Sunteți pe pagina 1din 6

Fise de lucru

Autonomii locale şi întemeierea statelor medievale româneşti


I. Cnezate şi voivodate din Transilvania

A. Iar ducele [maghiar] Arpad, trecând câteva zile după ce s-a sfătuit cu nobilii săi, a trimis soli în 1 fortăreaţa Bihor,
la ducele 2 Menumorut, cerându-i ca din dreptul strămoşului său, regele Attila*, să-i cedeze pământul de la fluviul
Someş până la hotarul Nirului şi până la poarta Mezesyna. Şi i-a trimis daruri […], Iar în solia aceea au fost trimişi doi
oşteni neînfricaţi: Usubuu, tatăl lui Zoloucu, şi Velec, din ai cărui urmaşi descinde episcopul Torda. Căci erau aceştia
de neam nobil […]
9 Trimişii lui Arpad […] au salutat pe ducele Menumorut şi i-au prezentat darurile pe care i le trimisese ducele lor. În
urmă însă, comunicându-i solia ducelui Arpad, au pretins teritoriul pe care l-am numit mai sus. Iar ducele Menumorut
i-a primit cu bunăvoinţă şi încărcând-i cu diferite daruri, a treia zi le-a spus să se întoarcă acasă. Totuşi, le-a dat
răspunsul zicându-le: „Spuneţi lui Arpad, ducele Hungariei, domnului vostru. Datori îi suntem ca amic unui amic, cu
toate ce-i sunt necesare, fiindcă e om străin şi duce lipsă de multe. Teritoriul însă ce l-a cerut bunei voinţe a noastre nu
i-l vom ceda niciodată, câtă vreme vom fi în viaţă”. […]
Iar ducele Arpad şi nobilii săi, aflând aceasta s-au aprins de mânie şi au poruncit numaidecât să se trimită o armată
împotriva lui. […] Şi s-au luptat între ei douăsprezece zile. A treisprezecea însă, după ce ungurii şi secuii au umplut
şanţurile fortăreţei şi voiau să aşeze scări pe ziduri, 6 ostaşii ducelui Menumorut, văzând curajul ungurilor, [le-au
deschis fortăreaţa] […] auzind aceasta Menumorut […] nu stă la îndoială să-i dea întregul său regat, şi lui Zulta, fiul
lui Arpad, pe fiica sa.
*Attila a fost căpetenia hunilor (433-453), un popor migrator de origine turcică vestit pentru cruzimea sa. Hunii, conduşi de Attila,
au constituit un efemer imperiu care îşi avea centrul pe teritoriul Ungariei de astăzi. În timp ei au fost asimilaţi de alte popoare.
(Anonymus, Gesta Hungarorum – Faptele Ungurilor)

