Dean Koontz

Dean Koontz
CHIPUL
Traducere din limba englez\ [i note
ILEANA ACHIM
rao international publishing company

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României
KOONTZ, DEAN R.
Chipul / Dean Koontz; trad.: Ileana Achim;
consutant de specialitate: Dan Munteanu
Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2006
ISBN (10) 973-576-952-2 ; ISBN (13) 958-973-576-952-9
I. Achim, Ileana (trad.)
II. Munteanu, Dan
821.111(73)-312.4=135.1
RAO International Publishing Company

Grupul Editorial RAO
Str. Turda nr. 117-119, Bucure[ti, România
www.raobooks.com
www.rao.ro
DEAN KOONTZ
The Face
© Dean Koontz, 2003
Toate drepturile rezervate
© RAO International Publishing Company, 2005

pentru versiunea `n limba român\
Tiparul executat de
R.A. „Monitorul Oficial“
Bucure[ti, România
mai 2006
ISBN (10) 973-576-952-2

ISBN (13) 958-973-576-952-9
Dedic aceast\ carte unor b\rba]i excep]ionali – [i so]iilor
lor, care au muncit din greu s\-i [lefuiasc\. De jos `n sus:
lui Leason [i Marlene Pomeroy, lui Mike [i Edie Martin,
lui Jose [i Rachel Perez. Dup\ finalizarea Proiectului, n-o
s\ fiu `n stare s\ m\ scol diminea]a, s\ m\ apuc de vreo
treab\ `n timpul zilei sau s\ m\ duc la culcare f\r\ s\ m\
g`ndesc la voi. Cred c\ va trebui s\ m\ obi[nuiesc cu asta.
Spiritul uman civilizat... nu poate s\ se
elibereze de un sentiment al nelumescului.
Doctor Faust, THOMAS MANN
Capitolul 1
Dup\ ce m\rul fusese t\iat pe jum\tate, cele dou\ jum\t\]i fuse-

ser\ cusute la loc cu o a]\ neagr\, groas\. La distan]e egale se r`n-
duiau zece `mpuns\turi groase. Fiecare nod fusese legat cu o precizie
de chirurg.
Soiul m\rului, ro[u [i dulce, avea probabil o semnifica]ie. Toate
mesajele de p`n\ acum fuseser\ transmise sub form\ de obiecte [i
imagini, niciodat\ prin cuvinte, deci fiecare am\nunt putea rafina sen-
sul dorit de expeditor, a[a cum epitetele [i punctua]ia rafineaz\ proza.
Cel mai probabil totu[i, m\rul fusese ales pentru c\ nu era copt.
O pulp\ mai moale s-ar fi zdrobit, chiar dac\ acul era m`nuit cu
grij\ [i a]a, tras\ apoi u[or.
~n a[teptarea unor investiga]ii suplimentare, m\rul st\tea pe
masa din biroul lui Ethan Truman. Tot pe mas\ se afla [i cutia nea-
gr\ `n care fusese `mpachetat, plin\ cu f`[ii de h`rtie satinat\ neagr\.
Cutia `[i l\sase deja descoperite semnifica]ia: nu exista nici una.
Aici, `n aripa vestic\ a vilei, apartamentul de la parter al lui Ethan
era format din camera aceasta de lucru, un dormitor, o baie [i o bu-
c\t\rie. Ferestrele `nalte l\sau s\ se vad\ cu claritate un peisaj ireal.
Locatarul de dinainte ar fi numit camera de lucru camer\ de zi
[i ar fi mobilat-o corespunz\tor. Ethan locuia foarte pu]in peste zi ca
s\ dedice o `ntreag\ camer\ acestei activit\]i.
~nainte de a deschide cutia, o fotografiase cu un aparat digital.
De asemenea, fotografiase m\rul din trei unghiuri diferite.
10 DEAN KOONTZ
Presupunea c\ fructul fusese despicat pentru a putea fi introdus

un obiect `n miezul lui. Nu voia s\ desfac\ a]a [i s\ vad\ ce putea
fi `n\untru.
Anii de c`nd lucra ca detectiv la Omucideri `l `n\spriser\ `ntr-un
fel. Pe de alt\ parte, contactul prea des cu violen]a extrem\ `l f\-
cuse vulnerabil.
Nu avea dec`t 37 de ani, dar cariera lui `n poli]ie era `ncheiat\.
Avea `ns\ instinctele la fel de ascu]ite, iar presim]irile cele mai ne-
gre nu `l p\r\siser\.
V`ntul continua s\ fream\te la geamurile `nalte. Ploaia b\tea u[or.
Furtuna domoal\ era un pretext acceptabil ca s\ nu se mai g`n-
deasc\ deocamdat\ la m\r [i s\ se `ndrepte spre fereastra cea mai
apropiat\.
Ramele, pervazurile, gratiile, [prosurile – fiecare detaliu al fe-
restrelor din casa aceea imens\ fusese turnat `n bronz. Expunerea la
intemperii d\duse o patin\ verzuie pl\cut\ suprafe]elor exterioare.
~n\untru, `ntre]inerea s`rguincioas\ p\strase cafeniul-`nchis, cu nu-
an]e ro[cate al bronzului.
Sticla fiec\rui ochi de geam era t\iat\ oblic pe margini. Chiar [i
`n cea mai umil\ dintre camerele de serviciu – sp\l\toria de la parter,
buc\t\ria de serviciu – toate geamurile aveau marginile t\iate oblic.
De[i re[edin]a fusese construit\ `n ultimii ani ai Marii Recesiuni
pentru un magnat din industria filmului, nic\ieri nu se vedea urma
limit\rii bugetului de construc]ie, de la foaierul de intrare p`n\ la
cel mai `ndep\rtat col] al celui mai dosnic hol.
~ntr-o vreme c`nd pre]ul o]elului sc\dea, hainele erau m`ncate
de molii pe rafturile magazinelor, iar ma[inile rugineau `n vitrine
din lips\ de cump\r\tori, industria filmului era totu[i `nfloritoare.
~n vremuri bune [i `n vremuri grele, singurele necesit\]i absolute
erau m`ncarea [i iluziile.
De la ferestrele `nalte din camera de lucru, priveli[tea p\rea un
decor de film vechi: o scen\ tridimensional\ minu]ios alc\tuit\
care, cu ajutorul ochiului `n[el\tor al camerei de filmat, putea fi lu-
at\ la fel de bine drept un peisaj de pe alt\ planet\ sau drept un loc
din aceast\ lume, de o perfec]iune ireal\.
CHIPUL 11
Mai verzi dec`t c`mpiile Edenului, hectare `ntregi de paji[te se

`ntindeau `n jurul casei, f\r\ urm\ de buruian\ sau fir m\nat. Co-
roanele maiestuoase ale stejarilor uria[i de California [i ramurile
plecate ale cedrilor de Himalaia, fiecare exemplare clasice, erau
acoperite de pulberea argintie a burni]ei de decembrie.
Prin fuioarele de ploaie sub]iri precum p\rul de `nger, Ethan ve-
dea `n dep\rtare ultima curb\ a aleii de acces. Pietrele gri-verzui de
cuar]it, poleite de ploaie, duceau spre poarta din bronz ornamental
a zidului care `nconjura proprietatea.
Peste noapte, vizitatorul nepoftit se apropiase de poart\ mer-
g`nd pe jos. B\nuise, probabil, c\ obstacolul acesta fusese prev\zut
cu echipament modern de securitate [i c\ greutatea cuiva care ar
vrea s\-l dep\[easc\ ar putea declan[a o alarm\ la sta]ia de monito-
rizare, pentru c\ aruncase pachetul peste v`rful `nalt al por]ii, pe
aleea de acces.
Cutia `n care se afla m\rul fusese `nvelit\ cu o folie protectoare
[i apoi pus\ `ntr-o pung\ alb\ de plastic, care s\ o fereasc\ [i mai
bine de vremea rea. O fund\ ro[ie prins\ de pung\ f\cea imposibil
ca pachetul s\ fie luat drept o pung\ de gunoi.
Dave Landman, unul din cei doi gardieni din tura de noapte,
g\sise pachetul la ora 3.56 diminea]a. }in`nd punga cu grij\, o du-
sese la biroul de paz\ din cl\direa intendentului, care se afla `n spa-
tele propriet\]ii.
Dave [i colegul lui de tur\, Tom Mack, examinaser\ pachetul
cu un fluoroscop cu raze X. C\utau fire de s`rm\ sau alte compo-
nente metalice ale unui dispozitiv explozibil sau ale unei ma[in\rii
uciga[e ac]ionate de un arc.
~n ziua de azi, anumite bombe pot fi construite f\r\ s\ se folo-
seasc\ nici un fel de componente metalice. Ca atare, dup\ ce au fo-
losit fluoroscopul, Dave [i Tom au folosit un detector de mirosuri
capabil s\ recunoasc\ treizeci [i dou\ de amestecuri explozive pe
baza a doar trei semn\turi moleculare pe centimetru cub de aer.
Pentru c\ pachetul se dovedise inofensiv, paznicii `l desf\cu-
ser\. La vederea cutiei negre, l\saser\ un mesaj pe c\su]a vocal\ a
lui Ethan [i puseser\ deoparte pachetul ca s\-l studieze [i el.
12 DEAN KOONTZ
~n diminea]a aceasta, la 8.35, Benny Nguyen, unul din cei doi

gardieni din tura de diminea]\, adusese cutia `n apartamentul lui
Ethan din corpul central al cl\dirii. Benny venise [i cu o videocaset\
pe care erau `nregistrate fragmente semnificative captate de came-
rele de supraveghere `n momentul `n care pachetul fusese livrat.
Mai mult, ì adusese [i un vas tradi]ional vietnamez din lut, plin
de com tay cam, o m`ncare cu pui [i orez g\tit\ de mama sa, [i care
lui Ethan ì pl\cea foarte mult.
– Mama a ghicit iar `n pic\turi de cear\, spusese Benny. A aprins
o lum`nare `n numele dumitale, a citit-o [i zice c\ trebuie s\ te
`nt\re[ti.
– De ce? Cel mai obositor lucru pe care-l fac zilele astea e s\
m\ scol diminea]a.
– N-a spus de ce. Dar nu doar pentru cump\r\turile de Cr\ciun.
Avea privirea aceea de dragon sacru c`nd mi-a spus asta.
– Privirea care-i face pe pitbulli ni[te mielu[ei?
– Chiar a[a. A zis c\ trebuie s\ m\n`nci bine, s\ spui neap\rat
rug\ciuni diminea]a [i seara, [i s\ nu mai bei b\uturi tari.
– Aici am o mic\ problem\. B\uturile tari s`nt rug\ciunea mea.
– N-o s\-i spun mamei dec`t c\ ]i-ai golit sticla de whisky `n
chiuvet\, iar c`nd am plecat st\teai `n genunchi [i ~i mul]umeai lui
Dumnezeu c\ a creat puii pentru ca mama s\ poat\ g\ti com tay cam.
– Niciodat\ mamei tale nu i-a pl\cut s\ fie refuzat\, spusese
Ethan.
Benny z`mbise.
– Nu i-ar pl\cea nici s\-i spui c\ e[ti de acord. Nu a[teapt\ nici
un fel de r\spuns. Doar ascultare supus\.
Acum, o or\ mai t`rziu, Ethan st\tea la fereastr\ [i privea ploaia
sub]ire, care `mpodobea ca un colier de perle dealurile din Bel Air.
C`nd privea ploaia, g`ndea mai limpede.
Uneori numai natura p\rea real\, iar monumentele [i ac]iunile
oamenilor p\reau locuri [i intrigi din vise.
~nc\ din zilele c`nd purta uniform\ [i apoi de-a lungul `ntregii
lui cariere de detectiv, prietenii din poli]ie ì spuseser\ c\ g`ndea
prea mult. Unii erau acum mor]i.
CHIPUL 13
M\rul venise cu a [asea cutie neagr\ primit\ `n zece zile. Con]i-

nutul celorlalte cinci `l nelini[tise.
Cursurile de psihologie criminal\ [i anii de experien]\ practic\
f\ceau ca Ethan s\ fie greu de impresionat `n privin]a capacit\]ii
omului de a face r\u. {i totu[i, aceste cadouri `l `ngrijorau profund.
~n ultimii ani, sub influen]a stilului artistic `n care ac]ionau per-
sonajele negative din filme, nici un bandit sau posibil criminal `n
serie nu mai era dispus s\-[i fac\ treaba murdar\ [i apoi s\ plece:
fiecare trebuia s\ joace `n propriul film imaginar. Mul]i p\reau ob-
seda]i s\ `nchipuiasc\ identit\]i false, semn\turi pline de imagina]ie
l\sate la locul crimei [i metode ingenioase cu care s\-[i tortureze
victimele `nainte de moarte sau care s\-[i bat\ joc de pretinsa com-
peten]\ a autorit\]ilor dup\ comiterea crimei.
Dar toate sursele lor de inspira]ie erau fumate de mult. Actele
de o cruzime `nsp\im`nt\toare nu reu[eau dec`t s\ par\ la fel de
obositoare ca bufoneriile unui clovn lipsit de haz.
Cel care trimisese cutia neagr\ reu[ise acolo unde al]ii d\duser\
gre[. Amenin]\rile lui f\r\ cuvinte erau cel pu]in pline de imagina]ie.
C`nd, `n cele din urm\, inten]iile ì vor fi cunoscute [i amenin]\-
rile descifrate mai bine judec`nd dup\ ac]iunile care le vor urma, s-ar
putea dovedi chiar inteligent. Chiar dac\ de o inteligen]\ demonic\.
~n plus, nu-[i atribuia nici un nume stupid care s\ fac\ bucuria
ziarelor de scandal c`nd `n cele din urm\ acestea vor afla de jocul
lui. Nu semna deloc, ceea ce indica siguran]\ de sine [i lipsa do-
rin]ei disperate de a deveni celebru.
Pe de alt\ parte, `[i alesese ca ]int\ cea mai mare vedet\ de film
din lume, poate cel mai bine p\zit om din ]ar\ dup\ pre[edintele
Statelor Unite. Dar `n loc s\-l urm\reasc\ pe ascuns, `[i dezv\luia
inten]iile `n ghicitori f\r\ cuvinte, amenin]\toare, asigur`ndu-se c\
prada lui va fi mult mai greu de atins dec`t se `nt`mpla de obicei.
Dup\ ce `ntorsese `n minte m\rul pe toate p\r]ile [i examinase `n
am\nunt felul `n care fusese `mpachetat [i prezentat, Ethan aduse o
forfecu]\ de unghii din baie. ~n cele din urm\, se `ntoarse la birou.
Trase scaunul de sub mas\. Se a[ez\, `mpinse la o parte cutia
goal\ [i puse `n mijlocul mesei m\rul cusut.
14 DEAN KOONTZ
Primele cinci cutii negre, fiecare de alt\ m\rime, precum [i

con]inutul lor fuseser\ examinate pentru amprente. Examinase sin-
gur trei dintre ele, dar f\r\ succes.
Deoarece cutiile negre nu erau `nso]ite de vreo explica]ie, auto-
rit\]ile nu le considerau amenin]\ri cu moartea. At`ta timp c`t in-
ten]ia expeditorului era `nc\ neclar\, nu era treaba poli]iei.
A patra [i a cincea cutie fuseser\ `ncredin]ate unui vechi prieten
de la laboratorul criminalistic al Sec]iei de Investiga]ii {tiin]ifice a
Poli]iei din Los Angeles, care le examinase neoficial. Fuseser\
puse `ntr-un bazin de sticl\ [i trecute prin aburi de cianoacrilat care
se condenseaz\ imediat sub form\ de r\[in\ pe gr\simea care repre-
zint\ amprentele latente.
La lumina fluorescent\ nu ap\ruse nici un fel de amprent\ `n r\-
[ina alb\. Chiar [i `n laboratorul obscur, sub conul oblic de lumin\ al
l\mpii halogene, cutiile [i con]inutul lor continuau s\ apar\ curate.
Pulberea magnetic\ neagr\ aplicat\ cu o pensul\ Magna nu re-
levase nici ea nimic. Nici introduse `n solu]ie de rodamin\ 6G `n
metanol, nici scanate la `ntuneric cu raza nep\m`ntean\ a unui ge-
nerator laser pe baz\ de ioni de argon cu r\cire cu ap\, obiectele nu
scoseser\ la iveal\ vreo urm\ luminoas\ semnificativ\.
Urm\ritorul f\r\ nume era mult prea grijuliu ca s\ lase vreo ast-
fel de dovad\.
Cu toate acestea, Ethan m`nuia [i aceast\ nou\ cutie cu aceea[i
grij\ cu care le examinase pe celelalte cinci. Cu siguran]\, nu con]i-
nea nici un fel de amprente pe care s\ le [tearg\ din gre[eal\, dar
voia s\ verifice totu[i mai t`rziu.
Lu\ forfecu]a de unghii [i t\ie [apte cus\turi, l\s`ndu-le pe cele-
lalte trei pe post de balamale.
Expeditorul probabil tratase m\rul cu suc de l\mìe sau alt con-
servant obi[nuit, pentru c\ se p\strase bine. Pulpa era `n cea mai
mare parte alb\, cu doar c`teva mici pete maronii l`ng\ coaj\.
Miezul era `ntreg. C\su]a semin]elor fusese `ns\ scobit\ pentru
a putea ad\posti obiectul introdus `n m\r.
Ethan se a[tepta la un vierme: r`m\, larv\, lipitoare, omid\, vierme
trematod sau alt soi de vierme.
CHIPUL 15
Dar `nfipt `n pulpa m\rului g\si un ochi.

Timp de o secund\ de groaz\, crezu c\ ochiul era adev\rat.
V\zu apoi c\ nu era dec`t un glob de plastic f\cut s\ par\ real.
De fapt nu un glob, ci o emisfer\. Spatele ochiului era plat, cu
un mic c`rlig ata[at.
Undeva z`mbea o p\pu[\ f\r\ un ochi.
C`nd urm\ritorul se uitase la p\pu[\, v\zuse probabil faimosul
obiect al obsesiei lui mutilat `ntr-un mod similar.
Pe Ethan desoperirea aceasta `l tulbur\ aproape la fel de mult ca
descoperirea unui ochi adev\rat `n m\rul ro[u.
Sub ochi, `n c\su]a scobit\ de semin]e, se afla o bucat\ mic\ de h`r-
tie, bine `mp\turit\, umezit\ pu]in de sucul pe care-l absorbise. O des-
f\cu [i ochii ì c\zur\ pe primul mesaj direct primit p`n\ acum:
OCHIUL DIN M|R? VIERMELE NEADORMIT?
VIERMELE P|CATULUI ORIGINAR?
AU CUVINTELE ALT SCOP DEC~T CONFUZIA?
De acord, Ethan era confuz. Orice ar fi `nsemnat aceast\ ame-
nin]are – ochiul din m\r – i se p\rea deosebit de periculoas\. Expe-
ditorul f\cea o afirma]ie furioas\, chiar dac\ enigmatic\, al c\rei
simbolism trebuia interpretat corect [i c`t mai degrab\.
Capitolul 2
Dincolo de geamurile cu margini t\iate oblic, norii negri ca

plumbul care acoperiser\ cerul se ascundeau acum `n spatele v\lu-
rilor `nalte de cea]\ cenu[ie. Vaietele jalnice ale v`ntului se `ndep\r-
taser\, iar copacii plini de ap\ st\teau solemni [i nemi[ca]i, ca
martorii unui cortegiu funerar.
Furtuna `nghi]ea treptat ziua cenu[ie, [i de la fiecare dintre cele
trei ferestre ale camerei sale de lucru, Ethan observa vremea moho-
r`t\ `n timp ce medita la semnifica]ia m\rului [i la cele cinci obiecte
bizare care `l precedaser\. Natura `l scrut\ [i ea cu o privire `nce]o-
[at\ [i r\mase `nnegurat\, a[a cum ì erau [i lui g`ndurile.
Se g`ndea c\ m\rul lucios ar putea reprezenta faima [i bog\]ia –
via]a de invidiat a patronului s\u. Ochiul p\pu[ii ar putea fi un fel
de vierme, simbolul corup]iei ascunse `n inima celebrit\]ii, deci o
acuza]ie, o incriminare [i o condamnare a Chipului.
Timp de doisprezece ani, actorul `nregistrase cel mai mare suc-
ces de cas\ din lume. De la primul succes, presa avid\ de celebrit\]i
l-a numit Chipul.
Porecla aceasta flatant\ se pare c\ se ivise `n acela[i timp de sub
condeiul mai multor reporteri care `mp\rt\[eau elanul admirativ
fa]\ de `nf\]i[area lui charismatic\. De fapt, era limpede c\ vreun
agent de publicitate iste] [i neobosit apelase la rela]ii [i pl\tise bani
grei ca s\ pun\ la cale aceste ova]ii spontane [i s\ le `ntre]in\ mai
mult de un deceniu.
CHIPUL 17
~ntr-un Hollywood cu filme alb-negru, at`t de `ndep\rtat `n timp

[i calitate `nc`t cinefilii contemporani [tiau despre el doar ceva mai
mult dec`t despre r\zboiul hispano-american, o actri]\ frumoas\ pe
nume Greta Garbo fusese supranumit\ Chipul. Complimentul fu-
sese opera unui agent de publicitate al studioului, dar Garbo dove-
dise c\ era mai mult dec`t o simpl\ reclam\.
De zece luni Ethan era [eful personalului de paz\ al lui
Channing Manheim, Chipul noului mileniu. P`n\ acum nu `ntrez\-
rise nimic care ar fi putut aduce cu profunzimile unei Greta Garbo.
Chipul p\rea s\ fie singurul aspect remarcabil al lui Channing.
Ethan nu-l dispre]uia pe actor. Chipul era amabil [i relaxat, a[a
cum probabil ar fi un adev\rat semizeu care tr\ie[te cu certitudinea
c\ via]a [i tinere]ea s`nt ve[nice.
Indiferen]a vedetei fa]\ de tot ceea ce nu ]inea de sine `nsu[i nu
venea nici dintr-o preocupare exagerat\ fa]\ de propria persoan\,
nici din lipsa deliberat\ de compasiune pentru ceilal]i. Limitele lui
intelectuale nu-l l\sau s\ con[tientizeze faptul c\ via]a altora aduna
mai multe file dec`t un simplu scenariu, iar resorturile personajelor
lor erau prea complexe pentru a fi `nf\]i[ate `n doar 98 de minute.
Cruzimile lui ocazionale nu erau niciodat\ inten]ionate.
Dac\ nu ar fi fost cine era [i dac\ nu ar fi ar\tat at`t de bine, ni-
mic din ce spunea sau f\cea Channing n-ar fi l\sat vreo impresie.
~ntr-un bufet hollywoodian `n care sendvi[urile ar avea nume de
staruri, Clark Gable ar fi putut fi friptur\ de vit\ [i br`nz\ fin\
Liederkranz, servite cu pìne de secar\ [i hrean; Cary Grant ar fi
putut fi piept de pui condimentat [i ca[caval servite cu pìne inte-
gral\ [i mu[tar; iar Channing Manheim ar fi fost pu]in creson pre-
s\rat pe o felie de pìne pr\jit\ uns\ cu o urm\ de unt.
Ethan nu-l displ\cea `n mod special pe [eful s\u [i nici nu tre-
buia neap\rat s\-l plac\ pentru a fi dispus s\-l protejeze [i s\-l ]in\
`n via]\.
Dac\ ochiul din m\r era un simbol al corup]iei, putea repre-
zenta personalitatea vedetei din\untrul fructului ar\tos.
Poate ochiul p\pu[ii nu `nsemna corup]ia, ci partea nepl\cut\ a
celebrit\]ii. O vedet\ de talia lui Channing se bucura de prea pu]in\
18 DEAN KOONTZ
intimitate [i era mereu `n aten]ia public\. Ochiul din m\r putea fi `n

mod simbolic ochiul urm\ritorului – mereu la p`nd\, mereu judec`nd.
Prostii. Analiz\ ieftin\. ~n ciuda g`ndurilor `ntunecate f\cute pe
o vreme care `ndemna la contempla]ie [i specula]ii negre, observa-
]iile lui Ethan p\reau banale [i inutile.
~ntoarse pe toate p\r]ile cuvintele umezite din miezul m\rului:
„Ochiul din m\r? Viermele neadormit? Viermele p\catului originar?
Au cuvintele alt scop dec`t confuzia?“
~ncurcat, Ethan se bucur\ c`nd la zece [i ceva sun\ telefonul [i
fu nevoit s\ plece de l`ng\ ferestre.
La rug\mintea lui, Laura Moonves, o veche prieten\ de la Poli-
]ia din Los Angeles, c\utase s\ afle informa]ii despre un num\r de
`nmatriculare. Laura lucrase la Departamentul de Investiga]ii Cri-
minalistice. O singur\ dat\ anul trecut el se folosise de prietenia lor
`n acest mod.
– L-am g\sit pe perversul t\u, spuse Laura.
– Suspectul pervers, o corect\ el.
– Honda este veche de trei ani [i este `nregistrat\ pe numele
Rolf Herman Reynerd `n Hollywoodul de vest.
~i dict\ numele [i ì d\du adresa.
– Ce fel de p\rin]i ar da numele de Rolf copilului lor?
Laura [tia totul despre nume.
– Nu sun\ r\u. De fapt, e un nume dr\gu] pentru un b\iat, chiar
masculin, de fapt. ~nseamn\ „lupul vestit“ `n germana veche. Bine`n-
]eles, Ethan `nseamn\ „permanent, sigur“.
~[i d\duser\ c`teva `nt`lniri cu doi ani `n urm\. Pentru Laura,
Ethan `nsemna orice altceva `n afar\ de permanent sau sigur. Ei i-ar
fi pl\cut pu]in\ siguran]\, ideea de permanen]\. El era prea `ndure-
rat ca s\-i ofere ce voia. Sau prea prost.
– I-am c\utat cazierul, spuse Laura, dar e curat. Registrul Auto
`l descrie a[a: „P\r [aten, ochi alba[tri“. Zice „sex masculin“. ~mi
place sexul masculin. Nu am parte de prea mult sex masculin. ~n\l-
]ime 1,90; greutate 90 de kilograme. Data na[terii: 6 iunie 1972,
adic\ are 31 de ani.
Ethan not\ totul `n carne]el.
CHIPUL 19
– Mersi, Laura. ~]i r\m`n dator.

– Ia spune-mi, c`t de mare are coco[elul?
– Nu scrie `n cazier?
– Nu vorbeam de coco[elul lui Rolf, ci de al lui Manheim. ~i
vine p`n\ la glezne sau doar p`n\ la genunchi?
– Nu i l-am v\zut niciodat\, dar nu mi se pare c\ se `mpiedic\
la mers.
– Poate ne faci cuno[tin]\ odat\, Puiu.
Ethan nu `n]elesese niciodat\ de ce Laura ì spunea Puiu.
– Tipu’ te-ar plictisi de moarte, Laura, crede-m\ c\ [tiu ce spun.
– La c`t e de dr\gu], n-am nevoie de conversa]ie. ~i `ndes o c`rp\
`n gur\, ì lipesc buzele cu scotch [i ajungem direct `n paradis.
– Practic, meseria mea este s\-l feresc de oameni ca tine.
– Truman vine din dou\ cuvinte din engleza veche, spuse ea.
~nseamn\ „constant, loial, de `ncredere, stabil“.
– N-o s\ ob]ii o `nt`lnire cu Chipul numai pentru c\ m\ faci s\ m\
simt vinovat. {i de fapt, c`nd nu am fost eu loial sau de `ncredere?
– Puiu, dou\ atribute adev\rate din patru nu `nseamn\ c\ `]i me-
ri]i numele.
– Oricum erai prea bun\ pentru mine, Laura. Ai de dat mai mult
dec`t poate aprecia un n\t\r\u ca mine. M\ `ntrebam... Rolf. Lup
vestit. Are vreun sens? Ce trebuie s\ fac\ un lup ca s\ fie vestit?
– S\ m\n`nce c`t mai multe oi, cred.
P`n\ s\ `[i ia Ethan r\mas-bun de la Laura, `ncepuse s\ cad\ din

nou o ploaie sub]ire. Lipsi]i de puterea v`ntului, picurii de ploaie
abia s\rutau ferestrele camerei de lucru.
Lu\ telecomanda [i d\du drumul la televizor, apoi la video-
casetofon. Caseta era deja `n aparat. O privise p`n\ acum de [ase ori.
Erau 86 de camere de luat vederi `n exteriorul re[edin]ei. Fie-
care u[\, fereastr\ [i direc]ie erau supravegheate.
Doar zidul de nord se `nvecina cu o proprietate public\. Era un
fel de lung zid de ap\rare, supravegheat de camere montate `n co-
pacii planta]i pe terenul de peste drum, aflat [i acesta tot `n proprie-
tatea lui Charles Manheim.
20 DEAN KOONTZ
Cine ar fi pornit `ntr-o cercetare a zidului de ap\rare, a func]io-

n\rii por]ii [i a protocolului de identificare a vizitatorilor n-ar fi de-
pistat nici o camer\ `n zona public\ de acces sau `n copacii care se
z\reau dincolo de zidul propriet\]ii. Ai fi presupus c\ supraveghe-
rea se f\cea numai din interior.
~n tot acest timp `ns\, orice mi[care era urm\rit\ de camere
aflate pe latura `ndep\rtat\ a str\zii Bel Air, o strad\ l\turalnic\, `n-
gust\, cu dou\ benzi, f\r\ trotuar sau felinare. Un cadru focalizat
putea surprinde identitatea persoanei care ar fi trecut de la o simpl\
plimbare de recunoa[tere la vreun act criminal.
Camerele func]ionau 24 de ore pe zi, 7 zile pe s\pt\m`n\. Din
biroul de paz\ aflat `n cl\direa intendentului, ca [i din alte puncte
ale casei, orice videocamer\ din sistem putea fi accesat\ dac\
[tiai comanda.
Mai multe televizoare din cas\ [i `nc\ [ase din biroul de paz\
puteau primi imagini video de la oricare dintre camere. Un televi-
zor putea afi[a simultan patru imagini diferite pe ecran. Prin ur-
mare, echipa de paz\ putea studia `n acela[i timp imagini din nu
mai pu]in de dou\zeci [i patru de camere video.
~n cea mai mare parte a timpului, gardienii beau cafea [i vorbeau
prostii. Dar dac\ se declan[a o alarm\, aveau imediat o imagine de
prim-plan a oric\rui punct al re[edin]ei `n care se p\trunsese. De la
o camer\ la alta, puteau urm\ri intrusul pe m\sur\ ce acesta intra
dintr-un c`mp vizual `n altul.
De la aparatura biroului de paz\, paznicul putea direc]iona in-
forma]ia video dinspre oricare dintre cele 86 de camere spre un
videocasetofon. Sistemul includea dou\sprezece videocasetofoane
care puteau `nregistra simultan patruzeci [i opt de c`mpuri vizuale.
Chiar dac\ un gardian nu ar fi fost atent, senzorii de mi[care
ata[a]i la fiecare camer\ ar fi declan[at automat `nregistrarea c`m-
pului vizual prin care ar fi trecut orice fel de fiin]\ vie mai mare de-
c`t un cìne.
Noaptea trecut\, la 3.32, senzorii de mi[care ata[a]i la camera 01,
care supravegheau ne`ncetat cap\tul de vest al perimetrului din
nord, depistaser\ o Honda veche de trei ani. ~n loc s\ treac\ mai
CHIPUL 21
departe, cum se `nt`mpla cu pu]inele ma[ini care treceau noaptea pe

acolo, Honda ie[ise de pe carosabil [i parcase la o sut\ de metri de
poarta de intrare.
Primele cinci cutii negre sosiser\ cu Fedex [i aveau adresele expe-
ditorului false. Ethan avusese prima [ans\ de a identifica expeditorul.
Acum, dup\ mai pu]in de [apte ore, st\tea `n camera lui de lu-
cru [i privea pe ecran ma[ina cu pricina. Marginea `ngust\ a dru-
mului `l `mpiedicase pe [ofer s\ parcheze ma[ina `n `ntregime `n
afara benzii care ducea spre est.
~n timpul zilei, str\zile exclusiviste din Bel Air erau foarte pu]in
circulate. Noaptea abia dac\ mai treceau c`teva ma[ini.
Preocupat f\r\ `ndoial\ de siguran]a sa, [oferul Hondei nu stinsese
farurile c`nd parcase. L\sase motorul s\ mearg\ [i pusese avariile.
Camera video, echipat\ cu tehnologie avansat\ de vizualizare
nocturn\, oferea o imagine cu o rezolu]ie foarte bun\, `n ciuda `ntu-
nericului [i a vremii ur`te.
Pentru o clip\, camera 01 continuase s\ scruteze `mprejurimile,
apoi se oprise [i se `ntorsese la ma[in\. Dave Ladman fusese atunci
plecat `n rondul obi[nuit al propriet\]ii. Tom Mack, care opera `n
biroul de paz\, sesizase prezen]a unui vehicul suspect [i trecuse ca-
mera 01 pe control manual.
Plouase toren]ial. Tirul ne`ntrerupt al pic\turilor de ploaie se
lovea cu putere de asfalt, f\cea spume [i dansa frenetic, de parc\
strada ar fi fost `n clocot.
Portiera [oferului se deschisese, iar camera 01 focalizase imagi-
nea pe un b\rbat `nalt, bine f\cut, care ie[ea din ma[in\. Purta un
f`[ negru, iar fa]a ì era ascuns\ de glug\.
Dac\ Rolf Reynerd nu-[i `mprumutase cumva ma[ina unui pri-
eten, acesta era lupul cel vestit. Fizicul se potrivea cu descrierea de
pe permisul de conducere al lui Reynerd.
~nchisese portiera, deschisese u[a din spate [i scosese de pe sca-
unul din spate o minge mare, alb\. P\rea s\ fie punga de gunoi `n
care se afla cadoul cu m\rul cusut.
Reynerd `nchisese u[a din spate [i pornise spre poarta care d\-
dea spre re[edin]\ [i de care `l mai desp\r]eau o sut\ de metri. Se
22 DEAN KOONTZ
oprise brusc [i se `ntorsese s\ cerceteze aleea `ntunecat\, m\turat\

de ploaie, gata s\ o ia la fug\.
Poate i se p\ruse c\ auzise o ma[in\ care se apropia prin frea-
m\tul ne`ntrerupt al ploii care biciuia copacii. Caseta nu `nregis-
trase nici un sunet.
La ora aceea din noapte, dac\ un alt vehicul s-ar fi apropiat de
locul respectiv, cel mai probabil ar fi fost o ma[in\ de patrul\ apar-
]in`nd agen]iei particulare de securitate care ajuta la paza acestei
comunit\]i extrem de bogate.
Nici o ma[in\ de patrul\, nici un vehicul mai pu]in oficial nu
ap\ruser\, a[a c\ omul cu glug\ se lini[tise. Se `ndreptase gr\bit
spre est, c\tre poart\.
Camera 02 continuase s\-l urm\reasc\ dup\ ce ie[ise din c`m-
pul vizual al camerei 01. Pe m\sur\ ce se apropiase de poart\, ca-
mera 03 `l urm\rise de pe partea opus\ a str\zii, focaliz`nd pentru a
prinde o imagine c`t mai detaliat\.
Imediat dup\ ce sosise la poarta de intrare, Reynerd aruncase
punga alb\ spre v`rful por]ilor de bronz. Neput`nd s\ treac\ de
punctul cel mai `nalt, pachetul c\zuse `napoi.
A doua oar\ reu[ise. C`nd se `ndep\rtase de poart\, gluga ì alu-
necase pe jum\tate [i camera 03 captase o imagine clar\ a chipului
s\u luminat de felinarele care flancau poarta.
Avea tr\s\turile cizelate ale unui chelner bun dintr-un restaurant
de calitate din Los Angeles, acolo unde at`t personalului care ser-
ve[te, c`t [i clien]ilor le place s\ cread\ c\ orice b\iat sau fat\ care
azi aduce la mas\ farfurii cu feluri scumpe de pe[te exotic poate
primi a doua zi un rol de vis `ntr-un film de 150 de milioane de do-
lari cu Tom Cruise.
Dup\ ce l\sase m\rul [i `ntorsese spatele por]ii, Rolf Reynerd
r`njea.
Poate c\, dac\ Ethan n-ar fi [tiut semnifica]ia numelui mic al
b\rbatului, r`njetul acestuia nu i-ar fi amintit de un lup. Poate i-ar fi
evocat un crocodil sau o hien\.
~n orice caz, nu era expresia vesel\ a unui farsor. Surprins\ pe
band\ video, arcuirea aceea a buzelor care dezgolea din]ii sugera o
CHIPUL 23
veselie nebuneasc\, potrivit\ mai degrab\ `ntr-un peisaj cu lun\

plin\ [i medicamente.
C\lc`nd `n ochiurile negre de ap\, poleite de faruri, Reynerd se
`ntorsese la ma[in\.
C`nd Honda ie[ise de pe banda de siguran]\ [i intrase din nou
pe [oseaua spre est, camera 01 executase o mi[care circular\ [i o
transfocalizare, apoi o urmase camera 02. Am`ndou\ ofereau ima-
gini distincte ale pl\cu]ei de `nmatriculare din spatele ma[inii.
Ma[ina se topise `n noapte, l\s`nd `n urm\ desene efemere de fum.
Apoi strada `ngust\ r\m\sese pustie, `ntunecat\ [i umed\, cu
excep]ia felinarelor de la poarta lui Manheim. Ploua toren]ial – o
ploaie neagr\, de parc\ cerul nop]ii s-ar fi topit [i ar fi tras dup\ el
toat\ bezna universului `n mult-r`vnitul Bel Air.
~nainte de a pleca din apartamentul lui din aripa vestic\, Ethan

o chem\ pe administratoare, pe doamna McBee, ca s\-i spun\ c\ va
lipsi `n cea mai mare parte a zilei.
Mai eficient\ dec`t orice ma[in\, mai nestr\mutat\ dec`t legile
fizicii, mai de `ncredere dec`t un arhanghel, doamna McBee avea s\
trimit\ `n c`teva minute una dintre cele [ase servitoare aflate sub
comanda ei `n apartamentul lui Ethan. ~n fiecare zi a s\pt\m`nii, o
servitoare str`ngea gunoiul [i aducea prosoape curate. De dou\ ori
pe s\pt\m`n\, se [tergea praful, se d\dea cu aspiratorul [i se f\cea
cur\]enie ca la carte `n fiecare camer\. Ferestrele erau sp\late de
dou\ ori pe lun\.
Era avantajos s\ locuie[ti `ntr-o vil\ cu un personal adminis-
trativ de dou\zeci [i cinci de oameni.
~n calitate de [ef al personalului de paz\ care avea `n grij\ at`t
protec]ia personal\ a Chipului, c`t [i siguran]a re[edin]ei, Ethan se
bucura de multe avantaje, inclusiv mese gratuit preg\tite fie de
domnul Hachette, buc\tarul-[ef, fie de domnul Baptiste, cel\lalt
buc\tarul al casei. Domnul Baptiste nu avea cuno[tin]ele rafinate
de gastronomie ale [efului s\u; dar nici o persoan\ `ntreag\ la minte
nu se pl`nsese vreodat\ de o m`ncare preg\tit\ de el.
24 DEAN KOONTZ
Masa se putea lua `n camera de zi, spa]ioas\ [i pu]in mobilat\,

unde personalul se aduna pentru a discuta probleme administra-
tive, pentru a-[i lua pauza de cafea sau pentru a pune la punct
toate detaliile legate de vreo petrecere fastuoas\ organizat\ la re[e-
din]a Chipului. Fie buc\tarul-[ef, fie cel\lalt buc\tar ì preg\teau
lui Ethan un platou de sendvi[uri sau orice altceva ar fi dorit s\ ia
cu el `n apartament.
Bine`n]eles, putea s\-[i preg\teasc\ masa `n buc\t\ria din apar-
tamentul s\u, dac\ voia. Doamna McBee avea grij\ ca frigiderul [i
c\mara s\ fie mereu pline, iar pe Ethan nu-l costa nimic.
Cu excep]ia zilei de luni sau mar]i, c`nd una dintre cameriste
schimba lenjeria de pat – cear[afurile domnului Manheim erau
schimbate zilnic c`nd se afla `n re[edin]\ – Ethan trebuia s\-[i fac\
singur patul `n fiecare diminea]\.
Via]a era grea.
Acum, dup\ ce-[i trase pe el o hain\ din piele moale, Ethan ie[i
din apartament [i intr\ pe holul de la parter al aripii de vest. L\s\
u[a deschis\, de parc\ toat\ casa era a lui.
Lu\ cu el dosarul pe care-l `ntocmise despre cutia neagr\, o um-
brel\ [i un exemplar legat `n piele din romanul Lord Jim al lui
Joseph Conrad. ~l terminase de citit cu o sear\ `nainte [i voia s\-l
duc\ `napoi la bibliotec\.
Lat de aproape cinci metri, pavat cu pl\ci de marmur\, ca aproape
toat\ casa, holul era acoperit cu covoare persane contemporane, `n cu-
lori pastelate. Piese de mobilier vechi – toate din epoca Imperiului,
inclusiv `n stil Biedermeier – se r`nduiau de-a lungul pere]ilor:
scaune, dulapuri, un birou, o servant\.
Ethan putea conduce lini[tit o ma[in\ prin holul acesta aglome-
rat f\r\ ca m\car s\ ating\ o singur\ pies\ de mobilier.
{i `ntr-un fel chiar i-ar fi pl\cut acest lucru, dac\ n-ar fi trebuit
s\-i dea pe urm\ explica]ii doamnei McBee.
Pe c`nd se `ndrepta spre bibliotec\, se `nt`lni cu dou\ cameriste
`n uniform\ [i cu un portar, cu care se salut\. Deoarece de]inea ceea
ce doamna McBee numea o pozi]ie executiv\ `n r`ndul personalului,
CHIPUL 25
le spunea angaja]ilor pe numele mic, dar ace[tia i se adresau cu

„domnul Truman“.
~nainte de a-[i lua postul `n primire, fiecare angajat nou primea
din partea doamnei McBee un caiet intitulat Standarde [i practici,
pe care chiar ea `l compusese [i redactase. Vai [i amar de sufletul
celui care nu `nv\]a pe de rost con]inutul acestui caiet [i nu ì res-
pecta instruc]iunile!
Podeaua bibliotecii era din lemn de nuc acoperit cu un lac cafe-
niu-ro[cat, o nuan]\ `nchis\ [i cald\. Covoarele persane de aici erau
vechi, iar valoarea lor cre[tea mai repede dec`t ac]iunile celor mai
mari companii din ]ar\.
Scaune `nalte, aranjate confortabil, alternau cu labirinturi de
rafturi din mahon care sus]ineau mai mult de treizeci [i [ase de mii
de volume. Unele c\r]i erau aranjate pe un al doilea nivel, lat de
trei metri, la care puteai ajunge pe o scar\ str\juit\ de o balustrad\
cu un model elaborat din fier aurit.
Dac\ nu priveai tavanul ca s\-]i dai seama de adev\rata dimen-
siune a vastei `nc\peri, puteai u[or s\ cazi prad\ iluziei c\ nu avea
sf`r[it. Poate c\ nu avea. Orice p\rea posibil aici.
~n mijlocul tavanului se `n\l]a o cupol\ cu vitraliu, cu un diame-
tru de zece metri. Culorile `nchise ale sticlei – purpuriu, smarald,
galben ars, albastru-safir – filtrau aproape complet lumina natural\
chiar [i `ntr-o zi `nsorit\, prin urmare, c\r]ile nu riscau s\ fie dete-
riorate de lumina soarelui.
Unchiul lui Ethan, Joe – care ì ]inuse lui Ethan loc de tat\ c`nd
adev\ratul s\u tat\ era prea beat ca s\ mai aib\ grij\ de el – lucrase
ca [ofer de camion la o brut\rie regional\. Livrase pìne [i produse
de patiserie c\tre supermarketuri [i restaurante, [ase zile pe s\pt\-
m`n\, opt ore pe zi. ~n cea mai mare parte a timpului, Joe mai avu-
sese [i o a doua slujb\ – paznic de noapte, trei zile pe s\pt\m`n\.
~n cei mai rodnici cinci ani ai s\i pu[i la un loc, unchiul Joe nu
str`nsese at`]ia bani c`t costase aceast\ cupol\ din vitraliu.
C`nd luase primul salariu de poli]ist, lui Ethan i se p\ruse c\ era
bogat. ~n compara]ie cu Joe, tr\ia pe picior mare.
26 DEAN KOONTZ
~ns\ tot ce c`[tigase `n cei [aisprezece ani lucra]i `n Poli]ia din

Los Angeles n-ar fi fost de-ajuns s\ acopere costul acestei `nc\peri.
„Ar fi trebuit s\ fiu vedet\ de cinema“, `[i spuse el `n timp ce
intr\ `n bibliotec\ pentru a pune romanul Lord Jim `napoi pe raftul
de pe care `l luase.
Fiecare volum din colec]ie fusese aranjat `n ordine alfabetic\,
dup\ autor. O treime din c\r]i erau legate `n piele; restul erau edi]ii
obi[nuite. Un num\r semnificativ erau exemplare rare, de mare pre].
Chipul nu citise nici una dintre aceste c\r]i.
Mai mult de dou\ treimi din colec]ie le preluase c`nd cump\rase
casa. La ordinele [efului ei, o dat\ pe lun\, doamna McBee achizi-
]iona cele mai dezb\tute [i apreciate romane [i c\r]i de nonfic]iune,
care erau imediat catalogate [i a[ezate `n bibliotec\.
C\r]ile noi erau achizi]ionate cu unicul scop de a fi expuse. F\-
ceau impresie asupra musafirilor, oaspe]ilor invita]i la cin\ [i altor
vizitatori de talia intelectual\ a lui Channing Manheim.
~ntrebat ce p\rere are despre o carte, Chipul iscodea mai `ntì p\-
rerile musafirului, apoi se ar\ta de acord cu ele `ntr-o manier\ at`t de
fermec\toare, `nc`t p\rea `n acela[i timp un erudit [i un spirit congen.
~n timp ce strecura romanul la loc pe raft, `ntre alte dou\ c\r]i de
Joseph Conrad, Ethan auzi `n spatele lui o voce sub]ire, pi]ig\iat\:
– Are ceva magic `n ea?
Se `ntoarse [i d\du cu ochii de Aelfric Manheim, un pu[ti de
zece ani, `nghi]it aproape cu totul de unul dintre fotoliile uria[e.
Conform spuselor Laurei Moonves, Aelfric (pronun]at elf-ric)
era un cuv`nt din engleza veche care `nsemna „condus de elfi“. Cu-
v`ntul desemnase ini]ial o ac]iune `n]eleapt\ [i istea]\, dar cu timpul
ajunsese s\ se refere la persoanele care se comportau cu `n]elep-
ciune [i iste]ime.
Aelfric.
Mama b\iatului – Fredericka „Freddie“ Nielander – un super-
model care se c\s\torise [i divor]ase de dou\ ori de Chip `ntr-un
singur an, citise cel pu]in trei c\r]i la via]a ei. Trilogia St\p`nul ine-
lelor. De fapt, o citise de mai multe ori.
CHIPUL 27
Avusese de g`nd s\-l boteze pe b\iat Frodo. Din fericire, sau

poate nu, cu o lun\ `nainte de termen, cea mai bun\ prieten\ a ei, o
actri]\, descoperise numele de Aelfric `n scenariul unui film fan-
tastic prost, `n care acceptase s\ joace rolul unei alchimiste ama-
zoane cu trei s`ni.
Dac\ prietena lui Freddie ar fi pus m`na pe un rol secundar din
T\cerea mieilor, numele copilului ar fi fost probabil Hannibal
Manheim.
B\iatului ì pl\cea s\ i se spun\ Fric, [i nimeni `n afar\ de
mama lui nu-l striga Aelfric. Din fericire sau nu, mama nu st\tea
prea des `n preajma lui ca s\-l tortureze cu asta.
Se zvonea c\ Freddie nu-l mai v\zuse pe Fric de peste [apte-
sprezece luni. Chiar [i cariera unui supermodel trecut de prima tine-
re]e este solicitant\.
– Cine s\ aib\ ceva magic?
– Cartea pe care tocmai ai b\gat-o `n raft.
– Are ceva magie, dar probabil nu `n genul care ]i-ar pl\cea ]ie.
– ~n asta g\se[ti magie cu carul, spuse Fric, ar\t`ndu-i o carte cu
dragoni [i vr\jitori pe copert\.
– |sta e limbaj de om `n]elept [i iste]? `ntreb\ Ethan.
– Ce naiba, prietenii babacului vorbesc mai ur`t dec`t mine. Ba-
bacul, la fel.
– Nu [i c`nd [tie c\ e[ti pe aproape.
Fric ridic\ a dispre] capul.
– Adic\ tata e un ipocrit?
– Mai bine `mi tai limba dec`t s\ spun a[a ceva despre tat\l t\u.
– Vr\jitorului celui r\u din cartea asta i-ar pl\cea s-o foloseasc\
pentru o po]iune magic\. Una dintre cele mai grele `ncerc\ri este s\
g\seasc\ limba unui om cinstit.
– Ce te face s\ crezi c\ s`nt cinstit?
– S\ fim serio[i. Se vede de la o po[t\.
– Ce te faci dac\ doamna McBee te aude vorbind a[a?
– E plecat\.
– A, da? `ntreb\ Ethan, d`nd de `n]eles c\ [tia cam pe unde s-ar
afla doamna McBee [i de ce b\iatul [i-ar fi dorit s\ fie mai discret
`n leg\tur\ cu acest subiect.
28 DEAN KOONTZ
Incapabil s\-[i reprime o expresie de vinov\]ie, Fric `[i `ndrept\

umerii [i scrut\ biblioteca.
B\iatul era mic pentru v`rsta lui [i slab. Uneori, privit de la dis-
tan]\ `n timp ce str\b\tea uria[ele holuri sau vreuna dintre `nc\perile
f\cute s\ ad\posteasc\ cortegii regale, p\rea aproape o f\r`m\ de om.
– Cred c\ [tie pasaje secrete, [opti Fric. {tii tu, intr\ri ascunse
`n perete.
– Doamna McBee?
B\iatul `ncuviin]\ din cap.
– Noi locuim aici de [ase ani, dar ea a fost aici dintotdeauna.
Doamna McBee [i domnul McBee – am`ndoi `n v`rst\ de vreo
cincizeci [i cinci de ani – lucraser\ pentru fostul proprietar al re[e-
din]ei [i r\m\seser\ aici la rug\mintea Chipului.
– E greu s\ ]i-o imaginezi pe doamna McBee furi[`ndu-se prin
pere]i, spuse Ethan. Nu pare genul care s\ se fofileze.
– Dar dac\ ar fi, spuse Fric cu `nsufle]ire, s-ar petrece lucruri
mai interesante pe aici.
Spre deosebire de pleata aurie a tat\lui s\u, care se aranja `ntot-
deauna perfect cu o simpl\ scuturare de cap, coama [aten\ a lui
Fric ar\ta mereu nepiept\nat\. P\rul lui sfida orice perie [i fr`ngea
orice piept\n.
Poate, cu timpul, Fric avea s\ devin\ mai chipe[ [i s\ se ridice la
`n\l]imea ob`r[iei sale, dar acum ar\ta ca orice b\ie]a[ de zece ani.
– De ce nu e[ti la or\? se mir\ Ethan.
– E[ti ateu sau ce se `nt`mpl\? Nu [tii c\ s`ntem `n s\pt\m`na
dinaintea Cr\ciunului? P`n\ [i progeniturile care `nva]\ acas\ ale
starurilor de la Hollywood iau vacan]\.
C`]iva profesori veneau la el de cinci ori pe s\pt\m`n\. {coala
particular\ pe care o urmase o vreme nu se dovedise un mediu pro-
pice pentru el.
Av`nd un tat\ celebru precum Channing Manheim [i o mam\
nu mai pu]in celebr\ precum Freddie Nielander, Fric fusese ]inta
invidiei [i a batjocurii celorlal]i copii de vedete. Cum era fiul cel
sl\b\nog al unui star macho, adorat pentru roluri de supererou,
exista un motiv `n plus s\ fie luat peste picior cu cruzime. Astmul
CHIPUL 29
sever de care suferea fusese alt motiv pentru ca Fric s\ `nve]e

acas\, `ntr-un mediu prielnic.
– Ai idee ce-o s\ prime[ti `n diminea]a de Cr\ciun? `ntreb\ Ethan.
– Mda. A trebuit s\-i dau doamnei McBee o list\ p`n\ pe cinci
decembrie. I-am spus s\ nu-[i bat\ capul s\ mai `mpacheteze ca-
doul, dar sigur o s\-l `mpacheteze. ~ntotdeauna face a[a. Zice c\ nu
exist\ diminea]\ de Cr\ciun f\r\ o urm\ de mister.
– Cred c\ s`nt de acord.
B\iatul ridic\ din umeri [i se tol\ni din nou `n fotoliu.
De[i Chipul era plecat la film\ri, urma s\ se `ntoarc\ din Flo-
rida cu o zi `nainte de Cr\ciun.
– E bine c\ tat\l t\u se `ntoarce acas\ de s\rb\tori. Ave]i `n plan
ceva mai deosebit dup\ ce se `ntoarce?
B\iatul ridic\ din nou din umeri, `ncerc`nd s\ se arate ne[tiutor
sau indiferent, dar, de fapt, gestul exprima o nefericire `n fa]a c\reia
Ethan se sim]i teribil de neajutorat.
Fric mo[tenise ochii verzi, lumino[i ai mamei. ~n ad`ncurile lor
se putea citi singur\tatea nesf`r[it\ a b\iatului.
– P\i, spuse Ethan, poate anul \sta de Cr\ciun o s\ ai parte de
surprize.
Aplec`ndu-se `n scaun, avid de misterul pe care tocmai `l cata-
logase drept f\r\ rost, Fric spuse:
– Ce, dumneata ai auzit ceva?
– Chiar dac\ am auzit ceva – ceea ce nu `nseamn\ neap\rat c\
am auzit – n-a[ putea s\-]i spun, dar presupun`nd c\ am auzit, ori-
cum n-o s\-]i spun nimic, `ns\ asta nu `nseamn\ c\ o s\ fie vreo
surpriz\ sau c\ nu e nici una.
Pentru o clip\ b\iatul r\mase t\cut, cu privirea `n gol.
– Acum nu mai vorbe[ti ca un poli]ist cinstit, vorbe[ti ca un [ef
de cas\ de produc]ie.
– {tii cum vorbesc [efii caselor de produc]ie, nu?
– Mai vin c`teodat\ pe aici, spuse b\iatul cu un ton `n]elept. Le
recunosc stilul.
Ethan parc\ ma[ina peste drum de blocul din Hollywoodul de

vest, opri [terg\toarele de parbriz, dar l\s\ motorul s\ mearg\ ca s\
30 DEAN KOONTZ
r\m`n\ cald `n ma[in\. R\mase un timp `n Fordul lui, privind locul

