Maria Drăgan (n. 23 august 1947, raionul Nisporeni, Moldova – d.

 6 octombrie 1986, raionul
Nisporeni, Moldova)[1] a fost o interpretă moldoveană de muzică populară românească.

Cuprins

 1Biografie
o 1.1Copilăria și studiile
o 1.2Debutul și activitatea artistică
o 1.3Declinul
o 1.4Decesul
 2Repertoriu
 3Discografie
o 3.1Înregistrări TeleRadio Moldova
o 3.2Caseta Muzic Master
 4Filmografie
 5Note
 6Bibliografie

Biografie[modificare | modificare sursă]
Copilăria și studiile[modificare | modificare sursă]
S-a născut în 23 august 1947 în satul Bălăurești, raionul Nisporeni. Maria era mezina familiei cu
șase copii a lui Anastas și a Alexandrei Drăgan.[2] După absolvirea școlii medii din sat (8 clase),
studiază un an la Școala medie de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1964-1965).[1] Aici este
descoperită și apreciată de Isidor Burdin, violonist, compozitor și conducătorul artistic al
ansamblului de tineri din cadrul școlii.

Debutul și activitatea artistică[modificare | modificare sursă]

După terminarea studiilor, în 1965, Maria Drăgan evoluează în formația lui Isidor Burdin de pe
lângă Casa de Cultură din sectorul Buiucani (Chișinău), plecând într-un turneu în Italia.[3]
Întoarsă în țară, în 1966, află că la Filarmonica de Stat din Republica Moldova s-a anunțat
crearea unui ansamblu de muzică populară: Orchestra „Mugurel”. Este admisă cu succes pentru
postul de solist vocal la concursul organizat de filarmonică. Activează la acest ansamblu, sub
conducerea muzicală a violonistului Valeriu Negruzzi (menționat uneori ca Negruți sau Negruță),
până în 1974, când Orchestra „Mugurel” se desființează. Din orchestră au făcut parte
instrumentiști ca: Alexandru Vacarciuc (acordeon), Petru Dabija (țambal), Liusic
Rozman (vioară), Sergiu Cojoc (taragot), Ion Ciobanu (violă), Vasile Chilcic (contrabas).
Se bucură de succes în Ungaria, la Festivalul de artă al RSS Moldovenești (1971), unde este
distinsă cu Premiul special.[4]
În perioada 1975-1976 este solistă a Orchestrei „Lăutarii” a Filarmonicii de Stat din Chișinău.
De-a lungul carierei artistice, a întreprins numeroase turnee în URSS.

Declinul[modificare | modificare sursă]
Maria Drăgan a suferit de tuberculoză, boală care i-a pricinuit și moartea.[5] Ajunge să cânte
în 1977 la restaurantul „Beciul Vechi” din sectorul Botanica, iar în 1978-1979 la Orchestra
„Ciocârlia” a Palatului Sindicatelor din sectorul Râșcani, condusă de Valeriu Negruzzi.[6]

Decesul[modificare | modificare sursă]
Se stinge prematur din viață în satul natal la vârsta de 39 de ani.[3][1]
 Maria Drăgan (n. 23 august 1947, raionul Nisporeni, Moldova – d. 6 octombrie 1986, raionul
Nisporeni, Moldova)[1] a fost o interpretă moldoveană de muzică populară românească.

Cuprins

 1Biografie
o 1.1Copilăria și studiile
o 1.2Debutul și activitatea artistică
o 1.3Declinul
o 1.4Decesul
 2Repertoriu
 3Discografie
o 3.1Înregistrări TeleRadio Moldova
o 3.2Caseta Muzic Master
 4Filmografie
 5Note
 6Bibliografie

Biografie[modificare | modificare sursă]
Copilăria și studiile[modificare | modificare sursă]
S-a născut în 23 august 1947 în satul Bălăurești, raionul Nisporeni. Maria era mezina familiei cu
șase copii a lui Anastas și a Alexandrei Drăgan.[2] După absolvirea școlii medii din sat (8 clase),
studiază un an la Școala medie de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1964-1965).[1] Aici este
descoperită și apreciată de Isidor Burdin, violonist, compozitor și conducătorul artistic al
ansamblului de tineri din cadrul școlii.

Debutul și activitatea artistică[modificare | modificare sursă]

După terminarea studiilor, în 1965, Maria Drăgan evoluează în formația lui Isidor Burdin de pe
lângă Casa de Cultură din sectorul Buiucani (Chișinău), plecând într-un turneu în Italia.[3]
Întoarsă în țară, în 1966, află că la Filarmonica de Stat din Republica Moldova s-a anunțat
crearea unui ansamblu de muzică populară: Orchestra „Mugurel”. Este admisă cu succes pentru
postul de solist vocal la concursul organizat de filarmonică. Activează la acest ansamblu, sub
conducerea muzicală a violonistului Valeriu Negruzzi (menționat uneori ca Negruți sau Negruță),
până în 1974, când Orchestra „Mugurel” se desființează. Din orchestră au făcut parte
instrumentiști ca: Alexandru Vacarciuc (acordeon), Petru Dabija (țambal), Liusic
Rozman (vioară), Sergiu Cojoc (taragot), Ion Ciobanu (violă), Vasile Chilcic (contrabas).
Se bucură de succes în Ungaria, la Festivalul de artă al RSS Moldovenești (1971), unde este
distinsă cu Premiul special.[4]
În perioada 1975-1976 este solistă a Orchestrei „Lăutarii” a Filarmonicii de Stat din Chișinău.
De-a lungul carierei artistice, a întreprins numeroase turnee în URSS.

Declinul[modificare | modificare sursă]
Maria Drăgan a suferit de tuberculoză, boală care i-a pricinuit și moartea.[5] Ajunge să cânte
în 1977 la restaurantul „Beciul Vechi” din sectorul Botanica, iar în 1978-1979 la Orchestra
„Ciocârlia” a Palatului Sindicatelor din sectorul Râșcani, condusă de Valeriu Negruzzi.[6]

Decesul[modificare | modificare sursă]
Se stinge prematur din viață în satul natal la vârsta de 39 de ani.[3][1]