ecocardiografice caracteristice pentru
cardiomiopatia hipertrofică:
236. CM.Numiți cardiomiopatiile idiopatice A. Hipertrofia moderată a peretelui posterior a ventricolului
A. Aritmogenă stâng, care este mai mică cu 5 mm decât septul
B. Dilatativă interventricular
C. Hipertrofică B. Dilatarea atriului stâng
D. Restrictivă C. Majorarea fracției de ejecție
E. Alcoolică D. Dilatarea izolată a ventriculului drept
Răspuns: ABCD E. Hipertofia septului interventricular
Răspuns: AE

237. CM.Menționați prin ce se caracterizează cardiomiopatia dilatativă:


A. Scăderea exprimată a fracției de ejecție 242. CM.Menționați semnele caracteristice cardiomiopatiei restrictive:
B. Dilatarea tuturor compartimentelor cordului A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS,
C. Înrăutățirea sistolei uneori a VD
D. Decompensare B. Hipertrofia miocardului VS
E. Rezistența periferică C. Dezvoltarea cardiomegaliei
Răspuns: ABCD D. Efilarea (subțierea) pereților VD
E. Înrătăutățirea sistolei și diastolei
Răspuns: AE
238. CM.Notați simptomele clinice caracteristice pacienților cu
cardiomiopatie dilatativă: 243. CM.Menționați semnele caracteristice cardiomiopatiei aritmogenede
A. dispneea ventricul drept:
B. palpitații A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS,
C. fatigabilitate uneori a VD
D. edeme periferice B. Hipertrofia miocardului VS
E. epistaxis C. Aritmii ventriculare frecvente
Răspuns: ABCD D. Efilarea (subțierea) pereților VD
E. Miocard spongios
Răspuns: CD
239. CM.Menționați modificările ecocardiografice caracteristice
pacienților cu cardiomiopatie dilatativă: 244. CM.Menționați care din pacienți cu cardiomiopatii necesită
A. Dilatarea tuturor cavităţilor cordului implantare de defibrilator cardiac:
B. Scăderea considerabilă a fracției de efecție A. Cardiomiopatie hipertrofică
C. Majorarea fracției de ejecție B. Cardiomiopatie alcoolică
D. Dilatarea izolată a ventriculului drept C. Cardiomiopatie dilatativă
E. Hipertofia septului interventricular D. Cardiomiopatia restrictivă
Răspuns: AB E. Cardiomiopatia aritmogenă
Răspuns: AE
240. CM.Menționați ce semne clinice prezintă pacienții cu cardiomiopatie
hipertrofică: 245. CM.Numiți modificările caracteristice pacienților cu cardiomiopatie
A. Accese de angină pectorală dilatativă:
B. Stări sincopale A. Scăderea fracției de ejecție a ventricolului stâng
C. Hiperensiune arterială B. Majorarea debitului cardiac
D. Bradicardie C. Hipertrofia septului interventricular
E. Rezistența periferică D. Creșterea presiunii intracavitare
Răspuns: AB E. Creșterea fracției de ejecție
Răspuns: AD
B. Fluter ventricular
246. CM.Numiți cea mai informativă metodă în diagnosticarea C. Fibrilație atrială
cardiomiopatiei hipertrofice: D. Tahicardie ventriculară
A. Biopsia miocardului E. Voltaj scăzut
B. Ecocardiografia Răspuns: ABD
C. Fonocardiografia
D. Electrocardiografia
E. Monitoringul – ECG 252. CM.Notați ce medicamente include tratamentul pacienților cu
Răspuns: B cardiomiopatie hipertrofică obstructivă:
A. Glicozide cardiace
B. Beta blocante
247. CS.Indicați ce medicamente nu veți administra în cardiomiopatia C. Nitrați
dilatativă: D. Diuretice
A. Diuretice E. Antiaritmice
B. Inhibitori ai enzimei de conversie Răspuns: BDE
C. Antiaritmice 253. CS. Ce metodă chirurgicală nu se utilizează în tratamentul pacienților
D. Anticoagulante cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă semnificativă
E. Antipiretice A. Mioectomia parțială
Răspuns: E B. Ablația septală cu alcool
C. Embolizarea primei septale
D. Implantarea defibrilatorului – cardiovertel
248. CS.Menționați cea mai severă formă a cardiomiopatiei hipertrofice: E. Mioectomia totală
A. Obstructivă Răspuns: E
B. Neobstructivă 254. CM.Menţionați semnele clinice caracteristice pacienților cu
C. Apicală cardiomiopatie restrictivă:
D. Restrictivă A. Dispnee inspiratorie
E. Dilatativă B. Palpitații
Răspuns: A C. Fatigabilitate
D. Cefalee
249. CS.Menționați complicația severă a pacienților cu cardiomiopatie E. Vertij
hipertrofică cu obstrucția tractului de ejecție: Răspuns:ABC
A. Tahicardia ventriculară
B. Fibriația atrială 255. CM.Numiți factorii ce pot declanșa cardiomiopatii:
C. Stări sincopale A. Stres
D. Fluterul atrial B. Efort fizic
E. Anasarca C. Infecții virale
Răspuns:A D. Tabagism
250. CS.Menționați modificarea EKG caracteristică pacienților cu E. Dieta echilibrată
cardiomiopatie dilatativă? Răspuns: ABC
A. Bloc atrioventricular complet
B. Bloc sinoatrial complet
C. Fibrilație atrială MIOCARDITELE
D. Unde Q patologice inexplicabile în derivațiile pectorale
256. CS.Numiți cele mai frecvent întâlnite și studiate miocardite:
E. Voltaj scăzut
A. Virale
Răspuns: D
B. Fungice
C. Toxice
251. CM.Numiți aritmiile caracteristice pacienților cu cardiomiopatie D. Bacteriene
hipertrofică E. Prin iradiere
A. Fibrilație ventriculară Răspuns: A
257. CS. Menționați cea mai utilă și informativă metodă pentru Răspuns: ABC
diagnosticarea funcției miocardului în miocardite:
A. Electrocardiografia 263. CM. Menționați tulburările de ritm caracteristice pentru miocardite:
B. Ecocardiografia A. bloc sinoatrial complet
C. Radiografia cordului B. extrasistolie ventriculară
D. Coronarografia C. tahicardie atrială
E. Fonocardiografia D. fibrilație atrială
Răspuns: B E. tahicardie sinusală
Răspuns: BCDE
258. CS. Numiți „marca” histologică a miocarditei virale - infiltratul
inflamator cu predominarea:
A. Monocitelor
264. c.m Menționați manifestările clinice caracteristice în miocarditele
B. Limfocitelor
difuze:
C. Eozinofilelor
A. Dispnee inspiratorie
D. Celulelor polimorfonucleare
B. Fatigabiltate
E. Neutrofilelor
C. Palpitații
Răspuns: B
D. Dureri retrosternale constrictive violente
E. Stări sincopale
259. CS.Menționați semnul electrocardiografic caracteristic pentru miocardite:
Răspuns: ABC
A. unda T negativă în toate derivațiile
265. c.m. Numiți sindroamele clinice în miocardită:
B. Hipertrofie VS și VD
A. Insuficiența respiratorie
C. voltajul mic al complexului QRS
B. Insuficiența cardiacă
D. Hipertrofie AS și AD
C. Durerea toracică
E. Bloc complet de ram drept a fascicolului His
D. Tulburări de ritm
Răspuns: C
E. Insuficiența hepatică
Răspuns: BCD
260. CS. Numiți criteriul standard de diagnostic al miocarditelor:
A. Ecocardiografia
B. Biopsia endomiocardică 266. c.m Numiți fermenții cardiospecifici cercetați în miocardite:
C. Coronarografia A. Creatininfosfokinaza – izoenzyma MB
D. Scintigrafia miocardului cu Technețiu – 99 B. Lactatdehidrogenaza – izoenzyma I
E. Teste farmacologice C. Troponina I
Răspuns: B D. Alaninaminotransferaza
E. β – lipoproteide
261. CS.Menționați preparatul medicamentos contraindicat în miocardita acută: Răspuns: ABC
A. Diureticele
B. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotenzinei II
C. Preparate antiaritmice
D. Antiinflamatoarele nesteroidiene 267. c.m Numiți formele miocarditelor:
E. Imunoglobulina A. Parazitară
Răspuns: D B. Fungică
C. Infecțioasă
262. CM. Numiți mecanismele principale ale afectării cardiace în D. Idiopatică
miocardite: E. Autoimună
A. Lezarea celulară produsă de invazia miocardului în infecții Răspuns: CDE
B. Lezarea miocardică mediată imunologic
C. Acțiunea directă a toxinelor asupra miocardului
D. Afectarea miocardului subendocardial 268. c.m Menționați cauzele miocarditelor neinfecțioase:
E. Activarea neurohormonală
A. Boli autoimune 273. c.m Notați remediile medicamentoase utilizate în tratamentul
B. Hipersensibilizare prin droguri miocarditelor stafilococice acute:
C. Toxine A. Diuretice
D. Iradiere B. Inhibitori a enzimei de conversie a angiotenzinei II
E. Febra Q C. Imunoglobulina
Răspuns: ABCD D. Antiaritmice
E. Glucocorticosteroizi
Răspuns: ABCD
269. c.m Indicați modificările electrocardiografice caracteristice
miocarditelor:
A. Micşorarea voltajului complexului QRS 274. c.m Menționați medicamentele care cresc replicarea virală în perioada acută a
B. Aritmii cardiace miocarditei:
C. Blocuri cardiace A. Glucocorticosteroizi
D. Semne de hipertrofie a ventriculului drept B. Antiinflamatoare nesteroide
E. Hipertrofia atriului drept C. Antibiotice
Răspuns АВС D. Antiaritmice
E. Diuretice
Răspuns: AB
270. c.m Indicați complicațiile miocarditelor:
A. Tulburări de ritm
B. Tulburări de conducere
C. Insuficiență cardiacă congestivă
D. Tromboembolism 275. c.m Menționați ce medicamente include tratamentul insuficienței cardiace
E. Anevrismul ventricolului stâng congestive la pacienții cu miocardită:
Răspuns: ABCD A. Diuretice
B. Glucocorticosteroizi
C. Digitalice
D. Inhibitori a enzimei de conversie a angiotenzinei II
271. c.m Menționați substratul morfologic al miocarditei active conform E. Vitamine
criteriilor Dallas: Răspuns: ACD
A. Infiltrat sărac
B. Infiltrat ambundent cu celule inflamatorii
C. Necroza miocitelor
D. Normomiocarditis PERICADRITE
E. Degenerarea miocitelor 276. 1.c.s Numiți cea mai valoroasă metoda de evidențiere a lichidului în
Răspuns: BC pericardita exudativă:
A. Ecocardiografia
B. Electrocardiografia
C. Coronarografia
272. c.m Menționați ce devieri prezintă analizele de laborator în D. Doppler intima media
miocardite: E. Scintigrafia cordului
A. Anemie B12 deficitară Răspuns:A
B. Proteina C reactivă majorată 277. c.s. Menționați dimensiunile cordului în pericarditele uscate:
C. Complexe imune circulante mărite A. Normale
D. Majorarea activităţii enzimelor miocardice B. Mărite
E. Anemie hipocromă C. Micșorate
Răspuns: BCD D. Mărite neînsemnat
E. Mărite considerabil
Răspuns: A
278. c.s Selectaţi cel mai semnificativ semn auscultativ în pericarditele B. Infecţia micotică
uscate: C. Infecţia virală
A. Suflu sistolic la apexul cardiac D. Infecţia chlamidioasă
B. Suflu diastolic la apexul cardiac E. Infecţia parazitară
C. Frotaţie pericardică Răspuns: АС
D. Ritm cardiac iregulat 285. c.m Selectaţi factorii etiologici caracteristici pentru pericardita
E. Accentul zgomotului II la a. pulmonaris aseptică:
Răspuns: С A. Maladiile alergice
279. c.s Notați caracteristica sindromului dolor în pericardite: B. Infarctul miocardic acut
A. Durere cardiacă congestivă de durată C. Reumatismul articular acut
B. Durere apăsătoare care se intensifică la inspir D. Maladiile autoimune
C. Dureri constrictive retrosternale dependente de efort E. Infecţia virală
D. Palparea în regiunea apexului cardiac este doloră Răspuns: ВD
E. Durere cardiacă parasternală 286. c.m Numiţi semnele caracteristice pentru pericardita exudativă:
Răspuns: B A. Mărirea dimensiunilor cordului în toate direcţiile
280. c.s Determinaţi semnul ECG, caracteristic pentru pericardita uscată: B. Sincopele
A. Complexul QRS dilatat C. Disfagie
B. Unda P înaltă şi ascuţită în derivatele II, III, aVF D. Disfonie
C. Dextrograma pe ECG E. Semne de hipertofie a atriului drept
D. Unde S adâncă în V1-V6 Răspuns: АСD
E. Semne de leziuni subepicardiale în I, II, III, V2-V6 287. c.m Selectaţi semnele caracteristice la bolnavii cu pericardite
Răspuns: Е exudative:
281. c.s Indicați prin ce semn se deosebeşte pericardita fibrinoasă de cea A. frotaţie pericardică
exudativă: B. suflu sistolic la apexul cardiac
A. Dureri în hemitoracele stâng C. zgomotele cardiace brusc diminuate
B. Frotaţia pericardului, concordată cu fazele activităţii inimii D. scăderea voltajului undelor QRS pe ECG
C. Modificări specifice pe ECG E. suflu diastolic la baza inimii
D. Lipsa modificărilor radiologice la examenul Ro al cutiei Răspuns: СD
toracice 288. c.m Numiți semnele clinice în tamponada cordului:
E. Frotaţie pleurală, concordantă cu actul de respiraţie A. fatigabilitate
Răspuns: В B. disfagie
282. c.s Determinaţi pulsaţia caracteristică în pericardita constrictivă: C. disfonie
A. Pulsaţia în spaţiul intercostal II stâng D. hemoragie
B. Pulsaţia în spaţiul intercostal II drept E. stări sincopale
C. Pulsaţia epigastrală amplificată Răspuns: ABСE
D. Pulsaţia epigastrală lipseşte 289. c.m Menționați în ce situații este indicată pericardiocinteza:
E. Pulsaţia în spaţiul intercostal III-IV, limita stânga a sternului A. pericardită fibrinoasă
Răspuns: С B. pericardită cauzată de patologie oncologică
283. c.m Selectaţi acuzele bolnavilor, caracteristice pentru pericardita C. tamponada cordului
uscată: D. pericardită exudativă cu o cantitate de 2000 ml de lichid
A. Cardialgie E. pericardită tuberculoasă
B. Stări sincopale Răspuns: CD
C. Palpitaţii 290. c.m Menționați ce maladii pot cauza pericardite exudative:
D. Tahicardie A. Tuberculoza
E. Majorarea temperaturii corporale B. Lupusul eritematos sistemic
Răspuns: АCDE C. Mexidemul
284. c.m Selectaţi cei mai frecvenţi factori etiologici ai pericarditei D. Limfogranulomatoza
infecţioase: E. Feocromocitomul
A. Micobacteria tuberculozis Răspuns: АВСD
291. c.m Selectaţi semnele clinice caracteristice pentru pericardita Răspuns: D
exudativă:
A. Hipertensiune
B. Hipotensiune
297. c.s Menționați semnul clinic necaracteristic pentru pericardita
C. Turgescența venelor jugulare
exudativă:
D. Dispnee
A. Hipertensiune
E. Sughiț
B. Hipotensiune
Răspuns: ВСDE
C. Turgescența venelor jugulare
292. c.m Selectaţi semnele electrocardiocrafice caracteristice pentru
D. Dispnee
pericarditele fibrinoase:
E. Sughiț
A. segmentul ST concordant supradenivelat timp de 1-2
Răspuns: A
săptămâini
298. c.m Menționați semnele electrocardiocrafice, caracteristice pentru
B. micşorarea voltajului undelor
pericarditele exsudative:
C. alternare izoelectrică a complexelor QRS
A. segmentul ST concordant supradenivelat timp de 1-2
D. semne de leziune subepicardială
săptămâini
E. prezența undei Q patologice în derivațiile pectorale
B. micşorarea voltajului undelor R
Răspuns: AD
C. alternare izoelectică
293. c.m Numiţi semnele radiologice caracteristice pentru pericardita
D. intervalul PQ alungit
constrictivă:
E. prezența undei Q patologice în derivațiile pectorale
A. Mărirea considerabilă a umbrei cordului
Răspuns: ВC
B. Îngroșarea foițelor pericardului
C. Calcificarea pericardului
D. Limitele cordului pot fi normale
E. Proieminarea arcului arterei pulmonare 299. c.s Indicați ce medicament este contraindicat în tratamentul
Răspuns: BCD pericarditelor exudative:
294. c.m Menționați ce patologii pot avea clinică similară cu pericarditele A. Digoxină
constrictive: B. Diuretice
A. cardiomiopatia restrictivă C. Antiaritmice
B. cardiomiopatia dilatativă D. Tratamentul patologiei de baza
C. tamponada cordului C. Managmentul complicațiilor
D. sclerodermia sistemică cu afectarea cordului Răspuns: A
E. endocardita infecțioasă
Răspuns: АСD
295. c.m Notați ce medicamente include tratamentul pericarditei
constrictive: 300. c.m Numiți medicamentele contraindicate în tratamentul pericarditei
A. Diuretice de ansă în doze mari constrictive:
B. Diuretice în doze mici, administrate cu atenție A. Diureticelor de ansă în doze mari
C. Chirurgie cardiacă B. Diuretice în doze mici, administrate cu atenție
D. Hipotensive C. Tratamentul patologiilor asociate
E. Glicozide cardiace D. Tratamentul patologiei de bază
Răspuns: BС E. Managmentul complicațiilor
Răspuns: A

296. c.s Numiți semnul clinic necaracteristic în tamponada cordului:


A. fatigabilitate 301. CS. Menționați câți milimetri de lichid se pot vizualiza în normă în
B. disfagie cavitatea pericardului la EcoCG:
C. disfonie A. 1 mm
D. hemoragie B. 5 mm
E. stări sincopale C. 10 mm
D. 50 mm B. Mărirea bruscă a tensiunii în capilare
E. 100 mm C. Stază în circuitul mic
Răspuns: B D. Comprimarea arterei coronariene stângi de către AS mărit
E. Comprimarea arterei coronariene drepte de către AD mărit
Răspuns: D
308. CS. Menționați suprafața normală a orificiului aortic
Valvulopatiile
A. 1,5 – 2,0 cm2
B. 2,0 – 2,5 cm2
C. 2,5 – 3,0 cm2
302. CS. Numiți cea mai informativă investigație paraclinică pentru D. 3,0 – 4,0 cm2
stabilirea diagnosticului de valvulopatie reumatismală: E. 4,0 – 5,0 cm2
A. Electrocardiografia Răspuns: C
B. Ecocardiografia 309. CS. Menționați valvulopatia care provoacă hipertrofie concentrică
C. Fonocardiografia severă de VS:
D. CT cordului A. Stenoza mitrală
E. RMN a cordului B. Stenoza aortică
Răspuns:B C. Insuficiența valvei mitrale
303. CS. Numiți complicația necaracteristică pentru insuficiența mitrală: D. Insuficiența valvei aortice
A. Fibrilație atrială E. Insuficiența valvei arterei pulmonare
B. Edem pulmonar Răspuns: B
C. Embolii sistemice 310. CS. Menționați valvulopatia în care tensiunea arterială diastolică
D. Hemoragie gastrică poate atinge valori de 60 - 0 mmHg
E. Astm cardiac A. Stenoza aortică
Răspuns:D B. Stenoza mitrală
304. CS. Ce medicamente nu include tratamentul insuficienței mitrale C. Stenoza arterei pulmonare
manifeste: D. Insuficiența valvei mitrale
A. Inhibitorii enzimei de conversie E. Insuficiența valvei aortale
B. Beta blocanți Răspuns: E
C. Diuretice 311. CS. Menționați valorile normale ale fracției de ejecție
D. Glicozide cardiace A. 20 – 30 %
E. Alfa mimetice B. 40 – 60 %
Răspuns: E C. 50 – 80 %
305. CS. Numiți cea mai frecventă cauză în dezvoltarea stenozei mitrale la D. 80 – 100%
populația din Republica Moldova: E. 90 – 95 %
A. Pneumonia Răspuns: C
B. Scarlatina 312. CS. Menționați valorile normale a atriului drept.
C. Febra reumatismală acută A. 10 – 20 mm
D. Endocardita infecțioasă B. 15 – 20 mm
E. Lupusul eritematos sistemic C. 20 – 40 mm
Răspuns: C D. 40 – 50 mm
306. CS. Numiți cea mai frecventă dereglare de ritm în stenoza mitrală: E. 50 – 60 mm
A. Bradicardia sinusală Răspuns: C
B. Extrasistolia ventriculară 313. CS. Menționați valorile normale a atriului stâng.
C. Fibrilația atrială A. 10 – 20 mm
D. Fibrilația ventriculară B. 15 – 20 mm
E. Bloc atrioventricular de gr.II C. 20 – 40 mm
Răspuns: C D. 40 – 50 mm
307. CS. Numiți cauza apariției crizelor anginoase tipice în stenoza mitrală E. 50 – 60 mm
A. Afluxul sanguin mărit către cord Răspuns: C
314. CM. Enumerați cauzele ce pot duce la insufiența mitrală: 320. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în stenoza
A. Calcificarea și fibrozarea valvei mitrale mitrală:
B. Ruptură de cuspă mitrală A. Zgomotul I la apex clacant
C. Ruptură de cordaje valvulare B. Zgomotul I la apex diminuat
D. Ruptură de mușchi papilari C. Suflu sistolic la apex
E. Micșorarea suprafeței orificiului mitral D. Suflu diastolic la apex
Răspuns: ABCD E. Zgomotul de deschidere a valvei mitrale
315. CM. Menționați prin ce se caracterizează modificările aparatului Răspuns: ADE
valvular în insuficiența mitrală: 321. CM. Numiți semnele ECG caracteristice pentru stenoza mitrală:
A. Închiderea incompletă a cuspelor mitrale în regiunea A. Hipertrofia AS
deformării și ratatinării B. Axa electrică a cordului orizontală sau deviație stângă
B. Fuziune comisurală C. Hipertrofie VD
C. Îngroșarea și scurtarea hordelor tendinee D. Fibrilație atrială
D. Fuziune cuspală E. Hipertrofie VS
E. Modificări inflamatorii și sclerotice ale inelului mitral Răspuns: ACD
Răspuns: ACE
316. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în insuficiența 322. CM. Enumerați manifestările clinice caracteristice pacienților cu
mitrală: stenoză mitrală:
A. Zgomotul I la apex clacant A. Dispnee inspiratorie la efort fizic
B. Zgomotul I la apex diminuat B. Dispnee expiratorie în repaus
C. Suflu sistolic la apex C. Accese de astm cardiac
D. Suflu diastolic la apex D. Stări sincopale
E. Suflu diastolic la aortă E. Dureri retrosternale constrictive de lungă durată
Răspuns: BC Răspuns: AC
317. CM. Numiți caracteristicele ECG în insuficiența mitrală manifestă: 323. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru stenoza mitrală severă
A. Hipertrofia AS A. Aria orificiului mitral este mai mare de 1.5 cm 2
B. Axa electrică a cordului orizontală sau deviație stângă B. Aria orificiului mitral este mai mică de 1 cm 2
C. Hipertrofie VS C. Aria orificiului mitral este de 1,4 cm 2
D. Fibrilație atrială D. Presiunea medie în AS este peste 30 mmHg
E. Hipertrofie AD E. Presiunea medie în AS este 20 mmHg
Răspuns: ABCD Răspuns: BD
318. CM. Enumerați manifestările clinice caracteristice pacienților cu 324. CM. Indicați manifestările clinice caracteristice pacienților cu stenoză
insuficiență mitrală: aortală manifestă:
A. Dispnee inspiratorie la efort fizic A. Cefalee
B. Palpitații B. Vomă
C. Accese de astm cardiac C. Stări sincopale
D. Stări sincopale D. Accese de astm cardiac
E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată,
dependente de efort fizic dependente de efort
Răspuns: ABC Răspuns: ACDE
319. CM. Menționați prin ce se caracterizează modificările patogenetice în 325. CM. Indicați modificările patogenetice în stenoza aortală manifestă:
stenoza mitrală: A. Micșorarea minut volumului cardiac
A. Închiderea incompletă a cuspelor mitrale în regiunea B. Lungimea sistolei VS
deformării și ratatinării C. Îngroșarea și scurtarea hordelor tendinee
B. Fuziune comisurală D. Creșterea presiunii în cavitatea VS
C. Îngroșarea și scurtarea hordelor tendinee E. Hipertrofie concentrică a VS
D. Fuziune cuspală Răspuns: ABDE
E. Modificări inflamatorii și slerotice ale inelului mitral 326. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în stenoza
Răspuns: BD aortală:
A. Zgomotul I la apex clacant A.Zgomotul I la apex clacant
B. Zgomotul II la aortă diminuat B.Zgomotul I la apex atenuat
C. Suflu sistolic la aortă cu iradiere în fosa jugulară C.Zgomotul II la aortă diminuat
D. Suflu diastolic la apex D.Suflu sistolic la aortă cu iradiere în fosa jugulară
E. Suflu diastolic la aortă E.Suflu diastolic la aortă
Răspuns: BC Răspuns: BCE
327. CM. Numiți semnele ECG caracteristice pentru stenoza aortală severă: 333. CM. Menționați maladiile care pot cauza insuficiență aortală:
A. Hipertrofia VS A. Endocardita infecțioasă
B. Hipertrofie AS B. Lues
C. Bloc complet de ram stâng a f. His C. Febra reumatismală acută
D. Bloc complet de ram drept f. His D. Traumele cutiei toracice
E. Bloc atrioventricular complet E. Hernia hiatală
Răspuns: ABC Răspuns: ABCD
328. CM. Numiți medicamentele care se nu se indică pacienților cu stenoză
aortică: 334. CM. Numiți semnele electrocardiografice caracteristice pentru
A. Diuretice în doze mici insuficiența aortală severă:
B. Antagoniști de calciu A. Hipertrofia VS
C. Beta blocante B. Hipertrofie AD
D. Nitrații C. Bloc complet de ram stâng a f. His
E. Amiodarona D. Bloc complet de ram drept f. His
Răspuns: BCD E. Bloc atrioventricular gr. III
329. CM. Enumerați manifestările clinice caracteristice pacienților cu Răspuns: AC
insuficiență aortală manifestă:
A. Palpitații cardiace 335. CM.Numiți complicațiile caracteristice pacienților cu insuficiență
B. Senzație de pulsație crescută a arterelor carotide aortală:
C. Febră A. Edem pulmonar
D. Dispnee expiratorie B. Fibrilație atrială
E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, C. Extrasistolie ventriculară
dependente de efort D. Tahicardie ventriculară paroxistică
Răspuns: ABDE E. Epistaxis
330. CM. Menționați semnele obiective caracteristice pacienților cu Răspuns: ABCD
insuficiență aortala manifestă: 336. CM. Numiți semnele electrocardiografice caracteristice pentru
A. Vibrație sistolică insuficiența tricuspidă severă:
B. Semnul Alfred de Musset A. Hipertrofia VS
C. Pulsația pupilelor B. Hipertrofie AD
D. „Dansul” carotidelor C. Bloc complet de ram stâng a f. His
E. Semnul Quincke D. Hipertofia VD
Răspuns: BCDE E. Bloc atrioventricular gr. III
331. CM. Notați modificările patogenetice în insuficiența aortală Răspuns: BD
manifestă: 337. CM. Menționați complicațiile caracteristice pacienților cu insuficiență
A. Micșorarea minut volumului cardiac tricuspidă:
B. Postsarcina crescută A. Diaree
C. Postsarcina redusă B. Fibrilație atrială
D. Hipertrofie excentrică a VS C. Ciroză hepatică
E. Hipertrofie concentrică a VS D. Edeme periferice
Răspuns: BD E. Epistaxis
Răspuns: BCD
332. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în insuficiența 338. CM. Enumerați manifestările clinice caracteristice pacienților cu
aortală importantă: insuficiență valvei tricuspide manifeste:
A. Palpitații cardiace Răspuns ABC
B. Turgescența venelor jugulare 344. Cm. Enumerați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
C. Stări sincopale A. Moartea subită fără șoc cardiogen
D. Dureri în hipocondrul drept B. Infarctul miocardic
E. Epistaxis C. Angina pectorală silențioasă
Răspuns: ABD D. Angina pectorală vasospastică
E. Angina pectorală tardivă postinfarct
Răspuns BDE
345. Cm. Din formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice nu fac parte:
339. CM. Numiți patologiile care pot cauza stenoza tricuspidiană
A. Moartea subită cu șoc cardiogen
A. Febra reumatismală
B. Infarctul miocardic acut
B. Endocardita infecțioasă
C. Angina pectorală silențioasă
C. Sindromul carcinoid
D. Angina pectorală vasospastică
D. Coarctația de aortă
E. Angina pectorală tardivă postinfarct
E. Endomiocardiofibroza
Răspuns ABDE
Răspuns: ABCE
346. Cm. Menționați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
340. CS. Menționați cel mai caracteristic semn auscultativ în stenoza
A. Moartea subită cu șoc cardiogen
aortica:
B. Infarctul miocardic acut
A. Diminuarea zgomotuluiI la apex
C. Angina pectorală silențioasă
B. Accentuarea zgomotuluiI la apex
D. Angina pectorală stabilă
C. Suflu sistolic de ejectie la aortă cu propagarea pe arterele
E. Aritmiile și blocurile de origine ischemică
carotide
Răspuns ABD
D. Suflu diastolic de ejectie la aortă
347. Cm Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală agravată
Suflu sistolic de regurgitare la apex
A. Accesele de durere sunt mai frecvente ca în zilele
Răspuns: C
precedente
B. Accesele de durere sunt de o durată mai lungă ca în zilele
precedente
Angină pectorală C. Accesele de durere apar la un efort mai mic si in repaus ca
în zilele precedente
341. Cs.Numiți cea mai frecventă cauză a apariției anginei pectorale D. Accesele de durere se suprimă în repaus
A. Aterocleroza E. Accesele de durere apar la un efort mai mare ca în zilele
B. Tromboza precedente
C. Hemoragia Răspuns ABC
D. Stenoza arterei carotide 348. Cm Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală vasospastică
E. Restenoza A. Accesele de durere sunt condiționate de stress
Răspuns A B. Accesele de durere sunt de o durată mai lungă de 15 minute
342. Cm. Enumerați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice: C. Accesele de durere sunt condiționate obligator de efort fizic
A. Moartea subită fără șoc cardiogen D. Accesele de durere sunt condiționate de temperature reci
B. Infarctul miocardic vechi E. Accesele de durere apar la un efort mai mare ca în zilele
C. Angina pectorală silențioasă precedente
D. Angina pectorală vasospastică Răspuns ABD.
E. Angina pectorală tardivă postinfarct 349. Cs Numiți afirmația corectă pentru angina pectorală precoce
Răspuns DE. postinfarct
343. Cm. Menționați formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice: A. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3
A. Moartea subită fără șoc cardiogen săptămâni
B. Infarctul miocardic vechi B. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14
C. Angina pectorală silențioasă săptămâni
D. Angina pectorală vasospastică C. Accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct
E. Angina pectorală tardivă postinfarct miocardic acut
D. Accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct Răspuns: BCD
miocardic acut
E. Accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct
miocardic acut
Răspuns C 354. CM. Enumerați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
350. Cm Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală tardivă A.Angina pectorală
postinfarct
A. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 B. Angina instabilă
săptămâni
C. Infarctul miocardic acut
B. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14
săptămâni D. Aritmiile de origine ischemică
C. Accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct
miocardic acut E. Insuficienţa cardiacă de origine ischemică
D. Accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct
miocardic acut Răspuns: ABC
E. Accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct
miocardic acut
Răspuns DE.
351. Cs Numiți afirmația corectă pentru angina pectorală „de novo” 355. CM.Notați formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice:
A. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 A. Moartea subită coronariană fără șoc cardiogen
săptămâni B. Tulburările de ritm şi de conducere de origine
B. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 ischemică
săptămâni C. Angina pectorală
C. Accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic D. Insuficienţa cardiacă de origine ischemică
acut E. Angina pectorală silenţioasă
D. Accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct Răspuns corect: ABDE
miocardic acut
E. Accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic
acut
356. CM. Menționați simptomele ischemiei care pot fi ,,echivalenţii
Răspuns A
anginei pectorale”:
352. Cm Numiți afirmațiile incorecte pentru angina pectorală „de novo”
A. Dispneea de efort
A. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3
B. Durerea toracică atipică
săptămâni
C. Durerea pe traiectul scizural ,,în eşarfă”
B. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14
D. Discomfortul toracic de repaus
săptămâni
E. Sindromul Tietze
C. Accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct
Răspuns: ABD
miocardic acut
D. Accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct
miocardic acut
E. Accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct
miocardic acut
Răspuns BCDE 357. CM. Indicați factorii cu acţiune procoagulantă elaboraţi de endoteliu:
A. Tromboplastina tisulară
353. CM. Menționați ce patologii include sindromul coronarian acut: B. Factorul Willbrand
A. Angina pectorală de efort C. Nodulii Heberden
B. Angina instabilă D. Colagenul
C. Infarctul miocardic acut E. Factorul activator al plachetelor
D. Moartea subită Răspuns: ABDE.
E. Angina stabilă
E. Semne de anxietate
Răspuns: ABCE
358. CM. Menționați ce dereglări ECG se înregistrează în timpul crizei de
angor pectoral:
A. P pulmonar
B. Subdenivelarea segmentului ST >1 mm 363. CM.Indicați în ce cazuri testul de efort la cicloergometru sau la
C. P mitral covorul rulant se
D. Unda T negativă consideră pozitiv pentru angină pectorală:
E. Supradenivelarea segmentului ST
A. Apare un acces tipic de angină pectorală
Răspuns: BDE
B. Apare subdenivelarea segmentului ST de tip rectiliniu

