IMBINARILE SUDATE

1. IMBINARILE SUDATE SI AVANTAJELE ACESTORA

Sudura reprezinta un proces de imbinare permanenta si se utilizeaza in mod frecvent. Datorita
progreselor majore, acest proces tehnologic si-a asigurat locul de capatai in producerea
organelor de masini.
O imbinare prin sudare prezinta urmatoarele avantaje:
Comparativ cu alte tipuri de imbinari, imbinarea prin sudare este cea mai eficienta.
Poate atinge cu usurinta un grad de eficacitate de > 95 %.
De vreme ce materialulul de adaos are o valoare minima, imbinarea are o greutate mai
mica.
Imbinarile prin sudate au aspect omogen.
Datorita flexibilitatii procedeului de sudare, pot exista si modificari si adaugari.
Imbinarea prin sudare necesita costuri mai mici. .
Formarea unei imbinari pe piese dificile de baza este posibila prin procesul de sudura.
Avantajele au facut ca sudarea sa se aplice in cazul imbinarilor de componente pentru diverse
masini si structuri. Cateva dintre cele mai reprezentative organe de masini sunt prezentate mai
jos:
Vase de presiune, structuri din otel.
Flanse sudate de arbori si axe.
Arbori cotiti
Arbori de turbina
Roti mari dintate, roti de transmisie, volanti
Carcasa cutiei de viteza
Cadere de masini si sasiuri
Cadru si caje de laminor

2. REZISTENTA IMBINARILOR PRIN SUDARE

Trebuie acordata atentia cuvenita sporirii rezistentei imbinarilor prin sudare. Se obesrva ca
rezistenta piesei sudate poate fi in principal afectata de urmatorii factori:
o Inceput de fisura:in timp ce se raceste metalul topit este posibil sa se formeze fisuri.
o Tensiuni remanente: datorita campului termic neomogen din metalele de baza, la
racirea acestora, pot exista tensiuni remanente.
o Transformari metalurgice: proprietatile metalurgice din zona afectata termic se pot
modifica, ceea ce poate conduce la slabirea imbinarii.
o Imperfectiuni: pot exista multiple imperfectiuni cum ar fi: penetratia incompleta,
porozitatea, incluziune de zgura ce afecteaza rezistenta imbinarii sudate.
o Acumularea tensiunii: o schimbare neasteptata in geometria sudurii poate conduce la
acumularea tensiunii in structura piesei sudate.
3. TIPURI DE IMBINARI SUDATE
Imbinarile sudate sunt practic de doua feluri:
a) Imbinare de colt prin suprapunere sau cusatura de colt: se obtine prin suprapunerea
tablelor si sudarea marginilor acestora. Cusaturile de colt sunt de mai multe feluri: imbinare
printr-o suprapunere, imbinare in furca, imbinarea cu margini suprapusse (vezi figura 1)
 Fig. 1. Diverse tipuri de imbinari prin suprapunere

b) Imbinarile cap la cap: sunt formate prin plasarea si sudarea tablelor cap la cap. Canelurile
sunt uneori taiate (in cazul tableor mai groase) la margini inainte de a fi sudate. In funtie de
formele canelurilor, imbinarile cap la cap sunt de diferite tipuri: Imbinare cap la cap fara
tesirea marginilor
o Imbinare cu tesirea marginilor in V, imbinare cu rost in X (dublu V)
o Imbinare cap la cap in U, imbinare cap la cap in U dublu
 o Imbinare in U, imbinare in J dublu
o Imbinare cap la cap simpla, imbinare cap la cap (cu margini duble)
Acestea sunt prezentate schematic in figura 2:

Fig. 2. Diferite tipuri de imbinari cap la cap

Exista si alte tipuri de imbinari sudate, ca de exemplu:

o Sudarea de imbinare in colt (vezi figura 3a)
o Imbinarea in muchie (vezi figura 3b)
o Imbinarea in T (vezi figura 3c)

