Sunteți pe pagina 1din 6

13.

PATOLOGIA VASCULARĂ MEDULARĂ

I. COMPLEMENTUL SIMPLU

1. Indicaţi rata confirmării diagnosticului de patologie vasculară medulară printre


bolnavii internaţi cu această patologie în secţiile neurologice:
A. 10%.
B. 15%.
C. 20%.
D. 30%.
E. 35%.

2. Arterele care coboară din arterele vertebrale înainte de constituirea trunchiului bazilar
şi confluează, formând artera spinală anterioară, asigură debitul sanguin al măduvei
cervicale până la nivelul:
A. C1 – C2.
B. C3 – C4.
C. C4 – C6.
D. C7 – C8.
E. Th1.

3. Câte artere radiculomedulare anterioare participă la vascularizarea măduvei spinării?


A. 2-4.
B. 5-6.
C. 6-8.
D. 8-10.
E. 10-12.

4. Indicaţi numărul de artere radiculomedulare posterioare care vascularizează măduva


spinării:
A. 6-8.
B. 9-10.
C. 12-16.
D. 11-22.
E. 28-30.

5. Indicaţi nivelul medular până la care de vascularizarea măduvei spinale e responsabil


teritoriul vascular superior:
A. D4.
B. D5.
C. D6.
D. D7.
E. D8.

6. Principala arteră în partea inferioară, responsabilă de vascularizarea măduvei spinării


este:
A. Artera radiculomedulară suplimentară superioară.
B. Artera radiculomedulară mare a lui Adamkiewicz.
C. Artera lui Zulch.
D. Artera lui Desprogress-Gotterone.
E. Artera lui Lazort.
7. Marea venă radiculară Adamkiewicz de cele mai dese ori însoţeşte rădăcina
medulară:
A. Th6.
B. Th7.
C. L1.
D. L2.
E. S2.

8. Arborele vascular este mai deficitar la nivel medular:


A. Cervical superior.
B. Cervical mediu.
C. Dorsal.
D. Lombar.
E. Sacrat.

9. Zona critică de irigaţie sanguină medulară pe plan vertical dintre teritoriul vascular al
arterei vertebrale şi cel al aortei abdominale se află:
A. La nivel bulbar (zona bulbară).
B. În jurul segmentelor D4.
C. În jurul segmentelor D10.
D. La graniţa dintre teritoriul vascular central şi cel periferic.
E. La nivel lombar (zona terminală).

10. Care din procesele patologice, ce determină o patologie vasculară cerebrală, la


nivelul măduvei spinării este o raritate?
A. Ateroscleroza.
B. Arterita.
C. Anevrismul.
D. Malformaţia arterio-venoasă.
E. Spasmul vascular.

11. Sindromul arterei spinale anterioare a fost descris în anul 1904 de:
A. Bogorodinski.
B. Preobrajenski.
C. Lazort.
D. Zulch.
E. Adamkiewicz.

12. Mielopatia discirculatorie intermitentă se manifestă printr-o slăbiciune în picioare


după un mers de:
A. 10-20 paşi.
B. 30-50 paşi.
C. 50-100 paşi.
D. 200-300 paşi.
E. 1-5 km.

13. Mielopatia discirculatorie adesea are următoarea etiologie:


A. Patologia discovertebrală.
B. Infarctul miocardic.
C. Endocardita mitrală ulceroasă.
D. Traumatismele vertebro-medulare.
E. Tumorile vertebro-medulare.

14. Care măsură de diagnosticare va confirma diagnosticul pozitiv de hematomielie:


A. Anamnesticul (traumatismul vertebro-medular recent).
B. Tulburări de sensibilitate sub formă de disociaţie siringomielică, semnele de iritaţie
meningiană pozitive.
C. Depistarea lichidului cefalorahidian hemoragic.
D. Examenul prin potenţiale evocate motorii.
E. Detectarea semnelor de denervare acută la examenul electromiografic cu ac-
electrozi.

II. COMPLEMENTUL MULTIPLU

1. De unde provin arterele care asigură vascularizarea măduvei spinării?


A. Aortă.
B. Artera brahiocefalică.
C. Artera carotidă comună.
D. Arterele vertebrale.
E. Arterele subclaviculare.

2. După D. Bogorodinski şi A. Skoromeţ pot fi evidenţiate următoarele tipuri de


vascularizare medulară mai jos de D4:
A. Artera Adamkiewicz este unica arteră.
B. Artera Adamkiewicz şi o arteră suplimentară superioară.
C. Artera Adamkiewicz şi o arteră suplimentară inferioară.
D. Tipul dispers, când măduva spinării e vascularizată de câteva artere
radiculomedulare de calibru egal.
E. Tipul solitar, când măduva spinării este vascularizată exclusiv din ramurile provenite
din arterele vertebrale.

3. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la artera spinală anterioară:


A. Este impară.
B. Este situată de-a lungul măduvei spinării la nivelul şanţului median anterior.
C. Este formată din ramurile ascendente şi descendente ale arterelor radiculomedulare.
D. Vascularizează un teritoriu superficial pe faţa ventrală a măduvei spinării.
E. Irigă exclusiv meningele medular.

4. Pe plan orizontal se disting următoarele teritorii vasculare medulare:


A. Teritoriul superficial.
B. Teritoriul profund.
C. Teritoriul arterei spinale anterioare.
D. Teritoriul arterei spinale posterioare.
E. Teritoriul coronar perimedular.