C. Apare inelul Kayser-Flaischer


359. CM.Indicați zonele de iradiere a durerii în angina pectorală:
A. Umărul stâng D. Apare subdenivelarea segmentului ST de tip descendent
B. Regiunea lombară cu durata peste
C. Scapula stânga
D. Partea anterioară a braţului stâng şi degetele IV şi 0.08 sec
V
E. Partea stângă a feţei şi gâtului E. Apare supradenivelarea segmentului ST
Răspuns: ACDE
Răspuns corect: ABDE.

360. CM. Menționați ce forme clinice reuneşte angina instabilă:


364. CM.Menționați ce medicamente veți administra în tratamentul anginei
variante (vasospastice, spontane):
A. Angina „de novo” A. Nitroglicerina
B. Angina tardivă postinfarct B. α – blocantele
C. Angina agravată C. Antagoniştii canalelor de calciu
D. Angina precoce postinfarct D. Tratament trombolitic
E. Angina Prinzmetal E. Tratament diuretic
Răspuns: ACDE Răspuns corect: AC.
361. CM.Menționați grupele de preparate care posedă efect antianginal și 365. CM. Enumerați modificările care pot fi apreciate la Holter monitor
sunt utilizate în farmacoterapia anginei pectorale stabile: ECG (înregistrarea electrocardiografică prelungită):
A. Nitraţii A. Tipului modificărilor ischemice
B. β-Blocantele B. Severitatea modificărilor ischemice
C. Diureticele C. Durata modificărilor ischemice
D. Blocantele canalelor de calciu D. Evidența plăcilor aterosclerotice
E. Alfa-blocantele E. Evidenţa episoadelor de ischemie silenţioasă
Răspuns: ABD. Răspuns: ABCE.

362. CM.Menționați ce date oferă examenul fizic în timpul crizei 366. CM.Enumerați patologiile în care este contraindicat testul cu efort:
anginoase: A. Stenoza aortică semnificativă
A. Poziţia ,,spectatorului în vitrină” B. Infarctul miocardic recent
B. Paloarea tegumentelor C. Hipertensiunea arterială necontrolabilă
C. Transpiraţii D. Extrasistole polimorfe
D. Poziţia ,,rugăciune mahomedană”
E. Torticolisul 371. CM Indicați ce reprezintă angina pectorală de novo:
Răspuns corect: ABCD.
A. variantă clinică a anginei pectorale instabile

B. variantă clinică a infarctului miocardic acut


367. CM. Enumerați testele farmacologice de provocare a ischemiei
miocardice: C. manifestată timp de o lună din momentul apariţiei primei crize
A. Testul cu dipiridamol
B. Testul cu ergometrină D. sindromul dureros este mai intens
C. Testul cu izoproterenol
D. Testul Coombs direct E. poate regresa, stabiliza sau progresa
E. Testul Coombs indirect
Răspuns: ACE
Răspuns: ABC.
372. CS. Menționați afirmația corectă pentru stabilirea clasei funcţionale a
anginei pectorale de efort:
368. CM. Care afirmaţii caracterizează cardiopatia ischemică?
A. vârsta pacientului
A.
proces patologic localizat în endocard
B. durata bolii
B.
afecţiune întotdeauna acută
C.
proces patologic în sistemul arterelor coronariene C. toleranţa la efort fizic
D.
în peste 90% cazuri este expresia unui proces
aterosclerotic D. tratamentul administrat
E. reducerea circulaţiei sangvine în miocard
Răspuns: CDE E. sexul pacientului

369. CS. Menționați afirmația necaracteristică pentru angina pectorală: Răspuns: C

A.
expresia clinică a ischemiei miocardice tranzitorii 373. CS. Identificați definiția corectă a patologiei în care creşte frecvenţa,
B.
modificări patologice ireversibile intensitatea şi durata crizelor anginoase:
C.
schimbări patologice reversibile
D.
manifestată prin crize dureroase, localizate A. angina pectorală silenţioasă
retrosternal
E. cauzată de tulburări ale circulaţiei coronariene B. angina pectorală agravată
Răspuns: B
C. angina pectorală spontană
370. CM. Notați afirmațiile adevărate pentru angina pectorală de efort:
D. angina pectorală de novo
A. crize de durere tranzitorie
E. angina pectorală stabilă
B. durerile sunt provocate de schimbarea poziţiei corpului
Răspuns: B
C. durerile se intensifică la palpaţia regiunii precordiale
374. CS. Indicați care formă de angină pectorală este produsă de spasmul
D. durerile sunt cauzate de creşterea necesităţilor metabolice ale coronarian:
miocardului
A. angina pectorală de efort
E. durerile se jugulează timp de 5 min după administrarea
nitroglicerinei sau repaus B. angina pectorală de novo

Răspuns: ADE C. angina pectorală spontană (Pinzmetal)


D. angina pectorală agravată A. deformarea complexului QRS

E. angina pectorală silenţioasă B. negativizarea undei T

Răspuns: C C. scurtarea intervalului PQ

375. CM. Menționați care afirmaţie se referă la angina de decubit: D. micşorarea amplitudinei undei P

A. apare spre dimineaţa E. subdenivelarea segmentului ST

B. apare imediat la culcare Răspuns: B

C. cedează în poziţie şezândă 379. CM. Menționați scopul efectuării probei cu efort fizic dozat:

D. accesele sunt mai intense A. aprecierea calităţii vieţii pacientului

E. accesele sunt mai prelungite – până la 30 min B. clasamentul anginei pectorale

Răspuns: BC C. diagnosticul anginei pectorale

376. CM. Selectaţi trei verigi principale responsabile de declanşarea D. evaluarea pronosticului bolii
insuficienţei coronariene:
E. selectarea tratamentului
A. tulburarea coagulabilităţii sangune
Răspuns: BC
B. infecţia
380. CM. Care metodă de diagnostic determină indicaţiile şi contraindicaţiile
C. modificarea organică a vaselor coronariene angioplastiei coronariene şi bypass-ului aortocoronarian?

D. spasmul vascular A. monitorizarea Holter

E. tulburări autoimune B. testul cu efort fizic dozat

Răspuns: ACD C. scintigrafia miocardului

377. CS.Menționați care factor endotelial posedă cel mai puternic efect D. ecocardiografia
vasoconstrictor:
E. coronaroangiografia
A. prostaciclina
Răspuns: E
B. endotelina
381. CM. Selectaţi grupele de remedii antianginoase tradiţionale:
C. angiotensina II
A. diuretice
D. oxidul de azot
B. nitraţii
E. tromboplastina
C. antagoniştii ionilor de Ca
Răspuns: B
D. statinele
378. CS. Menționați cum se manifestă electrocardiografic ischemia
miocardului: E. β-blocantele
Răspuns: BCE D. aspirina

382. CS. Selectaţi cel mai frecvent efect advers al nitraţilor: E. acidul nicotinic

A. vertije Răspuns: D

B. somnolenţă 386. CS. Menționați din ce grup de remedii medicamentoase face parte
Simvastatina:
C. dureri abdominale
A. antiagregante
D. cefalee
B. hipolipimiante
E. edeme pe gambe
C. metabolice
Răspuns: D
D. hipotensive
383. CM. Menționați care sunt contraindicaţiile pentru administrarea β-
blocantelor: E. vasodilatatoare

A. tahicardia sinusală Răspuns: B

B. bradicardia sinusală Hipertensiune arteriala

C. bloc AV complet

D. hipertensiunea arterială 387. CS. Menționați ce determinăm în stadiul clinic I de evoluţie a


hipertensiunii arteriale:
E. hipotensiunea arterială A. Hipertrofia ventriculului sting
B. Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei
Răspuns: BCE C. Proteinurie lejeră şi/sau sporirea uşoară a creatininei
plasmatice
384. CM. Selectaţi preparatele din grupul antagoniştilor de Ca: D. Lipsa semnelor obiective de afectare a organelor ţintă
E. Plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau
A. enalapril
ultrasonografic în arterele iliace, femurale şi în aortă
B. nifedipina Răspuns corect: D

C. diltiazem

D. metoprolol 388. CS. Menționați de ce este cauzat semnul încrucişării sau „Salus-Gunn”:

E. verapamil A. Hemoragiile liniare sau ovale la nivelul retinei.


B. Edemul retinei.
Răspuns: BCE C. Edemul difuz al papilei nervului optic
D. Spasmarea locală sau îngustarea generalizată a arterelor
385. CS. Indicați care este remediul antiagregant de elecţie folosit în tratamentul retinei.
cardiopatiei ischemice: E. Comprimarea locală a venelor de către arterele torsionate în
locul încrucişerii lor.
A. ticlopidina Răspuns corect:E.

B. dipiridamolul

C. pentoxifilina 389. CS. Indicați ce denotă semnul încrucişării sau „Salus-Gunn”:


A. Hipertensiune arterială de scurtă durată. 393. c.s. Menționați ce atestă turgescenţa marcată a venelor jugulare la
B. Hipertensiune arterială de timp îndelungat pacientul cu hipertensiune arterială:
C. Hemoragie în regiunea maculară A. Coarctaţie aortică
D. Edem papilar marcat
E. Vedere ca prin ceaţă B. Obezitate trunculară
Răspuns corect: B.
C. Decompensarea gravă biventriculară

D. Sindrom Cushing
390. CM.Menționați semnele de afectare a organelor ţintă prezente în
stadiul clinic II al evoluţiei hipertensiunii arteriale: E . Tromboflebită superficială
A. Hipertrofia ventriculului stâng (ECG, ecografic)
B. Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei Răspuns corect: C
C. Ictus
D. Proteinurie lejeră şi/sau sporire uşoară a creatininei
plasmatice(1,2-2,0 mg/dl) 394. c.m. Menționați simptomele tipice pentru hipertensiunea arterială:
E. Plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau A. Cefalee (frontală,occipitală,constrictivă, matinală)
ultrasonografic în arterele carotide, iliace, femurale şi în aortă
Răspuns corect: ABDE. B. Diaree

C. Manifestările neuropsihice (iritabilitate, anxietate, astenie)


391. c.s. Indicați ce reflectă în cardiopatia hipertensivă „ritmul de galop”: D. Tulburări de vedere şi auditive (vedere neclară, scotoame,
A. Leziuni aterosclerotice în arterele mezenterice acufene)
B. Complianţa ventriculară afectată E. Constipaţii
C. Leziuni arteriale care au loc în vasculita de sistem Răspuns corect: ACD
D. Leziuni arteriolare în cadrul hipertensiunii arteriale maligne

E. Reflectă afectarea renală 395. c.s. Indicați ce semnalează asimetria pulsului la membrele superioare
la un hipertensiv în stare critică:
Răspuns corect: B. A. Criză hipertensivă
B. Disecţie de aortă
C. Obezitate
392. c. s. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială D. Personalitate astenică
sistolică izolată: E. Afectare cerebrovasculară
A. Sistolică130-139 mmHg,diastolică 85-89 mmHg Răspuns corect: B

B. Sistolică ≥180 mmHg, diastolică ≥110 mmHg.

C. Sistolică ≥140 mmHg, diastolică < 90 mmHg. 396. c.s. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială de
gradul II (moderată):
D. Sistolică 160-179 mmHg, diastolică 100-109 mmHg. A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială
diastolică < 90 mmHg.
E. Sistolică 140-159 mmHg, diastolică 90-99 mmHg. B. Tensiune arterială sistolică 160-179 mmHg, tensiunea
arterială diastolică 100-109 mmHg.
Răspuns corect: C. C. Tensiune arterială sistolică 130-199 mmHg, tensiunea
arterială diastolică 85- 89 mmHg.
D. Tensiune arterială sistolică 140-159 mmHg, tensiunea A. Atacul ischemic tranzitoriu
arterială diastolică 90-99 mmHg. B. Ictusul
E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială C. Encefalopatia hipertensivă avansată
diastolică ≥ 110 mmHg. D. Îngustarea generalizată sau locală a arterei retinei
Răspuns corect: B. E. Claudicaţie intermitentă.
Răspuns corect: ABC.

397. c.s. Menționați valorile tensiunii arteriale înhipertensiunea arterială de


gradul III (severă): 401. c.s. Menționați ce semnalează apariţia suflului diastolic în punctul de
A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială auscultaţie a aortei la un pacient cu hipertensiune arterială
diastolică < 90 mmHg. îndelungată:
B. Tensiune arterială sistolică 160-179 mmHg, tensiunea A. Stenoza aortei
arterială diastolică 100-109 mmHg. B. Disecţia aortică cu extensie proximală spre valva aortică
C. Tensiune arterială sistolică 130-199 mmHg, tensiunea C. Complianţă cardiacă afectată
arterială diastolică 85-89 mmHg. D. Majorarea presiunii telediastolice în VS
D. Tensiune arterială sistolică 140-159 mmHg, tensiunea E. Prezenţa zgomotului III şi IV la auscultaţia cordului.
arterială diastolică 90-99 mmHg. Răspuns corect: B.
E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială
diastolică ≥ 110 mmHg.
Răspuns corect: E.
402. c.m. Menționați semnele caracteristice pentru hipertensiunea arterială
endocrină din sindromul Cushing:
A. Obezitate trunculară (redistribuirea de tip androgen a ţesutului
398. c.m. Indicați semnele radiologice în hipertensiunea arterială cu stază adipos)
pulmonară venoasă: B. „Faţă în lună plină”
A. Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei C. Atrofia pielii cu desen vascular manifest
vasculare D. Striuri rozacee în regiunea inferioară a abdomenului
B. „Imaginea cifrei 3” E. „Livedo reticularis”
C. Edem pulmonar interstiţial Răspuns corect: ABCD
D. Edem pulmonar alveolar
E. Eroziuni costale
Răspuns corect: ACD.
403. c.s. Indicați caracteristică electrocardiografică a indicelui Socolov-
Lyon:
A. Voltaj crescut a undei R în toate derivaţiile toracice
399. c.m. Indicați semnele radiologice care pot contribui la depistarea B. Unda S în derivaţia toracică V1 + unda R în derivaţiile
coarctaţiei de aortă: toracice V5-6 va fi mai înaltă de 35 mm (SV1 + RV5-6>35 mm)
A. „Imaginea cifrei 3” C. Unda T este aplatizată sau negativă
B. Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei D. Segmentul ST subdenivelat
vasculare E. Devierea axei electrice ale cordului (AEC) spre stânga.
C. Edem pulmonar interstiţial Răspuns corect: B.
D. Edem pulmonar alveolar
E. Eroziuni costale.
Răspuns corect: AE.
404. c.s. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială de
gradul I (uşoară):
A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială
400. c.m. În stadiul clinic III de evoluţie a hipertensiunii arteriale afectarea diastolică < 90 mmHg.
creierului include:
B. Tensiune arterială sistolică 160-179 mmHg, tensiunea
arterială diastolică 100-109 mmHg.
C. Tensiune arterială sistolică 130-199 mmHg, tensiunea 408. CM. Indicați valoarea indecelui gleznă - braț care indică afectarea
arterială diastolică 85-89 mmHg. subclinică de organ ţintă:
D. Tensiune arterială sistolică 140-159 mmHg, tensiunea
arterială diastolică 90-99 mmHg. A. mai mică de 1,3mm
E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială
diastolică ≥ 110 mmHg. B. 1,4 mm
Răspuns corect: D.
C. 0,6 mm

D. 0,7 mm
405. c.m. Enumerați criteriile utilizate pentru aprecierea riscului
E. mai mare de 0,9 mm
cardiovascular la pacienţii cu hipertensiune arterială:
A. Dislipidemie (colesterol seric total >6,5 mmol/l, sau LDL- Raspuns corect AE
colesterol > 4,0 mmol/l)
B. HDL-colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi < 1,2 mmol/l
la femei
C. Proteina C-reactivă ≤ 1 mg/dl 409. CM. Indicați afirmațiile adevărate pentru afectarea subclinică de
D. Obezitate abdominală (circumferinţa abdominală la bărbaţi ≥ organ:
102 cm şi la femei ≥ 84 cm)
E. Fumatul A. Scăderea ratei de filtrare glomerulare < 60 ml/min/1,73 m2
Răspuns corect: ABDE
B. Scăderea clearance-ului creatininei < 60 ml/min

C. Scăderea ratei de filtare glomerulare > 80 ml/min/1,73 m2


406. c.m. Menționați acuzele bolnavului cu hipertensiune arterială:
A. Palpitaţii D. Scăderea clearance-ului la creatinină > 80 ml/min
B. Dispnee la efort fizic
C. Accese de angor pectoral E. Microalbuminurie 30-300 mg/24h
D. Durere precordială de diferită durată
Raspuns corect ABE
E. Surditate
Răspuns corect: ABCD

410.CS. Indicați care combinaţie de medicamente antihipertensive nu


este recomandată pacienţilor cu sindrom metabolic:
407. CM. Indicați valoarea indecelui intimă medie care nu indică
afectarea subclinică de organ ţintă: A. Beta blocant şi diuretice tiazidice
A. 0,55mm B. Blocant al canalelor de calciu şi inhibitori a enzimei de
conversie
B. 0,65 mm
C. Blocant al canalelor de calciu şi antagonist al receptorilor
C. 0,75 mm
angiotensinei
D. 0,85 mm
D. Blocant al canalelor de calciu şi diuretic tiazidic
E. 0,95 mm
E. Beta blocant şi blocant al canalelor de calciu
Raspuns corect E
Rasuns corect A
414. CS. Notați medicamentul de elecţie folosit în disecţia de aortă:

411. CM. Indicați care sînt preparatele de elecţie în hipetensiunea A. Captopril


sistolică izolată la vârstnic:
B. Enalapril
A. diuretice
C. Lisinopril
B. blocante canalelor de calciu
D. Ramipril
C. alfa-1 blocante
E. Nitroprusiat de natriu
D. alfa-2 agonişti cu acţiune centrală
Raspuns corect E
E. vazodilatatoare directe

Raspuns corect AB
415. CS. Notați doza de acid acetilsalicilic suficientă ca antiagregant:

A. 25 - 50 mg/zi
412. CS. Indicați care grupă de preparate în hipetensiunea arterială la
diabetici întîrzie apariţia nefropatiei: B. 50 - 65 mg/zi

A. Beta blocantele C. 75 - 100 mg/zi

B. Diureticele tiazidice D. 110 - 150 mg/zi

C. Diureticele care economisesc potasiu E. 325 mg/zi

D. Antagonişti ai receptorilor de aldosteron Raspuns corect C

E.Inhibitorii enzimei de conversie

Raspuns corect E 416. CS. Menționați mecanismul antiagregant al acidului acetilsalicilic:

A. Inhibă oxidazele citocromului hepatic

413. CM. Menționați medicamentele antihipertensive administrate în B. Inhibă acţiunea serotoninergică


hipetensiunea arterială în sarcină:
C. Inhibă receptorii H1
A. Metildopa
D. Inhibă receptorii H2
B. Inhibitorii enzimei de conversie
E. Inhibă sinteza de tromboxan A2
C. Sartani
Raspuns corect E
D. Amiodarona

E. Blocantele canalelor de calciu

Raspuns corect AE

Dislipidemiile
Răspuns corect: D.

417. c.m. Menționați reprezentanţii principali a lipidelor sangvine:


A. Trigliceridele
B. γ-globulinele 422. c.m. Enumerati factorii de risc lipidici pentru cardiopatia ischemică:
C. Acizii graşi neestereficaţi A. Nivelul crescut de LDL- colesterol
D. Fosfolipidele B. Nivelul scazut de LDL - colesterol
E. Colesterol. C. Nivelul crescut de trigliceride
Răspuns corect: ACDE. D. Nivelul crescut de non-HDL-colesterol
E. Nivelul micsorat de HDL- colesterol
Raspuns corect: ACDE

418. c.m. Menționați afirmațiile corecte pentru sindromul metabolic:


A. Circumferinţa abdominală >102 cm bărbaţi şi >84 cm femei
B. Trigleceride ≥ 1,7 mmol/l 423. c.m Menționați afirmațiile corecte pentru dislipedimia aterogenă:
C. HDL-Colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi <1,3 mmol/l A. Cresterea nivelului de trigliceride ≥ 1,7 mmol/ l
la femei B. Scaderea nivelului de trigliceride ≤ 1,7 mmol/ l
D. Tensiunea arterială ≤ 120/80 mm.Hg C. Nivel crescut de lipoproteine cu densitate joasă (LDL)
E. Glicemia ≥ 6,1 mmol/l. D. Nivel scăzut de lipoproteine cu densitate joasă (LDL)
Răspuns corect: ABCE. E. Reducerea nivelului de lipoproteine cu densitate înaltă (HDL)
Raspuns corect: ACE

419. c.m. Menționați care sunt căile de reciclare a colesterolului:


A. Reutilizarea colesterolului pentru sintesa lipoproteinelor 424. c.m. Enumerati factorii de risc non-lipidici modificabili pentru
B. Stocarea în rinichi cardiopatia ischemică:
C. Stocarea în interiorul hepatocitelor A. Hipertensiunea arterială
D. Excreţia cu urina B. Hipotensiunea arterială
E. Excreţia cu bila C. Fumatul
Răspuns corect: ACE D. Diabetul zaharat
E. Dieta aterogenica
Raspuns corect: ACDE

420. c.m. Indicați care sunt factorii care conduc la scăderea HDL-
colesterolului:
A. Obezitatea 425. c.m. Menționați principalele stigmate oculare ale hiperlipidemiei:
B. Dieta săracă în carbohidraţi A. Xantelasma
C. Fumatul B. Semnul Salus-Gunn
D. Diabetul zaharat tip 2 C. Arcul cornean
E. Factorii genetici D. Strabismul
Răspuns corect: ACDE. E. Lipaemia retinalis
Raspuns corect: ACE

421. c.s. Menționați care lipoproteine transportă colesterolul tisular de la


ţesuturile periferice spre ficat și realizează un efect protector vascular: 426. c.m. Enumerați biomarcherii care indică tulburările metabolismului
A. Lipoproteinele cu densitate foarte mică (VLDL) lipoproteinelor:
B. Lipoproinele cu densitate intermediară (IDL) A. Estrogenii
C. Lipoproinele cu densitate mică (LDL) B. Colesterolul total
D. Lipoproinele cu densitate mare (HDL) C. Trigliceridele
E. Chilomicronii D. HDL colesterolul
E. LDL colesterolul B. Micşorarea de LDL- colesterol
Raspuns corect: BCDE C. Cresterea de HDL- colesterol: hiper α – lipoproteine
D. Creşterea de VLDL - colesterol
E. Elevarea trigliceridelor
Raspuns corect: ACDE
427. c.s. Indicați care sunt valorile normale ale colesterolului total la adult:

A. < 5,5 mmol/l


431. c.s. Notați afirmația corectă care definește ateroscleroza:
B. < 5,8 mmol/l
A. Este boala sistemică progresivă cu manifestări focale, ce
C. < 5,0 mmol/l afectează arterele mari şi medii
D. < 6,0 mmol/l B. Reprezintă tromboza locală ce survine ca urmare a rupturii
plăcii aterosclerotice, cu consecinţe potenţial fatale
E. < 6,2 mmol/l
C. Reprezintă procesul de rigidizare a peretelui arterial
Raspuns corect: C
D. Este o substanţă lipidică prezentă în structura
membranelor celulare şi este precursor deacizi biliari şi
hormoni sterolici.
428. c.s. Menționați valorile normale ale trigliceridelor la adult:
E. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă
A. 2,2 mmol/l
(60-70%) din colesterolul total plasmatic
B. 2,5 mmol/l
Răspuns corect: A.
C. 2,8 mmol/l

D. 1,7 mmol/l
432.c.s.Notați afirmația corectă care definește aterotromboza:
E 3,0 mmol/l
A. Este boala sistemică progresivă cu manifestări focale, ce
Raspuns corect: D afectează arterele mari şi medii

B. Reprezintă tromboza locală ce survine ca urmare a rupturii


plăcii aterosclerotice, cu consecinţe potenţial fatale
429.c.m. Menționați ce măsuri include modificarea stilului de viaţa și
tratamentul nemedicamentos al hiperolesterimiei: C. Reprezintă procesul de rigidizare a peretelui arterial

A. Scaderea consumului de grăsimi saturate D. Este o substanţă lipidică prezentă în structura


B. Majorarea consumului de glucide membranelor celulare şi este precursor de acizi biliari şi
C. Scaderea consumului de colesterol < 200 mg/zi hormoni sterolici.
D. Majorarea consumului de fibre (10-25 g/zi )
E. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă
E. Majorarea activităţii fizice
(60-70% din colesterolul total plasmatic
Raspuns corect: ACDE
Răspuns corect: B.

