Către Președintele

Comisiei de atestare
d-na L.Moscaliuc

Cerere
Subsemnata,Poparcea Carolina asistentă medicală secția
chirurgie vasculară al IMSP IMU,rog să fiu admisă la comisia de
atestare pentru conferirea categoriei de calificare de grad II în
serviciul de asistență curativă.

Director IMSP IMU

M.Ciocanu
Șef secție chirurgie vasculară
Culiuc Vasile
Referință
 Asistenta medicală
Poparcea Carolina
din secția chirurgie vasculară
Poparcea Carolina,născută la 18/02/1998 a absolvit în anul 2019
Colegiul de Medicină din Orhei,specialitatea –asistent medical.
Din 2019 activez ca asistentă medicală in chirurgie vasculară .
În perioada de timp menționată și-a îndeplinit cu conștiinciozitate
obligațiile de serviciu.Manifestând seriozitate,atenție ,devotament și
dragoste făță de domeniul respectiv.Muncește sistematic și prezintă
interes pentru a acumula cunoștințe noi din domeniul medicinii.

Este apreciată și respectată de colegii de serviciu,sociabilă cu

pacienții și cu strictețe își îndeplinește funcția dată.

Director IMSP IMU

M.Ciocanu
Președintele CS
C.Cheaburu

Executor:Șef secție

Culiuc Vasile

Telefon fix:022-250-171

Aprob
 Director IMSP IMU

M.Ciocanu

Raport
de activitate al asistentei medicale Poparcea Carolina
Din secția chirurgie vasculară
Pe anii 2019-2020
Poparcea Carolina

Culiuc Vasile

Pinteac Olga

În 2014 am fost înmatriculată la Colegiul de Medicină din Orhei,

specialitatea asistent-medical.În iunie 2019 absolventă.

Angajată în august 2019 în calitate de asistent medicală în secția
chirurgie vasculară .

Sistemul de asistență medicală din RM a început să funcționeze din

4 septembrie 1944 prin crearea Stației de salvare din Chișinău.
La 16 aprilie 1957 ,în baza Hotărârii Sovietului Miniștrilor R.S.S.M.
cu nr.191-P din 29 martie 1957 și a Ministerului Ocrotirii Sănătății
nr. 88 ,în clădirea cu arhitectură monumentală de pe str.Kievului
157 a fost fondat Spitalul orășenesc nr.1 al Policlinicii orășenești
nr.4.Peste 2 ani în structura lui a fost inclusă Stația de Salvare din
Chișinău și instituția a fost reprofilată în Spital Orășenesc de
Salvare.Reforma de la 7 iunie 1987 ordinul nr. 257 al MOS a
consolidat statutul existent,atribuind denumirea de Spital Clinic de
Urgență.

În 1987 în cadrul spitalului sunt inaugurate –Serviciul de Primiri

Urgente 903.Începând cu 2004 SCU a obținut statutul de IMSP-
Instituția Medico Sanitară Publică ,în conformitate cu Legea nr.123-
XV,având ca scop protecția sănătății
populației,profilaxia,diagnosticarea,tratamentul și reabilitarea
bolnavilor conform programului unic al asigurării medicale
obligatorii.În anul 2005 prin Hotărârea RM nr.891 din 17 iulie
2003și Ordinul MS nr.97 din 12 aprilie 2005 Spitalul Național.