[i g`ndindu-se cum s\-l abordeze mai bine pe Rolf Reynerd.
Fordul Expedition pe care-l conducea f\cea parte din colec]ia
de ma[ini aflate la dispozi]ia celor opt membri ai personalului ad-
ministrativ care locuiau permanent la re[edin]\. Puteau fi folosite
at`t `n interes de serviciu, c`t [i personal. ~n garaj mai era [i un
Mercedes ML500 4x4, dar ar fi atras prea mult aten]ia dac\ trebuia
s\ urm\reasc\ un suspect.
Blocul de trei etaje era bine `ntre]inut, dar nu excelent. Tencu-
iala g\lbuie nu era cr\pat\ sau cojit\, dar cl\direa ar fi avut totu[i
nevoie de ceva timp de o nou\ zugr\veal\. Una dintre pl\cu]ele cu
numere aflate deasupra u[ii de la intrare at`rna `ntr-o parte.
Tufe de camelii `nc\rcate de flori ro[ii, diverse soiuri de ferigi
[i coroane uria[e de palmieri d\deau un aer opulent `mprejurimilor
selecte; dar toate nu mai fuseser\ `ngrijite de luni de zile. Iarba care
crescuse de-a valma `nsemna c\ era tuns\ nu s\pt\m`nal, ci de dou\
ori pe lun\.
Proprietarul f\cea economii, dar cl\direa ar\ta totu[i bine.
Cineva care tr\ia din ajutor social n-ar fi `nchiriat aici. Probabil
c\ Reynerd avea o slujb\, dar faptul c\ lansase amenin]\ri cu moar-
tea la trei jum\tate diminea]a `nsemna c\ nu era nevoit s\ se scoale
diminea]a devreme ca s\ mearg\ la serviciu. Poate era acas\ acum.
Dac\ Ethan ar afla unde lucreaz\ suspectul [i ar `ncepe s\ pun\
`ntreb\ri `n st`nga [i `n dreapta, printre colegi de munc\ sau vecini,
cineva l-ar anun]a `n mod sigur pe Reynerd. Acesta ar deveni
atunci mult prea suspicios ca s\ mai poat\ fi abordat direct.
Ethan prefera s\ porneasc\ de la o `nt`lnire direct\, fa]\ `n fa]\,
[i s\ l\rgeasc\ apoi cercul investiga]iilor.
~nchise ochii, `[i sprijini capul pe ap\r\toarea de la scaun [i `n-
cepu s\ se g`ndeasc\ la cum ar fi mai bine s\ procedeze.
Zgomotul unei ma[ini care se apropia crescu at`t de mult, c\
Ethan deschise ochii, a[tept`ndu-se s\ aud\ brusc o siren\ de poli]ie
gonind `n urma acesteia. Merg`nd cu o vitez\ mult prea mare pen-
tru o strad\ reziden]ial\, un Ferrari Testarossa vi[iniu trecu ca
glon]ul pe l`ng\ ma[ina lui Ethan, de parc\ ar fi vrut s\ calce vreun
CHIPUL 31
copil obraznic sau vreo doamn\ `n v`rst\, care abia-[i t`ra picioarele
`n pantofii ei ortopedici sprijinindu-se `n baston.
Ro]ile ma[inii care traversa `n goan\ strada plin\ de b\ltoace
`mpro[car\ Fordul de sus p`n\ jos. Geamul dinspre [ofer se acoperi
de [iroaie de ap\ murdar\.
Peste drum, blocul tremura ca `ntr-un vis. Ceva din deformarea
aceasta trec\toare p\ru s\ aduc\ la suprafa]\ o amintire vag\ a unui
co[mar de mult uitat, iar imaginea denaturat\ a cl\dirii ì ridic\ `n
mod inexplicabil p\rul de pe ceaf\.
Apoi ultimii stropi se scurser\ de pe geam. Ploaia care c\dea
sp\l\ ultimele resturi de murd\rie. Blocul nu era altceva dec`t un
loc pl\cut, a[a cum `l v\zuse prima oar\.
G`ndindu-se c\ ploua prea tare ca s\ merite s\-[i mai ia um-
brela, ie[i din Ford [i travers\ `n goan\ strada.
~n sudul Californiei, la sf`r[itul toamnei [i `nceputul iernii, vre-
mea suferea schimb\ri imprevizibile. De la un an la altul, [i chiar
de la o zi la alta `n cursul aceluia[i an, s\pt\m`na dinaintea Cr\ciu-
nului putea fi cald\ [i pl\cut\ sau, dimpotriv\, geroas\. Aerul era
rece acum, ploaia `nc\ [i mai rece, iar cerul la fel de plumburiu ca
`ntr-o regiune din nordul `ndep\rtat.
U[a principal\ a cl\dirii nu avea interfon. Cartierul era destul de
sigur pentru ca holurile blocului s\ nu aib\ nevoie de sisteme de pro-
tec]ie. {iroind de ap\, intr\ `ntr-un spa]iu `ngust, acoperit cu dale
mexicane, mai degrab\ un foaier dec`t un hol de a[teptare. Un lift
[i c`teva sc\ri duceau la etajele superioare.
Aerul din foaier era `mb`csit de mirosul persistent de sl\nin\ ca-
nadian\ g\tit\ cu ore `n urm\ [i de mirosul muced de crati]e afumate
[i nesp\late. Nu puteai confunda `ns\ aroma unic\ de marijuana. Ci-
neva st\tuse aici de diminea]\ [i fumase o ]igar\ de marijuana `na-
inte s\ ias\ afar\ pentru a da piept cu vremea mohor`t\.
~n dreptul cutiilor po[tale, Ethan num\r\ patru apartamente la
etajul unu, [ase la etajul al doilea [i [ase la etajul al treilea. Reynerd
locuia `n mijlocul cl\dirii, la 2B.
Pe cutiile po[tale nu se aflau dec`t numele de familie ale locata-
rilor actuali. Ethan avea nevoie de mai multe informa]ii dec`t cele
oferite de aceste etichete.
32 DEAN KOONTZ
Un spa]iu t\iat `n perete servea drept punct de colectare a revis-

telor sau publica]iilor pentru care po[ta[ul nu mai g\sea loc `n zi-
lele c`nd volumul lor era neobi[nuit de mare ca s\ mai `ncap\ `n
cutiile po[tale.
Acolo se g\seau acum dou\ reviste. Am`ndou\ erau pentru
George Keesner, de la apartamentul 2E.
Ethan cioc\ni u[or carcasa de aluminiu a c`torva cutii po[tale
care nu `l interesau. Suna a gol. Cel mai probabil, coresponden]a nu
fusese `nc\ adus\.
C`nd cioc\ni `n cutia lui Keesner, sun\ a plin. Cu siguran]\,
omul era plecat de acas\ de cel pu]in dou\ zile.
Ethan urc\ pe sc\ri p`n\ la etajul al doilea. Un culoar lung, c`te
trei u[i de fiecare parte a lui. La 2E, sun\ la u[\ [i a[tept\.
Apartamentul lui Reynerd, 2B, era chiar vizavi de 2E.
Nimeni nu r\spunse la u[a lui Keesner, a[a c\ Ethan sun\ din
nou, de dou\ ori. Se opri, apoi cioc\ni cu putere.
Fiecare u[\ avea un vizor pentru ca locatarul s\ poat\ vedea
cine sun\ `nainte de a decide dac\ ì deschide sau nu. De partea
cealalt\ a culoarului, probabil c\ Reynerd privea chiar acum spa-
tele lui Ethan.
Pentru c\ nu r\spunse nimeni nici de data asta, Ethan se `n-
toarse cu spatele spre u[a lui Keesner [i se ar\t\ frustrat. ~[i [terse
cu o m`n\ fa]a ud\. ~[i trecu apoi m`na prin p\rul umezit de ploaie.
D\du din cap. M\sur\ holul cu privirea.
C`nd Ethan sun\ la 2B, omul care adusese m\rul r\spunse
aproape imediat [i f\r\ s\ foloseasc\ lan]ul de siguran]\ la u[\.
De[i asem\narea cu imaginea captat\ de camerele video era fra-
pant\, b\rbatul se dovedi mai chipe[ dec`t p\ruse noaptea trecut\,
pe ploaie. Sem\na cu actorul Ben Affleck.
Dar pe l`ng\ `nf\]i[area de Affleck, avea ceva lugubru, gen
bine-a]i-venit-la-motelul-Bates, pe care orice fan al lui Anthony
Perkins l-ar fi sesizat. Col]urile str`nse ale buzelor, venele care-i
pulsau rapid la t`mpla dreapt\ [i mai ales str\lucirea din ochi l\sau
impresia c\ era sub influen]a metamfetaminei, nu neap\rat la voltaj
maxim, dar pe undeva pe aproape.
CHIPUL 33
– Domnule, spuse Ethan chiar `n timp ce se deschidea u[a, `mi

cer scuze c\ v\ deranjez, dar trebuie neap\rat s\ dau de George
Keesner de la 2E. ~l cunoa[te]i pe George?
Reynerd d\du din cap c\ nu. Avea un g`t de taur. Ore `ntregi pe-
trecute la sala de fitness.
– Doar ne salut\m [i vorbim despre vreme, spuse Reynerd. Ni-
mic mai mult.
Dac\ `ntr-adev\r Reynerd spusese adev\rul, atunci Ethan putea
s\ spun\ f\r\ s\ se team\:
– S`nt fratele lui. M\ numesc Ricky Keesner.
{mecheria avea s\ mearg\ dac\ George Keesner era un tip `ntre
dou\zeci [i cincizeci de ani.
– Unchiul nostru, Harry, trage s\ moar\ la terapie intensiv\,
min]i Ethan. Nu mai dureaz\ mult. De ieri-diminea]\ `ncerc s\ dau
de George la toate telefoanele pe care le [tiu. Nu-mi r\spunde de-
loc. Acum nu r\spunde nici la u[\.
– Cred c\ e plecat, spuse Reynerd.
– Plecat? Nu mi-a spus nimic. Ave]i idee cam pe unde ar putea fi?
Reynerd scutur\ din cap.
– Tocmai pleca undeva cu o valiz\ `n m`n\ acum dou\ nop]i,
c`nd m-am `ntors eu.
– V-a spus c`nd se `ntoarce?
– Am schimbat c`teva cuvinte despre ploaia de-afar\, pe urm\ a
plecat, r\spunse Reynerd.
– Doamne, e at`t de apropiat de unchiul Harry, de fapt am`ndoi
s`ntem, o s\ fie sup\rat c\ n-a putut s\-[i ia r\mas-bun. Poate ar fi
bine s\-i las un bilet, ca s\-l vad\ imediat ce se `ntoarce acas\.
Reynerd `l fix\ cu privirea pe Ethan. O arter\ `ncepu s\-i pulseze
`n dreptul g`tului. Creierul surescitat ì galopa dezl\n]uit. Metam-
fetamina ì accelera frenetic g`ndirea, f\r\ s\ i-o limpezeasc\ `ns\.
– Problema este c\ nu am nici un petic de h`rtie, spuse Ethan. {i
nici pix.
– A, sigur, v\ dau eu, spuse Reynerd.
– ~mi cer scuze `nc\ o dat\ c\ v\ deranjez….
34 DEAN KOONTZ
– Nu e nici un deranj, `l asigur\ Reynerd, care l\s\ u[a deschis\

[i se `ntoarse s\ g\seasc\ un pix [i un carne]el.
R\mas `n prag, Ethan ardea de ner\bdare s\ intre `n apartament.
Voia s\ vad\ mai bine cuibul lui Reynerd dec`t `l z\rea acum din u[\.
Chiar c`nd Ethan se hot\r`se s\ fie nepoliticos [i s\ intre f\r\ s\
fie invitat, Reynerd se opri, se `ntoarse [i spuse:
– Intra]i. A[eza]i-v\.
Acum c\ invita]ia fusese f\cut\, Ethan `[i putea permite s\ fie
pu]in sincer [i murmur\ timid:
– Mul]umesc, dar tocmai vin de-afar\ [i s`nt ud…
– Nu se stric\ mobila, `l asigur\ Reynerd.
L\s`nd u[a deschis\ `n urma sa, Ethan intr\.
Camera de zi [i sufrageria formau un spa]iu comun, generos,
care comunica cu buc\t\ria, de care era `ns\ desp\r]it printr-un bar
cu dou\ scaune `nalte.
Reynerd intr\ `n buc\t\rie [i se duse spre un raft a[ezat sub te-
lefonul de perete, iar Ethan se a[ez\ pe bra]ul unui fotoliu din ca-
mera de zi.
Apartamentul avea pu]in\ mobil\. O canapea, un fotoliu, o m\-
su]\ [i un televizor. ~n col]ul `n care lua cina se aflau dou\ scaune
[i o mas\.
La televizor r\gea leul Metro-Goldwyn Mayer. Sonorul era dat
`ncet, r\getul se auzea `n surdin\.
Pe pere]i se aflau c`teva fotografii `nr\mate: postere de art\,
alb-negru, de patruzeci pe cincizeci de centimetri. Toate reprezen-
tau p\s\ri.
Reynerd se `ntoarse cu un carne]el [i un pix.
– S`nt bune?
– Perfect, spuse Ethan, lu`nd obiectele.
Reynerd avea [i scotch.
– Ca s\ lipi]i biletul de u[a lui George.
Puse scotchul pe m\su]\.
– Mul]umesc, spuse Ethan. ~mi plac fotografiile.
– P\s\rile s`nt tot ce poate fi mai liber, spuse Reynerd.
CHIPUL 35
– Cred [i eu. Libertatea de a zbura. Dumneavoastr\ a]i f\cut

fotografiile?
– Nu. Eu doar le colec]ionez.
~ntr-unul din postere, un stol de porumbei ]`[nea `ntr-un v`rtej
frenetic de pene `ntr-o pia]\ pavat\ cu pietre dintr-un decor de cl\-
diri europene vechi. ~n altul, un c`rd de g`[te s\lbatice zburau pe un
cer `nnegurat.
Ar\t`nd c\tre filmul alb-negru de la televizor, Reynerd spuse:
– Tocmai `mi luam o gustare pentru film. V\ sup\ra]i dac\…?
– Poftim? A, nici o problem\, `mi cer scuze, nu m\ lua]i `n
seam\. Scriu repede biletul [i plec.
~ntr-una din fotografii, p\s\rile zburau direct spre fotograf. Ima-
ginea era un montaj de prim-planuri de aripi care se `nc\lecau,
pliscuri deschise `ntr-un ]ip\t [i ochi rotunzi, negri.
– Chipsurile o s\ m\ omoare `ntr-o zi, spuse Reynerd `n timp ce
se `ntorcea din buc\t\rie.
– Pe mine `nghe]ata. ~mi curge mai mult\ `nghe]at\ prin vene
dec`t s`nge.
Ethan scrise cu litere mari „DRAG| GEORGE“, apoi se opri
ca [i cum ar fi chibzuit [i privi prin camer\.
Din buc\t\rie, Reynerd continu\:
– Se spune c\ nu po]i m`nca un singur chips, dar eu nu pot
m`nca o singur\ pung\.
Dou\ ciori se a[ezar\ pe un gard de fier. O raz\ de soare c\zu
oblic pe pliscurile lor, care lucir\ t\ioase.
Podeaua era acoperit\ de un cap\t la altul cu o mochet\ de un
alb imaculat, albul curat al z\pezii. Mobila avea tapiserie neagr\.
De la dep\rtare, blatul Formica al mesei p\rea tot negru.
Tot ce se g\sea `n apartament era `n alb [i negru.
Ethan scrise cu litere mari „UNCHIUL HARRY E PE MOARTE“
[i apoi se opri din nou, ca [i cum un simplu mesaj i-ar fi pus la grea
`ncercare talentul scriitoricesc.
Muzica filmului, de[i se auzea `n surdin\, avea ceva melodra-
matic. Un film poli]ist din anii treizeci sau patruzeci.
Reynerd continua s\ scotoceasc\ prin dulapurile din buc\t\rie.
36 DEAN KOONTZ
Aici doi porumbei p\reau s\ se ciocneasc\ `n zbor. Dincolo,

o bufni]\ privea `n gol cu ochii larg deschi[i, consternat\ parc\
de ce vedea.
Afar\ `ncepuse din nou s\ bat\ v`ntul. Ropotul m\runt al ploii
atrase aten]ia lui Ethan c\tre fereastr\.
Dinspre buc\t\rie se auzi zgomotul inconfundabil al pungii de
chipsuri.
„SUN|-M|, TE ROG“, scrise Ethan.
~ntorc`ndu-se `n camer\, Reynerd spuse:
– Dac\ trebuie s\ m\n`nci chipsuri, astea s`nt cele mai proaste,
au foarte multe gr\simi.
Ethan ridic\ privirea [i v\zu o pung\ de chipsuri Hawaii. Reynerd
`[i b\gase m`na dreapt\ prin deschiz\tura pungii.
Felul `n care punga se plia pe m`na b\rbatului care adusese m\-
rul i se p\ru lui Ethan extrem de nefireasc\. Poate c\ tipul `ncerca
s\ scoat\ c`teva chipsuri, dar ceva bizar din atitudinea lui, o anu-
mit\ `ncordare sugerau altceva.
Oprindu-se l`ng\ canapea, la nici un metru jum\tate, Reynerd
spuse:
– Lucrezi pentru Chip, nu?
Dezavantajat `n fotoliu, Ethan se pref\cu c\ nu `n]elege.
– Pentru cine?
C`nd m`na ie[i din punga de chipsuri, ]inea un pistol.
~n calitate de detectiv particular autorizat [i bodyguard bine
preg\tit, Ethan avea permis de port-arm\. Numai c`nd se afla `n
compania lui Channing Manheim se `narma, `n rest rareori f\cea
efortul s\-[i ia la el arma.
Reynerd avea un pistol de 9 mm.
~n diminea]a de azi, tulburat de ochiul g\sit `n m\r [i de r`nje-
tul s\lbatic al acestuia surprins de camera video, Ethan `[i at`r-
nase de um\r tocul de pistol. Nu se a[teptase s\ aib\ nevoie de
o arm\, [i de fapt se sim]ise cam prost c`nd se hot\r`se f\r\ prea
mult entuziasm s-o ia. Acum ì mul]umea lui Dumnezeu c\ avea o
arm\ asupra lui.
CHIPUL 37
– Nu `n]eleg, spuse, `ncerc`nd s\ par\ `n acela[i timp speriat

[i uluit.
– }i-am v\zut poza, ì spuse Reynerd.
Ethan arunc\ o privire spre u[a deschis\, dincolo de care
era holul.
– Nu-mi pas\ dac\ ne vede sau ne aude cineva, ì spuse Reynerd.
Oricum totul s-a sf`r[it, nu-i a[a?
– Ascult\, dac\ fratele meu George te-a sup\rat cu ceva, spuse
Ethan, `ncerc`nd s\ mai trag\ de timp.
Reynerd nu se l\s\ prostit. Chiar `n timp ce Ethan l\s\ carne]e-
lul [i `ncerc\ s\-[i scoat\ pistolul Glock de 9 mm de sub hain\, b\r-
batul care adusese m\rul `l ]inti direct `n stomac.
Pentru o clip\, Ethan nu sim]i nici o durere, dar numai pentru o
clip\. Se l\s\ pe spate `n scaun [i r\mase mut de uimire la vederea
s`ngelui care ]`[nea. Apoi agonie.
Auzi prima `mpu[c\tur\, dar nu [i pe a doua. Tic\losul `l ]intise
mortal, chiar `n piept.
Tot ce se afla `n apartamentul alb-negru se f\cu negru.
Ethan [tia c\ p\s\rile mai z\boveau `nc\ pe pere]i, privindu-l
cum moare. Le sim]ea `ncordarea aripilor `nghe]ate `n zbor.
Auzi din nou ropotul m\runt al ploii. De data aceasta nu era
ploaia care b\tea la geam. Era respira]ia care i se `mpotmolea `n
g`tul fr`nt.
Nici un Cr\ciun.
Capitolul 3
Ethan deschise ochii.

Merg`nd cu o vitez\ mult prea mare pentru o strad\ reziden]ial\,
un Ferrari Testarossa vi[iniu trecu ca glon]ul pe l`ng\ ma[ina lui
Ethan, `mpro[c`nd apa murdar\ din b\ltoacele de pe strad\.
Prin geamul lateral al Fordului, contururile `nce]o[ate ale blo-
cului se r\sucir\ `ntr-o geometrie bizar\, ca `ntr-o viziune de co[mar.
Ca [i cum ar fi trecut printr-un [oc electric, se smuci violent [i
trase aer `n piept cu disperarea celui care se `neac\. Aerul era dulce,
[i proasp\t, [i curat. Expir\ cu zgomot.
Nici o ran\ `n stomac. Nici o ran\ `n piept. P\rul nu ì era ud de
la ploaie.
Inima ì b\tea cu putere, a[a cum ar bate pumnul unui nebun `n
u[a capitonat\ a unei celule de spital.
Niciodat\ `n via]a sa Ethan Truman nu mai avusese un vis at`t
de clar, at`t de intens, nici vreun co[mar la fel de brutal `n am\-
nunte ca experien]a din apartamentul lui Reynerd.
Se uit\ la ceas. Dac\ adormise, atunci nu dormise mai mult de
un minut.
Nu era `n stare s\ exploreze dedesubturile unui vis at`t de com-
plex `ntr-un singur minut. Imposibil.
Ploaia sp\l\ ultimele urme murdare de pe geam. Dincolo de
frunzele pline de ap\ ale palmierilor, blocul era la locul lui, nede-
format, dar de-acum pentru totdeauna straniu.
CHIPUL 39
C`nd se sprijinise cu capul de ap\r\toarea scaunului [i `nchisese

ochii ca s\ se g`ndeasc\ la cea mai bun\ metod\ de a-l aborda pe
Rolf Reynerd, lui Ethan nu-i fusese deloc somn. Nu fusese nici m\-
car obosit.
Era convins c\ nu a]ipise pre] de un minut. Nu a]ipise nici m\-
car pentru cinci secunde.
Dac\ primul Ferrari fusese fantasma unui vis, al doilea Ferrari
l\sa acum impresia c\ realitatea mergea pe urmele co[marului.
De[i nu mai respira sacadat, inima ì b\tea cu o vitez\ nedomo-
lit\ [i gonea `n urma ra]iunii, care se mi[ca `nc\ [i mai repede, me-
reu de neatins.
Intui]ia ì spunea s\ plece, s\ g\seasc\ o cafenea Starbucks [i
s\-[i ia o cea[c\ mare de cafea. S\ comande o specialitate `ndea-
juns de puternic\ pentru a dizolva be]i[orul de plastic.
Dep\rtarea [i deta[area de eveniment `l vor ajuta s\ descopere
cheia misterului [i s\ `n]eleag\ ce se `nt`mplase. Nici un puzzle nu
r\m`ne nerezolvat dac\ `l abordezi cu o logic\ riguroas\ [i ì dedici
suficient timp.
Chiar dac\ anii petrecu]i `n poli]ie `l `nv\]aser\ s\ se `ncread\ `n
intui]ie a[a cum un copil se `ncrede `n mama sa, opri motorul [i co-
bor` din ma[in\.
F\r\ `ndoial\, intui]ia era un instrument esen]ial de supravie]u-
ire. Era `ns\ mult mai important s\ fie cinstit cu el `nsu[i dec`t s\-[i
asculte intui]ia. ~ntr-o clip\ de sinceritate, fu nevoit s\ recunoasc\
motivul real pentru care voia s\ plece: nu pentru a g\si un loc li-
ni[tit [i propice medita]iei, nici pentru a se `nh\ma la ra]ionamente
gen Sherlock Holmes, ci pentru c\ era `ngrozit.
Frica nu trebuie l\sat\ niciodat\ s\ te biruie. Dac\ cedezi o sin-
gur\ dat\, e[ti terminat ca poli]ist.
Bine`n]eles c\ el nu mai era poli]ist. Plecase din poli]ie cu mai
bine de un an `n urm\. Munca fusese rostul vie]ii lui c`t timp tr\ise
Hannah, dar `nsemnase din ce `n ce mai pu]in `n anii de dup\ moartea
ei. ~ncetase s\ mai cread\ c\ poate schimba ceva `n lume. Dorise s\ se
retrag\, s\ `ntoarc\ spatele hidoasei realit\]i a condi]iei umane, at`t de
cople[itoare `n munca de zi cu zi a unui detectiv de la Omucideri.
40 DEAN KOONTZ
Lumea lui Channing Manheim era locul cel mai `ndep\rtat de reali-
tate `n care putea tr\i [i, `n acela[i timp, c`[tiga un ban.
Chiar dac\ nu mai purta insign\, chiar dac\ poate oficial nu mai
era poli]ist, `n sufletul lui r\m\sese tot om al legii. S`ntem ceea ce
s`ntem, indiferent ce am vrea s\ fim sau ce pretindem c\ s`ntem.
Cu mìnile v`r`te `n buzunarele hainei de piele, cu umerii adu[i
de parc\ ploaia ar fi fost o povar\, ]`[ni peste drum [i se opri `n
fa]a blocului.
Intr\ `n foaier ud leoarc\. Podea cu dale mexicane. Lift. Sc\ri.
A[a cum trebuia s\ fie. A[a cum fusese.
Greu de mirosul de gr\sime pr\jit\ [i de oale arse, aerul se `n-
gro[ase [i p\rea s\ se `nchege ca secre]iile unui g`t bolnav.
~n raft se aflau dou\ reviste. Pe fiecare din ele era scris numele
lui George Keesner.
Ethan urc\ sc\rile. Picioarele i se `nmuiaser\ [i mìnile ì tremu-
rau. La cap\tul sc\rii se opri s\ trag\ de c`teva ori aer `n piept [i
s\-[i adune g`ndurile.
~n bloc era lini[te. Nici un glas `n\bu[it `n spatele pere]ilor, nici
o melodie melancolic\ de `nceput de s\pt\m`n\.
~[i `nchipui c\ aude c`teva ciori zg`riind u[or cu ghearele pe un
gard de fier, fream\tul [i zbaterea unor porumbei care-[i iau zborul,
tic\itul insistent al unor ciocuri. Dar [tia c\, de fapt, nu s`nt dec`t
glasurile ploii.
De[i sim]ea greutatea pistolului ascuns `n tocul de pe um\r, `[i
v`r` m`na sub hain\ [i `[i duse m`na dreapt\ la arm\, ca s\ fie sigur
c\ o luase. O pip\i cu v`rful degetului.
~[i scoase m`na de sub hain\ [i l\s\ pistolul `n toc.
Ploaia i se prelinse pe ceaf\ `ntr-un firicel sub]ire, care `l `nfior\.
C`nd Ethan ajunse pe holul de la etajul doi, abia arunc\ o privire
spre apartamentul 2E, acolo unde George Keesner nu ar r\spunde
nici dac\ suna, nici dac\ b\tea la u[\, [i se `ndrept\ direct spre u[a
de la 2B, unde `[i pierdu cump\tul, dar numai pentru o clip\.
B\rbatul care adusese m\rul r\spunse aproape imediat la sone-
rie. ~nalt, puternic, sigur pe el, nu `[i b\tu capul s\ mai pun\ lan]ul
de siguran]\ de la u[\.
CHIPUL 41
Nu p\ru s\ fie c`tu[i de pu]in surprins s\-l vad\ din nou pe

Ethan, [i `nc\ viu, ca [i cum prima lor `nt`lnire n-ar fi avut nici-
odat\ loc.
– Jim e acas\? `ntreb\ Ethan.
– A]i gre[it apartamentul, spuse Reynerd.
– Jim Briscoe? Serios? S`nt sigur c\ aici st\tea.
– Locuiesc aici de mai bine de [ase luni.
~n spatele lui Reynerd se z\rea o camer\ `n alb [i negru.
– {ase luni? A trecut a[a de mult de c`nd n-am mai fost pe-aici?
Ethan era con[tient c\ totul suna fals, dar merse mai departe.
– Mda, cred c\ s`nt vreo [ase sau [apte.
Pe peretele din spatele lui Reynerd, o bufni]\ c\sca ochi uria[i,
`n a[teptarea unei `mpu[c\turi.
Ethan spuse:
– Ascult\, Jim a l\sat vreo adres\ de coresponden]\?
– Nu m-am `nt`lnit niciodat\ cu locatarul de dinainte.
Str\lucirea din ochii lui Reynerd, t`mplele care ì pulsau cu re-
peziciune, col]urile `ncordate ale gurii `l ]inur\ de data asta deo-
parte pe Ethan.
– ~mi pare r\u c\ v-am deranjat, spuse.
C`nd auzi televizorul care mergea `ncet, r\getul `n surdin\ al le-
ului Metro-Goldwyn Mayer, nu mai [ov\i nici o clip\, ci se `n-
drept\ direct spre sc\ri. ~[i d\du seama c\ se retrage cu pa[i suspect
de gr\bi]i [i se str\dui s\ nu fug\.
Pe la jum\tatea sc\rilor Ethan se `ncrezu `n instinct, se `ntoarse,
privi `n sus [i `l v\zu pe Rolf Reynerd `n capul sc\rilor, privindu-l
`n t\cere. B\rbatul cu m\rul nu avea `n m`n\ nici un pistol, nici o
pung\ de chipsuri.
F\r\ s\ mai spun\ ceva, Ethan cobor` ultimele trepte c\tre
foaier. Deschise u[a de la intrare [i arunc\ o privire `n urm\, dar
Reynerd nu-l urm\rise p`n\ la parter.
~nt\r`tat\, ploaia alerga `n rafale pe str\zi, iar v`ntul ì vuia
`n palme.
Aflat din nou la volanul Fordului Expedition, Ethan porni mo-
torul, bloc\ u[ile [i d\du drumul la c\ldur\.
42 DEAN KOONTZ
O por]ie dubl\ de cafea tare la Starbucks nu i se mai p\rea po-

trivit\ acum. Nu [tia `ncotro s\ se duc\.
Premoni]ie. Anticipa]ie. Halucina]ie. Clarviziune. Dic]ionarul
zonei crepusculare `[i `ntorcea filele una dup\ alta `n mintea lui, dar
nimic nu p\rea s\ explice experien]a pe care o avusese.
Conform calendarului, mai era o zi p`n\ la sosirea oficial\ a ier-
nii, dar aceasta ì intrase deja `n oase. ~l cuprinsese un frig necunos-
cut `n sudul Californiei.
~[i ridic\ mìnile s\ le priveasc\, ì tremurau a[a cum nu le mai
v\zuse vreodat\. Degetele ì erau palide, unghiile albe, la fel de
albe ca semiluna de la baza lor.
Nici paloarea, nici tremurul nu-l nelini[tir\ pe Ethan a[a cum o
f\cu ceea ce v\zu sub unghiile de la m`na dreapt\. O substan]\ de
culoare `nchis\, un negru-ro[iatic.
R\mase cu ochii a]inti]i la ea, ezit`nd s\ vad\ dac\ era adev\rat\
sau doar o halucina]ie.
~n cele din urm\, `[i scoase cu unghia mare de la m`na st`ng\
pu]in din materia prins\ sub unghia mare de la m`na dreapt\. Era
ceva lipicios, u[or umed.
{ov\ind, o duse la nas. Mirosi o dat\, de dou\ ori, dar de[i miro-
sul era abia perceptibil, nu avu nevoie s\ mai miroas\ `nc\ o dat\.
Ethan avea s`nge sub toate cele cinci unghii de la m`na dreapt\.
Cu o certitudine pe care rareori o are cineva care [tie c\ lumea e
unul dintre cele mai nesigure locuri, Ethan `[i d\du seama c\ acesta
se va dovedi a fi chiar s`ngele lui.
Capitolul 4
Laboratoarele Palomar din nordul Hollywoodului se aflau `ntr-o

cl\dire din pl\ci de beton care se `ntindea pe un singur nivel. Feres-
trele erau at`t de mici [i dep\rtate `ntre ele, iar acoperi[ul din folie
metalic\ at`t de jos [i plat, `nc`t cl\direa sem\na mai degrab\ cu un
bunc\r `n furtun\.
~n laboratoarele medicale din Palomar se f\ceau biopsii, analize
de s`nge, frotiuri [i alte materii organice. Sec]ia industrial\ realiza
analize chimice din cele mai diverse, at`t pentru sectorul privat, c`t
[i pentru clien]ii guvernamentali.
~n fiecare an, fanii Chipului ì trimiteau actorului peste un sfert
de milion de scrisori, majoritatea pe adresa casei sale de produc]ie,
care s\pt\m`nal trimitea mai departe teancurile de coresponden]\
firmei de publicitate care r\spundea la r`ndul ei `n numele starului.
Printre aceste scrisori se aflau [i daruri, inclusiv un num\r deloc
neglijabil de alimente f\cute `n cas\: biscui]i, pr\jituri, bomboane
fondante. Nici m\car unul dintr-o mie de fani nu era suficient de
nes\n\tos la minte `nc`t s\ trimit\ pr\jituri otr\vite, dar cu toate
acestea, Ethan mergea pe principiul paza-bun\-trece-primejdia-rea:
toate alimentele trebuie aruncate f\r\ nici o testare preliminar\.
C`teodat\, c`nd bun\t\]ile de genul acesta erau `nso]ite de o
scrisoare suspect\, alimentul nu era distrus imediat, ci trimis lui
Ethan pentru o investigare mai am\nun]it\. Dac\ b\nuia c\ e vorba
de ceva contaminat, Ethan aducea mostra aici, la Palomar, pentru
a fi examinat\.
44 DEAN KOONTZ
C`nd un necunoscut era `n stare s\ adune suficient\ ur\ `nc`t s\

`ncerce s\-l otr\veasc\ pe Chip, Ethan voia s\ [tie c\ tic\losul
exist\. Prin urmare, colabora cu autorit\]ile din ora[ul celui care tri-
misese otrava pentru a aduna orice fel de dovezi care s\-l poat\
pune pe acesta sub acuza]ie.
Acum, `ndrept`ndu-se mai `ntì c\tre biroul de recep]ie, Ethan
semn\ un formular care autoriza laboratorul s\ ì ia probe de s`nge.
Pentru c\ nu avea trimitere de la medic, pl\ti analizele pe care le
solicitase.
Solicitase un profil ADN simplu.
– {i vreau s\ [tiu ce fel de medicamente s`nt depistate `n s`nge.
– Ce medicamente lua]i? `ntreb\ recep]ionera.
– Nimic `n afar\ de aspirin\. Dar vreau s\ face]i analize pentru
toate substan]ele posibile, `n eventualitatea `n care mi s-au dat me-
dicamente f\r\ [tirea mea.
Poate c\ `n nordul Hollywoodului erau obi[nui]i s\ `nt`lneasc\
paranoici `n toat\ regula. Recep]ionera nu d\du ochii peste cap, nu
ridic\ o spr`ncean\ [i nu p\ru `n nici un alt fel surprins\ s\-l aud\
spun`nd c\ ar putea fi victima unei conspira]ii malefice.
Laboranta care ì lu\ s`nge era o vietnamez\ micu]\ [i dr\gu]\,
cu o m`n\ `ngereasc\. Nu sim]i c`nd acul ì str\punse vena.
~ntr-un alt birou de recep]ie unde se luau probe pentru analize
medicale diferite de cele standard, complet\ un al doilea formular
[i pl\ti o nou\ tax\. Recep]ionera de aici ì arunc\ `ns\ o privire
ciudat\ c`nd ì explic\ ce fel de analize dore[te.
La o mas\ de laborator, sub lumina t\ioas\ a neoanelor, o asis-
tent\ care sem\na cu Britney Spears folosi o spatul\ de o]el sub]ire,
dar net\ioas\, pentru a scoate s`ngele de sub unghiile de la m`na
dreapt\ pe o bucat\ p\trat\ de h`rtie. Ethan nu-[i mai t\iase unghi-
ile de mai bine de o s\pt\m`n\, a[a c\ femeia recuper\ o cantitate
semnificativ\ de resturi, dintre care o parte era `nc\ lipicioas\.
M`na ì tremur\ pe tot parcursul acestei opera]iuni. Femeia se
g`ndea probabil c\ tremura din pricina frumuse]ii ei.
Substan]a de sub unghii urma s\ fie mai `ntì examinat\ pentru
a stabili dac\ era `ntr-adev\r s`nge. Urma apoi s\ fie trimis\ la
CHIPUL 45
laboratoare pentru a se stabili grupa sanguin\ [i pentru a se com-

para profilul ADN cu proba de s`nge pe care i-o luase vietnameza.
Rezultatele toxicologice finale nu aveau s\ fie gata p`n\ miercuri
dup\-amiaz\.
Ethan nu `n]elegea cum de-i ajunsese s`ngele sub unghiile de la
m`n\ c`t\ vreme, la urma urmei, nu fusese `mpu[cat `n stomac sau
`n piept. {i totu[i, a[a cum g`[tele s\lbatice [tiu unde e nordul [i
unde e sudul f\r\ s\ aib\ nevoie de busol\, Ethan [tia c\ acela era
s`ngele lui.
Capitolul 5
~n parcarea de la Palomar, `n timp ce ploaia [i v`ntul zugr\veau

procesiuni de forme fantomatice pe parbrizul Fordului, Ethan `l
sun\ pe Hazard Yancy pe telefonul mobil.
Numele primit la na[tere de Hazard era Lester, dar `[i ura
acest nume. Nu-i pl\cea mai mult nici Les. Socotea c\ versiunea
prescurtat\ suna ca o insult\.
– Nu s`nt mai pu]in1 dec`t tine, ì spusese odat\ lui Ethan, de[i
pe un ton afabil.
~ntr-adev\r, av`nd o `n\l]ime de doi metri [i o greutate de 108 ki-
lograme, o c\p\]`n\ ras\ care p\rea mare c`t o minge de baschet [i
un g`t doar pu]in mai `ngust dec`t distan]a dintre urechi, Hazard
Yancy nu putea fi luat de nimeni drept un simbol al minimalismului.
– De fapt, `n multe privin]e s`nt mai mult dec`t al]ii. Bun\oar\,
s`nt mai hot\r`t, mai haios, mai ingenios, mai `nclinat s\ fac alegeri
stupide c`nd vine vorba despre femei, [i e chiar mai probabil s\ fiu
`mpu[cat. Prietenii ar fi trebuit s\-mi spun\ More2 Yancy. A[ fi
putut tr\i cu un astfel de nume.
~n adolescen]\, prietenii ì spuneau Brick3, o aluzie la faptul c\
era f\cut ca un zid de c\r\mid\.
Nimeni din Departamentul Jafuri/Omucideri nu ì mai spusese
Brick de dou\zeci de ani. ~n poli]ie era cunoscut ca Hazard, deoarece
1 ~n englez\, less `nseamn\ „mai pu]in“. (n.tr.)

2 More `nseamn\ „mai mult“. (n.tr.)
3 Brick `nseamn\ „c\r\mid\“. (n.tr.)
CHIPUL 47
s\ lucrezi `n echip\ cu el putea fi la fel de periculos [i riscant ca a

conduce un camion plin cu dinamit\.
Slujba de detectiv la Jafuri/Omucideri putea fi mai periculoas\
dec`t o carier\ de b\can, dar era mai pu]in probabil ca detectivii
s\ moar\ `n misiune dec`t v`nz\torii de noapte din fast-fooduri. Dac\
voiai suspans sau s\ fii deseori luat `n colimator, aveai mai multe
[anse dac\ lucrai la Direc]ia de Supraveghere a Activit\]ii Bande-
lor, la Divizia Narcotice [i, desigur, `n trupele SWAT dec`t dac\ f\-
ceai curat `n urma asasinilor.
Simplul fapt de a purta uniform\ promitea mai mult\ violen]\
dec`t dac\ b\teai str\zile `mbr\cat `n costum [i cravat\.
Cariera lui Hazard era o excep]ie de la regul\. Se tr\gea `n el cu
regularitate.
Obi[nuia s\ se mire nu at`t de frecven]a cu care gloan]ele se `n-
dreptau spre el, ci de faptul c\ aceia care tr\geau nu-l cuno[teau
personal.
– Nu? a spus el odat\.
Aceast\ situa]ie stranie nu se datora nep\s\rii sau nepriceperii
lui Hazard. Era un detectiv grijuliu, de prim\ m`n\.
Din experien]\, Ethan observase c\ universul nu func]iona `n-
totdeauna ca un mecanism de ceas, dup\ regula cauz\-efect des-
cris\ at`t de conving\tor de oamenii de [tiin]\. Anomaliile abundau.
Devieri de la regula obi[nuit\, ciud\]enii, nepotriviri.
Ai putea s\ o iei pu]in razna, chiar cu acte `n regul\, dac\ insi[ti s\
crezi c\ `n via]\ totul merge dup\ vreun sistem logic de genul as-
ta-se-`nt`mpl\-din-cauza-asta. Uneori trebuie s\ accep]i inexplicabilul.
Hazard nu-[i alegea singur cazurile. Ca [i al]i detectivi, prindea
ceea ce ì trimitea soarta. Din motive cunoscute numai maestrului
secret al universului, prindea mai multe investiga]ii `n care infrac-
torii erau tot soiul de sminti]i ferici]i s\ pun\ m`na pe pistol [i s\
trag\, dec`t cazuri `n care doamne bine-crescute servesc ceai otr\vit
unor domni la fel de bine-crescu]i.
Din fericire, de cele mai multe ori gloan]ele nu-l nimereau. Fu-
sese `mpu[cat doar de dou\ ori – [i de fiecare dat\ se alesese cu
48 DEAN KOONTZ
r\ni u[oare. Doi dintre partenerii lui suferiser\ r\ni mai serioase de-
c`t Hazard, dar nici unul nu murise sau nu r\m\sese invalid.
Pe vremea c`nd lucra `n poli]ie, Ethan ì fusese partener lui Hazard
timp de patru ani. Acea perioad\ fusese cea mai plin\ de satisfac]ii
din toat\ cariera lui de poli]ist.
Acum, dup\ ce telefonul sun\ de trei ori, Yancy r\spunse [i
Ethan ì spuse:
– Tot mai dormi cu o femeie gonflabil\?
– Te `nscrii [i tu?
– Salut, Hazard, e[ti ocupat?
– Am pus laba pe ceva.
– Serios? `ntreb\ Ethan.
– Nu. Dac\ era a[a, acum l-a[ c\lca `n picioare, iar tu ai fi
direc]ionat c\tre c\su]a vocal\.
– Dac\ e[ti pe punctul de a face o arestare…
– A[tept un r\spuns de la laborator. Nu vine p`n\ mìne-diminea]\.
– Ce-ai zice s\ lu\m `mpreun\ pr`nzul undeva, iar Channing
Manheim s\ pl\teasc\?
– Cu condi]ia s\ nu fiu obligat pe urm\ s\ m\ uit la filmele lui
nasoale.
– Toat\ lumea s-a n\scut critic.
Ethan spuse numele unui vestit restaurant din zona de vest,
unde Chipul avea `ntotdeauna rezervare.
– Chiar po]i m`nca acolo sau au doar farfurii frumos ornate? `n-
treb\ Hazard.
– Tot felul de forme fanteziste de zucchini umplute cu spum\
de legume, sparanghel [i sosuri ingenioase, recunoscu Ethan. Pre-
feri un meniu armenesc?
– Mai `ncape vorb\? Restaurantul armenesc, ora unu.
– Eu o s\ fiu fostul poli]ist care `ncearc\ s\ treac\ drept un
tip elegant.
C`nd sf`r[i convorbirea [i `nchise telefonul, Ethan fu surprins c\
reu[ise s\ vorbeasc\ at`t de firesc.
Mìnile nu ì mai tremurau, dar frica aceea rece [i slinoas\ i se
t`ra `n continuare neobosit\ prin m\runtaie. ~n oglinda retrovizoare,
propriii ochi p\reau ai unui str\in.
CHIPUL 49
Ethan porni [terg\toarele de parbriz. Ie[i din parcarea Labora-

toarelor Palomar.
~n cazanul cerului, lumina dimine]ii t`rzii se `nchega `ntr-o ne-
gur\ groas\, mai potrivit\ unui amurg de iarn\.
Majoritatea [oferilor `[i aprinseser\ farurile. Fantasme lumi-
noase [erpuiau pe asfaltul negru [i ud.
Mai era o or\ [i un sfert p`n\ la mas\, a[a c\ Ethan se hot\r` s\
fac\ o vizit\ mor]ilor `nc\ vii.
Capitolul 6
Spitalul Our Lady of Angels era o cl\dire `nalt\, alb\, cu un

profil de zigurat la etajele superioare, a c\ror piramid\ `n trepte era
`ncoronat\ cu o coloan\. Str\lucind `n furtun\, lumina unei cupole
se arcuia peste coloana `nalt\, iar deasupra ei nu se mai afla dec`t o
anten\ de radio `n v`rful c\reia clipea ro[u un semnal luminos de
avertizare pentru avioane.
Spitalul p\rea s\ trimit\ semnale pline de compasiune sufletelor
bolnave care locuiau pe colinele Los Angelesului [i `n zonele de
[es dens populate. Forma lui sem\na cu o rachet\ care era gata s\-i
duc\ `n ceruri pe cei ale c\ror vie]i nu putuser\ fi salvate nici de
medicamente, nici de rug\ciune.
Ethan se opri mai `ntì la toaleta din holul de a[teptare de la etajul
`ntì, unde `[i sp\l\ energic mìnile la una dintre chiuvete. Asistenta
de la laborator nu ì scosese toate urmele de s`nge de sub unghii.
S\punul lichid avea o arom\ puternic\ de portocale. Toaleta mi-
rosea ca o livad\ de citrice dup\ ce Ethan se sp\l\ pe mìni.
Frecatul insistent cu ap\ fierbinte ì l\sase pielea ro[ie, de parc\
s-ar fi op\rit. Nu mai z\rea nici cea mai mic\ pat\. Sim]ea totu[i c\
mìnile nu-i erau curate.
~l nelini[tea g`ndul c\ at`ta timp c`t purta pe mìni fie [i numai
c`teva molecule din stigmatele anun]atei sale mor]i, Spintec\torul
avea s\-i ia urma dup\ miros [i s\ pun\ cap\t r\gazului de libertate
care-i fusese acordat.
Studiindu-[i reflec]ia `n oglind\, aproape c\ se a[tepta s\ vad\
prin corp ca printr-o simpl\ perdea; dar nu, era solid.
CHIPUL 51
Sim]ind c\ s-ar putea alege cu o obsesie din toat\ treaba asta [i

`ngrijorat c\ ar putea s\-[i spele mìnile la nesf`r[it, p`n\ vor ajunge
carne vie, se [terse repede pe un prosop de h`rtie [i p\r\si toaleta.
Urc\ `n lift cu un cuplu t`n\r, solemn, care se ]inea str`ns de
mìni ca s\ se `mb\rb\teze reciproc.
– O s\ se fac\ bine, murmur\ b\rbatul, iar femeia `ncuviin]\ din
cap, st\p`nindu-[i lacrimile.
C`nd Ethan cobor` la etajul [ase, cuplul continu\ s\ urce cu
liftul spre destina]ia lor nefericit\.
Duncan Whistler, zis [i Dunny, era internat aici, la etajul [ase,
de trei luni. C`nd nu era la sec]ia de terapie intensiv\ – aflat\ tot la
acest etaj –, Dunny nu avea o camer\ stabil\. ~n cele cinci s\pt\-
m`ni scurse de la ultima criz\, se aflase `n camera 742.
O m\icu]\ cu un chip bl`nd de irlandez\ `l privi `n ochi pe
Ethan, z`mbi [i trecu pe l`ng\ el cu fo[netul t\cut al ve[m`ntului
ei voluminos.
Ordinul surorilor care lucra `n Our Lady of Angeles refuza `m-
br\c\mintea modern\ a multor c\lug\ri]e, care aducea mai degrab\ a
uniform\ de stewardes\. Preferau `n schimb rasele tradi]ionale, lungi
p`n\ `n p\m`nt, cu m`neci largi, sfoar\ la mijloc [i bonet\ pe cap.
Aveau ve[minte de un alb str\lucitor, nu combina]ia clasic\ de
alb [i negru. C`nd Ethan le v\zu cum alunec\ aeriene pe holuri, mai
degrab\ plutind ca ni[te duhuri dec`t merg`nd, aproape c\ ì veni s\
cread\ c\ spitalul nu era doar o simpl\ cl\dire ridicat\ pe un teren
din Los Angeles, ci o punte `ntre lumea noastr\ [i cea de dincolo.
Dunny tr\ise `ntr-un soi de incon[tien]\, suspendat undeva `ntre
lumi, de c`nd patru tipi furio[i `l v`r`ser\ cu capul `ntr-un vas de
toalet\ de mult prea multe ori [i `l ]inuser\ sub ap\ pentru prea mult
timp. Paramedicii ì scoseser\ apa din pl\m`ni, dar medicii nu reu-
[iser\ s\-l scoat\ din com\.
C`nd Ethan ajunse `n salonul 742, `l g\si cufundat `n `ntuneric.
Un b\tr`n se odihnea `n patul de l`ng\ u[\: incon[tient, conectat la
un ventilator care ì pompa aer `n pl\m`ni cu un [uierat ritmic.
Patul de l`ng\ fereastr\, unde Dunny `[i petrecuse ultimele cinci
s\pt\m`ni, era gol. Cear[afurile noi, curate, str\luceau `n `ntuneric.
52 DEAN KOONTZ
De pe geam, lumina `necat\ a zilei proiecta pe pat imagini ce-

nu[ii, nedefinite, urme mereu schimb\toare ale ploii. Pe cear[afuri
p\reau s\ se t`rasc\ mii de p\ianjeni transparen]i.
C`nd v\zu c\ lipse[te fi[a pacientului, Ethan `[i `nchipui c\ Dunny
fusese mutat `n alt salon sau transferat din nou la terapie intensiv\.
~ntreb\ la camera de gard\ de la etajul [ase unde ar putea s\-l
g\seasc\ pe Duncan Whistler, [i o asistent\ t`n\r\ ì spuse s-o a[-
tepte pe [efa de tur\, c\reia ì trimise un mesaj pe pager.
Ethan o [tia pe [ef\, sora Jordan, de la vizitele anterioare, o ne-
gres\ cu alur\ de sergent-major [i cu vocea u[or tabagic\ a unei
c`nt\re]e de cabaret. Aceasta ì d\du de [tire c\ Dunny `[i d\duse
sufletul `n diminea]a aceea.
– ~mi pare foarte r\u, domnule Truman, dar am sunat la ambele
numere pe care ni le-a]i dat [i v-am l\sat [i mesaje pe c\su]a vocal\.
– Cam c`nd s-a petrecut? `ntreb\ el.
– A decedat azi-diminea]\ la zece [i dou\zeci. V-am sunat dup\
cincisprezece sau dou\zeci de minute de la deces.
Aproximativ pe la unsprezece f\r\ dou\zeci Ethan fusese la u[a
lui Rolf Reynerd, tremur`nd la amintirea anun]atei sale mor]i,
pref\c`ndu-se c\ `l caut\ pe Jim Briscoe. ~[i l\sase telefonul mobil
`n ma[in\.
– {tiu c\ nu era]i foarte apropiat de domnul Whistler, spuse
sora Jordan, dar e totu[i pu]in [ocant, [tiu. ~mi pare r\u ca a trebuit
s\ afla]i vestea astfel – v\z`nd patul gol.
– A]i dus cadavrul `n „gr\dina“ spitalului? `ntreb\ Ethan.
Sora Jordan `l privi cu un respect `nnoit.
– N-am [tiut c\ s`nte]i ofi]er de poli]ie, domnule Truman.
Gr\din\ `nsemna `n jargonul poli]i[tilor morg\. Toate acele ca-
davre care a[teptau s\ fie „plantate“ `n p\m`nt.
– Jafuri/Omucideri, r\spunse el, dar nu se mai deranj\ s\-i ex-
plice c\ nu mai lucra `n poli]ie.
– So]ul meu a tocit destule uniforme la via]a lui [i o s\ se pensi-
oneze `n martie. Muncesc peste program ca s\ nu o iau razna.
Ethan `n]elese. De obicei, `n timp ce erau `n slujba legii, poli-
]i[tii nu se sinchiseau prea mult de pericole, pentru ca `n ultimele
CHIPUL 53
luni dinainte de pensionare s\ devin\ at`t de tensiona]i, `nc`t s\ aib\

nevoie de flacoane `ntregi de Metamucil pentru a combate consti-
pa]ia. So]iile erau adesea mult mai surmenate.
– Doctorul a semnat certificatul de deces, spuse sora Jordan, [i
domnul Whistler a fost dus `n camera frigorific\, a[tept`nd ca fa-
milia s\-l ridice de la morg\. A… de fapt, nu-l va ridica nimeni,
nu-i a[a?
– Acum e vorba de o crim\, spuse Ethan. Medicii legi[ti vor
avea nevoie de cadavru pentru autopsie.
– Atunci `nseamn\ c\ au fost deja anun]a]i. Avem un sistem
foarte bine pus la punct. Uit`ndu-se la ceas, femeia spuse: Dar
probabil c\ nu au avut `nc\ timp s\ ia corpul `n custodie, dac\
asta v\ preocup\.
Ethan lu\ ascensorul p`n\ jos de tot, `n lumea mor]ilor. Gr\dina

se afla la nivelul al doilea [i cel mai de jos al subsolului, al\turi de
garajul pentru ambulan]e.
~n timp ce cobora, auzi varianta orchestral\ a unei melodii
vechi de Sheryl Crow, complet golit\ de orice aluzie sexual\ [i in-
terpretat\ `ntr-un ritm alert. Rezultatul era un produs nou, mai fad,
care p\strase vag linia melodiei originare. ~n aceast\ lume c\zut\,
chiar [i cele mai nesemnificative lucruri, cum ar fi muzica u[oar\,
erau inevitabil corupte.
El [i Dunny, acum `n v`rst\ de treizeci [i [apte de ani, fuseser\
cei mai buni prieteni de la cinci ani [i p`n\ c`nd `mpliniser\ dou\-
zeci. Crescu]i `n acela[i cartier s\r\c\cios de case cu stucuri roase,
am`ndoi fuseser\ singuri la p\rin]i [i apropia]i ca fra]ii.
S\r\cia ì unise, la fel ca suferin]a emo]ional\ [i fizic\ de a avea
ta]i alcoolici, cu temperamente colerice. La fel ca dorin]a feroce de
a dovedi c\ p`n\ [i fiii be]ivanilor [i s\r\ntocilor ar putea ajunge
cineva `ntr-o bun\ zi.
{aptesprezece ani de `nstr\inare, `n timpul c\rora `[i vorbiser\
rareori, `l f\cuser\ pe Ethan s\ poat\ suporta suferin]a desp\r]irii [i,
`n pofida problemelor care `l ap\sau acum, fu cuprins de melan-
colie la g`ndul vie]ii pe care ar fi putut s\ o aib\ `mpreun\.
54 DEAN KOONTZ
Dunny Whistler pusese punct rela]iei lor aleg`nd s\ duc\ o via]\