430.c.m. Menționați prin ce componente se elevează colesterolul total:


433.c.s.Notați afirmația corectă care definește arterioscleroza:
A. Cresterea de LDL- colesterol: tipul II A
A. Este boala sistemică progresivă cu manifestări focale, ce Răspuns corect: A,C.
afectează arterele mari şi medii

B. Reprezintă tromboza locală ce survine ca urmare a rupturii


plăcii aterosclerotice, cu consecinţe potenţial fatale 436. c.m. Notați tipurile de dislipidemii care sunt mai frecvente în practică
medicală:
C. Reprezintă procesul de rigidizare a peretelui arterial
A. Familiale(primare)
D. Este o substanţă lipidică prezentă în structura
membranelor celulare şi este precursor de acizi biliari şi B. Hipertrigliceridemie
hormoni sterolici. C. Dobândite(fară transmitere ereditară documentată)
D. Hipercolesterolemie
E. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă E. Dislipidemie combinată (mixtă)
(60-70% din colesterolul total plasmatic Răspuns corect: BCDE.
Răspuns corect: C.

437. c.m. Enumerați componentele terapeutice corecte a pacientului cu


dislipidemie:
434. c.m. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte pentru fracția HDL a
colesterolului: A. Modificarea stilului de viaţă
A. Constitue 20-30% din colesterolul total B. Dieta
B. Are proprietăţi anti-aterogene, protejând sistemul arterial C. Identificarea şi tratarea cauzelor secundare
împotriva injuriei aterogene
D. Tratament farmacologic hipolipemiant
C. Conţine două tipuri majore de apoproteine (apo A-I şi apo
A-II) E. Tratament farmacologic hipeuricemic

D. Extrage colesterolul celular în exces şi îl transportă înapoi Răspuns corect: ABCD.


la ficat pentru a fi eliminat pe cale intestinală

E. Este aterogen şi proporţional corelat cu riscul


evenimentelor cardiovasculare, independent de nivelul 438. c.m. Notați principiile generale ale dietoterapiei în hiperlipidemii:
colesterolului total
A. Restricţionarea aportului caloric (pentru controlul greutăţii
Răspuns corect: ABCD. corporale)

B. Creşterea aportului de fibre solubile din fructe, legume şi cereale


integrale, de acizi graşi polinesaturaţi şi fitosteroli
435. c.m. Menționați tipurile de dislipidemii cunoaşteţi, din punctul de
vedere al existenţei determinismului genetic: C. Aportul caloric nelimitat

A. Familiale(primare) D. Limitarea aportului de carbohidraţi şi de grăsimi saturate


B. Hipertrigliceridemie
E. Scăderea aportului de fibre solubile din fructe, legume şi cereale
C. Dobândite (fară transmitere ereditară documentată) integrale, de acizi graşi polinesaturaţi şi fitosteroli

D. Hipercolesterolemie Răspuns corect: ABD.

E. Dislipidemie combinată (mixtă)


439. c.m. Enumerați ce include dieta recomandată de Ghidul NCEP-ATP
III:
442. c.m. Notați care sunt precauţiile administrării statinelor în tratamentul
A. Un aport proteic de 15-20% din conţinutul caloric zilnic hipercolesterolemiei:

B. Grăsimi 35% (numai 7% saturate, < 300 mg/zi aport de colesterol) A. Vârstnici, femei
C. Un aport proteic de 5-10 % din conţinutul caloric zilnic B. Insuficienţă renală
D. Restul carbohidraţi C. Boli hepatice cronice şi abuz de alcool
E. Grăsimi 65% D. Medicamente asociate, hipotiroidism
Răspuns corect: ABD. E. Bolile pericardului
Răspuns corect: ABCD.

440. c.m. Notați care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte despre statine
în tratamentulul hipercolesterolemiei: 443. c.m. Notați mecanismele implicate în patogenia aterosclerozei:

A. Statinele sunt a doua linie de tratament al dislipidemiilor A. Inflamaţia peretelui arterial reprezintă focarul promotor major în
dezvoltarea aterosclerozei
B. Statinele sunt primă linie de tratament al dislipidemiilor
B. Stimulul principal este reprezentat de injuria endoteliului vascular
C. Statinele reprezintă inhibitori competitivi potenţi ai HMG-CoA (3-
hidroxi-3-metilglutaril coenzima A reductazei, etapa limitatoare de C. Nu are loc inflamaţia peretelui arterial
sinteză a colesterolului
D. Nivelurile crescute de LDL colesterol, fumatul, hipertensiunea
D. Reducerea conţinutului intracelular de colesterol induce expresia arterială, diabetul zaharat, anomaliile genetice, excesul de
receptorilor până la nivelul hepatocitelor homocisteină sau agenţii infecţioşi induc disfuncţia endotelială ca
primă treaptă a progresiei spre placa de aterom
E. Rezultă astfel o reducere a nivelurilor lipoproteinelor plasmatice,
prin stimularea captării la nivel hepatic a LDL-colesterolului circulant E. Sunt prezente mai multe anomalii ale fracţiunilor lipidice asociate

Răspuns corect: BCDE. Răspuns corect: ABD.

441. c.m. Alegeţi afirmaţiile corecte privind efectele statinelor, utilizate în 444. c.m. Notați afirmaţiile corecte despre ateroscleroza:
tratamentul hipercolesterolemiei:
A. Este o boală inflamatorie
A. Reduc incidenţa bolii cardiace ischemice cu 21-42%, având un rol
major în prevenţia primară şi secundară B. Este însoţită de niveluri serice crescute ale markerilor inflamaţiei,
B. Accelerează ritmul de progresie al leziunilor aterosclerotice, iar inclusiv proteina C reactivă, cu valoare prognostică dovedită
tratamentul intensiv cu anumite preparate induce chiar regresia aterosclerozei
coronariene C. Inflamaţia contribuie la iniţierea, progresia şi ruptura plăcilor
C. Au multiple efecte pleiotrope prin care măresc riscul cardiovascular aterosclerotice
independent de reducerea fracției LDL a colesterolului.
D. Încetinesc ritmul de progresie al leziunilor aterosclerotice, iar D. Diverşi stimuli de tipul fumatului, hipertensiunii arteriale, obezităţii
tratamentul intensiv cu anumite preparate induce chiar regresia aterosclerozei sau inflamaţiei duc la activarea celulelor endoteliale
coronariene
E. Este o boală infecţioasă
E. Au multiple efecte pleiotrope prin care scad riscul cardiovascular
independent de reducerea fracției LDL a colesterolului. Răspuns corect: ABCD.
Răspuns corect: ADE.
448. c.m. Menționați extinderea infarctului miocardic în peretele venticular:

445. c.m. Notați afirmaţiile corecte pentru măsurile de modificare a stilului A. Subendocardial
de viaţa: B. Subepitelial
C. Intramural
A. Renunţarea la fumat D. Transmural
E. Subepicardial
B. Efortul fizic izotonic regulat Raspuns corect: ACDE
C. Fumatul abundent

D. Controlul greutăţii corporale 449. c.m Menționați factorii humorali care duc la apariţia spasmului coronanian:
E. Scăderea excesului ponderal A. Endotelina
B. Sideroblaştii
Răspuns corect: ABDE. C. Tromboxanul A2
D. Reducerea oxidului nitric
E. Sfacelul
446. c.m. Notați reacţiile adverse posibile la utilizarea statinelor în Raspuns corect: ACD
tratamentul dislipidemiilor:

A. Creşterea asimptomatică tranzitorie a transaminazelor hepatice.


450. c.m. Notați acuzele pacientului cu infarct miocardic acut:
B. Afectarea muşchilor scheletici:mialgii, miozită
A. Durere retrosternală cu durata mai mult de 20 minute
C. Tulburări gastro-intestinale: greaţa, dispepsie, flatulenţă, diaree sau B. Durere traheobronşică
constipaţie, rar pancreatită C. Durere iradiază în umăr, omoplat, mâna stângă
D. Dispnee
D. Miocardită E. Transpiraţie pronunţată
Raspuns corect: ACDE
E.Cefalee (până la 10% din pacienţi)

Răspuns corect: ABCE.


451. c.m. Menționați datele obiective ale pacientului cu infarct miocardic acut:

A. Pacient agitat
Infarctul Miocardic Acut B. Tegumente palide, umede
C. Acrocianoză
D. În pulmoni raluri umede
E. Acorie
447. c.m.Menționați cauzele infarctului miocardic acut: Raspuns corect: ABCD
A. Ruptura de placă aterosclerotica
B. Tromboza coronariana
C. Spasmul coronarian 452. c.s. Menționați ce reprezintă unda Q patologică pe ECG:
D. Vegetaţii endocardice
E. Ocluzia vasului coronarian A. Zona Zoster
Raspuns corect: ABCE B. Zona de necroză
C. Zona de leziune
D. Zona de ischemie
E. Zona critică Brock
Răspuns corect: B 457. c.m. Notați prin ce modificări ECG se caracterizează infarctul miocadic
acut non-Q:

453. c.s. Zona de leziune pe ECG în infarctul miocardic acut se manifestă prin:
A. Unda P negativă
A. Sindrom Leriche B. Subdenivelarea segmentului ST
B. Sindrom Meigs C. Unda T negativă simetrică
C. Sindrom Raynaud D. Scurtarea intervalului PQ
D. Sindrom Lutembacher E. Unda P bifazică
E. Supradenivelarea segmentului ST Raspuns corect: BC
Raspuns corect: E

458. c.m Indicați marcherii biologici de necroză miocardică:


454. c.s. Notați ce reprezintăpe ECG unda T înalt pozitiva sau T negativă în
infarctul miocardic acut: A. Createnin fosfochinazei – MB
B. Lactico dehidrogenazei (LDH)
A. Timpul de conducere atrioventriculară C. Fierului seric
B. Durata totală a sistolei electrice ventriculară D. Troponinelor cardiace I sau T
C. Timpul de conducere a impulsului la nivelul joncţiunii E. Mioglobinei
atrioventriculare Raspuns corect: ABDE
D. Depolarizarea atrială
E. Zona de ischemie
Raspuns corect: E
459. c.m. Menționați pentru ce este necesară radiografia cutiei toracice în
infarctul miocardic acut:

455. c.m. Indicați cese înregistrează pe ECG în faza supraacută a infarctului A. Aprecierea stazei pulmonare
miocardic: B. Trombemboliei pulmonare
C. Blocurilor atrioventriculare
A. Supradenivelarea progresivă a segmentului ST D. Pneumoniilor asociate
B. Zgomotul III E. Extrasistolelor ventriculare
C. Unda T amplă monofazică (unda Pardee) Răspuns corect: ABD
D. Zgomotul IV
E. Zgomotul metalic
Raspuns corect: AC
460. c.m Menționați ce se inregistrează la ecocardiografie în infarct miocardic
acut:

456. c.m. Indicați ce se înregistrează pe ECG în faza acută a infarctului A. Hipochinezie


miocardic: B. Miocloniie
C. Akinezie
A. Unda U D. Dischinezie
B. Apariţia undei Q patologice E. Trombi intra cavitari
C. Reducerea undei R Răspuns corect: ACDE
D. Formarea complexului QS
E. Unda T devine negativă, simetrică
Raspuns corect: BCDE
461. c.m. Menționați criteriile clinice de diagnostic în infarct miocardic acut:
A. Stare anginoasă cu durata peste 20- 30 minute E. aneurism al aortei ascendente
B. Strabismul
C. Semne de insuficienţă cardiacă acută Răspuns: ABD
D. Şoc cardiogen
E. Stări sincopale 466. CM Selectați remediile ce se utilizează în infarctul miocardic acut cu scop
Răspuns corect: ACDE de tromboliză:

A. streptokinaza

462. c.m Menționați prin ce manifestă șocul cardiogen în infarct miocardic acut: B. actilyse

A. Hipotensiune arterială ≥ 80/50 mmHg C. heparina


B. Sindrom Turner
C. Slăbiciune generală, transpiraţie D. morfina
D. Hipotermie
E. nitroglicerina
E. Oligoanurie
Răspuns corect: ACDE Răspuns: AB

467. CM Menționați care sunt contraindicaţiile pentru terapia trombolitică la


pacienţii cu infarct miocardic acut:
463. c.m. Menționați prin ce manifestă sindromul postinfarctic Dressler:
A. hemoragie activă
A. Dureri precordiale persistente
B. Febră B. vârsta peste 55 ani
C. Tahicardie
D. Frecătura pericardică C. ulcer gastric în acutizare
E. Melenă
Răspuns corect: ABCD D. traumatism grav recent

E. anevrism al vaselor cerebrale

464. c.m. Menționați prin ce manifestă anevrizmul ventricular stâng: Răspuns: ACDE

A. Bombare a peretelui ventricular subţiat 468. CM Menționați care sunt cauzele dezvoltării insuficienţei mitrale în
B. Dischinezia zonei respective infarctul miocardic acut:
C. Insuficienţă cardiacă cronică
D. Baraj mitral A. ruptură de muşchi papilari
E. Tulburări de ritm
Răspuns corect: ABCE B. tulburări de ritm şi de conducere

C. ruptură de cordaj

465. CM Selectaţi complicaţiile infarctului miocardic acut: D. calcifierea inelului mitral

A. şocul cardiogen E. ruptură de cuspă

B. ruptura peretelui liber ventricular sau a septului interventricular Răspuns: ACE

C. hipertensiune arterială 469. CM.Notați care remedii medicamentoase se folosesc întratamentul


infarctului miocardic acut fără supradenivelarea segmentului ST:
D. aritmii şi tulburări de conducere
A. trombolitice
B. betablocante E. Afectării postsacinii

C. nitraţi
Răspuns corect: ACDE
D. analgetice

E. diuretice
473.c.m. Menționați cauzele insufucienţei cardiace la tineri:
Răspuns: BCD

470. CM Menționați complicaţiile precoce ale infarctului miocardic acut:


A. Cardiomiopatia dilatativă
A. şocul cardiogen B. Aritmii
C. Cardiopatie ischemică
B. moartea subită D. Maladii congenitale
E. Maladii valvulare,miocardice
C. tulburări de ritm şi de conducere Răspuns corect: ABDE
D. anevrism al ventriculului stîng

E. fibrilatie ventriculară 474. c.s. Menționați în care stadiu după Kilip este prezent edem pulmonar franc
cu raluri pe toată suprafaţa câmpurilor pulmonare:
Răspuns: ABCD

A. Stadiul I
Insuficienţa cardiacă
B. Stadiul II
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
471.c.m. Numiți mecanismele de realizare a sistemelor compensatorii în E. Stadiu V
insuficienţa cardiacă:

Răspuns corect: C

A. Modificările structurale ale cordului (hipertrofie şi dilataţie)


B. Mărirea volemiei (retenţie hidrosalină)
C. Supraîncărcarea cardiomiocitelor cu calciu 475 c.s. Menționați în care stadiu după Kilip este prezentă hipotensiune arterială
D. Bradicardia ≤ 90mm/Hg, oligurie, cianoză, diaforeză.
E. Adaptarea circulaţiei periferice
Răspuns corect: ABE
A. Stadiul I
B. Sadiul II
472.c.m. Menționați cauzele dezvoltării insufucienţei cardiace acute: C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Stadiu V
Răspuns corect: D.
A. Disfuncţie sistolică sau diastolică cardiacă
B. Deviaţie axială
C. Tulburărilor de ritm cardiac
D. Afectării presarcinii
476. c.s Menționați în care stadiu după Kilip sunt prezente raluri umede în ariile
inferioare ale câmpurilor pulmonare, zgomot III de galop, semne de congestie
pulmonararăşi hipertensiune venoasă pulmonară. A. Ortopnee
B. Cianoză
C. Tegumente reci
D. Transpiraţii profuze
A. Stadiul I E. Hepatomegalie
B. Stadiul II Răspuns corect: ABCD.
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Stadiul V
Răspuns corect: B. 480. c.m. Menționați ce simptome sunt prezente în insuficienţa cardiacă cronică
dreaptă:

A. Hepatalgie
B. Greaţă
C. Anorexie, vărsături
477. c.s. În insuficienţa cardiaca cronică ortopneea este o poziţie forţată: D. Balonări postprandiale
E. Diplopie

A. Pentru micşorarea durerii Răspuns corect: ABCD.


B. Pentru facilizarea expectoratiei
C. Pentru micşorarea durerilor abdominale
D. Pentru micşorarea durerilor cardiace
E. Dispnee respiratorie de repaus cu participarea musculaturii 481. c.m. Menționați ce semne obiective determinăm în insuficienţă cronică
accesorii respiratorii dreaptă:
Somn cu ½ de trunchi ridicat pe perne

Răspuns corect: E.
A. Turgescenţa venelor superficiale, jugulare
B. Nevi pigmentari
C. Edeme hidrostatice
478. c.m. Menționați ce simptome sunt prezente în insuficienţă cardiacă cronică D. Hepatomegalie
stângă: E. Suicter

Răspuns corect: ACDE


A. Dispnee
B. Tuse preponderent nocturnă
C. Hemoptezie
D. Astenie (fatigabilitate) 482. c.m. Menționați ce modificări cardiace determinăm în insuficienţă cronică
E. Anorexie dreaptă:
Răspuns corect: ABCD

A. Pulsaţie epigastrică
479. c.m. Menționați ce semne obiective determinăm în insuficienţa cardiacă B. Şoc cardiac amplificat
cronică stângă: C. Clapotaj
D. Lărgirea matităţii relative a cordului spre dreapta Răspuns corect: BCD
E. Lărgirea matităţii absolute a cordului

Răspuns corect: ABDE 486. c.m. Enumerați efectele administrării inhibitoriilor enzimei de conversie a
angiotensinei în insuficienţa cardiacă cronică:

483. c.m. Menționați ce modificări cardiace auscultative determinăm în


insuficienţă cronică dreaptă: A. Alungesc intervalul Q-T

B. Reduc vasocontricţia cauzată de angiotensină

A. Accentul zgomotului II la focarul pulmonarei C. Micsorează retenţia de sodiu şi apă


B. Suflu diastolic
C. Semnul Graife D. Reduc degradarea bradichiniei
D. Suflu sistolic din insuficienţa tricuspidiană funcţională
E. Galop protodiastolic drept E. Majorează formarea prostaglandinelor vasodilatotoare

Răspuns corect: ABDE


Răspuns corect: BCDE

487.CS Menționați simptomul primordial al insuficienței cardiace cronice


484. c.m. Menționați ce efecte manifestă furosemida în tratamentul insuficienţii stângi:
cardiace acute:
A. Tusea
B. Hemoptizia
C. Dispneea
A. Fibrinolitice D. Astenia
B. Vazodilatotoare E. Respiratia Chyne-Stoke
C. Vazoconstrictoare Răspuns:C
D. Diuretic
E. Anitaritmice
488. CS Indicați cea mai frecventă cauză a insuficienței ventriculare drepte :
Răspuns corect: BD
A. Miocardită
B. Tromboembolismul pulmonar acut
C. Valvulopatii
485. c.m. Enumerați efectele administrării spironolactonei în insuficienţa D. Infarct miocardic acut
cardică cronică: E. Tulburări de conducere
Răspuns: B

A. Blocării receptorilor AT1 ai angiotenzinei II


B. Diuretice 489.CS Menționați în ce patologie este recomandată clasificărea insuficienței
C. Antifibrinogenetice cardiace după Killip :
D. Inhibării progresiei hipertrofiei miocardului
E. Blocării canalului de calciu A. Hipertensiune arterială
B. Valvulopatii Răspuns: B
C. Infarct miocardic acut
D. Miocardite
E. Pericardite
Răspuns:C 494.CS Menționați indicaţiile pentru modificarea stilului de viaţă în insuficienţa
cardiacă cronică cu excepţia :

A. Monitorizarea greutăţii
490.CS Menționați ce presupune clasa funcţională III NYHA a insuficienței B. Activitate fizică intensă
cardiace cronice conform clasificării funcționale: C. Restricţia de sodiu
D. Monitorizarea aportului de lichide
A. Limitarea importantă a efortului fizic, fără simptome în repaus E. Recunoaşterea simptomatologiei
B. Limitarea importantă a efortului fizic, cu simptome în repaus Răspuns: B
C. Limitarea minimală a efortului fizic
D. Simtomele doar în repaus
E. Activitatea fizică uzuală este efectuată fără limitări
Răspuns: A 495.CS Enumerați masurile legate de stilul de viață a pacienților cu insuficienta
cardiaca, presupun următoarele, cu excepția:

A. Restricția de sodiu
491.CS Menționați factorii favorizanți ai insuficientei cardiace, cu excepția: B. Monitorizarea greutății
C. Întreruperea fumatului
A. Anemiile severe D. Alimentația bogată în grăsimi şi lichide
B. Infecțiile, stările febrile E. Antrenament fizic specific
C. Tulburările de ritm Răspuns: D
D. Ischemia miocardului
E. Aportul scăzut în alimentație de sare și lichide
Răspuns: E
496.CM Selectaţi simptomele și semnele caracteristice pentru insuficienta
cardiaca stîngă:
492.CS Menționați criteriul ce stă la baza clasificarii insuficientei cardiace după A. Dispnee
NYHA : B. Tuse, hemoptizii
C. Hepatomegalie
A. Tahicardia D. Turgescența jugulară
B. Dispneea E. Edeme periferice
C. Bradicardia Răspuns: AB
D. Astenia
E. Tusea
Răspuns: B
497.CM Notaţi simtomele și semnele caracteristice pentru un pacient cu
insuficienta cardiaca dreaptă:
493. CS Menționați ce preparate reduc presarcina și scad tensiunea hidrostatică A. Acrocianoză, transpirații
în capilarele pulmonare: B. Edeme periferice
C. Suflu sistolic apical (regurgitaremitralăsecundară)
A. Analgezice opioide D. Hepatomegalie
B. Diuretice E. Suflu sistolic endapexian (regurgitare tricuspidiană secundară)
C. Adrenomimetice Răspuns:BDE
D. Bronholitice
E. Antiinflamatoare nesteroidene
498. CM Enumerați investigațiile obligatorii pentru precizarea diagnosticului de COMPLIMENT SIMPLU
insuficienta cardiaca:

A. Electrocardiograma
B. Radiografia toracică 1. Care patologie reumatică se poate manifesta cu artrită mutilantă?
C. Tomografia computerizată a cordului a. Lupusul eritematos sistemic
D. Ecografia cardiacă transtoracică b. Artrita reumatoidă
E. Ecografia cardiacă transesofagiană c. Artrita reactivă
Răspuns:ABD d. Artrita psoriazică
e. Guta
Răspuns corect: d

499.CM Menționați grupe de medicamente administrate în terapia


farmacologică a insuficientei cardiace:
2. Criteriile de diagnostic CASPAR sunt utilizate în diagnosticul:
A. Anticolinergice selective a. Artritei reumatoide
B. Diuretice b. Artritei psoriazice
C. Betablocante c. Lupusului eritematos sistemic
D. Inhibitorii enzimei de conversie d. Artritei reactive
E. Antibacteriene e. Gutei
Răspuns: BCD Răspuns corect: b

500.CM Enumerați complicațiile insuficienţei cardiace: 3. Pentru afectarea axială a artritei psoriazice este caracteristică:
a. Sacroiliita unilaterală/asimetrică
A. Insuficiența funcțională de organe b. Sacroiliita simetrică
B. Aritmii și moarte subită c. Afectarea atlanto-occipitală
C. Tromboze endocavitare cu emboli sistemice și pulmonare d. Absenţa afectării sacroiliace
D. Ciroză hepatică de stază e. Afectarea uniformă a coloanei vertebrale
E. Hemoragie digestivă superioară Răspuns corect: a
Răspuns: ABCD

4. Distrofia unghială psoriazică poate fi manifestată prin:


a. Pitting (eroziune punctiformă)
b. Fuziune solidă
c. Infecţii fungice
d. Fisurare progresivă
e. Hemoragii intraunghiale
Răspuns corect: a

5. Osteoliza articulaţiilor interfalangiene distale, leziunile cutanate


extinse şi distrofia unghială ne sugerează diagnosticul de:
a. Lupus eritematos sistemic
b. Gută
c. Artrită psoriazică
d. Osteoartroză
ARTRITA PSORIAZICĂ e. Artrită reumatoidă
Răspuns corect: c d. Indolicele
e. Oxicamii
Răspuns corect: a, e
6. Diagnosticul de artrită psoriazică este stabilit cu ajutorul criteriilor:
a. CASPAR 11. În care din următoarele boli reumatismale tratamentul imunosupresiv
b. BASDAI este considerat obligator?
c. EULAR a. Artrita psoriazică
d. ACR b. Guta
e. Ducket Jones
c. Artrita reumatoidă
Răspuns corect: a
d. Osteoartroza
e. Bursita
7. Criteriile CASPAR sunt folosite pentru diagnosticul: Răspuns corect : a, c
a. Artritei reumatoide
b. LES 12. Care din următoarele manifestări extraarticulare sunt caracteristice
c. Osteoartozei artritei psoriazice?
d. Atritei psoriazice a. Amiloidoza AA
e. Sclerodermiei b. Uveita anterioară
Răspuns corect: d c. Meningita
d. Esofagita de reflux
e. Nefropatia Ig A
8. Afectarea falangelor cu aspect de “creion cu capac” este caracteristică Răspuns corect: a, b, e
pentru:
a. Lupus eritematos sistemic 13. În criteriile de diagnostic al artritei psoriazice se includ:
b. Gută a. Psoriazisul pielii
c. Osteoartroză deformantă b. Factorul reumatoid negativ
d. Artrită reumatoidă c. Factorul reumatoid pozitiv
e. Artrită psoriazică d. Istoricul de dactilită stabilită de reumatolog
Răspuns corect: e e. Manifestările radiologice caracteristice
Răspuns corect: a, b, d, e

9. Conform criteriilor CASPAR pentru artrita psoriazică, scorul maximal 14. În artrita psoriazică tratamentul include:
aparţine următorului criteriu: a. Kinetoterapie
a. Istoric personal sau familial de psoriazis b. Terapie imunosupresivă
b. Psoriazis curent c. Tratament antibacterian
c. Test negativ pentru factorul reumatoid d. Terapie manuală
d. Distrofie unghială psoriazică la examenul curent e. Tratament simptomatic
e. Dovadă radiografică de formare a osului nou juxtaarticular Răspuns corect: a, b, e
Răspuns corect: b
15. Care sunt testele de laborator ce permit aprecierea activităţii artritei
psoriazice?
COMPLIMENT MULTIPLU a. Hemoleucograma
b. VSH
10. Care din următoarele clase de medicamente AINS sunt recomandate c. Factorul reumatoid
pacienţilor cu artrită psoriazică? d. Fibrinogenul
a. Coxibii e. Proteina C-reactivă
b. Salicilaţii Răspuns corect: a,b,d,e
c. Pirazolii
16. Complicaţiile specifice ale infiltraţiilor cu corticosteroizi în artrita
psoriazică sunt următoarele: 21. Marcaţi afirmaţiile corecte pentru artrita psoriazică:
a. Artrita septică a. Entezita este o trăsătură caracteristică importantă
b. Hiperkeratoză locală b. Afectarea oculară se manifestă frecvent prin uveită anterioară
c. Ruptură tendinoasă c. Entezita nu este caracteristică
d. Afectarea cardiacă se manifestă frecvent prin afectarea valvei
d. Hiperpigmentare locală
aortice
e. Artrită acuta microcristalină e. Afectarea oculară nu este caracteristică
Răspuns corect: a, c, e Răspuns corect: a, b, d

17. Sunt recunoscute următoarele forme de artrită psoriazică: 22. Printre criteriile de diagnostic al artritei psoriazice (CASPAR) se
a. Oligoartrita simetrică numără:
b. Artrita axială a. Afectarea psoriazică a unghiilor
c. Artrita mutilantă b. Dactilita cu tumefierea falangelor
d. Osteoartroza c. Cracmentul articular
e. Entezopatia d. Uveita
Răspuns corect: a, b, c e. Psoriazisul pielii
Răspuns corect: a, b, e

18. Dintre trăsăturile distinctive ale artritei psoriazice, deosebim:


a. Entezopatiile 23. Tratamentul remisiv (de fond) utilizat în artrita psoriazică include:
b. Ulceraţiile mucoaselor a. Acidul alendronic
c. Dactilita b. Metotrexatul
d. Irita c. Diclofenacul
e. Trombocitopenia d. Indometacina
Răspuns corect: a, c, d e. Sulfasalazina
Răspuns corect: b, e

19. În criteriile de diagnostic al artritei psoriazice se includ:


a. Ulceraţiile orale 24. Activitatea artritei psoriazice poate fi monitorizată prin:
b. Febra a. VSH
c. Psoriazisul în antecedente b. Proteina C-reactivă
d. Factorul reumatoid negativ c. Fibrinogen
e. Manifestările radiologice specifice d. Prezenţa HLA-B27
Răspuns corect: c, d, e e. Fosfataza alcalină
Răspuns corect: a, b

20. Pentru forma mutilantă a artritei psoriazice sunt caracteristice


următoarele semne radiologice: ARTRITA REUMATOIDĂ
a. Osteoliza
b. Osteosinteza COMPLIMENT SIMPLU
c. Anchiloza osoasă
d. Osteomalacia
e. Pseudofracturile
Răspuns corect: a, c
1. Care dintre următoarele afirmaţii privind manifestările extraarticulare din D. Acţiunea neurotoxică
artrita reumatoidă este FALSĂ? E. Reacţiile alergice
A. Apar înaintea manifestărilor articulare R: a

B. Sunt determinate de infiltrate limfoplasmocitare şi/sau procese


vasculitice
8. Care DMARD este considerat „standardul de aur” în tratamentul artritei
C. Apar în cazurile severe de boală reumatoide?