4 B. Iar Tuhutum, un om foarte prevăzător, a trimis pe un oarecare bărbat şiret, pe Ocmand, tatăl lui Opaforcos, pentru
ca, umblând pe ascuns, să se 7 informeze despre calitatea şi fertilitatea pământului din Ultrasilvania şi ce fel de oameni
sunt locuitorii de acolo şi dacă ar fi cu putinţă să se războiască cu ei. Când iscoada lui Tuhutum, dând târcoale ca o
vulpe, a văzut pe cât poate să cuprindă vederea omului, bunătatea şi rodnicia pământului şi pe locuitorii săi, i-a plăcut
nespus de mult şi, în cea mai mare grabă, s-a întors la domnul său. Şi, după ce a sosit, i-a vorbit multe domnului său
despre bunătatea acelei ţări10 . Că pământul acela e udat de cele mai bune râuri, al căror nume şi folos le-a amintit pe
rând, că din nisipul lor se culege aur, că aurul din acea ţară este cel mai bun aur, că de acolo se scoate sare şi materii
sărate şi că locuitorii din acea ţară sunt cei mai nevoiaşi oameni din toată lumea. 5 Fiindcă sunt blachi şi slavi care nu
au alte arme decât arcuri şi săgeţi şi ducele lor Gelou e puţin statornic şi n-are ostaşi buni împrejurul său şi n-ar
îndrăzni să se împotrivească curajului ungurilor, fiindcă suferă multe neajunsuri din partea cumanilor şi pecenegilor.
Atunci Tuhutm aflând de bunătatea acelei ţări, şi-a trimis soli la ducele [maghiarilor] 3 Arpad, ca să-i dea voie să se
ducă dincolo de păduri să se lupte împotriva lui Gelou. […]
Şi s-au luptat între ei cu înverşunare, dar ostaşii ducelui Gelou au fost biruiţi şi mulţi dintre ei omorâţi şi încă şi mai
mulţi făcuţi prizonieri. Când a văzut aceasta ducele Gelou, ca să-şi scape viaţa, a luat-o la fugă cu puţini dintre ai săi.
Şi pe când fugea grăbit spre fortăreaţa sa, situată lângă fluviul Zomus, soldaţii lui Tuhutum, urmărindu-l în fuga mare,
au omorât pe Gelou lângă râul Copus. Atunci locuitorii acelei ţări, 5 văzând moartea domnului lor, de bunăvoie, dând
mâna, şi-au ales ca domn pe Tuhutum, tatăl lui Horca. Iar Tuhutum, din ziua aceea, a stăpânit ţara în pace şi fericire şi
urmaşii lui au stăpânit-o până în timpul regelui Ştefan cel Sfânt. Iar Tuhutum a dat naştere lui Horca, Horca a dat
naştere lui Geula. Geula a avut două fete, Caroldu şi Saroltu. Sarolt a fost mama regelui Ştefan cel Sfânt. Iar Zubor a
dat naştere lui Geula cel Mic, tatăl lui Bue şi Bucne, în timpul căruia Regele Ştefan cel Sfânt a subjugat ţara
Ultrasilvană. Pe Geula chiar l-a dus legat în Ungaria şi l-a ţinut în închisoare toată viaţa , 12 fiindcă era păgân şi n-a
vrut să se creştineze şi lucra împotriva regelui Ştefan cel Sfânt, cu toate că i-a fost rudă după mamă.
(Anonymus, Gesta Hungarorum – Faptele Ungurilor)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:


1. Numiţi fortăreaţa menţionată în sursa A.
2. Numiţi câte un duce atacat de maghiari precizat în sursa A, respectiv în sursa B.
3. Numiţi conducătorul maghiar menţionat atât în sursa A cât şi în sursa B şi precizaţi titlul acestuia.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia teritoriul vizat de maghiari pentru
a fi cucerit a fost atacat la iniţiativa unui supus al ducelui maghiarilor.
5. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa B.
6. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la rezultatul luptei dintre Menumorut şi maghiari
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
7. Formulaţi, pe baza sursei B un punct de vedere referitor la motivul pentru care căpetenia maghiară Tuhutum doreşte
să cucerească ţara lui Gelu („Gelou”), susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
8. Identificaţi două scopuri pe care şi le propune Anonymus prin scrierea cronicii sale. Argumentaţi-vă afirmaţiile
folosind informaţii din sursele A şi B.
9. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la modul în care se întreţin relaţiile diplomatice între cele
două părţi, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
10. Menţionaţi, din sursa B, patru caracteristici sociale şi economice ale voievodatului lui Gelu.
11. Menţionaţi care este informaţia dată de Anonymus care ar putea argumenta afirmaţia sa din sursa B că locuitorii
din acea ţară sunt cei mai nevoiaşi oameni din toată lumea.
12. Menţionaţi, pe baza sursei B, două informaţii care arată motivul pentru care Ştefan I a cucerit Transilvania ( ţara
Ultrasilvană).