5. Care din procesele de nivelul aortei enumerate mai jos pot conduce la accidente
vasculare medulare ischemice?
A. Plăcile ateromatoase la nivelul aortei, în zonele de emergenţă a arterelor
segmentare.
B. Anevrismul disecant.
C. Stenoza.
D. Tromboza.
E. Ultrasonografia aortei.
6. Indicaţi grupul de afecţiuni care pot evoca tulburări vasculare medulare acute şi
cronice:
A. Patologia aortei.
B. Arteritele.
C. Bolile demielinizante ale sistemului nervos central.
D. Modificări vertebrale degenerative-distrofice, discopatiile.
E. Iatrogeniile.

7. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la tulburările ischemice medulare de tip


tranzitoriu:
A. Constituirea lor acută se desfăşoară în regiunea dorsală mijlocie sau la nivelul altei
„zone critice”.
B. Nu au loc tulburări motorii.
C. Sunt păstrate reflexele osteotendinoase.
D. Se manifestă o hipoestezie uşoară de tip paraplegic, tulburări sfincteriene.
E. Toate manifestările regresează timp de 24-48 de ore.

8. Ictusul medular acut transversal se localizează îndeosebi:


A. La nivel cervical superior.
B. La nivel lombar inferior.
C. La nivelul măduvei dorsale D4.
D. În zona vasculară Adamkiewicz.
E. În zona vasculară Desprogress-Gotterone.

9. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la manifestările clinice ale ictusului medular acut
transversal:
A. Paraplegie flască instalată brutal.
B. Abolirea reflexelor osteotendinoase.
C. Anestezie totală de tip paraplegic.
D. Tulburări sfincteriene importante.
E. Evoluţia este relativ uşoară, cu restabilirea completă, mai ales a funcţiilor motorii şi
vegetative.

10. Prognosticul ictusului medular acut transversal este influenţat defavorabil datorită:
A. Complicaţiilor cardio-circulatorii.
B. Complicaţiilor respiratorii.
C. Complicaţiilor gastro-intestinale.
D. Infecţiilor urinare frecvente.
E. Escarelor.

11. În sindromul arterei spinale anterioare leziunile medulare sunt localizate îndeosebi
în:
A. Coarnele medulare posterioare.
B. Coarnele medulare anterioare.
C. Baza coarnelor posterioare.
D. Cordoanele medulare posterioare.
E. Cordoanele medulare anterolaterale.

12. Indicaţi care din felurile de sensibilitate enumerate mai jos nu este afectată în
sindromul de arteră spinală anterioară:
A. Algică.
B. Termică.
C. Parţial tactilă.
D. De vibraţiune.
E. Mioartrocinetică.

13. Atrofiile musculare în sindromul arterei spinale anterioare se observă, în special, în


formele cu evoluţie:
A. Fulminantă.
B. Acută.
C. Subacută.
D. Cronică.
E. Remitentă.

14. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sindromul arterei spinale posterioare:


A. Infarctul medular anatomic cuprinde coarnele şi cordoanele posterioare.
B. Infarctul medular anatomic cuprinde partea posterioară a cordoanelor laterale
(secţiunea piciorului, a căilor piramidale).
C. Are loc abolirea sublezională a sensibilităţii profunde conştiente.
D. Are loc exagerarea reflexelor osteotendinoase.
E. Semnele piramidale lipsesc.

15. După intensitatea procesului ischemic în tulburările medulare ischemice cronice


(mielopatia discirculatorie) se deosebesc următoarele forme clinice:
A. Claudicaţia intermitentă a muşchiului piriform.
B. Caludicaţia intermitentă caudogenă.
C. Claudicaţia intermitentă mielogenă.
D. Mielopatia discirculatorie în stadiul de compensaţie.
E. Mielopatia discirculatorie decompensată.

16. Cauzele cele mai frecvente, ce provoacă o hemoragie în măduva spinării sunt:
A. Traumatismul coloanei vertebrale.
B. Malformaţiile vasculare medulare (anevrisme).
C. Diateza hemoragică.
D. Hemofilia.
E. Vasculitele hemoragice.

III. ASOCIEREA SIMPLĂ

1. Asociaţi teritoriile vasculare medulare pe plan orizontal cu particularităţile sale


anatomice-fiziologice:
Teritoriul vascular medular: Particularităţile:
a. Al arterei spinale anterioare. 1. Se desprind arterele sulcocomisurale.
b. Al arterelor spinale posterioare. 2. Este compus dintr-o reţea anastomotică
c. Coronar perimedular. bogată.
3. Provine din artera spinală anterioară şi
arterele spinale posterioare.
4. Vascularizează coarnele medulare
posterioare.
5. Vascularizează cordoanele medulare
posterioare.
6. Vascularizează 2/3 anterioare ale măduvei
spinării.
7. Se desprind vase penetrante scurte, mijlocii
şi lungi.
8. Formează bazinul central.
9. Formează bazinul dorsal.
10. Formează bazinul periferic.

IV. TESTE DE TIP RELAŢIE CAUZĂ-EFECT, LA CARE SE VA NOTA CU:


A – dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi există o relaţie de tip cauză-efect între ele;
B – dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi nu există o relaţie de tip cauză-efect între
ele;
C – dacă prima afirmaţie este adevărată, iar cea de a doua este falsă;
D – dacă prima afirmaţie este falsă, iar cea de a doua este adevărată;
E – dacă ambele afirmaţii sunt false.

1. Spre deosebire de creier, măduva spinării are surse mai puţine de aport sanguin,
ceia ce explică parţial raritatea proceselor ischemice medulare.

2. Deşi procesele ischemice medulare sunt rare, numărul factorilor determinanţi este
mare.

S-ar putea să vă placă și