Științifico-Practic de Medicină Urgentă.Tot în această perioadăcu

suportul USAID a fost creat Centrul regional de formare continuă a
cadrelor pentru Serviciul Medicină de Urgență.Statutul de instituție
cu prerogative de cercetări științifice în domeniul medicinii de
urgență a fost atribuit la 11 aprilie 2014 prin ordinul nr.332 al MS,
Când centrul Național Științifico-Practic de Medicină Urgentă a fost
reorganizat în Institutul de Medicină Urgentă. În cadrul Institutului
Își desfășoară activitatea Departamentul de Medicină Urgentă.
IMSP IMUare o însemnătate strategică pentru sistemul de sănătate
din republică prin locul,rolul și contribuția adusă la asanarea și
fortificarea sănătății populației.
Se atrage atenție deosebită implimentării în Institutul de Medicină
Urgentă a ghiduluiprivind aplicarea procedurii de comunicare și
consiliere a pacienților ce promovează respectarea dreptului
pacientului.
Definirea principiilor de comunicare eficientă și standartelor de
consiliere,promovarea unei comunicări corecte,creșterea nivelului
de satisfacție a pacienților,necesare pentru asigurarea bunelor
practici în comunicare,consiliere și conduită a personalului medical
în raport cu pacienții.
În cadrul Institului de Urgență își desfășoară activitatea secția
chirurgie vasculară.

Luind in consideratie morbilitatea si mortalitatea foarte inalta prin

afectiuni vasculare atit acute cit si cornice a motivat necesitatea
deschiderii sectiei Chirurgie Vasculara.
In cadrul IMSP IMU sectia Chirurgie Vasculară activează din
data de 03.04.2017, cu 20 de paturi disponibile pentru pacientii de
profil chirurgical-vascular.
Scurte date despre sectia Chirurgie Vasculară
Sectia chirurgie vasculară se afla la etajul 3, blocul 4. Aceasta
dispune de:
• 20 paturi
• 6 saloane(fiecare salon avind grup sanitar propriu)
• Sala de pansamente
• Sala de proceduri
• Camera de relaxare pentru colaboratorii din secție.

In sectie activează :
• 6 medici
• 6 asistente medicale
• 4 infermiere
• 2 bufetiere
Șeful secției- Culiuc Vasile
Asistenta superioară -Gorgos Tatiana
Sectia acorda ajutor specializat 24/24 ore tuturor pacientilor suferinzi.
In sectia chirurgia vasculară se trateaza pacientii cu urmatoarele
afectiuni:
- Ateroscleroza arterelor extremitatilor
- Vene varicoase ale membrelor inferioare
- Stenoza arterelor
- Embolia si tromboza arterelor memebrelor inferioare
- Anevrizma arterei memebrelor superioare
- Sindromul postflebitic
- Ocluzia si stenoza arterelor carotide
- Embolia si tromboza aortei abdominal
- Anevrizme disectante .

-administrarea preparatelor medicamentoase prescrise de medicul

curant( intravenos,intramuscular,peros,subcutanat).
Volumul de munca efectuat
In sectia chirurgie vasculară se efectuiază așa interventii chirurgicale ca:
safenectomii,flebectomii,interventii chirurgicale de reconstructie si
bypass. Endarterectomii,trombembolectomia(extragerea chegului pe cale
chirurgicala, Caracteristica categoriei de pacienți in chirurgia
vasculară
Secția acordă ajutor specializat 24/24 ore tuturor pacienților care
necesită ajutorul chirurgilor specialiști.
Contigentul de pacienți din secția chirurgie vasculară este unul relativ
bun,majoritatea pacienților este predominat de genul masculin având
vârsta 25 ani și până la vârstnici.
Ingrijirile specifice pentru pacienti:
-Monotorizarea functiilor vitale(TA,PULSUL,TEMPERATURA)
-Monitorizarea diurezei si scaunului
-În perioada acuta a bolnavului este mobilizat in decubit-dorsal
-În caz de retentiei a urinei se realizeaza cateterizarea pacientutui(cateter
Folley)
-realizarea profilaxiei rezectie de anevrizm.

Un caz recent din practica mea de muncă .Pacientul X a mers la

flebectomie ,operația sa finisat cu succes Pacientului i sa explicat faptul
că nu are voie ziua respectivă de a se ridica, strict regim la pat ,din
motive necunoscute dumnealui și a inceput activitatea și manifesta un
comportament inadecvat, care s-a soldat cu hemoragie masivă și
împreună cu medicul de gardă am sesizat echipa de medici despre
incidentul respectiv ulterior s-a efectuat o intervenție chirurgicală de
urgență ,în urma complicațiilor sa transferat în terapie intensivă.