`n afara legii chiar c`nd Ethan se preg\tea s\ slujeasc\ legea. S\r\cia
[i via]a haotic\ dus\ al\turi de un tat\ be]iv [i egoist d\duser\ na[-
tere `n Ethan respectului pentru disciplin\, ordine [i pentru satis-
fac]iile unei vie]i tr\ite `n slujba celorlal]i. Acelea[i experien]e `l
f\cuser\ pe Dunny s\ t`njeasc\ dup\ gr\mezi de bani [i dup\ pute-
rea care s\ `mpiedice pe oricine ar fi cutezat s\-i spun\ ce s\ fac\ ori
s\-l oblige s\ tr\iasc\ dup\ alte reguli dec`t cele f\cute de el `nsu[i.
Privite `n retrospectiv\, reac]iile lor la probleme similare fuse-
ser\ divergente `nc\ din primii ani ai adolescen]ei. Poate c\ priete-
nia `l f\cuse pe Ethan orb la diferen]ele tot mai mari dintre ei. Unul
alesese s\ caute respectul care vine din `mpliniri profesionale. Ce-
l\lalt dorise respectul care vine atunci c`nd e[ti temut.
~n plus, se `ndr\gostiser\ de aceea[i femeie, ceea ce ar fi `nvr\j-
bit p`n\ [i doi fra]i buni. Hannah intrase `n via]a lor c`nd nu aveau
mai mult de [apte ani. La `nceput fusese un simplu tovar\[ de
joac\, singura fat\ pe care o acceptaser\ `n jocurile lor de b\ie]i.
Cei trei fuseser\ de nedesp\r]it. Apoi, treptat, Hannah le devenise
prieten\, [i `ntr-un fel, sor\, iar b\ie]ii juraser\ s\ o protejeze.
Ethan nu putea s\ numeasc\ ziua `n care `ncetase s\ le mai fie doar
prieten\, doar sor\ [i devenise pentru el [i Dunny… iubit\.
Dunny o dorise cu disperare pe Hannah, dar o pierduse. Ethan
nu numai c\ o dorise pe Hannah; o `nc`ntase, ì c`[tigase inima, se
c\s\torise cu ea.
Timp de doisprezece ani, el [i Dunny nu mai schimbaser\ un
cuv`nt, p`n\ `n noaptea `n care Hannah murise `n acela[i spital `n
care se afla acum Ethan.
L\s`nd `n ascensor melodia ruinat\ a lui Sheryl Crow, Ethan
merse de-a lungul unui coridor larg [i bine luminat, cu pere]i albi,
de beton. ~n locul acelei f\c\turi muzicale, nu mai auzea acum de-
c`t zumzetul surd, dar autentic, al neoanelor de deasupra capului.
U[i duble cu gemule]e p\trate se deschideau spre recep]ia gr\dinii.
~n spatele unui birou uzat st\tea un b\rbat `n jur de patruzeci de
ani, `mbr\cat `n hainele verzi de spital [i cu o fa]\ br\zdat\ de acnee.
CHIPUL 55
O pl\cu]\ prins\ de birou `l identifica drept VIN TOLEDANO. Ri-

dic\ privirea dintr-un roman ieftin, cu un cadavru desenat pe copert\.
Ethan `l `ntreb\ ce mai face, iar func]ionarul ì r\spunse c\, de
vreme ce era `n via]\, probabil face foarte bine, a[a c\ Ethan spuse:
– Cu mai pu]in de o or\ `n urm\ a fost trimis aici Duncan
Whistler de la etajul [apte.
– L-am b\gat la ghea]\, confirm\ Toledano. Nu pot s\-l las la
morg\. Trebuie s\-l vad\ mai `ntì procurorul, pentru c\ e caz de
omucidere.
Nu era dec`t un singur scaun pentru vizitatori. Tranzac]iile care
implicau cadavre alterabile erau `n general foarte rapide, f\r\ s\
mai fie nevoie de confortul unei s\li de a[teptare [i de reviste
vechi, tocite de at`ta r\sfoit.
– Nu s`nt de la morg\, spuse Ethan. Am fost prieten cu dece-
datul. Nu eram aici c`nd a murit.
– ~mi pare r\u, dar nu v\ pot l\sa s\ vede]i corpul chiar acum.
A[ez`ndu-se `n scaunul destinat vizitatorilor, Ethan spuse:
– Mda, [tiu.
Pentru a-i `mpiedica pe avoca]ii ap\r\rii s\ conteste la tribunal
rezultatele autopsiei, trebuiau respectate ni[te proceduri, s\ nu
existe suspiciunea c\ cineva din afar\ a falsificat dovezile.
– Nu exist\ membri ai familiei care s\-l identifice, iar eu s`nt
executorul testamentar, explic\ Ethan. A[a c\, dac\ vor s\-i confirm
identitatea, mai bine o fac aici dec`t mai t`rziu, la morga din ora[.
L\s`nd deoparte romanul, Toledano spuse:
– Tipul cu care am crescut s-a trezit aruncat anul trecut dintr-o
ma[in\ care mergea cu vreo 145 de kilometri la or\. E greu s\
pierzi de t`n\r un prieten bun.
Ethan nu se putea preface c\ e `ndurerat, dar era recunosc\tor
pentru orice conversa]ie care `l ajuta s\ nu se mai g`ndeasc\ la
Rolf Reynerd.
– Nu mai eram apropia]i de mult. N-am mai vorbit de doispre-
zece ani, [i pe urm\ doar de trei ori `n ultimii cinci ani.
– {i v-a numit executor?
56 DEAN KOONTZ
– ~nchipuie[te-]i. N-am [tiut despre asta p`n\ c`nd Dunny n-a

fost dou\ zile la terapie intensiv\. M-a sunat avocatul lui, mi-a zis
nu numai c\ s`nt executor dac\ Dunny moare, dar `ntre timp s`nt
`mputernicit s\ am grij\ de afacerile lui [i s\ iau decizii medicale `n
numele lui.
– ~nseamn\ c\ a fost totu[i ceva special `ntre voi.
Ethan scutur\ din cap.
– Nimic.
– Ceva tot a fost, insist\ Toledano. Prieteniile din copil\rie s`nt
mai profunde dec`t crede]i. Nu v\ vede]i ani de zile, apoi v\ `nt`l-
ni]i [i e ca [i cum timpul n-ar fi trecut.
– Cu noi n-a fost a[a.
Dar Ethan [tia c\ acel ceva special dintre el [i Dunny fusese
Hannah [i iubirea lor pentru ea. Ca s\ schimbe subiectul, spuse:
– {i cum s-a `nt`mplat ca prietenul dumitale s\ fie `mpins dintr-o
ma[in\ care merge cu 145 la or\?
– A fost un tip de treab\, dar `ntotdeauna g`ndea mai mult cu
capul mic dec`t cu cel mare.
– Nu e o specie rar\.
– Era `ntr-un bar, vede trei tipe bune, nici un b\rbat cu ele, a[a
c\ se bag\. Vin toate trei la el, zic: „Hai la noi“ [i lui ì trece prin
cap c\ e un fel de Brad Pitt, [i toate trei vor s\ sar\ pe el.
– Dar era doar un pretext de jaf, ghici Ethan.
– Mai r\u. Se d\ jos din ma[ina lui, se urc\ `n a lor. Dou\ fete `l
`nc\lzesc `n spate, `l dezbrac\ pe jum\tate – pe urm\ `l arunc\ din
ma[in\ ca s\ se distreze.
– Deci tipele prizaser\ ceva.
– Poate da, poate nu, spuse Toledano. S-a dovedit c\ mai f\cu-
ser\ asta de dou\ ori `nainte. De data asta le-au prins.
Ethan spuse:
– Am dat peste un film vechi noaptea trecut\ la televizor. Frankie
Avalon, Annette Funicello. O pelicul\ din acelea cu petreceri la
mare. Femeile erau cu siguran]\ altfel atunci.
CHIPUL 57
– Toat\ lumea era altfel. Nimeni nu s-a f\cut mai bun sau mai
dr\gu] din anii [aizeci `ncoace. A[ fi vrut s\ m\ nasc cu treizeci de
ani mai devreme. {i cum a murit al dumitale?
– Patru tipi au crezut c\ i-a `n[elat cu ni[te bani, a[a c\ i-au b\-
gat c\lu[ul `n gur\, i-au legat mìnile la spate [i l-au b\gat cu capul
`n toalet\ p`n\ c`nd i-au provocat leziuni pe creier.
– Phuu… ur`t.
– Nu e Agatha Christie, c\zu de acord Ethan.
– Dac\ te ocupi de toate astea, `nseamn\ c\ a r\mas ceva `ntre
dumneata [i prietenul dumitale. Nimeni nu e obligat s\ fie executor
testamentar dac\ nu vrea.
Doi brancardieri `mpinser\ u[ile duble [i intrar\ `n zona de re-
cep]ie a gr\dinii.
Primul b\rbat era `nalt, avea `n jur de cincizeci de ani [i se ve-
dea c`t era de m`ndru de podoaba sa capilar\. Era tuns `ntr-un stil
pompadour destul de sofisticat, care aproape c\ cerea panglici ca s\
fie complet.
Ethan `l cuno[tea pe partenerul lui Pomp. Jose Ramirez era un
american mexican `ndesat, miop, av`nd desenat pe chip z`mbetul
dulce [i vis\tor al unui urs koala.
Jose tr\ia pentru so]ie [i cei patru copii. ~n timp ce Pomp lu\
h`rtiile pe care i le `nm`n\ func]ionarul, Ethan `l rug\ pe Jose s\-i
arate ultimele fotografii ale Mariei [i ale copiilor.
Odat\ formalit\]ile `ncheiate, Toledano ì conduse printr-o u[\
interioar\ `n gr\din\. Spre deosebire de podeaua acoperit\ cu lino-
leum de la recep]ie, aici erau pl\ci de faian]\ alb\, cu rosturi `n-
guste, de doar patru milimetri `ntre ele – o suprafa]\ lesne de
sterilizat `n cazul contamin\rii cu fluide corporale.
De[i cur\]at `n permanen]\ de filtre sofisticate, `n aerul rece
persista un iz nepl\cut. Majoritatea mor]ilor nu-[i dau duhul miro-
sind a [ampon, s\pun sau ap\ de colonie.
Patru sertare standard din inox con]ineau probabil mor]i, dar
dou\ cadavre aflate pe paturi cu rotile atr\geau imediat aten]ia.
Am`ndou\ erau acoperite cu cear[afuri.
58 DEAN KOONTZ
Un al treilea pat era gol, de pe el at`rna o p`nz\ mototolit\, [i

spre acesta se `ndrept\ Toledano cu o expresie stupefiat\ pe chip.
– Aici era. Chiar aici.
~ncrunt`ndu-se nedumerit, Toledano trase cear[afurile de pe ca-
petele celorlalte dou\ cadavre. Nici unul din ele nu era Dunny
Whistler.
Trase pe r`nd cele patru sertare de inox. Erau goale.
Pentru c\ spitalul `[i trimitea marea majoritate a pacien]ilor mai
degrab\ acas\ dec`t la `nmorm`ntare, `nc\perea aceasta era mic\ `n
compara]ie cu morga din ora[. Toate ascunz\torile posibile fuseser\
deja scotocite.
Capitolul 7
~n `nc\perea aceasta f\r\ ferestre aflat\ cu trei niveluri sub p\m`nt,

cei patru vii [i cei doi mor]i r\maser\ pentru o clip\ at`t de t\cu]i, `nc`t
Ethan `[i `nchipui c\ aude cum cade ploaia pe str\zile de deasupra.
Apoi c\r\u[ul cu coafura pompadour spuse:
– Adic\ l-a]i dat pe Whistler din gre[eal\ altor persoane?
Toledano, func]ionarul, scutur\ din cap cu `nver[unare.
– Imposibil. N-am f\cut a[a ceva `n paisprezece ani de c`nd s`nt
aici, doar n-o s\ `ncep acuma.
O u[\ larg\ permitea ca paturile cu rotile s\ fie duse din gr\din\
direct `n garajul pentru ambulan]e. Dou\ z\voare ar fi trebuit s\ le
`nchid\. Am`ndou\ erau trase.
– Le-am l\sat `ncuiate, insist\ Toledano. ~ntotdeauna s`nt `ncu-
iate, `ntotdeauna, `n afar\ de cazul c`nd supraveghez o nou\ livrare,
dar atunci s`nt `ntotdeauna aici, chiar aici, privind.
– Cine ar vrea s\ fure un cadavru ]eap\n? `ntreb\ Pomp.
– Chiar dac\ vreun pervers ar vrea s\ fure ceva de-aici, n-ar pu-
tea, spuse Vin Toledano tr\g`nd de u[a de la garaj ca s\ se deschid\
[i s\ le arate c\ nu avea broasc\ pe dinafar\. Dou\ `ncuietori oarbe.
Nu exist\ chei pentru ele. Nu po]i descuia u[a asta dac\ nu e[ti aici
`n camer\, de unde r\suce[ti un m`ner.
Vocea func]ionarului se sub]iase progresiv, pe m\sur\ ce `ngri-
jorarea lui cre[tea. Ethan se g`ndi c\ Toledano `[i vedea cu sigu-
ran]\ slujba duc`ndu-se pe apa s`mbetei, la fel de sigur cum, atras
60 DEAN KOONTZ
de for]a gravita]iei, s`ngele se scurge pe [an]urile unei mese de

autopsie `nclinate.
Jose Ramirez spuse:
– Poate c\ nu era mort, mai [tii, poate a ie[it singur.
– Era mai mort dec`t mor]ii, spuse Toledano. Mort de-a binelea.
Ridic`nd din umerii l\sa]i [i arbor`nd z`mbetul de koala,
Jose spuse:
– Se mai `nt`mpl\ [i gre[eli.
– Nu `n spitalul \sta, nu, insist\ func]ionarul. Nu s-a mai `nt`m-
plat de c`nd cu doamna aia b\tr`n\, care acum cincisprezece ani a
stat la camera frigorific\ aproape o or\, i s-a confirmat decesul [i
pe urm\ s-a ridicat `n fund [i a `nceput s\ ]ipe.
– A, mi-amintesc c\ am mai auzit de asta, spuse Pomp. O m\i-
cu]\ chiar a avut un atac de cord din cauza asta.
– Tipul care a lucrat aici `naintea mea a avut atacul de cord, [i
m\icu]a care l-a luat la rost i l-a provocat.
Ethan se aplec\ [i lu\ o pung\ alb\ de plastic de sub patul pe
care fusese a[ezat corpul lui Dunny. ~n pung\ se aflau [nururi, iar
de unul din ele fusese legat\ o etichet\ pe care erau scrise numele
DUNCAN EUGENE WHISTLER, data de na[tere [i num\rul de la
asigurarea social\.
Cu un [uierat de panic\ `n glas, Toledano spuse:
– Acolo erau hainele pe care le purta c`nd a fost internat `n spital.
Punga se dovedi acum goal\. Ethan o puse pe pat.
– Chiar verifica]i de dou\ ori deciziile doctorilor de c`nd
doamna aceea b\tr`n\ s-a sculat din mor]i?
– De trei ori, de patru ori, declar\ Toledano. Primul lucru pe
care `l fac c`nd vine un mort aici e s\-l ascult cu stetoscopul, ì as-
cult inima [i pl\m`nii. Cu partea cu diafragma ascult sunetele
`nalte, iar cu cealalt\ ascult sunetele joase.
D\dea `ncontinuu din cap, ca [i cum `n timp ce vorbea ar fi re-
v\zut cu ochii min]ii [i ar fi bifat lista de proceduri pe care le ur-
mase c`nd primise corpul lui Dunny.
– Fac un test cu oglinda pentru respira]ie. Apoi stabilesc tempe-
ratura intern\ a corpului, o m\sor din nou peste o jum\tate de or\,
CHIPUL 61
din nou peste `nc\ o jum\tate de or\ ca s\ v\d dac\ `ntr-adev\r

scade, a[a cum scade c`nd prime[ti pe unul care e mort de-a binelea.
Lui Pomp i se p\ru amuzant.
– Temperatura intern\? Adic\ `]i petreci timpul v`r`nd termo-
metre `n fundul mor]ilor?
F\r\ s\ r`d\, Jose spuse:
– S\ avem pu]in respect, [i se `nchin\.
Ethan avea palmele umede. Se [terse pe c\ma[\.
– Atunci, dac\ nimeni nu a intrat aici ca s\-l ia [i dac\ era mort –
unde e acum?
– Poate c\ la mijloc e vreuna dintre m\icu]ele care-[i bag\ nasul
peste tot, ì spuse Pomp func]ionarului. M\icu]ele alea se ]in de glume.
Aer rece, dale de faian]\ albe ca z\pada, sertare de inox lu-
cind ca ghea]a: nimic nu explica frigul p\trunz\tor care-l cuprin-
sese pe Ethan.
B\nui c\ parfumul subtil al mor]ii ì intrase `n haine.
Locuri de felul \sta nu-l nelini[tiser\ `nainte niciodat\. Acum
era nelini[tit.
~n spa]iul deasupra c\ruia st\tea scris RUD| SAU PARTE
RESPONSABIL|, spitalul pusese numele lui Ethan [i numerele
lui de telefon; cu toate acestea, la insisten]ele func]ionarului, ì d\-
duse acestuia o carte de vizit\ cu acelea[i informa]ii.
Urc`ndu-se `n ascensor, ascult\ f\r\ prea mare aten]ie unul dintre
cele mai bune c`ntece ale forma]iei Barenaked Ladies redus la sta-
diul de muzic\ ambiental\.
Urc\ p`n\ la etajul [apte, acolo unde murise Dunny. C`nd u[ile
ascensorului se deschiser\, `[i d\du seama c\ nu trebuia s\ fi urcat
dec`t p`n\ la garajul de la primul nivel al subsolului, acolo unde `[i
parcase Fordul Expedition, doar cu dou\ etaje deasupra gr\dinii.
Dup\ ce ap\s\ butonul ca s\ coboare la nivelul garajului princi-
pal, fu nevoit s\ urce din nou p`n\ la etajul cincisprezece, pentru c\
ascensorul porni singur. Oameni urcar\ [i cobor`r\, dar Ethan abia
ì observ\.
Mintea ì era `n alt\ parte. Incidentul din apartamentul lui Reynerd.
Dispari]ia lui.
62 DEAN KOONTZ
De[i nu mai avea insign\, Ethan `[i p\strase intui]ia de poli]ist.

~n]elese c\ dou\ evenimente at`t de neobi[nuite, care se petrec `n
aceea[i diminea]\, nu pot fi `nt`mpl\toare.
Dar intui]ia nu era de-ajuns ca s\ sugereze natura leg\turii
dintre aceste `nt`mpl\ri stranii. Era ca [i cum ar fi `ncercat s\ fac\ o
opera]ie pe creier cu ajutorul intui]iei.
Logica nu ì oferea nici ea pe loc r\spunsuri. ~n acest caz, chiar [i
Sherlock Holmes ar fi dezn\d\jduit la g`ndul [anselor pe care le avea
de a descoperi adev\rul prin intermediul ra]ionamentelor deductive.
~n garaj, o ma[in\ abia sosit\ parcurse r`ndurile `n c\utarea unui
loc de parcare, dup\ care coti pe o ramp\ [i o alt\ ma[in\ luminat\
de faruri ie[i din abisul de beton, ca un submersibil de mare ad`n-
cime care se ridic\ dintr-o groap\ oceanic\, [i se `ndrept\ spre ie-
[ire, doar Ethan mergea pe jos.
De-at`tea gaze de e[apament [i fum care alc\tuiau enigmatice [i
sarcastice pete Rorschach, tavanul scund [i cenu[iu p\rea s\ se lase
din ce `n ce mai jos pe m\sur\ ce Ethan `nainta `n garaj. Precum
carcasa unui submarin, pere]ii p\reau c\ abia mai rezist\ sub greu-
tatea devastatoare a oceanului, sub presiunea zdrobitoare.
Pas dup\ pas, Ethan se a[tepta s\ descopere c\ de fapt nu era
singurul care mergea pe jos. ~n spatele fiec\rui jeep, `n spatele fie-
c\rei coloane de beton `l putea a[tepta un vechi prieten, din motive
misterioase [i cu scopuri necunoscute.
Ethan ajunse la Fordul Expedition f\r\ nici un incident.
Nimeni nu `l a[tepta `n ma[in\.
A[ezat la volan, chiar `nainte de a porni motorul, bloc\ u[ile.
Capitolul 8
Restaurantul armenesc de pe Pico Boulevard avea aerul unui

local evreiesc [i un meniu cu feluri de m`ncare at`t de delicioase, c\
l-ar fi f\cut p`n\ [i pe un condamnat la moarte s\ z`mbeasc\ `n timp
ce-[i lua ultima mas\. Erau acolo mai mul]i poli]i[ti `n civil [i fi-
guri din industria filmului dec`t ai fi g\sit oriunde `n afara unui tri-
bunal `n care se judec\ cea mai recent\ crim\ amoroas\ din lumea
celebrit\]ilor.
C`nd ajunse Ethan, Hazard Yancy `l a[tepta `ntr-un separeu l`ng\
fereastr\. Chiar [i a[ezat, ocupa at`ta spa]iu, `nc`t ar fi putut merge
f\r\ s\ ezite s\ dea prob\ pentru rolul din Incredibilul Hulk, dac\
Hollywoodul ar fi f\cut vreodat\ o versiune neagr\.
Hazard fusese deja servit cu o por]ie dubl\ de aperitiv kibby1 cu
castrave]i, ro[ii [i nap murat.
Dup\ ce Ethan se a[ez\ de cealalt\ parte a mesei, Hazard spuse:
– Cineva mi-a spus c\ a citit `n ziar cum c\ [eful t\u a `ncasat
dou\zeci [i [apte de milioane de parai pentru ultimele dou\ filme.
– Dou\zeci [i [apte de milioane pentru fiecare. E primul care
sparge recordul de dou\zeci [i cinci de milioane.
– Adio s\r\cie, spuse Hazard.
– Unde mai pui c\ prime[te [i o parte din produsul final.
– La banii \[tia poate primi o parte din produsul final al oricui vrea.
1 Un amestec de carne cu grù bulgur (n.tr.)
64 DEAN KOONTZ
– E o expresie de jargon. ~nseamn\ c\, dac\ filmul e un mare

succes, el prime[te o parte din profituri, uneori chiar un anumit
procent din profitul brut.
– Cam la c`t se ridic\ asta?
– Dup\ Daily Variety, a avut succese at`t de mari `n toat\ lumea,
`nc`t bag\ `n buzunar cam cincizeci de milioane.
– Acum cite[ti presa de scandal? `ntreb\ Hazard.
– M\ ajut\ s\ nu uit `n ce ]int\ uria[\ se transform\ omul \sta.
– Faci exact ce ]i se potrive[te, de acord. C`te filme pe an
face tipul?
– Niciodat\ mai pu]in de dou\. C`teodat\ trei.
– {i eu care pl\nuisem s\ `nfulec at`t de mult pe paralele lui, c\
Channing Manheim `nsu[i ar b\ga de seam\ [i tu ai fi dat afar\
c\ ai abuzat de cartea de credit.
– Nici m\car tu nu e[ti `n stare s\ m\n`nci kibby de o sut\ de
mii de parai.
Hazard scutur\ din cap.
– Chan Man. Poate c\ s`nt demodat, dar tipul nu mi se pare c\
face cincizeci de milioane.
– Mai are [i o cas\ de produc]ie pentru emisiuni TV, cu trei
spectacole care ruleaz\ acum la posturi mari de televiziune [i patru
la televiziuni prin cablu. Mai trage [i c`teva milioane bune pe an
din Japonia, unde face reclame TV pentru cea mai bine v`ndut\
bere. A scos [i o linie de `mbr\c\minte sportiv\. {i multe altele.
Agen]ii lui numesc venitul pe care-l ob]ine altfel dec`t juc`nd „c`[-
tiguri colaterale“.
– To]i arunc\ cu bani `n el, hm?
– N-o s\ aib\ niciodat\ nevoie s\ umble dup\ chilipiruri.
C`nd chelneri]a sosi la mas\, Ethan comand\ somon marocan
cu cu[cu[ [i ceai cu ghea]\.
~n timp ce lua comanda de la Hazard, chelneri]a `[i toci v`rful
creionului: lebne1 cu f`[ii de br`nz\ [i castrave]i, humus, s\rm\lu]e
`n foi de vi]\, lahmajoon2, toc\ni]\ de fructe de mare….
1 Crem\ de br`nz\ din kefir (n.tr.)

2 Pizza armeneasc\ (n.tr.)
CHIPUL 65
– Mai da]i-mi [i dou\ sticlu]e de Orangina.

– Singura persoan\ pe care am v\zut-o s\ mai m\n`nce at`t,
spuse Ethan, a fost o balerin\ bulimic\. Mergea la closet [i vomita
dup\ fiecare fel de m`ncare.
– Eu doar le gust, [i nu port niciodat\ fusti]\ de balerin\.
Hazard `[i t\ie ultimul kibby `n dou\.
– {i c`t de tare e Chan Man?
Zumzetul conversa]iilor de la celelalte mese le oferea celor doi o
intimitate aproape egal\ cu cea de pe o colin\ din `ndep\rtatul Mojave.
– E imposibil s\-l ur\[ti, spuse Ethan.
– E cel mai bun compliment pe care po]i s\ i-l faci?
– Personal, nu are impactul pe care `l are pe ecran. Nu-]i st`r-
ne[te nici un fel de emo]ie.
Hazard `[i `ndes\ cu furculi]a `n gur\ o jum\tate de kibby [i
plesc\i satisf\cut.
– Deci numai imaginea ce e de el, `n rest – nimic.
– Nici chiar a[a. E extrem de… fad. Generos cu angaja]ii. Nu e
arogant. Dar are un fel de… un fel de inconsisten]\. Nu prea ì pas\
cum ì trateaz\ pe cei din jur, nici m\car pe fiul s\u, dar e o indife-
ren]\ benign\. Nu e un tip cu adev\rat r\u.
– La at`]ia bani [i adora]ie, te-ai a[tepta la un monstru.
– Cu el n-ai ocazia. Cu el…
Ethan se opri s\ se g`ndeasc\. ~n lunile `n care lucrase pentru
Manheim nu mai vorbise at`t de mult [i nici at`t de franc cu cineva
despre omul \sta.
El [i Hazard fuseser\ `mpreun\ `n b\taia gloan]elor [i fiecare `[i
`ncredin]ase via]a celuilalt. Putea s\ spun\ tot ce are pe suflet [i s\
fie sigur c\ nimic nu va ajunge la urechile altcuiva.
Av`nd un interlocutor at`t de sigur, Ethan voia s\-l descrie pe
Chip nu doar c`t mai sincer cu putin]\, ci [i c`t mai nuan]at. ~ncer-
c`nd s\-i explice lui Hazard cum era Manheim, `l putea `n]elege el
`nsu[i mai bine.
Dup\ ce chelneri]a aduse ceaiul cu ghea]\ [i sucurile, Ethan
spuse `n cele din urm\:
66 DEAN KOONTZ
– E absorbit de propria persoan\, dar nu `n maniera tipic\ unei

vedete de cinema, nici `n vreun fel care s\-l fac\ s\ par\ egoist.
Presupun c\ ì pas\ de bani, dar nu cred c\ ì pas\ ce g`ndesc al]ii
despre el sau de faptul c\ e celebru. E absorbit de propria persoan\,
complet absorbit, dar e ceva `n genul…. `n genul unei st\ri zen.
– O stare zen?
– Mda. Ca [i cum via]a n-ar `nsemna dec`t el [i natura, el [i
cosmosul, nu el [i ceilal]i. Pare s\ fie mereu `ntr-o stare de medita-
]ie, nu e total prezent, ca un yoghin impostor care pretinde c\ e
dintr-o alt\ lume, numai c\ el e sincer. Cum el contempl\ mereu
universul, e foarte convins c\ [i universul `l contempl\ pe el, c\
fascina]ia e reciproc\.
Hazard `[i termin\ ultimul kibby [i spuse:
– Spencer Tracy, Clark Gable, Jimmy Stewart, Bogart – to]i au
fost cu capul `n nori [i n-a [tiut nimeni sau pe vremea aia vedetele
de film erau oameni adev\ra]i, cu picioarele pe p\m`nt?
– Mai s`nt [i oameni adev\ra]i `n toat\ afacerea asta. Le-am `n-
t`lnit pe Jodie Foster, pe Sandra Bullock. Par adev\rate.
– {i ele par s\ fac\ pe durele, spuse Hazard.
Fu nevoie de dou\ chelneri]e care s\ aduc\ la mas\ toat\ m`ncarea.
Hazard r`njea [i d\dea din cap satisf\cut pe m\sur\ ce fiecare
fel ì era pus `n fa]\:
– Bine. Bine. E foarte bine. Excelent.
Amintindu-[i de `mpu[c\tura din stomac, lui Ethan ì pieri pofta
de m`ncare. ~ncepu s\ mestece `ncet din somonul marocan cu cu[-
cu[ [i am`n\ s\ aduc\ vorba despre Rolf Reynerd.
– {i ziceai c\ ai pus laba pe ceva. Care e chestia?
– O gagic\ blond\ de dou\zeci [i doi de ani strangulat\ [i azv`rlit\
`ntr-un canal de deversare al unei fabrici. I-am zis Blonda din Balt\.
Orice poli]ist care lucreaz\ la Omucideri e schimbat pentru tot-
deauna de meserie. Victimele `l urm\resc cu insisten]a t\cut\ a spi-
roche]ilor care secret\ otrav\ `n s`nge.
Umorul este cea mai bun\ [i, adesea, singura arm\ de ap\rare
`mpotriva ororii. La `nceputul investiga]iei, fiec\rei crime i se d\ un
nume caraghios, folosit pe urm\ `n Sec]ia Omucideri.
CHIPUL 67
Ofi]erul superior n-o s\ `ntrebe niciodat\: „A]i f\cut progrese `n

dosarul crimei din Ermitrude Pottlesby?“, ci `ntotdeauna: „Ceva
nou cu Blonda din Balt\?“
C`nd Ethan [i Hazard investigaser\ asasinarea brutal\ a dou\
lesbiene dintr-o ]ar\ musulman\, cazul fusese numit „Lesbi cu Fe-
suri“. O alt\ femeie t`n\r\, legat\ de masa din buc\t\rie, se sufocase
din cauza bure]ilor de s`rm\ [i a bure]ilor `mbiba]i cu detergent
Pine-sol pe care uciga[ul ì v`r`se pe gur\ [i pe g`t `n jos; cazul se
numise „Doamna Freac\-tot“.
Cineva din afar\ ar fi putut fi ofensat s\ aud\ numele neoficiale
ale cazurilor. Civilii nu-[i d\deau seama c\ de multe ori detectivii
visau mor]ii pentru care voiau dreptate sau c\ uneori un detectiv
putea deveni at`t de ata[at de victim\, `nc`t s\ resimt\ moartea aces-
teia ca pe o pierdere personal\. Numele acestea nu tr\dau nici cea
mai mic\ lips\ de respect – [i, c`teodat\, exprimau o afec]iune stra-
nie, melancolic\.
– Strangulat\, spuse Ethan, referindu-se la Blonda din Balt\. Su-
gereaz\ pasiune, s`nt [anse mari s\ fie la mijloc o rela]ie romantic\.
– Ha! Deci nu te-ai mole[it de tot `n hainele tale scumpe de
piele [i `n mocasinii Gucci.
– Nu port mocasini, am pantofi Rockports. Dac\ a aruncat-o
`ntr-o canal de deversare `nseamn\ c\ a prins-o cu altul, [i deci a
socotit-o murdar\, o c`rp\, un rest care nu mai e bun de nimic.
– ~n plus, poate cuno[tea fabrica, poate [tia cum s\ scape u[or
acolo de cadavru. |sta e un pulover de ca[mir?
– Bumbac. {i f\pta[ul lucreaz\ la fabric\?
Hazard scutur\ din cap.
– E consilier municipal.
Pierz`ndu-[i brusc tot apetitul, Ethan puse furculi]a pe mas\.
– Politician? De ce nu cau]i mai bine o st`nc\ de pe care s\-]i
dai drumul?
V`r`ndu-[i o s\rm\lu]\ `n gur\, Hazard reu[i s\ r`njeasc\ `n timp ce
mesteca f\r\ s\-[i deschid\ m\car o dat\ gura. Dup\ ce `nghi]i, spuse:
– Am f\cut deja rost de st`nc\, da’ `l `mping pe el de-acolo.
– Dac\ e cineva care `[i va rupe oasele, atunci tu e[ti \la.
68 DEAN KOONTZ
– Mergi prea departe cu metafora asta, spuse Hazard `n timp ce

`[i ungea cu humus o pit\.
Dup\ jum\tate de secol `n care avusese parte de oficialit\]i nep\-
tate [i de o administra]ie onest\, `n ultimul timp chiar [i California
se transformase `ntr-o cloac\, a[a cum nu mai fusese din anii 1930 [i
1940, c`nd Raymond Chandler scrisese despre partea ei `ntunecat\.
~n primii ani ai noului mileniu, la nivel de stat [i `n multe jurisdic]ii
locale, corup]ia atinsese aici cote rareori `nt`lnite altundeva `n afara
republicilor bananiere, de[i `n acest caz era vorba de o republic\
bananier\ f\r\ banane [i cu preten]ii.
Un procent important din politicienii de aici ac]ionau precum
gangsterii. Dac\ gangsterii te vedeau c\ `l urm\reai pe unul de-al
lor, socoteau c\ pe urm\ vei `ncerca s\-i urm\re[ti pe ei, a[a c\ se
foloseau de toat\ puterea pe care o aveau ca s\ te ruineze `ntr-un fel
sau altul.
~ntr-o alt\ epoc\ dominat\ de gangsteri, `ntr-o cruciad\ `mpo-
triva corup]iei, Eliot Ness condusese o echip\ de oameni ai legii pe
care mita nu-i ispitea [i gloan]ele nu-i speriau, `nc`t ajunseser\ s\
fie numi]i Incoruptibilii. ~n California contemporan\, p`n\ [i Ness
`mpreun\ cu echipa lui exemplar\ ar fi fost distru[i nu de mit\ sau
gloan]e, ci de birocra]ia lipsit\ de scrupule [i de calomniile repede
transformate `n articole def\im\toare de o pres\ avid\ de senza]ii,
dar sentimental\ c`nd vine vorba de gangsterii, ale[i sau neale[i,
despre care scrie zilnic.
– Dac\ te-ai mai ocupa de treburi serioase, ca mine, spuse Hazard,
ai face la fel ca mine.
– Mda. Dar `n mod sigur n-a[ sta acolo r`njind ca tine.
Ar\t`nd spre puloverul lui Ethan, Hazard spuse:
– Bumbac – cum ar veni, bumbac Rodeo Drive?
– Cum ar veni, bumbac Macy la reducere.
– C`t mai dai pe o pereche de [osete?
Ethan spuse:
– Zece mii de dolari.
Ezitase p`n\ atunci s\ pomeneasc\ de `nt`mplarea cu Rolf
Reynerd. Acum se g`ndi c\ nu putea face nimic mai bun ca s\-i
CHIPUL 69
distrag\ lui Hazard aten]ia de la misiunea sinuciga[\ de a acuza de

crim\ un membru al municipalit\]ii.
– Uit\-te la astea.
Deschise un plic maroniu A4, `l goli [i ì d\du lui Hazard tot ce
se afla `n\untru.
~n timp ce Hazard studia pozele, Ethan ì povesti despre cele
cinci cutii negre aduse de Federal Express [i despre a [asea, care
fusese aruncat\ peste gard.
– Au venit cu Federal Express, deci [tii cine le-a trimis.
– Nu. Adresele expeditorului erau false. Pachetele au fost l\sate
la diferite cutii po[tale particulare care colecteaz\ coresponden]\
pentru FedEx [i UPS. Expeditorul a pl\tit cash.
– C`t\ coresponden]\ prime[te Channing pe s\pt\m`n\?
– ~n jur de 5 000 de scrisori. Dar aproape toate s`nt trimise la
studio, unde se [tie c\ are birouri. O firm\ de publicitate le cite[te
din nou [i trimite r\spunsuri. Adresa lui de-acas\ nu e secret\, dar
nici foarte cunoscut\.
~n plic se aflau [ase fotografii digitale de mare rezolu]ie f\cute
`n biroul lui Ethan. ~n prima dintre ele se vedea un borcan mic a[ezat
pe o p`nz\ alb\. L`ng\ borcan era un capac. Pe p`nz\ era `mpr\[tiat
con]inutul borcanului: dou\zeci [i doi de g`ndaci cu carapace por-
tocalii [i pete negre.
– G\rg\ri]e? `ntreb\ Hazard.
– Numele [tiin]ific este Hippodamia convergens, din familia
Coccinellidaelor. Nu c\ a[ crede c\ `nseamn\ ceva, dar am fost curios.
Expresia r\ut\cioas\ de pe chipul lui Hazard nu mai avea ne-
voie de explica]ii, dar acesta spuse:
– E[ti `ntr-o `ncurc\tur\ mai mare dec`t unul f\r\ mìni [i picioare.
– Tipul \sta crede c\ eu s`nt Batman [i el e Riddler.
– De ce dou\zeci [i dou\ de insecte? Num\rul are vreo sem-
nifica]ie?
– Nu [tiu.
– Erau vii c`nd le-ai primit? `ntreb\ Hazard.
– Toate erau moarte. Poate erau vii c`nd le-a trimis, nu [tiu, dar
p\reau s\ fie moarte de ceva vreme. Carapacele erau intacte, dar p\r-
]ile moi erau uscate, sf\r`micioase.
70 DEAN KOONTZ
~n a doua fotografie, c`teva cochilii r\sucite `n spiral\ [i de un

cafeniu-deschis erau a[ezate `ntr-o gr\mad\ cenu[ie de n\mol care
fusese golit\ dintr-o cutie neagr\ pe o foaie de h`rtie cerat\.
– Zece melci mor]i, spuse Ethan. De fapt, doi mai tr\iau c`nd
am deschis cutia.
– Un parfum dup\ care Channing nu s-ar da `n v`nt.
Hazard se opri ca s\ mai ia c`teva furculi]e din toc\ni]a de
fructe de mare.
~n a treia fotografie era un borcan mic, transparent, cu capac
care se `n[urubeaz\. Eticheta fusese scoas\, dar capacul ar\ta c\ re-
cipientul fusese folosit c`ndva la mur\turi.
Pentru c\ fotografia nu era destul de clar\ ca s\ se vad\ con]i-
nutul borcanului, Ethan spuse:
– ~n formaldehid\ pluteau zece buc\]i de ]esut translucid, u[or
rozaliu. Forme tubulare. Greu de descris. Ca ni[te meduze exotice
micu]e.
– Le-ai dus la laborator?
– Mda. C`nd mi-au dat rezultatele, s-au uitat foarte ciudat la
mine. ~n borcan erau prepu]uri.
F\lcile lui Hazard `n]epenir\, de parc\ toc\ni]a de fructe de
mare se `nt\rise ca o plomb\.
– Zece prepu]uri de adul]i, nu de copii, insist\ Ethan.
Dup\ ce mestec\ mecanic, lipsit de pofta de dinainte, [i dup\ ce
`nghi]i cu noduri, Hazard spuse:
– Mam\! C`]i adul]i se circumcid?
– Nu se `nghesuie, fu Ethan de acord.
Capitolul 9
Corky Laputa se sim]ea minunat c`nd ploua.

Purta o pelerin\ de ploaie lung\, de un galben str\lucitor [i o p\l\-
rie de ploaie galben\, cu marginile l\sate. Era galben ca o p\p\die.
Pelerina avea o mul]ime de buzunare interioare ad`nci, `n care
nu intra apa.
~n cizmele de cauciuc negre, `nalte, dou\ perechi de [osete ì ]i-
neau cald la picioare.
T`njea dup\ tunet.
Ducea dorul fulgerului.
Furtunile din California de sud, de obicei lipsite de tunete [i
fulgere, erau prea lini[tite pentru gustul lui.
~i pl\cea, cu toate astea, v`ntul. {uier`nd, vuind, un campion al
dezordinii, v`ntul d\dea v`n\ ploii [i promitea haos.
Ficu[ii [i palmierii tremurau, d`rdìau. Acele palmierilor poc-
neau [i zorn\iau.
Frunzele c\zute se `nv`rteau ca verzi incanta]ii zim]ate, demoni
efemeri care suflau prin [an]uri.
~n cele din urm\, astup`nd gurile de canal, frunzele aveau s\
duc\ la inunda]ii, blocaje `n trafic, ambulan]e `nt`rziate [i multe alte
nenorociri m\runte, dar bine-venite.
~n amiaza impetuoas\ [i p\truns\ de ploaie, Corky se plimba prin
`mprejurimile reziden]iale din Studio City. Sem\n`nd dezordine.
Nu locuia aici. N-ar locui niciodat\.
72 DEAN KOONTZ
Era un cartier de muncitori, `n cel mai bun caz de func]ionari.

Ar fi greu de g\sit emula]ie intelectual\ `ntr-un astfel de loc.
Venise cu ma[ina p`n\ aici ca s\ se plimbe.
Ca un canar galben, str\lucitor, trecea totu[i pe str\zi `ntr-un
anonimat deplin, neatr\g`nd mai mult\ aten]ie dec`t ar fi f\cut-o o
stafie cu trup de cea]\ ectoplasmic\.
Nu `nt`lnise `nc\ pe nimeni altcineva care s\ se plimbe pe jos ca
el. Pu]ine ma[ini treceau pe str\zile acelea lini[tite.
Vremea ì ]inea pe cei mai mul]i `n cas\, la ad\post.
M\rea]a vreme, `n putrefac]ie, era stra[nicul complice al lui Corky.
Desigur, la ceasul acela majoritatea locuitorilor erau la munc\.
Trudeau, trudeau, pentru cauze stupide.
Pentru c\ era o s\pt\m`n\ de vacan]\, copiii nu se duseser\ la
[coal\. Azi – luni. Cr\ciunul – vineri. ~mpodobim holurile.
Unii copii erau probabil cu fra]ii lor. De c`]iva aveau grij\ ma-
mele lor casnice.
Ceilal]i erau singuri acas\.
~n clipa asta `ns\, copiii nu prezentau vreun interes pentru Corky.
Aici, `n mediul acesta, erau ap\ra]i de fantoma galben\ care se
strecura printre ei.
Oricum, Corky avea patruzeci [i doi de ani. Copiii din ziua de
azi s`nt prea de[tep]i ca s\ deschid\ u[a unor str\ini.
Bine-venita dezordine [i minunata decaden]\ infestaser\ `n pro-
funzime lumea `n ultimii ani. Acum mieii de toate v`rstele deve-
neau tot mai circumspec]i.
Se mul]umi cu f\r\delegi mai mici, fericit doar c\ e afar\, `n
furtun\ [i c\ poate face m\car un pic de r\u.
~ntr-unul din `nc\p\toarele buzunare interioare avea o pung\ de
plastic plin\ cu cristale albastre str\lucitoare. Un defoliant chimic
cumplit de puternic.
Fusese produs de armata chinez\. ~naintea unui r\zboi, agen]ii
lor mergeau [i `mpr\[tiau a[a ceva pe fermele inamicului.
Cristalele albastre uscau recoltele `ntr-un interval de dou\sprezece
luni. Un inamic care nu poate s\ se hr\neasc\ nu poate nici s\ lupte.
CHIPUL 73
Unul dintre colegii lui Corky de la universitate primise o burs\

din partea Departamentului Ap\r\rii pentru a studia aceste cristale.
Era nevoie s\ se g\seasc\ urgent o modalitate de protec]ie a solului
`mpotriva acestei substan]e chimice `nainte ca ea s\ fie folosit\.
Colegul lui avea `n laborator un bidon de o sut\ de kilograme
plin cu cristale. Corky furase o jum\tate de kilogram.
Purta m\nu[i protectoare din latex, pe care le putea ascunde
u[or `n m`necile largi ca ni[te aripi ale pelerinei de ploaie.
Pelerina aducea [i a [al mexican, [i a hain\. M`necile erau at`t
de voluminoase, c\ putea s\-[i trag\ bra]ele din ele, s\ caute prin
buzunarele interioare [i s\ le strecoare la loc `n m`neci, cu pumnii
plini de un fel sau altul de otrav\.
Pres\r\ cristale albastre peste primule [i tufe de liriope, peste
iasomie [i bougainvillea. Azalee [i ferigi. Tufe de trandafiri, arbu[ti
lantana.
Ploaia dizolva rapid cristalele. Substan]a chimic\ p\trundea
ad`nc la r\d\cini.
~ntr-o s\pt\m`n\, plantele se vor `ng\lbeni, le vor c\dea frun-
zele. ~n dou\ s\pt\m`ni, se vor pr\bu[i `ntr-un morman ur`t mirosi-
tor de putregai.
Copacii mari nu aveau s\ fie afecta]i de cantit\]ile de cristale pe
care Corky le avea la `ndem`n\. ~ns\ gazonul, florile, tufele, vi]a-de-vie
[i copacii mai mici aveau s\ piar\ `ntr-un num\r satisf\c\tor.
Nu sem\n\ moartea `n gr\dina fiec\rei case. Una din trei, f\r\
nici o regul\ clar\.
Dac\ un r`nd `ntreg de case ar fi pustiit `n felul \sta, vecinii s-ar
sim]i mai apropia]i unii de al]ii din pricina nenorocirii ab\tute asu-
pra tuturor. Dac\ unii dintre ei ar r\m`ne neatin[i, ar st`rni invidia
celor lovi]i. {i ar putea da na[tere la b\nuieli.
Misiunea lui Corky nu era numai s\ distrug\. Orice prost putea
s\ strice ceva. Voia `n acela[i timp s\ `mpr\[tie z`zanie, ne`ncre-
dere, ceart\ [i disperare.
Din c`nd `n c`nd, un cìne mai l\tra sau m`rìa de pe o teras\
unde era legat sau din vreo cu[c\ a[ezat\ `n spatele unui gard de
lemn sau al unui zid de piatr\.
74 DEAN KOONTZ
Lui Corky ì pl\ceau cìnii. Erau cei mai buni prieteni ai omu-
lui, de[i motivul pentru care voiau s\ joace rolul \sta r\m`nea un
mister dac\ luai `n considera]ie natura vicioas\ a omenirii.
Din c`nd `n c`nd, la auzul unui l\trat, scotea ni[te biscui]i deli-
cio[i dintr-un buzunar interior. ~i azv`rlea peste garduri, pe terase.
~n interesul deconstruc]iei societ\]ii, era `n stare s\ pun\ deo-
parte iubirea pentru cìni [i s\ fac\ ce trebuia f\cut. E nevoie [i
de sacrificii.
Nu po]i face omlet\ f\r\ s\ spargi ou\le, [i restul.
Biscui]ii pentru cìni erau trata]i cu cianid\. Animalele aveau s\
moar\ mai repede dec`t plantele.
Pu]ine lucruri pot `mpr\[tia at`t de eficient disperarea ca moar-
tea `nainte de vreme a unui animal iubit.
Corky era trist. Trist din pricina cìnilor f\r\ noroc.
Era [i bucuros. Bucuros c\ putea contribui zilnic `n mii de fe-
luri la c\derea unei ordini corupte – [i, prin urmare, la na[terea
unei lumi mai bune.
Din acela[i motiv pentru care nu distrugea gr\dina fiec\rei case,
nu omora nici fiecare cìne. Vecinul trebuia s\-l suspecteze pe vecin.
Nu ì era team\ c\ putea fi prins m`nuind otrav\. Entropia, cea
mai puternic\ for]\ a universului, era aliatul [i zeul s\u protector.
Pe l`ng\ asta, p\rin]ii care se aflau acas\ priveau probabil
talk-show-uri ieftine, `n care fiicele le dezv\luiau mamelor c\ se
prostituau, `n care nevestele le dezv\luiau so]ilor c\ aveau rela]ii
extraconjugale cu cumna]ii.
F\r\ s\ fie nevoi]i s\ mearg\ la [coal\, copiii erau probabil pre-
ocupa]i s\ `nve]e tehnici criminale din jocurile pe calculator. Mai
mult, b\ie]ii afla]i la pubertate navigau probabil pe internet `n c\u-
tare de situri pornografice, pe care le urm\reau cu fra]ii lor mai
mici [i inocen]i, pl\nuind s\ o violeze pe feti]a vecinilor.
Pentru c\ era de acord cu astfel de activit\]i, Corky `[i f\cea
treaba c`t mai discret posibil, ca s\ nu-i distrag\ pe ace[ti oameni
de la autodistrugere.
Corky Laputa nu era numai un otr\vitor lugubru. Era un om cu
multiple talente [i arme.
CHIPUL 75
Din c`nd `n c`nd, `naint`nd pe drumurile pline de ap\, pe sub co-

pacii care picurau, se l\sa `n voia muzicii. C`nta, desigur, Singin’ in
the Rain, o melodie poate r\suflat\, dar care pe el `l amuza.
Nu dansa.
Nu c\ n-ar fi putut. De[i lipsit de suple]ea [i sim]ul ritmului pe
care le avea Gene Kelly, putea str\luci pe orice ring de dans.
S\ se zbenguie totu[i pe str\zi `ntr-o pelerin\ galben\ de ploaie,
`nc\p\toare precum o ras\ de c\lug\ri]\, nu era totu[i un comporta-
ment `n]elept din partea unui anarhist care prefera anonimatul.
Cutiile po[tale din fa]a fiec\rei case aveau `nscrise c`te un nu-
m\r. Unele aveau pe ele [i nume de familie.
C`te un nume p\rea s\ fie evreiesc. Stein. Levy. Glickman.
Corky se oprea pentru o clip\ `n dreptul fiec\rei cutii. Introdu-
cea apoi un plic alb, de m\rimea unei scrisori. Avea gr\mezi de ast-
fel de plicuri `ntr-unul din buzunarele pelerinei de ploaie.
Pe fiecare plic, o zvastic\ neagr\. ~n fiecare plic, dou\ foi `mp\-
turite de h`rtie, care inspirau cu siguran]\ frica [i zg`nd\reau m`nia.
Pe prima pagin\, cu litere mari, groase, era scris: MOARTE
TUTUROR JIDOVILOR ~MPU}I}I.
Fotografia de pe a doua pagin\ `nf\]i[a trupuri aruncate unele
peste altele `n curtea furnalului dintr-un lag\r de concentrare nazist.
Dedesubt, cu litere mari ro[ii, ardea mesajul: E R~NDUL T|U.
Corky nu avea prejudec\]i `mpotriva evreilor. Dispre]uia deo-
potriv\ toate rasele, religiile [i grupurile etnice.
~n alte locuri distribuise mesaje cu: MOARTE TUTUROR
CATOLICILOR ~MPU}I}I, MOARTE TUTUROR NEGRILOR,
LA PU{C|RIE CU TO}I PROPRIETARII DE ARME.
Timp de decenii, politicienii ì controlaser\ pe oameni `mp\r-
]indu-i `n grupuri [i `ntorc`ndu-i pe unii `mpotriva altora. Tot ceea
ce putea face un bun anarhist era s\ amplifice ura deja existent\ [i
s\ toarne gaz pe focul aprins de politicieni.
~n acel moment, ura fa]\ de Israel – [i, prin extensie, fa]\ de to]i
evreii – era o pozi]ie intelectual\ la mod\ printre cele mai `n vog\
figuri din pres\, inclusiv evrei nereligio[i. Corky nu f\cea dec`t s\
le dea oamenilor ceea ce voiau.
76 DEAN KOONTZ
De la azalee la lantana [i iasomie, de la un cìne la altul, de la o

cutie po[tal\ la alta, `nainta prin ziua r\v\[it\ de ploaie. ~ns\m`n-
]`nd haos.
Conspiratorii cei mai `nd`rji]i erau poate `n stare s\ arunce `n
aer zg`rie-nori [i s\ provoace distrugeri care `]i t\iau respira]ia.
Munca lor era de folos.
Prin persisten]a lor t\cut\, zece mii de Corky Laputa – inven-
tivi, s`rguincio[i – puteau face totu[i mai mult pentru a submina te-
meliile societ\]ii dec`t to]i pilo]ii [i terori[tii sinuciga[i la un loc.
„La fiecare mie de pistolari, se g`ndi Corky, a[ prefera un profe-
sor plin de ur\, care s\ fac\ propagand\ ascuns\ `n clas\, un asistent
social dintr-un centru de zi care s\ fie st\p`nit de o cruzime nedomo-
lit\, un preot ateu care s\ se ascund\ `n ras\, stihar [i od\jdii.“
Lu`nd-o pe o rut\ circular\, ajunse din nou la BMW-ul pe care-l
parcase acolo cu o or\ [i jum\tate mai devreme. Exact dup\ program.
Putea fi riscant s\ petreac\ prea mult timp `ntr-un singur cartier.
Anarhistul `n]elept e mereu pe drumuri, pentru c\ entropia `l favo-
rizeaz\ pe hoinar, iar mi[carea sfideaz\ legea.
~n timpul plimb\rii sale, norii murdari, l\pto[i se coagulaser\ `n
cheaguri tuciurii. ~n negura furtunii, la umbra umed\ a stejarului,
ma[ina lui argintie a[tepta `ntunecat\ ca fierul.
Tulpini `nalte de bougainvillea biciuiau aerul, `mpr\[tiind pe-
tale stacojii, r`cìnd cu unghii ]epoase tencuiala de pe zidurile case-
lor, `ntr-un graffiti sonor de sc`r]ìeli [i zg`rieturi.
V`ntul c\dea `n rafale, [fichiuia v\zduhul, rostogolea v`rtejuri
de ploaie. Ploaia [uiera, sf`rìa, chicotea, r\p\ia.
Telefonul lui Corky sun\.
Mai avea o strad\ p`n\ la ma[in\. Pierdea apelul dac\ a[tepta s\
ajung\ la ma[in\.
~[i scoase u[or bra]ul drept din m`neca pelerinei [i desf\cu te-
lefonul de la curea.
Cu m`na din nou `n m`nec\, cu telefonul la ureche, merg`nd
agale, galben ca untul [i caraghios ca orice personaj dintr-o emisi-
une pentru copii, Corky Laputa era `ntr-o dispozi]ie at`t de bun\, c\
r\spunse la telefon spun`nd:
CHIPUL 77
– Luminat fie cotlonul `n care te afli.

Cel care `l sunase era Rolf Reynerd. La fel de n\t`ng pe c`t era
Corky de galben, Rolf crezu c\ gre[ise num\rul.
– Eu s`nt, spuse Corky repede, `nainte ca Reynerd s\ apuce
s\ `nchid\.
P`n\ s\ ajung\ la BMW, deja `[i dorea s\ nu fi r\spuns. Reynerd
f\cuse ceva nechibzuit.
Capitolul 10
Dincolo de fereastra restaurantului, ploaia curat\ ca o con[tiin]\

de copil izbea trotuarul [i umplea [an]urile cu torente de ap\ mur-
dar\ [i tulbure.
Studiind fotografia borcanului plin cu prepu]uri, Hazard spuse:
– Zece p\l\riu]e de la zece capete micu]e [i f\loase? Crezi c\
pot fi trofee?
– De la b\rba]ii pe care i-a ucis? Posibil, dar improbabil. Ci-
neva care are at`tea crime la activ de obicei nu `[i sfideaz\ mai `ntì
victima cu cadouri dubioase trimise `n cutii negre. Pur [i simplu `[i
face treaba.
– {i dac\ ar fi trofee, nu s-ar desp\r]i de ele at`t de u[or.
– Da. Ar fi a[ezate la loc de cinste `n cas\. E posibil `ns\ s\ aib\
de-a face cu cadavre. Poate lucreaz\ la crematoriu sau la morg\.
– Circumcizii post-mortem.
Hazard `[i r\suci pe furculi]\ c`teva f`[ii de br`nz\ ca [i cum ar
fi fost spaghete.
– Bizar, dar \sta cred c\ e r\spunsul, pentru c\ n-am auzit de zece
omucideri nerezolvate `n care f\pta[ul s\ fie vreun rabin lunatic.
~[i `nmuie br`nza `n lebne [i-[i continu\ pr`nzul.
Ethan spuse:
– Cred c\ a recoltat chestiile astea de la cadavre doar ca s\ i le
trimit\ lui Channing Manheim.
– Ca s\-i spun\ ce – c\ Chan Man e un jeg?
– M\ `ndoiesc c\ mesajul e chiar at`t de simplu.
CHIPUL 79
– Celebritatea nu mi se mai pare at`t de fascinant\.

A patra cutie neagr\ era mai mare dec`t celelalte. Fusese nevoie
de dou\ fotografii ca s\ `nregistreze con]inutul ei.
~n prima era o pisic\ din ceramic\ de culoarea mierii. Pisica st\-
tea pe labele din spate [i ]inea c`te un biscuit de ceramic\ `n fiecare
l\bu]\ din fa]\. Pe piept [i pe burt\ st\tea scris cu litere ro[ii:
PISOIA{ BISCUIT.
– E un borcan de biscui]i, spuse Ethan.
– S`nt un detectiv at`t de bun, c\ mi-am dat seama singur.
– Era umplut cu piese de scrabble.
A doua fotografie `nf\]i[a o gr\mad\ de piese. Ethan folosise
[ase dintre ele ca s\ scrie OWE1 sau WOE2.
– ~n borcan erau nou\zeci de piese din aceea[i liter\: O, W, E.
Oricare din aceste dou\ cuvinte putea fi scris de nou\zeci de ori sau
am`ndou\ cuvintele de patruzeci [i cinci de ori dac\ erau al\turate.
Nu [tiu la care din variante s-a g`ndit.
– Deci descreieratul zice: I owe you woe3. Poate crede c\
Manheim i-a gre[it cu ceva [i acum e vremea s\-i `ntoarc\ ofensa.
– Poate. Dar de ce `ntr-un borcan de biscui]i?
– Po]i s\ scrii [i wow, observ\ Hazard.
– Da, dar `]i r\m`n atunci jum\tate din O-uri [i nu folose[ti
E-urile, [i nici nu po]i forma vreun cuv`nt cu ele. Doar woe [i owe
folosesc toate literele.
– Dar combina]ii de dou\ cuvinte?
– Prima este wee woo. Care poate s\ `nsemne „iubire mic\“,
cred, dar nu `n]eleg mesajul. A doua combina]ie ar fi E-W-E4 [i
din nou woo.
– Iubire de oaie, hm?
– Mi se pare c\ am ajuns `ntr-un punct mort. Cred c\ owe woe a
vrut s\ spun\, fie un cuv`nt, fie cel\lalt, fie am`ndou\ la un loc.
~ntinz`nd din nou lebne pe o bucat\ de lahmajoon, Hazard spuse:
– Dup\ asta poate juc\m Monopoly.
1 Owe `nseamn\ `n englez\ „a datora“. (n.tr.)
2 Woe `nseamn\ „nenorocire“. (n.tr.)
3 „~]i datorez nenorocire“. (n.tr.)
4 Ewe `nseamn\ „oaie“. (n.tr.)
80 DEAN KOONTZ
~n a cincea cutie neagr\ fusese o carte cu copert\ cartonat\, inti-

tulat\ L\bu]e pentru medita]ie. Pe copert\ era fotografia unui pui
adorabil de cìne de v`n\toare.
– S`nt memorii, spuse Ethan. Tipul care a scris cartea – Donald
Gainsworth – [i-a petrecut treizeci de ani antren`nd cìni care s\
ghideze persoanele nev\z\toare [i cìni care s\ ajute persoanele
care folosesc scaunul cu rotile.
– Nici o insect\ sau prepu] presate `ntre paginile c\r]ii?
– Nimic. {i am c\utat pasaje subliniate pe fiecare pagin\, dar
n-am dat peste nimic de genul \sta.
– Nu seam\n\ deloc cu restul. O c\rticic\ inofensiv\, chiar dulce.
– Cutia num\rul [ase a fost aruncat\ peste gard cu pu]in dup\
ora trei jum\tate azi-diminea]\.
Hazard studie ultimele dou\ fotografii. Mai `ntì m\rul cusut.
Apoi ochiul din\untru.
– Ochiul e real?
– L-a scos de la o p\pu[\.
– {i totu[i, el m\ nelini[te[te cel mai tare.
– {i pe mine. Pe tine de ce?
– M\rul e cel mai artistic lucrat dintre toate. L-a f\cut cu migal\ [i
aten]ie, deci probabil socote[te c\ e cel mai `nc\rcat de semnifica]ii.
– P`n\ acum nu-mi spune mare lucru, recunoscu Ethan.
De ultima fotografie era capsat\ o copie xerox a mesajului b\tut
la ma[in\ care fusese `mp\turit `n c\su]a m\rului, sub ochi. Dup\
ce `l citi de dou\ ori, Hazard spuse:
– N-a trimis nimic de felul \sta cu celelalte cinci pachete?
– Nu.
– ~nseamn\ c\ s-ar putea s\ fie ultimul lucru pe care-l mai tri-
mite. A spus tot ce avea de spus, `n simboluri [i acum `n cuvinte.
De-acum o s\ treac\ de la amenin]\ri la fapte.
– Cred c\ ai dreptate. Dar cuvintele s`nt la fel de enigmatice ca
simbolurile, ca obiectele.
Cu insisten]\, argintii, luminile de faruri despicau negura amiezii.
Aripi radioase de ap\ se `n\l]au din asfaltul plin de b\l]i, acoperind
ro]ile [i d`nd o aur\ de misiune supranatural\ vehiculelor care tra-
versau [uvoaiele de pe Pico Boulevard.
CHIPUL 81
Dup\ ce reflect\ pu]in `n t\cere, Hazard spuse:

– M\rul poate simboliza cunoa[terea periculoas\ sau interzis\.
P\catul primordial pe care-l men]ioneaz\.
Ethan `ncerc\ din nou somonul cu cu[cu[. Putea la fel de bine
s\ m\n`nce paste. Puse furculi]a jos.
– Semin]ele cunoa[terii au fost `nlocuite de ochi, spuse Hazard
mai mult pentru sine dec`t ca s\ aud\ Ethan.
Un grup de pietoni trecu `n grab\ pe l`ng\ ferestrele restauran-
tului, apleca]i `n fa]\ de parc\ ar fi `nfruntat un v`nt mai puternic
dec`t cel st`rnit de ziua aceea de decembrie, proteja]i precar de um-
brele negre, ca ni[te bocitoare care se gr\beau c\tre morm`nt.
– Poate c\ spune: „~]i v\d secretele, sursa – adic\ semin]ele –
r\ului pe care-l faci“.
– {i eu m-am g`ndit la fel. Dar nu s`nt absolut convins [i nu v\d
ce ar putea `nsemna.
– Indiferent ce vrea s\ spun\, zise Hazard, nu e tocmai `n regul\
c\ prime[ti ochiul [i m\rul imediat dup\ cartea asta despre un tip
care dreseaz\ cìni pentru orbi.
– Dac\ amenin]\ s\-l orbeasc\ pe Manheim, nu e bine deloc,
spuse Ethan, dar cred c\ se g`nde[te la ceva mai r\u.
Dup\ ce mai frunz\ri o dat\ fotografiile, Hazard i le `napoie lui
Ethan [i-[i `ndrept\ din nou cu v\dit\ pl\cere aten]ia spre toc\ni]a
de fructe de mare.
– Presupun c\-]i protejezi bine omul.
– Filmeaz\ `n Florida. Cinci bodyguarzi `l `nso]esc.
– Tu nu?
– De obicei, nu. Eu supraveghez toate opera]iunile de securitate
din Bel Air. Vorbesc cu r\zboinicul-[ef cel pu]in o dat\ pe zi.
– R\zboinicul-[ef?
– Asta e glumi]a lui Manheim. A[a-i nume[te el pe bodyguarzii
care-l `nso]esc.
– Asta e glum\? Fac glume mai bune dec`t el.
– N-am spus niciodat\ c\ ar fi regele comediei.
– Dup\ ce a [asea cutie a fost aruncat\ peste gard noaptea tre-
cut\, `ntreb\ Hazard, a]i aflat cine a fost? Ave]i vreo `nregistrare?
82 DEAN KOONTZ
– Desigur. Inclusiv un detaliu foarte clar cu num\rul de la ma[in\.