Fig.3. Alte tipuri de imbinari sudate

Fiecare tip de imbinare are propriul simbol. Principalele simboluri sunt incluse in Tabelul 1
de mai jos:
 Table 1. Tipuri de imbinari si simbolurile lor

Numar Denumirea sudurii Simbol

1. Cusatura de colt

2. Imbinare cap la cap fara tesirea marginilor

3. Imbinare cu tesirea marginilor in V

4. Imbinare cu rost in X (dublu V)

5. Imbinare cap la cap in U

6. Imbinare cap la cap simpla

Dupa sudare suprafata se finiseaza corespunzator. Conturul imbinarii sudate poate sa fie
uniform, concav sau convex si finisajul suprafetei sudate poate fi facut prin polizare,
mecanizat sau prin aschiere. Simbolurile conturului si ale finisajelor suprafetei sudate sunt
prezentate in Tabel 10.3.2.
 Tabelul 2. Simboluri suplimentare de sudura

Numar Caracteristici Simbol de sudura

1. Contur uniform

2. Contur convex

3. Contur concav

4. Finisaj prin polizare

5. Finisaj mecanizat

6. Finisaj prin aschiere

 4. SIMBOL DE SUDURA

Simbolul de sudura prezinta urmatoarele elemente:

1. linie de referinta / pozitie zero
2. Sageata
3. Simboluri de baza utilizate in sudura (cum ar fi cusatura de colt, imbinarea cap la cap, etc)
4. Dimensiuni
5. Simboluri suplimentare
6. Simboluri de finisaj
7. Coada
8. Descriere detaliata.
Aceste simboluri sunt incluse in delimitarile standard (vezi figura 4):

Finish symbol – simbol de finisare

Contour symbol – simbol de contur
Root opening – deschiderea radacinii
Size – marimea
Groove angle – unghi de inclinare a muchiilor
Length of weld – lungimea sudurii
Pitch – inclinare (spatiu de la un centru la celalalt)
Fig. 4. Simboluri de sudura
5. POZITII DE SUDURA
Lap joint- imbinare prin suprapunere
T-joint – imbinare in forma de T
Corner joint- imbinare de colt
Butt joint – imbinare cap la cap

Pozitii de sudare pentru caneluri:

Pozitia de sudare AWS ISO si EN
Plana 1G PA
Orizontala 2G PC
Verticala urcatoare 3G PF
Vertical coboratoare 3G PG
Peste cap 4G PE
Pe teava cap la cap de sus in jos 5G PF
Pozitia de sudare teava cap la cap/ teava
se pune in picioare in ungi de 45 de 6G HL045
grade
Pozitia de sudare teava cap la cap/ teava
6G JL045
se pune in jos in ungi de 45 de grade
Pozitii de sudare pentru imbinarile in colt:
Pozitii de Sudare AWS ISO si EN
Plana (se sudeaza imbinarea neteda la 45
1F PA
de grade)
Orizontala 2F PB
Rotit vertical 2FR PB
Vertical Ascendenta 3F PF
Vertical Descendenta 3F PG
Peste cap 4F PD
Teava fixata orizontal 5F PF
Teva fixata orizontal
1G = teava se sudeaza la orizontala si se poate invarti
6G= teava se pune in picioare in unghi de 45 de grade
6G= teava se pune in jos in unghi de 45 de grade
3G= placa de tabla se sudeaza vertical ascendent
3G= placa de tabal se sudeaza vertical descendent
3F= cusatura in colt se face vertical ascendent
Dupa dobandirea competentelor de sudare in pozitie plana, este necesar sa se inceapa sudarea
in cele mai dificile trei pozitii. Pozitia orizontala, verticala si peste cap/pe plafon sunt
considerate pozitii dificile reprezentand o provocare pentru sudor deoarece este dificil sa
controleze baia de sudura. Astfel, in toate aceste trei pozitii este dificil sa sa se controleze
metalul topit din baia de sudura si sa fie mentinut astfel incat sa nu paraseasca zona suprafetei
sudate. Pentru a preveni aceste aspecte se pot utiliza urmatoarele metedoe:
 • Se incearca folosirea unor anumite intensitati de curent pentru a determina
potrivirea acestota dupa caz: in pozitie orizontala, verticala si peste cap.
Oricand este posibil, trebuie sa se utilizeze cea mai ridicata intensitate de
curent astfel incat sa se o obtina o sudura calitativa si o patrundere mai buna. In
majoritatea cazurilor, pentru a se obtine o sudura de calitate se foloseste o
intensitatea mai scazuta de curent, in comparatie cu sudura efectuata in pozitia
plana.
• Se aseaza electrodul in pozitia adecvata.
• Dupa ce se determina un arc electric se initiaza miscarea electrodului foarte
incet, aducandu-se metalul intr-o stare de topire. Se continuua acest proces
pana cand metalul topit nu mai ramane in baia de sudura. Se intensifica viteza
de sudare pana in momentul in care se obtine sudura dorita. Viteza de sudare
este decisiva pentru aceste tipuri de sudura. Daca se foloseste o viteza corecta,
metalul topit se intareste inainte de a se scurge.
• Se foloseste marimea si tipul corespunzator de electrod. Electrozii cu diametrul
mai mic sunt in general mai usor de controlat decat cei cu diametrul mare.
• Se raceste si apoi se verifica sudura de orice tip de imperfectiuni, verificandu-
se de asemenea, si omogenitatea.
Operatia de sudare in pozitie verticala
Exista doua tehnici de executare a sudurilor in pozitie verticala. Acestea mai sunt cunsocute si
sub denumirea de pozitie „vertical ascendent” si „pozitie vertical descendent” si sunt folosite
in efectuarea sudurilor in pozitiile 3G si 3F. Mai jos sunt cateva instructiuni de folosire a
pozitiei vertical ascendente si vertical descendente.
Pentru majoritatea sudorilor, metalul usor este mai facil de utilizat in sudura decat metalul
greu, deoarece necesita o patrundere mai mica. Pentru sesiunile de practica se foloseste metal
usor de 1/8 toli. Acesta va da posibilitatea sudorilor sa exerseze mai usor si sa determine
pozitiile de sudura mai dificile. Se recomanda utilizarea unui electrod cu o lungime de
aproximativ 8 toli care sa fie fixat pe suprafata de sudare la o intensitate electrica de 75 de
amperi.
Se verifica daca placa de tabla este asigurata in pozitie verticala. Se recomanda folosirea unor
clesti ajustabili cu blocare sau a unor cleme cu surub pentru a ajuta pozitionarea metalului.
Se pozitioneaza electrodul in unghi de 60 de grade pe palaca de tabla si in directia sudurii.
Electrodul trebuie sa fie perpendicular pe marginile placii. In cazul sudurii efectuate in pozitia
„vertical ascendent”, procesul de sudare se incepe din partea superioara formandu-se un arc
scurt. Daca electrodul se topeste, se inceteaza procesul de sudare si se mareste intensitatea
curentului. Daca electrodul strapunge metalul, se micsoreaza intensitatea curentului. Daca
electrodul continua sa strapunga metalul, se mareste viteza de sudare a electrodului in pozitie
descendenta.
 Sudura in pozitie „vertical descendent”
Cand se sudeaza in pozitie „vertical ascendent”, se pozitioneaza electrodul la 85 de grade pe
placa de metal si in directia sudurii. Se incepe procesul din partea inferioara a placii
folosindu-se aceleasi metode in caz ca electrodul se topeste sau strapunge metalul.

Sudura in pozitie „vertical ascendent”

Pe masura ce se capata experienta in sudurile executate in pozitiile 3G si 3F, se incepe

executarea sudurilor pe placi metalice mai groase. Se fac probe de sudura si prin urmare se va
mari si intensitatea curentului. Se sudeaza pe o placa groasa, si se folosesc unul sau doi
electrozi cap la cap. In cazul sudurilor in colt, pozitiile vertical ascendent si vertical
descendent vor necesita mai mult de o trecere.