Ziua mea de lucru o incep cu orele 8:00 cu primirea serviciului de la

a/m de salon.

Descrierea funcției:
1.Respecta disciplinii de munca.
2.Perfectionarea multilaterală conform graficul de perfecționări.
3.Respetarea regimului sanitaro-antiepidemic.
4.Duce evidenta registrelor.
5.Completeaza la timp necesarul p/u sala de Tratamente.
6. Duce evidența utilajului medical,aparataj,instrumental,medicamentos.
7.Cunoașterea integrală a regulilor asepsiei si antisepsiei.
8.Cunoașterea măsurilor de profilaxie.
9.Organizeaza corect lucrul in sala de Tratamente.
10.Aplicarea corectă a metodelor de dezinfecție a deșeurilor.
11.Colectarea la timp si corect a sîngelui p/u laborator.
12.Indeplinrea la timp si corect a manipulațiilor curative.
13.Instruirea si controlul calitații infermierilor.
14.Respectarea normelor de etica si deontologie.
15.Respectarea drepturilor pacientului.
16.Respectarea normelor de protectie in munca.

Pentru a efectuarea manipulatiilor se pregateste sala de tratamente.

Sistemul de control infectios

Pregatirea solutiilor uzuale dezinfectante
Pregatirea sol.Tabidez pentru dezinfectarea suprafețelor si obiectelor de
ingrijire. Imbracam echipamentul de lucru,masca,manusi.Pregatim
solutia in vasul care facem prelucrarea ,se pune 1 pastilă de Tabidez la
10 litri apă.
Solutia este valabila 24 ore.

Curațenia preventivă - se face cu scopul combaterii infectiei

nosocomiale,și se efectueaza in fiecare zi nu mai puțin de trei de ori.
Imbrăcăm echipamentul de protecție. Pregatim intr-un vas cratita
sol.Tabidez. Se imbibă o meșa sterilă cu această soluție si se prelucrează
suprafața masuțelor de lucru si masuța de tratamente,se repeta
imbibarea cu sol.Tabidez. Urmeaza prelucrare cu aceiași solutie a
suprafetei dulapului cu medicamente si a cușetei. Urmeaza dezinfectarea
suprafeței noptierelor apoi a suportului pentru perfuzii. Se va dezinfecta
suprafata pervazului apoi chiuveta. Se va dezinfecta apoi minerul de la
usa. Solutia dezinfectanta din vas se va folosi timp de 24 ore. Se
organizeaza locul de lucru. Asistenta medicala isi spala miinele cu
manusi si se sterg cu prosopul de o singură folosință. Se scot manușile si
se pun la dezinfectare. Asistenta medicală isi spală bine miinele,apoi le
dezinfectează cu sol Aseptoman Plus. Dupa dezinfectare se include
lampa de cuart pentru 30 min. Se va aerisi sala de tratemente 15 min. Se
efectueaza dezinfectarea zilnica dimineata pîna la inceperea
procedurilor,apoi inainte de injectii i/v,apoi dupa terminarea
pocedurilor,apoi inaintea procedurilor de seara si dupa terminarea lor.
Exista 4 feluri de curățenie:
1.Curățenia preventivă
2.Curățenia curentă
3.Curățenia terminală
4.Curățenia generală.
Curățenia curentă se face in timpul zilei de lucru,se dezinfecteaza
suprafețele măsuței de lucru si se spală podeaua.
Curățenia terminală se face dupa ce s-a efectuat toate manipulațiile,se
efectuiază intocmai ca cea preventivă.