Ethan ì povesti despre Rolf Reynerd – de[i nu men]ion\ `nt`lni-
rea cu acesta, nici pe cea pe care o [tia real\, nici pe cea pe care se
p\rea c\ o visase.
– {i ce vrei de la mine? `ntreb\ Hazard.
– Poate reu[e[ti s\-l verifici.
– S\-l verific? P`n\ unde vrei s\ merg? Vrei s\-l ]in de p\r]ile
intime `n timp ce el `[i `ntoarce capul [i tu[e[te?
– Nu trebuie s\ mergi p`n\ acolo.
– Vrei s\-l caut de polipi prin intestinul gros?
– {tiu deja c\ nu are antecedente penale…
– Deci nu s`nt primul pe care-l suni ca s\-l rogi s\-]i fac\ o favoare.
Ethan ridic\ din umeri.
– M\ [tii, s`nt un profitor. Nimeni nu e `n siguran]\. Mi-ar fo-
losi s\ [tiu dac\ Reynerd are arme `nregistrate legal.
– Ai vorbit cu Laura Moonves de la Sec]ia de asisten]\?
– Mi-a fost de ajutor, recunoscu Ethan.
– Ar trebui s\ te `nsori cu ea.
– Nu m-a ajutat chiar at`t de mult `n privin]a lui Reynerd.
– Chiar [i-un prost ca mine `[i d\ seama c\ voi doi s`nte]i f\cu]i
unul pentru altul.
– Nu ne-am mai dat o `nt`lnire de un an [i jum\tate, spuse Ethan.
– Asta pentru c\ nu e[ti a[a de de[tept ca noi, \[tia pro[tii. E[ti
un idiot. {i nu m\ mai aburi. Moonves poate s\-]i fac\ rost de in-
forma]ia despre arme. Nu asta vrei de la mine.
~n timp ce Hazard se concentr\ asupra pr`nzului, Ethan r\mase
cu privirea la `ntunericul l\sat de furtun\.
Dup\ dou\ ierni cu precipita]ii sub medie, meteorologii averti-
zaser\ c\ `n California va urma o lung\ [i devastatoare secet\. Ca
de obicei, pove[tile sumbre despre secet\ care inundaser\ presa se
dovediser\ semnele certe ale unui potop.
P`ntecele cerului at`rna jos, cenu[iu [i umflat, iar apa izbucni ca
s\ anun]e na[terea altei ape.
– Cred c\ tot ce vreau de la tine, spuse `n cele din urm\ Ethan,
este s\ te duci la tipul \sta [i s\-mi spui ce crezi despre el.
CHIPUL 83
Intuitiv ca `ntotdeauna, Hazard spuse:

– Deja i-ai b\tut la u[\, nu?
– Da. M-am pref\cut c\-l caut pe tipul care locuise acolo `nainte.
– Te-a b\gat `n sperie]i. Ceva nu e `n regul\ cu el.
– O s\ vezi, spuse Ethan evaziv.
– S`nt poli]ist la Omucideri. Tipul nu e suspect `n nici o crim\.
Cum s\ justific a[a ceva?
– Nu-]i cer s\-i faci o vizit\ oficial\.
– Dac\ nu-i flutur prin fa]\ o legitima]ie, n-o s\ trec de pragul
u[ii, mai ales cu mutra asta a mea.
– Dac\ nu po]i, nu po]i. Nici o problem\.
C`nd chelneri]a sosi s\ `ntrebe dac\ mai doresc ceva, Hazard spuse:
– ~mi plac la nebunie mamouli1 cu nuci. Aduce]i-mi [ase duzini
`nainte s\ plec.
– ~mi plac b\rba]ii cu poft\ de m`ncare, spuse ea timid.
– Domni[oar\, v-a[ putea `nfuleca dintr-o `nghi]itur\, spuse
Hazard, f\c`nd-o s\ se `nro[easc\ de pl\cere [i s\ r`d\ nervos.
C`nd chelneri]a se `ndep\rt\, Ethan spuse:
– {ase duzini?
– ~mi plac pateurile. {i unde ziceai c\ st\ Reynerd \sta?
Ethan scrisese mai devreme adresa pe un petic de h`rtie. I-o `n-
tinse peste mas\.
– Dac\ te duci, nu te duce oricum.
– Cum s\ m\ duc – `ntr-un tanc?
– Du-te preg\tit.
– Pentru ce?
– Poate pentru nimic, poate pentru ceva. Ori e drogat, ori e cretin
din n\scare. {i are pistol.
Hazard se uit\ la Ethan de parc\ i-ar fi putut citi secretele.
– Am crezut c\ vrei s\ verific dac\ are arm\ `nregistrat\.
– Mi-a spus un vecin, min]i Ethan. Mi-a zis c\ Reynerd e un pic
paranoic, poart\ tot timpul arma la el.
~n timp ce Ethan puse la loc `n plic fotografiile scoase la impri-
mant\, Hazard se uit\ lung la el.
1 Pateuri dulci din buc\t\ria arab\ (n.tr.)

84 DEAN KOONTZ
La `nceput nu nimeri s\ bage h`rtiile `n plic. Apoi, pentru o

clip\, agrafa cu care erau prinse se ag\]\ de deschiz\tura plicului.
– ~]i cam tremur\ plicul \la `n mìni, spuse Hazard.
– Prea mult\ cafea pe ziua de azi, spuse Ethan [i scrut\ mul]i-
mea din restaurant ca s\ evite privirea lui Hazard.
Aerul biciuit de glasuri se pr\v\lea prin restaurant, izbea pere]ii
[i ceea ce p\rea, la prima vedere, un vacarm s\rb\toresc avea infle-
xiuni sinistre dac\ `l ascultai cu aten]ie.
Ethan `[i d\du seama c\, de fapt, c\uta o fa]\ anume. Se a[tepta
`ntr-un fel s\-l vad\ pe Dunny Whistler cel `necat `n toalet\, dar
lu`ndu-[i pr`nzul.
– Abia te-ai atins de somon, spuse Hazard cu cel mai matern
glas de care era `n stare.
– E stricat.
– De ce nu l-ai dat `napoi?
– Nu mi-e foarte foame, oricum.
Hazard se folosi de furculi]a lui greu `ncercat\ ca s\ guste
din somon.
– Nu e stricat.
– Mie mi se pare stricat, insist\ Ethan.
Chelneri]a se `ntoarse cu nota de plat\ [i cu cutii roz de patise-
rie, pline de mamouli cu nuc\ ambala]i `n pungi de celofan [i pur-
t`nd marca restaurantului.
~n timp ce Ethan `[i scotea cartea de credit din portofel, femeia
a[tepta, iar pe fa]a ei se vedea clar ce g`nde[te. Voia s\ mai flirteze
cu Hazard, dar `nf\]i[area lui crunt\ o intimid\.
Dup\ ce Ethan ì `napoie nota de plat\ `mpreun\ cu cardul Ame-
rican Express, chelneri]a ì mul]umi [i ì arunc\ o privire lui Hazard,
care-[i linse buzele cu o pl\cere teatral\, f\c`nd-o pe fat\ s\ o ia la
goan\ ca un iepure care, am\git de lingu[elile vulpii, aproape se l\-
sase m`ncat `nainte s\-[i recapete instinctul de conservare.
– Mul]umesc pentru nota de plat\, spuse Hazard. Acum pot s\
spun c\ Chan Man m-a scos la restaurant. De[i cred c\ mamoulii
\[tia se vor dovedi cur`nd c\ s`nt cele mai scumpe pateuri pe care
le-am m`ncat vreodat\.
CHIPUL 85
– N-a fost dec`t pr`nzul. F\r\ obliga]ii. }i-am spus, dac\ nu

po]i, nu po]i [i gata. Reynerd e problema mea, nu a ta.
– Mda, dar acum m-ai pus pe g`nduri. E[ti o partid\ mai bun\
dec`t chelneri]a.
~n ciuda sentimentelor `ntunecate care-l m\cinau, Ethan g\si to-
tu[i puterea s\ sur`d\.
O schimbare brusc\ a direc]iei v`ntului arunc\ rafale de ploaie
`n ferestrele mari ale restaurantului.
Dincolo de geamul `ndelung sp\lat de ploaie, pietonii [i vehicu-
lele din trafic p\reau s\ se dizolve, de parc\ ar fi fost trecu]i prin
c\ldura f\r\ foc a Armagedonului, un holocaust de acid caustic.
Ethan spuse:
– Dac\ are `n m`n\ o pung\ de chipsuri, fulgi de porumb sau
ceva de genul \sta, s\ [tii c\ `n\untru se poate afla mult mai mult
dec`t at`t.
– Asta e latura lui paranoic\? Ziceai c\ ]ine arma aproape de el.
– A[a am auzit. ~ntr-o pung\ de chipsuri, locuri de genul \sta,
unde ajunge foarte u[or [i tu nici nu-]i dai seama ce face.
Hazard se uit\ lung la el, f\r\ s\ spun\ nimic.
– S-ar putea s\ fie un Glock de 9 mm, ad\ug\ Ethan.
– Are [i o arm\ nuclear\?
– Nu una de care s\ [tiu eu.
– {i-o ]ine probabil `ntr-o cutie de saleuri.
– Ia doar o pung\ de mamouli [i o s\ faci fa]\ la orice.
– La naiba, ai dreptate. Dac\ arunci cu un pateu dintr-\sta, po]i
s\ spargi capul cuiva.
– {i pe urm\ s\ m\n`nci dovada.
Chelneri]a se `ntoarse cu cartea lui de credit [i cu chitan]a.
~n timp ce Ethan f\cea [i gestul formal de a semna foaia, Hazard
p\rea s\ fi uitat aproape total de femeie [i nu se uit\ nici m\car o
dat\ la ea.
Cu ace de ploaie, v`ntul n\valnic imprima tatuaje efemere pe
fereastr\, iar Hazard spuse:
– Se pare c\ e frig afar\.
Exact la asta se g`ndea [i Ethan.
Capitolul 11
~n pelerin\ [i cizme, purt`nd aceia[i blugi [i pulover de l`n\ ca

`nainte, a[ezat la volanul BMW-ului s\u argintiu, Corky Laputa sim-
]ea c\ `l sufoc\ o frustrare grea [i `n\bu[itoare ca o hain\ de blan\.
De[i c\ma[a nu era `ncheiat\ p`n\ la ultimul nasture, furia ì
str`ngea g`tlejul de parc\ [i l-ar fi v`r`t `ntr-un guler prea mic.
Voia s\ mearg\ p`n\ `n Hollywoodul de Vest [i s\-l ucid\
pe Reynerd.
Trebuia s\ reziste `n fa]a unor astfel de impulsuri, bine`n]eles,
pentru c\, de[i visa la pr\bu[irea societ\]ii `ntr-un haos total din
care s\ se nasc\ o nou\ or`nduire, legile `mpotriva crimei erau `n
vigoare. ~nc\ se aplicau.
Corky era un revolu]ionar, dar nu un martir.
~n]elegea c\ ac]iunea radical\ trebuia s\ alterneze cu r\bdarea.
Recuno[tea limitele efective ale furiei anarhiste.
Ca s\ se calmeze, m`nc\ o ciocolat\.
Contrar celor sus]inute de medici, at`t de cei occidentali, corup]i
de l\comie, c`t [i de cei orientali, infatua]i spiritual, zah\rul rafinat
nu-l agita pe Corky. Sucroza `l lini[tea.
Oamenii foarte `n v`rst\, c\rora via]a [i dezam\girile ei le-au `ntins
nervii la maximum [i le-au imprimat o sensibilitate chinuitoare, cu-
no[teau de mult efectul calmant al excesului de zah\r. Cu c`t speran-
]ele [i visurile le sc\pau mai mult printre degete, cu at`t alimenta]ia lor
se `ndulcea [i f\cea loc `nghe]atei la kilogram, biscui]ilor cu crem\
ambala]i `n uria[e cutii la ofert\, precum [i oric\rui fel de ciocolat\,
CHIPUL 87
de la b\nu]i la bomboane Hershey, chiar [i iepura[ilor de Pa[ti, pe

care ì dezmembrau cu brutalitate [i ì consumau cu o pl\cere sporit\.
~n ultimii ei ani de via]\, mama lui Corky fusese `nnebunit\ dup\
`nghe]at\. ~nghe]at\ la micul dejun, pr`nz [i cin\. ~nghe]at\ `n pahare
de profiterol, `n castroane imense sau m`ncat\ direct din cutie.
D\duse pe g`t destul\ `nghe]at\ c`t s\ blocheze o re]ea de artere
care s-ar `ntinde din California p`n\ la lun\ [i `napoi. Pentru o
vreme, Corky crezuse c\ se sinucidea cu colesterol.
~ns\ `n loc s\ candideze la un atac de cord, p\rea din ce `n ce
mai s\n\toas\. Dob`ndise o lumin\ a fe]ei [i o str\lucire a ochilor
pe care nu le mai avusese niciodat\, nici m\car `n tinere]e.
G\le]i, butoaie, albii `ntregi de ciocolat\ cu ment\, ciocolat\ cu
unt de arahide, ciocolat\ cu nuci [i sirop de ar]ar [i `nc\ vreo dou\-
zeci [i patru de alte arome p\reau s\-i fi dat `napoi ceasul biologic,
a[a cum apa celor o mie de f`nt`ni nu reu[ise s\ dea `napoi ceasul
din Ponce de Leon.
Corky ajunsese s\ cread\ c\ `n cazul metabolismului aparte al ma-
mei lui, cheia nemuririi putea fi gr\simea animal\. A[a c\ a ucis-o.
Dac\ ar fi fost dispus\ s\ `mpart\ cu el o parte din banii pe
care-i avea, ar fi l\sat-o s\ tr\iasc\. Nu era lacom.
Cu toate acestea, ea nu crezuse `n generozitate sau m\car `n res-
ponsabilitatea parental\ [i nu-i p\sase deloc de confortul sau ne-
voile lui. Corky fusese `ngrijorat c\ `n cele din urm\ mama sa avea
s\-[i schimbe testamentul [i s\-l lase cu buza umflat\, doar din
pur\ pl\cere.
C`nd lucra, mama lui Corky fusese profesor universitar de eco-
nomie, cu specializare `n modelele economice marxiste [i `n corupta
politichie universitar\.
Nu credea `n nimic altceva `n afar\ de juste]ea invidiei [i pute-
rea urii. C`nd ambele credin]e se dovediser\ de[arte, nu le abando-
nase pe nici una din ele, ci le suplimentase cu `nghe]at\.
Corky nu-[i ura mama. Nu ura pe nimeni.
Nici nu invidia pe nimeni.
V\z`ndu-[i mama p\r\sit\ de idolii aceia, ì respinsese pe am`n-
doi. Nu voia s\ `mb\tr`neasc\ av`nd drept unic confort pr\jitura fa-
vorit\ cu nuc\ de cocos.
88 DEAN KOONTZ
Cu patru ani `n urm\, f\c`ndu-i o vizit\ secret\ cu inten]ia de a

o sufoca rapid [i plin de compasiune `n somn, o b\tuse `n schimb
cu un v\trai p`n\ o l\sase moart\, ca [i cum ar fi pus `n scen\ o po-
veste `nceput\ `ntr-un stil ironic de Anne Tyler1 [i sf`r[it\ brutal de
un Norman Mailer2 furios.
De[i nu-l pl\nuise, exerci]iul cu v\traiul se dovedise catartic.
Nu c\ i-ar fi f\cut pl\cere violen]a. Nu-i f\cea pl\cere.
Hot\r`rea de a o ucide fusese de fapt la fel de lipsit\ de emo]ii
ca hot\r`rea de a cump\ra ac]iuni la o mare companie, iar crima `n
sine fusese comis\ cu aceea[i eficien]\ rece cu care ar fi f\cut orice
investi]ie la burs\.
Mama lui fusese economist, sigur ar fi `n]eles.
Alibiul lui fusese inatacabil. ~i mo[tenise averea. Via]a mergea
`nainte. Cel pu]in via]a lui.
Acum, c\ termin\ ciocolata, se sim]i lini[tit [i r\sf\]at.
Tot mai voia s\-l ucid\ pe Reynold, dar presiunea pripit\ a im-
pulsului trecuse. Avea s\-[i pl\nuiasc\ lovitura cu r\bdare.
C`nd va ac]iona, va urma un plan strict. De data asta perna nu
se va transforma `n v\trai.
Observ`nd c\ de pe pelerina de ploaie se scursese o gr\mad\ de
ap\ pe scaun, suspin\, dar nu lu\ nici o m\sur\. Corky era un anar-
hist prea convins ca s\-i pese de tapiserie.
Pe l`ng\ asta, trebuia s\ mediteze la Reynold. Un ve[nic ado-
lescent `n spatele unei `nf\]i[\ri dure, Rolf nu fusese `n stare s\
reziste tenta]iei de a livra personal a [asea cutie. ~n c\utare
de suspans.
Prostul crezuse c\ nu exist\ camere de supraveghere exterioare
pentru simplul motiv c\ el nu le vedea.
„Oare nu mai exist\ alte planete `n sistemul solar, `l `ntrebase
Corky, doar pentru c\ nu po]i tu s\ le localizezi pe cer?“
C`nd Ethan Truman, [eful personalului de paz\ al lui Manheim,
venise la u[a lui, Reynerd fusese [ocat. Dup\ propria m\rturisire,
se purtase suspect.
1 Romancier\ american\, c`[tig\toare a Premiului Pulitzer (n.tr.)
2 Scriitor american de succes (n.tr.)
CHIPUL 89
~n timp ce mototolea ambalajul de la ciocolat\ [i `l `nghesuia

`ntr-o pung\ de gunoi, Corky `[i dori s\ poat\ sc\pa de Reynerd la
fel de u[or.
Ploaia `ncepu pe nea[teptate s\ cad\ mai puternic dec`t `nainte.
Potopul dobor` ghinde `nd\r\tnice din stejarul sub care parcase [i le
arunc\ peste BMW. R\sunar\ zgomotos pe vopseaua ma[inii, care
se zg`rie, se izbir\ de parbriz, dar f\r\ s\-l crape.
Nu era obligat s\ stea aici, sub amenin]area ghindelor, pun`nd la
cale lichidarea lui Reynerd, p`n\ c`nd o crac\ putred\ de jum\tate
de ton\ avea s\ se rup\, s\ cad\ peste ma[in\ [i s\-l zdrobeasc\.
Putea s\-[i continue ziua [i s\ pl\nuiasc\ `n minte crima `n timp ce
se ocupa de alte treburi.
Corky conduse c`]iva kilometri p`n\ la un mall select foarte cu-
noscut [i parc\ ma[ina `n garajul subteran.
Ie[i din BMW, `[i scoase pelerina de ploaie [i p\l\ria, pe care le
arunc\ pe podeaua de la ma[in\. ~[i trase pe el o hain\ sport de
tweed, care se potrivea cu puloverul [i blugii.
Un lift `l duse din t\r`murile subterane spre ultimul din cele
dou\ etaje pline de magazine, restaurante [i tot felul de atrac]ii.
Sala de jocuri electronice era la acest ultim etaj.
Pentru c\ erau `n vacan]\, copiii se `nghesuiau la jocurile de
aici. Cei mai mul]i aveau 12-13 ani.
Ma[inile ]iuiau, sunau, d\ng\neau, tic\iau, beh\iau, sc`r]ìau,
fluierau, huruiau, bubuiau, ]ipau, scheunau, urlau, [uierau ca ni[te
avioane de v`n\toare, scoteau fr`nturi de muzic\ bombastic\, ]ipe-
tele unor victime virtuale, clipeau, luminau, lic\reau [i sc`nteiau `n
toate culorile p\m`ntului, [i `nghi]eau cen]i, dolari, mai vorace
chiar dec`t Pac-man1, care `nfulecase monede de la un milion de
ecrane `ntr-o epoc\ acum demodat\, dac\ nu total necunoscut\
mul]imilor din ziua de azi.
Plimb`ndu-se printre aparate,Corky `mp\r]ea gratis droguri copiilor.
Fiecare punguli]\ con]inea opt doze de Ecstasy – sau Extazy,
dac\ mergeai la [coal\ public\ – cu o etichet\ care promitea cu
1 Joc electronic extrem de popular, care, spre deosebire de jocurile clasice violente,
era creativ [i plin de umor. (n.tr.)
90 DEAN KOONTZ
litere mari EX GRATIS, dup\ care sugera: NU UITA}I CINE E

PRIETENUL VOSTRU.
Se pref\cea c\ e un dealer `n c\utare de clientel\. Nu se a[tepta
s\ mai vad\ vreodat\ pe vreunul dintre ]`ncii \[tia.
Unii dintre pu[ti acceptau pachetele, li se p\reau marf\.
Al]ii nu p\reau interesa]i. Dintre cei care-l refuzau, nimeni nu
f\cea efortul de a-l denun]a; nimeni, ca ni[te [obolani.
~n c`teva clipe, Corky strecur\ pungile `n buzunarele pu[tilor f\r\
ca ei s\-[i dea seama. Las\ s\ le g\seasc\ mai t`rziu, s\ fie uimi]i.
Unii luau praful. Al]ii `l aruncau sau `l d\deau mai departe. ~n
cele din urm\, reu[ea s\ contamineze c`teva creiere `n plus.
Adev\rul: nu `l interesa s\ creeze dependen]\. Ar fi distribuit
heroin\ sau chiar cocain\ dac\ asta ar fi vrut.
Studii [tiin]ifice ar\taser\ c\ la cinci ani dup\ o singur\ doz\ de
Ecstasy, consumatorul continua s\ manifeste schimb\ri insesizabile
`n chimia creierului. Folosit regulat, Ecstasy putea duce la leziuni
cerebrale permanente.
Unii oncologi [i neurologi sus]ineau c\ `n deceniile care aveau
s\ urmeze, inciden]a ridicat\ a consumului de Ecstasy va produce o
cre[tere dramatic\ a tumorilor cerebrale canceroase la o v`rst\ t`-
n\r\, precum [i o diminuare a capacit\]ilor cognitive a sute de mii,
dac\ nu milioane, de cet\]eni.
Opt doze ca acelea pe care le `nm`na el nu facilitau declinul peste
noapte al civiliza]iei. Corky era devotat efectului pe termen lung.
Nu avea niciodat\ mai mult de cincisprezece punguli]e [i, `n-
dat\ ce `ncepea s\ le `mpart\, `[i propunea s\ scape de ele c`t mai
rapid. Prea iste] ca s\ se lase prins, intra [i ie[ea din sala de jocuri
`n decurs de trei minute.
Pentru c\ nu trebuia s\ se opreasc\ pentru a-[i vinde marfa, per-
sonalul nu avea timp s\-l remarce. C`nd p\r\sea sala de jocuri, nu
mai era dec`t un simplu cump\r\tor: nimic incriminator nu se afla
`n buzunarele lui.
La o cafenea Starbucks cump\r\ un latte dublu [i `l sorbi la una
dintre mesele de-afar\, privind parada umanit\]ii `n tot absurdul ei.
Dup\ ce termin\ cafeaua, intr\ `ntr-un magazin. Trebuia s\-[i
cumpere [osete.
Capitolul 12
Copacii, un p`lc de opt, se `n\l]au pe trunchiuri de o frumuse]e no-

duroas\, `[i ridicau sus de tot splendoarea contorsionat\ a ramurilor, `[i
scuturau `n v`ntul umed gra]ioasele cosi]e verzi-cenu[ii, p\r`nd s\ sfi-
deze furtuna [i `n acela[i timp s\ o s\rb\toreasc\. Lipsi]i de fructe `n
acest anotimp, nu scuturau m\sline, doar frunze pe pietrele trotuarului.
~nf\[urate printre ramuri, lumini]ele de Cr\ciun nu erau aprinse
la ceasul acesta, becuri de culoare mohor`t\ care a[teptau s\ lumi-
neze `n noapte.
Blocul acesta de cinci etaje din Westwood, la mai pu]in de o
strad\ de Wilshire Boulevard, nu era nici impozant ca altele din `m-
prejurimi, nici destul de mare ca s\ necesite un portar. Cu toate aces-
tea, pre]ul unui apartament aici i-ar sta `n g`t unui `nghi]itor de s\bii.
Ethan c\lc\ peste frunzele p\cii, trecu pe sub luminile stinse ale
Cr\ciunului [i intr\ `ntr-un foaier public, placat cu marmur\ de sus
p`n\ jos. Se folosi de o cheie ca s\ se strecoare prin u[a securizat\.
Dincolo de foaier, holul era mic, dar primitor, cu o mochet\
care `mbl`nzea marmura, dou\ fotolii Art Deco [i o mas\ cu o fals\
lamp\ Tiffany – sticl\ pictat\ `n ro[u, ocru [i galben.
Ethan prefer\ s\ urce cu ascensorul `n loc s-o ia pe sc\ri. Dunny
Whistler locuia – locuise – la etajul cinci.
La fiecare dintre primele patru etaje se aflau patru apartamente spa-
]ioase, dar ultimul etaj era `mp\r]it `n doar dou\ apartamente de lux.
~n ascensor persista mirosul u[or nepl\cut al unui c\l\tor de di-
nainte. Complex [i subtil, mirosul ì s`cìa amintirile, dar Ethan nu
reu[ea s\-l identifice.
92 DEAN KOONTZ
Dup\ ce trecu de etajul doi, cabina ascensorului i se p\ru mai

mic\ dec`t `[i amintea din vizitele precedente. Tavanul at`rna greu,
ca un capac pe o oal\.
Trec`nd de etajul trei, `[i d\du seama c\ respira mai repede dec`t
ar fi trebuit, ca [i cum ar fi mers `n pas rapid. Aerul p\rea s\ se fi
sub]iat, s\ fi devenit insuportabil.
C`nd ajunse la etajul patru, era convins c\ detectase ceva ciudat
`n felul `n care se auzea motorul ascensorului, `n b`zìtul cablurilor
pe ro]i. Sc`r]ìtul \sta, tic\itul \sta putea fi zgomotul unui fus sl\bit
chiar `n inima ma[in\riei.
Aerul continu\ s\ se sub]ieze, pere]ii s\ se apropie, tavanul s\
coboare, ma[in\ria s\ sune tot mai dubios.
S-ar putea ca u[ile s\ nu se deschid\. Telefonul pentru urgen]e
s\ nu func]ioneze. Mobilul lui s\ nu aib\ semnal acolo.
La un cutremur, cutia ascensorului s-ar pr\bu[i, reduc`ndu-se la
dimensiunile unui co[ciug.
Apropiindu-se de etajul cinci, `[i d\du seama c\ sentimentele
acestea de claustrofobie pe care nu le mai tr\ise `nainte erau o
masc\ sub care se ascundea alt\ fric\, pe care el, un om ra]ional,
detesta s\ o recunoasc\.
Se a[tepta s\-l g\seasc\ pe Rolf Reynerd la etajul cinci.
Cum ar fi aflat Reynerd despre Dunny sau unde locuia Dunny,
cum ar fi [tiut c`nd inten]iona Ethan s\ vin\ aici – toate acestea
erau `ntreb\ri la care nu putea r\spunde f\r\ o investiga]ie extins\
[i probabil f\r\ s\ abandoneze logica.
Cu toate acestea, Ethan se d\du `ntr-o parte ca s\ nu poat\ fi
]intit cu u[urin]\. ~[i scoase pistolul.
U[ile ascensorului se deschiser\ `ntr-un foaier de trei metri pe trei
[i jum\tate, lambrisat cu lemn de culoarea mierii, cu desene. Nimeni.
Ethan nu-[i b\g\ pistolul la loc. U[i identice d\deau `nspre
cele dou\ apartamente de lux. Se `ndrept\ direct spre apartamentul
lui Whistler.
Cu cheia pe care i-o d\duse avocatul lui Dunny descuie u[a, o
deschise `ncet [i intr\ prudent.
Alarma nu era pus\. Ultima oar\ c`nd fusese aici, acum opt zile,
Ethan pusese alarma la plecare.
CHIPUL 93
Menajera, doamna Hernandez, trecuse pe acolo `ntre timp. ~na-

inte ca Dunny s\ ajung\ `n com\ la spital, femeia lucra aici trei zile
pe s\pt\m`n\. Acum venea doar miercurea.
Dup\ toate aparen]ele, doamna Hernandez uitase s\ introduc\
codul de alarm\ c`nd plecase s\pt\m`na trecut\. Dar de[i era o ex-
plica]ie extrem de plauzibil\, Ethan nu-i d\du crezare. Juanita
Hernandez era o femeie responsabil\, atent\ la detalii [i tipicar\.
R\mase `n prag ascult`nd. L\s\ u[a deschis\ `n spate.
Ploaia r\p\ia pe acoperi[, un ropot `ndep\rtat, ca al unei armate
m\r[\luind spre r\zboi `ntr-un regat `ndep\rtat.
~n rest, lini[te. Poate `l avertiza instinctul, poate `l `n[ela memo-
ria, dar sim]ea c\ nu e pur [i simplu t\cere, ci mai degrab\ o lini[te
`ncol\cit\, `n care zv`cnea energia unei cobre, a unui [arpe cu clo-
po]ei sau a unei mamba negre.
Pentru c\ nu voia s\ atrag\ aten]ia vreunui vecin sau s\ facili-
teze ie[irea altei persoane, `nchise u[a. O `ncuie.
Din escrocherii, din droguri, din alte f\r\delegi, Dunny se `m-
bog\]ise. Criminalii pun m`na de obicei pe bani mul]i, dar pu]ini ì
p\streaz\ sau `[i p\streaz\ libertatea de a-i cheltui. Dunny fusese
destul de de[tept ca s\ se fereasc\ de un arest, s\-[i spele banii [i
s\-[i pl\teasc\ taxele.
Prin urmare, avea un apartament enorm, cu dou\ holuri de leg\-
tur\, camere care d\deau `n alte camere, camere care nu se r\su-
ceau precum cochiliile de melc ca acum.
~ntr-o misiune de genul acesta, Ethan ar fi stat `n mod normal
cu ambele mìni pe pistol, cu bra]ele `ntinse, men]in`nd o presiune
constant\ pe tr\gaci. Ar fi deschis u[ile repede [i aplecat.
Acum `[i ]inea pistolul `n m`na dreapt\, `ndreptat spre tavan. Se
mi[ca prudent, dar nu `n stilul u[or teatral pe care-l `nv\]ase la aca-
demia de poli]ie.
S\ r\m`n\ mereu lipit de perete, s\ evite s\ stea cu spatele la o
u[\ deschis\, s\ se mi[te rapid `n timp ce scruteaz\ cu privirea
st`nga-dreapta-st`nga, s\ fie mereu con[tient de fiecare pas, s\ aib\
o pozi]ie suficient de bun\ pentru a lua `ntr-o clip\ pozi]ia de tra-
gere – dac\ ar fi f\cut toate acestea, ar fi fost nevoit s\ admit\ c\ se
temea de un mort.
94 DEAN KOONTZ
Dar acesta era adev\rul. Pe care nu voia s\-l recunoasc\.

Claustrofobia din ascensor [i sentimentul c\ o s\-l g\seasc\ pe
Rolf Reynerd la etajul cinci nu fuseser\ dec`t `ncerc\ri de a nu se
mai g`ndi la ceea ce-l speria cu adev\rat, la convingerea c`tu[i de
pu]in ra]ional\ c\ Dunny cel mort se ridicase de pe patul de morg\
[i mersese p`n\ acas\, f\r\ o inten]ie cunoscut\.
Ethan nu credea c\ mor]ii pot umbla.
Se `ndoia c\ Dunny, mort sau viu, ì putea face r\u.
~l nelini[tea posibilitatea ca Duncan Whistler, dac\ `ntr-adev\r
plecase din morga spitalului pe propriile picioare, s\ nu fie Dunny de-
c`t cu numele. Aproape `necat, petrec`nd trei luni `n com\, ar fi putut
suferi leziuni cerebrale care s\-l transforme `ntr-un individ periculos.
De[i Dunny avea calit\]i, dintre care nu cea mai ne`nsemnat\
fusese aceea de a recunoa[te `n Hannah o femeie cu virtu]i excep-
]ionale, fusese capabil de o violen]\ crud\. Succesul lui `n mediul in-
frac]ional nu fusese ob]inut cu z`mbete amabile sau bune maniere.
Era `n stare s\ sparg\ capete dac\ trebuia. {i uneori le sp\rsese
c`nd nu trebuia.
Dac\ Dunny era jum\tate din omul care fusese odat\, dar [i ju-
m\tatea gre[it\, Ethan prefera s\ nu-l `nt`lneasc\ fa]\ `n fa]\. De-a
lungul anilor, rela]ia lor luase `ntors\turi ciudate; o ultim\ [i `ntune-
cat\ `ntors\tur\ nu putuse fi dep\[it\.
Uria[a camer\ de zi avea canapele [i scaune moderne scumpe,
tapisate `n m\tase de culoarea grùlui. Mesele, dulapurile [i obiec-
tele decorative erau toate antichit\]i chineze[ti.
Fie Dunny descoperise o lamp\ care ascundea vreun duh bine-
f\c\tor [i-[i dorise s\ aib\ un bun-gust des\v`r[it, fie angajase un
designer care-l costase o avere.
Aici, cu mult deasupra m\slinilor, `n ferestrele mari se oglin-
deau cl\dirile de peste drum [i cerul care p\rea cenu[a umed\ a
unui foc uria[, acum stins.
Afar\ – un claxon `ndep\rtat, morm\itul `n surdin\ al traficului
de pe Wilshire Boulevard.
Ca zumzetul unui g`ndac de iunie, ca pocnetul unui scarabeu,
ca b\t\ia `n geam a unui c\r\bu[, glasul de g`ndac al ploii se auzea
la fereastr\: clic, clic, clic.
CHIPUL 95
~n camera de zi, lini[tea se sub]ia. Numai respira]ia lui se auzea.

Numai inima.
Ethan intr\ `n camera de lucru ca s\ caute sursa unei lumini difuze.
Pe biroul chinezesc st\tea o lamp\ de bronz cu abajur de ala-
bastru. Str\lucirea galben-untoas\ arunca culori irizate de pe margi-
nea incrusta]iilor cu perle.
Pe birou, se afla `nainte o fotografie `nr\mat\ cu Hannah.
Acum lipsea.
Ethan `[i aminti de surpriza cu care descoperise fotografia la
prima lui vizit\ `n apartament, cu unsprezece s\pt\m`ni `n urm\, c`nd
aflase c\ fusese `mputernicit s\ se ocupe de afacerile lui Dunny.
Surpriza fusese pe potriva constern\rii. De[i Hannah murise de
cinci ani, prezen]a fotografiei p\rea s\ fie un act de agresiune emo-
]ional\ [i, `ntr-un fel, o insult\ adus\ memoriei ei, de vreme ce pu-
tea fi obiectul afec]iunii – [i c`ndva obiectul dorin]ei – unui b\rbat
cufundat `ntr-o via]\ plin\ de nelegiuri [i violen]\.
Ethan l\sase fotografia neatins\, pentru c\, de[i `mputernicit s\
se ocupe de toate afacerile lui Dunny, sim]ise c\ fotografia cu ram\
de argint nu era proprietatea acestuia, deci nu putea nici s\ o folo-
seasc\ dup\ bunul plac, nici s\ aib\ preten]ii la ea.
La spital, `n noaptea c`nd murise Hannah [i apoi din nou la `n-
morm`ntare, dup\ doisprezece ani de `nstr\inare, Ethan [i Dunny
`[i vorbiser\. Cu toate acestea, durerea nu-i apropiase. Nu mai
schimbaser\ un cuv`nt de trei ani.
La trei ani de la moartea lui Hannah, Dunny sunase s\-i spun\
c\ `n toate aceste treizeci [i [ase de luni se g`ndise mult [i cu durere
la dispari]ia ei `nainte de vreme, la numai treizeci [i doi de ani.
~ncet, dar profund, pierderea ei – simplul faptul de a [ti c\ ea nu mai
exista acolo, undeva – `l afectase, `l schimbase pentru totdeauna.
Dunny pretinsese c\ avea de g`nd s\ se `ndrepte, s\ renun]e la
toate f\r\delegile `n care era implicat. Ethan nu-l crezuse, dar ì
urase succes. Nu-[i mai vorbiser\ de atunci.
Mai t`rziu auzise prin al]ii c\ Dunny se retr\sese, c\ vechii prie-
teni [i asocia]i nu `l mai v\zuser\, c\ devenise un fel de pustnic de-
vorator de c\r]i.
96 DEAN KOONTZ
Aceste zvonuri ì trezir\ curiozitatea lui Ethan. Era sigur c\, `n

cele din urm\ avea s\ afle c\ Duncan Whistler revenise la vechile
obiceiuri – sau nu le p\r\sise cu adev\rat niciodat\.
{i mai t`rziu, auzise c\ Dunny se `ntorsese spre biseric\, mergea
`n fiecare s\pt\m`n\ la liturghie [i se purta cu o umilin]\ care nu `l
caracterizase `nainte.
Dac\ a[a st\teau lucrurile, r\m`nea totu[i faptul c\ Dunny nu se
debarasase de averea pe care o adunase prin fraud\, ho]ie [i afaceri
cu droguri. Tr\ind `ntr-un lux c`[tigat cu bani murdari, orice om care
s-ar fi schimbat cu adev\rat ar fi fost ros de remu[c\ri p`n\ c`nd, `n
cele din urm\, [i-ar fi dat bog\]iile ca s\-[i isp\[easc\ p\catele.
Din camer\ fusese luat ceva mai mult dec`t fotografia lui Hannah.
Disp\ruse [i o atmosfer\ de inocen]\ c\rtur\reasc\.
Pe podea, `ntr-un col] erau a[ezate `n teancuri dou\ duzini de
volume cartonate. Fuseser\ scoase de pe dou\ dintre rafturile biblio-
tecii care acoperea pere]ii.
Unul din rafturi, care p\ruse s\ fie la fel de fix ca toate celelalte,
fusese scos. O parte din peretele din spate al bibliotecii, care de
asemenea p\ruse fix, fusese dat `ntr-o parte [i l\sa s\ se vad\ un
seif `n perete.
U[a cu un diametru de treizeci de centimetri era deschis\. Ethan
pip\i interiorul seifului. ~nc\p\toarea cutie se dovedi goal\.
Nu [tiuse c\ biroul con]inea un seif. Logica sugera c\ nimeni `n
afar\ de Dunny – [i de cel care-l montase – n-ar fi avut cuno[tin]\
de existen]a lui.
Omul care suferea de afec]iuni cerebrale se `mbrac\ singur. G\-
se[te drumul spre cas\. ~[i aminte[te combina]ia seifului.
Sau… mortul vine acas\. Cu chef de petrecere, pune m`na pe
ni[te bani.
Dunny cel mort p\rea aproape la fel de plauzibil ca Dunny cel
cu afec]iuni cerebrale.
Capitolul 13
Fric face t\r\boi – dou\ trenuri duduind [i [uier`nd la r\sp`ntiile

principale de drum, nazi[ti prin c\tune, trupe americane cobor`nd
cu greu dealurile, solda]i mor]i peste tot [i SS-i[ti tic\lo[i `n uni-
forme negre m`n`ndu-i pe evrei `n vagoanele de marf\ ale unui al
treilea tren oprit `n gar\, al]i SS-i[ti nemernici `mpu[c`nd catolici [i
`ngrop`ndu-i `ntr-o groap\ comun\ aici, l`ng\ p\durea de pini.
Pu]ini oameni [tiau c\ nazi[tii uciseser\ nu numai evrei, ci [i
milioane de cre[tini. Majoritatea nazi[tilor din primul e[alon adera-
ser\ la un cult p\g`n, straniu, adorau p\m`ntul, rasa [i miturile ve-
chilor saxoni, adorau s`ngele [i puterea.
Pu]ini oameni [tiau, dar Fric [tia. ~i pl\cea s\ [tie lucruri pe care
al]ii nu le cuno[teau. Fr`nturi bizare de istorie. Secrete. Misterele
alchimiei. Curiozit\]i [tiin]ifice.
De pild\, cum s\ porne[ti un ceas electric cu un cartof. Aveai
nevoie de o bucat\ de cupru, un cui de zinc [i ni[te s`rm\. Un ceas
pornit de un cartof era ceva stupid, dar func]iona.
De pild\, piramida t\iat\ de pe spatele bancnotei de un dolar. Re-
prezint\ Tempul neterminat al lui Solomon. Ochiul care plute[te dea-
supra piramidei `l simbolizeaz\ pe Marele Arhitect al Universului.
De pild\, cine a construit primul ascensor. Folosind alternativ
puterea uman\, animal\ [i acvatic\, arhitectul roman Vitruvius a
construit primele lui ascensoare `n jurul anului 50 `.H.
Fric [tia.
98 DEAN KOONTZ
Multe dintre lucurile ciudate pe care le [tia nu-i erau de mare fo-
los `n via]a de zi cu zi, nu schimbau faptul c\ era scund pentru v`rsta
lui, prea slab sau c\ avea un g`t paradit [i ochii aceia verzi imen[i,
dup\ care salivau revistele c`nd o descriau pe mama lui, dar care pe
el `l f\ceau s\ arate ca rezultatul hibrid al `ncruci[\rii dintre o bufni]\
[i un extraterestru. Oricum, ì pl\cea s\ [tie toate lucrurile acelea ciu-
date, chiar dac\ nu-l ridicau din mla[tina ~mp\r\]iei Ciuda]ilor.1
Faptul c\ poseda ni[te cuno[tin]e exotice pentru ceilal]i oameni
`l f\cea pe Fric s\ se simt\ ca un vr\jitor. Sau cel pu]in ca ucenicul
unui vr\jitor.
~n afar\ de domnul Jurgens, care venea la re[edin]\ dou\ zile pe
lun\ pentru a cur\]a [i `ntre]ine colec]ia impresionant\ de trenule]e
electrice vechi [i noi, doar Fric [tia totul despre camera trenurilor [i
mecanismele ei.
Trenule]ele ì apar]ineau acelei vedete de cinema faimoase `n
`ntreaga lume, Channing Manheim, care din `nt`mplare era [i tat\l
lui. ~n lumea lui Fric, starul era de mult cunoscut ca Tat\l-Fantom\,
pentru c\ aici era prezent de obicei numai `n spirit.
Tat\l-Fantom\ [tia foarte pu]ine despre camera trenurilor. Cu
banii cheltui]i pe aceast\ colec]ie ar fi putut cump\ra toat\ ]ara
Tuvalu, dar rareori se juca acolo.
Majoritatea oamenilor nu auziser\ niciodat\ de Tuvalu. R\sp`ndit
pe nou\ insule din sudul Oceanului Pacific, cu o popula]ie de doar
zece mii de oameni, exporta `n principal copra [i nuc\ de cocos.
Majoritatea oamenilor habar nu aveau ce era aceea copra. Nici Fric
nu [tia. ~[i pusese `n g`nd s\ afle `nc\ de c`nd auzise de ]ara Tuvalu.
Camera trenurilor se afla la nivelul superior al subsolului, l`ng\
garajul de sus. M\sura 20,5 cu 13,2 metri, ceea ce `nsemna o su-
prafa]\ mai mare dec`t a unei case obi[nuite.
Lipsa ferestrelor era o garan]ie c\ lumea real\ nu putea p\-
trunde `n\untru. Acolo domnea lumea fantastic\ a drumului-de-fier.
1 Joc de cuvinte. ~n englez\, Fric are aceea[i pronun]ie cu freak, „ciudat, excen-
tric“. (n.tr.)
CHIPUL 99
De-a lungul celor doi pere]i mai mici, rafturi `nalte p`n\ la ta-
van ad\posteau colec]ia de trenule]e, cu excep]ia modelelor care
erau folosite.
Pe ceilal]i doi pere]i at`rnau tablouri fabuloase de trenuri. Aici,
o locomotiv\ cu farul aprins exploda prin cea]a deas\ [i str\luci-
toare. Dincolo, un tren str\b\tea o prerie luminat\ de lun\. Trenuri
de toate soiurile goneau prin p\duri, traversau rùri, urcau mun]i pe
ploaie, lapovi]\, z\pad\, cea]\ sau prin `ntunericul nop]ii, iar din
co[urile lor se rostogoleau nori, din ro]i le zburau sc`ntei.
~n mijlocul acestui spa]iu uria[, pe o platform\ masiv\ cu multe
picioare, era a[ezat un peisaj sculptat care `nf\]i[a dealuri verzi,
c`mpii, p\duri, v\i, pr\p\stii, rùri, lacuri. {apte sate `n miniatur\
alc\tuite din structuri cu detalii complicate erau deservite de dru-
muri de ]ar\, optsprezece poduri [i nou\ tunele. Curbe convexe,
curbe concave, curbe `n form\ de potcoav\, drumuri drepte, urcu-
[uri [i cobor`[uri `nchipuiau mai multe drumuri de tren dec`t nuci
de cocos `n Tuvalu.
Aceast\ uimitoare construc]ie m\sura 15 cu 9,5 metri [i puteai
s\ te plimbi `n jurul ei sau – dac\ ridicai o poart\ – s\ intri `n ea [i
s\ faci un tur sau o plimbare pe ro]i, de parc\ ai fi fost un uria[ ple-
cat `n vacan]\ `n ]ara liliputanilor.
Fric era `n toiul jocului.
~mpr\[tiase armatele de solda]i de juc\rie prin tot acest peisaj [i
se juca de-a trenul [i r\zboiul `n acela[i timp. Av`nd `n vedere re-
sursele de care dispunea `n acest joc, s-ar fi cuvenit s\ se distreze
mai mult dec`t o f\cea.
Punctele de control din afar\ [i din cas\ aveau toate telefoane.
C`nd auzea un telefon sun`nd cu melodia lui personal\, tres\rea
speriat. Rareori primea telefoane.
Re[edin]a avea dou\zeci [i patru de linii telefonice. Dou\ dintre
ele erau dedicate sistemului de securitate, alta monitoriz\rii siste-
mului de `nc\lzire [i climatizare asem\n\tor celui dintr-un hotel.
Dou\ erau linii de fax [i dou\ erau linii de internet.
{aisprezece linii din restul de [aptesprezece erau rezervate fa-
miliei [i personalului. Linia 24 avea un scop mai `nalt.
100 DEAN KOONTZ
Tat\lui lui Fric ì pl\cea s\ foloseasc\ patru linii de telefon pen-

tru c\ toat\ lumea – o dat\ chiar pre[edintele Statelor Unite – voia
s\-i vorbeasc\. Channing – sau Chan, Channi sau chiar (`n cazul
unei actri]e `ndr\gostite) Chi-Chi – primea frecvent telefoane, chiar
[i c`nd nu se afla la re[edin]\.
Doamna McBee avea patru linii, de[i asta nu `nsemna, a[a cum
glumea uneori Tat\l-Fantom\, c\ doamna McBee ar trebui s\ `n-
ceap\ s\ cread\ c\ e la fel de important\ ca [eful ei.
Ha, ha, ha.
Una dintre cele patru linii deservea apartamentul so]ilor McBee.
Celelalte trei erau liniile rezervate treburilor casei.
~n zilele obi[nuite nu era nevoie de aceste trei linii. Dar c`nd
doamna McBee trebuia s\ planifice [i s\ preg\teasc\ o petrecere
pentru patru sau cinci sute de dobitoci de la Hollywood, trei te-
lefoane nu erau `ntotdeauna suficiente pentru a discuta cu organiza-
torul evenimentului, cu persoana care se ocupa de mas\, cu florarul,
cu directorul de program [i cu celelalte nenum\rate for]e [i agen]ii
misterioase pe care trebuia s\ le convoace pentru o sear\ de neuitat.
Fric se `ntreba dac\ tot acel efort [i toat\ acea cheltuial\ meritau
cu adev\rat. Spre diminea]\, jum\tate dintre musafiri plecau at`t de
be]i sau de droga]i, c\ diminea]a nu-[i mai aminteau unde fuseser\.
Dac\ ì a[ezai `n scaune de gr\din\, le puneai la dispozi]ie
pungi cu hamburgeri [i autocisterne cu vin, luau la bord ca de obi-
cei. Pe urm\ se duceau acas\ [i `[i vomitau [i ma]ele din ei, ca de
obicei, z\ceau f\r\ s\ mai [tie de ei, tot ca de obicei, [i a doua zi se
trezeau cu nimic mai `n]elep]i.
Pentru c\ era [eful personalului de paz\, domnul Truman avea
dou\ linii telefonice, una personal\ [i una de serviciu.
Doar dou\ dintre cele [ase servitoare locuiau la re[edin]\ [i
acestea `mp\r]eau `mpreun\ cu [oferul o singur\ linie telefonic\.
Intendentul avea o linie proprie, dar buc\tarul-[ef, `nsp\im`nt\-
torul domn Hachette, [i domnul Baptiste, buc\tarul cel vesel, folo-
seau `n comun una dintre liniile doamnei McBee.
Domni[oara Hepplewhite, asistenta personal\ a Tat\lui-Fan-
tom\, avea dou\ linii telefonice.
CHIPUL 101
Lui Freddie Nielander, faimosul supermodel cunoscut `n Fricsil-

vania drept M\mica Oficial\, ì era dedicat\ o linie telefonic\, de[i
divor]ase de Tat\l-Fantom\ cu aproape zece ani `n urm\ [i de
atunci r\m\sese peste noapte acolo mai pu]in de zece ori.
Tat\l-Fantom\ ì spusese odat\ lui Freddie c\ din c`nd `n c`nd o
suna pe linia aceea, cu n\dejdea c\ ea avea s\-i r\spund\ [i s\-i
spun\ c\ se `ntoarce la el [i acas\ pentru totdeauna.
Ha, ha, ha. Ha, ha, ha.
Fric avea propria linie de telefon de la [ase ani. Nu suna nicio-
dat\ pe nimeni. O singur\ dat\ se folosise de rela]iile tat\lui s\u ca
s\ fac\ rost de num\rul secret de acas\ al domnului Mike Myers,
actorul care dublase vocea personajului principal din Shrek, ca s\-i
spun\ c\ Shrek, f\r\ `ndoial\, dansa demen]ial.
Domnul Myers fusese foarte dr\gu], imitase pentru el vocea lui
Shrek [i multe alte voci, [i `l f\cuse s\ r`d\ p`n\ `l duruse burta.
Avusese aceast\ problem\ cu mu[chii abdominali pe de-o parte pen-
tru c\ domnul Myers era `ngrozitor de haios, [i pe de alt\ parte
pentru c\ Fric nu-[i mai exersase `n ultimul timp grupul de mu[chi
responsabili cu r`sul, a[a cum i-ar fi pl\cut.
Tat\l lui Fric, care credea `ntr-o mul]ime de fenomene paranor-
male, l\sase ultima linie telefonic\ pentru apelurile de la mor]i. Era
o `ntreag\ poveste.
Acum, pentru prima oar\ `n ultimele opt zile, de c`nd primise
un telefon de la Tat\l-Fantom\, Fric `[i auzi tonul personal sun`nd
la telefoanele din camera trenurilor.
Fiecare dintre cei care locuiau `n re[edin]\ primiser\ un ton diferit
pentru linia sau liniile care le erau dedicate. Fiecare dintre liniile Tat\-
lui-Fantom\ nu scotea dec`t un simplu brrrrrrrr. Tonul doamnei
McBee era o serie de refrene muzicale. Liniile domnului Truman c`n-
tau primele nou\ note din muzica unui vechi serial poli]ist, Dragnet,
care era stupid, iar domnul Truman [tia [i el asta, dar nu-l deranja.
Sistemul acesta telefonic extrem de sofisticat putea produce
p`n\ la dou\sprezece tonuri diferite. Opt erau standard. Patru – cum
era Dragnet – puteau fi adaptate pentru client.
102 DEAN KOONTZ
Lui Fric i se d\duse cel mai banal dintre tonurile standard, pe

care fabricantul `l descrisese ca „un sunet vesel, pl\cut copiilor, po-
trivit pentru camera bebelu[ului sau a copiilor mai mari“. De ce be-
belu[ii din p\tu]uri sau copiii de un an din c\rucioare ar avea
nevoie de telefoane proprii r\m`nea un mister pentru Fric.
Aveau poate de g`nd s\ sune la Babies R U [i s\ comande inele
gingivale cu arom\ de homar? Sau poate aveau s\ le sune pe m\mici
[i s\ le spun\: „Bleah. Am f\cut caca `n scutece [i nu m\ simt bine“.
Stupid.
Ooodelee-ooodelee-oo, se auzir\ telefoanele din camera trenurilor.
Fric ura sunetul \sta. ~l ur`se c`nd avea [ase ani [i `l ura `nc\ [i
mai mult acum.
Ooodelee-ooodelee-oo.
Era genul de sunet enervant pe care `l face un personaj cu blan\
roz, rotofei, cam prost\nac, pe jum\tate urs, pe jum\tate cìne,
dintr-un video special conceput pentru pre[colarii care socoteau c\
emisiuni stupide ca Teletubbies reprezentau culmea umorului [i a
rafinamentului.
Umilit, de[i era singur, Fric ap\s\ dou\ butoane, opri curentul
la trenuri [i r\spunse la telefon la al patrulea ]`rìt.
– Bine a]i venit la Bob, Hambarul cu Hamburgeri [i Ferma G`n-
dacilor, spuse. Din partea casei, avem ast\zi salmonela cu pìne
pr\jit\ [i salat\ de varz\, la numai un dolar.
– Bun\, Aelfric, spuse un b\rbat.
Fric se a[teptase s\ aud\ vocea tat\lui s\u. Dac\ ar fi auzit `n
schimb vocea M\micii Oficiale, ar fi suferit un stop cardiac [i ar fi
c\zut mort printre trenuri.
Tot personalul de la re[edin]\, poate cu excep]ia buc\tarului-[ef
Hachette, l-ar fi pl`ns. Ar fi fost profund, teribil de `ntrista]i. Pro-
fund, profund, teribil, teribil. Cam patruzeci de minute. Pe urm\ ar
fi fost foarte, foarte, foarte ocupa]i s\ preg\teasc\ masa de `nmor-
m`ntare, la care ar fi fost probabil invita]i o mie de be]ivi, droga]i [i
pupincuri[ti faimo[i [i aproape-faimo[i, ner\bd\tori s\-[i lipeasc\
buzele de fundul de aur al Tat\lui-Fantom\.
– Cine e? `ntreb\ Fric.
CHIPUL 103
– ~]i plac trenurile, Fric?

Fric nu mai auzise p`n\ atunci vocea asta. La nimeni din perso-
nalul casei. Categoric – un str\in.
Majoritatea oamenilor din cas\ nu [tiau c\ se afla `n camera tre-
nurilor [i nimeni din afara re[edin]ei n-ar fi avut de unde s\ [tie.
– De unde [tii de trenuri?
B\rbatul spuse:
– O, [tiu o gr\mad\ de lucruri pe care al]ii nu le [tiu. Ca tine,
Fric. Exact ca tine.
Lui Fric i se p\ru c\-i mi[un\ pe ceaf\ mii de p\ianjeni.
– Cine e[ti?
– Nu m\ cuno[ti, spuse b\rbatul. C`nd se `ntoarce tat\l t\u
din Florida?
– Dac\ [tii at`t de multe, de ce nu-mi spui tu?
– Dou\zeci [i patru decembrie. La prima or\ a amiezii. Ajunul
Cr\ciunului, spuse str\inul.
Fric nu era impresionat. Milioane de oameni [tiau pe unde um-
bla babacul [i ce planuri avea de Cr\ciun. Cu doar o s\pt\m`n\ `n
urm\, Tat\l-Fantom\ f\cuse un spot pentru Entertainment Tonight,
`n care vorbise despre filmul pe care `l turna [i despre c`t de mult
a[tepta s\ se `ntoarc\ acas\ de s\rb\tori.
– Fric, a[ vrea s\ fiu prietenul t\u.
– Cine e[ti, un pervers?
Fric auzise de perver[i. Dumnezeule, `nt`lnise probabil sute
dintr-\[tia. Nu [tia toate lucrurile pe care le pot face cu un copil [i
nu era foarte sigur ce le pl\cea mai mult s\ fac\, dar [tia c\ ace[tia
exist\ pe undeva, cu colec]iile lor de ochi de copii, cu l\n]i[oarele
lor f\cute din oasele victimelor.
– N-am de g`nd s\-]i fac nici un r\u, spuse str\inul, ceea ce era,
f\r\ `ndoial\, exact ce ar fi spus orice pervers. Ba dimpotriv\.
Vreau s\ te ajut, Fric.
– S\ m\ aju]i s\ fac ce?
– S\ supravie]uie[ti.
– Cum te cheam\?
– Nu am nume.
104 DEAN KOONTZ
– Toat\ lumea are un nume, chiar dac\ numai unul, ca Cher sau
Godzilla.
– Eu nu am. S`nt doar unul dintr-o mul]ime, f\r\ nume acum.
Ceva r\u e pe cale s\ se `nt`mple, tinere Fric, [i trebuie s\ fii preg\tit.
– Ce r\u?
– {tii vreun loc din cas\ unde ai putea s\ te ascunzi f\r\ s\ fii
vreodat\ g\sit? `ntreb\ str\inul.
– E o `ntrebare cretin\.
– O s\ ai nevoie de un loc `n care s\ te ascunzi [i unde s\ nu te
g\seasc\ nimeni, Fric. Un loc secret, special [i bine ascuns.
– S\ m\ ascund de cine?
– Nu pot s\-]i spun. S\-i zicem Fiara `n Galben. Dar o s\ ai ne-
voie foarte cur`nd de locul acesta.
Fric [tia c\ ar fi trebuit s\ `nchid\ telefonul, c\ putea fi pericu-
los s\ se joace cu un smintit din \sta. Cel mai probabil era un ratat
pervers [i jalnic, care fusese norocos s\ dea peste un num\r de te-
lefon [i care mai devreme sau mai t`rziu avea s\ `nceap\ s\ vor-
beasc\ murdar. Dar tipul putea fi [i un vr\jitor care f\cea farmece
de la distan]\ sau poate un psiholog r\u care hipnotiza copiii la te-
lefon, ì f\cea s\ jefuiasc\ magazine de b\uturi ca pe urm\ s\-i dea
lui to]i banii `n timp ce ei cotcod\ceau ca ni[te g\ini.
Con[tient de aceste riscuri [i de multe altele, Fric r\mase totu[i
la telefon. Era de departe cea mai interesant\ conversa]ie telefonic\
pe care o purtase vreodat\.
~n cazul `n care tipul \sta f\r\ nume se `nt`mpla s\ fie chiar cel
de care s\ trebuiasc\ s\ se ascund\, Fric spuse:
– Oricum, am bodyguarzi care au mitraliere.
– Nu e adev\rat, Aelfric. Minciuna nu-]i aduce dec`t nenorociri.
Re[edin]a e foarte bine p\zit\, dar nu va fi de-ajuns c`nd va veni
vremea, c`nd se va ar\ta Fiara `n Galben.
– Ba e adev\rat, insist\ Fric cu viclenie. Bodyguarzii mei fac
parte din fostele for]e de comando Delta Force [i unul dintre ei a
fost chiar Mister Universe `nainte. Te fac praf.
Str\inul nu r\spunse.
Dup\ dou\ secunde, Fric spuse:
CHIPUL 105
– Alo? Mai e[ti acolo?