D. Se acompaniază constant de titre mari de factori reumatoizi A. Sulfasalazina


B. Metotrexat
E. Concentraţia complexelor imune circulante, în general, este crescută C. Azatioprina
D. Hidroxiclorochina
R: a E. Ciclofosfamida
R: b

2. Care regiune articulară este, de regulă, afectată în artrita reumatoidă:


A. Articulaţiile interfalangiene distale 9. Care complicaţie reno-urinară poate apărea în evoluţia severă şi îndelungată
B. Articulaţia sacroiliacă a artritei reumatoide:
C. Articulaţiile interapofizare ale coloanei lombare A. Pielonefrita
D. Articulaţia atlantoaxială B. Amiloidoza renală
E. Articulaţia acromio-claviculară C. Micronefrolitiaza
R: d D. Pielonefrita
E. Uretrita
3. Afectarea articulară din artrita reumatoidă are următoarele caracteristici: R: b
A. Simetrică
B. Oligoarticulară
C. Migratorie 10. Agentul infecţios implicat în etiologia artritei reumatoide poate fi:
D. Monoartriculară A. Virusul Epstein-Barr
E. Reversibilă B. Virusul hepatitei B
R: a C. Mycoplasma hominis
D. Staph. aureus
E. Chlamydia trachomatis
R: a
4. Alegeţi afirmaţia corectă despre afectarea pulmonară în artrita reumatoidă.
A. Pleurezia este o manifestare clinică frecventă
B. Pneumotoraxul poate fi complicaţia nodulilor reumatoizi localizaţi 11. Populaţia majoritară celulară în sinovita reumatoidă este reprezentată de:
subpleural A. Limfocite NK
C. Fibroza interstiţială poate fi complicaţia terapiei cu corticosteroizi B. Limfocite B
D. Sindromul Caplan este complicaţia terapiei cu Metotrexat C. Limfocite T CD8
E. Bronşiolita are, de obicei, o evoluţie uşoară D. Limfocite T CD4 cu memorie
R: b E. Macrofage
R: D

5. Care este cel mai frecvent efect advers al tratamentului cu AINS?


A. Afectarea tractului gastro-intestinal 15. Modificarea radiologică caracteristică artritei reumatoide este:
B. Dereglările hematopoietice A. Sindesmofitele
C. Acţiunea nefrotoxică B. Osteoscleroza subcondrală
C. Osteofitele A. Leziunile microvasculare
D. Eroziunile osoase B. Osteoporoza juxtarticulară
E. Sechestrele osoase C. Creşterea numărului de celule sinoviale
R: D D. Hipervascularizarea locală
E. Inflamaţia perivasculară cu granulocite
R: ,B,D,E

COMPLIMENT MULTIPLU

27. Simptome specifice pentru artrita reumatoidă sunt:


A. Afectarea poliarticulară
18. Care din următoarele modificări radiologice apar în artrita reumatoidă? B. Afectarea simetrică
A. Sindesmofite C. Debutul brutal în 90% de cazuri
B. Osteoporoză juxtaarticulară D. Anorexia
C. Îngroşare periostală E. În debutul acut – febra, splenomegalia
D. Eroziuni marginale R: A, B
E. Anchiloze osoase
R: B,D,E

28. Următoarele corelaţii dintre sexe sunt veritabile pentru artrita reumatoidă:
19. Vasculita reumatoidă poate avea următoarele expresii: A. Raportul femei : bărbaţi este de 2,2-2,5:1
A. Purpură B. Raportul femei : bărbaţi este de 5:1
B. Polineuropatie C. Raportul femei : bărbaţi este de 1: 2,2-2,5
C. Infarct miocardic D. Către vârsta de 70 ani raportul femei : bărbaţi se egalează
D. Ulceraţii cutanate E. Raportul femei : bărbaţi este egal la toate vârstele
E. Keratodermie blenoragica R: A, D
R: A,B,C,D

24. Care articulaţii se afectează în artrita reumatoidă? 29. Dovezi ale autoimunităţii în artrita reumatoidă sunt:
A. Articulaţiile interfalangiene distale A. Antigenele de histocompatibilitate HLA clasa II DR8
B. Articulaţiile interfalangiene proximale B. Factorul reumatoid
C. Prima articulaţie tarso-metatarsiană C. Antigenele de histocompatibilitate HLA clasa II DR5
D. Articulaţiile vertebrale cervicale D. Anticorpii anti peptidă ciclică citrulinată
E. Articulaţiile vertebrale lombare E. Antigenele de histocompatibilitate HLA clasa II DR1 şi DR7
R: B, D R: B, D

30. Care antigene ale complexului major de histocompatibilitate sunt exprimate


25. Enumeraţi factorii de risc ai artritei reumatoide. în artrita reumatoidă?
A. Sexul feminin A. HLA-B27
B. Sexul masculin B. HLA-DR1
C. Fumatul C. HLA-A
D. Factorii de mediu, cum ar fi clima şi urbanizarea D. HLA-C
E. Sedentarismul E. HLA-DR4
R: A, C R: B, E

26. Cele mai precoce leziuni în artrita reumatoidă sunt următoarele:


31. Următoarele afirmaţii privind modificările imunologice în artrita
reumatoidă sunt veritabile: 50. Administrarea de metotrexat în artrita reumatoidă se face:
A. Factorul reumatoid este pozitiv la 100% din pacienţi A. Oral
B. Factorul reumatoid pozitiv este absolut necesar pentru stabilirea B. Intramuscular
diagnosticului de artrită reumatoidă C. Intravenos
C. Factorul reumatoid, deşi posedă o sensibilitate înaltă nu este la fel de D. În spray nazal
specific ca anti-CCP E. Subcutanat
D. Anti-CCP posedă o specificitate de 95% R: A, B, E
E. Depistarea anti-CCP este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de
artrită reumatoidă
R: C, D
ARTRITA REACTIVĂ

COMPLIMENT SIMPLU
32. Care preparate încetinesc progresia radiologică a afectării articulare în
artrita reumatoidă:
A. Aspirina
B. Leflunomida 1. Care este cea mai frecventă manifestare extraarticulară în artrita reactivă?
C. Metotrexatul
A. Insuficienţa aortică
D. Diclofenacul
E. Glucocorticosteroizii B. Insuficienţa cardiacă congestivă
R: B, C
C. Balanita circinată

D. Tulburările de conducere atrioventriculară


34. Care simptome pot fi prezente în artrita reumatoidă?
A. Redoarea matinală E. Uveita acută anterioară
B. Dureri la palparea tendonului Achile
C. Diminuarea forţei de strângere a mâinii R: E
D. Tumefierea articulaţiilor interfalangiene distale
E. Tumefierea articulaţiilor interfalangiene proximale
R: A, C, E
2. Care marker imunogenetic joacă rol important în patogenia artritei reactive?

A. HLA B27
40. Care articulaţii sunt interesate în procesul patologic în artrita reumatoidă?
A. Articulaţiile sinoviale B. HLA DR3
B. Manubrio-sternală
C. Simfiza pubiană C. HLA DR4
D. Articulaţiile discovertbebrale
D. HLA B17
E. Articulaţiile interfalangiene proximale
R: A, E E. HLA B23
48. Metodele imagistice utile pentru diagnosticul artritei reumatoide sunt: R: A
A. Radiografia articulaţiilor palmo-plantare
B. Osteodensitometria DXA
C. Ultrasonografia articulară
D. Examenul articular prin Rezonanţă Magnetică Nucleară 3. Care articulaţie cel mai frecvent este afectată în artrita reactivă?
E. Angiografia
R: A, C, D A. Sacroiliacă
B. Radiocarpiană E. În decada de vârstă între 50-60 ani.

C. Interfalangiană distală R: C

D. Interfalangiană proximală

E. Metacarpofalangiană

R: A 9. Menţionaţi manifestarea oculară care poate fi observată în cadrul artritei


reactive:

A. Conjunctivita
4. Testul Schöber reprezintă:
B. Ulcerul cornean
A. O metodă de apreciere a extensiei coloanei lombare.
C. Cataracta
B. Apreciază mişcările de rotaţie ale coloanei lombare.
D. Retinita
C. Apreciază extensia coloanei dorsale.
E. Distrofia maculară
D. O metodă de apreciere a gradului de mobilitate a coloanei lombare.
R: A
E. Stabileşte gradul de mobilitate al şoldurilor.

R: D

10. Alegeţi afirmaţia corectă în tratamentul artritelor reactive:


5. Selectaţi tratamentul etiologic în artrita reactivă:
A. Sulfasalazină până la 3 g/zi poate fi benefică la pacienţii cu artrită
A. Corticosteroizii reactivă persistentă.

B. Citostaticele B. Agenţii imunosupresivi se administrează în stadiul precoce

C. Antibioticele C. În cazurile severe se foloseşte methotrexat 150 mg/săptămână.

D. Antimalaricele de sinteză. D. Sărurile de aur sunt utile ca primă indicaţie de tratament.

E. Sărurile de aur. E. Administrarea sistemică de glucocorticoizi este indicată în tendinite

R: C R: A

6. Artritele reactive se întâlnesc mai frecvent: 11. Care este forma cea mai frecventă de afectare articulară în artrita reactivă?
A. La indivizi cu vârsta peste 60 ani. A. Poliarticulară simetrică

B. La copii sub 5 ani. B. Axială cu anchiloză lombară

C. La indivizi cu vârsta între 18-40 ani. C. Axială cu anchiloză cervicală

D. În perioada de pubertate. D. Oligoarticulară asimetrică


E. Mutilantă

R: D 6. Menţionaţi metodele care pot evidenţia modificările din artrita reactivă:

A: Radiografia simplă articulară


B: Tomografia computerizată
COMPLIMENT MULTIPLU C: Rezonanţa magnetică nucleară
D: Densitometria
E: Ecografia organelor interne
2. Menţionaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru afectarea R: A, B, C
coloanei vertebrale în artrita reactivă:

A. Durere spinală inflamatorie


B. Durere cu caracter mecanic 7. Artrita reactivă este:
C. Pacienţii cu debut recent dezvoltă rapid limitarea mobilităţii
coloanei A: Consecutivă unei infecţii enterale, care apare predominant la sexul
D. Se pot forma sindesmofite masculin
B: Consecinţa infecţiilor uro-genitale, care apare predominant la sexul
E. Nu se ajunge la aspectul de coloană de bambus masculin
C: Consecutivă unei infecţii enterale, care apare în mod egal la ambele
R: A, D, E sexe
D: Postveneriană şi apare în mod egal la ambele sexe
E: Postveneriană şi apare predominant la sexul feminin
3. Pacienţilor cu artrita reactivă refractară la terapia cu AINS şi sulfasalazină li R : B, C
se recomandă tratament remisiv cu:

A. Infliximab
8. Artrita reactivă uro-genitală se caracterizează prin:
B. Fenilbutazonă
   A: Răspuns pozitiv la antibioticoterapie
C. D-Penicilamină    B: Durere de spate frecventă
   C: Asociere cu uretrită
D. Ciclosporină
   D: Interesare frecventă a membrelor superioare
E. Metotrexat    E: Interesare frecventă a membrelor inferioare

R: A, E R : A, B,C, E

5. Alegeţi afirmaţiile adevărate cu referire la artrita reactivă: 9. ”Degetul în cârnaţi/crenvuşti” este întîlnit în următoarele situaţii:

A: Este o afecţiune articulară supurativă A: Artrita reactivă


B: Să dezvoltă la persoane cu predispoziţie genetică B: Guta
C: Se dezvoltă în rezultatul unor infecţii artritogene C: Artrita psoriazică
D: Se dezvoltă pe fundalul traumatismulul articular D: Artrita reumatoidă
E: Se caracterizează prin proces autoimun E: Osteoartroza deformantă

R: B, C, E R : A,C
10. Care metode sunt folosite pentru determinarea agentului cauzal în artrita 15. Care dintre următoarele elemente în artrita reactivă permit evaluarea
reactivă? progresiei bolii:

A: Frotiu ureteral sau cervical prin reacţia de polimerizare în lanţ A. Examenul radiologic al articulaţiilor periferice

B: Hemoculturi B. Testarea marcherilor inflamatorii


C: Însămânţări ale lichidului sinovial
D: Serologice: aprecierea anticorpilor specifici în sânge C. Determinarea antigenului HLA-B27
E: Cultura maselor fecale pentru agenţi enterali
D. Dinamica testului Schober.
R : A,D,E
E. Apariţia de sindesmofite asimetrice la nivelul coloanei vertebrale

R: A, D, E
12. Care dintre următoarele aspecte radiologice se întîlnesc în formele iniţiale
ale artritei reactive?

A: Eroziunile marginale; 18. Afectarea renală în cadrul artritei reactive se poate prezenta prin:
B: Absenţa modificărilor radiologice;
C: Pensarea spaţiului articular; A. Pielonefrită cronică
D: Pinteni la inserţia fasciei plantare;
B. Insuficienţă renală acută
E: Osteoporoza juxtaarticulara
C. Nefropatie IgA
R : B, E
D. Sindrom Fanconi

E. Amiloidoză renală
13. Articulaţiile cel mai frecvent afectate în artrita reactivă sunt:
R: C, E
A: Şold şi umeri (articulaţiile centurilor)
B: Talocrurale
C: Coloana cervicala
D: Genunchiul 29. Enumeraţi manifestările extraarticulare ale artritelor reactive:
E: Degetele mâinii
A. Insuficienţa aortică
R : B, D
B. Fibroza pulmonară

C. Tulburările de conducere atrioventriculare


14. Leziunile cutaneo-mucoase din artrita reactivă sunt următoarele:
D. Sindromul nefrotic
A: Ulceraţii orale profunde, dureroase
E. Leziunile mucoaselor
B: Keratodermia blenoragică palmo-plantară
C: Keratodermia blenoragică cu leziuni extinse la pacienţii R: A, C, E
imunocompetenţi
D: Balanita circinata
E: Ulcere trofice ale membrelor inferioare
30. Durerea la nivelul scheletului axial în artrita reactivă poate fi cauzată de:
R : B, D
A. Entezite
B. Spasm muscular D.     Infecţios-alergică
E.     Prin complexe imune circulante
C. Sacroiliită Răspuns corect: C

D. Suprasolicitare mecanică în absenţa inflamaţiei


5. Indicaţi cauza cea mai frecventă a insuficienţei cardiace din cadrul
E. Modificarea proprietăţilor biomecanice ale osului subcondral febrei reumatismale acute:
A. Pericardita fibrinoasă
R: A, B, C B. Pericardita exsudativă
C. Miocardita parcelară
D. Miocardita difuză
FEBRA REUMATISMALĂ ACUTĂ E. Endocardita
Răspuns corect: D
COMPLIMENT SIMPLU
6. Cel mai sensibil indice al activităţii procesului reumatic este:
A. Anemia
1. Indicaţi modificarea morfologică specifică în febra reumatismală acută: B. Viteza de sedimentare a hematiilor
A. Nodulii reumatoizi C. Leucocitoza
B. Nodulii Aschoff D. Creşterea fibrinogenului
C. Nodulii Osler E. Disproteinemia inflamatorie
D. Nodulii Heberden Răspuns corect: B
E. Nodulii tofacei
Răspuns corect: B 7. Selectaţi grupul de elecţie utilizat în tratamentul antibacterian al febrei
reumatismale acute:
A. Macrolidele
2. Alegeţi durata perioadei de latenţă în febra reumatismală acută: B. Tetraciclinele
A.     1-2 luni C. Penicilinele
B.     1-2 săptămâni D. Cefazolinele
C.     2-4 săptămâni E. Aminoglicozidele
D.     2-4 luni Răspuns corect: C
E.     2-4 zile
Răspuns corect: C 8. Marcaţi durata medie recomandată a terapiei antiinflamatorii în cadrul
febrei reumatismale acute:
A. 1-2 săptămâni
3. Indicaţi grupul de vârstă, mai frecvent afectat de febra reumatismală B. 6-8 săptămâni
acută? C. 2-3 luni
A.    3-5 ani D. 3-4 săptămâni
B.     5-6 ani E. 3-4 luni
C.     6-7 ani Răspuns corect: B
D.     7-15 ani
E.     15-20 ani 9. Indicaţi cu ce se face profilaxia secundară în febra reumatismală acută:
Răspuns corect: D A.   Benzatin benzilpenicilină G
B.   Lincomicină
C.   Trimetoprim
4. Selectaţi teoria patogenică de bază recunoscută actualmente în D.   Nitrofurantoină
dezvoltarea febrei reumatismale acute: E.   Norfloxacin
A.     Infecţioasă Răspuns corect: A
B.     Toxică
C.     Autoimună 10. Durata profilaxiei secundare în febra reumatismală acută cu cardită şi fără
valvulopatie este: 34. Indicaţi trăsăturile specifice artritei din cadrul febrei reumatismale acute:
A. 3 ani de la ultimul atac reumatismal A.     Afectarea simetrică
B. 5 ani de la ultimul atac reumatismal B.     Caracterul migrator
C. Cel puţin10 ani de la ultimul atac reumatismal C.     Caracterul deformant
D. Până la atingerea vârstei de 18 ani D.     Fără sechele în evoluţie
E. Toată viaţa E.     Caracterul eroziv (radiologic)
Răspuns corect: C Răspuns corect: B, D

35. Selectaţi valvele cel mai frecvent afectate în endocardita reumatică?


COMPLIMENT MULTIPLU A. Mitrală
B. Tricuspidă
29. În tratamentul febrei reumatismale acute pot fi indicate următoarele C. Aortică
preparate antibacteriene: D. Mitrală şi tricuspidă
A. Azitromicina E. Aortică şi pulmonara
B. Benzilpenicilina Răspuns corect: A, C
C. Doxiciclina
D. Ciprofloxacina
E. Claritromicina 36. Indicaţi fenomenele auscultative remarcate în endocardita reumatismală:
Răspuns corect: A,B,E A.     Modificarea suflurilor preexistente
B.     Suflu sistolic apical
31. Marcaţi factorii care contribuie la apariţia febrei reumatismale acute: C.     Frecătura pericardică
A. Suprarăceala D.     Apariţia suflurilor de dilataţie
B.    Faringita cu streptococ -hemolitic grupul A E.     Alterarea zgomotelor cardiace
C.    Predispoziţia genetică Răspuns corect: A, B, E
D.    Vârsta
E.    Sexul
Răspuns corect: B, C 37. Selectaţi tipurile de sufluri prezente în endocardita reumatismală:
A. Sistolic funcţional
B.     Sistolic apical organic
32. Alegeţi, din cele propuse, criteriile MAJORE de diagnostic al febrei C.     Protodiastolic
reumatismale: D.     Mezodiastolic apical
A. Cardita E.     Diastolic în punctul Erb
B. Febra Răspuns corect: B, D, E
C. Coreea Sydenham
D. Eritemul marginat
E. Artralgia 38. Alegeţi fenomenele auscultative observate în miocardita reumatică:
Răspuns corect: A, C, D A.     Suflul sistolic
B.     Suflul diastolic
C.     Atenuarea zgomotului I
33. Selectaţi criteriile doveditoare ale infecţiei cu streptococ D.     Atenuarea zgomotului II
din grupul A în diagnosticul FRA: E.     Frecătura pericardică
A. Scarlatina recentă Răspuns corect: A, C
B. Febra
C. Prezenţa sindromul inflamator
D. Cultura faringiană pozitivă pentru streptococ -hemolitic 39. La stabilirea diagnosticului de pericardită exsudativă contribuie:
E. Creşterea titrelor anticorpilor antistreptococici A.     Examenul auscultativ
Răspuns corect: A, D, E B.     Electrocardiografia
C.     Echocardiografia
D.     Radiografia cutiei toracice
E.     Puncţia pericardului COMPLIMENT SIMPLU
Răspuns corect: C, D
1. Selectaţi afirmaţia care caracterizează afectarea oculara în gută:
a. Sclerita
40. Selectaţi enunţurile corecte privind mişcările coreice: b. Episclerita
A.     Sunt coordonate c. Glaucom
B. Se afectează mişcările fine d. Nu este caracteristică
C.     Pot apărea în timpul somnului e. Cataracta
D.     Se poate afecta vorbirea Răspuns corect: d
E.     Se afectează mişcările membrelor
Răspuns corect: B, D, E

2. Care afectare renală poate fi observată în gută?


41. Alegeţi enunţurile corecte despre nodulii reumatici: a. Glomerulonefrita mesangială
A.     Sunt localizaţi în hipoderm b. Glomerulonefrita proliferativă focală
B.     Sunt nedureroşi la palpare c. Displazia chistică renală
C.     Pielea este mobilă d. Nefrolitiaza
D.     Au diametru de 0,1-2 cm e. Sindromul nefrotic
E.     Prezenţa lor semnifică afectarea cardiacă concomitentă şi este Răspuns corect: d
un indicator de severitate a bolii
Răspuns corect: B, D, E
3. Care regiune articulară este cea mai frecvent afectată în gută?
42. Indicaţi semnele echocardiografice ale endocarditei reumatice: a. Articulaţiile interfalangiene distale
A. Îngroşarea bazală a valvelor b. Articulaţiile interfalangiene proximale
B. Îngroşarea marginală a valvelor c. Articulaţiile metacarpofalangiene
C. Regurgitarea d. Articulaţia genunchiului
D. Hipochinezia valvelor e. Prima articulaţie metatarsofalangiană
E. Vegetaţiile flotante valvulare Răspuns corect: e
Răspuns corect: B, C, D

43. Indicaţiile pentru AINS în febra reumatismală acută sunt:


4. Manifestarea musculară întâlnită în gută este:
A. Cardita cu activitate minimă
a. Durerea musculară spontană
B. Pancardita severă
b. Nu este caracteristică
C. Artrita fără cardită
c. Atrofia musculară
D. Coreea Sydenham
d. Calcinoza intramusculară
E. Insuficienţa cardiacă
e. Flegmonul intramuscular
Răspuns corect: A, C
Răspuns corect: b
50. Durata profilaxiei secundare în febra reumatismală acută cu cardită şi
valvulopatie reumatismală reziduală este:
A. 3 ani de la ultimul atac reumatismal 5. În mecanismul de instalare a gutei rol primordial îl are:
B. 5 ani de la ultimul atac reumatismal a. Afectarea iniţială a celulei endoteliale
C. Cel puţin10 ani de la ultimul atac reumatismal b. Penetrarea uraţilor în lichidul sinovial
D. Până la atingerea vârstei de 21 ani c. Secreţia excesivă de către fibroblaşti a fibronectinei
E. Până la atingerea vârstei de 40 ani d. Inhibarea fibroblaştilor de către mastocite
Răspuns corect: C, E e. Împiedicarea dezvoltării fibrozei de către monocite
Răspuns corect: b
GUTA
6. Printre criteriile diagnostice pentru gută se numără:
a) Limitarea mişcărilor în articulaţiile afectate
b) Poliartrita simetrică 11. Care preparate se folosesc în tratamentul accesului acut de gută?
c) Prezenţa tofilor, ce conţin microcristale de acid uric a) Antiinflamatoare nesteroidiene
(confirmată microscopic) b) Antibacteriene
d) Durerile lombare joase c) Colchicină
e) Durerile calcanee d) Imunosupresoarele
Răspuns corect: c e) Metilprednizolon
Răspuns corect: a, c, e
7. În tratamentul gutei sunt utilizate următoarele preparate, cu excepţia:
a) Antiinflamatoarelor steroidiene
b) Antiinflamatoarelor nesteroidiene
c) Imunosurpesoarelor 12. Care dintre următoarele NU sunt efecte adverse ale terapiei cu
d) Colchicinei Allopurinol?
e) Allopurinolului a. Dispepsia
Răspuns corect: c b. Hipotensiunea arterială
c. Hipoacuzia
d. Trombocitopenia
e. Leucopenia
8. Artralgiile în gută pot fi explicate prin: Răspuns corect: b, c
a) Colagenarea sinovialei
b) Degenerarea proteoglicanilor cartilajului articular
c) Depunerea cristalelor de acid uric în articulaţii
d) Depunerea cristalelor de apatită în articulaţii 13. Care dintre următoarele reprezintă criterii de diagnostic ale gutei acute
e) Osteoporoză subcondrală elaborate de către Colegiul American de Reumatologie (2002)?
Răspuns corect: c a) Prezenţa cristalelor caracteristice de acidul uric în
lichidul sinovial
b) Artrita simetrică: interesarea simultană bilaterală a
aceloraşi articulaţii cu durata de cel puţin 6 săptămâni
9.Guta este o maladie determinată de anomalia înnăscută sau dobândită a c) Inflamaţie articulară care atinge apogeul într-o singură
metabolismului: zi
f) Glucidic d) Prezenţa factorului reumatoid
g) Purinic e) Modificări radiografice demonstrând osteoporoza
h) Hidric difuză
i) Electrolitic Răspuns corect: a, c
j) Energetic
Răspuns corect: b

14. Tumefierea articulară în gută apare datorită:


a) Leziunilor microvasculare
10. Eroziunea osoasă „punched-out”, confirmată radiologic, este observată b)Inflamaţiei sinovialei cu proliferarea sinoviocitelor
în: c) Osteoporozei epifizare
k) Spondilită anchilozanta d)Permeabilităţii vasculare crescute cu acumulare de
l) Lupus eritematos sistemic lichid sinovial bogat în uraţi
m) Artrită reumatoidă e) Lezării cartilajului articular
n) Artrită reumatismală Răspuns corect: b, d
o) Gută
Răspuns corect: e

COMPLIMENT MULTIPLU 15. Cele mai frecvente localizări ale tofusurilor gutoşi sunt:
a) Bursa olecraniană a cotului
b)Pleura a. Fibroza pulmonară
c) Pericardul b. Glomerulonefrita
d)Parenchimul pulmonar c. Hipertensiunea arterială
e) Pavilionul urechii d. Tulburările de conducere (blocuri AV)
Răspuns corect: a, e e. Nefrolitiaza
Răspuns corect: c, e

16. Ce este caracteristic pentru artrita gutoasă cronică?


a) Afectarea poliartriculară 41. Tratamentul uricozuric în gută include:
b)Afectarea simetrică a. D-penicilamină
c) Afectarea articulaţiilor sacroiliace b. Colchicină
d)Afectarea articulaţiilor carpo-metacarpiene c. Azatioprină
e) Deformităţile labei piciorului „picior gutos”, ale d. Benzbromaronă
mâinilor – „mâna pseudoreumatoidă” e. Probenecid
Răspuns corect: a, e Răspuns corect: d, e

17. Tratamentul uricodepresiv în guta include administrarea de: 21. Afectarea tegumentară în gută include următoarele:
a) D-penicilamină a. Tofi subcutanaţi
b)Colchicină b. Echimoze
c) Allopurinol c. Telangiectazii
d)Propranolol d. Tofi intradermici
e) Febuxostat e. Erupţii papuloase
Răspuns corect: c, e Răspuns corect: a,d

18. Afectarea neurologică la pacienţii cu gută este cauzată de: 22. Criteriile diagnostice în gută sunt următoarele:
a) Ateroscleroză a vaselor cerebrale a. Prezenţa cristalelor de uraţi în lichidul sinovial
b) Chist popliteu disecant b. Conjunctivita
c) Parapareză prin tofi în spaţiul extradural sau c. Glomerulonefrita
ligamentele galbene d. Mai mult de 1 acces de artrită acută în anamneză
d) Sindrom de canal carpian sau tarsian e. Tumefierea asimetrică a unei articulaţii
e) Insuficienţă vertebro-bazilară Răspuns corect: a,d,e
Răspuns corect: b, c, d

23. Care preparate se folosesc în tratamentul accesului acut de gută?


19. Pentru diagnosticul gutei explorările esenţiale sunt: a) Antiinflamatoare nesteroidiene
a) Electromiografia b) Antibacteriene
b) Scintigrafia osoasă c) Colchicină
c) Microscopia lichidului sinovial d) Imunosupresoare
d) Tomografia computerizată e) Corticosteroizi
e) Aprecierea acidului uric în ser şi urină Răspuns corect: a, c, e
Răspuns corect: c, e

24. Contraindicaţii pentru tratamentul cu Allopurinol sunt:


20. Care dintre cele enumerate sunt manifestări extraarticulare ale gutei? a. Vârsta copilului
b. Perioada de alăptare A. Macrofage, ce au fagocitat nucleele leucocitelor degradate
c. Hipertensiunea arterială B. Aglomerări de limfocite
d. Tromboflebita acută C. Polinucleare mature ce au fagocitat nucleele leucocitelor
e. Sarcina degradate
Răspuns corect: a, b, e D. Aglomerări de nuclee ale leucocitelor degradate
E. Celule spumoase degradate
R: C

LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC 6. Ce afirmaţie este caracteristică lupusului eritematos?