Curățenia generală in sala de Tratamente se efectuează in mod

obligatoriu o data pe saptamină. Pentru aceasta asistenta medicala
imbraca echipament de protecție. Aranjeaza mobilierul la mijlocul salii.
Curată de praf tavanul si ungherele. Se toarna H2O2 6% intr-un vas mai
mare. In alt vas se pregateste o sol.de detergent 20gr la 10 l/apa. Se spala
bine peretii cu mese bine imbibate cu apa si detergent. Se spala apoi
pereții cu apa curată folosind alte mese. Apa cu detergent se arunca,si
apa folosita precedent. Cu mese sterile imbibate cu H2O2 6% se sterge
suprafața pereților de sus in jos,ca sa se imbibe bine cu sol H2O2 6%. Se
lasa pe o ora. Apoi se sterg peretii cu scutece sterile cu apa distilata. Tot
inventarul se dezinfecteaza si se aranjeaza la locul lor,dupa ordinea
respectivă. Dupa dezinfectare se include lampa de cuart pentru 2 ore. Se
va aerisi sala de tratamente timp de 45-60 min. Asistenta medicala
notează in registru si semnează. Se efectuează aceasta dezinfecție o data
in 7 zile.
Dupa aceasta pregatesc casoleta.In ficare casoleta se aranjaza 8 scutece
cu globule si fasa de tifon,pensa si 3 teste de control.Casoleta deschisa
este valabila 24ore,nedeschisa 72 ore,scutecele de pe masuta de lucru 2
ore.
Asistenta de proceduri face extrasul din foile de indicații a injecțiilor
i/m,i/v si perfuziilor.

Pentru efectuarea tuturor manipulațiilor se respectă regulile de aseptica

 si antiseptica precum de pastrare si de folosire a soluțiilor dezinfectante.
Dupa pregatirea locului de lucru,colectez singe la pacienți noi internati,și
pacienti care se pregatesc pentru intervenții chirurgicale.
Pe parcursul zilei indeplinesc toate indicații i/m,i/v si perfuzii din foia de
indicație a pacienților.

CONDIŢIILE COLECTĂRII:
1. Colectarea sângelui se efectuează nu mai devreme de a 3-5 zi de la
debutul bolii.
2. Sângele se recoltează de dimineaţă înainte de mâncare.
3. Reacţiile serologice este necesar de efectuat în dinamică cu
interval de 7-10 zile.
4. Tipul reacţiei serologice depinde de boala infecţioasă şi se indică
de medic.
5. Pentru fiecare reacţie serologică este necesar 2-3 ml sânge.
Nr Etapele RAŢIONAMENTUL/
d/o MOTIVAŢIA ACŢIUNII
I.PREGĂTIREA PENTRU PROCEDURĂ
1 Pregătirea asistentei medicale: Conform standardului.
 Pregătirea asistentei medicală Protecţia personalului medical
după standard.
 Spălarea mâinilor după
standard
 Îmbrăcarea mănuşilor sterile.
2 Pentru a se asigura comoditatea şi
Pregătirea necesarului: corectitudinea efectuării procedurii
• Mănuşi sterile
• Seringă 5-10 ml sterilă,
ace sterile
• Garou, scutec steril
• Alcool 70°, tampoane de
vată
• Eprubetă uscată, curată sau
sterilă
• Stativ pentru eprubete
• Cuvă pentru materialele
folosite
• Îndreptare la laborator
standard
3 Pregătirea pacientului: Se respectă dreptul la informare.
Psihologică:
- Se explică pacientului Se reduce anxietatea.
necesitatea efectuării procedurii.
- Pacientul se calmează şi se Asigurarea confortului şi
încurajează. facilităţii.
Fizică:
 Se aşează într-o poziţie Conform standardului
confortabilă atât pentru pacient,
cît şi pentru persoana care
execută procedură (decubit
dorsal).
Se respectă cerinţele puncţiei
venoase.
Determinarea compatibilităţii sângelui include:

 Proba compatibilităţii individuale (determinarea compatibilităţii

grupei sangvine a donatorului şi a primitorului – in vitro).

 Proba rezus-compatibilitate (determinarea compatibilităţii

factorului rezus a donatorului şi a primitorului – in vitro).