II. Cnezate şi voievodate în Ţara Românească

A. […] Aşadar, mânaţi de acest gând, după o îndelungată sfătuire cu fruntaşii şi baronii regatului nostru, ne-am oprit la
această hotărâre luată dimpreună cu venerabilul bărbat Rembald, marele preceptor al casei Ospitalierilor* din
Ierusalim, din părţile de dincoace de mare, cu privire la repopularea regatului nostru, care prin năvălirea duşmănoasă a
naţiunii barbare numită tartari, a îndurat mare pagubă, atât prin pierderea bunurilor, cât şi prin uciderea locuitorilor, că
deoarece acel preceptor în numele casei Ospitalierilor s-a îndatorat de bună voie, pe sine şi casa Ospitalierilor, să ia
armele pentru ajutorarea regatului nostru în vederea apărării credinţei creştine, potrivit cu actul scris mai jos, şi să ne
dea sfat şi ajutor credincios pentru popularea ţării noastre, şi să se supună şi la celelalte îndatoriri ce se vor arăta îndată
în această scrisoare, îi dăm şi îi dăruim lui şi prin dânsul numitei case întreaga ţară a Severinului împreună cu munţii ce
ţin de ea şi cu toate celelalte şi cu toate celelalte ce atârnă de ea, precum şi cnezatele lui Ioan şi Farcaş, până la râul Olt,
afară de teritoriul cnezatului voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm olatilor* aşa cum l-au stăpânit aceştia şi până acum.
Totuşi în aşa fel încât jumătate din toate foloasele şi veniturile şi slujbele din întreaga ţară a Severinului amintită mai
sus, şi din cnezatele numite mai sus, să o păstrăm pe seama noastră şi a urmaşilor noştri, cealaltă jumătate căzând în
folosul casei pomenite mai sus, afară de bisericile clădite şi cele ce se vor clădi în toate teritoriile sus zise, din
veniturile cărora nu păstrăm nimic pe seama noastră, rămânând totuşi neatinse cinstea şi drepturile arhiepiscopilor şi
episcopilor pe care ştie că le au, lăsând deoparte şi toate morile dintre hotarele ţărilor amintite atât cele clădite cât şi
cele ce se vor clădi, în afară de cele din ţara Lytua, precum şi toate clădirile şi semănăturile făcute cu cheltuiala fraţilor
zisei case, şi fâneţele şi păşunile pentru vitele şi oile lor, şi pescăriile care sunt acum în fiinţă sau care se vor face de
către ei, care toate vrem să se oprească în întregime în folosul fraţilor acestora, afară de pescăriile de la Dunăre şi
iazurile de la Celei pe care le păstram împreună pe seama noastră şi a lor.
Şi mai îngăduim ca jumătate din toate veniturile şi foloasele ce se vor strânge pe seama regelui de la olatii ce locuiesc
în ţara Lytua, în afară de ţara Haţegului cu cele ce ţin de ea, să le culeagă sus zisa casă. Mai voim ca amintiţii olati să
ajute pe sus zişii fraţi cu mijloacele lor ostăşeşti întru apărarea ţării şi înfrângerea şi pedepsirea atacurilor ce ni s-ar
aduce de către străinii, iar din partea lor aceşti fraţi să fie datori la prilejuri asemănătoare să le dea lor sprijin şi ajutor,
pe cât le va sta în putinţă. […] Pe lângă aceasta am dăruit amintitului preceptor, şi printr-însul casei Ospitalierilor,
toată Cumania***, de la râul Olt şi munţii Ultrasilvanei, sub aceleaşi îndatoriri ce sunt arătate mai sus cu privire la ţara
Severinului, în afară de ţara lui Seneslau, voievodul olatilor, pe care le-am lăsat-o acelora aşa cum au stăpânit-o şi până
acum, şi întru totul sub toate acele îndatoriri, rânduite mai sus, cu privire la ţara Lytua. ..."
*Casa Ospitalierilor = Ordinul Cavalerilor Ioaniţi (vezi explicaţiile din dicţionarul cărţii pentru cavalerii ioaniţi);
**olati = valahi, români; *** Cumania = teritoriu stăpânit de migratorii cumani.
(Diploma emisă de regele maghiar Béla al IV-lea Cavalerilor Ioaniţi la 2 iunie 1247)