A. IgG serică scade
COMPLIMENT SIMPLU B. Complexe imune circulante în limite normale
C. Titrul anticorpilor ANA creşte
D. IgM serică scade
1. Ce NU este caracteristic lupusului eritematos sistemic? E. Prezenta anticorpilor anti-CCP
A. Pneumonita R: C
B. Pericardita
C. Endocardita Libmann-Sacks 7. Diagnosticul pozitiv de lupus eritematos sistemic necesită cel puţin
D. Endocardita eozinofilică câte criterii ACR (1997)?
E. Miocardita A. 3 criterii
R: D B. 4 criterii
C. 6 criterii
2. Ce modificare hematologică NU este caracteristică lupusului D. 8 criterii
eritematos sistemic? E. 11 criterii
A. Leucocitoza R: B
B. Leucopenia
C. Anemia hemolitică 8. Indicaţi doza de corticosteroizi unui bolnav cu nefropatie lupică severă:
D. Trombocitopenia A. 0,1-0,5 mg/kg/zi
E. VSH crescut B. 0,75 mg/kg/zi
R: A C. 1,0-2,0 mg/kg/zi
D. 3,0-4,0 g/kg/zi
3. Care valve cardiace se afectează mai frecvent în lupusul eritematos E. >4 g/kg/zi
sistemic? R: C
A. Aortice
B. Mitrale
C. Tricuspide 9. Care fenomen este caracteristic lupusului eritematos sistemic?
D. Pulmonare A. Activarea limfocitelor T-helper
E. Mitrale şi tricuspide B. Activarea limfocitelor T-supresor
R: B C. Inhibarea limficitelor B
D. Inhibarea limfocitelor T-kiler
4. Semnul urinar al glomerulonefritei lupice, conform criteriilor E. Activarea limfocitelor T-citotoxice
diagnostice, este: R: A
A. Hematuria
B. Leucocituria 10. Manifestarea cardiacă cea mai frecventă în lupusul eritematos sistemic
C. Proteinuria este:
D. Uraturia A. Miocardita
E. Bacteriuria B. Endocardita lupică
R: C C. Valvulopatiile
D. Pericardita
5. Celulele lupice reprezintă: E. Aritmiile cardiace
R: D R: A,C,D

11. Riscul de a dezvolta nefropatie lupică au pacienţii cu: 16. Următoarele afirmaţii cu referire la prezenţa anticorpilor în lupusul
A. Anomalii urinare periodice eritematos sistemic sunt corecte:
B. Titrul crescut de anticorpi anti ADNdc A. Titrul anticorpilor antinucleari (ANA) este crescut
C. Hipercomplementemie B. Titrul anti-ADNdc este crescut, frecvent se asociază cu
D. VSH foarte crescut nefropatia lupică
E. Trombocitopenie C. Anticorpii anti Ro (SS-A) apar în sindromul Sjögren şi
R: B lupusul neonatal
D. Anticorpii marker pentru lupus eritematos sistemic sunt anti-
ADNdc şi anti-Sm
E. Anticorpii anti histone nu se asociază cu lupus medicamentos
R: A,B,C,D
COMPLIMENT MULTIPLU 17. Care din următoarele afirmaţii despre manifestările musculoscheletice
ale lupusului eritematos sistemic sunt adevărate:
12. Manifestările pleuropulmonare ale lupusului eritematos sistemic se
A. Osteoporoza nu este caracteristică lupusului eritematos
caracterizează prin:
sistemic
A. Pneumonită
B. Există o proporţionalitate între manifestările articulare şi
B. Pleurezie
gradul de activitate a lupusului eritematos sistemic
C. Pneumonie lobară
C. Deformările articulare nu sunt caracteristice lupusului
D. Vasculită pulmonară
eritematos sistemic
E. Insuficienţă respiratorie obstructivă
D. Necroza aseptică osoasă poate fi rezultatul tratamentului
R:A,B,D
îndelungat cu corticosteroizi
E. Deformarea articulaţiilor falangiene în forma de „gât de
13. Tratamentul lupusului eritematos sistemic prevede următoarele
lebădă” este frecventă
obiective:
R: C, D
A. Ameliorarea manifestărilor clinice
B. Ameliorarea manifestărilor hematologice
18. Manifestările pleuropulmonare caracteristice lupusului eritematos
C. Corecţia perturbărilor imune
sistemic sunt:
D. Intervenţiile chirurgicale urgente
A. Alveolita alergică
E. Prevenirea perturbărilor hemostatice
B. Pneumonita
R: A,B,C
C. Pleurezia
D. Bronhopneumonia bacteriană
14. Manifestările neurologice în lupusul eritematos sistemic se
E. Pneumonia fungică
caracterizează prin următoarele:
R: B, C
A. Polineuropatie
B. Hemipareze
19. Pericardita lupică se manifestă prin:
C. Convulsii
A. Acumulări de lichid pericardic cu caracter de transsudat
D. Pseudoepilepsie
B. Lichidul pericardic conţine mai mult de 20000 leucocite/mm3
E. Electroencefalogramă normală
C. Lichidul pericardic conţine CIC
R: A,B,C,D
D. Lichidul pericardic are culoare galbenă-verzuie
E. Evoluează în pericardita constrictivă
15. Sindromul antifosfolipidic din lupusul eritematos sistemic se
R: B, C
caracterizează prin următoarele:
A. Avorturi spontane repetate
20. Anomaliile hematologice în lupusul eritematos sistemic sunt:
B. Test la lues fals pozitiv
A. Leucocitoza
C. Tromboze venoase şi arteriale
B. Leucopenia
D. Titru crescut al anticorpilor anticardiolipinici IgG sau IgM
C. Trombocitoza
E. Titru scăzut al anticorpilor anti ADNdc
D. Trombocitopenia B.     Artritei reumatoide
E. Limfocitoza C.     Lupusului eritematos sistemic
R: B, D D.     Spondilitei anchilozante
E.     Polimiozitei
21. Complicaţiile puls-terapiei în lupusul eritematos sistemic pot fi: Raspuns: A
A. Creşterea tensiunii arteriale
B. Miopatia 3. Criteriile de diagnostic al sclerodermiei conform ACR/EULAR (2013) sunt
C. Crizele convulsive următoarele, cu excepţia:
D. Edemul tisular periferic A.     Sindromului Raynaud
E. Agravarea evoluţiei lupusului eritematos sistemic B.     "Edemului dur", induraţiei tegumentelor
R: A, B, C, D C.     Pneumopatiei interstiţiale
D.     Ulcerelor digitale
49. Preparatele imunosupresive recomandate în tratamentul lupusului E.     Disfagiei
eritematos sistemic sunt: Raspuns: E

A. Ciclofosfamida 4.   Clinic, afectarea renală acută în sclerodermie se manifestă prin:


B. Metotrexatul A.     Hipertensiune arterială malignă
C. Azatioprina B.     Calculi renali
D. Mofetil micofenolatul C.     Pielonefrită acută
E. Vincristina D.     Polichistoză renală
R: A, B, C, D E.     Nefroptoza
Răspuns: A
50. Tratamentul de menţinere a remisiunii lupusului eritematos sistemic
include: COMPLIMENT MULTIPLU
A. Prednisolon 20-30 mg/zi
B. Prednisolon 5-10 mg/zi 7.  Care dintre cele enumerate constituie sindromul CREST:
C. Metotrexat 7,5-20 mg/săptămână A.     Calcinoză subcutanată
D. AINS timp îndelungat B.     Esofagopatie
E. Ciclofosfamidă 1,0 gr i/v o dată în lună C.     Sclerodactilie
R: B, C D.     Rash facial
E.     Teleangiectazii
Răspuns: A,B,C,E

8.  Ce aspecte radiologice ale degetelor pot fi prezente la bolnavii cu


SCLERODERMIA SISTEMICĂ
sclerodermie:
COMPLIMENT SIMPLU A.     Calcinoza ţesuturilor moi
B.     Osteoliza falangelor distale
C.     Contracturi
1. Care dintre următorii factori NU favorizează apariţia sclerodermiei: D.     Osteofite
A.     Policlorura de vinil E.      Periostită
B.     Hidrocarburile aromate Răspuns: A,B,C
C.     Uleurile toxice
D.     Bleomicina 11.  Care dintre următoarele semne corespund afectării renale în sclerodermie:
E.     Prostaciclina A.     Nefroptoza
Raspuns: E B.     Proteinurie
C.     Leucociturie marcată
2. Sindromul CREST este o variantă a: D.     Hipertensiune arterială
A.     Sclerodermiei sistemice E.     Edeme palpebrale
Răspuns: B,D,E
7.   Care dintre următorii factori se presupune a fi implicaţi în apariţia
13.  Probele funcţionale respiratorii la bolnavii cu sclerodermie pot exprima: dermatomiozitei:
A.     Sindrom restrictiv A.     Picornavirusii
B.     Tulburări de difuziune a gazelor B.     Tabagismul
C.     Desaturare la efort C.     Predispunerea genetică
D.     Sindrom obstructiv D.     Administrarea de corticosteroizi
E.     Proba Tiffeneau ≤70% E.     Abuzul de etanol
Răspuns: A,B,C Răspuns: A,C

POLIMIOZITĂ/DERMATOMIOZITĂ 8.   Manifestările musculare întâlnite în miopatiile inflamatorii sunt:


A.     Durere musculară spontană
COMPLIMENT SIMPLU B.     Dizartrie
C.     Atrofie musculară
D.     Calcinoză
2.   Pacienţii ce pozitivează autoanticorpi anti-Jo-1 sunt diagnosticaţi cu: E.     Flegmon intramuscular
A.     Miozită asociată cu fibroză pulmonară interstiţială Răspuns: A,B,C,D
B.     Boală mixtă a ţesutului conjunctiv
C.     Lupus eritematos sistemic 9.   Aspectele anatomopatologice ale fibrei musculare striate în miopatiile
D.     Sindromul Sjögren inflamatorii sunt:
E.     Sindromul CREST A.     Atrofie musculară
Răspuns: A B.     Infiltraţie musculară cu limfocite
C.     Necroză a fibrelor musculare
4. Pentru diagnosticul polimiozitei explorarea esenţială este: D.     Vasculită cu tromboze plachetare
A.     Rezonanţa magnetică nucleară E.      Microabcese musculare
B.     Scintigrafia scheletului Răspuns: A,B,C,D
C.     Biopsia musculară
D.     Tomografia computerizată 13. În polimiozită imunosupresia se utilizează împreună cu corticoterapia în
E.     Aprecierea enzimelor pancreatice caz de:
Răspuns: C A.     Apariţie a pneumopatiei interstiţiale
B.     Intoleranţă de megadoze de prednizon
COMPLIMENT MULTIPLU C.     Forme refractare la corticoterapie
D.     Afectarea cordului
E.     Insuficienţă renală
5.   Criteriile principale de diagnostic ale dermatomiozitei sunt următoarele:
Răspuns: A,B,C,D
A.     Slăbiciunea musculara simetrică
B.     Rash-ul cutanat heliotrop
C.     Creşterea Creatinfosfokinazei în ser
15. Manifestări cutanate patognomonice în dermatomiozită sunt:
D.     Nivelul crescut de antistreptolizina-O în ser
A.     Rash malar
E.      Anomaliile elecroneuromiografice de tip neuropatic
B.     Rash facial heliotrop
Răspuns: A, B, C
C.     Eritem marginat
D.     Papule Gottron
6.   Următoarele caracteristici definesc dermatomiozita:
E.     Eritem nodos
A.     Proces cronic supurativ
Răspuns: B,D
B.     Proces difuz
C.     Afectarea musculaturii extremităţilor
BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV
D.     Afectarea pielii
E.     Afectarea organelor interne COMPLIMENT SIMPLU
Răspuns: B,C,D,E
SINDROMUL SJOGREN
1. Criteriile bolii mixte a ţesutului conjunctiv includ următoarele, cu
excepţia: COMPLIMENT SIMPLU
A.     Fenomenul Raynaud
B.     Ulcere digitale
C.     Sinovita
D.     Sclerodactilia
E.     Prezenţa anticorpilor anti-U1-RNP
Răspuns: B 1. Modificarea oculară specifică sindromului Sjögren este:
A. Nevrita nervului optic
2. Prezenţa anticorpilor anti-U1-RNP se asociază cu: B.   Retinopatia
A.     Afectare renală severă C.   Anomaliile ductului lacrimal
B.     Pneumopatie interstiţială D.   Xeroftalmia
C.     Prognostic relativ favorabil pentru afectări ale organelor E.   Uveita anterioară
D.     Prognostic nefavorabil pentru afectări ale organelor Răspuns: D
E.     Prognostic rezervat din cauza afectărilor musculoscheletale
severe 2. Modificarea bucală specifică sindromului Sjögren este:
Răspuns: C A. Limba saburată
B.   Paradontopatia
C.   Xerostomia
3. Alegeţi manifestarea clinică specifică bolii mixte a ţesutului D.   Gingivita
conjunctiv: E.   Ulcerele palatului dur
A.     Ulcere digitale Răspuns: C
B.     Fenomen Raynaud
C.     Papule Gottron
D.     Noduli subcutanaţi 3. Manifestări sistemice ale sindromului Sjögren sunt următoarele, cu
E.     Artropatie Jacoud excepţia:
Răspuns: B A. Artrite neerozive
COMPLIMENT MULTIPLU B.   Pneumopatii interstiţiale
C.   Acidoză renală tubulară
D.   Purpură palpabilă
4. Anomaliile imune înregistrate la pacienţii cu boala mixtă a ţesutului E.   Endocardită neinfecţioasă
conjunctiv sunt: Răspuns: E
A. Anticorpii antinucleari
B.    Factorul reumatoid
C.    Anticorpii anti-muşchi neted
D.    Anticorpii antipeptida ciclică citrulinată
COMPLIMENT MULTIPLU
E.     Anticorpii antihistone
Răspuns: A, B

4. Următoarele glande pot fi afectate în cadrul sindromului Sjögren:


5. Tratamentul pacienţilor cu boala mixtă a ţesutului conjunctiv include: A. Sudorifice
A. Corticoterapie B.   Gastrice
B.    Preparate antibacteriene C.   Pancreatice
C.    Terapie biologică D.   Timusul
D.    Antiinflamatoare nesteroidiene E.   Suprarenale
E.    Imunosupresori/citostatici Răspuns: A, B, C
Răspuns: A, D, E
(C)

5. Următoarele modificări imune specifice pot fi observate în cadrul 5. Care preparat este utilizat cu scop de viscosuplimentare în
sindromului Sjögren: osteoartroză?
A. Anticorpii antinucleari A. Acidul hialuronic
B.   Anticorpii anticentromer B. Acidul ursodezoxicolic
C.   Anticorpii anti-SS-A C. Acidul aminocapronic
D.   Anticorpii histone D. Acidul acidolactic
E.   Anticorpii anti-SS-B E. Acidul malonic
Răspuns: A, C, E (A)

6. Redoarea matinală din osteoartroză durează:


A. 5-30 min
OSTEOARTROZĂ B. 30 min-1 oră
C. 1-2 ore
COMPLIMENT SIMPLU D. 2-5 ore
E. Toată ziua
(A)
1. Zonele de apariţie a nodulilor Bouchard în osteoartroză sunt:
A. Articulaţiile interfalangiene proximale
7. Ce reprezintă metaloproteinazele?
B. Articulaţiile interfalangiene distale
A. Catepsine
C. Articulaţia genunchiului
D. Articulaţia cotului B. Inhibitori tisulari fiziologici
E. Articulaţiile metatarsofalangiene
(A) C. Sisteme proteolitice produse de condrocit

2. Care indici de laborator sunt caracteristici pentru osteoartroză? D. Factori de creştere, implicaţi în homeostaza cartilajului
A. Anemia
B. Leucocitoza E. Citokine cu rol esenţial în metabolismul normal al ţesutului cartilaginos
C. Leucopenia
D. Trombocitoza (C)
E. Indicii normali
(E)

3. Afectarea căror articulaţii NU este caracteristică pentru osteoartroza 8. Stadiului III al artrozei după Kellgren-Lawrence (1957) îi
primară generalizată? corespunde următoarele caracteristici:
A. Articulaţiilor interfalangiene proximale A. Lipsa modificărilor.
B. Articulaţiilor interfalangiene distale
B. Îngustarea moderată a spaţiului articular, osteofite multiple.
C. Articulaţiilor radiocarpiene
D. Articulaţiilor genunchilor C. Modificări radiologice incerte.
E. Articulaţiilor coxofemurale
(C) D. Modificări pronunţate (spaţiul intraarticular practic nu se determină,
osteofite masive).
4. Alegeţi preparatul condroprotector utilizat în tratamentul
osteoartrozei: E. Modificări minimale – îngustarea neînsemnată a spaţiului intraarticular,
A. Diclofenac osteofite unice.
B. Indometacina
C. Glucozamina (D)
D. Ciclofosfamida
E. Hidroxiclorochina
9. Pentru osteoartroza nodulară este caracteristic: C. Infecţia cronică cu Streptococul β-hemolitic
A. Prezenţa osteoporozei difuze
D. Predispoziţia genetică
B. Prezenţa nodulilor Heberden şi Bouchard
E. Obezitatea
C. Deviaţia ulnară
(A, B, D, E)
D. Prezenţa chistului Baker
14. La baza patogeniei osteoartrozei stau:
E. Deformarea articulaţiilor genunchilor. A. Defectele structurale ale colagenului.

(B) B. Modificările metabolice ale cartilajului.

10. Care articulaţie este mai rar afectată de osteoartroză? C. Mecanismele proceselor inflamatorii.
A. Articulaţia talocrurală
D. Procesul degenerativ secundar artritei microcristaline.
B. Articulaţia sacrococcigiană
E. Procesul autoimun inflamator cronic.
C. Articulaţia genunchiului
(A, B)
D. Articulaţia umărului

E. Articulaţia şoldului
15. Caracterul ereditar al osteoartrozei este mai remarcabil pentru:
(B) A. Osteoartroza nodulară la nivelul mâinilor.

B. Artroza coloanei vertebrale.

COMPLIMENT MULTIPLU C. Artroza genunchiului.

11. Osteoartroza se prezintă frecvent prin pusee congestive declanşate de D. Coxartroza.


către:
A Fragmente de cartilaj detaşate şi migrate în cavitatea articulară E. Artroza umărului.
B Şoarecii articulari
C Precipitarea cristalelor de hidroxiapatită (A, D)
D Precipitarea cristalelor de pirofosfat de calciu
E Atrofiile musculare
(A, B, C, D)
16. Care modificări se produc la nivelul osului în osteoartroză?
12. Sinovita în osteoartroză se caracterizează prin: A. Osteoporoza.
A Recrudescenţa durerii
B. Osteocondensarea subcondrală.
B Hipertermie locală
C Hipotermie locală C. Formarea osteofitelor.
D Reacţie exsudativă
E Creşterea cantităţii de lichid sinovial D. Formarea chisturilor osoase.
(A, B, D, E)
E. Formarea sindesmofitelor.
13. Factorii de risc pentru osteoartroză sunt:
A. Microtraumatizarea continuă a articulaţiei (B, C, D)

B. Sindromul de hipermobilitate
17. Osteoartroza secundară include următoarele: D. Durerea la mişcări
A. Osteoartroza posttraumatică.
E. Tulburări de statică
B. Osteoartroza secundară afecţiunilor congenitale articulare.
(A, D)
C. Osteoartroza secundară afecţiunilor inflamatorii articulare.

D. Artroza nodulară a mânii.


21. Factorii ce favorizează limitarea mobilităţii articulaţiei în
E. Osteoartroza din cadrul maladiilor metabolice . osteoartroză sunt:
A. Durerea
(A, B, C, E)
B. Formarea osteofitelor.

C. Crepitaţia.
18. Pentru osteoartroza genunchiului sunt caracteristice următoarele:
A. Dureri de tip mecanic. D. Îngroşarea capsulei articulare

B. Limitări funcţionale. E. Chistul Backer

C. Redoare articulară > 30 min. (A, B, D)

D. Redoare articulară < 30 min.

E. Crepitaţie. 22. Enumeraţi caracteristicele durerii de tip mecanic.


A. Se intensifică spre dimineaţa
(A, B, D, E)
B. Are tendinţă de ameliorare în repaus.

C.Se asociază cu redoare matinală mai mult de 1 oră.


19. Care structuri articulare participă la mecanismul durerii în
osteoartroză? D. Apare, de regulă, în rezultatul unei traume recente
A. Capsula articulară.
E. Apare la mobilizarea articulaţiei.
B. Sinoviala.
(B, E)
C. Periostul.

D. Osul.
23. Medicamentele cu acţiune “rapidă“ utilizate în tratamentul
E. Cartilajul. osteoartrozei sunt:
A. Acidul hialuronic
(A, B, C, D)
B. Analgezicele neopioide

C. Antiinflamatoarele nesteroidiene
20. Care sunt de regulă primele simptome ce indică prezenţa
osteoartrozei? D. Glucozamina
A. Durerea, care cedează în repaos
E. Condroitinsulfatul.
B. Tumefierea articulaţiei
(B, C).
C. Crepitaţia
a. valorilor normale
b. osteopeniei
24. Care din metodele paraclinice sunt utilizate pentru vizualizarea c. osteoporozei
cartilajului articular: d. osteoporozei severe
A. Examenul radiologic e. valorilor crescute
Răspuns corect: B
B. Examenul ultrasonografic
5. Necesitatea zilnică a vitaminei D la persoane cu vârstă >50 ani este de:
C. Scintigrafia scheletului cu tehneţiu a. 600 unităţi internaţionale
b. 700 unităţi internaţionale
D. Tomografia computerizată
c. 800 unităţi internaţionale
E. Artroscopia d. 900 unităţi internaţionale
e. 1000 unităţi internaţionale
(B, D, E) Răspuns corect: C

6. Mecanismul de acţiune al denosumabului este:


a. blocant al TNF-α
OSTEOPOROZA b. antagonist IL-a
c. inhibitorul RANKL
COMPLIMENT SIMPLU d. modulator al acţiunii RANKL
e. antagonist al osteoprotegerinei
Răspuns corect: C
1. Osteoporoza este definită drept scăderea scorului T la DXA mai jos decât:
7. Scorul T la densitometria DXA este:
a. 1.0 DS
a. masa totală a ţesutului osos
b. 1.1 DS
b. riscul de fracturi de fragilitate în următorii 10 ani, exprimat în
c. -1.5 DS
procente
d. -2.0 DS
c. numărul de deviaţii standard ale densităţii minerale osoase (DMO)
e. -2.5 DS
faţă de valoarea de vârf la un individ tânăr sănătos
Răspuns corect: E
d. numărul de deviaţii standard ale densităţii minerale osoase măsurate
faţă de subiecţii sănătoşi de aceeaşi vârstă şi sex
e. doza de iradiere utilizată
2. Aprecierea riscului de fracturi osteoporotice majore se efectuează cu ajutorul:
Răspuns corect: C
a. Examenului clinic
b. Instrumentului FRAX
8. Scorul Z la densitometria DEXA este:
c. Densitometriei DeXA
a. masa totală a ţesutului osos
d. Densitometriei ultrasonografice
b. riscul de fracturi de fragilitate în următorii 10 ani, exprimat în
e. Radiografiei
procente
Răspuns corect: B
c. numărul de deviaţii standard ale densităţii minerale osoase (DMO)
faţă de valoarea de vârf la un individ tânăr sănătos
3. Indicaţi expresia clinică a osteoporozei:
d. numărul de deviaţii standard ale densităţii minerale osoase măsurate
a. febra
faţă de subiecţii sănătoşi de aceeaşi vârstă şi sex
b. fracturile de fragilitate
e. doza de iradiere utilizată
c. durere la percuţia osoasă
Răspuns corect: D
d. tetania
e. slăbiciunea pronunţată
9. Selectaţi care din următoarele poate fi o localizare a fracturilor osteoporotice
Răspuns corect: B
majore:
a. claviculă
4. Un scor T de -1.1 DS la densitometrie DXA a unei paciente de 65 ani
b. calcaneu
corespunde:
c. mandibulă a. Anamnesticul pozitiv de fractură de şold la părinţi
d. 1/3 proximală a femurului b. datele antropometrice
e. stern c. durata menopauzei
Răspuns corect: D d. cauze care ar putea duce la osteoporoză secundară
e. densitatea minerală osoasă
COMPLIMENT MULTIPLU Răspuns corect: A, B, D, E
14. Măsuri nefarmacologice de tratament al osteoporozei sunt:
a. activitatea fizică adecvată 20. Care sunt afirmaţiile corecte pentru vârful masei osoase:
b. excluderea fumatului, reducerea consumului de alcool şi cafea a. reprezintă masa osoasă acumulată în timpul creşterii organismului
c. reducerea exerciţiilor fizice b. factorul genetic este principalul determinant al ei
d. prevenirea căderilor c. este atinsă în a 3-a decada de viaţă
e. reducerea masei corporale d. depinde în primul rând de factorii de mediu
Răspuns corect: A, B, D e. deobicei este mai joasă la bărbaţi
Răspuns corect: A, B, C
15. Grupuri de preparate folosite în tratamentul osteoporozei:
a. modulatorii selectivi ai receptorilor pentru estrogeni 21. Selectaţi afirmaţiile corecte despre denosumab:
b. condroprotectoarele orale şi locale a. este un agent biologic
c. antiinflamatoare nesteroidiene b. poate fi folosit drept agent de primă linie în tratamentul osteoporozei
d. preparate biologice - antagoniştii RANKL c. are complianţă înaltă datorată regimului de administrare
e. bisfosfonaţii d. are rată redusă a reacţiilor adverse
Răspuns corect: A, D, E e. este contraindicat în perioada postmenopauzală
Răspuns corect: A, B, C, D
16. Selectaţi factorii de risc modificabili în osteoporoză:
a. sexul feminin 24. Activitatea osteoclastelor este stimulată de:
b. aportul insuficient de calciu a. RANKL
c. vârsta >65 ani b. osteoprotegerina
d. deficitul de vitamina D c. parathormon
e. fumatul d. IL-1, IL-6
Răspuns corect: B, D, E e. testosteron
Răspuns corect: A, C, D
17. Selectaţi afirmaţii corecte referitoare la bisfosfonaţi:
a. au şi efect anabolic asupra osului 25. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la osteoporoză:
b. se acumulează puternic în ţesutul osos şi inhibă funcţia a. incidenţa creşte odată cu vârsta
osteoclastelor b. preponderent sunt afectaţi bărbaţii
c. la nivel tisular are loc reducerea numărului şi activităţii unităţilor de c. diagnosticul precoce se stabileşte cu ajutorul datelor radiologice
remodelare osoasă d. densitatea minerală osoasă creşte
d. biodisponibilitate redusă la administrare orală e. expresia clinică a bolii sunt fracturile de fragilitate
e. sunt preparate de primă intenţie în tratamentul osteoporozei Răspuns corect: A, E
Răspuns corect: B, C, D, E
26. Osteoporoza se poate manifesta prin:
18. Selectaţi bisfosfonaţii utilizaţi mai frecvent în tratamentul modern a a. Accentuarea cifozei toracice
osteoporozei: b. Dureri pe parcursul coloanei vertebrale
a. alendronat c. Tumefierea articulară
b. etidronat d. Scăderea în înălţime cu 2,5 cm în decurs de un an
c. zoledronat e. Dezvoltarea anemiei feriprive
d. clodronat Răspuns corect: A, B, D
e. ibandronat
Răspuns corect: A, C, E 27. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la fracturile vertebrale din
osteoporoză:
19. Instrumentul de calculare a riscului de fracturi FRAX ia în calcul:
a. în cele mai multe cazuri pacienţii pot identifica momentul fracturii
b. durerea poate fi de intensitate joasă
c. netratată, durerea cedează de obicei după 2-6 săptămâni
d. pot duce la accentuarea cifozei toracice, scăderi în înălţime
e. pot fi tratate cu injecţii de polimetilmetacrilat în corpurile vertebrale 5. Care din următoarele mecanisme patogenetice NU este caracteristic
Răspuns corect: B, C, D pentru vasculitele sistemice?