B\rbatul vorbea acum `n [oapt\.
– Se pare c\ am un vizitator, Fric. Te sun mai t`rziu.
{oapta se transform\ `ntr-un murmur pe care Fric trebuia s\
fac\ eforturi ca s\-l aud\.
– ~ntre timp apuc\-te s\ cau]i locul \la secret, special [i bine as-
cuns. Nu mai ai mult timp.
– Stai, spuse Fric, dar nu mai era nimeni pe fir.
Capitolul 14
Cu pistolul preg\tit, ]eava `ndreptat\ `n sus, str\b\t`nd camer\

dup\ camer\ [i hol dup\ hol prin cochilia de melc a apartamentului
lui Dunny Whistler, Ethan ajunse `n dormitor.
O lamp\ de pe noptier\ fusese l\sat\ aprins\. De-a lungul t\bliei
patului chinezesc, menajera aranjase cu m\iestrie perne de m\tase
decorative, f\cute din materiale pentru cheongsam1.
Tot pe pat, aruncate cu v\dit\ grab\, z\ceau haine b\rb\te[ti.
Cr`mpo]ite, p\tate, `nc\ umede de la ploaie. Pantaloni de cas\, c\-
ma[\, [osete, lenjerie de corp.
~ntr-un col] era azv`rlit\ o pereche de pantofi.
Ethan nu [tia cu ce fusese `mbr\cat Dunny c`nd plecase din
morga spitalului Our Lady of Angels. Cu toate acestea, n-ar fi b\-
gat m`na `n foc c\ astea nu erau hainele cu pricina.
Apropiindu-se de pat, sim]i mirosul acela discret, nepl\cut, pe
care `l sim]ise prima dat\ `n ascensor. Recunoscu acum mai u[or
dec`t `nainte c`teva dintre mirosurile de acolo: transpira]ie st\tut\,
un iz de unguent r`nced pe baz\ de sulfat, damfuri slabe de urin\
acr\. Miros de boal\, de om ]intuit la pat vreme `ndelungat\ [i sp\lat
doar cu ligheanul [i buretele.
Ethan `[i d\du seama c\ undeva se auzea un susur [i, ini]ial,
crezu c\ e ploaia. Apoi `n]elese c\ de fapt era apa de la du[.
1Rochie tradi]ional\ purtat\ de femeile din China, croit\ din m\tase, satin sau alte
materiale scumpe (n.tr.)
CHIPUL 107
U[a de la baie era `ntredeschis\. Prin deschiz\tur\ veneau,

odat\ cu susurul apei, o raz\ de lumin\ [i rotocoale de aburi.
~mpinse u[or u[a p`n\ se deschise.
Podeaua [i pere]ii erau `mbr\ca]i `n marmur\ aurie. ~ncastrate `n
dulapul de granit negru, erau dou\ chiuvete din ceramic\ neagr\,
cu robinete [i orificii de scurgere suflate cu aur.
Deasupra lor, o oglind\ lung\, aburit\ de condens, nu reu[ea s\
`nf\]i[eze imagini clare. Figura lui deformat\ se mi[ca pe sub su-
prafa]a brumat\, ca o stranie [i palid\ creatur\ `ntrez\rit\ `n timp ce
`noat\ pe sub suprafa]a adumbrit\ a unui bazin.
~n aer pluteau v\l\tuci de aburi.
~n baie se afla o toalet\. U[a era deschis\, se vedea toaleta. Nu
era nimeni acolo.
Dunny fusese aproape `necat `n toaleta asta.
Vecinii de la un apartament de la etajul patru `l auziser\ cum se
zb\tea s\-[i salveze via]a, cum striga dup\ ajutor.
Poli]ia ajunsese rapid [i ì prinsese pe atacatori `n timp ce fu-
geau dispera]i. ~l g\siser\ pe Dunny `n fa]a toaletei, z\c`nd pe o
parte, semicon[tient [i vomit`nd ap\.
P`n\ s\ ajung\ ambulan]a, intrase `n com\.
Atacatorii s\i – care veniser\ dup\ bani, r\zbunare sau am`n-
dou\ la un loc – nu erau victime recente ale lui Dunny. St\tuser\ la
pu[c\rie [ase ani [i, abia elibera]i, veniser\ s\ rezolve o problem\
mai veche.
Poate c\ Dunny sperase s\ se despart\ de via]a criminal\ de di-
nainte, dar vechile p\cate `l ajunseser\ din urm\ `n noaptea aceea.
Pe podeaua din baie z\ceau acum dou\ prosoape negre, umede
[i mototolite. Pe suportul de prosoape mai erau altele dou\, uscate.
Cabina de du[ se afla `n col]ul `ndep\rtat din dreapta al b\ii.
Chiar dac\ u[a de sticl\, acum opac\ din pricina aburilor, ar fi fost
transparent\, Ethan n-ar fi putut vedea prin ea de la distan]a aceea.
Apropiindu-se de cabin\, `[i `nchipui cam cum ar ar\ta Dunny
Whistler, cel pe care se a[tepta s\-l `nt`lneasc\. Piele de un galben
boln\vicios, dac\ nu chiar cenu[ie, lipsit\ de via]\, pe care apa fier-
binte nu reu[ea s\ o coloreze. Ochi cenu[ii, injecta]i.
108 DEAN KOONTZ
Cu arma `n m`na dreapt\, apuc\ u[a cu st`nga [i, dup\ o scurt\

ezitare, o `mpinse.
Cabina era goal\. Apa izbea podeaua de marmur\ [i se scurgea
`n v`rtejuri.
Aplec`ndu-se `n\untru, `ntinse m`na prin cascada de ap\ [i `n-
chise robinetul.
T\cerea brusc\ care urm\ susurului de ap\ p\rea s\-i semnaleze
prezen]a `n acela[i fel `n care ar fi f\cut-o un claxon.
Nervos, se `ntoarse spre intrare, a[tept`ndu-se la o reac]ie, dar
f\r\ s\ [tie exact care ar fi aceasta.
Chiar [i dup\ ce opri apa, din cabina de du[ continuau s\ ias\
aburi, care se rev\rsau prin u[a de sticl\, `nv\luindu-l pe Ethan.
~n pofida aerului umed, gura i se uscase. Cu greu `[i putu dez-
lipi limba de cerul gurii.
Dup\ ce porni spre u[a de la baie, aten]ia ì fu atras\ din nou de
imaginea sa imprecis\ [i deformat\ care se mi[ca `n oglinda aburit\
de deasupra chiuvetelor.
V\zu apoi silueta imposibil\, care `l f\cu s\ se opreasc\.
~n oglind\, pe sub stratul de condens, se profila o form\ palid\,
la fel de neclar\ ca imaginea `nce]o[at\ a lui Ethan, dar totu[i u[or
de recunoscut ca fiind a unui om, b\rbat sau femeie.
Ethan era singur. Cercet\ rapid cu ochii baia, dar nu reu[i s\ ob-
serve nici un obiect sau am\nunt de arhitectur\ pe care oglinda
aburit\ s\-l fi confundat cu o siluet\ uman\ fantomatic\.
Atunci `nchise ochii. ~i deschise. Silueta era tot acolo.
Acum nu-[i mai auzea dec`t inima, numai [i numai inima, b\t`nd
nu repede, ci teribil de repede, cu lovituri de ciocan, izbind cu putere,
`mping`ndu-i s`ngele spre creier ca s\ spele tot ce ]inea de ra]iune.
Bine`n]eles, imagina]ia g\sise un sens umbrei din oglind\, `n ace-
la[i fel `n care ar fi g\sit oameni, balauri [i tot felul de creaturi fantas-
tice `n norii desena]i pe un cer de var\. Imagina]ia. Bine`n]eles.
Dar omul \sta, balaurul \sta, sau ce-o fi fost, se mi[ca `n oglind\.
Nu repede: `ncet, destul c`t s\ `ncremeneasc\ `ntre dou\ b\t\i inima
`nnebunit\ a lui Ethan.
Poate c\ [i mi[carea aceea era doar o `nchipuire.
CHIPUL 109
Se apropie [ov\itor de oglind\. Nu p\[i direct `n fa]a formei

fantomatice, c\ci, `n ciuda valurilor puternice de s`nge care ar fi
trebuit s\-i limpezeasc\ mintea, lui Ethan i se n\z\ri c\ ceva `ngro-
zitor avea s\ i se `nt`mple dac\ reflec]ia lui se suprapunea cu silueta
aceea fantomatic\.
Desigur, mi[carea apari]iei aceleia ce]oase fusese doar o `nchi-
puire, dar [i-o `nchipui din nou. Silueta p\rea s\-i fac\ semn s\ `na-
inteze, s\ vin\ mai aproape.
Ethan nu ar fi recunoscut `n fa]a lui Hazard Yancy sau a oric\-
rui alt poli]ist cunoscut, poate nici `n fa]a lui Hannah, dac\ ea ar
mai fi tr\it, c\ atunci c`nd `[i pusese m`na pe oglind\, se a[teptase
`ntr-un fel s\ simt\ nu sticla, ci m`na altuia, `ntinz`ndu-se spre el
dintr-o alt\ lume, rece [i amenin]\toare.
{terse cu m`na un arc de cea]\, l\s`nd `n urm\ d`re de ap\.
Dar pe m\sur\ ce m`na lui Ethan se mi[ca, se mi[ca [i fantoma
din oglind\, alunec`nd departe de ochiul de lumin\ al oglinzii. Cu o
imprecizie viclean\, r\mase `n spatele aburilor protectori – [i se
mi[c\ direct `n fa]a lui.
Cu excep]ia fe]ei, reflec]ia vag\ a lui Ethan `n sticla aburit\ fu-
sese `ntunecat\, pentru c\ `ntunecate ì erau [i hainele, [i p\rul. Si-
lueta `nv\luit\ `n aburi care se afla acum `n fa]a lui se `n\l]a palid\
ca lumina lunii [i ca aripile de molie, `nl\tur`ndu-i propria imagine
`ntr-un mod imposibil.
Frica ì b\tea la u[a inimii, dar el nu voia s\-i dea drumul, cum
nu f\cuse nici atunci c`nd, poli]ist fiind, se tr\gea `n el [i nu `ndr\z-
nea s\ intre `n panic\.
Oricum, se sim]ea de parc\ era pe jum\tate `n trans\, accept`nd lu-
crurile imposibile care se petreceau aici cu u[urin]a celui care viseaz\.
Apari]ia se aplec\ `nspre el, ca [i cum de dincolo de sticla ar-
gintat\ ar fi `ncercat s\-i disting\ natura, aproape la fel cum [i el se
apleca `nainte, cercet`nd-o.
Ridic`ndu-[i `nc\ o dat\ m`na, Ethan `ncerc\ s\ mai [tearg\ o f`-
[ie de aburi, fiind sigur c\, atunci c`nd `[i va privi `n ochi reflec]ia,
ochii nu vor fi ai lui, ci cenu[ii ca ai lui Dunny Whistler.
110 DEAN KOONTZ
Misterul din oglind\ se mi[c\ din nou, mai rapid dec`t m`na lui
Ethan, r\m`n`nd `nce]o[at `n spatele pojghi]ei de condens.
Doar c`nd aerul ì ]`[ni cu putere din pl\m`ni `[i d\du seama c\
p`n\ atunci nu respirase.
~n timp ce tr\gea aer `n piept, auzi un zgomot `ntr-o camer\ `nde-
p\rtat\ a apartamentului, muzica fragil\ a unui pahar care se sparge.
Capitolul 15
Ethan ceruse laboratorului Palomar s\ caute urme de substan]e

chimice ilegale `n probele lui de s`nge, `n caz c\ ar fi fost drogat
f\r\ s\ [tie. ~n timpul evenimentelor din locuin]a lui Reynerd, p\-
ruse c\ se afl\ aproape `ntr-o stare alterat\ de con[tiin]\.
P\r\sind acum baia plin\ de aburi, se sim]i la fel de dezorientat
ca atunci c`nd, `mpu[cat `n stomac, se trezise `nc\ o dat\ la volanul
Fordului, perfect teaf\r.
Orice s-ar fi `nt`mplat – sau doar p\ruse s\ se `nt`mple – la
oglind\, nu se mai `ncredea cu totul `n propriile sim]uri. Ca atare,
proced\ cu pruden]\ sporit\, presupun`nd c\ [i de data asta lucru-
rile pot s\ nu fie ceea ce par a fi.
Trecu prin camere pe care le mai str\b\tuse o dat\, apoi `n al-
tele noi, oprindu-se `n cele din urm\ `n buc\t\rie. Sticla spart\ scli-
pea pe mas\ [i pe podea.
Tot pe podea z\cea [i rama de argint a fotografiei care lipsea de
pe birou. Fotografia lui Hannah fusese smuls\ de acolo.
Oricine ar fi fost cel care luase fotografia, se gr\bise prea mult
ca s\ mai desfac\ cele patru prinz\tori de pe spatele ramei, [i sp\r-
sese sticla.
U[a din spate a apartamentului era deschis\.
Dincolo de ea se `ntindea un hol larg, `nspre care d\deau am-
bele apartamente de lux. La cap\tul mai apropiat, casa sc\rilor era
semnalizat\ de un indicator. La cap\tul `ndep\rtat se afla un ascen-
sor de m\rfuri, suficient de `nc\p\tor ca s\ care frigidere [i piese
mari de mobilier.
112 DEAN KOONTZ
Dac\ ie[ise cineva pe scara de serviciu, ajunsese deja jos. Nu se

auzea nici un zgomot dinspre ascensor.
Ethan o lu\ `n grab\ pe sc\ri. Deschise u[a de incendiu. Se opri
`n prag, ascult`nd.
Un oftat sau un geam\t, un suspin melancolic sau un z\ng\nit
de lan]uri – chiar [i o fantom\ ar trebui s\ scoat\ un sunet, dar nu-
mai o t\cere, rece [i ap\s\toare se ridica din casa sc\rilor.
Cobor` repede, zece [iruri de trepte p`n\ la parter, apoi `nc\ zece
p`n\ la garaj. Nu `nt`lni nici un locatar `n carne [i oase, nici un spirit.
Mirosul de boal\ [i de transpira]ie febril\, depistat prima oar\ `n
ascensor, nu se mai sim]ea aici. Sim]i, `n schimb, un parfum slab de
s\pun, ca [i cum cineva care tocmai se `mb\iase trecuse pe aici. {i
un iz puternic de aftershave.
~mpinse u[a de incendiu f\cut\ din o]el, p\[i `n garaj [i auzi un
zgomot de motor, sim]i mirosul gazului de e[apament. Dintre cele
patruzeci de locuri de parcare, `n timpul s\pt\m`nii multe erau goale
la aceast\ or\.
O ma[in\ ie[i cu spatele din locul de parcare, `ndrept`ndu-se
spre poarta garajului. Ethan recunoscu Mercedesul albastru-`nchis
al lui Dunny.
Ac]ionat\ automat, u[a garajului se ridica deja cu cl\n]\nit de o]el.
Cu pistolul `nc\ `n m`n\, Ethan alerg\ spre ma[in\ `n timp ce
aceasta se `ndep\rta. Poarta se ridica `ncet [i Mercedesul fu nevoit
s\ se opreasc\. Prin geamul din spate, reu[i s\ vad\ silueta unui b\r-
bat aflat la volan, dar nu at`t de bine `nc`t s\-l poat\ identifica.
Se apropie de Mercedes. Voia s\ ajung\ direct la u[a [oferului.
Ma[ina acceler\ `nainte ca bariera s\ se ridice de tot. Capota
Mercedesului trecu la c`]iva centimetri de bara de jos a por]ii care
se ridica, c`t pe ce s\ lase o mostr\ generoas\ de vopsea acolo, [i
goni pe rampa abrupt\ de ie[ire, `nspre strad\.
{oferul ap\s\ pe telecomand\ butonul care `nchidea poarta
chiar `n timp ce trecea pe sub ea, iar aceasta cl\n]\ni din nou c`nd
Ethan ajunse l`ng\ ea. Mercedesul disp\ruse deja undeva pe strada
de deasupra.
Ethan r\mase acolo pentru o clip\, privind prin poart\ lumina
cenu[ie a furtunii.
CHIPUL 113
Apa de ploaie [iroia `n jos pe ramp\ [i disp\rea cu spume prin

cr\p\turile de canalizare aflate chiar la ie[irea din garaj.
Pe rampa de beton, o [op`rl\ mic\, strivit\ de o roat\ de ma[in\,
dar `nc\ vie, se lupta viteje[te s\ ]in\ piept [uvoiului de ap\. Se
smucea `n sus cu at`ta st\ruin]\, centimetru dup\ centimetru, `nc`t
p\rea s\ cread\ c\ o putere aflat\ undeva sus ì putea `mplini toate
dorin]ele [i vindeca toate r\nile.
Ethan nu voia s\ vad\ f\ptura aceea mic\, inevitabil `nfr`nt\ [i
luat\ de ap\, cum moare pe gratiile canalului de canalizare, a[a c\
`[i `ntoarse privirea.
~[i puse pistolul la loc `n toc.
~[i privi mìnile. Tremurau.
Din nou pe scara de serviciu, urc`nd la etajul patru, d\du peste
mirosul acela persistent de s\pun, peste urmele de aftershave din
aer. De data asta sim]i un alt miros, mai pu]in curat dec`t celelalte
dou\, foarte vag, dar nelini[titor.
Orice s-ar fi `nt`mplat, Dunny Whistler era cu siguran]\ o f\ptur\
vie, nu un mort `nsufle]it. De ce ar veni acas\ s\ se spele, s\ se b\rbie-
reasc\ [i s\ se `mbrace cu haine curate un cadavru ambulant? Absurd.
~n buc\t\ria apartamentului, Ethan trase cu un aspirator DustBuster
cioburile de sticl\ r\mase de la fotografie.
G\si `n chiuvet\ o lingur\ [i o cutie mare de `nghe]at\. Se pare
c\ celor de cur`nd `nvia]i din mor]i le pl\cea ciocolata cu caramel.
Puse `nghe]ata `n congelator [i duse `napoi `n birou rama goal\
a fotografiei.
~n dormitorul principal, se opri cu pu]in `nainte de intrarea `n
baie. Inten]iona s\ verifice `nc\ o dat\ oglinda, s\ vad\ dac\ era tot
aburit\ [i dac\ `n sticla ei se mai mi[ca ceva ce n-ar fi trebuit.
S\ st\ruie at`t de mult `n c\utarea fantomei i se p\ru brusc o idee
proast\. Plec\ din apartament, stinse luminile [i `ncuie u[a dup\ el.
~n timp ce cobora cu ascensorul, Ethan se g`ndi: „Din acela[i
motiv pentru care lupul din poveste s-a `mbr\cat `n blan\ de oaie ca
s\ nu-l recunoasc\ iezi[orii“.
Doar de aceea un cadavru ambulant s-ar sp\la, s-ar b\rbieri [i ar
pune pe el un costum bun.
~n timp ce ascensorul `l ducea pe Ethan la parter, [tiu exact ce
trebuie s\ fi sim]it Alice c`nd a c\zut prin vizuina iepurelui.
Capitolul 16
Dup\ ce `nchise c\ile ferate, Fric ì p\r\si pe nazi[tii cei ur`]i [i

planurile lor malefice, se `ndep\rt\ de irealitatea camerei trenurilor `n
irealitatea colec]iei exorbitante de ma[ini din garaj [i fugi spre sc\ri.
Ar fi trebuit s\ ia ascensorul. Mecanismul acela f\r\ cabluri,
care ridica [i cobora cabina pe un piston hidraulic masiv, era prea
`ncet totu[i pentru starea de spirit `n care se afla.
Motorul lui Fric gonea, gonea. Convorbirea telefonic\ pe care o
avusese cu str\inul cel ciudat – pe care l-ar fi numit Musafirul Miste-
rios – era carburant de `nalt\ calitate pentru un b\iat cu o via]\ plicti-
sitoare, o imagina]ie excitat\ [i multe ore `n care nu avea ce face.
Nu urca sc\rile; le lua cu asalt. Picioarele ì galopau, mìnile
apucau cu `nd`rjire balustrada, Fric aproape c\ zbura, s\rea c`te
dou\, patru, [ase, opt [iruri lungi de trepte `n drumul c\tre Palazzo
Rospo, unde avea propriul apartament la etajul doi.
Doar Fric p\rea s\ [tie semnifica]ia numelui dat imensei case de
primul ei proprietar: Palazzo Rospo. Aproape toat\ lumea [tia c\
palazzo `nsemna `n italian\ „palat“, dar nimeni, `n afar\, poate, de
c`]iva regizori europeni simandico[i, nu p\rea s\ aib\ habar ce `n-
semna rospo.
Cinstit vorbind, pe majoritatea celor care vizitau re[edin]a pu]in
ì interesa cum se numea sau care era semnifica]ia numelui aceluia
impozant. Aveau probleme mai importante `n minte – de pild\, ci-
fra de v`nz\ri din weekend, ratingul TV din timpul nop]ii, ultimele
remanieri de executiv din platouri [i televiziuni, pe cine s\ mai
CHIPUL 115
`n[ele `n noua afacere pe care o puneau la cale, cu c`t s\-i stoarc\ de

bani, cum s\-i `mbrobodeasc\ astfel `nc`t s\ nu-[i dea seama c\ s`nt
tra[i pe sfoar\, cum s\ g\seasc\ o nou\ surs\ de cocain\ [i dac\ nu
cumva ar fi avut [i mai mult succes `n carier\ lor dac\ ar fi f\cut
lifting facial `nc\ de la v`rsta de optsprezece ani.
Pu]inii care se g`ndiser\ vreodat\ la numele re[edin]ei sus]ineau
teorii contradictorii.
Unii credeau c\ re[edin]a fusese numit\ astfel dup\ un faimos
politician, filozof sau arhitect italian. Num\rul de oameni din indus-
tria filmului care [tiau ceva despre politicieni, filozofi [i arhitec]i era
aproape la fel de mic ca num\rul celor capabili s\ ]in\ o conferin]\
despre structura materiei la nivel subatomic; prin urmare, teoria
aceasta era u[or de acceptat [i niciodat\ nu era pus\ la `ndoial\.
Al]ii erau siguri c\ Rospo fusese fie numele de fat\ al preaiubi-
tei mame a primul proprietar, fie numele s\niu]ei pe care se d\duse
cu mare pl\cere `n copil\rie, c`nd fusese pentru ultima oar\ `n via]\
cu adev\rat fericit.
Mai erau [i al]ii care presupuneau c\ fusese numit\ astfel dup\
iubirea secret\ a primului proprietar, o t`n\r\ actri]\ pe nume Vera
Jean Rospo.
Vera Jean Rospo tr\ise prin anii 1930, dar numele ei real fusese
Hilda May Glorkal.
Produc\torul, agentul de publicitate sau oricine o botezase
Rospo trebuie s\ o fi dispre]uit `n secret pe s\raca Hilda. Rospo `n-
semna `n italian\ „broasc\ rìoas\“.
Numai Fric p\rea s\ [tie c\ Palazzo Rospo era varianta italian\
cea mai apropiat\ de Casa Broa[tei Rìoase.
Fric f\cuse c`teva investiga]ii. ~i pl\cea s\ [tie.
Evident, magnatul de film care construise re[edin]a cu mai mult
de [aizeci de ani `n urm\ avea sim]ul umorului [i citise V`ntul prin
s\lcii. ~n cartea aceea, un personaj pe nume Broasca Rìoas\ locuia
`ntr-o cas\ m\rea]\, numit\ Casa Broa[tei Rìoase.
~n zilele noastre, nimeni din industria filmului nu mai citea c\r]i.
Din experien]a lui Fric, nici cei care lucrau `n domeniul afaceri-
lor nu aveau sim]ul umorului.
116 DEAN KOONTZ
Urc\ sc\rile at`t de repede, c\ respira greu c`nd ajunse pe holul

din partea de nord de la etajul doi. Nu era bine. Ar fi trebuit s\ se
opreasc\. Ar fi trebuit s\ se odihneasc\.
Se gr\bi `ns\ s\ str\bat\ acest hol [i s\ ajung\ `n cel din
dreapta, unde se aflau camerele lui. Antichit\]ile pe l`ng\ care tre-
cea acum erau spectaculoase, de[i nu aveau valoarea celor de la
etajele de jos.
Camerele lui Fric fuseser\ redecorate cu un an `n urm\. Specia-
listul `n decora]iuni interioare angajat de Tat\l-Fantom\ `l luase pe
Fric la cump\r\turi. Ca s\ remobileze apartamentul, tat\l s\u ì pu-
sese la dispozi]ie un buget de treizeci [i cinci de mii de dolari.
Fric nu ceruse o mobil\ nou\ extravagant\. Nu cerea niciodat\
nimic – cu excep]ia Cr\ciunului, c`nd i se cerea s\ completeze for-
mularul copil\resc cu Drag\ Mo[ Cr\ciun, pe care tat\l s\u insista
s\-l `nm`neze doamnei McBee. Ideea redecor\rii ì apar]inuse `n `n-
tregime Tat\lui-Fantom\.
Nimeni `n afar\ de Fric nu socotise c\ era o nebunie s\-i dai
unui b\iat de nou\ ani treizeci [i cinci de mii de dolari ca s\-[i
redecoreze camerele. Designerul [i oamenii de la v`nz\ri se purta-
ser\ de parc\ era un lucru obi[nuit ca orice copil de nou\ ani s\
aib\ o sum\ frumoas\ de bani pe care s\-i cheltuiasc\ pe amenaja-
rea unei camere.
Nebuni.
Fric b\nuia de multe ori c\ oamenii \[tia care vorbeau `ncet `n ju-
rul lui, aparent rezonabili, nu erau de fapt dec`t NEBUNI DE LEGAT.
Fiecare obiect din aceste camere redecorate era modern, simplu
[i luminos.
Nu avea nimic `mpotriva mobilei [i operelor de art\ din vre-
muri `ndep\rtate. ~i pl\ceau chestiile astea. Dar optsprezece mii de
metri p\tra]i de antichit\]i rafinate era deja prea mult.
~n spa]iul lui privat voia s\ se simt\ ca un copil, nu ca un pitic
francez b\tr`n, ceea ce uneori p\rea s\ fie printre toate acele antichit\]i
fran]uze[ti. Voia s\ cread\ c\ lucruri precum viitorul chiar existau.
Un `ntreg apartament fusese rezervat pentru el. Camer\ de zi,
dormitor, baie, dressing.
CHIPUL 117
Respir`nd `n continuare cu greutate, Fric alerg\ prin camera de

zi. Respir`nd tot mai greu, travers\ dormitorul p`n\ la dressing.
Un dressing `n care te po]i plimba era o descriere extrem de
nepotrivit\. Dac\ ar fi avut un Porsche, Fric l-ar fi putut conduce
prin dressing.
S\ fi vrut s\ adauge un Porsche pe lista cu Drag\ Mo[ule, ar fi
g\sit probabil `n diminea]a de Cr\ciun unul parcat pe drumul de ac-
ces [i legat cu o fund\ uria[\.
Nebuni.
De[i Fric avea mai multe haine dec`t ì trebuiau sau dec`t voia,
garderoba lui ocupa doar un sfert din dressing. Restul spa]iului fu-
sese umplut cu rafturi pe care se aflau colec]ii de solda]i de juc\rie
pe care ì `ndr\gea, cutii cu jocuri care ì erau indiferente – la fel ca
DVD-urile [i casetele video cu toate filmele stupide pentru copii
f\cute `n ultimii cinci ani, toate trimise gratis de casele de produc]ie
[i de al]ii care voiau s\ creasc\ `n ochii tat\lui s\u.
~n spatele dressingului, peretele lat de cinci metri [i jum\tate
era `mp\r]it `n trei sec]iuni de rafturi care ajungeau p`n\ la tavan.
B\g\ m`na sub al treilea raft din sec]iunea dreapt\ [i ap\s\ un bu-
ton ascuns.
Sec]iunea din mijloc se dovedi a fi o u[\ secret\ care se deschi-
dea pe o balama pivot montat\ `n mijloc. Corpul de rafturi avea do-
u\zeci [i cinci de centimetri jum\tate ad`ncime, ceea ce l\sa un loc
de trecere de aproape [aptezeci [i cinci de centimetri de fiecare parte.
Adul]ii ar fi avut poate nevoie s\ se `ntoarc\ pe o parte ca s\ se
strecoare printr-una din acele deschiz\turi, dar Fric putea s\ intre
nestingherit `n t\r`mul secret de dincolo de dressing.
~n spatele rafturilor, se `ntindea un spa]iu de doi metri pe doi [i
o u[\ de o]el. De[i nu era din o]el solid, u[a avea o grosime de zece
centimetri [i te intimida.
Acum trei ani, c`nd o descoperise Fric, u[a era descuiat\. Era
descuiat\ [i acum. Nu g\sise niciodat\ cheia.
Pe l`ng\ clan]a obi[nuit\ din partea dreapt\, u[a avea o a doua
clan]\ `n mijloc. Aceasta se `ntorcea la 360 de grade [i, de fapt, nu
era o clan]\, ci un m`ner similar celor de pe ferestrele batante din
118 DEAN KOONTZ
cas\. De-o parte [i de alta a m`nerului, se g\seau dou\ obiecte cu-

rioase, care p\reau s\ fie un fel de valve.
Deschise u[a, aprinse lumina [i p\[i `ntr-o camer\ de cinci
metri pe trei [i jum\tate. Un loc ciudat `n multe privin]e.
Podeaua era format\ dintr-o serie de pl\ci de o]el. Pere]ii [i ta-
vanul erau de asemenea acoperi]i cu folii de o]el.
Pl\cile [i panourile acestea fuseser\ sudate cu meticulozitate.
Pe perioada c`t cercetase camera, Fric nu reu[ise s\ g\seasc\ nici
cea mai ne`nsemnat\ cr\p\tur\ sau g\uric\ `n suduri.
U[a avea o garnitur\ de etan[are din cauciuc. Acum vechi, us-
cat [i cr\pat, cauciucul asigurase probabil c`ndva o `nchidere erme-
tic\ `mpreun\ cu u[orul.
Pe partea interioar\ a u[ii se afla o plas\ cu ochiuri fine, dincolo
de care exista un mecanism pe care Fric `l examinase de mai multe
ori cu o lantern\. Prin paravan putea z\ri elice de ventilatoare, ro]i
din]ate, rulmen]i cu bile plini de praf [i alte piese a c\ror denumire
nu o cuno[tea.
B\nuia c\ m`nerul din exteriorul u[ii activa un ventilator de as-
pirare, care tr\gea prin valve tot aerul din `nc\pere, p`n\ c`nd se
crea un fel de vid.
C`t despre scopul acestui loc, r\m`nea `n continuare o enigm\.
O vreme crezuse c\ era un sufocatorium.
Sufocatorium era un cuv`nt inventat de Fric. ~[i `nchipuia un
duh r\u care-[i `mpinge cu v`rful armei `n sufocatorium prada `n-
grozit\, tr`nte[te u[a [i scoate vesel aerul din `nc\pere, p`n\ c`nd
victima se sufoc\ `ncetul cu `ncetul.
~n c\r]i, r\uf\c\torii elaborau uneori mecanisme [i scheme com-
plicate ca s\ ucid\ oamenii, c`nd de fapt un cu]it sau o arm\ ar fi
fost mult mai rapide [i mai ieftine. Dup\ toate aparen]ele, min]ile
malefice erau la fel de complexe ca labirinturile dintr-un mu[uroi
de furnici.
Sau poate unii dintre criminalii psihopa]i nu suportau s`ngele.
Poate le pl\cea s\ ucid\, dar nu [i dac\ erau nevoi]i pe urm\ s\
str`ng\ mizeria r\mas\. Astfel de tipuri de criminali puteau instala
un sufocatorium secret.
CHIPUL 119
Anumite elemente din aspectul camerei contraziceau `ns\ o ast-

fel de explica]ie `nfior\tor de atr\g\toare.
Un motiv ar fi fost faptul c\ una din clan]ele de pe fa]a in-
terioar\ a u[ii asigura posibilitatea de a deschide manual u[a, nu
numai cu yala operat\ de o cheie din exterior. ~n mod clar, inten]ia
fusese de a nu permite ca cineva s\ r\m`n\ `nchis din gre[eal\ `n
aceast\ `nc\pere, dar f\cea `n acela[i timp imposibil\ [i eventualita-
tea de fi cineva `ncuiat aici `n mod deliberat.
C`rligele de inox din tavan erau o alt\ problem\. De-a lungul
camerei, se `ntindeau dou\ [iruri de c`rlige, fiecare [ir aflat cam la
jum\tate de metru de perete.
C\sc`nd ochii la c`rligele sc`nteietoare, Fric `[i auzi respira]ia la
fel de greoaie, ca adineauri c`nd urcase `n goan\ opt [iruri de sc\ri.
Zgomotul fiec\rei inspira]ii [i expira]ii alerga [i reverbera de-a lun-
gul pere]ilor de metal.
M`nc\rimea dintre umeri i se `ntinse rapid spre ceaf\. {tia ce `n-
seamn\ asta.
Nu era o simpl\ respira]ie rapid\. ~ncepuse s\ h`rìe.
Deodat\ pieptul i se `nt\ri [i sim]i c\ nu mai are aer. H`rìtul se
auzea tot mai tare c`nd expira [i mai deloc c`nd inspira, spulber`nd
orice `ndoial\ c\ ar fi avut o criz\ de astm. Sim]ea cum i se `ngus-
teaz\ c\ile respiratorii.
~i era mai u[or s\ inspire dec`t s\ expire. Dar trebuia s\ dea
afar\ aerul vechi, ca s\-l trag\ `n piept pe cel proasp\t.
Cu umerii l\sa]i, aplecat `n fa]\, `[i folosi mu[chii pieptului [i ai
g`tului `ncerc`nd s\ `mping\ afar\ aerul blocat `n\untru. Nu reu[i.
Dup\ cum decurgeau de obicei crizele de astm, cea de acum era
una mare.
Se ag\]\ de inhalantul medicinal prins de curea.
Din c`te `[i amintea, se `nt`mplase de trei ori s\ se sufoce at`t de
tare, `nc`t pielea s\ i se `nvine]easc\ [i s\ necesite tratament de ur-
gen]\. Priveli[tea unui Fric albastru ì `nsp\im`ntase pe to]i.
Scos din curea, inhalantul ì alunec\ printre degete. C\zu pe po-
dea, z\ng\nind pe pl\cile de o]el.
H`rìnd, se aplec\ s\ recupereze obiectul, ame]i, c\zu `n genunchi.
120 DEAN KOONTZ
Respira at`t de greu, de parc\ un criminal `[i `ncle[tase mìnile

de g`tul lui [i `l strangula.
Nelini[tit, dar nu `nc\ disperat, se t`r` `nainte, b`jbìnd dup\
inhalant. Tubul ì alunec\ dintre degetele transpirate [i c\zu din
nou cu zgomot, pe podea.
Privirea i se `neca, i se `nce]o[a, i se `ntuneca.
Nimeni nu-l fotografiase vreodat\ `n faza albastr\. De mult era
curios s\ vad\ cum ar\ta c`nd se f\cea de culoarea lev\n]icii
[i-apoi indigo.
C\ile respiratorii continuar\ s\ i se `ngusteze. H`rìtul era din ce
`n ce mai ascu]it. Respira de parc\ ar fi `nghi]it un fluier care ì r\-
m\sese `n]epenit `n g`t.
C`nd puse din nou m`na pe inhalant, `l ]inu str`ns [i se rostogoli
pe spate. F\r\ nici un folos. Nu putea respira deloc pe spate. Nu era
nici `ntr-o pozi]ie bun\ ca s\ poat\ folosi inhalantul.
Deasupra – c`rligele, sc`nteietoare, mereu sc`nteietoare.
Nu era un loc potrivit pentru o criz\ de astm. Nu avea destul su-
flu ca s\ ]ipe. Oricum, nimeni nu ar auzi nimic. Palazzo Rospo era
bine construit; sunetul nu trecea prin pere]i.
Acum era disperat.
Capitolul 17
~ntr-o toalet\ pentru b\rba]i din mall, Corky Laputa m`zg\lea

cu un marker pe pere]i epitete rasiste injurioase.
Nu era rasist. Nu nutrea nici un fel de ur\ `mpotriva vreunui
grup anume, dar dispre]uia omenirea `n general. De fapt, nu cuno[-
tea pe nimeni care s\ aib\ sentimente rasiste.
Existau totu[i oameni care credeau c\ peste tot `n jurul lor se
aflau rasi[ti ascun[i. Aveau nevoie de o astfel de credin]\ pentru ca
via]a lor s\ dob`ndeasc\ un scop [i un rost, [i pentru a avea pe cine
s\ urasc\.
Pentru o parte `nsemnat\ a popula]iei, a avea pe cine s\ ur\[ti
era la fel de necesar ca a avea pìne, ca a respira.
Unii aveau nevoie s\ fie furio[i pe ceva, pe orice.
Lui Corky ì pl\cea s\ m`zg\leasc\ astfel de mesaje care st`r-
neau furia mocnit\ a unora [i ì umpleau de am\r\ciune.
~n timp ce lucra, Corky fredona melodiile care se auzeau `n
difuzoare.
Aici, pe 21 decembrie, nu s-a auzit nici o melodie de Cr\ciun `n
difuzoare. Cel mai probabil, conducerea mallului era `ngrijorat\ c\
Hark the Herald Angels Sing sau chiar Jingle Bell Rock i-ar putea
ofensa profund pe clien]ii de alte religii dec`t cea cre[tin\ [i i-ar in-
dispune pe ateii extrem de sensibili care aveau bani de cheltuit.
Acum se transmitea o pies\ veche a forma]iei Pearl Jam. Melo-
dia fusese orchestrat\ folosindu-se multe instrumente cu coarde.
122 DEAN KOONTZ
Mai pu]in partea vocal\, care era strident\, melodia era la fel de pa-
ralizant\ ca originalul, de[i mult mai pl\cut\.
P`n\ termin\ de scris injuriile rasiste caustice, trase apa [i `[i sp\l\
mìnile la una dintre chiuvete, fu singur `n toalet\. Neobservat.
Se sim]ea m`ndru c\ profita de orice ocazie ca s\ slujeasc\ ha-
osul, indiferent c`t de mic era r\ul pe care reu[ea s\-l provoace
ordinii sociale.
Nici una dintre chiuvete nu avea dop. Rupse c`teva mìni bune
de prosoape de h`rtie. Dup\ ce le ud\, le f\cu ghemotoace mici [i le
`ndes\ pe gaura de scurgere de la trei dintre cele [ase chiuvete.
~n ziua de azi, cele mai multe toalete publice aveau robinete pe
care le porneai prin ap\sare [i care se opreau automat. Aici `ns\
erau robinete din cele vechi, cu m`nere de care s\ `nv`r]i.
La fiecare dintre cele trei chiuvete `nfundate, deschise robine-
tele la maximum.
Sifonul din mijlocul podelei i-ar fi putut dejuca planurile. Mut\
co[ul imens de gunoi, pe jum\tate plin cu prosoape de h`rtie folo-
site, [i bloc\ sifonul.
~[i lu\ de jos punga de cump\r\turi – `n care se aflau [osete noi,
lenjerie [i un portofel de piele cump\rat dintr-un supermarket, pre-
cum [i un set scump de tac`muri achizi]ionat de la un magazin de
menaj care deservea mul]imea ce asculta regulat Food Network – [i
privi cum chiuvetele se umplu rapid cu ap\.
Fixat\ `n perete, la zece centimetri de podea, se afla o gur\ de
aerisire. Dac\ apa ajungea p`n\ acolo, se rev\rsa apoi `n sistemul
de `nc\lzire [i str\b\tea pere]ii, o simpl\ mizerie se putea trans-
forma `ntr-un dezastru costisitor. C`]iva oameni de afaceri din mall
[i vie]ile angaja]ilor lor puteau fi distruse.
Unu, doi, trei, apa ajunse la marginea chiuvetelor. Curgea acum
`n cascad\ p`n\ la podea.
Pe muzica apei care se rev\rsa – [i a celor de la Pearl Jam –
Corky Laputa ie[i z`mbind din toalet\.
Holul care ducea la toalete era pustiu, a[a c\ l\s\ jos punga de
cump\r\turi.
CHIPUL 123
Din buzunarul hainei scoase o band\ izolatoare. Niciodat\ nu

pleca nepreg\tit pentru o aventur\.
Folosi banda ca s\ sigileze deschiz\tura de dou\zeci de centi-
metri dintre marginea de jos a u[ii [i prag. Lateral, u[a se `mbina
perfect [i putea ]ine apa `n cre[tere, a[a c\ nu fu nevoie s\ mai
aplice alt\ f`[ie de band\ izolatoare.
Scoase din portofel un ab]ibild de opt pe [aisprezece centimetri. ~l
desp\turi, trase h`rtia protectoare de pe partea adeziv\ [i `l lipi pe u[\.
Cu litere ro[ii pe fond alb scria: DEFECT.
Ab]ibildul putea st`rni b\nuiala oric\rui paznic din mall, dar cli-
en]ii aveau s\ se `ndep\rteze f\r\ s\ mai cerceteze situa]ia, `n c\uta-
rea altei toalete.
Corky `[i terminase treaba aici. P`n\ unde se va `ntinde dezas-
trul produs de ap\ ]inea de-acum de soart\.
Camerele de securitate erau interzise `n toalete [i `mprejurimi.
P`n\ acum nu fusese surprins niciodat\ de vreo camer\ video l`ng\
locul faptei.
Coridorul `n form\ de L care ducea la toalete ajungea la terasa
de la etajul `ntì al mallului, care se afla sub supraveghere con-
stant\. Corky ochise din timp pozi]iile camerelor care acopereau
zonele adiacente holului care ducea la toalete.
~ndep\rt`ndu-se, `[i feri calm chipul de obiectivele lor. Cu capul
`n jos, se amestec\ rapid `n mul]imea de cump\r\tori.
Mai t`rziu, c`nd agen]ii de securitate aveau s\ vad\ caseta, pu-
teau s\-l vad\ pe Corky cum intr\ [i iese din coridorul toaletelor `n
intervalul aproximativ `n care avusese loc actul de vandalism. Dar
nu vor fi capabili s\ ob]in\ o imagine clar\ a chipului s\u.
Purtase inten]ionat haine [terse, care nu sar `n ochi. Pe alte casete
`nregistrate `n zone diferite din mall, ar fi greu de identificat ca fiind
acela[i om cu cel care vizitase toaleta chiar `nainte de inunda]ie.
Bog\]ia de decora]iuni poleite [i sclipitoare compromitea [i
mai mult imaginile luate de camere, interfer`nd cu unghiurile de
filmare standard.
Tema iarna-t\r`mul-minunilor evita orice aluzii la s\rb\toarea
Cr\ciunului, fie ele directe sau simbolice: nu existau `ngeri, iesle,
124 DEAN KOONTZ
Mo[ Cr\ciun, reni, spiridu[i, ornamente tradi]ionale – nu existau [i-

ruri lungi, s\rb\tore[ti de globuri, ci doar becule]e albe care clipeau.
Kilometri `ntregi de ghirlande de ]ur]uri din plastic [i folie lucioas\
de aluminiu sclipeau peste tot. Din tavan at`rnau mii de fulgi de z\-
pad\ mari, din polistiren [i paiete. ~n rotonda central\, zece pati-
natori pe ghea]\ `n m\rime natural\, to]i figuri mecanice care se
mi[cau pe [ine, alunecau `n jurul unui lac artificial `nghe]at, `ncer-
c`nd s\ recreeze un peisaj de iarn\ complet, cu oameni de z\pad\,
cazemate de z\pad\, copii robo]i care se amenin]au unii pe al]ii cu
bulg\ri de plastic [i figuri animate de ur[i polari `n posturi comice.
Corky Laputa era vr\jit de de[ert\ciunea pur\, binecuv`ntat\ a
acestor lucruri.
Cobor`nd pe scara rulant\ p`n\ la parter, apoi p`n\ la garaj, me-
dit\ la c`teva detalii ale planului de a-l ucide pe Rolf Reynerd. ~n
timp ce f\cuse cump\r\turile [i se bucurase de escapadele distruc-
tive din mall, Corky pusese la punct cu mare grij\ un plan simplu [i
`ndr\zne] de crim\.
Era un talent polivalent `nn\scut.
Pentru cei care nu aveau habar de strategii politice [i c\rora le
lipseau `n acela[i timp cuno[tin]ele de filozofie, poznele lui Corky
din toaleta b\rba]ilor puteau p\rea `n cel mai bun caz farse copil\-
re[ti. O societate putea fi totu[i cu greu r\sturnat\ doar de ni[te acte
de violen]\, [i orice anarhist serios trebuie s\ fie dedicat misiunii
sale `n fiecare minut al zilei, provoc`nd dezastre prin ac]iuni m\runte
sau de propor]ii.
Punki[ti analfabe]i care sfidau proprietatea public\ cu graffiti
pictate pe ziduri, terori[ti sinuciga[i, vedete de muzic\ pop incoe-
rente care prop\v\duiau furia [i nihilismul pe ritmuri contagioase,
avoca]i specializa]i `n drept penal, care deschid procese r\sun\toare
cu inten]ia expres\ de a distruge mari companii [i vechi institu]ii,
criminali `n serie, trafican]i de droguri, poli]i[ti corup]i, directori
corup]i de mari companii care falsificau acte [i furau din fondurile
de pensii, preo]i necredincio[i care molestau copiii, politicieni care
candidau din nou `n alegeri pe motiv de lupt\ de clas\ – to]i ace[tia
[i mul]i al]ii, lucr`nd la niveluri diferite, unii la fel de distructivi ca
CHIPUL 125
trenurile de marf\ deraiate, al]ii erod`nd cu calmul unor termite `n-

tregul edificiu al ra]iunii [i al bunelor maniere, erau necesari pentru
a aduce `n pragul ruinei actuala ordine social\.
Dac\ Corky ar fi putut `n vreun fel s\ fie purt\tor de cium\ nea-
gr\ f\r\ s\-[i ri[te propria via]\, ar fi dat plin de entuziasm boala
oricui, prin str\nut, tuse, atingeri [i s\ruturi. Dac\ tot ce putea face
uneori era doar s\ dea drumul unei bombe artizanale `ntr-o toalet\
public\, se mul]umea s\ sporeasc\ haosul chiar [i prin pa[i din
ace[tia mici, p`ndind `ns\ ocazii mai prielnice.
C`nd ajunse `n garaj la BMW-ul s\u, se dezbr\c\ de haina
sport. ~nainte s\ se a[eze la volan, `mbr\c\ `nc\ o dat\ pelerina gal-
ben\ de ploaie. A[ez\ p\l\ria cu boruri l\sate la `ndem`n\, pe scau-
nul din fa]\.
Pe l`ng\ faptul c\ oferea o protec]ie chiar [i pe o ploaie toren]i-
al\, pelerina era [i echipamentul ideal pentru a comite o crim\. S`n-
gele putea fi [ters cu u[urin]\ de pe suprafa]a lucioas\ de vinilin
f\r\ s\ lase pete.
Dup\ cum scrie [i-n Biblie, exist\ o vreme pentru toate, vreme
s\ ucizi [i vreme s\ vindeci.
Nefiind un adev\rat vindec\tor, Corky credea c\ e vreme s\
ucizi [i vreme s\ nu ucizi. Vremea s\ ucizi sosise.
Lista neagr\ a lui Corky con]inea mai multe nume, iar Reynerd
nu era primul dintre ele. Anarhia putea fi o religie care te solicita.
Capitolul 18
~n sufocatorium, speriat, h`rìnd [i f\r\ `ndoial\ mai verde dec`t

stelele verzi, Fric se t`r` [i se rezem\ cu spatele de un perete de o]el.
Inhalantul medicinal din m`na sa dreapt\ c`nt\rea ceva mai mult
dec`t un Mercedes 500 4x4 clasa M.
Dac\ `n locul lui ar fi fost Tat\l-Fantom\, `n jurul lui s-ar fi
aflat un anturaj suficient de numeros ca s\-l ajute s\ ridice de jos
chestia aia stupid\. ~nc\ unul dintre dezavantajele de a fi un prost\-
nac singuratic.
Din pricina lipsei de oxigen, g`ndurile i se `nv\lm\[ir\. Pentru
o clip\, crezu c\ m`na dreapt\ era prins\ pe podea sub o pu[c\ grea
de v`n\toare, c\ de fapt pe ea voia s-o ridice [i s\ o duc\ la gur\,
nu inhalantul.
Fric vru s\ azv`rle `ngrozit obiectul. Dar apoi, `ntr-o clip\ de lu-
ciditate, recunoscu inhalantul [i `l str`nse tare.
Nu putea s\ respire, nu putea s\ z`mbeasc\, putea doar s\ h`rìe,
s\ tu[easc\ [i iar s\ h`rìe, [i p\rea s\ fie cuprins de una dintre acele
crize rare care erau destul de grave pentru a necesita tratament spi-
talicesc de urgen]\. Doctorii l-ar `mpunge [i l-ar `n]epa, l-ar `ndoi [i
l-ar dezdoi, b\lm\jind despre filmele lor favorite cu Manheim.
Scena cu elefan]ii! S\ritura prin aer dintr-un avion `n altul f\r\ pa-
ra[ut\! Vaporul care se scufund\! Regele [arpe de pe alt\ planet\!
Maimu]ele caraghioase! Asistentele ar t\b\r` pe el, spun`ndu-i ce
norocos este [i c`t de palpitant trebuie s\ fie s\ ai un tat\ care e ve-
det\, erou, sex-simbol, geniu.
CHIPUL 127
Mai bine murea acolo, murea acum.