 Proba biologică (determinarea compatibilităţii sângelui trensfuzat

cu al sângelui primitorului – in vitro)
Obiectivul: Evitarea transfuziei de sânge incompatibil şi dezvoltarea
şocului posttransfuzional.
Indicaţii:

 Transfuzia sângelui integral.

 Transfuzia derivatelor sângelui.

Abrevieri:

 a/m – asistent medical

 gr. – grupa sangvină

B. Cerinţe faţă de dexteritate

 Înainte de transuzia sângelui (derivatele sângelui) se efectuează în

mod obligator probele compatibilităţii.

 Temperatura aerului în sală trebuie să fie nu mai mică de 18o şi nu

mai mare de 24o.

 Cantitatea de ser (plasmă) ale primitorului în raport cu sângele

donatorului trebuie să fie de 4:1.

 Pentru a evita pseudoaglutinarea se adaugă câte o picătură de ser

fiziologic.

 Rezultatele obţinute în mod obligatoriu se arată medicului, care

semnează actul de determinare a probelor compatibilităţii.
Nr Etapele Raţionamentul/
d/ motivaţia acţiunii
o

I. Pregătirea pentru procedură

1 Pregătirea a/m: Asigură îndeplinirea
• Se pregăteşte moral de corectă a dexterităţii.
dexteritate. Protejare proprie.
 • Îmbracă echipamentul,
dezinfectează mâinile,
îmbracă mănuşile sterile.

II. Tehnica efectuării

Proba compatibilităţii individuale
Materialele:
Materialele:
• o placă emailată
• eprubeta cu serul (plasma)
bolnavului
• flaconul cu sânge (derivatele
sângelui)
• două pipete
• seringi, ace
• sol. Fiziologică

1 Se picură pe placa emailată o Dacă aglutinarea a avut loc,

picătură de plasmă (preventiv sângele nu este compatibil
sângele a fost centrifugat cu
citrat de Na pentru a obţine
plasma) şi o picătură de sânge
din flacon în raport 4:1.

2 Se agită atent se fac Dacă aglutinarea nu a avut loc,

observaţiile timp de 3-5 sângele este compatibil
minute. Pentru a evita
aglutinarea aparentă se picură
ser fiziologic

Proba rezus-compatibilitate
 Materialele:
 cutia Petri
 serul bonavului
 flaconul cu sânge
 seringă, ace
 baia cu aburi
 termometru de apă
 2 pipete
sol. Fiziologică
1 Se încălzeşte baia de aburi la Dacă aglutinarea a avut loc,
to 45C. sângele nu este compatibil.
2 Pe cutia Petri se picură o Dacă aglutinarea nu a avut loc,
picătură de ser a bolnavului sângele este compatibil
(se obţine prin decantare sau
centrifugare fără citrat de
Na) şi o picătură de sânge
din flacon în raport 4:1.

3 Se agită atent, se acoperă cu

capacul, se pune la baia de
aburi pe 10 min. observaţiile
se fac pe un fond alb.

Proba biologică
Materialele:
•flaconul cu sânge
•flaconul cu ser fiziologic
•sistemul pentru perfuzii, suportul
•garoul pentru punctarea venei
•vată sterilă, alcool
•seringă, ace