28. Faze ale ciclului de remodelare osoasă sunt A. Formarea complexelor imune circulante şi depozitarea lor în peretele
a. inducţie vascular
b. activare şi resorbţie
B. Dezvoltarea unui proces inflamator cronic în peretele vasului
c. inversie şi formare osoasă
d. mineralizare C. Tulburări ischemice în ţesuturile adiacente vasului afectat
e. constituire
Răspuns corect: B, C, D D. Formarea de granuloame

33. Care medicamente osteoformatoare cunoaşteţi? E. Degenerescenţa progresivă a ţesutului conjunctiv.


a) Parathormonul
b) Vitamina D Răspuns corect: E.
c) L-tiroxina
d) Steroizii anabolizanţi
e) Glucocorticosteroizii
Răspuns corect: a, b, d 6. Care din următoarele manifestări clinice NU este propriu
vasculitelor sistemice?
35. Scăderea osteoformării se produce prin:
A. Absenţa pulsului sau deficitul de puls
a) Scăderea sintezei proteice
b) Reducerea factorilor de creştere B. Purpura palpabilă
c) Scăderea numărului osteoblastelor
d) Scăderea numărului osteoclastelor C. Mononevrita multiplă
e) Creşterea sintezei colagenului
Răspuns corect: a; b; c D. Rash-ul malar
TESTE VASCULITE E. Pierderea ponderală
COMPLIMENT SIMPLU Răspuns corect: D.

2. Care din următoarele vasculite face parte din vasculitele cu afectarea 8. Care din următoarele afirmaţii este corectă pentru tabloul clinic al
vaselor de calibru mare? vasculitelor vaselor de calibru mic?
A. Poliarterita nodoasă A. Purpura palpabilă este o expresie rar întâlnită în vasculitele vaselor de
calibru mic
B. Arterita Takayasu
B. Un semn clinic specific este deficitul sau chiar lipsa pulsului
C. Granulomatoza cu poliangeită (Wegener)
C. Pe traseul vaselor de calibru mic pot fi depistaţi noduli, ce reprezintă
D. Vasculita cu IgA (Henoch-Schönlein) anevrisme ale peretelui vascular D. Este caracteristică mononeurita
multiplă
E. Vasculita crioglobulinemică asociată cu infecţia cu virusul hepatitei C.
Răspuns corect: B E. Afectarea vaselor nu este însoţită de manifestări ischemice tisulare
Răspuns corect: D A. Acţiunii nemijlocite a toxinelor microbiene la nivel tisular
B. Acţiunii complexelor imune circulante ce induc inflamaţie în peretele
vascular
C. Leziunilor induse de către expunerea excesivă la razele ultraviolete
9. Care manifestare clinică este considerată patognomonică pentru D. Acţiunii lezionale a anticorpilor către celula endotelială
poliarterita nodoasă? E. Acţiunii nemijlocite a unor medicamente, vaccine
A. Livedo reticularis Răspuns corect: B
B. Artritele

C. Nodulii subcutanaţi 18. Care din medicamentele enumerare mai jos NU sunt utilizate în
tratamentul vasculitei prin IgA (Henoch-Schönlein)?
D. Glomerulonefrita
A. Corticosteroizii
E. Iridociclita
B. Antibioticele
Răspuns corect: C
C. Dezagregantele (dipiridamolul, pentoxifilina)

D. Alopurinolul

E. Ciclofosfamida
11. Care din următoarele manifestări clinice NU fac parte din criteriile
ACR pentru granulomatoza cu poliangeită (Wegener)? Răspuns corect: D
A. Modificări inflamatorii ale cavităţii bucale şi nazale (ulcere dureroase,
eliminări purulente sau hemoragice)
19. Care modificare a parametrilor hemoleucogramei este deosebit de
B. Mialgii difuze, astenie musculară, dureri ale membrelor inferioare caracteristică pentru granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg –
Strauss)?
C. Modificări în sedimentul urinar (hematurie sau cilindri hematici)
A. Leucocitoza
D. Modificări radiologice în plămâni (noduli, infiltraţii, cavităţi)
B. Trombocitopenia
E. Rezultatul biopsiei cu depistarea granuloamelor, a vasculitei
leucocitoclastice şi necrozei. C. Limfopenia
Răspuns corect: B D. Eozinofilia

E. Monocitoza
15. Vasculita prin depozite de IgA (Henoch-Schönlein) face parte din: Răspuns corect: D
A. Vasculitele vaselor de calibru mare
B. Vasculitele de calibru mediu
C. Vasculitele de calibru mic
D. Vasculitele cu afectarea vaselor de calibru variat COMPLEMENT MULTIPLU
E. Vasculitele ANCA - pozitive
Răspuns corect: C 1. Care din următorii factori sunt implicaţi în dezvoltarea vasculitelor
sistemice?
16. Manifestările cutanate şi gastrointestinale la pacienţii cu vasculita
IgA (Henoch-Schönlein) sunt consecinţa: A. Administrarea unor medicamente
B. Prezenţa în antecedenţă a infecţiei virale hepatice cronice (HBV, HCV) B. În consecinţa expunerii excesive la razele ultraviolete

C. Tulburări ale metabolismului lipidic C. Prin afectarea directă a peretelui vascular de către anumiţi agenţi
infecţioşi
D. Consumul cronic de alcool
D. Prin intermediul unui proces vasospastic primar
E. Dezechilibrul nivelului vitaminei D.
E. Prin intermediul citokinelor proinflamatorii şi a celulelor de adeziune
Răspuns corect: A,B
Răspuns corect: A, C, E

2. Prezenţa căror markeri imunologici determină divizarea vasculitelor de


calibru mic în 2 categorii? 8. Care din următoarele evenimente patogenetice survin în mecanismul
dezvoltării vasculitelor sistemice?
A. Anticorpi antinucleari (ANA)
A. Lezarea ţesuturilor moi de către infiltrate limfocitare
B. Anticorpi anti ADN dublu catenari
B. Afectarea peretelui vascular prin intermediul complexelor imune
C. Anticorpi către citoplasma neutrofilică (ANCA) circulante

D. Markerii imuni ai prezenţei infecţiei cu virusurile hepatice B şi C C. Fibrozarea excesivă a peretelui vascular

E. Complexele imune circulante (CIC) D. Tulburările ischemice ale ţesuturilor adiacente vaselor afectate

Răspuns corect: C, E E. Formarea granuloamelor

Răspuns corect: B, D, E

4. Care din următoarele vasculite sistemice NU fac parte din categoria 11. Care din următoarele investigaţii instrumentale sunt utile în diagnosticul
celor ANCA pozitive? vasculitelor sistemice?

A. Granulomatoza cu poliangeită (Wegener) A. Osteodensitometria DXA

B. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg-Strauss) B. Ultrasonografia Doppler a vaselor magistrale

C. Poliangeita microscopică C. RMN – angiografia

D. Poliarterita nodoasă D. Bronhoscopia cu lavajul bronhoalveolar

E. Vasculita cu IgA (Henoch-Schönlein) E. Scintigrafia scheletului

Răspuns corect: D,E Răspuns corect: B, C, D

7. Peretele vascular la pacienţii cu vasculite sistemice este afectat prin 12. Care din următoarele medicamente NU au aplicaţie în tratamentul
următoarele căi: vasculitelor sistemice?

A. Prin intermediul anticorpilor specifici cum ar fi ANCA, anticorpii către A. Rituximabul


celula endotelială
B. Corticosteroizii B. Stenoze ureterale

C. Sulfasalazina C. Mononevrita multiplex

D. Condroitin sulfatul D. Leziuni ale mucoasei nazale cu perforarea septului nazal

E. Ciclofosfamida E. Hepato- şi splenomegalie.

Răspuns corect: C,D Răspuns corect: A,B,C

16. Care din următorii parametri clinici fac parte din criteriile poliarteritei 22. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru vasculita prin IgA
nodoase? (Henoch-Schönlein)

A. Pierderea progresivă a masei corporale A. Este una din cele mai rare vasculite sistemice

B. Artrita simetrică, erozivă la nivelul articulaţiei mânii B. Afectează de regulă vasele de calibru mic (capilare, venule, arteriole)

C. Astenia musculară, mialgiile la nivelul membrelor inferioare C. Este mai frecventă în rândul persoanelor de vârstă tânără şi la copii decât
la vârstnici.
D. Hipertensiunea arterială diastolică mai mare de 90 mmHg
D. Face parte din vasculitele CIC - asociate
E. Ulceraţiile bucale
E. Are de regulă un prognostic nefavorabil pentru viaţă
Răspuns corect: A,C,D
Răspuns corect: B, C, D

18. Care din următoarele manifestări clinice şi paraclinice fac parte din criteriile
ACR de diagnostic al granulomatozei cu poliangeită (Wegener) 23. Factorii etiologici suspectaţi în etiologia vasculitei prin IgA (Henoch-
Schönlein) sunt:
A. Ulceraţiile corneei şi keratita
A. Factorul bacterian (Streptococi, stafilococi, Micoplasme, Legionella al.)
B. Modificările inflamatorii ale cavităţii nazale şi bucale (ulceraţii,
eliminări purulente şi/sau hemoragice) B. Factorul viral (Virusul Epstein-Barr, Parvovirusul B19 et al.)

C. Sindromul nefrotic C. Tulburările endocrine (disfuncţie tiroidiană, dezechilibru estrogenic,


androgenic)
D. Modificările radiologice pulmonare sub formă de noduli, infiltrate,
cavităţi D. Corelaţia cu antigenul HLA-B27

E. Hematuria sau cilindrii hematici E. Administrarea unor medicamente, vaccinări

Răspuns corect: B,D,E Răspuns corect: A, B, E

20. Care din următoarele manifestări clinice sunt proprii poliangeitei 26. Care din organele viscerale pot fi frecvent afectate la pacienţii cu vasculita
microscopice? prin depozite de IgA (Henoch-Schönlein)?

A. Microhematurie, proteinurie A. Tractul gastrointestinal


B. Sistemul hepatobiliar

C. Rinichii

D. Cordul

E. Plămânii

Răspuns corect: A, C

27. Care din următoarele afirmaţii despre granulomatoza eozinofilică cu


poliangeită (Churg-Strauss) sunt adevărate?
A. Face parte din vasculitele ANCA – pozitive
B. Este o vasculită indusă de prezenţa complexelor imune circulante
C. Face parte din vasculitele granulomatoase
D. Nu este asociată cu afectări ale tractului respirator
E. Pacienţii frecvent suferă de astm bronşic
Răspuns corect: A,C,E

29. În care din următoarele vasculite sistemice este mai sever afectat
sistemul respirator?