De[i nu era nici Clark Kent, nici Peter Parker, Fric ridic\ p`n\
`n dreptul fe]ei obiectul care c`nt\rea milioane de tone. ~l strecur\
printre buze [i `[i administr\ o doz\ de medica]ie, respir`nd c`t pu-
tea el de ad`nc, [i nu prea putea.
~n g`t – un ou fiert tare sau o piatr\, ori un ghemotoc uria[ de
flegm\ vrednic de Cartea recordurilor, un fel de dop care permitea
numai unor firicele sub]iri de aer s\ intre [i s\ ias\.
Se aplec\ `n fa]\. ~ncord`nd [i relax`nd mu[chii g`tului, mu[chii
pieptului [i ai abdomenului. Lupt`ndu-se s\ trag\ `n pl\m`ni aero-
solii reci, s\ expire aerul fierbinte, st\tut, `nchegat ca un sirop `n
pieptul lui.
Dou\ pufuri. At`t era doza prescris\.
Puf\i a doua oar\.
S-ar fi `necat cu gustul u[or metalic dac\ g`tlejul lui inflamat ar
fi putut executa o astfel de mi[care, dar ]esuturile nu se puteau de-
c`t contracta, nu [i relaxa, `ncord`ndu-se tot mai tare.
Un funigel galben-cenu[iu p\rea s\ i se cearn\ prin ochi, c\de-
rea lin\ a unui asfin]it interior.
Ame]it. St`nd aici pe podea, rezemat de perete, cu picioarele `n-
tinse `n fa]\, se sim]ea de parc\ se balansa `ntr-un picior pe s`rm\,
dezechilibr`ndu-se, gata s\ plonjeze.
Dou\ pufuri. Luase dou\ pufuri.
Supradozajul nu era recomandat. Periculos.
Dou\ pufuri. Ar fi trebuit s\ fie suficient. De obicei era. C`teo-
dat\, o singur\ doz\ ì permitea s\ alunece afar\ din [treangul \sta
nev\zut de sp`nzur\toare.
Supradozajul interzis. Porunc\ de la doctor.
Nu intra]i `n panic\. Sfatul doctorului.
L\sa]i medicamentul s\ ac]ioneze. Indica]ia doctorului.
La naiba cu doctorii.
Trase un al treilea puf.
Un pocnet de oase ca un zar aruncat pe o tabl\ de joc ì z\ng\ni
din g`t, [i h`rìtul `[i domoli un pic [uieratul – aducea mai mult cu
un suflu aspru, ca un h`r[ìt metalic.
128 DEAN KOONTZ
Aerul fierbinte ie[i cu o explozie. Aerul rece intr\ la loc. Fric

`[i revenea.
L\s\ s\-i scape inhalantul `n poal\.
Cincisprezece minute erau `n medie necesare ca s\-[i revin\
dintr-o criz\ de astm. Nu puteai face nimic, dec`t s\ a[tep]i.
~ntunericul de la marginile privirii `ncepu s\ se `mpr\[tie. Cea]a
l\s\ treptat loc limpezimii.
Aflat pe podeaua unei `nc\peri goale din o]el, f\r\ nimic care
s\-i atrag\ aten]ia `n afara c`rligelor din tavan, Fric se uita, bine`n-
]eles, la formele acelea ciudate, curbate [i cugeta la ele.
C`nd descoperise prima oar\ `nc\perea, aceasta ì amintise de
scenele de film care se petreceau `n camere frigorifice de abator,
unde hoituri de vaci at`rnau de c`rligele din tavan.
Se `ntrebase dac\ un geniu criminal nebun at`rnase corpurile
victimelor sale umane `n camera asta. Poate c\ aici fusese c`ndva o
camer\ frigorific\.
C`rligele nu erau fixate suficient de departe unul de altul ca s\
poat\ sus]ine corpuri de adul]i. Ini]ial, Fric ajunsese la concluzia
macabr\ c\ uciga[ul adunase copii mor]i [i congela]i.
La o cercetare mai atent\, c`rligele de inox se dovediser\ c\ nu
erau deloc ascu]ite. Erau prea boante ca s\ str\pung\ copii sau vaci.
L\sase atunci pentru mai t`rziu problema c`rligelor [i hot\r`se
c\ `nc\perea fusese un sufocatorium. Dar existen]a unei clan]e in-
terioare dovedise c\ [i aceast\ teorie era fals\.
Pe m\sur\ ce h`rìtul se potolea, respira]ia `[i relua cursul [i `n-
cordarea din piept i se domolea, Fric studie c`rligele, pere]ii netezi
de o]el, `ncerc`nd s\ ajung\ la o a treia teorie `n ceea ce prive[te
scopul acestei `nc\peri. R\mase `n continuare confuz.
Nu spusese nim\nui despre rafturile din dressing care se roteau
sau despre `nc\perea ascuns\. Ceea ce f\cea ascunz\toarea asta at`t
de interesant\ nu era at`t natura ei neobi[nuit\, c`t faptul c\ el era
singurul care [tia de existen]a ei.
Spa]iul \sta putea fi „locul secret, bine ascuns“ de care, dup\
spusele Musafirului Misterios, va avea cur`nd nevoie.
CHIPUL 129
Poate ar trebui s\ str`ng\ aici provizii. Dou\ sau trei baxuri de

Pepsi. C`teva pachete cu sendvi[uri din biscui]i [i unt de arahide.
Vreo dou\ lanterne cu baterii de rezerv\.
Coca-Cola cald\ nu era b\utura lui preferat\, dar era mai bine
dec`t s\ moar\ de sete. {i chiar o Cola cald\ era mai bun\ dec`t s\ fii
abandonat `n de[ertul Mojave, f\r\ ap\, obligat s\ bei propria urin\.
Sendvi[urile cu unt de arahide, gustoase `n `mprejur\ri obi[-
nuite, ar fi nespus de `ngrozitoare m`ncate cu urin\.
Poate ar trebui s\ pun\ deoparte patru baxuri de Cola.
Chiar dac\ nu [i-ar bea urina, tot ar avea nevoie de ceva `n care
s\ fac\ pipi, presupun`nd c\ ar trebui s\ se ascund\ pentru mai mult
de c`teva ceasuri. O oal\ cu capac. Sau [i mai bine, un borcan cu
capac care se `n[urubeaz\.
Musafirul Misterios nu-i spusese cam c`t timp o s\ dureze ase-
diul. O s\ trebuiasc\ s\ discute asta la urm\torul telefon.
Str\inul promisese s\-l sune din nou. Dac\ era un pervers, avea
cu siguran]\ s\-l sune, cu balele curg`ndu-i pe telefon. Dac\ nu era
un pervers, atunci ar putea fi un prieten adev\rat, caz `n care tot ar
suna, dar dintr-un motiv mai nobil.
Timpul trecea, criza de astm ceda [i Fric se ridic\ `n picioare.
~[i prinse inhalantul de curea.
Pu]in ame]it, se sprijini cu o m`n\ de peretele rece de o]el `n
timp ce se `ndrept\ spre u[\.
Peste un minut, aflat `n dormitor, se a[ez\ pe marginea patului [i
ridic\ receptorul. Un becule] se lumin\ `n dreptul liniei sale private.
Nimeni nu-l mai sunase de c`nd r\spunsese la Ooodeleeooodelee-oo
din camera trenurilor. Dup\ ce ap\s\ *69, ascult\ `n timp ce telefo-
nul s\u prelu\ automat num\rul celui mai recent apel.
Dac\ ar fi fost vreun geniu antrenat s\ devin\ un spion `ngrozi-
tor de periculos, dac\ ar fi avut urechea muzical\ supranatural\ a
lui Beethoven dinainte de a surzi sau dac\ unul din p\rin]ii lui ar fi
fost un extraterestru trimis pe P\m`nt s\ se `mperecheze cu oame-
nii, poate c\ Fric ar fi putut transforma tonurile acelea telefonice
rapide `n cifre. Ar fi putut memora num\rul de telefon al Musafi-
rului Misterios pentru a-l mai folosi [i alt\dat\.
130 DEAN KOONTZ
Dar nu era nimic mai mult dec`t fiul celei mai mari vedete de
cinema din lume. Din pozi]ia aceasta beneficia de multe avantaje,
cum ar fi o consol\ de jocuri video Xbox gratis din partea Compa-
niei Microsoft [i legitima]ie pe via]\ `n Disneyland, dar nu se
bucura de o minte de geniu sau de puteri paranormale.
Dup\ ce la cap\tul firului telefonul sun\ de doisprezece ori,
ap\s\ pe speaker. Se `ndrept\ c\tre o fereastr\ `n timp ce num\rul
continua s\ sune.
La est, paji[tea neted\ ca o mas\ de biliard cobora domol prin-
tre stejari, printre cedri, spre gr\dini de trandafiri [i se pierdea `n
ploaia cenu[ie [i cea]a de argint.
Fric se `ntreba dac\ ar trebui s\ spun\ cuiva despre Musafirul
Misterios [i despre avertismentul pe care acesta i-l d\duse `n leg\-
tur\ cu un pericol iminent.
Dac\ ar suna pe num\rul de mobil al Tat\lui-Fantom\, ar r\s-
punde fie bodyguardul, fie machieuza tat\lui s\u. Sau stilistul. Sau
maseuza care c\l\torea `ntotdeauna cu el. Sau `ndrum\torul lui spi-
ritual, Ming du Lac, sau oricare dintre zecile de lachei care se `nv`r-
teau `n jurul Celui de-al Patrulea dintre Cei Mai Admira]i Oameni
din Lume.
Telefonul ar fi dat din m`n\ `n m`n\, pe distan]e verticale sau
orizontale ne[tiute, p`n\ c`nd dup\ zece sau cincisprezece minute
Tat\l-Fantom\ ar intra pe fir. Ar spune: „Salutare, tinere, ghici cine
e aici cu mine [i vrea s\-]i vorbeasc\?“
Apoi, `nainte ca Fric s\ apuce s\ scoat\ un cuv`nt, Tat\l-Fantom\
i-ar da telefonul Juliei Roberts sau lui Arnold Schwarzenegger, sau
lui Tobey Maguire, sau lui Kirsten Dunst, sau lui Winnie C\lu]ul
Fermecat, probabil tuturor acestora, [i ei ar fi dulci cu Fric. L-ar `n-
treba cum o mai duce cu [coala, dac\ vrea s\ ajung\ cel mai mare
actor din lume c`nd o s\ fie mare, ce m`ncare ì place…
P`n\ c`nd telefonul avea s\ ajung\ din nou la Tat\l-Fantom\, un
reporter de la Entertainment Weekly ar lua noti]e cu un cap\t de
creion despre conversa]ia tat\-fiu. C`nd povestea ar ajunge la ziar,
tot ce ar scrie acolo va fi fals, iar Fric va p\rea fie un idiot pl`ng\-
cios, fie un miorl\it r\sf\]at.
CHIPUL 131
Mai r\u, vreo t`n\r\ actri]\ chicotind proste[te, f\r\ nici nici o
recunoa[tere public\, dar f\c`nd mici valuri – o a[a-zis\ starlet\ –
putea r\spunde la telefonul Tat\lui-Fantom\, dup\ cum se `nt`mpla
deseori. Ar face-o s\ r`d\ numele lui Fric, pentru c\ pe fetele de ge-
nul \sta totul le face s\ r`d\. Vorbise cu zeci de astfel de fete, sute
chiar, de-a lungul anilor, [i toate p\reau s\ semene `ntre ele ca [tiu-
le]ii de porumb cule[i de pe acela[i ogor, ca [i cum le-ar fi crescut
vreun fermier `n Iowa [i le-ar fi expediat `n vagoane la Hollywood.
Fric nu putea s\ o sune pe M\mica Oficial\, Freddie Niedlander,
pentru c\ aceasta s-ar afla prin vreun loc `ndep\rtat [i fabulos pre-
cum Monte Carlo. Nu avea un num\r de telefon de-al ei de care s\
fie sigur.
Doamna McBee [i, prin extensie, domnul McBee, erau buni cu
Fric. P\reau s\ se g`ndeasc\ mereu la ce e mai bun pentru el.
Cu toate acestea, Fric [ov\ia s\ se adreseze lor `ntr-un caz ca
acesta. Domnul McBee era un pic… ]icnit. {i doamna McBee era o
femeie formidabil\, care le [tia pe toate, care le vedea pe toate, care
`ntocmea liste de reguli, ale c\rei cuvinte spuse `n [oapt\ [i priviri
dezaprobatoare erau `ndeajuns de puternice pentru a provoca he-
moragii interne celui pe care l-ar fi mustrat.
Domnul [i doamna McBee func]ionau in loco parentis. Era o
expresie juridic\ din latin\, care `nsemna c\ li se d\duse autoritatea
de p\rin]i ai lui Fric c`nd p\rin]ii lui erau absen]i, ceea ce se `nt`m-
pla aproape `ntotdeauna.
C`nd auzise prima oar\ in loco parentis, se g`ndise c\ expresia
voia s\ spun\ c\ p\rin]ii lui erau loco1.
Cu toate acestea, cei doi McBee fuseser\ prelua]i odat\ cu casa,
de care se ocupaser\ cu mult `nainte ca Tat\l-Fantom\ s\ intre `n po-
sesia ei. Lui Fric i se p\rea c\ devotamentul lor profund era `ndreptat
spre Palazzo Rospo, spre loc [i tradi]ie, mai mult dec`t spre vreun
patron sau familia acestuia.
Domnul Baptiste, buc\tarul cel vesel, era o persoan\ priete-
noas\, nu chiar un prieten [i, cu siguran]\, nu un confident.
1 Nebuni (n.tr.)
132 DEAN KOONTZ
Domnul Hachette, temutul [i poate chiar dementul buc\tar-[ef, era

o persoan\ spre care nimeni nu s-ar `ndrepta la nevoie, poate cu ex-
cep]ia Satanei. Prin]ul Iadului ar pune pre] pe sfatul buc\tarului-[ef.
Fric pl\nuia cu grij\ fiecare incursiune `n buc\t\rie astfel `nc`t
s\-l evite pe domnul Hachette. Usturoiul nu l-ar pune pe fug\ pe
buc\tarul-[ef, pentru c\ ì pl\cea usturoiul, dar un crucifix ap\sat
pe trupul lui sigur l-ar face s\ izbucneasc\ `n fl\c\ri [i s\-[i ia cu un
]ip\t zborul, ca un liliac.
Se putea ca buc\tarul psihopat s\ fie chiar pericolul despre care
`l avertizase Musafirul Misterios.
~ntr-adev\r, aproape oricare dintre cei dou\zeci [i cinci de
membri ai personalului administrativ ar putea fi un descreierat in-
trigant [i uciga[, ascuns cu viclenie sub o masc\ z`mbitoare. Un
criminal care ucide cu toporul. Un uciga[ care omoar\ cu t`rn\co-
pul. Un asasin care sugrum\ cu e[arfa de m\tase.
Poate c\ to]i cei dou\zeci [i cinci erau criminali cu toporul, a[tep-
t`nd s\ loveasc\. Poate c\ urm\toarea lun\ plin\ avea s\ st`rneasc\
valuri de nebunie `n mintea lor [i vor r\bufni cu to]i `n acela[i timp,
comi]`nd acte hidoase de violen]\ s`ngeroas\, atac`ndu-se unul pe al-
tul cu pu[ti, sat`re [i robo]i de buc\t\rie de mare vitez\.
Dac\ nu [tiai tot adev\rul despre ce credeau mama [i tat\l t\u
despre tine, dac\ nu [tiai cu adev\rat cine erau [i ce aveau `n cap,
atunci nu puteai s\ te a[tep]i s\ [tii cu certitudine ceva despre cei-
lal]i, care erau [i mai pu]in apropia]i de tine.
Fric avea destul de mult\ `ncredere `n domnul Truman [i nu
credea c\ era un psihopat obsedat de fer\straie electrice. La urma
urmei, domnul Truman fusese poli]ist.
Pe l`ng\ asta, domnul Truman avea ceva prea corect. Fric nu
putea descrie ce, dar sim]ea. Domnul Truman era un om palpabil.
C`nd intra `n camer\, era acolo. C`nd `]i vorbea, era atent la tine.
Fric nu mai cunoscuse pe nimeni ca el.
Cu toate acestea, nu i-ar spune nici domnului Truman despre
Musafirul Misterios [i despre nevoia de a g\si o ascunz\toare.
Un motiv era teama c\ nu avea s\ fie crezut. B\ie]ii de v`rsta lui
n\scoceau tot felul de pove[ti. Nu [i Fric. Dar al]i b\ie]i o f\ceau.
Fric nu voia ca domnul Truman s\ cread\ c\ era un mucos mincinos.
CHIPUL 133
Nu voia nici ca domnul Truman s\ cread\ c\ era un fricos, un

ma]e-fripte, un coate-goale.
Nimeni n-o s\ cread\ vreodat\ c\ Fric ar fi `n stare s\ salveze
lumea de dou\zeci de ori la r`nd, a[a cum erau convin[i c\ f\cuse
tat\l lui, dar nici nu voia ca cineva s\ cread\ c\ e un b\ie]el timid.
Mai ales domnul Truman.
Pe l`ng\ asta, `ntr-un fel ì f\cea pl\cere s\ aib\ propriul secret.
Era mai interesant dec`t trenurile.
Privea la ziua umed\ [i pe undeva se a[tepta s\ z\reasc\ vreun
r\uf\c\tor furi[`ndu-se pe proprietate, ascuns de ploaie [i cea]\.
Dup\ ce apelul Musafirului Misterios sun\ poate de o sut\ de
ori f\r\ ca cineva s\ r\spund\, Fric se `ntoarse la telefon [i puse ca-
p\t apelului.
Avea treab\. Trebuia s\ se preg\teasc\.
Ceva r\u era pe cale s\ se `nt`mple. Fric voia s\ fie gata s\-l `n-
t`mpine, s\-l salute, s\-l `nfr`ng\.
Capitolul 19
}in`nd `n m`n\ o umbrela neagr\, Ethan Truman p\[ea printre

morminte pe aleea n\p\dit\ de iarb\, cu pantofii sc`r]ìndu-i pe ga-
zonul umflat de ap\.
Cedri uria[i, `ncovoia]i se t`nguiau `mpreun\ cu ziua care pl`n-
gea, iar p\s\rile, ca duhuri `nviate, zburau speriate prin crengile
boltite c`nd Ethan trecea foarte aproape de ele.
Din c`te `[i d\dea seama, era singur pe `ntinderile acelea fune-
bre. Cei iubi]i [i disp\ru]i erau onora]i de obicei `n zilele cu soare,
c`nd amintirile erau str\lucitoare ca vremea. Nimeni nu se ducea s\
viziteze un cimitir pe timp de furtun\.
Nimeni `n afara unui poli]ist a c\rui curiozitate era `ntins\ ca un
arc [i care se n\scuse cu o nevoie presant\ de a cunoa[te adev\rul.
Un mecanism de ceas ascuns `n inima [i `n sufletul s\u, cu care
soarta `l `nzestrase din na[tere, `l obliga s\-[i urmeze `ntotdeauna
b\nuielile [i logica.
~n cazul de fa]\, b\nuielile, logica [i groaza.
Intui]ia ì ]esea strania convingere c\ nu era primul vizitator din
ziua aceea [i c\ avea s\ descopere ceva nelini[titor `n acest bastion
al mor]ilor, de[i n-avea idee ce anume.
Granitul ros de vreme al pietrelor de morm`nt, mausolee acope-
rite cu straturi de licheni [i p\tate de depuneri de smog, coloane
memoriale [i obeliscuri `nclinate din pricina p\m`ntului l\sat: nimic
din arhitectura tradi]ional\ nu caracteriza acest cimitir. Piatra de la
fiecare morm`nt – o plac\ de bronz pe un soclu palid de granit – nu
CHIPUL 135
se mai vedea din iarb\. Din dep\rtare, locul de `nmorm`ntare p\rea

s\ fie un parc obi[nuit.
Radioas\ [i unic\ `n timpul vie]ii, Hannah avea parte de acela[i
bronz posomor`t care str\juia amintirea miilor de mor]i care-[i dor-
meau aici somnul de veci.
Ethan ì vizita morm`ntul de [ase sau [apte ori pe an, inclusiv o
dat\ de Cr\ciun. {i `ntotdeauna la aniversarea c\s\toriei.
Se g`ndea c`teodat\ c\ venea p`n\ aici nu at`t ca s\ [i-o amin-
teasc\ – pentru c\ nu o uitase c`tu[i de pu]in – c`t ca s\ priveasc\
locul gol de l`ng\ ea, masa nescris\ de granit pe care o plac\ tur-
nat\ `n bronz va fi fixat\ `ntr-o bun\ zi.
La treizeci [i [apte de ani era prea t`n\r ca s\ a[tepte moartea cu
bucurie, iar via]a continua s\-i fac\ surprize. Cu toate acestea, la
cinci ani dup\ ce o pierduse pe Hannah, Ethan `nc\ mai sim]ea c\
ceva din el murise atunci.
De[i fuseser\ c\s\tori]i timp de doisprezece ani, am`naser\ s\
aib\ copii. Erau at`t de tineri! Nu era nici o grab\.
Nimeni nu se a[tepta ca o femeie de treizeci [i doi de ani, fru-
moas\ [i plin\ de energie, s\ fie diagnosticat\ cu cancer [i s\ moar\
patru luni mai t`rziu. C`nd a cuprins-o, boala a luat [i copiii pe care
i-ar fi putut aduce pe lume, [i nepo]ii de mai t`rziu.
~ntr-un fel, Ethan murise odat\ cu ea: Ethan cel care ar fi fost un
tat\ iubitor pentru copiii binecuv`nta]i cu farmecul ei, Ethan cel care
s-ar fi bucurat de compania ei zeci de ani de-atunci `nainte, cel
care ar fi `mb\tr`nit lini[tit [i `mp\cat al\turi de ea.
Poate ar fi fost surprins s\-i g\seasc\ morm`ntul deschis [i gol.
Ceea ce g\si `n locul morm`ntului jefuit nu-l surprinse, de[i nu
se a[tepta la a[a ceva.
La baza pl\cii de bronz, se aflau dou\zeci [i patru de trandafiri
proaspe]i, cu codi]e lungi. Florarul le `nvelise `n celofan tare, care
proteja par]ial florile de ploaia toren]ial\.
Erau trandafiri chineze[ti hibrizi, un soi ro[u-auriu numit
Broadway. Dintre to]i trandafirii pe care Hannah ì iubea [i ì cul-
tiva, Broadway fuseser\ prefera]ii ei.
136 DEAN KOONTZ
Ethan f\cu `ncet `nconjurul cimitirului, studiindu-l. Nimeni nu

se mi[ca pe `ntinderile verzi, cu pante line.
Iscodi cu o b\nuial\ sporit\ fiecare stejar, fiecare cedru. Din
c`te `[i d\dea seama, trunchiurile lor nu ascundeau nici un observa-
tor aflat la p`nd\.
Nici o ma[in\ nu trecea pe drumul `ngust [i [erpuit care ducea
la cimitir. Fordul lui Ethan – alb ca iarna, str\lucitor ca ghea]a – era
singurul vehicul parcat pe alee.
Dincolo de marginile cimitirului, panorama urban\ se profila
prin v\lurile de ploaie [i cea]\, nu at`t ca un ora[ real, c`t ca o me-
tropol\ din vis. Nici un zgomot de ma[ini, nici un ]ip\t de claxon
nu venea dinspre labirintul de str\zi, de parc\ to]i locuitorii lor ar fi
adormit cu mult timp `n urm\ `n aceste `ntinderi t\cute, n\p\dite de
iarb\, care `l `nconjurau pe Ethan.
Se mai uit\ o dat\ la buchetul de la picioarele lui. Pe l`ng\ cu-
loarea minunat\, trandafirii Broadway au [i un parfum delicat. ~n-
floresc `n orice gr\din\ sc\ldat\ de soare [i s`nt mai rezisten]i la
man\ dec`t multe alte specii.
Dou\zeci [i patru de trandafiri g\si]i pe un morm`nt nu ar fi ac-
cepta]i ca prob\ `ntr-un tribunal. {i totu[i, Ethan privea aceste eflo-
rescen]e pline de culoare ca pe o dovad\ suficient\ a unui straniu
pe]it al mor]ilor de c\tre mor]i.
Capitolul 20
M`nc`nd un pateu cu nuc\ [i d`nd apoi pe g`t cafea dintr-un ter-

mos, Hazard Yancy st\tea `ntr-un vehicul f\r\ `nsemnele poli]iei
parcat `n fa]a blocului lui Rolf Reynerd din vestul Hollywoodului.
Mai erau treizeci de minute p`n\ la asfin]itul timpuriu de iarn\,
dar sub giulgiul furtunii ora[ul se scufundase deja de o or\ `ntr-un
amurg prelungit. Activate de senzori fotoelectrici, felinarele str\zii
luceau, arunc`nd sclipiri metalice pe acele de ploaie care aduceau
cenu[iul cerului tot mai aproape de p\m`nt.
De[i p\rea c\ Hazard era preocupat s\ m\n`nce, de fapt reflecta
asupra felului `n care s\-l abordeze pe Reynerd.
Dup\ ce luase pr`nzul cu Ethan, se `ntorsese la biroul lui de la
Omucideri. ~n r\stimp de dou\ ore, conectat la internet, lucr`nd cu
telefonul [i cu tastatura, aflase destul de multe lucruri.
Rolf Reynerd era un actor care-[i c`[tiga cu intermiten]e existen]a
din meseria lui. Ocazional, interpreta roluri secundare ca personaj
negativ `n vreun serial, `n rest trecea prin lungi perioade de [omaj.
~ntr-un episod din Dosarele X jucase rolul unui agent federal
care `[i pierduse min]ile din pricina unei lipitori extraterestre care
se fixa pe creier. ~ntr-un episod din Lege [i ordine fusese un antre-
nor psihopat care se sinucisese [i-[i omor`se [i nevasta aproape de
sf`r[itul primei p\r]i. ~ntr-o reclam\ TV pentru un deodorant, i se
d\duse rolul unui paznic psihopat dintr-un gulag sovietic; spotul nu
fusese niciodat\ popular, iar el c`[tigase pu]ini bani de pe urma lui.
138 DEAN KOONTZ
Un actor suficient de ghinionist ca s\ primeasc\ acela[i gen de rol

nu cade de obicei `ntr-o astfel de capcan\ profesional\ p`n\ c`nd nu
ob]ine un succes imens `ntr-un rol memorabil. Pe urm\, publicului ì e
greu s\-l accepte `n roluri diferite dec`t cel care l-a f\cut celebru.
Cu toate acestea, Reynerd p\rea s\ fi primit acela[i gen de ro-
luri chiar [i `n absen]a succesului. Ceea ce ì sugera lui Hazard c\
anumite tr\s\turi ale personalit\]ii [i comportamentului s\u f\ceau
s\ poat\ juca numai personaje bolnave mintal, pe care le interpreta
lejer pentru c\ el `nsu[i era s\rit de pe fix.
~n ciuda unui venit neregulat, Rolf Reynerd locuia `ntr-un apar-
tament spa]ios dintr-o cl\dire frumoas\, `ntr-un cartier select. Se
`mbr\ca bine, frecventa cele mai fierbin]i cluburi de noapte `mpre-
un\ cu tinere actri]e c\rora le pl\cea Dom Perignon1 [i conducea
un Jaguar nou.
Dup\ spusele fo[tilor prieteni ai mamei sale, Mina, care era v\-
duv\, aceasta `l iubea ca pe ochii din cap, credea c\ `ntr-o zi va fi
un star [i `l sponsoriza lunar cu c`te un cec gras.
Erau fo[tii prieteni, pentru c\ Mina Reynerd murise cu patru
luni `n urm\. Fusese `mpu[cat\ mai `ntì `n picior, apoi b\tut\ p`n\
murise cu o lamp\ de marmur\ cu incastre din bronz aurit.
Uciga[ul r\m\sese necunoscut. Detectivii nu g\siser\ nici o
pist\ `n cazul ei.
Deloc surprinz\tor, unicul mo[tenitor al averii fusese singurul
ei copil, s\rmanul actora[ Rolf.
Actorul avea un alibi perfect pentru seara `n care mama lui fu-
sese asasinat\.
Nici nu-l surprindea pe Hazard, nici nu-l convingea de inocen]a
lui Reynerd. Unicii mo[tenitori au de obicei alibiuri inatacabile.
Conform raportului medicului legist, Mina fusese b\tut\ mortal
`ntre 9.00 [i 11.00 seara. Fusese lovit\ cu at`ta brutalitate, c\ mode-
lele de pe bronz aurit se imprimaser\ ad`nc `n carnea ei, cr\p`ndu-i
chiar [i ]easta.
~mpreun\ cu prietena lui de atunci [i alte patru cupluri, Rolf
petrecuse de la [apte seara p`n\ a doua zi diminea]a, la ora dou\.
1 {ampanie foarte scump\ (n.tr.)

CHIPUL 139
Alc\tuiser\ un grup b\t\tor la ochi, zgomotos, memorabil, care-[i

`mp\r]ise timpul `ntre dou\ cluburi de noapte la mod\.
Oricum, de[i crima r\m\sese nerezolvat\ [i chiar dac\ alibiul lui
Rolf ar fi fost c\ st\tuse singur acas\ [i se jucase, Hazard n-avea nici
un motiv s\-l mai verifice o dat\. Cazul apar]inea unui alt detectiv.
Printr-o fericit\ `nt`mplare, unul dintre tovar\[ii de petrecere din
acea sear\ ai lui Rolf – Jerry Nemo – ì era cunoscut lui Hazard
din alt caz, care ì deschidea acum o u[\.
Cu dou\ luni `n urm\, un traficant de droguri pe nume Carter
Cook fusese `mpu[cat `n cap. Aparent, crima fusese legat\ de un
jaf. Cook avusese asupra lui marf\ [i bani.
Amicul lui Reynerd, Jerry Nemo, `l sunase la telefon pe Cook
cu o or\ `nainte de crim\. Nemo era un client, cocainoman. Fixase
o `nt`lnire cu Cook ca s\ fac\ rost de droguri.
Nemo nu mai era suspect. Nimeni din Los Angeles sau de ori-
unde de pe planeta P\m`nt nu mai era suspect. Cazul asasin\rii lui
Cook fusese `nchis, o g\in\rie clasic\, un caz pu]in probabil s\ fie
rezolvat vreodat\.
Cu toate acestea, dac\ pretinde c\ Nemo r\m\sese suspect, Hazard
ar avea un motiv s\ se apropie de Reynerd [i s\-l verifice pentru Ethan.
Nu avea nevoie de un motiv pentru Reynerd. Folosind doar in-
signa [i un ton ridicat, Hazard putea s\ inventeze sute de pove[ti ca
s\-l conving\ pe b\iatul petrec\re] s\-i deschid\ u[a [i s\ r\spund\
la `ntreb\ri.
Dac\, din `nt`mplare, Reynerd [i-ar dezv\lui direct sau indirect
obsesia pentru Channing Manheim sau, mai pu]in probabil, inten]ia
de a-i face r\u starului de cinema, Hazard ar trebui s\ informeze De-
partamentul de Omucideri despre aceast\ situa]ie pentru investiga]ii
suplimentare. Apoi, `n primul r`nd, ar trebui s\ dea ni[te explica]ii
credibile superiorilor s\i pentru faptul c\-l intervievase pe Reynerd
`n momentul `n care pusese m`na pe informa]ii despre Manheim.
Pretinz`nd c\ amicul amator de z\pad\1 al lui Reynerd, Nemo,
r\m\sese suspect `n asasinarea lui Carter Cook, Hazard `[i aco-
perea spatele.
1 Cocain\, `n argou (n.tr.)

140 DEAN KOONTZ
Dup\ ce linse zah\rul farin [i firimiturile de mamoul de pe de-

gete, ie[i din ma[in\.
Nu-[i mai b\tu capul s\ ia umbrela. Av`nd `n vedere c\ avea un
spate lat c`t doi funda[i, ar fi avut nevoie de o umbrel\ de plaj\ ca
s\-l acopere complet.
Apropiindu-se de bloc, iu]i pasul, dar nu alerg\ prin ploaia to-
ren]ial\. Cl\direa nu era departe de strad\.
Pe l`ng\ asta, Hazard rareori se sinchisea de ceilal]i, pentru c\
de obicei lumea nu `ndr\znea s\-i st\tea `n drum. Abia b\g\ `n
seam\ ploaia.
~n\untru, ignor\ ascensorul [i urc\ pe sc\ri.
Fusese odat\ `mpu[cat `ntr-un ascensor. Urcase p`n\ la etajul
[ase, u[ile alunecaser\ `ntr-o parte [i acolo `l a[tepta f\pta[ul.
C`nd e[ti luat drept ]int\ `ntr-un ascensor, nu prea ai unde s\ te
ascunzi. Dintre locurile similare `n care po]i fi `mpu[cat, numai o ca-
bin\ de telefon [i o ma[in\ parcat\ pot fi mai rele dec`t un ascensor.
Hazard fusese `mpu[cat [i `n timp ce st\tea `ntr-o ma[in\ par-
cat\, dar niciodat\ `ntr-o cabin\ de telefon. Era probabil doar o
chestiune de timp.
~n timp ce-l a[tepta `n fa]a liftului, atacatorul `nc\rcase un pistol
de 9 mm. {i f\cea pe el de emo]ie [i nervi.
Dac\ nenorocitul ar fi fost fie calm, fie `narmat cu o pu[c\, dez-
nod\m`ntul ar fi fost mult mai sumbru pentru Hazard.
Primul foc lovise tavanul liftului. Al doilea f\cuse o gaur\ `n
peretele din spate. Al treilea `l r\nise la bra] pe necunoscutul care
se afla `n ascensor cu Hazard.
Dup\ cum se dovedise mai apoi, necunoscutul, contabil la Taxe
[i Impozite, fusese de fapt ]inta. Hazard se aflase doar `n locul ne-
potrivit, la timpul nepotrivit, condamnat la moarte doar pentru c\
era de fa]\.
Omul de la Taxe [i Impozite nu era responsabil de vreo evalu-
are financiar\ la s`nge a conturilor atacatorului sau altceva de genul
\sta, `n schimb se culcase cu nevasta acestuia.
Hazard nu tr\sese `n el, ci se l\sase `n jos pe sub pistol. I-l
smulsese atacatorului, `l t`r`se pe acesta de-a lungul holului, `l lipise
CHIPUL 141
de perete [i-i presase testiculele cu genunchiul. ~i rupsese tipului

bra]ul, dar nu din gre[eal\.
Mai t`rziu, `n timpul procesului de divor] care durase c`teva
luni, `[i d\duse `nt`lnire cu nevasta atacatorului. Nu era o femeie
rea. Doar c\ se `nh\itase cu oameni r\i.
Hazard urc\ p`n\ la etajul doi al blocului, nu f\r\ greutate.
Sun\ la u[a apartamentului 2B f\r\ s\ ezite.
C`nd Rolf Reynerd deschise, se dovedi o copie `ntocmai a des-
crierii lui Ethan, de la str\lucirea de metamfetamin\ din albastrul
rece al ochilor [i stropii de saliv\ din col]urile gurii, care sugerau
c\ se droga at`t de des c\, `ntr-un moment de psihoz\ toxic\, era `n
stare s\ se `nv`rt\ s\lbatic de jur `mprejurul apartamentului, cu con-
vingerea `n[el\toare c\ era un Om P\ianjen care ]esea fire de m\-
tase din `ncheieturile mìnilor.
Hazard ì flutur\ scurt legitima]ia, ì turn\ gogo[ile despre Jerry
Nemo care era suspect `n cazul uciderii lui Carter Cook [i intr\ `n
apartament at`t de iute, c\ de pe lobul urechii `nc\ i se mai scurgeau
pic\turi de ploaie.
Produsul unor antrenamente fizice intense [i al inger\rii de pul-
beri proteice, Reynerd ar\ta de parc\ trebuia s\ m\n`nce dou\spre-
zece ou\ crude `n fiecare diminea]\ doar ca s\-[i `ntre]in\ masa
muscular\ din tricep[ii bra]ului drept.
Dintre ei doi, Hazard Yancy era mai mare [i, f\r\ `ndoial\, mai
de[tept, dar r\mase prudent [i cu ochii `n patru.
Reynerd `nchise u[a apartamentului [i `l `nso]i pe Hazard `n su-
fragerie, exprim`ndu-[i dorin]a sincer\ de a coopera, precum [i
convingerea sincer\ c\ bunul s\u prieten Jerry Nemo nu era `n stare
s\ omoare nici o musc\.
Indiferent c`t de iubitor sau nu de mu[te era Nemo, Reynerd ac-
centua partea cu sinceritatea `n tu[e prea groase, a[a cum ar fi f\cut
dac\ ar fi purtat un costum stacojiu de dinozaur [i le-ar fi dat unor
copii de gr\dini]\ lec]ii de via]\ `ntr-o emisiune TV programat\ la
primele ore ale dimine]ii.
Dac\ `n telenovelele `n care ap\ruse jucase la fel de `ngrozitor,
scenari[tii trebuie s\ se fi dat de ceasul mor]ii s\ scrie pentru
142 DEAN KOONTZ
Reynerd un rol care implica un accident mortal de ma[in\ sau o tu-

moare cerebral\ terminal\, care love[te cu viteza fulgerului. Te-
lespectatorii poate preferau un sf`r[it s`ngeros `n cazul lui, bun\oar\
s\ moar\ `mpu[cat `ntr-un ascensor.
Mobila, covorul, storurile, fotografiile de p\s\ri – totul era alb
[i negru `n apartament. La televizor, `ntr-un film vechi alb-negru,
Clark Gable [i Claudette Colbert ì ar\tau lui Reynerd cum se cuve-
nea s-o fac\.
~mbr\cat `n pantaloni de cas\ negri [i `ntr-o bluz\ sport alb [i negru,
prietenul sincer al lui Jerry Nemo `[i asortase garderoba cu decorul.
La sugestia gazdei sale, Hazard se a[ez\ `ntr-un fotoliu. Se spri-
jini doar de margine, ca s\ se poat\ ridica repede.
Reynerd ap\s\ telecomanda de pe m\su]\, iar Gable `ncremeni
`n mijlocul frazei [i Colbert, `n gesturi. Se a[ez\ pe canapea.
Singura pat\ de culoare din camer\ erau ochii alba[tri ai lui
Reynerd [i desenele vii care `nsufle]eau cele dou\ pungi de chip-
suri care se afla pe canapea de-o parte [i de alta a lui.
Punga din st`nga era cu chipsuri Hawaii. Punga din dreapta
avea chipsuri cu sm`nt`n\ [i arpagic. Domnul Gurmet.
Hazard nu uitase avertismentul enigmatic, dar insistent al lui
Ethan despre pungile de snacksuri.
Am`ndou\ pungile erau deschise, `n picioare, destul de umflate
ca s\ fie pline. Hazard sim]i aroma slab\, uleioas\ a chipsurilor.
Poate `n pungi se aflau [i pistoale pe l`ng\ chipsuri, dar Hazard
nu fu `n stare s\ simt\ mirosul armelor. Nu putea nici s\ le vad\,
pentru c\ pungile din aluminiu nu erau transparente.
Reynerd st\tea cu palmele pe coapse, `[i lingea buzele, ca [i cum
se preg\tea s\ guste ni[te snacksuri s\rate dintr-un moment `n altul.
Cu o mi[care a capului care indica imaginea `ncremenit\ de la
televizor, actorul spuse:
– Este mediul perfect pentru mine. M-am n\scut prea t`rziu. Ar
fi trebuit s\ tr\iesc pe vremea aia.
– Cam c`nd vine asta? `ntreb\ Hazard, pentru c\ [tia c\ sus-
pec]ii dezv\luiau cele mai multe lucruri c`nd p\reau s\ bat\ c`mpii.
CHIPUL 143
– Anii 1930 [i 1940. C`nd toate filmele erau alb-negru. A[ fi

fost o vedet\ pe vremea aia.
– E adev\rat?
– S`nt o personalitate prea puternic\ pentru filmele color. Nu `n-
cap pe ecran. Cople[esc mediul, audien]a.
– ~n]eleg de ce te deranjeaz\.
– ~n epoca culorii, cele mai celebre staruri s`nt ni[te personali-
t\]i g\unoase. N-au pic de profunzime.
– {i de ce se `nt`mpl\ a[a?
– Culoarea, ad`ncimea c`mpului vizual pe care l-a f\cut posibil
camera de filmat modern\, tehnologia avansat\ de sunet, toate
chestiile astea transform\ personalit\]ile plate `n personalit\]i uri-
a[e, le confer\ iluzia puternic\ a substan]ei [i complexit\]ii.
– Tu, pe de alt\ aprte…
– Eu, pe de alt\ parte, s`nt at`t de profund [i at`t de viu, c\ pro-
gresul constant al tehnologiei moderne de film m\ dezavantajeaz\,
m\ transform\ `ntr-o caricatur\.
– Trebuie s\ fie frustrant, `l comp\timi Hazard.
– Nu `]i po]i imagina. ~n filmul alb-negru, a[ umple ecranul
f\r\ s\ cople[esc audien]a. Unde s`nt `n vremea noastr\ d-alde
Bogart [i Bacall, Tracy [i Hepburn, Cary Grant [i Gary Cooper
sau John Wayne?
– Nu mai s`nt, c\zu de acord Hazard.
– N-ar putea avea succes `n ziua de azi, `l asigur\ Reynerd. Ar
fi prea puternici pentru filmul modern, prea profunzi, prea str\luci-
tori. Ce p\rere ave]i de Moonshaker?
Hazard se `ncrunt\.
– Despre ce?
– Moonshaker. Ultimul rol al lui Channing Manheim. V`nz\ri
de dou\ sute de milioane de dolari.
Poate c\ Reynerd era at`t de obsedat de Manheim, c\ mai devreme
sau mai t`rziu aducea vorba despre el `n orice fel de conversa]ie.
Prev\z\tor totu[i, Hazard spuse:
– Nu merg la cinema.
– Toat\ lumea merge.
144 DEAN KOONTZ
– Nu e chiar a[a. Mai pu]in de treizeci de milioane de bilete tre-

buie v`ndute ca s\ genereze dou\ sute de milioane de dolari. Poate
doar zece la sut\ din toat\ ]ara.
– De acord, dar s`nt al]ii care v\d filmele la televizor, pe DVD.
– Poate `nc\ treizeci de milioane. Ia orice film vrei – cel pu]in
opt la sut\ din ]ar\ nu-l vede niciodat\. ~[i tr\iesc vie]ile [i-at`t.
Reynerd p\ru s\ se enerveze la ideea c\ filmele nu erau buricul
lumii. De[i nu `ntinse m`na dup\ o arm\ `n vreuna din pungile de
chipsuri, era v\dit nepl\cut impresionat de turnura pe care o luase
conversa]ia.
Hazard reintr\ `n gra]iile actorului spun`nd:
– Dac\ vorbim despre epoca filmului alb-negru, jum\tate din ]ar\
mergea la film o dat\ pe s\pt\m`n\. Starurile chiar erau staruri pe vre-
mea aia. Toat\ lumea [tia filmele lui Clark Gable, lui Jimmy Stewart.
– Exact, `ncuviin]\ Reynerd. Manheim ar fi fost un nimic `n
epoca filmului alb-negru. Ar fi fost prea incon[tient, prea plat. Ar fi
fost uitat deja p`n\ acum. Mai r\u chiar – ar fi fost necunoscut.
Se auzi soneria la u[\.
Confuz [i u[or iritat, Reynerd spuse:
– Nu a[tept pe nimeni.
– Nici eu, r\spunse Hazard sec.
Reynerd arunc\ o privire spre ferestre, acolo unde asfin]itul ce-
nu[iu, `mbibat de ap\, `[i d\dea ultima suflare sub geam.
~[i mut\ privirea pe televizor. Gable [i Colbert erau tot `ncreme-
ni]i `ntr-o h`rjoneal\ amoroas\.
~n cele din urm\, Reynerd se ridic\ de pe canapea, apoi ezit\,
uit`ndu-se la pungile de chipsuri.
Privind acest spectacol neobi[nuit, Hazard se `ntreb\ dac\ nu
cumva actorul se apropia de genul acela de ame]eal\, `n care un de-
pendent de metamfetamin\ poate s\ alunece cu repeziciune dintr-o
stare de con[tiin]\ hiperactiv\ `ntr-o confuzie teribil\, `ntr-o obo-
seal\ epuizant\.
C`nd soneria se auzi din nou, Reynerd travers\ `n cele din urm\
sufrageria.
CHIPUL 145
– Cretinii \[tia se `nv`rt tot timpul pe aici cu c\r]ulii despre Isus,

spuse iritat [i, dezgustat, deschise u[a.
Din fotoliul lui, Hazard nu putu s\ vad\ cine a tras focurile. Dar
bubuitul a trei rafale rapide `l f\cu s\ `n]eleag\ c\ uciga[ul folosise
o arm\ de mare calibru, poate un .357 sau chiar mai mare.
Dac\ adventi[tii de ziua a [aptea nu se hot\r`ser\ cumva s\
adopte tehnici dure de v`nzare, Reynerd se `n[elase `n privin]a sco-
pului musafirului s\u.
Hazard se ridic\ din fotoliu la al doilea bum [i b\g\ m`na dup\
pistol la al treilea.
Muritor a[a cum chiar [i Gable sau Bogart se dovediser\ a fi,
Reynerd fu aruncat `n spate [i c\zu, `mpro[c`nd cu o palet\ Tehni-
color apartamentul alb-negru `n care fusese at`t de vizibil, at`t de
profund, at`t de viu.
Apropiindu-se de actor, Hazard auzi pa[i care se `ndep\rtau `n
fug\ pe hol.
Reynerd `ncasase trei gloan]e `n pieptul lat, dintre care unul tre-
buie s\-i fi perforat mu[chiul inimii [i s\-i fi ie[it prin spate odat\
cu buc\]ele de carne franjurat\. Era bun de dus la morg\ `nainte de
a atinge podeaua.
Albastrul orbit de moarte al ochilor larg deschi[i ai actorului
p\rea mai pu]in rece dec`t atunci c`nd tr\ia. Ar\ta de parc\ acum ar
fi avut nevoie de un Isus.
Hazard p\[i peste cadavru [i ie[i din apartament. ~l v\zu pe cel
care tr\sese ajung`nd la cap\tul holului. S\rea sc\rile, c`te dou\
trepte odat\. Hazard se lu\ dup\ el.
Capitolul 21
Deasupra ora[ului, pe c`nd barba c\runt\ a zilei `[i scutura firele

de cea]\ umed\ [i burni]\ sur\, chipul greu al nop]ii nu se ivise `nc\.
Pe o strad\ cu galerii de art\, magazine selecte, restaurante `n
care atitudinea elitist\ era servit\ mai eficient dec`t m`ncarea, Ethan
`[i parc\ Fordul Expedition foarte aproape de o bordur\ ro[ie, cu
dou\ ro]i `ntr-un [an] plin cu ap\, convins c\ pe vreme ur`t\ paznicul
parc\rii t\ia bilete cu mai pu]in entuziasm dec`t pe vreme frumoas\.
Firmele din cartier, `n c\utare de clientel\ sofisticat\ [i exclu-
siv\, nu afi[au vitrine intens luminate, care s\-]i ia ochii. Doar banii
]ip\; bog\]ia [opte[te.
Magazinele nu erau `nc\ `nchise, iar cele mai multe restaurante
mai aveau o or\ p`n\ s\ deschid\. Lumina felinarelor aurea frun-
zele ude ale copacilor de pe marginea trotuarului, pe care `l trans-
formau `ntr-o c\rare pavat\ cu comori.
Ethan mergea f\r\ umbrel\ pe sub ad\postul oferit de coperti-
nele magazinelor, toate cafenii sau verde crud, argintii sau negre,
cu excep]ia celei de la Forever Roses, care era roz-corai.
Flor\ria putea fi numit\ la fel de bine Only Roses, pentru c\
dincolo de u[ile de sticl\ ale r\citoarelor care delimitau `nc\perea
mare din fa]\, nu puteai vedea alt\ floare `n afar\ de trandafiri, fe-
rigi [i alte plante verzi folosite pentru a da culoare buchetelor [i
aranjamentelor.
Datorit\ interesului lui Hannah pentru gr\din\rit, chiar [i acum,
la cinci ani dup\ ce fusese `ngropat\ sub mormane de trandafiri,
Ethan putea identifica multe dintre soiurile expuse `n r\citoare.
CHIPUL 147
Aici era un trandafir de un ro[u at`t de `nchis, c\ p\rea aproape

negru, cu petale ca de catifea, pe bun\ dreptate numit Magie neagr\.
{i dincoace, trandafirul John F. Kennedy – petale albe at`t de
groase [i lucioase, c\ sem\nau cu ceara sculptat\.
Trandafirul Charlotte Armstrong – mare, parfumat, cu flori de
un roz-`nchis. Trandafirul Jardins de Bagatelle, Rio Samba, Paul
McCartney, Auguste Renoir, Barbara Bush, Voodoo [i Visul miresei.
Dincolo de tejghea, se afla un trandafir excep]ional, care ar\ta
a[a cum ar fi ar\tat Hannah dac\ ar fi tr\it p`n\ la [aizeci de ani.
P\r gros, cu fire albe, tuns scurt [i ciufulit. Ochi mari, negri, debor-
d`nd de via]\ [i `nc`ntare. Timpul nu ofilise frumuse]ea acestei fe-
mei, ci o `mbog\]ise cu patina experien]ei.
Dup\ ce-i citi numele de pe ecuson, Ethan spuse:
– Rowena, v\d aici mai ales soiuri hibride de trandafiri chine-
ze[ti. V\ plac [i trandafirii c\]\r\tori?
– O, da, toate soiurile de trandafiri, spuse Rowena cu un glas
melodios [i cald. Dar rareori folosim trandafiri c\]\r\tori. Soiurile
cu codi]e lungi merg mai bine `n aranjamente.
Se prezent\ [i, a[a cum era obiceiul `n astfel de situa]ii, explic\
faptul c\ `nainte fusese detectiv la Omucideri, dar `ncepuse s\ lu-
creze de cur`nd ca asistent pe l`ng\ o celebritate a zilei.
Los Angelesul [i `mprejurimile lui viermuiau de impostori [i pun-
ga[i care pretindeau c\ au de-a face cu cei boga]i [i celebri. {i totu[i,
chiar [i cei pe care ora[ul acesta al minciunii ì transformase `n indi-
vizi cinici ì d\deau crezare lui Ethan sau se pref\ceau c\ ì dau.
Hannah spunea c\ oamenii `l credeau cu u[urin]\ pentru c\ avea
`n el for]a lini[tit\ a lui Dirty Harry Callahan [i inocen]a serioas\ a
lui Huck Finn. |sta, spusese el, era un film pe care nu voia s\-l
vad\ niciodat\.
Rowena, `ncrez`ndu-se fie `n cuplul Harry-Huck, fie `n alte cali-
t\]i ale lui Ethan, p\ru s\-l accepte drept cine se d\dea.
– Dac\ ghicesc soiul dumneavoastr\ preferat de trandafiri c\]\r\-
tori, spuse el, s`nte]i dr\gu]\ s\-mi r\spunde]i la c`teva `ntreb\ri despre
un client pe care l-a]i servit mai devreme `n aceast\ dup\-amiaz\?
– Lucra]i `n interesul poli]iei sau al celebrit\]ii acum?
148 DEAN KOONTZ
– Al am`ndurora.
– A, minunat. ~mi place s\ conduc o flor\rie, dar aici am parte
mai mult de parfum dec`t de suspans. Ghici]i.
Pentru c\ `n Rowena o v\zu pe Hannah, a[a cum ar fi fost ea la
[aizeci de ani, rosti numele trandafirului c\]\r\tor pe care so]ia lui
disp\rut\ `l iubea cel mai mult: Haina Sf`ntului Iosif.
Rowena p\ru cu adev\rat surprins\ [i `nc`ntat\.
– Chiar a[a este! ~l face]i de ru[ine pe Sherlock Holmes.
– Acum e r`ndul dumneavoastr\, spuse Ethan, sprijinindu-se cu
ambele mìni de tejghea. ~n dup\-amaiaza asta un b\rbat a intrat
aici [i a cump\rat un buchet de trandafiri Broadway.
Uluitoarele flori ro[ii-aurii de pe morm`ntul lui Hannah fuse-
ser\ `nf\[urate `ntr-un con de celofan tare. ~n loc de scotch sau
capse, mai multe ab]ibilduri fuseser\ aplicate pe celofan ca s\-l li-
peasc\ la margini [i s\ men]in\ forma conului. Fiecare foi]\ din
aceasta purta numele [i adresa de la Forever Roses.
– Aveam doar dou\zeci [i patru, spuse Rowena, [i i-a luat pe to]i.
– Deci vi-l aminti]i?
– A, da. Era… o figur\ pe care n-aveai cum s\ n-o remarci.
– A]i putea s\-l descrie]i?
– ~nalt, atletic, dar pu]in cam slab, `mbr\cat cu un costum
gri scump.
Duncan Whistler avea o gr\mad\ de costume bune, toate f\cute
pe comand\ la pre]uri exorbitante.
– Era un b\rbat frumos, continu\ Rowena, dar `ngrozitor de
palid, ca [i cum nu l-ar mai fi v\zut soarele de luni de zile.
Dup\ ce a fost `n com\ timp de dou\sprezece s\pt\m`ni, Dunny
c\p\tase o paloare de spital, la care se ad\ugase apoi cel pu]in o or\
de stat `n morg\.
– Avea ochi cenu[ii, cu iriz\ri verzi, cei mai ad`nci pe care i-am
v\zut vreodat\. Minuna]i, spuse Rowena.
Descrisese perfect ochii lui Dunny.
– Spunea c\ vrea trandafirii pentru o femeie deosebit\.
Dunny v\zuse la `nmorm`ntarea ei trandafirii Broadway.
Rowena z`mbi.
CHIPUL 149
– Mi-a spus c\ nu va trece mult p`n\ c`nd un vechi prieten o s\

vin\ pe-aici [i o s\ `ntrebe ce fel de trandafiri a cump\rat. Presupun
c\ v\ lupta]i pentru aceea[i femeie.
Nici ziua geroas\ de-afar\, nici aerul rece din flor\rie nu puteau
explica fiorii reci care l-ar fi f\cut pe Ethan s\ cl\n]\ne din din]i
dac\ nu i-ar fi ]inut `ncle[ta]i.
Observ\ deodat\ c\ Rowena z`mbea pu]in curios, ca [i cum o
nesiguran]\ sau nelini[te ì tr\gea `n jos col]urile gurii.
C`nd `[i d\du seama c`t de mult `l afectase dezv\luirea ei, `nce-
putul de z`mbet i se stinse pe fa]\.
– Era un om ciudat, spuse ea.
– A mai spus ceva?
Rowena se uit\ `n alt\ parte, spre vitrinele din fa]a magazinului,
ca [i cum se a[tepta s\ vad\ pe cineva cunoscut – [i deloc bine-ve-
nit – la u[\.
Ethan ì l\s\ timp s\-[i caute cuvintele [i, `n cele din urm\, ea spuse:
– A zis c\ dumneavoastr\ crede]i c\ e mort.
~i venir\ `n minte imagini disparate: targa goal\ [i cear[aful mo-
totolit din morg\; fantoma din oglinda aburit\ din baie; [op`rla de
pe alee, lupt`ndu-se s\ se ridice `n ciuda faptului c\ spatele-i era
fr`nt, av`nd de `nfruntat o pant\ foarte `nclinat\ [i [uvoiul de ap\,
rece [i la fel de nest\vilit ca [i curgerea timpului…
– A spus c\ dumneavoastr\ crede]i c\ e mort, repet\ Rowena,
mut`ndu-[i `nc\ o dat\ privirea de pe u[a magazinului pe chipul lui
Ethan. {i a mai zis s\ v\ spun c\ ave]i dreptate.
Capitolul 22
Hazard pe hol, Hazard pe sc\ri, dureros de con[tient de u[urin]a

cu care un om solid poate fi luat drept ]int\ `ntr-un spa]iu `ngust,
porni totu[i `ntr-o goan\ febril\ pe urmele pr\zii sale. Dac\ te apuci
de meseria asta, [tii c\ nu po]i s\ alegi locurile `n care s\-]i pui via-
]a la b\taie – nu face parte din contract.
~n plus, ca majoritatea poli]i[tilor, ac]iona cu convingerea supersti-
]ioas\ c\ cel mai mare risc venea din ezitare, venea `n momentul `n
care te pierdeai fie [i numai pentru o secund\. Supravie]uirea depin-
dea de `ndr\zneal\, dublat\ de suficient\ team\ pentru a descuraja
nes\buin]a cras\.
Sau cel pu]in a[a tindeai s\ crezi p`n\ c`nd un pic de `ndr\z-
neal\ ajungea s\ te omoare.
~n filme, poli]i[tii strigau `ntotdeauna: „Stai! Poli]ia!“ c`nd [tiau
c\ nemernicii care fugeau de ei nu aveau de g`nd s\ se opreasc\, dar
uneori strig\tul le tr\da prezen]a mult prea devreme [i chiar `nainte
ca r\uf\c\torii s\ `[i dea seama c\ `n joc se aflau insigne de poli]i[ti.
Hazard Yancy, care tocmai evitase s\ fie `mpu[cat `n timp ce
st\tea `ntr-un fotoliu, nu zbier\ nici o comand\, nici vreo amenin-
]are la adresa celui care-l ucisese pe Rolf Reynerd. Pur [i simplu se
arunc\ pe sc\ri pe urmele tipului.
C`nd Hazard ajunse pe palierul etajului unu, atacatorul se n\-
pustise spre cap\tul sc\rilor, pierz`ndu-[i echilibrul `n timp ce s\rea
de pe ultima treapt\ `n foaier. Alunec\ pe podeaua cu dale mexi-
cane, d\du din mìni, dar evit\ c\derea.
CHIPUL 151
Atacatorul alerga, dar nu se uit\ nici m\car o dat\ `napoi, ceea

ce `nsemna c\ nu era con[tient de faptul c\ `l urm\rea cineva.
~n timp ce `l urm\rea, Hazard ref\cea traseul agresorului. A[tep-
t`ndu-se ca Reynerd s\ fie singur acas\, tipul, un asasin pl\tit, vine
s\ termine o treab\ rapid\, `l doboar\ pe nenorocit ]intindu-l direct
`n inim\, reu[e[te s\ scape, iese `n for]\ `n strad\ [i acum deja se
g`nde[te s\ fumeze o ]igar\ bun\ `mpreun\ cu o prosp\tur\ cu pi-
cioare lungi care `l a[teapt\ probabil `n culcu[.
Atacatorul ajunse la u[a de la intrare [i, `n acela[i moment,
Hazard ateriz\ `n foaier, dar tipul f\cea prea mult zgomot ca s\ aud\
fatalitatea apropiindu-se din spate, iar Hazard nu alunec\ a[a cum
f\cuse prada sa, deci era `n c`[tig.
C`nd Hazard ajunse [i el la u[\, atacatorul era deja afar\, `n noapte,
pe treptele exterioare, g`ndindu-se poate s\ cheltuiasc\ o parte din
banii murdari pe lan]uri scumpe pentru ro]ile rablei sale, alt\ parte
pe vreun ghiul de 24 de carate ca s\-[i `mpopo]oneze dr\gu]a.
V`nt slab, ploaie rece, Hazard pe trepte, atacatorul pe trotuar:
distan]a dintre ei se mic[or\ inevitabil, ca aceea dintre un camion
care accelereaz\ [i un zid de c\r\mid\.
Apoi claxonul. O dat\ prelung, de dou\ ori scurt.
Un semnal. Stabilit dinainte.
~n strad\, nu l`ng\ bordur\, a[tepta un Mercedes-Benz de cu-
loare `nchis\, cu farurile aprinse, cu motorul pornit, sco]`nd fum pe
]eava de e[apament. U[a din dreapta [oferului era deschis\ ca s\
urce atacatorul. Era o ma[in\ cu stil, poate furat\ ori a vreunui gang-
ster, s\ltat\ dintr-o alee din Beverly Hills, iar la volan st\tea cel mai
bun prieten al atacatorului, amicul care ì acoperea spatele, gata s\
o [tearg\ cu scr`[net de ro]i [i acceler`nd nebune[te.
Claxonul lung, urmat de dou\ mai scurte, semnalizase probabil
iepurelui c\ lupul era pe urmele lui, pentru c\ acesta s\ri brusc `n
st`nga, jos de pe trotuar. Se r\sucise at`t de tare, c\ ar fi trebuit s\ se
`mpiedice [i s\ cad\, dar nu c\zu, ci scoase pistolul cu care `l `m-
pu[case pe Reynerd.
Pierduse avantajul surprizei, a[a c\ Hazard strig\ `n cele din
urm\ exact ca `n filme: „Poli]ia! Arunc\ arma!“, dar bine`n]eles c\
152 DEAN KOONTZ
atacatorul `[i c`[tigase deja o condamnare pe via]\ f\r\ posibilitate

de eliberare condi]ionat\, poate chiar pedeapsa cu moartea, dup\ ce
`l trimisese pe lumea cealalt\ pe Reynerd, deci nu mai avea nimic
de pierdut. Probabilitatea ca acesta s\-[i arunce arma era la fel de
infim\ ca aceea de a-[i da jos pantalonii [i a se apleca.
Pistolul era mare, nu un .888 sau un .357, ci un .45. Plin cu
gloan]e, un patru-cinci putea spulbera oasele [i fr\gezi carnea a[a
cum ì pl\cea unui gropar, dar era nevoie de stabilitate [i calcul
pentru a compensa for]a reculului.
Aflat `ntr-o pozi]ie nefericit\, din panic\ mai degrab\ dec`t din
nesiguran]\, agresorul trase pe-al\turi. De fapt, mai mult smuci
arma dec`t trase cu ea, iar proiectilul plec\ absolut la `nt`mplare,
astfel c\ [ansa ca Hazard s\ fie g\urit de glon]ul acela era mai mic\
dec`t posibilitatea de a fi pulverizat de un asteroid.
~n clipa `n care v\zu cum ]eava scuip\ foc `n ploaie [i auzi cum
glon]ul face ]\nd\ri o fereastr\ din blocul din spatele lui, Hazard fu
m`nat mai pu]in de datorie sau deforma]ie profesional\, c`t de s`n-
gele care i se `nfierb`ntase. Atacatorul nu avea s\ dea gre[ [i a doua
oar\. Toat\ instruc]ia pe care o primise, toate prelegerile despre po-
liticile sociale [i consecin]e politice, toate directivele din poli]ie de
a r\spunde la violen]\ cu r\bdare, `n]elegere [i o reac]ie echilibrat\
deveneau obstacole `n calea supravie]uirii c`nd, cu iu]eala g`ndului,
trebuia s\ ucizi sau s\ fii ucis.
Zgomotul sticlei sparte de glon] `nc\ mai r\suna `n ploaie c`nd
Hazard `[i apuc\ arma cu am`ndou\ mìnile, lu\ pozi]ie de tragere
[i r\spunse cu foc la foc. Trase dou\ gloan]e f\r\ s\-i pese prea
mult de judecata dur\ din Los Angeles Times `n materie de mani-
ere poli]iene[ti, dar profund preocupat de siguran]a b\ie]elului iubit
al Mamei Yancy.
Primul foc `l dobor` pe atacator, iar al doilea `l izbi `n plin chiar
`nainte ca acesta s\ ating\ p\m`ntul.
Instinctiv, agresorul trase cu pistolul de calibrul .45 nu `nspre
Hazard, ci `nspre iarba de la picioarele lui. Reculul ì `nmuie str`n-
soarea mìnii [i arma ì zbur\ din mìni.
CHIPUL 153
C\zu la p\m`nt `ntr-un genunchi, `n cea mai scurt\ genoflexiune

posibil\, apoi puse jos [i cel\lalt genunchi, [i `n cele din urm\ c\zu
cu fa]a.
Hazard d\du cu piciorul `n arm\ [i o azv`rli departe de asasin,
`n tufe [i umbre, dup\ care aleg\ `n strad\ spre Mercedes.
{oferul ambal\ motorul cu o secund\ `nainte de a da drumul la
fr`ne. Scr`[netul de ro]i `mpr\[tie nori de ploaie [i fum care miro-
seau a cauciuc ars.
Poate c\ Hazard risca s\ fie `mpu[cat de [ofer, care putea s\-l
]inteasc\ prin u[a deschis\ din dreapta, dar era un risc pe care me-
rita s\ [i-l asume. Un amic aflat la volan se pricepea la fug\, nu la
lupt\, [i, de[i tipul putea s\ aib\ asupra lui o arm\ de care s\ se fo-
loseasc\ dac\ altceva nu-i mai r\m`nea de f\cut, era pu]in probabil
s\ trag\ at`ta timp c`t avea la dispozi]ie o strad\ liber\, benzin\ `n
rezervor [i bateria `nc\rcat\.
C\lc`nd prin b\ltoacele de pe asfalt, Hazard se `ndrept\ spre
ma[ina lui. ~nainte s\ ajung\ `ns\ la vehiculul parcat `n strad\, ro-
]ile celeilalte ma[ini mu[car\ macadamul [i zv`cnir\ `nainte cu un
l\trat. U[a din dreapta [oferului se tr`nti singur\.
Nu apucase s\-l vad\ pe [ofer.
Silueta din spatele volanului fusese doar cu pu]in mai mult de-
c`t o umbr\. Coco[at\, diform\, cumva... `n neregul\.
Spre surprinderea lui Hazard, supersti]ia b\tu din nou la u[a
min]ii sale, unde de obicei z\cea `ngropat\, t\cut\, uitat\. Dar nu
[tia ce anume ì st`rnise frica sau de ce avusese deodat\ intui]ia a
ceva straniu.
Hazard nu trase `nspre Mercedesul care se `ndep\rta cu zgomot,
a[a cum ar fi f\cut un poli]ist din filme. Era un cartier reziden]ial li-
ni[tit, unde oamenii care priveau relu\ri din Seinfeld sau cur\]au
legumele pentru cin\ erau absolut `ndrept\]i]i s\ nu se g`ndeasc\
vreo clip\ c\ s-ar putea pr\bu[i peste telecomand\ sau toc\tor, `m-
pu[ca]i mortal de gloan]ele r\t\cite ale unui detectiv nes\buit.
Alerg\ totu[i dup\ ma[in\, pentru c\ nu reu[ea s\ vad\ bine nu-
m\rul de `nmatriculare. Gazele de e[apament, stropii de ap\ care
s\reau din b\l]i, ploaia [i mohor`tul sf`r[it al zilei `nv\luiau conspi-
rativ pl\cu]a cu numere din spatele ma[inii.
154 DEAN KOONTZ
Continu\ `ns\ s\ alerge, felicit`ndu-se c\ f\cea exerci]ii regulate

la stepper. De[i Mercedesul se `ndep\rt\ rapid de el, vreo dou\ feli-
nare [i un v`nt lateral limpezir\ perspectiva [i f\cur\ par]ial vizibil\
pl\cu]a cu numere.
Cel mai probabil, ma[ina fusese furat\. {oferul avea s\ o aban-
doneze. Cu toate acestea, era mai bine s\ ai num\rul.
Renun]`nd s\-l mai urm\reasc\, Hazard se `napoie `n fa]a blo-
cului. Spera s\-l fi `mpu[cat mortal pe atacator, nu doar s\-l fi r\nit.
~n c`teva minute, o echip\ de investigare a cazurilor de poli]i[ti
implica]i `n schimburi de focuri avea s\ soseasc\ la fa]a locului. ~n
func]ie de filozofia personal\ a membrilor echipei, ace[tia fie aveau
s\-l apere pe Hazard [i s\ se str\duiasc\ s\-l achite f\r\ s\ mai ca-
ute s\ afle de fapt adev\rul, ceea ce ì convenea, fie aveau s\ c\ute
cea mai ne`nsemnat\ inconsecven]\, s\-l condamne pe baza unor
dovezi n\scocite, s\-l t`rasc\ `n tribunal [i s\ `ncurajeze presa s\-l
pun\ pe rug [i s\-l ard\ ca pe Ioana d’Arc.
A treia posibilitate era ca echipa s\ soseasc\ acolo f\r\ prejude-
c\]i, s\ examineze analitic faptele [i s\ ajung\ la o concluzie impar-
]ial\, bazat\ pe logic\ [i ra]iune, ceea ce l-ar mul]umi pe Hazard,
pentru c\ nu f\cuse nimic r\u.
Bine`n]eles, nu auzise s\ se `nt`mple vreodat\ a[a ceva `n reali-
tate [i consider\ aceast\ posibilitate chiar mai pu]in probabil\ dec`t
s\ vad\ timp de trei nop]i la r`nd o sanie condus\ de un spiridu[ [i
tras\ de opt reni zbur`nd prin v\zduh.
Dac\ atacatorul tr\ia, putea sus]ine c\ Hazard `l ucisese pe
Reynerd [i pe urm\ `ncercase s\ ì `nsceneze lui crima. Sau c\ toc-
mai trecea prin cartier pentru a colecta dona]ii pentru Toys for Tots,
c`nd fusese prins `ntr-un schimb de focuri [i atacatorul adev\rat
avusese [ansa s\ scape.
Orice ar fi sus]inut, du[manii poli]i[tilor [i cet\]enii de o prostie
agresiv\ l-ar crede.
Mai important, atacatorul putea g\si un avocat care s\ por-
neasc\ un proces `mpotriva ora[ului, ner\bd\tor s\ m\n`nce din
troaca public\. Avea s\ se ajung\ la o `n]elegere, indiferent de te-
meiurile ap\r\rii, iar sacrificarea lui Hazard avea, probabil, s\ fac\
parte din `n]elegere. Politicienii nu ì protejau pe cei responsabili cu
CHIPUL 155
aplicarea legii mai mult dec`t pe tinerii interni de care abuzau re-
gulat [i pe care uneori ì omorau.
Mort, atacatorul ar fi pus mult mai pu]ine probleme dec`t viu.
Hazard ar fi putut s\ se `ntoarc\ agale la fa]a locului, d`ndu-i
atacatorului [ansa s\ mai piard\ o jum\tate de litru de s`nge, ceea
ce i-ar fi putut fi fatal, dar alerg\.
Uciga[ul z\cea acolo unde c\zuse, cu fa]a `n iarba ud\. Pe ceaf\
i se urcase un melc.
Oamenii erau la ferestre, se uitau `n jos cu chipuri inexpresive,
ca santinelele mor]ii la por]ile iadului. Hazard se a[tepta s\-l vad\
pe Reynerd la una dintre ferestre, `mbr\cat `n alb [i negru, mult
prea fermec\tor pentru vremea lui.
~ntoarse atacatorul cu fa]a `n sus. Fiul cuiva, amicul cuiva, la
vreo dou\zeci de ani, ras `n cap, cu un dozator mic de cocain\ `n
loc de cercel.
Hazard se bucur\ s\-i vad\ gura schimonosit\ de rictusul mor]ii
[i ochii deschi[i c\tre ve[nicie, dar `n acela[i timp `l `ngre]o[\ sen-
timentul de u[urare care `l cople[i.
St`nd `n furtun\, `nghi]ind o bucat\ de mamoul digerat\ doar pe
jum\tate care ì ardea `n g`t, `[i sun\ de pe telefonul mobil departa-
mentul [i raport\ situa]ia.
Dup\ ce sun\, ar fi putut merge `n\untru ca s\ priveasc\ totul
din foaier, dar r\mase `n ploaie.
Luminile ora[ului se reflectau `n fiecare suprafa]\ lustruit\ de
furtun\, [i totu[i, c`nd noaptea `nghi]i amurgul, `ntunericul se re-
v\rs\ cu `ncol\ciri amenin]\toare, ca un [arpe bine hr\nit.
Ropotul ploii toren]iale se auzea ca mii de l\bu]e de [obolan
care goneau cu pa[i m\run]i prin frunzele de deasupra.
Hazard v\zu doi melci pe fa]a mortului. Vru s\-i `ndep\rteze cu
un bob`rnac, dar [ov\i.
Unii martori de la ferestre l-ar putea b\nui c\ falsific\ dovezile.
Supozi]iile lor sinistre i-ar `nc`nta pe cei din echipa de investiga]ii.
Din nou fiorul acela. Senza]ia aceea c\ ceva nu era `n regul\.
Un mort la etaj, un mort aici, sirenele `n dep\rtare.
Ce naiba se petrece? Ce naiba?
Capitolul 23
Rowena, doamna trandafirilor, `[i aminti din nou de vorbele lui