Operatia de sudare in pozitie orizontala

Cand se sudeaza in pozitia 2G si 2F este necesar sa se controleze baia de sudura si viteza de
sudare pentru o sudura rezistenta. Pozitia orizontala se foloseste adesea pentru reparatiile din
sectoarele agricole. Pasii care trebuie facuti pentru a executa suduri in pozitiile 2G si 2F sunt
urmatorii:
• Se pozitioneaza placa de metal astfel incat arzatorul sa se deplaseze in linie
dreapta de la stanga la dreapta.
• Se folosesc clesti ajustabili cu blocare sau cleme cu surub pentru imbinarea
ferma a metalului.
• Cand se executa acest tip de sudura, electrodul si marginile placii trebuie sa
formeze un unghi de 90º. Se inclina electrodul usor in directia zonei de sudura.
 • Se regleaza intensitatea curentului, viteza de sudare si lungimea arcului electric
astfel incat sa se previna scurgerea baii de sudura si indorea arcului.
• Metalul cu o grosime de peste 1/8 toli, trebuie sa fie inclinat inainte de a se
incepe sudarea in pozitie orizontala.
• Daca se sudeaza pe metal mai gros, este necsar sa se faca mai mult de o trecere
pentru a consolida rezistenta sudurii. Este nevoie de o trecere de radacina, de
un material de etansare a rosturilor si de o calota.

Sudara in pozitie orizontala

Proper electrode position – pozitia corespunzatoare a electrodului

Slight weave for straight edges – usoara oscilatie in cazul muchiilor drepte

Operatia de sudare peste cap/ pe plafon

Sudarea in pozitiile 4G si 4F este una dintre cele mai dificile procedee de sudura. Principala
problema in cazul acestei sudurii o reprezinta dificultatea mentinerii sub control a baii de
sudura. Procedurile de executare a sudurilor peste cap sau pe plafon sunt similare cu cele ale
sudurilor efectuate in pozitie plana, cu exceptia faptului ca primele sunt mai dificile.
Este necesar sa se acorde atentie deosebita baii de sudura si vitezei de sudare. De asemenea,
trebuie sa fie mentinut un arc scurt. Pasii de urmat in cazul operatiei de sudura pe plafon sunt:
• Se asigura placa de metal in pozitia peste cap, cu ajutorul unor clesti ajustabili cu
blocare sau a unor cleme cu surub.
• Se cauta o pozitie de sudare comfortabila inainte de inceperea procesului. Sudarea in
pozitia 4G sau 4F este mult mai dificila pentru sudor daca acesta se aseaza sa sudeze
de la bun inceput intr-o pozitie incomoda.
• Se regleza intensitatea de curent si viteza de sudare. Intensitatea curentului trebuie sa
fie fixata la aproximativ aceeasi valoare ca si in cazul sudarii in pozitie verticala. Se
asigura mentinerea unei lungimi de arc scurt de-a lungul intregului proces.
• Se sudeaza cu un arc scurt si se foloseste o viteza de patrundere care sa aiba o
rapiditate moderata pentru a preveni indoirea arcului si subtaierea.
 Sudarea peste cap/pe plafon
Electrode angle – unghiul electrodului
Overhead fillet weld – imbinarea „in colt” pe plafon
Overhead butt weld – imbinarea „cap la cap” pe plafon
Bead on two sides – cordon de sudura pe ambele muchii
• Se recomanda folosirea unui model de incrucisare in cazul metalelor mai grele.
Aceasta miscare trebuie sa fie mai rapida decat incrucisarile folosite pentru alte pozitii
de sudare.
• Sunt necesare trei treceri pentru finisarea corespunzatoare a sudurii.
• Cand se sudeaza in pozitia 4F sau 4G se va lua in calcul pericolul de scurgere a
metalului topit.
• Trebuie sa se folosesaca intotdeauna echipament personal de protectie, fiind imperios
necesar in executarea acestor tipuri de sudura.