1 Se îndeplineşte sistemul pentru

perfuzii cu soluţie fiziologică.
2 Se face punctarea venei şi se
uneşte acul cu sistemul de
 perfuzii, se regulează picăturile
3 Se transferă sistemul pentru Acuzele:
perfuzii din flaconul cu ser Frisoane
fiziologic în flaconul cu sânge Cefalee
(preventiv încălzit la to Vertije
camerei şi după ce s-a prelucrat Dispnee
dopul flaconului). Dureri în piept
Dureri în regiunea lombară
Dureri în regiunea inferioară a
abdomenului
Transpiraţii reci
4 Se picură 15 ml de sânge, după Dacă sunt prezente acuze, sângele
care se închide sistemul pe 3 biologic nu-i compatibil şi
min. Se observă starea transuzia se întrerupe.
bolnavului. Se atrage atenţia la
acuze.
5 Dacă acuzele lipesesc se mai Dacă sunt prezente acuze, sângele
picură 15 ml de sânge. Se biologic nu-i compatibil şi
opreşte sistemul pentru 3 min tranfuzia se întrerupe.
se observă starea bolnavului.
Se atrage atenţia la acuze
6 Dacă acuzele lipsesc se mai Dacă acuzele lipsesc sângele este
picură 15 ml de sânge. Se compatibil transfuzia se continuă.
opreşte pe 3 min se observă
starea bolnavului şi acuzele.
7 Dacă proba biologică a decurs Dacă acuzele lipsesc sângele este
normal se transfuzează cealaltă compatibil transfuzia se continuă
cantitate de sânge sub
supravegherea a/m.
8 La sfârşit în flacon se lasă 5-10 Pentru verificări în caz de apariţie a
ml de sânge care se păstrează complicaţiilor
în frigider timp de 24 ore.

III. Documentarea
Se notează în registrul pentru evidenţa transfuziilor, în fişa medicală.
Evidenţa transfuziilor.
Supravegherea bolnavului în dinamică.
IV. Supravegherea bolnavului
Transfuzia sângelui – în caz de pregătire corectă
a tuturor etapelor rămâne a fi un act inofensiv pentru organismul
bolnavului.
Dacă se comit greşeli în pregătirea şi efectuarea transfuziei, atunci apar
un şir de complicaţii. Cea mai gravă complicaţie este şocul
posttransfuzional, cauzat de efectuarea incorectă a probelor serologice
(determinarea grupelor sangvine şi probelor compatibilităţii).
Intervenţiile:
• Întreruperea rapidă a transfuziei de sânge şi
chemarea medicului.
• Perfuzia soluţiilor macromoleculare:
Reopoliglucină, Refortan, Gelofuzin, Haes.
• Administrarea corticosteroizilor Dexametazon.
• Administrarea preparatelor cardiace: Strofantin,
Corglicon; în hipotensiune: Adrenalină hidrocloridă de 0,1%.
• Administrarea antihistaminicelor: Taveghil,
Dimedrol, Suprastin.
• Oxigenoterapia.
• Transfuzii de sânge compatibil.
V. Reorganizarea locului de muncă
1. Conform ord. Nr. 87 deşeurile infecţioase
(materialul de pansament, resturile se sânge, sistemele pentru perfuzii)
se colectează în saci de polietilenă de culoare galbenă (sau altă culoare,
dar marcaţi cu galben), cu pictograma „pericol biologic”. Sacul este
introdus în probe prevăzute cu capac. Conţinutul se dezinfectează în:
- Sol. HMIR Profic
1% - 15 min
0,5% - 30 min
0,25 – 1 oră Dezinfectarea deşeurilor.
Profilaxia infecţiei nosocomiale.
2. Instrumentele chirurgicale se dezinfectează în:
- sol. HMIR Profic
1% - 15 min.
0,5% - 30 min
0,25% - 1 oră