Dunny Whistler, dar mai mult pentru ea `ns\[i dec`t pentru Ethan:
– A spus c\ dumneavoastr\ crede]i c\ e mort, [i c\ ave]i dreptate.
Sc`r]ìtul unor balamale, clinchetul slab al unor clopo]ei at`rna]i
la intrarea `n magazin `l f\cur\ pe Ethan s\ se `ntoarc\ spre u[a
principal\. Nu intrase nimeni.
V`ntul hoinar, r\t\cind pentru o vreme departe de furtun\, se `n-
torsese aici [i vuia la intrarea din Forever Roses, tremur`nd la u[\.
Dincolo de tejghea, femeia se mir\:
– Ce Dumnezeu a vrut s\ spun\ cu afirma]ia asta bizar\?
– L-a]i `ntrebat?
– A spus asta dup\ ce a pl\tit trandafirii [i se preg\tea s\ ias\ din
magazin. N-am avut c`nd s\-l `ntreb. Este vreo glum\ de-a voastr\?
– A z`mbit c`nd a spus-o?
Rowena se g`ndi, apoi scutur\ din cap.
– Nu.
Cu col]ul ochiului, Ethan z\ri o siluet\ care se ivise pe t\cute.
Se `ntoarse spre ea, respira]ia i se opri `n g`tlej, dar descoperi c\ fu-
sese p\c\lit de propria reflec]ie `n u[a de sticl\ a unui r\citor.
~n g\le]i de ap\, pe rafturi suprapuse, trandafirii reci `nfloreau
cu at`ta m\re]ie, `nc`t puteai uita c\ erau de fapt mor]i, iar `n c`teva
zile aveau s\ fie ofili]i, p\ta]i [i `n putrefac]ie.
R\citoarele acestea `n care Moartea se ascundea dup\ petale
luminoase ì amintir\ lui Ethan de sertarele de la morg\, `n care
CHIPUL 157
r\posa]ii aveau aproape aceea[i `nf\]i[are pe care o avuseser\ `n

via]\, [i `n care Moartea locuia f\r\ s\ se manifeste `n toate detaliile
ostentative ale descompunerii.
De[i Rowena era atr\g\toare [i dr\gu]\, de[i t\r`mul acesta al
trandafirilor ar fi trebuit s\ fie unul pl\cut, Ethan era tot mai ner\b-
d\tor s\ plece.
– Mi-a mai l\sat vreun mesaj... prietenul meu?
– Nu. Cred c\ asta a fost tot.
– Mul]umesc, Rowena. Mi-ai fost de ajutor.
– Sigur? `ntreb\ ea, uit`ndu-se ciudat la el, probabil la fel de tul-
burat\ de `nt`lnirea aceasta neobi[nuit\ ca [i de conversa]ia cu
Dunny Whistler.
– Da, o asigur\ el. Da, mi-ai fost de ajutor.
V`ntul zgudui din nou u[a c`nd Ethan puse m`na pe clan]\ [i, `n
spatele lui, Rowena spuse:
– ~nc\ ceva.
C`nd se `ntoarse spre ea, de[i erau acum la aproape doisprezece
metri unul de altul, `[i d\du seama c\ `ntreb\rile lui o l\saser\ mult
mai `ng`ndurat\ dec`t atunci c`nd o abordase.
– C`nd prietenul dumneavoastr\ pleca, spuse ea, s-a oprit `n
pragul u[ii deschise [i mi-a spus: „Dumnezeu s\ te binecuv`nteze
pe tine [i trandafirii“.
Probabil erau cuvinte neobi[nuite pentru cineva ca Dunny, dar
nici unul din ele nu p\rea s\ explice de ce amintirea lor `ntunec\
fa]a Rowenei cu o umbr\ de nelini[te.
Spuse:
– Chiar c`nd a terminat de vorbit, luminile au p`lpìt [i s-au mic-
[orat, apoi s-au stins – dup\ care s-au aprins din nou. Nu m-am
g`ndit la nimic atunci, mai ales c\ afar\ e furtun\, dar acum mi se
pare `ntr-un fel... semnificativ. Nu [tiu de ce.
Anii de experien]\ `n interogatorii ì spuneau lui Ethan c\
Rowena nu terminase [i c\ t\cerea lui r\bd\toare o va face s\ vor-
beasc\ mai sigur [i mai repede dec`t orice cuv`nt de-al lui.
158 DEAN KOONTZ
– C`nd luminile s-au mic[orat [i s-au stins, prietenul dumnea-

voastr\ a r`s. Pu]in doar, nu mult, nu tare. S-a uitat la tavan c`nd lu-
minile au p`lpìt [i a r`s, apoi a plecat.
Ethan a[tept\.
Rowena p\ru s\ fie surprins\ c\ a vorbit at`t de mult despre un
moment at`t de scurt, dar apoi ad\ug\:
– R`sul acela avea ceva teribil.
Minuna]ii trandafiri mor]i din spatele pere]ilor de sticl\.
Fiara v`ntului sufl`nd la u[\.
Ploaia scr`[nind la ferestre.
Ethan spuse:
– Teribil?
– Nu pot explica `n cuvinte. Nu era nimic comic `n r`sul acela,
ci ceva... teribil.
Stingherit\, [terse cu m`na tejgheaua imaculat\, ca [i cum ar fi
z\rit praf, mizerie sau doar o pat\.
Era limpede c\ spusese tot ce dorea sau putea s\ spun\.
– Dumnezeu s\ te binecuv`nteze pe tine [i trandafirii, ì spuse
Ethan, ca [i cum dezlega un blestem.
Nu [tia ce ar fi f\cut dac\ luminile ar fi p`lpìt, dar acestea
continuar\ s\ ard\.
Rowena z`mbi nesigur\.
~ntorc`ndu-se din nou spre u[\, Ethan `[i `nt`lni reflec]ia [i `n-
chise ochii, poate ca s\ se p\zeasc\ de vreo siluet\ fantomatic\ im-
posibil\ care ar fi `mp\r]it cu el aceea[i sticl\. Deschise u[a, apoi
deschise ochii.
~nso]it de bubuitul v`ntului [i de clinchetul clopo]eilor de deasu-
pra u[ii, p\[i afar\ din magazin, direct `n col]ii reci ai nop]ii de de-
cembrie, [i trase u[a dup\ el.
A[tept\ `n spa]iul de la intrare, `ntre vitrine, `n timp ce un cuplu
t`n\r `n haine de ploaie [i glugi trecu pe trotuar, condu[i de un ogar
auriu `n les\.
Bucur`ndu-se de ploaie [i v`nt, ogarul ud leoarc\ ]op\ia pe la-
bele moi, cu botul ridicat pentru a savura mirosurile misterioase din
CHIPUL 159
aerul rece. ~nainte s\ treac\ de tot, se uit\ `n sus. Ochii lui uzi [i
negri erau foarte `n]elep]i.
Cìnele se opri, `[i ciuli urechile cl\p\uge c`t putu de tare [i `[i
]inu capul sus, ca [i cum nu era foarte sigur ce fel de om st\tea sub
copertina roz-corai, `ntre ploaie [i trandafiri. D\du din coad\, dar
numai de dou\ ori [i [ov\ielnic.
Opri]i de tovar\[ul lor canin, cei doi tineri ì spuser\: „Bun\
seara“, iar Ethan le r\spunse la salut, dup\ care femeia `ndemn\
cìnele:
– Hai, Tink.
Tink ezit\, c\ut`nd ochii lui Ethan, [i plec\ numai c`nd femeia
repet\ comanda.
Pentru c\ cei doi mergeau `n direc]ia Fordului, Ethan a[tept\
pu]in, ca s\ nu mearg\ pe urmele lor.
Frunzele copacilor de la marginea trotuarului erau poleite de lu-
mina felinarelor [i de pe v`rfurile lor ascu]ite se scurgeau stropi de
burni]\, sclipind ca aurul topit.
~n strad\, traficul era mai fluid dec`t de obicei la ora asta,
mi[c`ndu-se mai rapid dec`t ar fi permis vremea.
Alerg`nd de sub o copertin\ sub alta, Ethan se apropie de
Fordul Expedition, c\ut`ndu-[i cheile `n buzunarul de la hain\.
~n fa]\, Tink `ncetini de dou\ ori pasul, se uit\ `napoi la Ethan,
dar nu se opri.
Cascadele de ploaie, mirosind curat, nu puteau s\ spele aroma
de pìne proasp\t coapt\ care venea dinspre unul dintre restauran-
tele luxoase care se preg\teau s\-[i deschid\ por]ile pentru cin\.
La cap\tul str\zii, cìnele se mai opri o dat\, `ntorc`nd capul [i
uit`ndu-se fix.
De[i vocea ì era `n\bu[it\ de distan]\ [i filtrat\ de susurul ploii
[i [uieratul traficului, o auzi pe femeie spun`nd:
– Haide, Tink.
Repet\ comanda de dou\ ori `nainte ca ogarul s\ `nceap\ s\ se
mi[te din nou, tras de les\.
Cei trei disp\rur\ dup\ col].
160 DEAN KOONTZ
Ajung`nd `n zona ro[ie de la cap\tul str\zii, unde parcase ilegal,

Ethan [ov\i sub ultima copertin\ de magazin. Supraveghe traficul
care se apropia p`n\ c`nd se f\cu o distan]\ mai mare `ntre vehicule.
Ie[i `n ploaie [i travers\ trotuarul. S\ri peste [uvoiul murdar de
ap\ din [an].
Descuie Fordul cu ajutorul telecomenzii. Ma[ina piui scurt.
A[tept\ p`n\ c`nd nu mai trecu nici un vehicul care s\-l stro-
peasc\, apoi ocoli ma[ina prin spate, cu ceva [anse de a evita un
drum de urgen]\ la cur\]\torie.
Apropiindu-se de portier\, `[i d\du seama c\ de acolo, de sub
copertina sub care st\tuse ultima dat\, nu se uitase cu aten]ie la
Ford [i brusc avu convingerea c\ de data asta, c`nd va ajunge la vo-
lan, `l va descoperi pe Dunny Whistler, viu sau mort, a[tept`ndu-l
pe locul din dreapta.
Adev\ratul pericol era `n `ns\ alt\ parte.
Venind dinspre strada opus\ cu o vitez\ mult prea mare, un
Chrysler PT Cruiser alunec\ `n intersec]ie. ~n loc s\ conduc\ `n di-
rec]ia `n care aluneca, [oferul `ncerc\ s\ i se `mpotriveasc\, ro]ile se
blocar\ [i Cruiserul derap\.
Bara din fa]\ `l izbi pe Ethan `n plin. Secerat, lovit, se izbi cu
fa]a de Ford [i f\cu ]\nd\ri geamul lateral.
Nu-[i d\du seama c\ rico[\ departe de Ford, se pr\bu[i pe as-
falt, pe macadamul ud, se rostogoli, `n mirosul de gaze de e[apa-
ment, cu gustul s`ngelui `n gur\.
Auzi sc`r]ìtul de fr`ne, dar nu [i Cruiserul. Fr`ne de aer. Tare
[i ascu]it.
Ceva uria[ se apropia, un camion, se apropia amenin]\tor [i
iat\-l acolo `ntr-o clip\, o greutate teribil\ pe picioarele lui, o presi-
une `ngrozitoare, oasele pocnind ca ni[te be]e uscate.
Capitolul 24
Unul peste altul, c`te trei pe un perete, ca ni[te turi[ti `ntr-un va-
gon de dormit, cadavrele z\ceau `n cabine deschise.
Dup\ ce aprinse lumina, Corky Laputa `nchise `ncet u[a `n
urma lui.
– Bun\ seara, doamnelor [i domnilor, se adres\ el cadavrelor.
Era `n stare s\ se amuze copios `n orice situa]ie.
– Urm\toarea sta]ie pe linia aceasta este iadul, cu paturi confor-
tabile de cuie, g`ndaci reci [i calzi la robinet [i un mic dejun conti-
nental gratuit din sulf topit.
~n st`nga lui, erau opt cadavre [i o cabin\ goal\. {apte cadavre [i
dou\ cabine goale `n dreapta. Cinci cadavre [i o cabin\ goal\ `n spa-
tele `nc\perii. Dou\zeci de cadavre plus patru locuri libere de cazare.
Oamenii ace[tia adormi]i, lipsi]i de vise, st\teau nu pe saltele, ci
pe t\blii de inox. Paturile suprapuse erau de fapt rafturi construite
astfel `nc`t s\ `nlesneasc\ circula]ia aerului.
~nc\perea aceasta frigorific\ oferea un mediu uscat, cu o tempe-
ratur\ `ntre cinci [i opt grade. Aerul expirat de Corky ie[ea pe n\ri
`n panglici gemene de vapori palizi.
Un sistem complicat de ventila]ie scotea constant aerul din `n-
c\pere prin guri de aerisire aflate l`ng\ podea. Altele, plasate sub
tavan, pompau `n\untru aer curat.
De[i mirosul nu te `mbia la o cin\ romantic\ cu lum`n\ri
aprinse, nu `]i provoca nici repulsie. Te puteai am\gi p`n\ la un
punct c\ mirosul nu era foarte diferit de cel al transpira]iei st\tute,
162 DEAN KOONTZ
al picioarelor afectate de micoze, al izului de mucegai din cabinele

de du[ din multe vestiare de liceu.
Nici unul dintre chiria[ii mor]i nu era `nvelit `n saci. Tempera-
tura joas\ [i umiditatea strict controlat\ `ncetineau procesul de des-
compunere p`n\ aproape de dispari]ie, dar acesta continua oricum
`ntr-un ritm mult mai lent. Un sac de vinilin s-ar fi umplut cu ga-
zele care se eliberau treptat [i ar fi devenit un fel de balon umplut
cu c\ldur\, ceea ce se b\tea cap `n cap cu refrigerarea.
~n locul coconilor de vinilin, mor]ii `ntin[i pe paturile lor erau
acoperi]i cu giulgiuri mari, din bumbac alb. Dac\ n-ar fi fost r\coa-
rea [i mirosul, i-ai fi putut lua drept oaspe]ii r\sf\]a]i ai unei sta]i-
uni climaterice, a]ipi]i cu to]ii `ntr-o saun\.
~n via]\, pu]ini dintre ei avuseser\ parte de r\sf\], poate chiar
nici unul. Dac\ vreunul dintre ei apucase s\-[i arunce privirea `n
vreo sta]iune, cu siguran]\ fusese dat afar\ pe loc de agen]ii de
securitate [i avertizat s\ nu mai pun\ piciorul pe acolo.
Erau rata]ii vie]ii. Muriser\ singuri [i ne[tiu]i.
Cei care mureau de m`na altcuiva trebuiau, conform legii,
s\ fie autopsia]i. La fel, cei care mureau `n accidente, de o boal\
care nu fusese diagnosticat\ sau din motive care nu erau evidente,
deci suspecte.
~n orice mare ora[, mai ales `ntr-un disfunc]ional ca Los Angelesul
din zilele noastre, cadavrele soseau adesea la morg\ mai repede
dec`t reu[eau medicii legi[ti, cu to]ii suprasolicita]i, s\ ì ia `n
primire. Se d\dea prioritate victimelor violen]ei, posibilelor vic-
time ale malpraxisului [i celor pe care familia ì a[tepta s\ le fac\
`nmorm`ntarea.
Vagabonzii f\r\ familie, deseori neidentifica]i, ale c\ror corpuri
fuseser\ descoperite pe alei, prin parcuri, pe sub poduri, care muri-
ser\ poate `n urma unor supradoze de droguri, a expunerii la intem-
perii ori a unei boli de ficat, erau l\sa]i aici pentru c`teva zile,
pentru o s\pt\m`n\, poate chiar mai mult, p`n\ c`nd echipa de me-
dici legi[ti `[i g\sea timp s\ fac\ m\car ni[te autopsii sumare.
~n moarte, ca [i `n via]\, oropsi]ii sor]ii erau servi]i ultimii.
CHIPUL 163
Pe peretele din dreapta u[ii at`rna un telefon, pus parc\ la dispo-

zi]ia deceda]ilor `n caz c\ voiau s\ comande o pizza.
Cele mai multe linii telefonice erau interne. Ultimele [ase linii
permiteau convorbiri cu exteriorul.
Corky tast\ num\rul de mobil al lui Roman Castevet.
Roman, un medic patolog din echipa de legi[ti, tocmai intrase
`n tura de noapte. Se afla probabil `ntr-o sal\ de autopsii, undeva `n
cl\dire, preg\tindu-se s\ taie.
Cu mai bine de un an `n urm\, se `nt`lniser\ la o adunare a anar-
hi[tilor din universitatea unde preda Corky. M`ncarea servit\ acolo
nu fusese cine [tie ce, b\uturile cam lungi, iar aranjamentele florale
mai pu]in dec`t inspirate, dar atmosfera fusese antrenant\.
La al treilea ]`rìt, Roman r\spunse [i, dup\ ce se prezent\,
Corky spuse:
– Ghici unde s`nt?
– Te-ai b\gat prin fund [i nu mai po]i ie[i, zise Roman.
Avea un sim] neconven]ional al umorului.
– Bine c\ nu sun de la un telefon public, spuse Corky. N-am
m\runt [i nici unul dintre s\r\ntocii \[tia ]epeni nu-mi poate `mpru-
muta un b\nu].
– Atunci `nseamn\ c\ e[ti la vreo sindrofie organizat\ la facultate.
Nimeni nu e mai zg`rcit dec`t o adun\tur\ de universitari anticapita-
li[ti care se `nv`rt `n lumea bun\ cu cecuri grase de la contribuabili.
– Unii ar putea sesiza o doz\ masiv\ de josnicie `n umorul t\u,
spuse Corky pe un ton sever, care nu ì era caracteristic.
– Nu s-ar `n[ela. Cruzimea este crezul meu, `]i aminte[ti?
Roman era satanist. ~l adora pe Prin]ul ~ntunericului [i alte lu-
cruri de genul \sta. Nu to]i anarhi[tii erau [i satani[ti, dar mul]i
satani[ti erau [i anarhi[ti.
Corky cuno[tea o budist\ care era anarhist\ – o t`n\r\ femeie
prins\ `ntre sentimente conflictuale. Altfel, din experien]a lui, vasta
majoritate a anarhi[tilor erau atei.
Dup\ p\rerea lui, anarhi[tii puri nu credeau `n nimic supranatu-
ral, nici `n puterile ~ntunericului, nici `n puterile Luminii. ~[i puneau
164 DEAN KOONTZ
toat\ credin]a `n puterea distrugerii [i `n or`nduirea nou\, mai bun\,

care s-ar putea ivi din ruine.
– Av`nd `n vedere c\ ai r\mas cu o groaz\ de treab\ neter-
minat\, spuse Corky, mi se pare c\ profesorii universitari nu s`nt
singurii care nu-[i c`[tig\ `ntotdeauna cecurile grase de la contribu-
abili. Voi ce face]i aici `n tura de noapte – juca]i pocher, spune]i po-
ve[ti cu fantome?
Probabil c\ Roman asculta doar pe jum\tate. Nu prinse cu-
v`ntul aici.
– Glumele nu s`nt punctul t\u tare. Treci la subiect. Ce vrei? ~n-
totdeauna vrei ceva.
– {i `ntotdeauna pl\tesc bine pentru ce vreau, nu?
– Plata cu banii jos este virtutea pe care o admir cel mai mult.
– V\d c\ a]i rezolvat problema [obolanilor.
– Ce [obolani?
Cu doi ani `n urm\, presa scrisese pe larg, nepl\cut impre-
sionat\, despre condi]iile sanitare [i igienice deplorabile din aceast\
`nc\pere [i din alte spa]ii ale cl\dirii.
– Cred c\ acum locul e cur\]at de [obolani. M\ uit `n jurul meu,
spuse Corky, [i nu v\d nici un veri[or mai prostu] al lui Mickey
Mouse ron]\ind nasul cuiva pe-aici.
Fraza aceasta fu `nt`mpinat\ cu o t\cere ne`ncrez\toare [i stupe-
fiat\. C`nd Roman Castevet reu[i s\ vorbeasc\, spuse:
– E imposibil s\ fii acolo unde cred eu c\ e[ti.
– S`nt exact acolo unde crezi c\ s`nt.
Sarcasmul [i satisfac]ia de sine din glasul lui Roman se trans-
formar\ brusc `ntr-o [oapt\ `ngrijorat\.
– De ce vii aici, `n ce m\ bagi? Nu ai autoriza]ie. Nu ai ce c\uta
aici, la morg\, [i mai ales acolo.
– Am `mputernicire.
– Ai pe dracu’.
– A[ putea s\ plec de aici [i s\ vin la tine. E[ti `n vreuna din s\-
lile de autopsie sau tot la birou?
Vocea lui Roman era [i mai [optit\, dar se auzi clar:
– E[ti nebun? Vrei s\ m\ dea afar\?
– Nu vreau dec`t s\ fac o comand\, spuse Corky.
CHIPUL 165
De cur`nd, Roman ì furnizase un borcan con]in`nd solu]ie pen-

tru conservarea ]esuturilor [i zece prepu]uri „recoltate“ de la cada-
vrele destinate inciner\rii.
Corky ì d\duse borcanul lui Rolf Reynerd, `mpreun\ cu in-
struc]iuni precise. ~n ciuda prostiei sale `nn\scute, Reynerd reu[ise
s\ `mpacheteze borcanul `ntr-o cutie neagr\ de cadouri [i s\ i-l tri-
mit\ lui Channing Manheim.
– Am nevoie de `nc\ zece, spuse Corky.
– Nu vii aici ca s\ vorbe[ti despre a[a ceva. Niciodat\ s\ nu mai
vii aici, idiotule! Sun\-m\ acas\.
– Credeam c\ o s\ te fac\ s\ r`zi.
Termin`nd, Roman spuse:
– Dumnezeule!
– E[ti satanist, ì aminti Corky.
– Cretin.
– Ascult\, Roman, unde e[ti mai exact? Cum ajung la tine de
aici? Avem treburi de discutat.
– R\mì pe loc.
– Nu [tiu. M\ apuc\ claustrofobia. Locul \sta `ncepe s\ m\ sperie.
– R\mì pe loc! Vin `n dou\ minute.
– Tocmai am auzit ceva ciudat. Cred c\ unul dintre cadavre e viu.
– Nu e nici unul viu.
– S`nt sigur c\ tipul \sta din col] tocmai a spus ceva.
– Atunci a zis c\ e[ti un idiot.
– Poate c\ a]i b\gat din gre[eal\ pe unul viu aici. Chiar `ncep s\
m\ treac\ fiorii.
– Dou\ minute, insist\ Roman. A[tep]i acolo. S\ nu faci prostia
s\ ie[i de-acolo atr\g`nd aten]ia asupra ta, altfel o s\-]i recoltez ]ie
prepu]ul.
Roman `nchise telefonul.
~n cripta cu mor]i lefteri [i anonimi, Corky puse receptorul `n furc\.
Cuprinz`nd cu privirea audien]a `nf\[urat\ `n giulgiuri, spuse:
– Cu toat\ umilin]a, a[ putea s\-l `nv\] pe Channing Manheim
c`te ceva despre actorie.
Nu se a[tepta [i nu avea nevoie de nici un fel de aplauze. Un
spectacol perfect era o satisfac]ie `n sine.
Capitolul 25
Z\pada c\dea peste Ora[ul ~ngerilor.

Ca niciodat\, v`ntul p\stor `[i scotea peste lume turmele albe din
p\[unile `ntunecate, le m`na u[or printre ficu[i [i palmieri, de-a lun-
gul bulevardelor care nu v\zuser\ niciodat\ un Cr\ciun cu z\pad\.
Uluit, Ethan r\m\sese cu privirea la noaptea pufoas\.
Aflat `n patul din camera lui, `[i d\du seama c\ v`ntul, curios,
trebuie s\ fi ridicat acoperi[ul casei. Troienele de z\pad\ o s\ `n-
groape mobila, o s\ strice covorul.
Cur`nd va trebui s\ se ridice, s\ se duc\ `n camera p\rin]ilor.
Tati [tia ce s\ fac\ s\ acopere casa.
Dar mai `ntì Ethan voia s\ se bucure de spectacol – deasupra
lui, ninsoarea ag\]ase un candelabru infinit de cristal, care-[i mi[ca
cu mii de sclipiri comoara de m\rgele [i pandantive `n col]uri.
Genele ì erau `nghe]ate.
Fulgii ì a[ezau s\ruturi reci pe fa]\, i se topeau pe obraji.
C`nd vederea i se limpezi cu totul, descoperi c\, `ntr-adev\r,
noaptea de decembrie era plin\ de stropi de ploaie c\rora ochii lui
bolnavi le `mprumutaser\ structuri cristaline [i forme hieroglifice
misterioase.
C`ndva moale, patul s\u se transformase ca prin vraj\ `n asfalt.
Nu sim]ea nici un disconfort, `n afar\ de faptul c\ perna din puf
`l ap\sa pe ceaf\ ca betonul.
Ploaia ì c\dea pe fa]\ rece ca z\pada, l\s`nd fiori reci de-a lun-
gul mìnii st`ngi, r\sucite `n sus.
CHIPUL 167
{i m`na dreapt\ era expus\, dar cu ea nu sim]ea nici frigul, nici

ropotul m\runt al ploii.
Nu-[i sim]ea nici picioarele. Nu le putea mi[ca. Nu-[i putea
mi[ca dec`t capul [i m`na st`ng\.
Dac\ `nc\perea r\mas\ f\r\ acoperi[ s-ar umple cu ap\ [i el n-ar
fi `n stare s\ se mi[te, s-ar `neca.
~n marea vis\toare `n care plutea, o teroare subit\ ]`[ni ca un re-
chin [i `[i f\cu loc spre suprafa]\.
~nchise ochii ca s\ nu vad\ un adev\r mai mare [i mai teribil
dec`t acela c\ fulgii de z\pad\ erau de fapt pic\turi de ploaie.
Se auzir\ glasuri apropiindu-se. Tati [i mami vin probabil s\
pun\ la loc acoperi[ul, s\-i aranjeze perna `nc\ o dat\ [i s\ le pun\
pe toate la locul lor.
Se l\s\ `n grija lor iubitoare [i, ca un fulg, pluti `n `ntuneric,
spre `mp\r\]ia viselor, nu `mp\r\]ia unde fugise Cain dup\ ce `l
ucisese pe Abel, ci `mp\r\]ia `n care copiii c\l\toreau `n vis `n c\u-
tare de aventuri [i din care se trezeau teferi `n zorii aurii ai zilei.
Tot cobor`nd prin `ntunericul `mp\r\]iei, auzi cuvintele „acci-
dent cu v\t\marea coloanei vertebrale“.
Deschiz`nd ochii peste un minut sau dou\, descoperi c\ noaptea
roia de lumini ro[ii, galbene, albastre, [i toate clipeau sau se `nv`r-
teau de parc\ se afla `ntr-o discotec\ `n aer liber, [i [tiu c\ nu avea
s\ mai danseze sau s\ mearg\ vreodat\.
Pe fundalul fr`nturilor de c`ntece dezacordate ale sta]iilor radio
ale poli]iei, culcat pe o targ\ [i flancat de paramedici, Ethan alu-
nec\ prin ploaie spre ambulan]\.
Pe dubi]a alb\, sub cuv`ntul proeminent AMBULAN}|, luceau
litere ro[ii mai mici, cu chenar auriu: SPITALUL OUR LADY
OF ANGELS.
Poate o s\-i dea un pat `n fosul salon al lui Dunny.
Ideea aceasta `l umplu de o groaz\ care `l sufoc\.
~nchise ochii pre] de o secund\, auzi glasuri avertiz`nd: „Cu grij\“
[i: „U[or, u[or“ [i, c`nd deschise din nou ochii, era `n ambulan]\.
~[i d\du seama c\ un ac ì g\urea deja bra]ul st`ng, care era co-
nectat la un tub de perfuzie [i o pung\ de plasm\ care se b\l\b\nea.
168 DEAN KOONTZ
~[i auzi pentru prima oar\ respira]ia – h`rìnd [i g`fìnd – [i [tiu

c\ nu numai picioarele ì fuseser\ zdrobite. B\nuia c\ unul sau
am`ndoi pl\m`nii se zb\teau `n carcasa par]ial zdrobit\ a coastelor.
~[i dorea s\-l doar\. Orice `n afar\ de lipsa asta teribil\ a oric\-
rei senza]ii.
Paramedicul de l`ng\ el se adres\ precipitat colegului s\u de
echip\, care st\tea `n ploaie, dincolo de u[ile deschise:
– O s\ avem nevoie de vitez\.
– O s\ m\n`nc p\m`ntul, promise b\rbatul biciuit de ploaie,
dup\ care tr`nti u[ile ambulan]ei.
De-a lungul ambilor pere]i, aproape de tavan, sclipeau ghir-
lande bine `ntinse de beteal\ ro[ie. ~n mijlocul [i la capetele lor,
z\ng\neau str\lucitori clopo]ei de argint, c`te trei pe fiecare ghir-
land\. Podoabe de Cr\ciun.
Clopo]eii din fiecare set erau `n[ira]i concentric pe un singur
[nur. Clopo]elul de sus, care era [i cel mai mare, at`rna peste clopo-
]elul din mijloc, care la r`ndul lui at`rna peste cel de-al treilea clo-
po]el – care era [i cel mai mic.
C`nd u[a se tr`nti, clopo]eii de pe fiecare [nur se lovir\ unii de
al]ii [i se auzi un clinchet argintiu slab, ca o melodie `ngereasc\.
Paramedicul ì puse lui Ethan o masc\ de oxigen.
R\coroas\ ca toamna, dulce ca prim\vara, o gur\ de aer ì alin\
g`tul fierbinte, dar h`rìtul nu se domoli c`tu[i de pu]in.
Dup\ ce urc\ la volanul ambulan]ei, [oferul tr`nti u[a din fa]\,
f\c`nd din nou beteala ro[ie s\ tremure [i clopo]eii s\ sune.
– Clopote, spuse Ethan, dar masca de oxigen ì `n\bu[i cuv`ntul.
Paramedicul tocmai `[i punea la ureche stetoscopul, dar se opri.
– Ce ai spus?
La vederea stetoscopului, Ethan realiz\ c\ `[i auzea b\t\ile ini-
mii [i c\ ceea ce auzea era neregulat, haotic, alarmant.
Ascult`nd, [tiu c\ ce auzea nu era numai inima, ci [i copitele ar-
m\sarului mor]ii, care se apropia `n galop.
– Clopote, repet\ el `n timp ce `n mintea lui se deschideau cu
zgomot por]ile groazei.
CHIPUL 169
Ambulan]a `ncepu s\ se mi[te [i, pe m\sur\ ce mergea, sirena

`[i f\cu auzit glasul ascu]it.
Ethan nu putea auzi clopo]eii din pricina bocetului z`nei mor]ii1,
dar ì vedea pe cei trei care erau cel mai aproape de el cum tremu-
rau pe [nur. Tremurau.
~[i ridic\ m`na st`ng\ spre cei trei clopo]ei care sunau, dar nu
putu s\ o `ntind\ at`t de mult. M`na apuc\ doar aerul gol.
Frica aceasta de o intensitate teribil\ aduse [i o confuzie tulbu-
r\toare, [i probabil c\ delira de-a binelea; cu toate acestea, clopo]eii
p\reau s\ fie mai mult dec`t ni[te simple podoabe, p\reau mistici `n
netezimea lor str\lucitoare, `n rotunjimile lor sclipitoare, `ntruchi-
parea n\dejdii, [i sim]ea o nevoie disperat\ s\-i ]in\ `n m`n\.
Se pare c\ paramedicul pricepu nevoia acut\ a lui Ethan de a
avea clopo]eii, dac\ nu [i motivul. Scoase ni[te foarfece micu]e
dintr-o trus\ [i, leg\n`ndu-se odat\ cu vehiculul, t\ie nodul care
lega cel mai apropiat m\nunchi de clopo]ei de ghirlanda de beteal\.
C`nd primi [nurul `n m`na st`ng\, Ethan `l `n[f\c\ – tandru [i fe-
roce `n acela[i timp.
Era epuizat, dar nu `ndr\zni s\ `nchid\ iar ochii, se temea c\
atunci c`nd avea s\-i deschid\ din nou, `ntunericul va fi tot acolo,
iar el nu avea s\ mai vad\ de-acum nimic din lumea asta.
Paramedicul lu\ `nc\ o dat\ stetoscopul. ~[i v`r` `n urechi am-
bele capete.
Cu degetele de la m`na st`ng\, Ethan num\r\ clopo]eii de pe [nur,
de la cel mai mic la cel mai mare, apoi `napoi p`n\ la cel mai mic.
~[i d\du seama c\ ]inea aceste podoabe a[a cum ]inuse rozariul
`n camera t\cut\ de spital `n ultimele nop]i de via]\ ale lui Hannah –
cu dezn\dejde [i speran]\ `n acela[i timp, cu o venera]ie nea[teptat\
care ì sus]inea inima [i cu un stoicism care o proteja ca o plato[\.
Speran]a ì fusese zadarnic\, stoicismul – vital c`nd descoperise c\
avea nevoie de el ca s\ supravie]uiasc\ pierderii lui Hannah.
Cu degetul mare [i ar\t\torul, `ncercase s\ stoarc\ mil\ de la
m\rgelele rozariului. Acum netezea rotunjimile clopo]eilor, c\ut`nd
1 ~n original banshee, z`n\ din mitologia irlandez\ [i sco]ian\ care preveste[te moartea
prin bocete. (n.tr.)

170 DEAN KOONTZ
nu at`t mil\, c`t `n]elegere, c\ut`nd o revela]ie pe care urechea nu o

putea auzi, dar pe care inima o putea sim]i.
De[i nu `nchise pleoapele [i `ntunericul nu cobor`, dinspre col-
]urile ochilor se pelingeau umbre, ca cerneala care se `mpr\[tie prin
fibrele sugativei.
~n mod clar, stetoscopul prinse ritmuri care `l alarmar\ pe para-
medic. Se apropie, dar glasul s\u venea din dep\rtare [i, de[i chipul
ì era o masc\ de profesionalism calm, glasul lui alarmat tr\da `n-
grijorarea profund\ pentru pacient.
– Ethan, nu ne l\sa acum. Rezist\. La naiba, ]ine-te tare!
G`tuit\ de un nod de `ntuneric, vederea lui Ethan se `ngust\ tot
mai mult.
Sim]i mirosul `n]ep\tor de spirt medicinal. Ceva rece sub cotul
st`ng, dup\ care pi[c\tura acului.
~nl\untrul s\u, copitele arm\sarului Mor]ii f\cur\ loc duduitului
unei herghelii apocaliptice care galopa haotic.
Ambulan]a `nc\ mai gonea spre spital, dar [oferul opri sirena,
baz`ndu-se cu siguran]\ pe luminile care se `nv`rteau pe acoperi[.
F\r\ s\ mai aud\ ]ipetele z`nei mor]ii, Ethan crezu c\ aude din
nou clopo]eii.
Nu erau clopo]eii peste care `[i trecea m`na ca peste un rozariu
al m`hnirii, nici [nururile de clopo]ei ornamentali suspenda]i de be-
teala ro[ie care sc`nteia. Clinchetul \sta se auzea cumva din dep\r-
tare, chem`ndu-l cu o insisten]\ argintie.
Un punct slab de lumin\ ì iriz\ vederea, dup\ care nodul mor]ii se
str`nse tot mai tare, orbindu-l complet. Accept`nd inevitabilitatea
mor]ii [i a `ntunericului f\r\ sf`r[it, `nchise `n cele din urm\ pleoapele.
Deschise u[a, apoi deschise ochii.
~nso]it de bubuitul v`ntului [i de clinchetul clopo]eilor de deasu-
pra u[ii, p\[i afar\ din Forever Roses, direct `ntre col]ii reci ai
nop]ii de decembrie, [i trase u[a dup\ el.
Surprins c\ era viu, nevenindu-i s\ cread\ c\ st\ pe picioarele
lui, a[tept\ `n spa]iul de la intrare, `ntre vitrine, `n timp ce un cuplu
t`n\r `n haine de ploaie cu glugi trecu pe trotuar, condu[i de un
ogar auriu `n les\.
CHIPUL 171
Cìnele se uit\ `n sus la Ethan, cu ochi uzi [i negri, cu ochi

`n]elep]i.
– Bun\ seara, spuse cuplul.
Incapabil s\ vorbeasc\, Ethan salut\ din cap.
– Haide, Tink, spuse femeia, apoi repet\ comanda c`nd cì-
nele [ov\i.
Ogarul ud leoarc\ se `ndep\rt\ cu mers s\ltat, cu botul ridicat
pentru a savura aerul rece, urmat de `nso]itorii s\i.
Ethan se `ntoarse s\ mai arunce o privire la flor\reas\, care era
tot `n spatele tejghelei, dup\ sicriele de sticl\ `nc\rcate de trandafiri.
Rowena se uitase `ndelung dup\ el. Acum `[i cobor` repede pri-
virea, ca [i cum era atent\ la altceva.
Tremur`nd tot, nesigur pe el, a[a cum nesigur\ ì era [i ra]iunea,
Ethan ref\cu drumul pe care venise p`n\ aici, pe sub ad\postul ofe-
rit de copertinele magazinelor [i ale restaurantelor, c\tre Fordul din
zona cu parcare interzis\.
~naintea lui, Tink se uit\ de dou\ ori `napoi, dar nu se opri.
Trec`nd pe l`ng\ un restaurant cu mese `mpodobite cu lum`n\ri
[i tac`muri sclipitoare, tr\g`nd `n piept aroma de pìne proasp\t\,
Ethan se g`ndi: `nsemnele vie]ii.
La cap\tul str\zii, cìnele se mai uit\ o dat\ `napoi. Apoi cei trei
disp\rur\ dup\ col].
~n strad\, traficul era mai fluid dec`t alt\dat\ la ora asta, mi[-
c`ndu-se mai rapid dec`t ar fi permis vremea.
Ajung`nd `n zona ro[ie, aproape de cap\tul str\zii, Ethan se opri
sub ultima copertin\ – [i se g`ndi c\ ar putea s\ r\m`n\ acolo, `n si-
guran]\ [i departe de strad\, p`n\ c`nd zorii zilei aveau s\ smulg\
ora[ul din noapte.
Se f\cu un gol mare `n trafic.
Cu m`na dreapt\ tremur`ndu-i, `[i c\ut\ cheile de la ma[in\ `n
buzunarul hainei [i ap\s\ butonul care descuia u[ile. Fordul piui,
dar Ethan nu se apropie de el.
~ntorc`ndu-se c\tre intersec]ie, v\zu luminile Cruiserului care se
apropia cu o vitez\ mult prea mare.
172 DEAN KOONTZ
Cruiserul derap\ `n intersec]ie, iar ro]ile i se blocar\. R\sucin-

du-se, ma[ina [terse Fordul Expedition; doar c`]iva centimetri ì
desp\r]ir\ de un accident.
Dac\ s-ar fi aflat acolo, Ethan ar fi fost strivit `ntre vehicule ca
o minge `ntre paletele inamice ale unui joc mecanic.
Iat\ camionul care avea s\-l zdrobeasc\, zgomotul ascu]it al fr`-
nelor de aer.
Cu un l\trat b`lbìt [i strident al ro]ilor pe asfaltul ud, Cruiserul
derap\ `nspre marginea `ndep\rtat\ a [oselei de pe care venise.
Spintec`nd ploaia pe care Cruiserul doar o biciuise, camionul se
leg\n\ [i se opri cu un zv`cnet.
Dup\ ce [oferul Cruiserului rec\p\t\ controlul asupra ma[inii, se
`ndep\rt\ `n goan\ cu aceea[i vitez\ nebun\, de[i ceva mai domolit\.
Panicat, [oferul camionului claxon\. ~[i continu\ apoi drumul
spre destina]ia pe care fatalitatea sor]ii i-o preg\tise.
~n urma camionului, golul din trafic se `nchise.
Culoarea semaforului se schimb\ `n intersec]ie. Traficul din
dou\ direc]ii se opri, dar din altele dou\ `ncepu s\ se pun\ din nou
`n mi[care.
Impregn`nd noaptea – aroma delicioas\ de pìne proasp\t\.
Lumina aurie a felinarelor arunc`nd galbeni pe trotuare.
Ropotul [i susurul ploii.
Lumina semaforului se schimb\ probabil de dou\ sau trei ori
`nainte ca Ethan s\-[i dea seama c\ `l doare m`na st`ng\. Crampele
de durere `ncepuser\ s\ se `ntind\ spre mu[chii bra]ului.
~ncurcat printre degetele `ncle[tate ale pumnului, se afla [nurul
cu cei trei clopo]ei de argint pe care un paramedic milos `l t\iase
din beteala ambulan]ei [i i-l oferise.
Capitolul 26
Amintind de elita decadent\ a Romei antice, culca]i `n mijlocul

bacanalelor, cu toga scandalos de nearanjat\, mor]ii f\r\ nume l\-
sau la vedere fie un um\r neted [i g\lbui, fie o curb\ palid\ a piep-
tului, fie o coaps\ vine]ie, fie o m`n\ cu degetele chircite `ntr-un
vag gest obscen, fie un picior delicat [i o glezn\ sub]ire, fie un pro-
fil din care un ochi deschis te fixa cu o senzualitate sfioas\.
Cel mai pu]in supersti]ios dintre privitorii acestui spectacol gro-
tesc ar fi fost `nclinat s\-i b\nuiasc\ pe ace[ti vagabon]i neidentifi-
ca]i [i adolescen]i fugi]i de-acas\ c\, `n lipsa unui martor dintre cei
vii, ace[tia s-ar plimba nestingheri]i de la un pat la altul. ~n ceasu-
rile singuratice de dup\ miezul nop]ii, oare mor]ii neast`mp\ra]i nu
formeaz\ [i ei perechi, `ntr-o parodie rece [i hidoas\ a pasiunii?
Dac\ Laputa ar fi crezut `n vreun cod moral sau dac\ ar fi cre-
zut m\car c\ bunul-gust cerea anumite reguli universale de con-
duit\ social\, poate [i-ar fi petrecut cele dou\ minute pe care le
avea de a[teptat `ncerc`nd s\ aranjeze giulgiurile acelea aruncate
neglijent, respect`nd chiar [i mor]ilor dreptul la decen]\.
~ns\ pe el priveli[tea `l delecta, pentru c\ `n `nc\perea aceasta se
afla fructul ultim al anarhiei. Pe l`ng\ asta, a[tepta cu ner\bdare
sporit\ sosirea de obicei impasibilului Roman Castevet, care de
data asta avea s\ fie complet luat prin surprindere.
Dup\ dou\ minute, clan]a u[ii p\c\ni, sc`r]ì [i se l\s\ `n jos.
U[a se `ntredeschise, dar nu mai mult de doi centimetri jum\tate.
De parc\ se a[tepta s\-l vad\ pe Corky p`ndindu-l cu o echip\
de cameramani [i reporteri de scandal, Roman trase cu ochiul prin
174 DEAN KOONTZ
cr\p\tura u[ii, iar ochiul care i se vedea era mare c`t al unei buf-
ni]e speriate.
– Haide, intr\, `l `ncuraj\ Corky. E[ti printre prieteni aici, de[i
numai tu vrei s\-i tai pe unii dintre ei.
Deschiz`nd u[a numai c`t s\ `ncap\ silueta lui sub]ire, Roman se
strecur\ `n cript\, oprindu-se s\ se uite `ngrijorat `napoi pe hol `na-
inte s\ se `nchid\ acolo `mpreun\ cu Corky [i cu cei dou\zeci de
membri obraznici ai petrecerii `n tog\.
– Ce naiba ai pe tine? `ntreb\ patologul nervos.
Corky se `ntoarse pe loc, flutur`nd poalele pelerinei galbene
de ploaie.
– Echipament elegant de ploaie. ~]i place p\l\ria?
– Cum ai trecut de paz\ cu haina asta ridicol\? De fapt cum ai
reu[it s\ treci de paz\, cu sau f\r\ pelerin\?
– N-a fost nevoie s\ m\ furi[ez. Mi-am prezentat `mputernicirea.
– Ce `mputernicire? Predai literatur\ modern\ fad\ unei adun\-
turi de idio]i cu nasul pe sus [i unor muco[i lipsi]i de creier.
Ca mul]i oameni pragmatici, Roman Castevet avea o p\rere
proast\ despre departamentele de arte liberale din universit\]ile de
o zi [i despre studen]ii care c\utau mai `ntì s\ descopere adev\rul
`n literatur\ [i abia apoi, `ntr-un t`rziu, s\ intre `n c`mpul muncii.
F\r\ s\ se simt\ ofensat, aprob`nd de fapt vitriolul antisocial al
lui Roman, Corky explic\:
– B\ie]ii \ia dr\gu]i de la biroul de paz\ cred c\ s`nt un patolog
din Indianopolis venit aici pentru a discuta cu tine anumite detalii
entomologice tulbur\toare legate de victimele unui criminal `n serie
care opereaz\ `n Midwest.
– Ce? De ce ar crede asta?
– Am pe cineva care `mi procur\ documente excelent falsificate.
Roman se sperie.
– Tu?
– De obicei e bine s\ am cu mine acte false de identitate f\cute
profesionist.
– Te `mbe]i cu ap\ rece sau e[ti doar un t`mpit?
– A[a cum tocmai ]i-am explicat, nu s`nt doar un profesor deca-
dent care se d\ `n v`nt s\ se `nhaite cu anarhi[tii.
CHIPUL 175
– Mda, a[a e, spuse Roman cu dispre].