B. Şi, în sfârşit, când, fiind încă copil, începusem noi a domni după moartea prea iubitului nostru tată, iar voievodul
Litovoi, împreună cu fraţii săi, în infidelitatea sa, ocupase pentru sine o parte din regatul nostru existentă dincolo de
munţi şi cu toate avertismentele noastre nu s-a îngrijit să plătească veniturile ce ni se cuveneau din acea parte, l-am
trimis împotriva lui pe des-numitul magistru Georgius, care, luptând împotriva aceluia cu cea mai mare credinţă, l-a
ucis pe el, iar pe fratele lui, cu numele Barbat, l-a luat în captivitate şi ni l-a adus nouă; pe deasupra, pentru
răscumpărarea acestuia noi am stors o sumă nu mică de bani şi astfel prin serviciile acestui magistru Georgius a fost
reaşezat iar tributul nostru din acele părţi. [...]
(Act de danie emis de regele Ungariei Ladislau al IV-lea Cumanul, 8 ianuarie 1285)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:


1. Menţionaţi numele şi funcţia beneficiarului donaţiilor din documentul ce constituie sursa A.
2. Numiţi regele maghiar care a emis documentul ce constituie sursa A, respectiv pe cel care a emis documentul ce
constituie sursa B.
3. Precizaţi numele conducătorului menţionat atât în sursa A cât şi în sursa B. Ce consideraţi a fi mai probabil: ca
numele să fie al aceleiaşi persoane sau să fie al unor persoane diferite, legate prin descendenţă directă?
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia donaţia făcută de regele Ungariei
este în beneficiul unui nobil maghiar.
5. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa B.
6. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la relaţia dintre regele Ungariei şi conducătorii cnezatelor
şi voievodatelor de la sud de Carpaţi, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
7. Formulaţi, pe baza sursei B un punct de vedere referitor la motivul pentru care regele Ungariei l-a trimis pe
Georgius să lupte împotriva lui Litovoi, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
8. Precizaţi, pornind de la sursa A, obligaţiile pe care le are fiecare formaţiune prestatală faţă de regele Ungariei şi faţă
de Ioaniţi?
9. Exprimaţi, pe baza sursei A, o opinie despre viaţa economică a românilor, susţinându-o cu două informaţii selectate
din sursă.
10. Precizaţi, pe baza sursei A, obligaţiile militare pe care le au românii faţă de regele Ungariei.
11. Exprimaţi, pe baza sursei B, o opinie despre viaţa economică a voievodatului lui Litovoi şi susţineţi-o cu o
informaţie din text.

III. Întemeierea Ţării Româneşti

A.„Iar [în 1290], fiind (...) Negru Voievod, mare herţeg* (...) pre Făgăraş, ridicatu-s-a de acolo cu toată casa lui şi cu
mulţime de noroade, rumâni, papistaşi**, saşi şi de tot felul de oameni. Pogorându-se pre apa Dâmboviţii, început-a a
face ţară nouă. Întâi, a făcut oraşul ce-i zic Câmpulung. Acolo a făcut o biserică mare şi frumoasă şi înaltă. De acolo a
descălecat la Argeş şi a făcut oraş mare s-au pus scaunul de domnie, făcând curţi de piatră şi case domneşti şi o
biserică mare şi frumoasă. Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul, unii [au ajuns] până în apa Siretului şi până în Brăila,
iar alţii [au ajuns] peste tot locul, de au făcut oraşe şi sate până în marginea Dunării şi până la Olt.”
* herţeg = duce, voievod (din lb. germ., herzog); **papistaşi = catolici, credincioşi supuşi papei.
(Letopiseţul Cantacuzinesc)

