Diacon Prof. Dr. Gheorghe G.

Stănescu
(1897-1956)
A văzut lumina zilei la data de 15 noiembrie 1897 în orașul Brașov. În aceeași
localitate, tânărul Gheorghe G. Stănescu a urmat cursurile primare și mai apoi Liceul „Andrei
Șaguna” (1909-1917), cu bacalaureat, apoi Institutul Teologic Ortodox din Sibiu (1917-1920),
cu diferență, și doctoratul în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cernăuți. Între anii
1923-1924 și-a continuat studiile de specializare la Universitatea din Viena. În anul 1939 este
hirotonit diacon de către Prea Sfințitul Episcop Nicolae Colan al Clujului.
După absolvirea studiilor de specialitate, tânărul teolog Gheorghe G. Stănescu a
îndeplinit următoarele funcții: profesor titular de Istorie Bisericească și Patrologie (Patristică)
la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj (1 septembrie 1924 – 30 noiembrie 1940); între anii
1940-1945 a funcționat pe lângă catedra de Istorie Universală a Facultății de Litere,
Universitatea din Cluj, refugiată la Sibiu; prin Decizia nr. 26.198/1946, a fost numit inspector
general în Ministerul Cultelor – București (1946-1948); între anii 1948-1952, a fost din nou
cadru didactic, de data aceasta la Institutul Teologic Ortodox Român din Cluj; după
desființarea sa în iunie-iulie 1952, a funcționat ca bibliotecar, secretar și, mai apoi, profesor la
Școala de cântăreți bisericești și la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj (1952-1956).
A trecut la cele veșnice în 4 noiembrie 1956, la Cluj, fiind înmormântat în cripta
familiei sale din Brașov, la Biserica „Sfânta Treime” (fostă grecească).
Profesorul Gheorghe G. Stănescu a avut o bogată activitate științifică. Dintre lucrările
sale publicate amintim următoarele:
Istoria Bisericească Universală – Manual pentru institutele teologice, 2 vol.,
București, 1956 (coautor); Epoca de aur a literaturii creștine armene (secolul al V-lea), în
Anuarul Academiei Teologice Ortodoxe Române Cluj, 1935-1937, Cluj, 1937, pp. 90-150;
Politica imperialistă a papii Inocențiu III și luptele de succesiune dintre Staufi și Welfi, în
Anuarul Academiei Teologice Ortodoxe Române Cluj, 1938-1939, Cluj, 1939, pp. 3-76;
Căderea Ierusalimului, partea I, în Revista Teologică, XXXIII (1943), nr. 3-4, pp. 180-200 și
Căderea Ierusalimului, partea a II-a, în Revista Teologică, XXXIII (1943), nr. 7-8, pp. 348-
359; Mahomed Profetul, Editura Dacia, 1998, 196 p.; Din suferințele primilor creștini,
București, 1940; Maniheismul, în vol. Ioan Vască, Zece ani în slujba Bisericii și a Neamului,
1924-1934, Editura Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, Cluj, 1934, pp. 203-215; Eusebiu al
Cezareei (din cursul de Patrologie ținut studenților de la Academia Teologică Ortodoxă), în
Anuarul Academiei Teologice Ortodoxe Române Cluj, 1939-1940, Cluj, 1940, pp. 95-142.
 Majoritatea studiilor Prof. Dr. Gheorghe G. Stănescu au fost republicate de către Pr.
Prof. Univ. Dr. Ioan–Vasile Leb în volumul intitulat: Studii de Istorie Bisericească
Universală și Patristică, Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca, 1998, 231 p., alături de un
consistent studiu introductiv.
Regretatul Prof. Dr. Gheorghe G. Stănescu a mai publicat diferite articole, note și
recenzii în următoarele reviste teologice de specialitate: „Renașterea” – Cluj, „Viața ilustrată”
– Cluj și în „Revista Teologică” – Sibiu, dar și în diferite periodice teologice germane sau
românești: Das Concil von Niceea; Das Reformationsfest; Kaiser Konstantin der Grosse;
Papst Gregor VIII und Kaiser Heinrich IV; Zwingli und Calvin.
Articole:

G. G. STĂNESCU, „Das reformationsfest”, în Renașterea, III (1925), nr. 44, pp. 1-2; G. G. STĂNESCU, „Preistoria
omenirii după Biblie”, în Renașterea, III (1925), nr. 47, pp. 1-2; G. G. STĂNESCU, „Pentru „Unirea” de la Blaj”,
în Renașterea, III (1925), nr. 49, pp. 3-4; G. G. STĂNESCU, „Iisus Hristos centrul istoriei universale”, în
Renașterea, IV (1926), nr. 13, pp. 3-4; G. G. STĂNESCU, „Ieslea vorbitoare”, în Renașterea, V (1927), nr. 52, pp.
2-3; G. G. STĂNESCU, „Un răspuns ortodox la niște neadevăruri unite”, în Renașterea, VII (1929), nr. 9-10, pp.
12-13; G. G. STĂNESCU, „Iisus Hristos”, în Renașterea, VIII (1930), nr. 51-52, pp, 9-10; G. G. STĂNESCU, „De
sărbători”, în Renașterea, IX (1931), nr. 52, pp. 6-7; G. G. STĂNESCU, „La Nașterea Domnului”, în Renașterea,
XI (1933), nr. 51-52, p. 2; G. G. STĂNESCU, „Episcopul Nicolae Ivan”, în Renașterea, XIII (1935), nr. 21, p. 9;
G. G. STĂNESCU, „De Crăciun”, în Renașterea, XIV (1936), nr. 51-52, pp. 3-4; G. G. STĂNESCU, „Doi
martiri...”, în Renașterea, XV (1937), nr. 4, p. 2; G. G. STĂNESCU, „Problema ucraineană”, în Renașterea, XV
(1937), nr. 6, p. 1; G. G. STĂNESCU, „Gânduri de Paști”, în Renașterea, XVI (1938), nr. 17, p. 3; G. G.
STĂNESCU, „Primirea Mântuitorului”, în Renașterea, XVI (1938), nr. 52, p. 6; G. G. STĂNESCU, „Gânduri de
Paști”, în Renașterea, XVII (1939), nr. 15, pp. 5-6; G. G. STĂNESCU, „Răsăritul Cel de Sus”, în Renașterea,
XVII (1939), nr. 52, pp. 4-5; G. G. STĂNESCU, „Învierea”, în Renașterea, XVIII (1940), nr. 17-18, pp. 4-5; G. G.
STĂNESCU, „Gânduri de Crăciun”, în Renașterea, XXIII (1945), nr. 12-13, p. 3; G. G. STĂNESCU, „De Nașterea
Mântuitorului”, în Renașterea, XXVII (1949), nr. 47-52, p. 3; G. G. STĂNESCU, „Gânduri de Paști”, în Buletinul
Eparhiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, XXVIII (1950), nr. 13-14, pp. 5-6.
G. G. STĂNESCU, „Carl Maria Weber”, în Viața ilustrată, IV (1937), nr. 2, p. 19; G. G. STĂNESCU,
„Galileo Galilei”, în Viața ilustrată, IV (1937), nr. 10, pp. 18-19; G. G. STĂNESCU, „Straja Țării”, în
Viața ilustrată, V (1938), nr. 2, pp. 7-8; G. G. STĂNESCU, „Rusalii”, în Viața ilustrată, V (1938), nr. 6,
pp. 16-17; G. G. STĂNESCU, „Magii de la răsărit”, în Viața ilustrată, V (1938), nr. 11-12, pp. 22-24; G.
G. STĂNESCU, „Ai învins Galileene!”, în Viața ilustrată, VI (1939), nr. 4, pp. 18-20.

De asemenea, de la Prof. Dr. Gheorghe G. Stănescu au rămas câteva studii de

specialitate în varianta de manuscris: Cesarii Augustus; Tiberius; Caligula; Claudius;
Persecuțiile; Gnosticism; Odoacar și Theodoric, doi vechi barbari în Italia; Începutul
dominației germane în Italia și sfârșitul imperialismului în Imperiul Roman de Apus; Din
istoria persecuțiilor creștine; Istoria Evului Mediu; Istoria Grecilor și 17 fascicule manuscris.
Profesorul Dr. Gheorghe G. Stănescu a susținut numeroase conferințe organizate de
centrul eparhial de la Cluj, abordând diverse subiecte teologice de actualitate. Între aceste
conferințe o amintim pe cea de la Apahida, din anul 1936, intitulată Ortodoxia, apoi cea din
Cluj, din anul 1936, intitualtă Ortodoxia în Rusia contemporană și pe cea de la Bucium, din
anul 1937, intitulată Puterea credinței în viața neamului nostru.
În anul 1932 s-a căsătorit cu domnișoara Sisi, fiica ofițerului austro-ungar Hurubeanu
din Sibiu, cu care a avut o fetiță pe nume Florica.

Bibliografie:
Fișa personală (Stat de serviciu) - Școala de cântăreți bisericești din Cluj, 1952; VASILE
COMAN, „† Prof. Dr. Gheorghe G. Stănescu”, în Mitropolia Ardealului, II (1957), nr. 1-2, p.
146; ALEXANDRU MORARU, Învăţământul Teologic Universitar Ortodox din Cluj (1924-
1952), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1996, pp. 187-188; ALEXANDRU MORARU,
Învăţământul Teologic Universitar Ortodox din Cluj (1924-1952), ediția a II-a, revizuită și
adăugită, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2020, pp. 207-208; ALEXANDRU MORARU,
Seminarul Teologic Liceal Ortodox din Cluj-Napoca (1952-1997), Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 1997, pp. 238-239; IOAN-VASILE LEB, Profesorul Gheorghe G.
Stănescu – Studiu bio-bibliografic, în Gheorghe G. Stănescu, Mohamed Profetul, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 1998, pp. 5-14; ALEXANDRU MORARU, 50 de ani de Învățământ Teologic
Seminarial Ortodox în Cluj-Napoca (1952-2002), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
2002, pp. 253-254; Enciclopedia Ortodoxiei Românești, coord. Mircea Păcurariu, Editura
Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2010, pp. 601-602; MIRCEA PĂCURARIU,
Dicționarul Teologilor Români, Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Andreiana, Sibiu,
2014, p. 610; VASILE ROJNEAC, „Diacon Prof. Dr. Gheorghe G. Stănescu (1897-1956).
Aspecte bio-bibliografice”, în Anuar XIX (2015-2016). Universitatea „Babeș-Bolyai”
Cluj-Napoca, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Cluj-Napoca, Editura Renașterea,
2017, pp. 253-277.