A. vasculita prin depozite IgA (Henoch-Schönlein)

B. granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg-Strauss)


Informatii colectie:
C. poliarterita nodoasă HBV- asociată 1. Intrebarea nr. 1: I1 Capitol: CANCER PULMONAR CS Mod de
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
D. granulomatoza cu poliangeită (Wegener) intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Standardul de aur pentru stadializarea cancerului pulmonar este
E. poliarterita nodoasă neasociată cu infecţia HBV.
a) [ ] Biopsia pulmonară transbronșică
Răspuns corect: B,D b) [ ] CT
c) [x] PET CT
d) [ ] Biopsia pulmonară videoasistată
e) [ ] RMN
---------------------------------------------------------------------
2. Intrebarea nr. 2: I2 Capitol: CANCER PULMONAR CS Mod de
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Cel mai frecvent metastazele extrapulmonare din cancerul pulmonar sunt la
nivel
a) [ ] Adrenal
b) [ ] Splenic
c) [x] Cerebral
d) [ ] Hepatic
e) [ ] Osos
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Rezecție toracoscopică
3. Intrebarea nr. 3: I3 Capitol: CANCER PULMONAR CS Mod de ---------------------------------------------------------------------
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe 8. Intrebarea nr. 8: I8 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de
intrebare: 0 sec Autor: eu punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
CS Cel mai important factor de risc asociat cancerului pulmonar este intrebare: 0 sec Autor: eu
a) [ ] Vârsta CM Formele histologice incluse grupul cancerului pulmonar fără celule mici
b) [x] Fumatul sunt
c) [ ] Asbestul a) [x] Scuamos
d) [ ] Ereditatea b) [ ] Cu celule medii
e) [ ] Radonul c) [x] Cu celule mari
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Adenocarcinom
4. Intrebarea nr. 4: I4 Capitol: CANCER PULMONAR CS Mod de e) [ ] Nediferențiat
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe ---------------------------------------------------------------------
intrebare: 0 sec Autor: eu 9. Intrebarea nr. 9: I9 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de
CS Metoda de elecție pentru bioptarea cancerului pulmonar periferic punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
a) [ ] Transcutanată intrebare: 0 sec Autor: eu
b) [x] Toracoscopie videoasistată CM Selectați factorii de risc pentru cancerul pulmonar
c) [ ] Transbronșic a) [ ] Consumul excesiv de alcool
d) [ ] Toracotomie deschisă b) [x] Fumatul
e) [ ] Transtraheal c) [x] Asbestul
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Vârsta
5. Intrebarea nr. 5: I5 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de e) [ ] Hipercolesterolemia
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe ---------------------------------------------------------------------
intrebare: 0 sec Autor: eu 10. Intrebarea nr. 10: I10 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de
CM Tratamentul cancerului pulmonar fără celule mici stadiul II TNM include punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
a) [x] Chimioterapie adjuvantă intrebare: 0 sec Autor: eu
b) [x] Rezecție chirurgicală CM Prezentări radiologice sugestive pentru cancerul pulmonar sunt
c) [ ] Radioterapie a) [x] Nodulul pulmonar solitar
d) [ ] Tratament paliativ b) [ ] Modificări de tip "fagure de miere"
e) [ ] Chimioterapie neoadjuvantă c) [ ] Modificări de tip „ram înmugurit"
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Masa centrală cu atelectazie
6. Intrebarea nr. 6: I6 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de e) [x] Semnul S a lui Golden
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe ---------------------------------------------------------------------
intrebare: 0 sec Autor: eu 11. Intrebarea nr. 11: I11 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS
CM Tratamentul cancerului pulmonar cu celule mici include Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
a) [x] Chimioterapie intrebare: 0 sec Autor: eu
b) [ ] Rezecție chirurgicală CS Hipercapnia este caracteristica definitorie a insuficienței respiratorii
c) [x] Radioterapie a) [ ] Acută
d) [ ] Tratament paliativ b) [ ] Cronică
e) [ ] Rezecție toracoscopică c) [x] Tip II
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Tip I
7. Intrebarea nr. 7: I7 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de e) [ ] Trenantă
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe ---------------------------------------------------------------------
intrebare: 0 sec Autor: eu 12. Intrebarea nr. 12: I12 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS
CM Tratamentul cancerului pulmonar cu celule mici stadiul IV TNM include Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
a) [x] Chimioterapie intrebare: 0 sec Autor: eu
b) [ ] Rezecție chirurgicală CS Saturația oxigenului țintă (SaO2) recomandată pentru oxigenoterapia la
c) [x] Imunoterapie pacienții IR acută cu risc de hipercapnie este
d) [x] Tratament paliativ a) [ ] 94-96%
b) [ ] 70-75% intrebare: 0 sec Autor: eu
c) [x] 88-92% CS Cărui tip de insuficiență respiratorie corespund rezultatele gazimetriei PaO2
d) [ ] 80% = 40 mm Hg, Pa = CO2 41 mm Hg
e) [ ] 65% a) [ ] Acută
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Tip I
13. Intrebarea nr. 13: I13 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS c) [ ] Tip II
Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe d) [ ] Cronică
intrebare: 0 sec Autor: eu e) [ ] Subacută
CS Mecanismul patogenetic de bază al IR la pacienții cu pneumopatii ---------------------------------------------------------------------
interstițiale difuze este: 18. Intrebarea nr. 18: I18 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS
a) [ ] Dereglarea echilibrului ventilație-perfuzie Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
b) [ ] Hipoventilația intrebare: 0 sec Autor: eu
c) [ ] Reducerea FiO2 CS Următorii indici ai indicatorilor gazimetrici PaO2 = 48 mm Hg, PaCO2 =
d) [x] Reducerea difuziunii 60 mm Hg corespund insuficienței respiratorii:
e) [ ] Reducerea perfuziei a) [ ] Acută
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Tip I
14. Intrebarea nr. 14: I14 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS c) [x] Tip II
Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe d) [ ] Cronică
intrebare: 0 sec Autor: eu e) [ ] Subacută
CS Mecanismul patogenetic de bază al IR în emfizemul pulmonar este: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Dereglarea echilibrului ventilație-perfuzie 19. Intrebarea nr. 19: I19 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS
b) [ ] Hipoventilația Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
c) [ ] Reducerea FiO2 intrebare: 0 sec Autor: eu
d) [ ] Micșorarea difuziunii CS Următorii indici ai indicatorilor gazimetrici PaO2 = 82 mm Hg, PaCO2 = 55
e) [x] Reducerea perfuziei mm Hg corespund insuficienței respiratorii:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Acută
15. Intrebarea nr. 15: I15 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS b) [ ] Tip I
Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe c) [x] Tip II
intrebare: 0 sec Autor: eu d) [ ] Cronică
CS Mecanismul patogenetic de bază al insuficienței respiratorii în pneumonia e) [ ] Subacută
lobară este: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Dereglarea echilibrului ventilație-perfuzie 20. Intrebarea nr. 20: I20 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM
b) [ ] Hipoventilația Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
c) [ ] Reducerea FiO2 intrebare: 0 sec Autor: eu
d) [ ] Micșorarea difuziunii CM Selectați indicațiile pentru oxigenoterapia de lunga durată
e) [ ] Reducerea perfuziei a) [x] PaO2 <55 mmHg
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] pH< 7,25
16. Intrebarea nr. 16: I16 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS c) [ ] VEMS< 1,5 l/s
Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe d) [x] SaO2 < 88%
intrebare: 0 sec Autor: eu e) [ ] PaCO2 ≥ 45 mm Hg
CS Managementul hipercapniei se face prin ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Ventilație asistată 21. Intrebarea nr. 21: I21 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM
b) [ ] Oxigenoterapie Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
c) [ ] Oxigenoterapie de lungă durată intrebare: 0 sec Autor: eu
d) [ ] Baroterapie CM Selectați indicațiile pentru oxigenoterapia de lungă durată
e) [ ] Reabilitare respiratorie a) [x] PaO2 56-59 mm Hg asociat cu insuficienţă cardiacă dreaptă
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] DLCO 20% din valoarea prezisă
17. Intrebarea nr. 17: I17 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS c) [ ] PaCO2 ≥ 45 mm Hg
Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe d) [x] PaO2 56-59 mmHg asociat cu policitemie (Ht > 56%)
e) [ ] SaO2 < 90% d) [ ] pH ↑
--------------------------------------------------------------------- e) [x] HCO3 ↓
22. Intrebarea nr. 22: I22 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM ---------------------------------------------------------------------
Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe 27. Intrebarea nr. 27: I27 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM
intrebare: 0 sec Autor: eu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
CM Selectați interfețele cu flux fix al O2 intrebare: 0 sec Autor: EU
a) [ ] Mască facială simplă CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate alcalozei respiratorii
b) [ ] Mască facială cu reinhalare a) [ ] pH ↓
c) [x] Cortul facial b) [ ] CO2↑
d) [ ] Canula nazală c) [x] CO2↓
e) [x] Mască facială cu valvă Venturi d) [x] pH ↑
--------------------------------------------------------------------- e) [x] HCO3 ↓
23. Intrebarea nr. 23: I23 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM ---------------------------------------------------------------------
Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe 28. Intrebarea nr. 28: I28 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM
intrebare: 0 sec Autor: eu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
CM Selectați interfețele cu flux variabil al O2 intrebare: 0 sec Autor: EU
a) [x] Mască facială simplă CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate alcalozei metabolice
b) [x] Mască facială cu reinhalare a) [ ] pH ↓
c) [ ] Cortul facial b) [x] CO2↑
d) [x] Canula nazală c) [ ] CO2↓
e) [ ] Mască facială cu valvă Venturi d) [x] pH ↑
--------------------------------------------------------------------- e) [x] HCO3 ↑
24. Intrebarea nr. 24: I24 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM ---------------------------------------------------------------------
Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe 29. Intrebarea nr. 29: I29 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM
intrebare: 0 sec Autor: eu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
CM Selectați contraindicațiile pentru ventilația noninvazivă intrebare: 0 sec Autor: EU
a) [x] Arsuri sau traume faciale CM Selectați caracteristicile insuficienței respiratorii tip I
b) [x] Chirurgie recenta a feţei sau cailor respiratorii a) [x] PaO2 <60 mmHg
c) [x] Obstrucţie fixă a căilor respiratorii superioare b) [x] PaCO2 normal sau micşorat
d) [ ] Edemul Pulmonar c) [x] pH normal sau crescut
e) [ ] Gradient alveolo-capilar mic d) [ ] PaCO2 crescut
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] pH micșorat
25. Intrebarea nr. 25: I25 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM ---------------------------------------------------------------------
Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe 30. Intrebarea nr. 30: I30 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM
intrebare: 0 sec Autor: EU Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate acidozei respiratorii intrebare: 0 sec Autor: EU
a) [x] pH ↓ CM Selectați caracteristicile insuficienței respiratorii tip II
b) [x] CO2↑ a) [x] PaO2 micșorat sau normal
c) [ ] CO2↓ b) [ ] PaCO2 normal sau micşorat
d) [ ] pH ↑ c) [x] pH micșorat
e) [x] HCO3 ↑ d) [x] PaCO2 crescut
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] pH crescut
26. Intrebarea nr. 26: I26 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM ---------------------------------------------------------------------
Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe 31. Intrebarea nr. 31: I31 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM
intrebare: 0 sec Autor: EU Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate acidozei metabolice intrebare: 0 sec Autor: EU
a) [x] pH ↓ CM Selectați bolile cu risc sporit de hipercapnie în caz de instalare a IR acute
b) [ ] CO2↑ a) [x] BPOC
c) [x] CO2↓ b) [ ] Pneumonia
c) [x] Boli neuromusculare cronice CS Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictivă are la bază următoarele, cu
d) [x] Obezitatea morbidă excepţia
e) [ ] Astmul bronșic a) [x] Creşterea CPT
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Diminuarea CPT
32. Intrebarea nr. 32: I32 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM c) [ ] Uneori diminuarea volumului rezidual
Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe d) [ ] Diminuarea DLCO
intrebare: 0 sec Autor: EU e) [ ] Creșterea raportului VEMS/CVF
CM Selectați complicațiile induse de insuficiența respiratorie ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Hipertensiunea pulmonară 37. Intrebarea nr. 37: I37 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE
b) [ ] Pneumonia DIFUZE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul:
c) [x] Poliglobulia 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
d) [x] Denutriţia CS Fibroza pulmonară idiopatică se caracterizează prin următoarele, cu
e) [ ] BPOC excepția:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Debut insidios cu tuse seacă
33. Intrebarea nr. 33: I33 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM b) [x] Accese de dispnee cu wheezing
Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe c) [ ] Dispnee de efort cu agravare progresivă
intrebare: 0 sec Autor: eu d) [ ] Medie de doi ani între primele simptome şi diagnostic
CM Selectați indicațiile pentru ventilația mecanică invazivă e) [ ] Vârsta medie de apariţie ~ 50 ani
a) [x] pH < 7.25 ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Periclitarea permiabilităţii căilor respiratorii 38. Intrebarea nr. 38: I38 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE
c) [x] Dereglări de conştiinţă DIFUZE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul:
d) [ ] SaO2 < 90% 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
e) [ ] VEMS 1,2 l CS Într-o fibroză pulmonară idiopatică, în mod tipic:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Debutul este brusc, cu tuse şi expectorație mucopurulentă
34. Intrebarea nr. 34: I34 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE b) [ ] Apar frecvent semne extrarespiratorii
DIFUZE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: c) [ ] Vârsta medie de apariție este de 20 de ani
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu d) [ ] Evoluția este favorabilă, spre vindecare
CS Care dintre următoarele reprezintă cauză de tuse cronică cu radiografie e) [x] La HRCT este prezentă imaginea în fagure de miere
toracică anormală
a) [ ] Embolia pulmonară ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Infecţia căilor aeriene superioare 39. Intrebarea nr. 39: I39 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE
c) [ ] Corpi străini DIFUZE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul:
d) [ ] IECA 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
e) [x] Sarcoidoza CS Pentru sindromul Löfgren sunt corecte toate, cu excepția
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Este o formă acută a sarcoidozei
35. Intrebarea nr. 35: I35 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE b) [ ] Adenopatie hilară
DIFUZE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: c) [x] Angioedem
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu d) [ ] Eritem nodos
CS Tulburare ventilatorie de tip restrictiv apare în următoarele afecțiuni e) [ ] Artralgii/artrite
caracterizate prin afectare pulmonară parenchimatoasă, cu excepţia: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Fibroză pulmonară idiopatică 40. Intrebarea nr. 40: I40 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE
b) [ ] Pneumonie DIFUZE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul:
c) [x] Astm bronșic 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
d) [ ] Silicoză CS Pentru sindromul Heerfordt-Waldenström sunt corecte toate cu excepția
e) [ ] Pneumopatii postradiaționale a) [ ] Este o formă acută a sarcoidozei
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Adenopatie hilară
36. Intrebarea nr. 36: I36 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE c) [ ] Uveită
DIFUZE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: d) [ ] Parotidită
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu e) [ ] Pareză de nerv facial
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Neurosarcoidoza
41. Intrebarea nr. 41: I41 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE c) [ ] Sarcoidoza cu implicarea cordului
DIFUZE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: d) [ ] Lupus pernio
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu e) [ ] Uveita
CS Sarcoidoza poate afecta următoarele organe: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Plămâni 46. Intrebarea nr. 46: I46 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE
b) [ ] Ganglioni limfatici DIFUZE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:
c) [ ] Piele 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
d) [ ] Ficat CM Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictivă are la bază
e) [x] Sarcoidoza poate afecta orice organ și sistem următoarele modificări ale testelor funcționale respiratorii
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Diminuarea CPT
42. Intrebarea nr. 42: I42 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE b) [ ] VEMS/CVF micșorat
DIFUZE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: c) [x] Diminuarea CVF
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu d) [ ] Creșterea CVF
CS Care medicament este utilizat în tratamentul sarcoidozei e) [ ] Creşterea CPT
a) [ ] Lisinopril ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Prednizolon 47. Intrebarea nr. 47: I47 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE
c) [ ] Furosemid DIFUZE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:
d) [ ] Fluconazol 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
e) [ ] Cefotaxim CM Fibroza pulmonara idiopatică se caracterizează prin:
---------------------------------------------------------------------
43. Intrebarea nr. 43: I43 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE a) [x] Debut insidios cu tuse seacă
DIFUZE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: b) [ ] Debut acut cu tuse mucopurulentă
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu c) [x] Dispnee de efort cu agravare progresivă
CS Care test este utilizat pentru monitorizarea pacienților cu sarcoidoză d) [ ] Pleurezie bilaterală
pulmonară? e) [x] Vârsta medie apariţie ~ 50 ani
a) [ ] Biopsia pulmonară ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Teste funcționale pulmonare 48. Intrebarea nr. 48: I48 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE
c) [ ] Testul HIV DIFUZE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:
d) [ ] BAAR 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
e) [ ] Hemograma CM Sindromul Löfgren este caracterizat de
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Debut insidios
44. Intrebarea nr. 44: I44 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE b) [x] Adenopatie hilară
DIFUZE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: c) [ ] Dispnee de efort cu agravare progresivă
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu d) [x] Eritem nodos
CS Care din următoarele organe este cel mai puțin probabil să fie afectat afectat e) [x] Artralgii/artrite
de sarcoidoză? ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Plămâni 49. Intrebarea nr. 49: I49 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE
b) [ ] Ganglioni limfatici DIFUZE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:
c) [x] Stomac 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
d) [ ] Piele CM Pentru sindromul Heerfordt-Waldenström sunt corecte următoarele
e) [ ] Ficat afirmații
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Este o formă acută a sarcoidozei
45. Intrebarea nr. 45: I45 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE b) [ ] Adenopatie hilară
DIFUZE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: c) [x] Uveită
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu d) [x] Parotidită
CS Care tip de afectare din sarcoidoză are cel mai bun prognostic pentru e) [x] Pareză de nerv facial
remisiune? ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sindromul Löfgren 50. Intrebarea nr. 50: I50 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE
DIFUZE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: b) [ ] Atingerea cardiacă are un prognostic nefavorabil
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu c) [ ] Stadiul I radiologic are cel mai bun prognostic
CM Care medicamente sunt utilizate în tratamentul sarcoidozei d) [x] Letalitatea 25%
a) [x] Meloxicam e) [ x] Adenopatia hilară are cel mai nefavorabil prognostic
b) [x] Prednizolon
c) [x] Metotrexat ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Fluconazol 55. Intrebarea nr. 55: I55 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE
e) [x] Pentoxifilină DIFUZE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:
--------------------------------------------------------------------- 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
51. Intrebarea nr. 51: I51 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE CM Care investigații sunt utilizate pentru stabilirea diagnosticului de
DIFUZE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: sarcoidoză?
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru sarcoidoză? a) [ ] Radiografia oaselor tubulare
b) [x] Radiografia toracelui
a) [x] letalitatea 5% c) [x] HRCT pulmonară
b) [x] Atingerea cardiacă are un prognostic nefavorabil d) [x] Biopsia organelor afectate
c) [x] Stadiul I radiologic de sarcoidoză are cel mai bun prognostic e) [ ] Scintigrafia osoasă
d) [ ] Letalitatea 25% ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Adenopatia hilară are cel mai nefavorabil prognostic 56. Intrebarea nr. 56: I56 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE
--------------------------------------------------------------------- DIFUZE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:
52. Intrebarea nr. 52: I52 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
DIFUZE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: CM Medicamente utilizate în tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu sunt:
CM Care din următoarele modificări sunt în favoarea diagnosticului de
sarcoidoză? a) [ ] Diclofenac
b) [ ] Meloxicam
a) [x] Hipercalcemie c) [x] Pirfenidonă
b) [ ] Hipocacalcemie d) [x] Nintedanib
c) [x] Creșterea nivelului seric al angiotenzinconvertazei serice e) [ ] Omalizumab
d) [x] Hipercalciurie ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Micșorarea nivelului seric al angiotenzinconvertazei serice 57. Intrebarea nr. 57: I57 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE
--------------------------------------------------------------------- DIFUZE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:
53. Intrebarea nr. 53: I53 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
DIFUZE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: CM Pentru tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice sunt acceptate:
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care din următoarele indică afectarea mutisistemică la un pacient cu a) [x] Oxigenoterapia de lungă durată
sarcoidoză? b) [ ] Omalizumab
c) [x] Pirfenidonă
a) [x] Lupus pernio d) [x] Nintedanib
b) [ ] LES e) [x] Transplant pulmonar
c) [x] Uveita ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Aritmii 58. Intrebarea nr. 58: I58 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE
e) [x] Eritem nodos DIFUZE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:
--------------------------------------------------------------------- 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
54. Intrebarea nr. 54: I54 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE CM Care variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice au o evoluţie
DIFUZE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: cronică progresivă?
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care din următoarele afirmații sunt incorecte pentru sarcoidoză? a) [ ] Pneumonita organizantă criptogenică
a) [ ] letalitatea 5% b) [ ] Pneumonita interstiţială acută
c) [x] Pneumonita interstiţială nespecifică CS Care afirmaţii referitor la tratamentul convenţional sunt adevărate:
d) [x] Fibroza pulmonară idiopatică a) [ ] Oxigenoterapia se aplică la pacienţii cu saturaţia sub 90%
e) [ ] Pneumonita interstiţială descuamativă b) [ ] Diureticele sunt utile în cazurile cu insuficienţă cardiacă dreaptă manifestă
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Diureticele pot fi periculoase prin scăderea excesivă a debitului cardiac
59. Intrebarea nr. 59: I59 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE d) [ ] Hipokaliemia indusă de diuretice poate genera aritmii
DIFUZE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: e) [x] Toate cele enumerate sunt corecte
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu ---------------------------------------------------------------------
CM Care variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice sunt asociate 64. Intrebarea nr. 64: I64 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad
fumatului? de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Care dintre cele enumerate contribuie la apariţia cordului pulmonar cronic:
a) [x] Bronșiolita respiratorie asociată pneumopatiei interstițiale difuze a) [ ] Boli pulmonare obstructive şi restrictive
b) [ ] Pneumonita interstiţială acută b) [ ] Tulburări ale centrului de control respirator
c) [ ] Pneumonita interstiţială nespecifică c) [ ] Hipoxia cronică de altitudine
d) [ ] Fibroza pulmonară idiopatică d) [ ] Bolile pulmonare vasculare
e) [x] Pneumonita interstiţială descuamativă e) [x] Toate cele enumerate
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
60. Intrebarea nr. 60: I60 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad 65. Intrebarea nr. 65: I65 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Etiologia hipertensiunii pulmonare arteriale: CS Prin ce mecanism bolile pulmonare obstructive determină apariţia cordului
a) [ ] Idiopatică pulmonar cronic:
b) [ ] Familială a) [x] instalarea mecanismului adaptativ de vasoconstricţie pulmonară hipoxică
c) [ ] Asociată cu diferite colagenoze, hipertensiune portală, infecţie HIV, secundară hipoxiei alveolare
medicamente etc b) [ ] Îngustarea şi obliterarea vaselor pulmonare
d) [ ] Asociată cu modificări semnificative capilare sau venoase c) [ ] Îngroşarea vaselor datorită hipertrofiei stratului muscular
e) [x] Toate cele menţionate d) [ ] Microtromboze multiple
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Trombembolii repetate
61. Intrebarea nr. 61: I61 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad ---------------------------------------------------------------------
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu 66. Intrebarea nr. 66: I66 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad
CS Mecanismul prin care hipotiroidia induce HTP este: de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
a) [ ] Hipotiroidia induce creşterea stresului de forfecare exercitat de eritrocite CS Care sunt complicaţiile cordului pulmonar cronic:
în microvascularizarea pulmonară a) [ ] Trombembolismul pulmonar
b) [x] Mecanisme imune b) [ ] Aritmiile
c) [ ] Hipotiroidia contribuie la creşterea duratei de viaţă a hematiilor şi c) [ ] Insuficienţa tricuspidiană
activarea plachetară d) [ ] Disfuncţia organelor parenchimatoase
d) [ ] Distrucţia patului pulmonar e) [x] Toate cele enumerate
e) [ ] Hipotiroidia induce anomalii ale activităţii fibrinolitice ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 67. Intrebarea nr. 67: I67 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad
62. Intrebarea nr. 62: I62 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Hipertensiunea pulmonară asociată cu bolile pulmonare şi /sau hipoxia este
CS Care este metoda cea mai exactă de apreciere a presiunii în artera cauzată de următoarele:
pulmonară: a) [x] BPOC
a) [ ] Scintigrafia de ventilaţie-perfuzie b) [x] Bolile pulmonare interstiţiale
b) [ ] Echocardiografia cu doppler c) [x] Apneea în somn
c) [ ] Angiografia pulmonară d) [x] Expunere cronică la altitudini crescute
d) [x] Cateterismul cardiac e) [ ] Expunere la raze UV
e) [ ] Bodypletismografia ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 68. Intrebarea nr. 68: I68 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad
63. Intrebarea nr. 63: I63 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Care sunt mecanismele care contribuie la apariţia hipertensiunii pulmonare
idiopatice: e) [ ] Anatomic
a) [x] Vasoconstricţie excesivă şi obstrucţia de la nivelul arterelor pulmonare de ---------------------------------------------------------------------
calibru mic 73. Intrebarea nr. 73: I73 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad
b) [x] Remodelarea vasculară de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
c) [x] Fenomenele inflamatorii şi trombotice din patul vascular pulmonar CM Cum se clasifică cordul pulmonar în funcţie de stadiul bolii
d) [ ] Activarea limfocitelor şi macrofagelor cu eliberarea de TNF-α declanşate a) [ ] Cord pulmonar compensat
de infecţia HIV b) [x] Hipertensiune pulmonară tranzitorie, doar cu semne paraclinice de
e) [ ] Nici unul din cele enumerate suprasolicitare a ventriculului drept
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Hipertensiune pulmonară stabilă cu semne clinice de suprasolicitare a
69. Intrebarea nr. 69: I69 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad ventriculului drept
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu d) [x] Decompensarea ventriculului drept, asociată cu insuficienţa respiratorie
CM Mecanismele prin care infecţia HIV ar induce hipertensiunea pulmonară e) [ ] Toate cele enumerate sunt false
a) [x] Acţiunea directă a virusului la creşterea rezistenţei şi remodelării ---------------------------------------------------------------------
vasculare 74. Intrebarea nr. 74: I74 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad
b) [x] Acţiune indirectă determinată de activarea limfocitelor şi macrofagelor cu de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
eliberarea de TNF-α cu efect proliferativ asupra celulelor endoteliale şi CM Care afirmaţii referitoare la prognosticul pacienţilor cu cord pulmonar
muscular netede pulmonare cronic sunt adevărate
c) [ ] Acţiunea indirectă a virusului HIV se realizează prin afectarea disfuziunii a) [x] Media supravieţuirii la pacienţii cu edeme marcate constituie aproximativ
gazelor 4 ani
d) [ ] Defect de producere a substanţelor vasoconstrictoare b) [x] Rata supravieţuirii la 2 ani a pacienţilor care anterior nu au avut edeme
e) [ ] Fenomene de tromboză in situ depăşeşte 70%
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Rata supravieţuirii la 2 ani a pacienţilor cu semne clinice manifeste de
70. Intrebarea nr. 70: I70 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad insuficienţă ventriculară dreaptă constituie 40-45%
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu d) [ ] Media supravieţuirii la pacienţii cu edeme marcate constituie aproximativ
CM Mecanismele prin care bolile pulmonare produc hipertensiune pulmonară 7 ani
sunt e) [ ] Toate cele enumerate sunt adevărate
a) [x] Hipoxie ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Inflamaţie 75. Intrebarea nr. 75: I75 Capitol: PLEUREZII CS Mod de punctare: A1
c) [x] Pierdere de vase pulmonare Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor:
d) [ ] Tromboză in situ eu
e) [ ] Proliferare intimală şi modificări ale matricei extracelulare prin depozite CS Bărbat de 37 ani acuză durere toracică violentă pe dreapta cu debut brusc
de colagen şi elastină asociată cu dispnee. Alte simptome nu prezintă, iar anterior era sănătos. Nu
--------------------------------------------------------------------- menţionează traumatism toracic. Durerea toracică este acută, se înrăutăţeşte în
71. Intrebarea nr. 71: I71 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad inspir, fără hemoptizie, tuse sau spută, fără simptome de impregnare infecţioasă.
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu Respiraţia este superficială, rapidă, frecvenţa 24/min, afebril. FCC - 108/min.,
CM Simptomele clasice ale hipertensiunii pulmonare sunt SaO2 - 92%, TA 120/80. Traheea este situată median. Auscultativ: murmur
a) [x] Dispneea vezicular diminuat pe dreapta, fără crepitaţii sau raluri. Percutor - sunet
b) [x] Durerea toracică de tip anginos timpanic. Care este diagnosticul mai probabil?
c) [x] Sincopa la efort a) [ ] Pericardită
d) [ ] Moartea subită b) [ ] Pneumonie
e) [ ] Edemele suborbitale c) [x] Pneumotorax
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Embolie pulmonară
72. Intrebarea nr. 72: I72 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad e) [ ] Fracturi de coaste
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu ---------------------------------------------------------------------
СM Cum se clasifică cordul pulmonar cronic după criteriul etiologic 76. Intrebarea nr. 76: I76 Capitol: PLEUREZII CS Mod de punctare: A1
a) [x] Vascular Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor:
b) [x] Bronhopulmonar eu
c) [x] Toracodiafragmal CS Factorii de risc care predispun la pneumotorax sunt cu excepţia
d) [ ] Interstiţial a) [ ] Vîrstă tînără, talie înaltă, constituţie longilină
b) [ ] Bărbat proteinelor serice
c) [x] Femeie e) [x] Raportul glucozei pleurale / glucozei serice > 0,5
d) [ ] Fumător ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Bule subpleurale 81. Intrebarea nr. 81: I81 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3
--------------------------------------------------------------------- Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor:
77. Intrebarea nr. 77: I77 Capitol: PLEUREZII CS Mod de punctare: A1 eu
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: CM Care dintre cele enumerate cauzează transudat pleural
eu a) [ ] Artrita reumatoidă
CS Afirmaţiile referitoare la conduita pacientului cu pneumotorax sunt corecte b) [x] Embolia pulmonară
cu excepţia c) [ ] Pancreatita
a) [x] Prezenţa aerului în cavitatea pleural este o indicaţie direct pentru d) [x] Insuficienţă cardiacă congestivă
intervenţie chirurgicală e) [x] Obstrucţia de venă cavă superioară
b) [ ] Colecţia pleurală aeriană importantă necesită aspirație simplă cu acul sau ---------------------------------------------------------------------
drenaj pleural 82. Intrebarea nr. 82: I82 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3
c) [ ] Pneumotoraxul sub tensiune este o urgenţă medicală Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor:
d) [ ] În epanşamentul mixt hidroaeric se aplică drenajul dublu eu
e) [ ] În pneumotoraxul deschis prima manevră va fi închiderea imediată a plăgii CM Următoarele afirmaţii sunt adevărate
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Hemotoraxul este revărsatul pleural sanguinolent al cărui hematocrit este
78. Intrebarea nr. 78: I78 Capitol: PLEUREZII CS Mod de punctare: A1 cel puţin 50% din hematocritul sîngelui periferic
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: b) [x] Chilotoraxul este revărsatul pleural format prin acumulare de limfă în
eu urma afectării ductului limfatic toracic
CS Afirmaţiile corecte referitoare la mezotelioame cu excepţia c) [ ] Mai des chilotoraxul se observă pe stînga
a) [ ] Mai frecvent apare la bărbaţi, după vîrsta de 60 ani d) [ ] Pleurezia din tuberculoza primară este provocată de colonizarea primară a
b) [x] Mai frecvent apare la femei, după vîrsta de 60 ani Mycobacteriei pe pleură
c) [ ] Există o legătură directă cu expunerea profesională îndelungată la azbest e) [ ] Empiemul tuberculos este o complicaţie frecventă a tuberculozei netratate
d) [ ] La examenul lichidului pleural se constată lichid serohemoragic cu o ---------------------------------------------------------------------
cantitate sporită de acid hialuronic 83. Intrebarea nr. 83: I83 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3
e) [ ] Confirmarea histopatologică a mezoteliomului pleural se obţine prin Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor:
biopsia pleurei eu
--------------------------------------------------------------------- CM Care afirmaţii sunt corecte
79. Intrebarea nr. 79: I79 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 a) [x] Glucoza în lichidul pleural este egală cu cea din ser
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: b) [x] pH lichidului pleural poate fi scăzut în exudatele purulente, tuberculoase,
eu neoplazice şi reumatoide
CM Selectaţi afirmaţiile adevărate c) [x] amilaza pleurală creşte semnificativ în pancreatită sau pseudochist
a) [x] Sindromul pleural se prezintă cu matitate deplasabilă la percuţie pancreatic
b) [x] Sindromul pleural se poate prezenta fără modificări percutorii d) [ ] colesterolul creşte marcat în chilotorax
c) [x] Sindromul pleural poate fi asociat cu sunet timpanic la percuţie e) [x] trigliceridele şi acizii graşi au nivele crescute în chilotorax
d) [ ] Sindromul pleural este reprezentat de matitate fixă la percuţie ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Toate cele enumerate sunt adevărate 84. Intrebarea nr. 84: I84 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3
--------------------------------------------------------------------- Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor:
80. Intrebarea nr. 80: I80 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 eu
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: CM Care afirmaţii referitoare la examenul citologic al lichidului pleural sunt
eu corecte
CM Toate cele enumerate sunt criterii Light pentru diagnosticarea pleureziilor a) [x] Creşterea hematiilor peste 10 000/mm3 este caracteristică pleureziilor
exudative cu excepţia hemoragice din traumatism, neoplazice sau trombembolice
a) [ ] Raportul proteine pleurale/ proteine serice > 0,5 b) [x] Creşterea neutrofilelor peste 10 000/mm3 este caracteristică pentru
b) [ ] Raportul LDH pleural/ LDH seric > 0,6 exudatele parapneumonice, tuberculoase, neoplazice
c) [ ] Nivelul LDH pleural mai mare de 2/3 din valorile normale ale LDH seric c) [x] Predominarea limfocitelor orientează spre etiologia tuberculoasă,
d) [x] Nivelul proteinelor totale mai mare de 2/3 din valorile normale ale neoplazică sau virală
d) [x] Eozinofilele în proporţie mai mare de 10% este caracteristică afecţiunilor e) [ ] Obstrucţia de venă cavă superioară
asociate cu eozinofilie sanguină ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Celulele atipice în lichidul pleural sunt sugestive de infecţie cu germeni 89. Intrebarea nr. 89: I89 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3
atipici Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor:
--------------------------------------------------------------------- eu
85. Intrebarea nr. 85: I85 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 CM Afirmaţiile corecte referitoare la mezotelioame
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: a) [x] Mai frecvent apare la bărbaţi, după vîrsta de 60 ani
eu b) [ ] Mai frecvent apare la femei, după vîrsta de 60 ani
CM Care afirmaţii referitoare la pleureziile neoplazice sunt adevărate c) [x] Există o legătură directă cu expunerea profesională îndelungată la azbest
a) [x] Este una dintre cauzele frecvente de pleurezie masivă la vîrstnici d) [x] La examenul lichidului pleural se constată lichid serohemoragic cu o
b) [x] Geneza cea mai frecventă este din răspîndirea la pleură a carcinomului cantitate sporită de acid hialuronic
bronşic e) [x] Confirmarea histopatologică a mezoteliomului pleural se obţine prin
c) [x] Investigaţiile complexe pentru găsirea tumorii primare este o prerogativă biopsia pleurei
în conduita pacientului ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Pleurodeza nu este o opțiune de tratament 90. Intrebarea nr. 90: I90 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de
e) [ ] Puncţia evacuatorie este unica soluţie în acest caz punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
--------------------------------------------------------------------- intrebare: 0 sec Autor: eu
86. Intrebarea nr. 86: I86 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 CS Criteriile de diagnostic ale stării de rău astmatic sunt
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: a) [ ] Criza de astm bronșic e însoțită de hipotonie
eu b) [ ] La pacient se dezvoltă bradicardia
CM Care afirmaţii referitpare la chilotorax sunt adevărate: c) [ ] Accesul se dezvoltă pe fundal de febră
a) [ ] Glucoza în lichidul pleural este egală cu cea din ser d) [ ] Există dependența de corticosteroizi
b) [ ] pH lichidului pleural poate fi scăzut în exudatele purulente, tuberculoase, e) [x] Criza de astm bronșic durează peste 24 ore
neoplazice şi reumatoide ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] amilaza pleurală creşte semnificativ în pancreatită sau pseudochist 91. Intrebarea nr. 91: I91 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de
pancreatic punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
d) [x] colesterolul creşte marcat în chilotorax intrebare: 0 sec Autor: eu
e) [x] trigliceridele şi acizii graşi au nivele crescute în pseudochilotorax CS Selectați medicamentul cu efect bronholitic folosit în tratamentul
--------------------------------------------------------------------- astmului bronsic:
87. Intrebarea nr. 87: I87 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 a) [ ] Antihistaminicele
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: b) [ ] Antibioticele
eu c) [ ] Sulfanilamidele
CM Următoarele afirmaţii sunt false despre colecțiile pleurale lichidiene: d) [x] Eufilina