Pregătirea pacienților pentru operație

Pacientul care trebuie operat este pregătit de către asistenta medicală.Se
rad zonele unde sunt fire de păr cu lămi de unică folosință, în unele
cazuri se face clismă evacuatoare și se anunță că nu are voie să
mânânce.Pacientul este transportat în sala de operație.Lucrurile de preț
sunt înmânate rudelor sau dacă pacientul este singur se întocmește un act
în care sunt enumărate toate bunurile ,după care este transmis asistentei
superioare.
6.Indicatori cantitativi si calitativi in perioada de 1 an
Injecții i/m 2000
Injectii i/v 1500
Perfuzii i/v 1000
5.Ordinele în vigoare după care ne conducem pe parcursul
activităţii sînt:
1. Ordinul nr.51 „ Despre perfecţionarea măsurilor
de combatere şi profilaxie şi nosocomiale.
2. Ordinul nr.790 din 08.08.2012 „ Cu privire la
perfecţionarea asistentei medicale persoanelor infectate cu HIV,
bolnavilor cu SIDA şi măsurilor antiepidemice”.
3. Ordinul nr.284 din 17.10.2002 „ Despre
intensificarea măsurilor de supraveghere epidemiologică prin
infecţiile transmise sexual.”
4. OST 42-27-2-85 „ Sterilizarea şi dezinfecţia
inventariului medical.”
5. Ordinul nr.87 din 23.07.2001 „ Cu privire la
valorificarea deşeurilor medicale şi menagere în instituţiile medicale
municipale şi măsurile de ameliorare a situaţiei.”
6. Ordinul nr. 264 din 21.09.1998 „Despre
intensificarea activităţilor de combatere a hepatitelor virale B,C şi D
în Republica Moldova.”
7. Ordinul nr.145 din 09.06.1999 „ Organizarea
diagnosticului dizenteriei şi altor boli diareice acute.”
8. Ordinul nr. 371 din 09.06.2010 „ Cu privire la
activitatea instituţiilor medicale în combaterea holerei si alte bolii
diareice acute.”
9. Ordinul nr. 322 din 22.11.2002 „ Cu privire la
asistenţa cu medicamente a bolnavilor spitalizaţi.”
10. Ordinul nr. 420 din 12.10.1987 „Profilaxia pediculozei şi
tifosului exz.”
11. Ordinul nr. 742 din 05-12.1978 „Despre îmbunătăţirea
serviciului medical a bolnavilor cu infecţii purulente şi măsurile
infecţiilor intraspitaliceşti.”

7.Cu scop de iluminare sanitară în secţie

7.Cu scop de iluminare sanitară în secţie organizăm buletine sanitare,
ungheraşe sanitare. În cadrul setului de materiale lemon, termenii de
„nursing” şi „nurse” sînt folosiţi la modul general.
Terminologia şi definiţiile diferă de la o ţară la alta, iar termenul de
„nurse” trebuie înţeles ca referindu-se la acei lucrători din sistemul de
îngrijire de sănătate care desfăşoară activităţi de îngrijire, cum sînt
asistenţii medicali, moaşele şi feldcerii. Pentru a oferi o înţelegere
unitară se foloseşte peste tot termenul de „nursing” şi „nurse”.
Nursingul s-a dezvoltat în aria unui cadru tradiţional de îngrijire şi
tratare a altora, îngrijirea femeilor la naştere fiind o parte a acestei
tradiţii. Prin urmare,nursingul este văzut ca şi o activitate umană
fundamentală.
Nursingul în sănătatea publică sau îngrijirea preventivă, asa cum este
practicată astăzi, în general s-a dezvoltat mai tîrziu decît nursingul
bolnavului şi moşitul dar există excepţii şi în această ramură a
nursingului.
Nursingul poate fi acordat în orice cadru de îngrijire tutena.
Nursingul este o componentă esenţială a întregului sistem de îngrjire a
sănătăţii.
Nursingul variază considerabil în funcţie de locul în care lucrezi, iar
esenţa acestui termen stă în răspunsul la necesităţile variate ale
diferitelor contexte de îngrijire.
 Scopurile nursingului includ multe elemente care sunt împărţite, mai
mult sau mai puţin cu alţi lucrători de sănătate. Aceste scopuri sînt:
• Să ajute indivizi, familii şi grupuri, să stabilească şi
să atingă sănătatea şi bunăstarea fizică, mintală şi socială;
•Promovarea şi menţinerea unei sănătăţi pozitive;
•Maximalizarea potenţialului de autoîngrijire a bolnavilor;
Prevenirea unei sănătăţi precace.
Nursingul include de asemenea planificarea şi acordarea îngrijirii în
timpul unor îmbolnăviri şi recuperări şi include aspectele fizice, mintale
şi sociale ale vieţii.Asistentele medicale/ nursele trebuie să asigure
implicarea activă a individului şi dacă este necesar a familiei sale, a
prietenilor.Asistentele medicale/ nursele lucrează deasemenea ca
parteneri cu membrii altor profesiuni şi ocupaţii implicate în asigurarea
serviciilor de sănătate.