B. Aşadar, noi, care, din slujba cârmuirii pe care am luat-o asupra noastră, suntem datori să păzim pe fiecare în dreptul
său, ascultând cu luare aminte rugăminţile magistrului Martinus şi amintindu-ne meritele şi slujbele credincioase pe
care ni le-a adus, şi ni le-a făcut nouă şi regatului nostru, neobosit, împreună cu fiii lui, cu vărsarea sângelui său şi
râvna celei mai mari credinţe, pentru înălţarea domniei şi a slavei noastre, în felurite expediţii şi treburi ale noastre, şi
îndeosebi în expediţia noastră pe care am făcut-o spre Zagreb şi în altă expediţie pe care am avut-o sub cetatea
Mehadia, unde, îndeosebi prin grija sa devotată şi slujba sa credincioasă, am redobândit şi am supus stăpânirii noastre
cetatea pe care o ţinea Ioan, fiul banului Teodor, răzvrătit împotriva maiestăţii noastre; [...] de asemenea, prin purtarea
soliilor noastre, în mai multe rânduri, la Basarab, voievodul nostru al Transalpinei, unde şi-a îndeplinit slujba soliei
sale în chip credincios şi vrednic de laudă, voind să răsplătim prin bunăvoinţa regească slujbele sale atât de multe şi
însemnate, am întors [...], magistrului Martinus moşia Dawar, împreună cu susnumitul pământ Pelynteluk, ce ţine de
aceea susnumită pentru a o stăpâni în veci [...]
(Act de danie de la regele Ungariei, Carol Robert, 26 iulie 1324)

C. Regele [Carol Robert de Anjou, în 1330] a cuprins Severinul şi fortăreaţa lui (...); Basarab a trimis, astfel, la rege o
solie vrednică de toată cinstea ca să-i spună regelui: „Fiindcă voi, rege şi stăpân al meu, v-aţi străduit în strângerea
oştirii, eu voi răsplăti osteneala voastră cu 7000 de mărci de argint şi vă voi lăsa în pace Severinul, cu toate ce ţin de el,
pe care acum cu puterea le ţineţi în mâinile voastre. Pe deasupra, tributul pe care-l datorez coroanei voastre îl voi plăti,
cu credinţă, în tot anul. Şi nu mai puţin voi trimite la curtea voastră pe unul din fiii mei ca să servească pe banii mei şi
pe cheltuiala mea, numai să vă întoarceţi îndărăt în pace (...) pentru că dacă veniţi şi mai mult înlăuntrul ţării, nu veţi
putea nicidecum să [scăpaţi de pericol]”. Regele, auzind aceasta, cu mintea trufaşă, a izbucnit faţă de soli cu
următoarele vorbe, zicându-le: ,,Să spuneţi aşa lui Bazarad, că el e păstorul oilor mele şi eu, din ascunzişurile sale de
barbă îl voi scoate”.
(Cronica pictată de la Viena)

D. „Basarab a venit pe o cale cu toată oastea sa, și calea sucită și de amândouă părțile cu râpe foarte înalte, era închisă
împrejur, și unde calea zisă era mai largă, acolo valahii în mai multe locuri o întăriseră cu șanțuri săpate împrejur. Iar
regele și toți ai săi la așa ceva întru adevăr nu s-au gândit. Mulțimea nenumărată a valahilor, sus pe râpi alergând din
toate părțile, arunca săgeți asupra oastei ungurești care era în fundul căii de drum, care însă nu ar fi trebuit numit
drum, ci mai curând un fel de corabie strâmtă, unde, din pricina înghesuielii, cei mai sprinteni cai și ostași cădeau în
luptă, pentru că din pricina urcușului prăpăstios din cale nu se puteau sui contra valahilor, pe nici una din râpele de pe
amândouă laturile drumului; nici nu puteau merge înainte, nici nu aveau loc de fugă, fiind șanțurile săpate acolo, ci
ostașii regelui erau cu totul prinși, ca niște pești în vârșă sau în mreajă.”
(Cronica pictată de la Viena despre Bătălia de la Posada)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:


1. Numiţi conducătorul menţionat în sursa A.
2. Numiţi câte o cetate precizată în sursa B, respectiv în sursa C.
3. Numiţi conducătorul român menţionat atât în sursa B cât şi în sursa C.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia întemeierea statului s-a realizat
printr-un proces de migraţie.
5. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa B.
6. Formulaţi, pe baza surselor B şi C, un punct de vedere referitor la relaţia dintre Basarab şi regele Carol Robert,
folosind două informaţii selectate din surse.
7. Menţionaţi din sursa C trei informaţii referitoare la obligaţiile mai vechi şi obligaţiile pe care şi le asumă mai nou
Basarab I faţă de regele Carol Robert.
8. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa C.
9. Formulaţi, pe baza sursei D, un punct de vedere referitor la tactica de luptă folosită de Basarab, susţinându-l cu
două informaţii selectate din sursă.
10. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa D.

IV. Întemeierea Moldovei

A. Şi plecat-au din Maramureş cu toţi tovarăşii lor şi cu femeile şi cu copiii lor peste munţii cei înalţi, şi tăind pădurile
şi înlăturând [pietrele], trecut-au munţii [Carpaţi] cu ajutorul lui Dumnezeu, şi le-au plăcut locul şi s-au aşezat acolo şi-
au ales dintre dânşii pe un om înţelept, cu numele Dragoş, şi l-au numit sieşi (...) voievod. Şi de atunci s-a început, cu
voia lui Dumnezeu, Ţara Moldovenească.
(Cronica anonimă)

B. Iar în acel timp Bogdan, voievodul românilor din Maramureş, adunând în jurul său pe românii din acel district, trecu
pe ascuns în ţara Moldovei, supusă coroanei regatului ungar şi cu toate că a fost lovit de multe ori de armata regelui
[Ungariei], sporind mult numărul locuitorilor români, acea ţară a crescut [devenind] un stat.”
(Cronica lui Ioan de Târnave)

C. Drept aceea, prin aceste rânduri voim să ajungă la cunoştinţa tuturor că, întorcându-se căutătura privirii noastre spre
viteazul bărbat Balc, fiul lui Sas, voievodul nostru maramureşean, iubitul şi credinciosul nostru, şi rechemând în
amintirea înălţimii noastre nemăsuratele lui slujbe, prin care acesta s-a făcut plăcut Maiestăţii Noastre, (...) a venit din
ţara noastră moldovenească în regatul nostru al Ungariei, aducându-ne slujbele ce a văzut el cu înnăscuta sa iscusinţă
că sunt spre folosul sporirii cinstei şi puterii noastre. Iar noi (…) am dăruit şi am hărăzit pomenitului voievod Balc (…)
moşia numită Cuhea, ce se află în ţara noastră a Maramureşului, cu alte două sate trecute în mâinile noastre regeşti de
la voievodul Bogdan şi fiii săi, necredincioşi învederaţi ai noştri, pentru blestemata lor vină de necredinţă, din aceea că
acel Bogdan şi fiii săi (…) plecând pe ascuns din zisul nostru regat al Ungariei în sus-pomenita ţară moldovenească
uneltesc să o păstreze spre paguba maiestăţii noastre; drept care noi […] am lipsit şi am despuiat cu totul, ca pe nişte
nevrednici, pe acel Bogdan şi fiii lui sus-zişi de sus-numitele moşii.
(Diploma regelui Ludovic de Anjou, 1366)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:


1. Numiţi ţara menţionată în sursa A.
2. Numiţi câte un voievod precizată în sursa A, respectiv în sursa B.
3. Numiţi teritoriul menţionat atât în sursa A cât şi în sursele B şi C.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia întemeierea statului s-a realizat
pe cale paşnică.
5. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa C.
6. Formulaţi, pe baza surselor B şi C, un punct de vedere referitor la relaţia dintre Bogdan şi regele Ungariei, folosind
două informaţii selectate din surse.
7. Menţionaţi din sursa A trei informaţii referitoare la etapele întemeierii Moldovei.
8. Menţionaţi din sursa B trei informaţii referitoare la etapele întemeierii Moldovei. Precizaţi două asemănări şi o
deosebire între etapele întemeierii Moldovei precizate în sursele A şi B.
9. Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la relaţia dintre Balc şi regele Ungariei, folosind două
informaţii selectate din sursa dată.
10. Precizaţi care este scopul emiterii documentului menţionat la punctul C.

V. Instituţii medieval româneşti

A. Io Mircea mare voievod şi domn din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată
Ţara Ungrovlahiei şi a părţilor de peste munţi, încă şi către părţile tătăreşti şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg şi
domnitor al Banatului Severinului şi pe amândouă părţile pe toată Podunavia*, încă până la marea cea mare şi
stăpânitor al cetăţii Dârstorului.
* Podunavia = malurile Dunării
(Titulatura lui Mircea cel Bătrân din 1406)

B. Marele şi singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod stăpânind Ţara Moldovei de la munte,
până la mare.
(Titulatura lui Roman I, 30 martie 1392)

C. Ştefan vodă [Ştefan cel Mare] strâns-a boiarii ţării şi mari şi mici şi altă curte măruntă dimpreună cu mitropolitul
Theoctist şi cu mulţi călugări, la locul ce se chiamă Direptate şi i-a întrebat pre toţi: Iaste-le cu voie tuturor să le fie
domn? Ei cu toţii au strigat într-un glas: În mulţi ani, de la Dumnezeu, să domneşti. [...] Cu toţii
l-au rădicat domn. [...] Şi de acolo luă Ştefan vodă steagul Ţării Moldovei şi se duse la scaunul Sucevii. Deci, Ştefan
vodă gătindu-se de mai mari lucruri să facă, nu cerca să aşeze ţara, ci de război să [pregătea], că a împărţit oştii sale
steaguri şi a pus căpitani, care toate cu noroc i-au venit.
(Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei)

D. Domnilor Moldovei, [...] li s-a lăsat libertatea întreagă [...] de a face legi, de a pedepsi pe locuitori, de a face boieri
ori de a scoate din boierie, [...], ba chiar de a face episcopi. [...] Pentru a da demnităţile, domnului nu-i era prescrisă
nicio regulă, [...] nimeni nu îndrăzneşte să-l contrazică în public [...]. Aceeaşi putere o are nu numai asupra călugărilor
de rând, ci şi asupra mitropolitului, episcopilor, arhimandriţilor şi egumenilor [...]. Domnul poate să-i înlăture din
slujba şi din rangul lor bisericesc fără să fie împiedicat de nimic [...] şi fără învoirea patriarhului de la
[Constantinopol].
(Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:


1. Numiţi conducătorul menţionat în sursa A.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B.
3. Numiţi câte un stat menţionat în sursa A, respectiv în sursa B.
4. Numiţi o funcţie politică menţionată atât în sursa B cât şi în sursa D.
5. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia domnitorul a fost ales de
reprezentanţii categoriilor privilegiate.
6. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa D.
7. Formulaţi, pe baza sursei D, un punct de vedere referitor la atribuţiile domnitorului, folosind două informaţii
selectate din sursă.
8. Menţionaţi, din sursa A, trei dintre titlurile domnitorului pe care le regăsiţi şi în sursa B.
9. Menţionaţi, din sursa C, trei categorii sociale care participă la alegerea domnitorului.