a) [ ] Hemotoraxul este revărsatul pleural sanguinolent al cărui hematocrit este e) [ ] Vitaminele
cel puţin 50% din hematocritul sîngelui periferic ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Chilotoraxul este revărsatul pleural format prin acumulare de limfă în 92. Intrebarea nr. 92: I92 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de
urma afectării ductului limfatic toracic punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
c) [x] Mai des chilotoraxul se observă pe stînga intrebare: 0 sec Autor: eu
d) [x] exudatul pleural din tuberculoză este preponderent neutrofilic CS Factorii principali în etiopatogeneza astmului bronsic sunt
e) [x] Empiemul tuberculos nu necesită drenare a) [ ] Factorii alergici
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Factorii nonalergici
88. Intrebarea nr. 88: I88 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 c) [ ] Hiperreactivitatea bronșică
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: d) [ ] Factorii genetici
eu e) [x] Toate cele enumarate
CM Care dintre cele enumerate cauzează exudatul pleural ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Artrita reumatoidă 93. Intrebarea nr. 93: I93 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de
b) [ ] Embolia pulmonară punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
c) [x] Pancreatita intrebare: 0 sec Autor: eu
d) [ ] Insuficienţă cardiacă congestivă CS Factorii care provoaca accesele astmatice sunt
a) [ ] Factorii alergici intrebare: 0 sec Autor: eu
b) [ ] Infecțiile virale CS Mecanismele de acțiune a corticosteroizilor în tratamentul astmului
c) [ ] Efortul fizic bronșic sunt
d) [ ] Refluxul gastroesofagian a) [x] Reducerea producerii de citokine
e) [x] Toate cele enumarate b) [ ] Creșterea transudării microvasculare
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Asigurarea migrării și activării celulelor inflamatorii
94. Intrebarea nr. 94: I94 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de d) [ ] Creșterea nivelului de citokine
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe e) [ ] Inhibiția eliberării de mediatori din mastocite
intrebare: 0 sec Autor: eu ---------------------------------------------------------------------
CS Un loc primordial în investigația bolnavului astmatic ocupă 99. Intrebarea nr. 99: I99 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de
a) [x] Explorarea funcțională respiratorie punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
b) [ ] Examenul radiologic toracic intrebare: 0 sec Autor: eu
c) [ ] Examenele de laborator al sputei CS Mecanismul de acțiune a aminofilinei în tratamentul astmului bronșic
d) [ ] Examenul de laborator al sângelui este condiționat de
e) [ ] Analiza gazelor sanguine a) [ ] Creșterea producerii de fosfodiesteraza
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Inhibarea producerii de fosfodiesteraza
95. Intrebarea nr. 95: I95 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de c) [ ] Creșterea eliberarii de Ca++ intracelular
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe d) [ ] Micșorarea eliberării de catecolamine
intrebare: 0 sec Autor: eu e) [ ] Micșorarea AMPc intracelular
CS Clasificarea astmului bronșic după severitate include următoarele cu ---------------------------------------------------------------------
excepția: 100. Intrebarea nr. 100: I100 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de
a) [x] Astmul cu accese nocturne punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
b) [ ] Astmul cu accese intermitente intrebare: 0 sec Autor: eu
c) [ ] Astmul persistent usor CS Cauza majoră a hiperreactivității bronșice la persoanele atopice cu
d) [ ] Astmul persistent moderat astm bronșic
e) [ ] Astmul persistent sever a) [ ] Efortul fizic
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Stresul psihoemotional
96. Intrebarea nr. 96: I96 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de c) [ ] Infecțiile respiratorii
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe d) [x] Alergenii din mediu
intrebare: 0 sec Autor: eu e) [ ] Aerul rece
CS Astmul bronșic trebuie diferențiat de următoarele maladii, cu excepția ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Sindromul de hiperventilatie 101. Intrebarea nr. 101: I101 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de
b) [x] Bolile cardiace cu insuficiență ventriculară dreaptă punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
c) [ ] Bolile cardiace cu insuficiență ventriculară stângă intrebare: 0 sec Autor: eu
d) [ ] Bronșita cronică obstructivă CS Pentru astmul bronșic este caracteristică variabilitatea zilnică a
e) [ ] Sindromul carcinoid debitului expirator de vârf
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Sub 1%
97. Intrebarea nr. 97: I97 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de b) [ ] Peste 5%
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe c) [x] Peste 15%
intrebare: 0 sec Autor: eu d) [ ] Sub 10%
CS Medicatia de elecție a accesului de astm sunt e) [ ] Nu este variabilitate
a) [ ] Medicamente anticolinergice ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Corticosteroizii sistemici 102. Intrebarea nr. 102: I102 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de
c) [ ] Metilxantinele (teofilina) punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
d) [ ] Cromoglicatul disodic intrebare: 0 sec Autor: eu
e) [x] Agoniști beta 2- adrenergici CS Pentru astmul bronșic sunt valabile următoarele devieri ale
--------------------------------------------------------------------- parametrilor ventilației pulmonare
98. Intrebarea nr. 98: I98 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de a) [ ] Creșterea volumelor expiratorii forțate
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe b) [ ] Creșterea volumului expirator forțat în prima secundă
c) [x] Scăderea volumului expirator forțat în prima secundă a) [ ] Accese nocturne mai frecvente de 1 data pe saptamâna
d) [ ] Scăderea volumului expirator forțat în primul minut b) [x] Exacerbările pot afecta activitatea fizică și somnul
e) [ ] Nici una din aceste afirmații nu este corectă c) [x] VEMS > 80% din prezis
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] PEF < 60% din prezis
103. Intrebarea nr. 103: I103 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de e) [x] Variabilitatea PEF-ului constituie 20-30%
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe ---------------------------------------------------------------------
intrebare: 0 sec Autor: eu 108. Intrebarea nr. 108: I108 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de
CM Alergenele ce pot provoca astmul bronșic atopic sunt punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
a) [x] Praful de casă-acarieni intrebare: 0 sec Autor: eu
b) [x] Polenurile CM Astmul bronșic persistent sever se caracterizează prin
c) [x] Sporii fungici a) [x] Crize permanente, rău astmatic
d) [ ] Alergenele bacteriene b) [x] Exacerbări frecvente
e) [x] Alergene epidermale c) [ ] VEMS 60-80% din prezis
--------------------------------------------------------------------- d) [x] PEF < 60% din prezis
104. Intrebarea nr. 104: I104 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de e) [x] Variabilitatea PEF-ului constituie >30%
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe ---------------------------------------------------------------------
intrebare: 0 sec Autor: eu 109. Intrebarea nr. 109: I109 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de
CM Evaluarea severității astmului bronșic se efectuează conform punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
următoarelor criterii: intrebare: 0 sec Autor: eu
a) [ ] Citologia sputei CM Pentru tratamentul de fond al astmului persistent ușor sunt folosite
b) [x] Valoarea VEMS-ului a) [ ] Agonisti beta2 - adrenergici cu acțiune rapidă
c) [x] variabilitatea circadiană a PEF-ului b) [x] Corticosteroizii în doze mici
d) [x] Frecvența acceselor nocturne și diurne de astm bronsic c) [ ] Metilxantinele (teofilina)
e) [x] PEF-ul d) [x] Antileucotriene
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Anticolinergice
105. Intrebarea nr. 105: I105 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de ---------------------------------------------------------------------
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe 110. Intrebarea nr. 110: I110 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de
intrebare: 0 sec Autor: eu punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
CM Astmul bronșic este o afecțiune cronică la baza căreia se află un proces intrebare: 0 sec Autor: eu
a) [x] Inflamator cronic al căilor respiratorii CM Pentru tratamentul de urgență al astmului bronșic sunt folosite
b) [x] Însoțit de remodelare a peretelui bronșic a) [x] Agonisti beta2 - adrenergici cu acțiune rapidă
c) [x] La care participă multiple celule, în deosebi, mastocitele si eozinofilele b) [ ] Corticosteroizii inhalatori
d) [ ] La care participă multiple celule, în deosebi, limfocitele c) [ ] Metilxantinele (teofilina)
e) [ ] Caracterizat de dilatare a lumenului bronșic d) [ ] Cromoglicatul disodic
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Anticolinergice
106. Intrebarea nr. 106: I106 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de ---------------------------------------------------------------------
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe 111. Intrebarea nr. 111: I111 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de
intrebare: 0 sec Autor: eu punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
CM Astmul bronșic ușor, intermitent se caracterizează prin intrebare: 0 sec Autor: eu
a) [x] Crize de astm rare < 1 data pe saptamâna CM Tratamentul astmului acut grav (stare de rău astmatic) include:
b) [ ] Exacerbările pot afecta activitatea fizică și somnul a) [x] Medicația bronhodilatatorie
c) [x] Exacerbări scurte b) [x] Administrarea de oxigen
d) [x] VEMS > 80% din prezis c) [x] Corticosteroizi sistemici
e) [x] Variabilitatea PEF-ului constituie <20% d) [ ] Medicamente sedative sau tranchilizante
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Antihistaminice H2
107. Intrebarea nr. 107: I107 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de ---------------------------------------------------------------------
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe 112. Intrebarea nr. 112: I112 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de
intrebare: 0 sec Autor: eu punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
CM Astmul bronșic persistent ușor se caracterizează prin intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Examenul sputei în astmul bronșic relevă următoarele elemente 117. Intrebarea nr. 117: I117 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de
caracteristice punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
a) [x] Eozinofile intrebare: 0 sec Autor: eu
b) [ ] Fibre elastice CM Astmul bronșic nonalergic este caracterizat prin
c) [x] Spirale Curschmann a) [ ] Este generat de un mecanism imunologic tip I
d) [ ] Celule atipice b) [x] Debutul bolii se înregistrează după 30-35 ani
e) [ ] Leucocite c) [ ] Istoricul personal și/sau familial identifică anamneza alergologică agravată
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Teste cutanate negative la alergeni
113. Intrebarea nr. 113: I113 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de e) [ ] Teste cutanate pozitive la alergeni
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe ---------------------------------------------------------------------
intrebare: 0 sec Autor: eu 118. Intrebarea nr. 118: I118 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de
CM Ce reprezintă starea de rău astmatic (status asmaticus)? punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
a) [ ] Acces de astm cu o durată de cîteva ore intrebare: 0 sec Autor: eu
b) [x] Acces de astm cu o durată lungă (peste 24 ore) CM Efectele mediatorilor inflamației în căile aeriene în cazul astmului
c) [x] Nu răspunde la tratamentul uzual cu bronhodilatatoare bronșic sunt
d) [ ] Se jugulează spontan sau la tratamentul cu bronhodilatatoare a) [ ] Micșorarea permeabilității vasculare
e) [x] Este însoțit de tulburări gazometrice b) [x] Contracția mușchilor netezi
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Hiposecreție mucoidă
114. Intrebarea nr. 114: I114 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de d) [x] Hipertrofia masei musculare
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe e) [ ] Atrofia epitelilului ciliar
intrebare: 0 sec Autor: eu ---------------------------------------------------------------------
CM Starea de rău astmatic este condiționată de: 119. Intrebarea nr. 119: I119 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de
a) [x] Întreruperea tratamentului cu corticosteroizi punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
b) [x] Folosirea abuzivă a beta2 - agoniștilor intrebare: 0 sec Autor: eu
c) [x] Infecțiile virale acute respiratorii CM În astmul bronșic se produc următoarele modificări morfologice
d) [x] Contact cu alergenul a) [x] Infiltrate cu celule inflamatorii
e) [ ] Insuficiența acută a ventriculului drept b) [ ] Hipertrofia glandelor submucoase
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Hipertrofia musculaturii netede a căilor aeriene
115. Intrebarea nr. 115: I115 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de d) [x] Hiperplazia glandelor submucoase
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe e) [ ] Atrofia glandelor mucoasei
intrebare: 0 sec Autor: eu ---------------------------------------------------------------------
CM Explorarea spirografică a astmului bronșic relevă următoarele 120. Intrebarea nr. 120: I120 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de
perturbări caracteristice punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
a) [x] Creșterea ușoară a capacității pulmonare totale intrebare: 0 sec Autor: eu
b) [x] Creșterea volumului rezidual CM Valorile VEMS si PEF sunt folosite pentru
c) [ ] Scăderea capacității reziduale funcționale a) [x] Aprecierea severității astmului bronșic
d) [x] Scăderea VEMS proporțional cu severitatea astmului b) [x] Aprecierea reversibilității obstrucției bronșice
e) [x] Scăderea indicelui Tiffeneau c) [x] Evaluarea hiperreactivității bronșice
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Determinarea forței de contracție a mușchilor ventilatori
116. Intrebarea nr. 116: I116 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de e) [ ] Aprecierea severității pleuropneumoniei
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe ---------------------------------------------------------------------
intrebare: 0 sec Autor: eu 121. Intrebarea nr. 121: I121 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de
CM Astmul bronșic este o boala a căilor respiratorii manifestată prin punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
a) [x] Creșterea reactivității traheobronșice la diferiți stimuli intrebare: 0 sec Autor: eu
b) [ ] Tulburări ale sistemului de reglare a respirației CM Factorii declanșatori (triggeri) pentru astmul bronșic sunt
c) [x] Obstrucție respiratorie reversibilă a) [x] Efortul fizic
d) [ ] Obstrucție difuză ireversibilă și progresivă a căilor respiratorii b) [x] Factorul psihologic
e) [ ] Dischinezie traheobronșică c) [x] Refluxul gastroesofagian
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Boli nazale sau sinusale
e) [ ] Vitaminele d) [ ] Corticosteroizi inhalator în doze medii
e) [x] Corticosteroizi sistemici
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
122. Intrebarea nr. 122: I122 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de 127. Intrebarea nr. 127: I127 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
intrebare: 0 sec Autor: eu intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Complicațiile astmului bronșic în timpul accesului sunt CM Ventilația mecanică în răul astmatic este indicată în caz de:
a) [ ] Cord pulmonar acut a) [ ] Amelioarea simptomelor
b) [ ] Emfizem pulmonar b) [x] Travaliu expirator excesiv cu epuizare musculară
c) [x] Fracturarea coastelor c) [x] Tensiune arterială sistolică < 90 mmHg
d) [x] Pneumotorax spontan d) [ ] pH 7,40
e) [x] Atelectazie pulmonară e) [x] PaCO2 >55 mmHg
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
123. Intrebarea nr. 123: I123 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de 128. Intrebarea nr. 128: I128 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
intrebare: 0 sec Autor: eu intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Complicațiile astmului bronșic între accese sunt CM În starea de rău astmatic:
a) [x] Pneumonii a) [ ] Tahicardia se va trata cu β-blocante
b) [ ] Pneumotorax spontan b) [ ] Acidoza respiratorie se va corecta cu bicarbonat de Na
c) [x] Aspergiloza bronhopulmonară alergică c) [x] Acidoza respiratorie nu se va corecta cu bicarbonat de Na
d) [x] Emfizem pulmonar d) [x] Tahicardia nu se va trata cu β-blocante
e) [x] Bronșiectazii e) [x] Expectorantele, mucoliticele nu au beneficiu în răul astmatic
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
124. Intrebarea nr. 124: I124 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de 129. Intrebarea nr. 129: I129 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
intrebare: 0 sec Autor: eu intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Diagnosticul diferențial în astmul bronșic se va face cu CM Explorarea funcțională respiratorie apreciază:
a) [ ] Insuficiența ventriculară dreaptă a) [x] Gradul obstrucției
b) [x] Bronșita cronică obstructivă b) [x] Variabilitatea obstrucției
c) [x] Sindromul de hiperventilație c) [x] Reversibilitatea obstrucției bronșice
d) [x] Bronșiolita acută d) [ ] Se va efectua doar în timpul accesului de astm
e) [x] Astmul cardiac e) [ ] Gradul de control al astmului
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
125. Intrebarea nr. 125: I125 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de 130. Intrebarea nr. 130: I130 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
intrebare: 0 sec Autor: eu intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Obiectivele tratamentului antiasmatic sunt CS Notați afirmația caracteristică abceselor pulmonare primare
a) [ ] Controlul manifestărilor acute cu doze mari de beta2 -agoniști a) [ ] constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi
b) [x] Controlul manifestărilor acute cu doze mici de beta2 -agoniști străini, chisturi, stenoză bronșică etc.)
c) [x] Prevenirea exacerbărilor b) [x] se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase, etiologic aparținând
d) [ ] Menținerea funcției pulmonare joase infecțiilor cu bacterii anaerobe
e) [x] Reacții adverse medicamentoase minime c) [ ] constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni
--------------------------------------------------------------------- (stafilococi, Klebsiela, Pseudomonas) - așa zisele pneumonii necrozate
126. Intrebarea nr. 126: I126 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de d) [ ] reprezintă dilatații permanente și ireversibile ale bronhiilor subsegmentare
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe sugerate de consecințele clinice ale infecției cronice sau recurente în căile
intrebare: 0 sec Autor: eu respiratorii dilatate
CM Care este tratamentul răului astmatic e) [ ] sunt favorizate de preexistența stenozelor bronșice (tumorale, inflamatorii,
a) [x] Spitalizarea în secția de terapie intensivă cicatriceale sau din corpi străini), a bronșiectaziilor sau chisturilor
b) [ ] Tratament ambulator ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Administrarea de O2
131. Intrebarea nr. 131: I131 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS 134. Intrebarea nr. 134: I134 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS
Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
intrebare: 0 sec Autor: EU intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Debutul bronșiectaziei de obicei este CS Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic al unui abces cu
a) [ ] acut la contactul cu anumiți alergeni evacuare incompletă a secrețiilor
b) [ ] acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu germeni anaerobi a) [ ] zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență
c) [x] lent, cu stări de acutizări în perioada rece și umedă a anului: tuse, frecvent circumscrisă
mucopurulentă, preponderent dimineața, periodic cu striuri de sânge, b) [ ] opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă ("tuburi pline"), "linii de
simptome de impregnare infecțioasă tramvai", formațiuni chistice dispuse în rozete, formațiuni chistice sau
d) [ ] lent, prin embolizarea trunchiului arterei pulmonare sau a uneea din cele hidroaerice de dimensiuni mici
două ramuri ale sale, sau a multiplelor ramificații mici c) [ ] opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concăvă, deplasabilă cu
e) [ ] lent, cu febră foarte înaltă și frison solemn poziția bolnavului
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu
132. Intrebarea nr. 132: I132 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS nivel de lichid
Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe e) [x] opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în
intrebare: 0 sec Autor: EU interiorul ei (imagine hidroaerică), care rămâne orizontal la schimbarea poziției
CS Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic în gangrena corpului
pulmonară ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] o zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență 135. Intrebarea nr. 135: I135 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS
circumscrisă Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
b) [ ] opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă ("tuburi pline"), "linii de intrebare: 0 sec Autor: EU
tramvai", formațiuni chistice dispuse în rozete, formațiuni chistice sau CS Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic în cazurile avansate
hidroaerice de dimensiuni mici de bronșiectazii
c) [ ] opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concavă, deplasabilă cu a) [ ] o zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență
poziția bolnavului circumscrisă
d) [x] opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu b) [x] opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă ("tuburi pline"), "linii de
nivel de lichid tramvai", formațiuni chistice dispuse în rozete, formațiuni chistice sau
e) [ ] opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în hidroaerice de dimensiuni mici
interiorul ei (imagine hidroaerică), care rămâne orizontal la schimbarea poziției c) [ ] opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concavă, deplasabilă cu
corpului poziția bolnavului
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu
133. Intrebarea nr. 133: I133 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS nivel de lichid s
Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe e) [ ] opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în
intrebare: 0 sec Autor: EU interiorul ei (imagine hidroaerică), care rămâne orizontal la schimbarea poziției
CS Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic al unui abces drenat corpului
complet ---------------------------------------------------------------------
a) [x] o zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență 136. Intrebarea nr. 136: I136 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS
circumscrisă Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
b) [ ] opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă ("tuburi pline"), "linii de intrebare: 0 sec Autor: EU
tramvai", formațiuni chistice dispuse în rozete, formațiuni chistice sau CS Notați afirmația ce caracterizează evoluția unui abces pulmonar în
hidroaerice de dimensiuni mici condițiile unui tratament medical corect instituit precoce
c) [ ] opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concavă, deplasabilă cu a) [ ] tratamentul cu antibiotice este mai puțin eficient, iar evoluția de mai lungă
poziția bolnavului durată
d) [ ] opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu b) [x] evoluția este, de regulă, favorabilă, procesul supurativ regresează, iar
nivel de lichid cavitatea devine din ce în ce mai mică până dispare (în 5-6 săptămâni)
e) [ ] opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în c) [ ] poate avea loc extinderea locală a infecției (empiem, piopneumotorace,
interiorul ei (imagine hidroaerică), care rămâne orizontal la schimbarea poziției pericardită, mediastenită)
corpului d) [ ] poate avea loc generalizarea procesului infecțios (septicemie, abcese
--------------------------------------------------------------------- metastatice, șoc toxicoseptic)
e) [ ] se poate complica cu hemoragie pulmonară, cronicizare, scleroză la 20-30 ml până la sute mililitri - vomica)
pulmonară, bronșiectazii, amiloidoză c) [ ] sputa, de obicei, se depune în 4 straturi - spumos și aerat, mucopurulent,
--------------------------------------------------------------------- mucos, purulent
137. Intrebarea nr. 137: I137 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS d) [x] tusea, deobicei, este neproductivă, chinuitoare ("spastică"), uneori
Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe însoțindu-se de expectorație în cantitate mică, dificilă, sub formă de mulaj
intrebare: 0 sec Autor: EU bronșic
CS Notați afirmația incorectă în tratamentul antimicrobian pentru e) [ ] periodic poate apărea hemoptizia - spută uniform colorată (din vasele
abcesele pulmonare produse de agenți anaerobi bronșice) sau sub aspect de striuri sanguinolente
a) [ ] tratamentul antimicrobian este îndelungat, cu doze mari de antibacteriene ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] sunt acceptate trei scheme de tratament antibacterial: cu penicilină; cu 141. Intrebarea nr. 141: I141 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS
clindamicină; cu penicilină plus metronidazol Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
c) [ ] regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă până se intrebare: 0 sec Autor: EU
ameliorează starea generală, dispare febra și nivelul hidroaeric pe radiogramă CS Care afirmație nu este corectă pentru tabloul clinic obiectiv în
d) [x] regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă 3-5 zile după bronșiectaziile avansate
normalizarea temperaturii a) [ ] acrocianoza
e) [ ] tratamentul intravenos este urmat de aplicarea perorală a b) [x] hiperemia obrazului pe partea afectată
antimicrobienelor, care va continua până la dispariția totală a semnelor c) [ ] scăderea ponderală
radiologice, sau până rămân doar niște leziuni reziduale mici și stabile d) [ ] hipocratismul digital
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] retard fizic (în cazurile cu debut din copilărie)
138. Intrebarea nr. 138: I138 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS ---------------------------------------------------------------------
Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe 142. Intrebarea nr. 142: I142 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM
intrebare: 0 sec Autor: EU Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
CS Care din examenele paraclinice nu îl veți indica pentru diagnosticul intrebare: 0 sec Autor: EU
supurațiilor pulmonare CM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare secundare
a) [x] testele cutanate alergice a) [x] constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi
b) [ ] examene radiologice ale cutiei toracice străini, chisturi, stenoză bronșică etc.)
c) [ ] examenul sputei (analiza generală, sputocultura etc.) b) [ ] se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase, etiologic aparținând
d) [ ] examenul hematologic (inclusiv hemoculturile) infecțiilor cu bacterii anaerobe
e) [ ] fibrobronhoscopia c) [x] constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni
--------------------------------------------------------------------- (stafilococi, Klebsiela, Pseudomonas) - așa zisele pneumonii necrozate
139. Intrebarea nr. 139: I139 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS d) [ ] reprezintă dilatații permanente și ireversibile ale bronhiilor subsegmentare
Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe sugerate de consecințele clinice ale infecției cronice sau recurente în căile
intrebare: 0 sec Autor: EU respiratorii dilatate
CS Notați afirmația incorectă în debutul clinic al bolii bronșiectatice e) [x] sunt favorizate de preexistența stenozelor bronșice (tumorale, inflamatorii,
a) [ ] în lipsa infecției bolnavul mult timp nu-și cunoaște suferința cicatriceale sau din corpi străini), a bronșiectaziilor sau chisturilor
b) [ ] debutul maladiei este lent, în perioada rece și umedă a anului ---------------------------------------------------------------------
c) [x] boala debutează acut, cu un frison "solemn" și "junghi " toracic 143. Intrebarea nr. 143: I143 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM
d) [ ] boala debutează cu tuse, frecvent mucopurulentă, preponderent dimineața, Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
periodic cu striuri de sânge sau miros fetid intrebare: 0 sec Autor: EU
e) [ ] deseori se asociază simptome de impregnare infecțioasă СM Incidența supurațiilor pulmonare este sporită
--------------------------------------------------------------------- a) [x] în timpul epidemiilor de gripă (pneumonii stafilococice postvirale)
140. Intrebarea nr. 140: I140 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS b) [ ] la pacienții cu statusul atopic (alergic) mărit
Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe c) [ ] la pacienții cu deficiență de α1-antitripsină
intrebare: 0 sec Autor: EU d) [x] în condițiile de imunitate compromisă (diabet zaharat, ciroză hepatică,
CS Notați afirmația incorectă din tabloul clinic al bolii bronșiectatice alcoolism, malignități, tratament imunosupresiv etc.)
avansate e) [x] la pacienții cu risc de aspirație (tulburări de conştienţă, tulburări de
a) [ ] simptomul de bază este tusea chinuitoare (continuă), preponderent deglutiţie, reflux gastro-esofagian, micşorarea activităţii motorii esofagiene)
dimineața ("toaleta bronșică matinală") ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] sputa este purulentă, cu miros fetid, expectorându-se în cantități mari (de 144. Intrebarea nr. 144: I144 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM
Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
intrebare: 0 sec Autor: EU intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Notați cei doi factori patogenetici de bază, coexistența cărora este CM Tusea la un pacient cu abces pulmonar drenat incomplet are
necesară pentru formarea abcesului pulmonar primar următoarele caracteristici
a) [ ] vasculita cu patogenia neclară, care afectează vasele pulmonare și a) [x] se accentuează când bolnavul stă culcat în poziția ce favorizează
bronhiale mobilizarea secrețiilor din cavitatea abcesului și eliminarea lor
b) [x] infecția gingivală (gingivita sau pioreea), care asigură germenii b) [x] este supărătoare, cu spută în cantitate variată: de la abundentă la
c) [x] aspirația, care asigură accesul spre parenchimul pulmonar nesemnificativă (ori de câte ori drenarea focarului se întrerupe)
d) [ ] tromboza extensivă în vasele pulmonare și bronhiale, care duce la c) [x] poate fi cu spută mucopurulentă, purulentă sau piosanguinolentă, adesea
sfacelarea țesutului fetidă
e) [ ] slăbiciunea congenitală a peretelui bronșic, care duce la dilatarea d) [ ] este sezonieră, fiind însoțită de rinită și de raluri sibilante
ireversibilă a lor e) [ ] este sezonieră, fiind însoțită de rinită și de raluri sibilante
---------------------------------------------------------------------
145. Intrebarea nr. 145: I145 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM ---------------------------------------------------------------------
Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe 149. Intrebarea nr. 149: I149 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM
intrebare: 0 sec Autor: EU Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
СM Debutul unui abces pulmonar acut de obicei este intrebare: 0 sec Autor: EU
a) [ ] insidios în infecțiile cu bacterii aerobe СM Notați formele clinice particulare de abces pulmonar
b) [ ] acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu germeni anaerobi a) [x] abcesul pulmonar primitiv (de aspirație)
c) [ ] lent, cu stări de acutizări în perioada rece și umedă a anului: tuse, frecvent b) [x] abcesul pulmonar "decapitat"
mucopurulentă, preponderent dimineața, periodic cu striuri de sânge, simptome c) [ ] abcesul pulmonar "descălțat"
de impregnare infecțioasă d) [x] abcesul pulmonar secundar
d) [x] insidios în infecțiile cu germeni anaerobi e) [x] abcese pulmonare mari (gigante)
e) [x] acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu bacterii aerobe ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 150. Intrebarea nr. 150: I150 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM
146. Intrebarea nr. 146: I146 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
intrebare: 0 sec Autor: EU СM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare primitive (de
CM Dacă focarul unui abces pulmonar acut este situat aproape de periferia aspirație)
plamânului, în faza de constituire (faza pneumonică a abcesului pulmonar), a) [ ] constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi
obiectiv se atestă străini, chisturi, stenoză bronșică etc.)
a) [x] freamăt vocal accentuat b) [x] se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase
b) [ ] freamăt vocal diminuat/abolit c) [ ] constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni
c) [x] matitate/submatitate fixă (stafilococi, Klebsiela, Pseudomonas) - așa zisele pneumonii necrozate
d) [x] suflu tubar patologic d) [x] la acești pacienți se atestă surse endogene de anaerobi (periodontite,
e) [x] bronhofonie, pectorilocvie afonă gingivite etc.)
--------------------------------------------------------------------- e) [x] la acești pacienți se atestă afecțiuni, care favorizează aspirația (tulburări
147. Intrebarea nr. 147: I147 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM de conştienţă, tulburări de deglutiţie, reflux gastro-esofagian, micşorarea
Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe activităţii motorii esofagiene)
intrebare: 0 sec Autor: EU ---------------------------------------------------------------------
CM Dacă focarul unui abces pulmonar acut este situat aproape de periferia 151. Intrebarea nr. 151: I151 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM
plamânului, în faza de drenare bronșică, obiectiv se atestă Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
a) [x] freamăt vocal accentuat intrebare: 0 sec Autor: EU
b) [x] hipersonoritate timpanică СM Notați afirmațiile caracteristice abcesului pulmonar cronic
c) [ ] frotație pleurală a) [x] decurge mai mult de 3 luni, cu perioade de remisie și acutizări
d) [x] suflu cavernos b) [ ] decurge mai puțin de 2 luni, rezolvându-se prin autolimitare
e) [ ] crepitație c) [x] în perioada de acutizări bolnavii acuză dispnee, tuse cu eliminări de spută
--------------------------------------------------------------------- purulentă cu miros fetid, periodic hemoptizie, subfebrilitate
148. Intrebarea nr. 148: I148 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM d) [x] se pot constata pierderea ponderală, anemia, hipocratismul digital,
splenomegalia a) [x] tratamentul cu antibiotice este mai puțin eficient, iar evoluția de mai
e) [ ] se tratează cu doze mici de antibiotice de spectru larg, timp de 7-10 zile lungă durată
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] evoluția este, de regulă, favorabilă, procesul supurativ regresează, iar
152. Intrebarea nr. 152: I152 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM cavitatea devine din ce în ce mai mică până dispare (în 5-6 săptămâni)
Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe c) [x] poate avea loc extinderea locală a infecției (empiem, piopneumotorace,
intrebare: 0 sec Autor: EU pericardită, mediastenită)
СM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare hematogene d) [x] poate avea loc generalizarea procesului infecțios (septicemie, abcese
(embolice) metastatice, șoc toxicoseptic)
a) [x] apar drept complicații ale emboliilor septice (de exemplu, în e) [x] se poate complica cu hemoragie pulmonară, cronicizare, scleroză
tromboflebitele purulente ale venelor bazinului) pulmonară, bronșiectazii, amiloidoză
b) [x] se pot dezvolta în cadrul unor septicemii (cu stafilococ auriu, Klebsiella, ---------------------------------------------------------------------
streptococi, bacili Gram negativi etc.) 156. Intrebarea nr. 156: I156 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM
c) [x] pot apare din endocardita inimii drepte la consumatorii de droguri Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
intravenos intrebare: 0 sec Autor: EU
d) [x] debutul bolii este de obicei brusc, cu frison, iar evoluția mult mai rapidă СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tratamentul
(fulminantă) cu lipsa expectorației fetide și a factorilor predispozanți către antimicrobian în abcesele pulmonare produse de agenți anaerobi
aspirația cu anaerobi a) [x] tratamentul antimicrobian este îndelungat, cu doze mari de antibacteriene
e) [ ] pleureziile sunt foarte rare, iar empiemul pleural practic nu se asociază b) [x] sunt acceptate trei scheme de tratament antibacterial: cu penicilină; cu
--------------------------------------------------------------------- clindamicină; cu penicilină plus metronidazol
153. Intrebarea nr. 153: I153 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM c) [x] regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă până se
Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe ameliorează starea generală, dispare febra și nivelul hidroaeric pe radiogramă
intrebare: 0 sec Autor: EU d) [ ] regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă 3-5 zile după
СM Notați abcesele pulmonare, care conduc la leziuni reziduale importante normalizarea temperaturii
(cavități reziduale, bronșiectazi i) și necesită mai frecvent intervenții e) [x] tratamentul intravenos este urmat de administrarea perorală a
chirurgicale antimicrobienelor, care va continua până la dispariția totală a semnelor
a) [x] abcesele pulmonare mari (gigante - peste 6 cm în diametru) radiologice, sau până rămân doar niște mici și stabile leziuni reziduale
b) [ ] abcesele pulmonare mici (sub 2 cm în diametru) ---------------------------------------------------------------------
c) [x] abcesele lobului mediu (din drenaj deficitar) 157. Intrebarea nr. 157: I157 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM
d) [x] abcesele lingulei și ale piramidei bazale(din drenaj deficitar) Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
e) [ ] abcesele pulmonare de dimensiuni medii și cu drenaj bronhial foarte intrebare: 0 sec Autor: EU
eficient CM Dilatările în bronșiectazii pot fi
--------------------------------------------------------------------- a) [x] cilindrice (tubulare, fusiforme)
154. Intrebarea nr. 154: I154 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM b) [ ] centrale (în bronhiile principale, lobare și segmentare), cu celule
Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe scuamoase
intrebare: 0 sec Autor: EU c) [x] varicoase (moniliforme)
СM Notați examenele paraclinice necesare pentru diagnosticul supurațiilor d) [ ] periferice, cu celule mici ("în boabe de ovăz")
pulmonare e) [x] saculare (chistice, ampulare)
a) [ ] testele cutanate alergice ---------------------------------------------------------------------
b) [x] examene radiologice ale cutiei toracice 158. Intrebarea nr. 158: I158 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM
c) [x] examenul sputei (analiza generală, sputocultura etc.) Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe
d) [x] examenul hematologic (inclusiv hemoculturile) intrebare: 0 sec Autor: EU
e) [x] bronhoscopia СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru debutul bolii
--------------------------------------------------------------------- bronșiectatice
155. Intrebarea nr. 155: I155 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM a) [x] în lipsa infecției bolnavul mult timp nu-și cunoaște suferința
Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe b) [x] debutul maladiei este lent, în perioada rece și umedă a anului
intrebare: 0 sec Autor: EU c) [ ] boala debutează acut, cu un frison "solemn" și "junghi " toracic
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru evoluția unui abces d) [x] boala debutează cu tuse, frecvent mucopurulentă, preponderent
pulmonar de dimensiuni mari diagnosticat tardiv, cu țesut de scleroză din dimineața, periodic cu striuri de sânge sau miros fetid
jur mai dezvoltat e) [x] deseori se asociază simtome de impregnare infecțioasă: astenie
nemotivată, indispoziție, febră, cefalee, vertij, anorexie b) [ ] Enterobacteriile aerobe Gram negativi aerobe
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Mycoplasma pneumoniae
159. Intrebarea nr. 159: I159 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM d) [ ] Streptoccocus pneumoniae tip III
Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe e) [ ] Staphylococcus aureus
intrebare: 0 sec Autor: EU ---------------------------------------------------------------------
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tabloul clinic al bolii ---------------------------------------------------------------------
bronșiectatice avansate 165. Intrebarea nr. 165: I165 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de
a) [x] simptomul de bază este tusea chinuitoare (continuă), preponderent punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe
dimineața ("toaleta bronșică matinală") intrebare: 0 sec Autor: EU
b) [x] sputa este purulentă, cu miros fetid, expectorându-se în cantități mari (de СS Tabloul clinic "atipic" este mai des observat în pneumoniile comunitare
la 20-30 ml până la sute mililitri - vomica) cauzate de
c) [x] sputa, de obicei, se depune în 4 straturi - spumos și aerat, mucopurulent, a) [x] Mycoplasma pneumoniae
mucos, purulent b) [ ] Streptococcus pneumoniae
d) [ ] tusea, deobicei, este neproductivă, chinuitoare ("spastică"), uneori c) [ ] Pseudomonas aeruginosa
însoțindu-se de expectorație în cantitate mică, dificilă, sub formă de mulaj d) [ ] Pneumocystis jiroveci
bronșic e) [ ] Bacili enterici aerobi Gra