Nursingul este atît o artă cît şi o ştiinţă care necesită înţelegere şi

aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor. Asistenta medicală/ nursa acceptă
responsabilitatea şi îşi exercită autoritatea în asigurarea directă a
îngrijirii prin nursing.
Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi
este ţelul profesiei de asistentă medicală.
După Virginia Henderson nevoia fundamentala este o necesitate vitală,
esentială fiinţei umane pentru asigurarea stării de bine din punct de
vedere fizic şi mintal.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1.a respira;
2.a se alimenta şi hidrata;
3.a elimina;
4.a se mişca, a păstra o bună postură;
5.a dormi, a se odihni;
6.a se îmbrăca şi dezbrăca;
7.a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
8.a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
9.a evita pericolele;
10.a comunica;
11.a acţiona după credinţele sale şi valorile sale;
12.a se realiza;
13.a se recreea;
14.a învăţa
Vaccinarea împotriva HBV a lucrătorilor medicali este foarte importantă
pentru protecția atât a personalului ,cât și a pacienților.
Riscurile asociate cu administrarea injecțiilor sau colectarea sîngelui.
Administrarea injecțiilor neargumentate.
1. Reutilizarea dispozitivelor de injecție.
2. Utilizarea seringilor și acelor nesterile sau reutilizarea lor.
3. Carența în igiena mâinilor.
4. Contaminarea indirectă a dispozitivelor medicale prin intermediul
mîinilor.
5. Nerespectarea tehnicii de administrare a injecției.
6. Înțeparea accidentală.

Tehnica spălariipe mâini constă în respectarea următoarelor

cerințe
 Înlăturarea de pe mâini a bijuteriilor și ceasului
  Umezirez mâinilor cu apă curgătoare,săpunirea energică a
palmelor ,părților posterioare ale mâinilor,spațiilor
interdigitale,regiunea lojei unghiilor și fricționarea cu săpun nu
mai mult de 30 secunde
 Înlăturarea rămășițelor de săpun prin spălarea cu apă curgătoare
 Uscarea mâinilor cu un șervețel de unică folosință cu care se
închide robinetul conductei de apă,apoi acesta va fi aruncat în
containerul pentru deșeuri.
Utilizarea mănușilor
Lucrătorii medicali sunt obligați să îmbrace mănuși nesterile din latex
sau fără latex,la efectuarea oricărei proceduri,în timpul căreia există
riscul de contaminare cu sânge sau alte fluide biologice.Mănușile nu
protejează de înțepături cu acul sau alte obiecte ascuțite ,dar
minimalizează riscul de contaminare.

În cadrul Instituției IMU ,am participat la diferite conferințe pe

temele

 Ghidul practic-Siguranța injecțiilor

 Infecțiile nosocomiale
 Igiena mâinilor
 Suport Vital Bazal
 Triajul în Unități Primiri Urgente
 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
Din Republica Moldova
IMSP Institutul de Medicină Urgentă

Referat
Tema : ,,COVID-19’’

Coordonator Pinteac Olga

Executat Poparcea Carolina

Cuprins
 1. Introducere
2. Despre COVID-19
2.1 Etiologia
2.2 Cum se transmite COVID-19
2.3 Semne clinice
2.4 Tratamentul
3 .Măsuri de prevenție
3.1 Igiena mâinilor
3.2 Echipament de protecție necesar în caz de infecție
3.3 Metode de curățare și dezinfectare a suprafețelor din mediul
ambiant ,pentru a preveni transmiterea infecției COVID-19.
3.4 Ordinul nr.413 din 17 aprilie 2020 cu privire la organizarea
activității serviciului de endoscopie în condițiile epidemiei COVID-
19.
4.Bibliografia.