Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
∑x e i i
în spaţiul vectorial Vn şi doi vectori oarecare x = i =1 şi yj =
n
∑y
j =1
j ej .
139
n
∑x e ∑y ∑∑x y g ( e ,e )
n n n
je j
i i
i j i j
g(x,y)=g( i =1
, j =1 ) = i =1 j =1 .
(1.1)
Din expresia (1.1) rezultă că o formă biliniară g este perfect
determinată dacă se cunosc valorile acesteia pe vectorii bazei B .
Notând cu aij = g(ei,ej), i,j = 1,2,…,n ,(1.1) se scrie sub forma
n
g(x,y) = ∑a
i , j =1
ij xi y j ,
(1.2)
numită expresia analitică a formei biliniare g ,iar matricea A = (aij) se
numeşte matricea formei biliniare g , în raport cu baza B .
Dacă notăm cu X = ( x1 ,x 2 ,...,x n ) şi cu Y = ( y1 , y 2 ,...,y n )
t t
atunci
expresia (1.2) se scrie matriceal sub forma
Dacă x = ∑x i ei , y =
i =1
∑y
j =1
j ej sunt doi vectori oarecare din Vn ,
atunci
n n n
n
g(x,y) = ∑∑a
i =1 j =1
xy =
ij i j ∑ ∑aij xi yj .
j =1 i =1
∑ i =1
aij xi = 0 , j = 1,2,…,n , (1.6)
h(x)= ∑a x x
i , j =1
ij i j sau matriceal h(x) = tXAX
(3.1)
143
La o schimbare de bază în spaţiul vectorial Vn ,forma pătratică h
este caracterizată de matricea A' = t ΩAΩ, unde Ω este matricea de
trecere de la baza B la baza B' . Se pune în mod natural problema găsirii
unei baze în raport cu care forma pătratică h are expresia cea mai simplă.
Dacă corpul K este de caracteristică diferită de doi atunci matricea simetrică
A admite formă diagonală,adică h admite formă canonică.
xk = xk ' , k ≠ i ,
j
(3.1)
Expresia formei pătratice devine
n
h(x) = ∑
i , j =1
a’ijx’i x’j
în care cel puţin unul din elementele a’ii este nenul .Deci orice formă
pătratică printr-o transformare de coordonate, adică o schimbare de bază în
spaţiul vectorial Vn ,dacă este cazul , poate fi exprimată analitic printr-o
expresie , în care cel puţin un element de pe diagonala principală a matricei
A, să fie nenul .
In cele ce urmează vom demonstra prin inducţie după n că o formă
pătratică , cu cel puţin un element nenul de pe diagonala principală, poate fi
redusă la formă canonică, prin schimbări succesive de bază în spaţiul
vectorial Vn .
Fără a restrănge generalitatea,presupunem că a’11 ≠ 0 , caz în care
expresia analitică a lui h o scriem sub forma
n n
144
1
h(x) = ( a’11 x’1 + a’12 x’2 + …+ a’1nx’n )2 +
a '11
n
∑
a" x '
ij = 2
ij i x' j . (3.2)
Expresia h (x) = ∑
i , j =2
a”ij xi’xj’ din (3.3) este o formă
146
Observaţie:
Din definiţia precedentă, obţinem că o formă pătratică este pozitiv
(negativ) definită dacă şi numai dacă p = n ( q = n ) .
Probleme
147
5. Să se determine complementul ortogonal al subspaţiului generat
de vectorii e1 =(2,-1,0) , e2 = (0,2,-1) în raport cu forma pătratică
h : R3 → R, h(x) = x12 + x22 – 2x1x3 .
148