– Promovez anarhia cu fiecare prilej, adesea cu riscul de a fi
arestat [i b\gat la pu[c\rie.
– E[ti un Che Guevara `n toat\ regula.
– Multe dintre opera]iunile mele s`nt tot at`t de inteligente [i [o-
cante pe c`t s`nt de neconven]ionale. Doar n-ai crezut c\ vreau cele
zece prepu]uri doar pentru vreun joc pervers, nu?
– Ba da, chiar asta am crezut. C`nd ne-am `nt`lnit la petrecerea
aia plicticoas\ de la universitate, ai fi zis c\ e[ti grangurele demen-
]ilor, un mutant moral [i mental de propor]ii uria[e.
– Venind de la un satanist, z`mbi Corky, pot considera asta un
compliment.
– Nu a fost [i inten]ia mea, r\spune Roman precipitat [i furios.
~n clipele lui cele mai bune, ferchezuit, dichisit [i parfumat,
preg\tit pentru ocazii sociale serioase, Castevet nu era deloc un
b\rbat ar\tos. Furia `l f\cea [i mai ur`t dec`t de obicei.
Costeliv, tot numai [olduri osoase, coate [i umeri ascu]i]i, cu un
m\r al lui Adam mai proeminent dec`t nasul [i cu un nas mai ascu]it
dec`t v\zuse Corky la oricare alt membru al speciei umane, cu obraji
scof`lci]i [i o b\rbie desc\rnat\ care aducea a protuberan]\ de femur,
Roman ar\ta de parc\ suferea de o grav\ tulburare de nutri]ie.
Cu toate acestea, ori de c`te ori `nt`lnea ochii lui Castevet –
ageri ca ai unei p\s\ri, p\trunz\tori ca ai unei reptile – [i de fiecare
dat\ c`nd `l prindea pe legist ling`ndu-[i senzual buzele f\r\ nici un
motiv aparent, buzele fiind singura tr\s\tur\ mai plin\ de pe chipul
[i trupul \sta de sperietoare, Corky b\nuia c\ o nevoie erotic\ de
temut ì ambala suficient de puternic motorul metabolismului c`t s\
ajung\ s\ scoat\ fum prin diverse orificii. Dac\ s-ar fi pariat pe nu-
m\rul mediu de calorii pe care le ardea Castevet zilnic numai abu-
z`nd obsesiv de propria persoan\, Corky ar fi pariat categoric pe cel
pu]in trei mii – [i f\r\ `ndoial\ ar fi c`[tigat lejer pariul.
– ~n sf`r[it, po]i s\ crezi ce vrei despre mine, spuse Corky, vreau
numai s\ mai fac o comand\ de `nc\ zece prepu]uri.
– Ia ascult\ [i bag\ bine la cap – nu mai fac afaceri cu tine. N-ai
pic de minte s\ vii aici `n felul \sta.
176 DEAN KOONTZ
~n parte din motive de profit, `n parte dintr-un sentiment de da-

torie religioas\ [i ca o expresie a credin]ei sale nestr\mutate `n Re-
gele Iadului, Roman Castevet punea la dispozi]ia altor satani[ti
diverse p\r]i ale corpului – dar numai de la cadavre – organe in-
terne, s`nge, tumori maligne, c`teodat\ chiar creiere `ntregi. Clien]ii
lui, al]ii dec`t Corky, aveau [i un interes teologic, [i unul practic `n
ritualurile de grot\ care implorau de la Maiestatea Sa Satana favo-
ruri speciale sau care conjurau demoni reali din hruba de foc. La
urma urmei, cele mai importante ingrediente ale unei formule de
magie neagr\ nu puteau fi cump\rate prea u[or de la cel mai apro-
piat supermarket.
– Exagerezi, spuse Corky.
– Nu exagerez. E[ti imprudent, e[ti nes\buit.
– Nes\buit? z`mbi Corky, aproape izbucnind `n r`s. Ai devenit
dintr-odat\ `ngrozitor de cuminte pentru un ins care crede c\ jaful,
tortura, violul [i crima o s\ fie r\spl\tite pe lumea cealalt\.
– Vorbe[te mai `ncet, [opti Roman cu `nver[unare, de[i Corky
`[i p\strase tonul de conversa]ie agreabil\. Dac\ te g\se[te cineva
aici cu mine, `mi pierd slujba.
– Ba deloc. S`nt un legist din Indianapolis [i discut\m despre
lipsa curent\ de personal [i despre num\rul deplorabil de mare de
cadavre neidentificate.
– M\ distrugi, gemu Roman.
– Am venit aici doar ca s\ mai comand `nc\ zece prepu]uri,
min]i Corky. Nu m\ a[tept s\ le aduni cu mine de fa]\. }i-am f\cut
personal comanda doar pentru c\ m-am g`ndit c\ o s\ te fac\ s\ r`zi.
De[i Roman Castevet p\rea prea emaciat, prea sec\tuit ca s\
mai l\crimeze, ochii lui negri febrili se umezir\ de neputin]\.
– Oricum, coment\ Corky, altceva o s\ te fac\ s\-]i pierzi slujba,
nu eu. S-ar putea ca cineva s\ descopere c\ a]i `ncuiat un om viu
printre to]i mor]ii \[tia.
– Ai prizat ceva?
– }i-am spus deja la telefon, acum c`teva minute. Unul dintre
sufletele astea nefericite mai tr\ie[te.
– Ce curs\ mai e [i asta? `ntreb\ Roman.
CHIPUL 177
– Nu e nici o curs\. E adev\rat. L-am auzit murmur`nd: „Aju-

ta]i-m\, ajuta]i-m\“, foarte `ncet, dar destul de tare ca s\-l auzi.
– Pe cine s\ auzi?
– L-am g\sit, i-am tras giulgiul de pe fa]\. E paralizat. Are mu[-
chii fe]ei deforma]i de un accident cerebral.
Aplec`ndu-se tot mai aproape, zb`rlindu-se ca ni[te be]e uscate
dintr-o leg\tur\ de vreascuri, Roman insist\ s\ poarte conversa]ia
f\r\ s\-l scape din ochi pe Corky, de parc\ `nver[unarea din privire
ar fi reu[it s\ transmit\ mesajul pe care cuvintele `l rataser\.
Corky continu\ voios:
– S\rmanul era probabil `n com\ c`nd l-au adus aici, pe urm\
[i-a rec\p\tat cuno[tin]a. Dar e `ngrozitor de sl\bit.
Nesiguran]a fisur\ pu]in plato[a de ne`ncredere pe care o purta
Roman Castevet. ~[i lu\ ochii de pe Corky [i scrut\ cu privirea pa-
turile suprapuse.
– Cine?
– Acolo, spuse Corky expansiv, ar\t`nd spre fundul `nc\perii,
unde lumina de pe cadrul din tavan abia p\trundea, l\s`nd mor]ii care
z\ceau `ntin[i acolo `nv\lui]i `n bezn\ [i p`nz\ alb\ de bumbac. Mi se
pare c\ `]i salvez toate slujbele aduc`ndu-]i la cuno[tin]\ chestia asta,
a[a c\ ar trebui s\ `mi iei comanda gratis, din pur\ recuno[tin]\.
~ndrept`ndu-se spre fundul `nc\perii, Roman spuse:
– Care dintre ei?
P\[ind str`ns pe urmele legistului, Corky r\spunse:
– ~n st`nga, al doilea din cap\t.
~n timp ce Roman se aplec\ s\ ridice giulgiul de pe fa]a cada-
vrului, Corky `[i ridic\ bra]ul drept [i l\s\ s\ se vad\ m`na care
p`n\ acum fusese ascuns\ `n m`neca pelerinei galbene de ploaie,
precum [i pioletul pe care-l ]inea. Cu o lovitur\ bine chibzuit\, cu
for]\ [i `ncredere deplin\, `nfipse arma `n spatele legistului.
}intit cu precizie, un piolet poate trece prin atrium [i ventricule,
provoc`nd un [oc convulsiv `n mu[chiul cardiac [i f\c`nd inima s\
se opreasc\ imediat [i pentru totdeauna.
~n fo[netul hainelor [i pocnetul t\cut al membrelor care se pli-
az\, Roman Castevet se pr\bu[i f\r\ s\ scoat\ un sunet.
178 DEAN KOONTZ
Corky nu avu nevoie s\ ì ia pulsul. Gura deschis\, din care nu

mai ie[ea aer, [i ochii fic[i precum globii de sticl\ dintr-o rafinat\
lucrare de taxidermie, confirmar\ perfec]iunea loviturii.
Meritase s\ se preg\teasc\ `nainte. Acas\, folosind acela[i pi-
olet, Corky exersase pe un manechin pe care `l furase de la faculta-
tea de medicin\.
Dac\ ar fi avut nevoie s\-l `njunghie pe Roman de dou\, trei
sau patru ori, sau dac\ inima lui Roman ar fi continuat s\ bat\ c`-
tu[i de pu]in, atacul s-ar fi l\sat cu mult s`nge. Din pricina asta `m-
br\case pelerina rezistent\ la pete.
~n eventualitatea pu]in probabil\ ca vreo secre]ie nefericit\ s\ se
scurg\ din comorile p\strate la rece ale `nc\perii, exista o scurgere
`n podeaua acoperit\ cu gresie. L`ng\ u[\, un furtun de vinil `nf\[u-
rat pe o bobin\ era ata[at de un robinet de perete.
Corky aflase despre echipamentul acesta administrativ din arti-
colele pe care le citise cu doi ani `n urm\, c`nd scandalul [obolani-
lor ]inuse prima pagin\ a ziarelor. Din fericire, nu fu nevoit s\
foloseasc\ furtunul.
~l ridic\ pe Roman `ntr-unul din paturile goale din fundul `nc\-
perii, acolo unde umbrele ì ]ineau partea.
Dintr-un buzunar interior ad`nc al pelerinei, scoase cear[aful pe
care `l cump\rase mai devreme din mall. ~l puse peste Roman,
av`nd grij\ s\-l acopere `n `ntregime, pentru c\ avea nevoie s\ as-
cund\ at`t identitatea cadavrului, c`t [i faptul c\, spre deosebire de
ceilal]i, era `mbr\cat de sus p`n\ jos.
Pentru c\ moartea fusese instantanee [i rana minuscul\, nu se
scurse s`nge care s\ p\teze cear[aful [i s\ atrag\ astfel aten]ia asu-
pra proasp\tului cadavru.
Peste o zi, dou\ sau chiar trei, Roman va fi probabil g\sit de
vreun angajat de la morg\ venit s\ fac\ inventarul sau s\ preia un
cadavru pentru o autopsie. Un alt subiect de prim\ pagin\ a ziarelor
pentru echipa de medici legi[ti.
Lui Corky ì p\ru r\u c\ fusese nevoit s\ ucid\ un om ca Roman
Castevet. Bun satanist [i anarhist devotat, legistul slujise cum tre-
buie campaniei de destabilizare a ordinii sociale [i accelerare a
declinului ei.
CHIPUL 179
Cur`nd totu[i evenimente tulbur\toare de la re[edin]a lui

Channing Manheim aveau s\ ajung\ `n aten]ia presei din toat\ lu-
mea. Autorit\]ile aveau s\ aloce resurse uria[e pentru a descoperi
identitatea celui care trimisese darurile sfid\toare din cutiile negre.
~n c\utarea sursei celor zece prepu]uri, logica ì va trimite spre
morga public\ [i diverse case mortuare particulare. Dac\ Roman ar
fi devenit suspect `n timpul investiga]iilor, ar fi `ncercat s\-[i sal-
veze fundul ar\t`ndu-l cu degetul pe Corky.
Anarhi[tii ac]ionau f\r\ obliga]ia de a fi loiali unii altora, [i nici
nu putea fi altfel printre campionii dezordinii.
~ntr-adev\r, Corky mai avea de pus la punct c`teva treburi `na-
inte ca s\rb\torile de Cr\ciun s\ `nceap\.
Av`nd `n vedere c\ mìnile ì erau protejate de m\nu[i de latex
care fuseser\ ascunse de victima sa `n m`necile largi ale pelerinei,
ar fi putut l\sa pioletul acolo f\r\ teama c\ avea s\ ofere poli]iei
amprente acuzatoare. Dar Corky `l b\g\ la loc `n buzunar nu numai
pentru c\ putea s\-l mai ajute [i alt\ dat\, ci [i pentru c\ avea
de-acum o valoare sentimental\.
P\r\sind morga, `[i lu\ la revedere prietene[te de la oamenii de
paz\. Aveau o meserie ingrat\ – aceea de a proteja viii de mor]i. Se
opri chiar pu]in mai mult ca s\ le spun\ un banc obscen despre un
avocat [i o puicu]\.
Nu se temea c\ oamenii de paz\ puteau s\-i descrie cu exactitate
chipul la poli]ie. ~n pelerina aceea larg\ c`t un cort [i av`nd pe cap
p\l\ria aceea pleo[tit\, era o figur\ mult prea excentric\ [i amuzant\
pentru ca cineva s\-[i aminteasc\ altceva dec`t costuma]ia.
Mai t`rziu, acas\, `n fa]a focului din [emineu, `n timp ce va
savura un brandy, avea s\ ard\ actele care `l recomandau drept
legist din Indianapolis. Avea numeroase alte seturi de documente
de identitate, `n caz c\ i-ar mai fi fost necesare [i alt\ dat\.
Se `ntoarse acum `n noapte, `n ploaie.
{i astfel veni timpul s\ se ocupe de Rolf Reynerd, care dove-
dise prin ac]iunile lui c\ era la fel de nepotrivit pentru via]\ pe c`t
fusese pentru cariera de vedet\ de telenovele.
Capitolul 27
Dac\ s-ar fi scris despre cina de luni seara a lui Aelfric Manheim
`n Daily Variety, gazeta `n culori a industriei de film, titlul ar fi
putut suna a[a: FRIC D| IAMA ~N PUI.
Pe gr\tar, pieptul umflat fusese uns cu ulei de m\sline [i pres\-
rat cu sare de mare, piper [i un amestec delicios de plante aroma-
tice exotice, cunoscute la Palazzo Rospo drept McSecretul McBee.
Pe l`ng\ pui, i se mai aduseser\ paste, nu cu sos de ro[ii, ci cu unt,
busuioc, semin]e de piñon [i parmezan.
Domnul Hachette, buc\tarul-[ef cu diplom\ de Cordon Bleu [i
descendent direct al lui Jack Spintec\torul, nu lucra duminica [i lu-
nea, tocmai ca s\ poat\ urm\ri [i `njunghia femei inocente, ca s\
poat\ azv`rli pisici turbate `n c\rucioare de bebelu[i [i s\ se dedea
oric\rei alte pl\ceri ì trecea prin cap.
Domnul Baptiste, buc\tarul cel vesel, lipsea lunea [i mar]ea; ca
atare, lunea buc\t\ria era `nchis\. Doamna McBee preg\tise sin-
gur\ aceste delicatese.
La p`lpìtul slab al luminii din instala]iile electrice care `ncercau
s\ imite vechile l\mpi cu ulei, Fric m`nca `n pivni]a de vinuri, sin-
gur la masa lung\ de opt persoane, `n `nc\perea cochet\, aranjat\
cu gust, care era separat\ printr-un perete de sticl\ de zona `n care
se men]inea un control strict al temperaturii. Dincolo de sticl\, pe
r`nduri lungi de rafturi, se aflau paisprezece mii se sticle din ceea
ce tat\l lui numea uneori „Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir,
Bordeaux, Port, Burgundy – [i S`ngele Criticilor, un vin tare amar“.
Ha, ha, ha.
CHIPUL 181
C`nd Tat\l-Fantom\ era acas\, m`ncau de obicei `n sufragerie,

dar numai dac\ musafirii veni]i la mas\ – amicii babacului, parte-
neri de afaceri sau diver[i consilieri personali, de la `ndrum\torul
spiritual la clarv\z\tor – nu erau deranja]i de prezen]a unui pu[ti de
zece ani care s\ le asculte b`rfele [i s\-[i dea ochii peste cap la vor-
bele lor murdare.
C`nd Tat\l-Fantom\ lipsea, ceea ce se `nt`mpla mai tot timpul,
Fric putea s\ ia masa nu doar `n apartamentul lui, unde m`nca de
obicei, ci aproape oriunde `n re[edin]\.
C`nd era pe vreme bun\ putea s\ m\n`nce afar\, l`ng\ piscin\,
recunosc\tor c\ `n absen]a tat\lui s\u nici o starlet\ n\t`ng\, hlizit\
[i pe jum\tate dezbr\cat\ nu va fi acolo ca s\-l bat\ la cap cu `ntre-
b\ri despre materia preferat\ la [coal\, m`ncarea favorit\, culoarea
favorit\, actorul favorit.
~ncercau `ntotdeauna s\ cer[easc\ ni[te Ritalin sau alte antide-
presive de la Fric. Refuzau s\ cread\ c\ singurele medicamente pe
care le lua erau cele pentru astm.
Dac\ nu voia l`ng\ piscin\, putea s\ ri[te s\ m\n`nce la o mas\
din gr\dina de trandafiri, cu por]elanuri fine [i tac`muri vechi de ar-
gint, ]in`ndu-[i `ns\ inhalantul la `ndem`n\, pe o farfuriu]\ de de-
sert, pentru eventualitatea `n care o adiere de v`nt ar ridica suficient
polen ca s\-i declan[eze o criz\ de astm.
Uneori m`nca dintr-o tav\ a[ezat\ `n poal\ `n timp ce st\tea ghe-
muit `ntr-unul din cele [aizeci de fotolii confortabile din camera `n
care se proiectau filme, [i care fusese recent redecorat\ folosindu-se
influen]e din stilul Art Deco al Teatrului Pantages din Los Angeles.
~n aceast\ camer\ se puteau proiecta filme, cele mai diverse ti-
puri de casete video, DVD-uri [i emisiuni televizate pe un ecran
mai mare dec`t multe dintre cele pe care le g\seai `n cinematogra-
fele obi[nuite.
Fric nu avea nevoie de ajutorul unui proiec]ionist ca s\ vad\ ca-
sete video [i DVD-uri. A[ezat `n scaunul din mijloc al r`ndului din
mijloc, putea s\-[i conduc\ propriul spectacol.
C`teodat\, c`nd [tia c\ nu era programat s\ se fac\ cur\]enie `n
amfiteatru, c`nd era sigur c\ nimeni nu o s\ vin\ s\-l caute, `ncuia u[a
ca s\ fie singur [i se uita la unul dintre filmele `n care juca tat\l s\u.
182 DEAN KOONTZ
S\ fie v\zut c\ se uit\ la un film cu Tat\l-Fantom\ era de

neconceput.
Nu c\ ar fi fost proaste. Unele erau proaste, bine`n]eles, pentru
c\ nici o vedet\ nu d\ lovitura de fiecare dat\. Dar unele mergeau.
Unele erau super. C`teva erau fantastice.
~ns\ dac\ l-ar fi v\zut cineva privind filmele tat\lui s\u `n astfel
de condi]ii, ar fi fost nominalizat de Academia Na]ional\ a Fraieri-
lor pentru titlul de cel mai mare fraier din ultimii zece ani. Poate
din tot secolul. Clubul Rata]ilor Jalnici l-ar accepta gratis ca mem-
bru pe via]\.
Domnul Hachette, buc\tarul-[ef psihopat `nrudit cu familia
Frankenstein, ar r`de cu spume de el [i ar compara silueta uscat\ a
lui Fric cu mu[chii tat\lui s\u.
Oricum, `n singurul loc ocupat dintre cele [aizeci, cu tavanul
decorat `n stil Art Deco `n\l]`ndu-se la zece metri deasupra lui, Fric
r\m`nea uneori pe `ntuneric [i proiecta pe ecranul uria[ filme cu
Tat\l-Fantom\.
Urm\rea anumite filme pentru poveste, de[i le mai v\zuse de
multe ori. Pe altele le urm\rea pentru efectele speciale uluitoare.
{i `ntotdeauna Fric c\uta `n jocul tat\lui s\u calit\]ile, farmecul,
expresiile [i gagurile care ì f\ceau pe milioane de oameni din lu-
mea `ntreag\ s\-l iubeasc\ pe Channing Manheim.
~n filmele mai bune, astfel de momente se g\seau din plin. Dar
chiar [i `n cel mai prost dintre filmele lui proaste, erau scene `n
care era imposibil s\ nu-]i plac\ tipul, s\ nu-l admiri, s\ nu vrei
s\ ie[i cu el.
Referindu-se la momentele cele mai str\lucite din cele mai bune
filme ale sale, criticii spuseser\ c\ tat\l lui Fric avea ceva magic.
„Magic“ suna aiurea, un fel de p\s\ric\ de fetic\, penibil, dar era
cuv`ntul potrivit.
C`teodat\ `l vedeai pe ecran [i p\rea mai plin de via]\, mai real
dec`t oricine dintre cunoscu]ii t\i. Sau dintre to]i cei pe care aveai
s\-i cuno[ti vreodat\.
Calitatea aceasta „suprareal\“ nu putea fi explicat\ nici prin di-
mensiunile uria[e ale imaginii sale proiectate, nici prin geniul vi-
zual al cameramanului. {i nici prin inteligen]a regizorului – cei mai
CHIPUL 183
mul]i nu erau mai de[tep]i dec`t un cartof fiert – sau prin am\nun-
tele manipulate cu ajutorul tehnologiei digitale. Majoritatea actori-
lor, inclusiv starurile, nu aveau farmecul lui Manheim nici m\car
atunci c`nd lucrau cu cei mai buni regizori [i tehnicieni.
~l vedeai acolo sus, pe ecran, [i p\rea c\ fusese peste tot, v\zuse
tot [i [tia tot ce era de [tiut. P\rea s\ fie mai `n]elept, mai iubitor,
mai haios [i mai curajos dec`t oricine, oriunde, dintotdeauna – ca [i
cum ar fi tr\it `n [ase dimensiuni, `n timp ce restul celorlal]i trebu-
iau s\ se mul]umeasc\ doar cu trei.
Fric studiase anumite scene de mai multe ori, de zeci de ori,
poate de o sut\ de ori `n anumite cazuri, p`n\ c`nd ajunseser\ s\ i se
par\ la fel de reale ca oricare dintre clipele pe care le petrecuse cu
adev\rat cu tat\l s\u.
~n anumite momente, c`nd se t`ra spre pat mort de oboseal\, dar
nu putea s\ doarm\, sau c`nd `n miez de noapte se trezea pe jum\-
tate, dar continua totu[i s\ patineze pe ghea]a unui vis, scenele ace-
lea speciale din filmele cu tat\l s\u chiar i se p\reau reale. Memoria
le proiecta nu ca pe imagini z\rite `ntr-un scaun de cinema, ci ca [i
c`nd ar fi fost experien]e tr\ite cu adev\rat `mpreun\ cu tat\l s\u.
Aceste vr\ji de vis de dinainte de-a adormi erau unele dintre
cele mai fericite momente din via]a lui Fric.
Bine`n]eles, dac\ ar fi spus cuiva c\ acelea erau unele dintre
cele mai fericite momente din via]a lui, Clubul Rata]ilor Jalnici i-ar
fi ridicat o statuie de zece metri, eviden]iindu-i p\rul ve[nic ciufulit
[i g`tul sl\b\nog, [i ar fi luminat-o cu reflectoare pe aceea[i colin\
pe care scria HOLLYWOOD.
A[a c\ `n seara asta de luni, de[i Fric ar fi preferat poate s\ m\-
n`nce `n amfiteatru `n timp ce `l urm\rea pe tat\l s\u cum ì snope[te
`n b\t\i pe ni[te r\uf\c\tori [i salveaz\ un `ntreg orfelinat, lu\ cina `n
pivni]a de vinuri, pentru c\ `n agita]ia aceea de dinainte de Cr\ciun
nu prea mai aveai unde s\ g\se[ti pu]in\ lini[te `n Palazzo Rospo.
Domni[oara Sanchez [i domni[oara Norbert, cele dou\ mena-
jere care locuiau la re[edin]\, `[i luaser\ concediul de Cr\ciun mai
devreme cu zece zile. Nu aveau s\ se `ntoarc\ dec`t joi diminea]a,
pe 24 decembrie.
184 DEAN KOONTZ
Doamna [i domnul McBee urmau s\ fie pleca]i mar]i [i miercuri

ca s\ petreac\ mai devreme Cr\ciunul cu fiul lor [i familia acestuia
`n Santa Barbara. {i ei aveau s\ se `ntoarc\ la Palazzo Rospo tot pe
24 decembrie, ca s\ se asigure c\ cea mai mare vedet\ de cinema
din lume era `nt`mpinat\ cu toat\ pompa care se cuvenea c`nd avea
s\ revin\ din Florida `n cursul dup\-amiezii.
Prin urmare, `n seara de luni, celelalte patru servitoare [i porta-
rii lucrau p`n\ t`rziu sub `ndrumarea ferm\ a so]ilor McBee, al\turi
de alte c`teva servicii pentru care erau pl\ti]i oameni din afar\, de
exemplu o echip\ de [ase oameni specializa]i `n `ngrijirea marmu-
rei [i a gresiei de pe jos, o echip\ de opt oameni care se ocupa de
decora]iunile de s\rb\tori [i un specialist feng-shui adus `n ultimul
moment, care se asigura c\ brazii [i celelalte accesorii de Cr\ciun
erau aranjate [i `mpodobite `n a[a fel `nc`t s\ nu interfereze cu flu-
xul energetic al uria[ei case.
Nebunie.
Departe de zumzetul ma[inilor care lustruiau podeaua [i de r`se-
tele vesele ale echipei de n\t\r\i care puneau decora]iunile de Cr\-
ciun, Fric se refugie sub p\m`nt, `n pivni]a de vinuri. ~ntre zidurile
astea de c\r\mid\, sub tavanul de c\r\mid\ scund [i arcuit, nu se
auzeau dec`t clinchetul furculi]ei lovite de farfurie [i sunetele pe
care le scotea el c`nd `nghi]ea m`ncarea.
{i apoi: Ooodelee-ooodelee-oo.
~n\bu[it, dar totu[i lesne de auzit, telefonul suna `ntr-un butoia[.
Deoarece temperatura din camera de degust\ri era prea ridicat\
pentru a p\stra vinul, butoaiele [i sticlele din `nc\perea aceasta de
dincoace de peretele de sticl\ erau pur decorative.
Stivuite de la podea p`n\ la tavan de-a lungul zidului de c\r\-
mid\, c`teva dintre uria[ele butoaie aveau capace prinse `n bala-
male, care se puteau deschide ca ni[te u[i. Unele dintre ele aveau
`n\untru rafturi pe care erau depozitate pahare de vin, [ervete de in,
tirbu[oane, alte obiecte. Patru aveau televizoare, permi]`nd unui cu-
nosc\tor de vinuri s\ vad\ mai multe canale simultan.
CHIPUL 185
Fric deschise butoia[ul cu telefonul [i r\spunse pe linia lui `n

obi[nuitul stil frician, adic\ hot\r`t s\ nu par\ intimidat.
– Aici Agen]ia de Deparazitare [i {coala de Conserve la Domi-
ciliu. Te sc\p\m de [obolani [i te `nv\]\m cum s\-i conservi pentru
s\rb\torile de la anu’.
– Bun\, Aelfric.
– Ai acum un nume? `ntreb\ Fric.
– Pierdut.
– E numele mic sau numele de familie?
– Am`ndou\. ~]i place cina?
– Nu iau cina.
– Ce ]i-am spus despre minciuni, Aelfric?
– C\ n-o s\-mi aduc\ dec`t nenorociri.
– M\n`nci des `n pivni]a de vinuri?
– S`nt `n pod.
– Nu c\uta nenorocirea, b\iete. Oricum vei avea parte de ea [i
f\r\ s\ te str\duie[ti.
– ~n lumea filmului, spuse Fric, oamenii mint dou\zeci [i patru
de ore pe zi [i nu le aduce dec`t bog\]ie.
– Uneori nenorocirea ì ajunge rapid, `l asigur\ Musafirul Mis-
terios. Cel mai adesea e nevoie de o via]\ de om p`n\ s\ soseasc\,
dup\ care la sf`r[it nu mai r\m`ne dec`t vuietul n\prasnic al unui
ocean de nenorociri.
Fric t\cea.
Str\inul t\cu [i el.
~n cele din urm\ Fric trase ad`nc aer `n piept [i spuse:
– Trebuie s\ recunosc, e[ti un tic\los care te bag\ `n sperie]i.
– Ai progresat, Aelfric. Pu]in adev\r.
– Am g\sit un loc `n care s\ m\ ascund [i s\ nu fiu g\sit niciodat\.
– Te referi la camera secret\ din spatele dressingului?
Fric nu-[i imaginase vreodat\ c\ `n oasele sale tr\ie[te vreo
creatur\ din aceea care-]i d\ fiori, dar acum p\rea s\ o simt\ cum i
se t`r\[te prin m\duva spin\rii.
Musafirul Misterios spuse:
– Locul \la cu pere]i de o]el [i cu c`rlige `n tavan – acolo crezi
c\ po]i s\ te ascunzi?
Capitolul 28
Cu crima `n minte, dar nu [i pe con[tiin]\, Corky Laputa, proasp\t

ie[it din cripta mor]ilor f\r\ nume, travers\ strada `n ploaia nop]ii.
~n timp ce conducea, se g`ndea la tat\l s\u, poate pentru c\
Henry James Laputa `[i irosise via]a la fel cum, cu siguran]\, [i-o
irosiser\ [i vagabonzii [i adolescen]ii fugi]i de-acas\ care z\ceau pe
paturile suprapuse din morg\.
Mama lui Corky, economista, crezuse `n juste]ea invidiei, `n
puterea urii. Via]a ì fusese roas\ de am`ndou\ la un loc [i purtase
am\r\ciunea ca pe o coroan\.
Tat\l s\u crezuse `n necesitatea invidiei ca sentiment care te
motiveaz\. Invidia permanent\ `l dusese inevitabil la ur\ cronic\,
fie c\ el credea sau nu `n puterea urii.
Henry James Laputa fusese profesor de literatur\ american\.
Fusese [i un romancier care visase s\ ajung\ celebru.
Alesese s\-i invidieze pe cei mai mari scriitori contemporani cu
el. Le purta pic\ pentru fiecare recenzie bun\, pentru fiecare cuv`nt
de laud\, pentru fiecare dovad\ de recunoa[tere public\ sau pre-
miu. Spumega la auzul succeselor lor.
Astfel motivat, scria romane cu o pasiune `nfl\c\rat\, opere me-
nite s\ fac\ literatura contemporanilor s\i s\ par\ superficial\, fad\
[i pueril\ prin compara]ie. Voia s\ umileasc\ al]i scriitori, s\-i `nge-
nuncheze cu exemplul lui, s\ le inspire o invidie mai mare dec`t cea
pe care le-o purtase el, pentru c\ numai atunci ar fi putut s\ se vin-
dece de invidie [i s\ se bucure `n sf`r[it de propriile realiz\ri.
CHIPUL 187
Credea c\ `ntr-o bun\ zi to]i ace[ti oameni de litere aveau s\ fie

at`t de gelo[i pe el, `nc`t s\ nu mai fie `n stare s\ se bucure de carie-
rele lor. C`nd aveau s\ r`vneasc\ la reputa]ia sa literar\ cu at`ta ar-
doare `nc`t s\ fie avizi de ea, c`nd aveau s\ moar\ de ru[ine c\
eforturile lor cele mai mari nu erau dec`t jar mocnit pe l`ng\ flac\ra
talentului s\u, atunci Henry Laputa putea fi fericit, `mplinit.
Cu toate acestea, ani la r`nd romanele lui nu primiser\ dec`t la-
ude c\ldu]e, iar multe dintre ele nu veniser\ din partea unor critici
de prim\ m\rime. Nominaliz\rile `ndelung a[teptate la premii nu
veniser\ niciodat\. Nu i se d\duser\ onorurile binemeritate. Geniul
s\u nu era recunoscut.
Mai mult chiar, descoperise c\ mul]i dintre confra]ii s\i ì vor-
beau de sus, ceea ce `l f\cuse s\ `n]eleag\, `ntr-un sf`r[it, c\ erau cu
to]ii membri ai unui club din care el fusese respins. ~i recuno[teau,
de fapt, superioritatea talentului, dar conspirau s\ ì refuze laurii pe
care-i merita, pentru c\ doreau s\-i p\streze pentru ei.
Henry realizase c\ p`n\ [i `n lumea literar\ zeul zeilor era
banul. Micul lor secret murdar. ~mp\r]eau premii `n st`nga [i `n
dreapta, flec\rind despre art\, dar nu erau interesa]i dec`t s\ se `m-
bog\]easc\ [i s\-[i sporeasc\ prestigiul cu onorurile astea.
~n]elegerea acestei l\comii conspirative a oamenilor de litere
fusese ap\, soare [i `ngr\[\m`nt pentru gr\dina urii sale. Florile ne-
gre ale antipatiei `nfloriser\ ca niciodat\ `nainte.
Frustrat de refuzul lor de a-i recunoa[te valoarea, Henry se
hot\r`se s\ le c`[tige invidia scriind un roman care s\ reprezinte un
uria[ succes comercial. Credea c\ [tia toate trucurile conceperii
unei nara]iuni [i toate modurile de a profita de pe urma sentimenta-
lismului dulceag, prin care scribi precum Dickens manipulaser\
masele de nesp\la]i. Avea s\ scrie o poveste irezistibil\, s\ c`[tige
milioane [i s\-i lase pe confra]ii s\i ipocri]i s\ fie ro[i de gelozie.
Romanul \sta comercial g\sise un editor, dar nu [i un public.
Drepturile de autor fuseser\ mediocre. ~n loc s\ plou\ cu bani, zeul
Mamona `l l\sase `ntr-o furtun\ de b\legar, ceea ce se potrivea `n-
tocmai felului `n care ì numise romanul un important critic literar.
188 DEAN KOONTZ
Pe m\sur\ ce anii trecuser\, ura lui Henry se `ngro[ase [i deve-

nise malign\, o `nveninare pur\ [i constant\. ~i pl\cea malignitatea
asta, care cu timpul `ncepuse s\ doar\ [i se infectase, transfor-
m`ndu-se `ntr-o ranchiun\ virulent\ [i implacabil\ precum cancerul
de pancreas.
La cincizeci [i trei de ani, `n timp ce ]inea un discurs caustic,
plin de venin [i furie `n fa]a unei mul]imi indiferente de universitari
la conven]ia anual\ a Asocia]iei de Limbi Moderne, Henry James
Laputa suferise un atac de cord. C\zuse pe loc mort – [i cu at`t
aplomb, c\ unii membri ai audien]ei crezuser\ c\ punctase cu `n-
dr\zneal\ o idee [i aplaudaser\ scurt `nainte s\-[i dea seama c\
acolo se afla moartea `ns\[i, [i nu doar o fars\ a ei.
Corky `nv\]ase at`t de multe de la p\rin]ii lui! ~nv\]ase c\, sin-
gur\, invidia nu constituie o filozofie. ~nv\]ase c\ un stil de via]\
lejer [i un optimism vesel nu pot rezista `n fa]a urii atotcuprinz\-
toare [i atotdevoratoare.
Mai `nv\]ase s\ nu cread\ `n legi, idealism sau art\.
Mama lui crezuse `n legile economiei, `n idealurile marxis-
mului. Sf`r[ise ca o b\tr`n\ `nveninat\, lipsit\ de speran]\ sau rost
`n via]\, care p\ruse aproape u[urat\ c`nd propriul fiu o b\tuse cu
v\traiul p`n\ o omor`se.
Tat\l lui Corky crezuse c\ putea folosi arta ca un ciocan cu care
s\ bat\ lumea p`n\ o va supune. Lumea `nc\ se mai `nv`rtea, dar
Tati se f\cuse oale [i ulcele, cenu[a lui fusese `mpr\[tiat\ `n mare,
se pierduse, ca [i cum n-ar fi existat nicic`nd.
Haos.
Haosul era singur\ for]\ pe care puteai pune temei `n univers,
[i Corky o slujea cu `ncrederea c\, la r`ndul ei, [i aceasta `l va sluji
`ntotdeauna.
Prin ora[ul sclipitor, prin noapte [i prin ploaia care nu se mai
oprea, conduse c\tre vestul Hollywoodului, acolo unde imprevizi-
bilul Rolf Reynerd trebuia s\ moar\.
Ambele capete ale str\zii unde locuia Reynerd erau `nchise de
poli]ie. Ofi]eri `n pelerine negre de ploaie, cu dungi galbene fluo-
rescente, foloseau lanterne chimice pentru a redirec]iona traficul.
CHIPUL 189
C\p\t`nd culorile st\rii de urgen]\, ghemuri luminoase de

ploaie se `ncurcau printre razele intermitente ale ambulan]ei [i cro-
[etau modele `nd\r\tnice pe asfaltul plin de ochiuri de ap\.
Corky conduse pe l`ng\ baricad\. Dup\ dou\ str\zi, g\si un loc
de parcare.
Probabil c\ agita]ia oficial\ de pe strada lui Rolf Reynerd nu avea
nici o leg\tur\ cu actorul, dar intui]ia lui Corky ì spunea altceva.
Nu era `ngrijorat. Oricare ar fi fost mizeria `n care s-ar fi b\gat
Rolf Reynerd, Corky avea s\ g\seasc\ o cale de a o folosi pentru a-[i
duce la `ndeplinirile planurile. ~nv\lm\[eala [i tumultul erau prietenii
lui, [i era convins c\ `n biserica haosului, el era copilul preferat.
Capitolul 29
Fric sim]i c\ printr-o magie a podelei de c\r\mid\ de sub pi-

cioare, a zidurilor de c\r\mid\ din jur [i a boltelor scunde de c\r\-
mid\ de deasupra, el `nsu[i fusese transformat `ntr-o c\r\mid\ `n
timp ce asculta vocea [optit\ a str\inului.
– Camera secret\ ascuns\ `n spatele dressingului t\u nu e at`t de
secret\ pe c`t crezi, Aelfric. N-o s\ fii `n siguran]\ acolo c`nd Robin
Goodfellow va veni `n vizit\.
– Cine?
– L-am numit `nainte Fiara Galben\. ~[i spune Robin Good-
fellow, dar e mult mai r\u. De fapt este Moloch, cel care sparge
oase de copii `ntre din]i.
– O s\ aib\ nevoie de o a]\ dentar\ serioas\, spuse Fric, de[i
tremurul din glas ì contrazicea indiferen]a cu care rostise cuvintele.
Continu\ gr\bit, sper`nd c\ Musafirul Misterios nu reu[ise s\-i
sesizeze frica. Robin Goodfellow, Moloch, oase de copii – nu `n-
]eleg nimic.
– Ai o bibliotec\ mare acas\, Aelfric, nu?
– Mda.
– {i probabil ai [i un dic]ionar bun `n biblioteca asta.
– Avem un raft `ntreg de dic]ionare, spuse Fric, doar ca s\ ar\-
t\m c`t de erudi]i s`ntem.
– Atunci caut\ `n dic]ionar ce ]i-am spus. Cunoa[te-]i du[ma-
nul, preg\te[te-te pentru ceea ce va veni, Aelfric.
CHIPUL 191
– De ce nu-mi spui tu ce va veni? Adic\ simplu, pe [leau, u[or

de `n]eles.
– Nu st\ `n puterea mea. Nu s`nt autorizat s\ iau nici o m\sur\
direct\.
– Deci nu e[ti James Bond.
– S`nt autorizat s\ lucrez numai indirect. S\ `ncurajez, s\ inspir,
s\ `nsp\im`nt, s\ conving, s\ sf\tuiesc. Influen]ez evenimentele
prin orice mijloc ascuns, subtil [i seduc\tor.
– Ce e[ti – vreun avocat?
– E[ti un om interesant, tinere Aelfric. O s\-mi par\ sincer
r\u dac\ o s\ fii spintecat [i r\stignit pe u[a principal\ de la
Palazzo Rospo.
Fric aproape c\ `nchise.
Lipit\ de receptor, palma ì deveni alunecoas\ din cauza
transpira]iei.
Nu l-ar fi mirat dac\ omul de la cap\tul firului ar fi sim]it miro-
sul transpira]iei [i ar fi f\cut o aluzie la izul ei s\rat.
~ntorc`ndu-se la tema locului special, bine ascuns, Fric `[i rec\-
p\t\ st\p`nirea de sine.
– Avem o camer\ de panic\ `n cas\, spuse el referindu-se la un
refugiu ascuns, de securitate maxim\, echipat astfel `nc`t s\ fac\
fa]\ celor mai `nver[una]i r\pitori sau terori[ti.
– Pentru c\ ave]i o cas\ at`t de mare, de fapt ave]i dou\ camere
de panic\, spuse Musafirul Misterios, [i era adev\rat. Nici una nu e
secret\ [i nici una nu te va p\zi `n acea noapte.
– {i c`nd e noaptea asta?
Enigmatic, b\rbatul spuse:
– Este o galerie pentru bl\nuri, s\ [tii.
– O ce?
– Demult de tot, `n apartamentul t\u dr\gu] a locuit mama pri-
mului proprietar.
– De unde [tii care e apartamentul meu?
– Avea o colec]ie de haine de blan\ scumpe. Nurci, samur,
vulpe argintie, vulpe neagr\, [in[il\.
– Ai cunoscut-o?
192 DEAN KOONTZ
– Camera aia c\ptu[it\ cu o]el era f\cut\ s\-i protejeze hainele

de blan\ de ho]i, molii [i roz\toare.
– Ai fost la noi acas\?
– Galeria pentru bl\nuri nu este locul cel mai potrivit pentru un
atac de astm...
Stupefiat, Fric spuse:
– De unde ai aflat?
– ... dar va fi un loc `nc\ [i mai nepotrivit `n care s\ te prind\
Moloch c`nd va veni. Timpul se scurge, Aelfric.
Apelul se sf`r[i [i Fric r\mase singur `n pivni]\, cu adev\rat sin-
gur, dar sim]indu-se urm\rit.
Capitolul 30
Dac\ cerul s-ar deschide [i ar v\rsa un potop de broa[te rìoase,

veninoase [i cu col]i, dac\ v`ntul ar sufla at`t de tare `nc`t s\ jupoaie
pielea p`n\ la s`nge [i s\ orbeasc\ ochiul neprotejat, nici m\car o
astfel de vreme apocaliptic\ nu ar reu[i s\-i conving\ pe necrofili [i
pe b`rfitori s\ nu se str`ng\ la locul accidentelor spectaculoase [i al
crimelor [ocante. Prin compara]ie, burni]a dintr-o noapte rece de
decembrie era vreme de picnic pentru mul]imea asta care se uita la
spectacolul nenorocirii a[a cum al]ii se uit\ la un meci de baseball.
Pe gazonul din fa]a unui bloc, `n diagonal\ fa]\ de intersec]ia
unde se aflau baricadele poli]iei, dou\zeci p`n\ la treizeci de per-
soane din cartier se str`nseser\ s\ fac\ schimb de informa]ii false [i
am\nunte s`ngeroase. Majoritatea erau adul]i, dar vreo [ase copii
neast`mp\ra]i ]op\iau [i ei pe-acolo.
Cei mai mul]i dintre vulturii ace[tia sociabili aveau echipament
de ploaie sau umbrele. Doi tineri descul]i [i cu pieptul gol erau `ns\
numai `n blugi [i p\reau at`t de `nmuia]i `ntr-o marinat\ de sub-
stan]e ilegale, `nc`t noaptea nu reu[ea s\ ì r\coreasc\, de parc\ erau
g\ti]i f\r\ foc, ca pe[tele file `n suc de l\mìe.
O atmosfer\ de carnaval se a[ezase peste adunarea aceasta,
peste to]i ciuda]ii.
~n pelerina lui galben\ str\lucitoare, Corky Laputa se plimba
printre privitori ca un b\rz\une mut care adun\ pu]in nectar de aici,
pu]in de dincolo. Din c`nd `n c`nd, ca s\ se integreze mai bine `n roi
[i s\-[i fac\ prieteni, le d\dea s\ guste pu]in\ miere contraf\cut\,
194 DEAN KOONTZ
invent`nd detalii `nflorite despre crima murdar\, pe care pretindea c\ le

auzise de la poli]i[tii care p\zeau baricada din cel\lalt cap\t al str\zii.
Afl\ rapid c\ Rolf Reynerd fusese ucis.
B`rfitorii [i necrofilii nu [tiau dac\ numele mic al victimei era
Ralph sau Rafe, Dolph sau Randolph. Sau Bob.
Erau detul de siguri c\ numele de familie al ghinionistului era fie
Reinhardt, fie Kleinhard sau Reiner, ca regizorul, sau poate Spielberg,
ca un alt faimos regizor, sau Nerdoff, posibil chiar Nordoff.
Unul dintre tinerii cu bustul gol insista c\ to]i confundaser\ pre-
numele, numele de familie [i porecla victimei. Conform acestui
maestru al g`ndirii deductive, adev\rata identitate a mortului era
Ray „the Nerd“1 Rolf.
To]i erau de acord c\ cel ucis fusese un actor a c\rui carier\
atinsese recent culmile celebrit\]ii. Tocmai terminase un film `n
care era fratele mai mic sau cel mai bun prieten al lui Tom Cruise.
Paramount sau DreamWorks `l angajaser\ s\ joace al\turi de Reese
Witherspoon. Studiourile Warner Brothers i-ar fi oferit rolul princi-
pal `ntr-o nou\ serie Batman, Miramax voia s\ joace rolul unui [erif
travestit `ntr-o dram\ sensibil\ despre bigotismul antihomosexual
din Texasul anilor 1890, iar Universal spera ca el s\ poat\ semna
un contract de zece milioane de dolari pentru dou\ filme pe care le
va scrie [i regiza.
Evident, `n acest nou mileniu [i `n imagina]ia celor care locuiau
`n cartierul luxos din vestul Los Angelesului, nici un ratat nu murea
vreodat\ t`n\r [i Moartea venea a[a devreme numai la cei celebri,
boga]i [i adora]i. S\-l numim Principiul Prin]esei Diana.
Dac\ [i b\rbatul care `l ucisese pe Ray „the Nerd“ Rolf fusese
actor `n pragul celebrit\]ii, nimeni nu [tia cu siguran]\. Numele
asasinului r\m`nea necunoscut, nedeformat.
F\r\ discu]ie, asasinul fusese la r`ndul lui `mpu[cat. Trupul s\u
z\cea pe gazonul din fa]a blocului lui Rolf.
Dou\ binocluri circulau printre spectatori. Corky `mprumutase
un binoclu ca s\-l studieze pe cel care, `n mod evident `l execu-
tase pe Rolf.
1 ~n englez\, nerd este un termen derogativ care are mai multe accep]ii, printre care
[i acela de prost\nac. (n.tr.)
CHIPUL 195
Chiar [i cu binoclu, pe `ntuneric [i ploaie nu putea distinge nici

un detaliu care s\ identifice cadavrul `ntins pe iarb\.
Anchetatorii sosi]i la locul crimei, ocupa]i cu instrumente [tiin-
]ifice [i aparate de fotografiat, se aplecau pe vine l`ng\ cadavru. ~n
haine negre de ploaie ca ni[te aripi str`nse pe corp, aveau pozi]ia [i
for]a corbilor care ciugulesc un st`rv.
~n toate versiunile pove[tii creditate de b`rfitori, asasinul `nsu[i
fusese ucis de un ofi]er de poli]ie. Poli]istul tocmai trecea pe strad\
la momentul potrivit, din pur\ coinciden]\, sau locuia `n aceea[i
cl\dire cu Rolf sau venise acolo s\-[i viziteze prietena sau mama.
Orice s-ar fi `nt`mplat acolo `n seara aceea, Corky era destul de
sigur c\ nu avea s\-i compromit\ planurile sau s\ fac\ poli]ia s\-[i
`ntoarc\ ochii sfredelitori spre el. }inuse secret fa]\ de to]i cunos-
cu]ii lui parteneriatul cu Rolf.
Credea c\ [i Reynerd fusese la fel de discret. Luaser\ parte `m-
preun\ la crime [i pl\nuiser\ `mpreun\ s\ comit\ altele. Nici unul
din ei nu avea nimic de c`[tigat – [i numai de pierdut – dac\ dezv\-
luiau cuiva rela]ia lor.
Rolf era un n\t`ng `n nenum\rate privin]e, dar nu fusese cu totul
nes\buit. Ca s\ impresioneze o femeie sau pe prietenii lui nerozi,
fusese poate tentat s\ le `mp\rt\[easc\ faptul c\ pusese un apropiat
s\-i ucid\ mama sau c\ era partener `ntr-o conspira]ie criminal\
`mpotriva celui mai mare star de cinema din lume, dar n-ar fi mers
niciodat\ at`t de departe. Ar fi inventat pur [i simplu o minciun\
ingenioas\.
De[i Ethan Truman `l vizitase incognito mai devreme, chiar `n
aceea[i zi, posibilitatea ca moartea lui Reynerd s\ aib\ de-a face
`n vreun fel cu Channing Manheim [i cele [ase daruri din cutiile
negre era totu[i foarte mic\.
Ca apostol al anarhiei, Corky `n]elegea c\ haosul st\p`nea lu-
mea [i c\ `n talme[-balme[ul evenimentelor zilnice, coinciden]e
f\r\ sens precum cea de acum se `nt`mplau frecvent. Astfel de sin-
cronisme aparente ì `ncurajau pe cei mai mici dec`t el s\ vad\ ti-
pare, un plan [i un rost `n via]\.
196 DEAN KOONTZ
~[i pariase viitorul [i, de fapt, existen]a pe credin]a c\ via]a

nu avea nici un sens. Avea o mul]ime de ac]iuni la haos [i nu
avea de g`nd s\-[i reconsidere investi]ia sco]`nd tocmai acum
haosul la v`nzare.
Reynerd se crezuse nu numai un viitor star de cinema de pro-
por]ii istorice, dar [i ceva de genul unui b\iat r\u, iar b\ie]ii r\i `[i
fac du[mani. M\car [i numai pentru faptul c\, aflat mai degrab\ `n
c\utare de suspans dec`t de profit, v`nduse droguri unei liste siman-
dicoase de clien]i din industria de divertisment, `n special cocain\,
metamfetamin\ [i Ecstasy.
Cel mai probabil, tipi mai duri dec`t dr\g\la[ul de Reynerd
hot\r`ser\ c\ se b\ga pe teritoriul lor. Cu un glon] `n cap, fusese
descurajat s\ le mai fac\ concuren]\.
Corky avusese nevoie de Reynerd mort.
Haosul ì f\cuse pl\cerea.
Nici mai mult, nici mai pu]in.
Era timpul s\ mearg\ mai departe.
Era, de fapt, timpul s\ ia cina. ~n afar\ de ciocolata din ma[in\
[i o cafea cu lapte la mall, nu mai m`ncase nimic de la micul dejun.
~n zilele bune, pline de ac]iuni dintre cele mai vrednice de
stim\, munca pe care o f\cea ì devenea hran\ [i de multe ori s\rea
pr`nzul. Acum, dup\ ore `n [ir `n care rezolvase treburi importante,
era mort de foame.
Cu toate acestea, mai z\bovi o vreme ca s\ slujeasc\ haosul.
Cei [ase copii erau o ispit\ c\reia nu putea s\-i reziste.
To]i aveau `ntre [ase [i opt ani. Unii erau `mbr\ca]i mai bine de
ploaie [i frig dec`t al]ii, dar to]i erau de o exuberan]\ neobosit\, dan-
s`nd-juc`ndu-se-alerg`ndu-se prin noaptea ur`t\, de parc\ erau fur-
tunari n\scu]i odat\ cu v`ntul umed [i cerurile tulburi.
Aten]i la `nv\lm\[eala de poli]i[ti [i ambulan]e, adul]ii uitaser\
de copii. Pu[tii erau destul de de[tep]i ca s\ `n]eleag\ c\, at`ta timp
c`t se jucau pe gazon, `n spatele celor mari [i nu vorbeau prea tare,
puteau s\-[i prelungeasc\ la infinit aventura nop]ii.
~n epoca aceasta paranoic\, un necunoscut n-ar `ndr\zni s\-i
ofere unui copil o acadea. Chiar [i cel mai m`nc\cios dintre ei ar
striga dup\ poli]ie la o astfel de `ncercare.
CHIPUL 197
Corky nu avea acadele, dar mergea `ntotdeauna la el cu o pung\

de caramele.
A[tept\ p`n\ c`nd aten]ia copiilor se `ndrept\ `n alt\ parte [i
scoase punga dintr-un buzunar interior al pelerinei. ~i d\du drumul
pe iarb\, unde copiii aveau cu siguran]\ s-o g\seasc\ c`nd h`rjoana
ì va `mpinge din nou `n direc]ia aceea.
Nu pusese `n dulciuri otrav\, ci o substan]\ halucinogen\ puter-
nic\. Teroarea [i dezordinea puteau fi r\sp`ndite `n societate prin
mijloace mai subtile dec`t violen]a extrem\.
Cantitatea de drog injectat\ `n fiecare buc\]ic\ dulce era destul
de mic\ [i nici m\car un copil care se `ndopa lacom cu c`te [ase sau
opt caramele deodat\ nu risca s\ se intoxice cu o supradoz\. De la a
treia buc\]ic\, aveau s\ `nceap\ `ns\ co[marurile.
Corky mai r\mase o vreme printre adul]i, observ`ndu-i pe furi[
pe copii p`n\ c`nd dou\ feti]e g\sir\ punga. Pentru c\ erau feti]e,
`mp\r]ir\ pe loc caramelele cu cei patru b\ie]i.
Drogul acesta, dac\ nu era luat `mpreun\ cu un antidepresiv pl\-
cut la gust ca Prozac, putea provoca halucina]ii at`t de `nsp\im`nt\-
toare, `nc`t puneau la `ncercare s\n\tatea mental\ a celui care le avea.
Cur`nd copiii aveau s\ cread\ c\ din p\m`nt se casc\ guri cu col]i
sclipitori [i limbi de [arpe care ì `nghit, c\ din piepturi le ]`[nesc pa-
razi]i extratere[tri [i c\ to]i cei pe care ì cunosc [i ì iubesc vor acum
s\ le smulg\ fiecare m\dular `n parte. Chiar [i dup\ ce `[i vor reveni,
amintirile ì vor tulbura luni de zile, poate chiar ani la r`nd.
Dup\ ce arunc\ semin]ele haosului, se `ntoarse la ma[in\ prin
noaptea revigorant de rece [i ploaia purificatoare.
Dac\ s-ar fi n\scut `ntr-un alt secol, Corky Laputa ar fi mers pe
urmele lui Jonny Appleseed1, distrug`nd unul c`te unul to]i copacii
pe care legendarul pomicultor ì plantase pe continent.
1 Pionier american (1775–1845), subiectul a numeroase legende. A ajuns faimos

pentru c\ `n timpul lungilor sale c\l\torii obi[nuia s\ planteze meri. (n.tr.)
Capitolul 31
Dac\ Fric ar fi b\nuit c\ pivni]a de vinuri era b`ntuit\ sau c\

ceva supranatural d\ t`rcoale prin tunelele [i `nc\perile ei, [i-ar fi
luat cina `n dormitor.
Proced\ cu pruden]\.
G`ndindu-se c\ zgomotul f\cut de un sigiliu de cauciuc care se
dezlipe[te se asem\na cu sunetul f\cut de capacul care se desface al
unei conserve vidate de alune, Fric deschise u[a groas\ de sticl\ din
zidul etan[ de sticl\.
Ie[i din camera de degustare [i intr\ `n crama propriu-zis\. Aici
temperatura era men]inut\ constant la dou\sprezece grade.
Paisprezece mii de sticle aveau nevoie de o mul]ime de poli]e –
un labirint de poli]e. Nu erau aliniate ca rafturile dintr-un super-
market. Erau aranjate `ntr-un labirint frumos de c\r\mid\, cu pasaje
arcuite care se intersectau `n grote circulare `nconjurate la r`ndul lor
de alte poli]e.
De patru ori pe an, fiecare sticl\ din colec]ie era rotit\ u[or cu
un sfert de cerc – la nou\zeci de grade – `n ni[a ei. Se recurgea la
o astfel de procedur\ pentru ca nici o margine de dop s\ nu se
usuce [i pentru ca sedimentele s\ se depun\ cum trebuie la fundul
fiec\rei sticle.
Cei doi lucr\tori, domnul Worthy [i domnul Phan, nu puteau s\
se ocupe de rotirea sticlelor de vin mai mult de patru ore pe zi: era
o munc\ plicticoas\, necesita mult\ aten]ie [i r\bdare, [i le provoca
o durere teribil\ `n mu[chii de la g`t [i umeri. Fiecare din ei putea
CHIPUL 199
roti cum trebuie `ntre o mie dou\ sute [i o mie trei sute de sticle
`ntr-un interval de patru ore.
~nso]it de un curent de aer rece [i uscat care venea `ncontinuu
dinspre ventilatoarele din tavan, Fric merse de-a lungul unui pasaj
`ngust [i arcuit de Pinot Noir, ajunse `ntr-un coridor mai larg, cu
bolt\ `n cruce, de Cabernet, `nconjur\ o grot\ de Lafitte Rothschild,
care era boltit\ `ntr-un mod curios [i care depozita diverse soiuri de
vinuri, dup\ care continu\ printr-un tunel de Merlot `n c\utarea
unui loc `n care s\ se poat\ ascunde f\r\ teama de a fi descoperit.
Ajung`nd `ntr-o galerie prelung\, oval\, care depozita vin fran-
]uzesc de Burgundia, i se p\ru c\ aude al]i pa[i dec`t ai lui pe un-
deva prin labirint. ~nghe]\, ascult\.
Nimic. Doar [oapta curentului continuu de aer care r\cea vinu-
rile [i care intra alene `n galerie printr-un pasaj, apoi ie[ea prin altul.
Falsele fl\c\ri juc\u[e ale unor imita]ii de l\mpi de gaz care
erau fixate din loc `n loc `n perete, iar acolo unde `n\l]imea permi-
tea, at`rnau din tavanele grotelor, iscau o v`n\toare ciudat\, `n care
lic\ririle de lumin\ alergau fuioarele de umbre de-a lungul poli]elor
[i a c\r\mizilor. Mi[carea aceasta f\r\ sens, dar `nsp\im`nt\toare,
`mboldea mintea s\ aud\ pa[i care probabil nu erau acolo.
Probabil.
Ac]ion`nd cu mai pu]in\ `ndr\zneal\ dec`t `nainte, arunc`nd
din c`nd `n c`nd c`te o privire peste um\r, `naint`nd laolalt\ cu
aerul domol.
Alte pivni]e de vinuri erau de obicei b`rloguri mucede `n care
timpul `[i leap\d\ pieile de praf, l\s`nd `n urm\ dovada nesf`r[irii
sale. De fapt, se considera adesea c\ un strat bun de praf a[ezat pe
sticle creeaz\ o atmosfer\ pl\cut\.
Tat\l lui Fric avea `ns\ o aversiune aproape boln\vicioas\ fa]\
de praf, pe care era imposibil s\-l g\se[ti aici. Av`nd mare grij\ s\
nu deranjeze sticlele, personalul aspira poli]ele o dat\ pe s\pt\-
m`n\, laolalt\ cu tavanul, zidurile [i podeaua.
Din loc `n loc, prin ungherele pasajelor de trecere [i adesea `n
curbele umbrite ale bol]ilor tavanului, se g\seau p`nze delicate de
p\ianjen. Unele erau simple, altele, elaborate.
200 DEAN KOONTZ
Nici un arhitect cu opt picioare nu putea fi z\rit acas\ `n con-

struc]iile acestea. P\ianjenii nu erau tolera]i.
C`nd lucrau, menajerele ]ineau aspiratorul departe de aceste arhi-
tecturi sub]iri, care fuseser\ f\cute nu de p\ianjeni, ci de un specialist
`n scenografie de la casa de produc]ie favorit\ a Tat\lui-Fantom\.
Cu toate acestea, p`nzele se deteriorau. De dou\ ori pe an, domnul
Knute, scenograful, le `ndep\rta de pe c\r\mizi [i pe urm\ f\cea al-
tele nou-nou]e.
Vinul `ns\ era adev\rat.
Cotind prin labirint, Fric calcul\ c`t timp ar putea r\m`ne tat\l
lui beat cri]\ `nainte de a epuiza con]inutul pivni]ei.
Se puteau face anumite supozi]ii, prima fiind aceea c\ Tat\l-Fan-
tom\ ar dormi opt ore pe noapte. Beat non-stop, ar dormi mai mult;
cu toate acestea, pentru a face calculul c`t mai simplu, trebuia se-
lectat un num\r arbitrar. Opt.
S\ mai presupunem c\ un om mare ar putea r\m`ne beat mang\
consum`nd c`te o sticl\ de vin la fiecare trei ore. Ca s\ declan[ezi
starea de ebrietate, prima sticl\ ar trebui s\ fie dat\ pe g`t `ntr-o or\
sau dou\, dar pe urm\ una la trei ore era de-ajuns.
Nu era de fapt o supozi]ie, ci o cuno[tin]\ dob`ndit\ pe viu. Fuse-
ser\ numeroase ocaziile `n care Fric putuse s\ observe actori, scrii-
tori, staruri rock, regizori [i al]i be]ivi faimo[i c\rora le pl\cea vinul
bun, [i, de[i unii dintre ei erau `n stare s\ dea pe g`t mai mult de o sti-
cl\ la trei ore, astfel de b\utori `nvedera]i c\deau `ntotdeauna la]i.
Bun. Cinci sticle ajung la o zi de [aisprezece ore. ~mp\r]im pai-
sprezece mii la cinci. Dou\ mii opt sute.
Con]inutul pivni]ei \steia ar putea s\-l ]in\ lat pe Tat\l-Fantom\
timp de dou\ mii opt sute de zile. Apoi `mp\r]im 2 800 la 365...
Peste [apte ani jumate. B\tr`nul putea r\m`ne beat cri]\ p`n\
c`nd Fric avea s\ absolve liceul [i s\ fug\ s\ se `nscrie `n Marina
Statelor Unite.
Bine`n]eles, cel mai mare star de cinema din lume nu bea nici-
odat\ mai mult de un pahar de vin la cin\. Nu lua nici droguri –
nici m\car marijuana, despre care to]i ceilal]i din Hollywood p\-
reau s\ cread\ c\ nu era dec`t un aliment nutritiv. „S`nt departe de
CHIPUL 201
a fi perfect, a spus el odat\ unui reporter de la revista Premiere,

dar toate gre[elile, e[ecurile [i defectele mele s`nt de obicei de na-
tur\ spiritual\.“
Fric habar nu avea ce `nsemna asta, de[i petrecuse ceva timp `n-
cerc`nd s\-[i dea seama.
Poate Ming du Lac, `ndrum\torul spiritual `ntotdeauna prezent
al tat\lui s\u, i-ar putea explica citatul.
Fric nu `ndr\znise niciodat\ s\-l roage s\ i-l traduc\, pentru c\
`l g\sea pe Ming aproape la fel de `nfrico[\tor ca pe domnul
Hachette, animalul de prad\ extraterestru deghizat `n buc\tar-[ef.
Ajung`nd `n ultima grot\, cel mai `ndep\rtat punct al pivni]ei de
vinuri, auzi din nou pa[i. Ca [i mai `nainte, c`nd l\s\ capul [i as-
cult\ cu aten]ie, nu auzi nimic suspect.
Uneori imagina]ia lui o lua razna.
Cu trei ani `n urm\, pe c`nd avea [apte ani, era convins c\ ceva
ciudat, verde [i plin de solzi se t`ra afar\ din vasul de toalet\ `n fie-
care noapte [i a[tepta s\-l devoreze, dac\ ar fi vrut s\ mearg\ s\
fac\ pipi dup\ miezul nop]ii. Luni la r`nd, de c`te ori se trezea `n
miezul nop]ii cu vezica plin\, pleca din apartamentul lui [i folosea
b\ile sigure din alt\ parte a casei.
~n baia lui ocupat\ de monstru l\sa un biscuit pe o farfurie.
Noapte dup\ noapte, biscuitul r\m\sese neatins. ~n cele din urm\
`nlocuise biscuitul cu o bucat\ de br`nz\, apoi bucata de br`nz\ o
`nlocuise cu carne de la masa de pr`nz. Unui monstru s-ar putea s\
nu-i plac\ biscui]ii, ar putea s\ str`mbe din nas chiar [i `n fa]a unei
buc\]i de br`nz\, dar, cu siguran]\, nici o fiar\ carnivor\ nu ar re-
zista unui c`rnat bologna condimentat cu boabe de bahari.
C`nd c`rnatul a r\mas neatins timp de o s\pt\m`n\, Fric a `nce-
put s\-[i foloseasc\ din nou baia. Nimeni nu l-a m`ncat.
Acum nimic nu `l urm\rea `n cea din urm\ grot\. Nimic `n afar\
de curentul rece de aer [i de jocul de lumini [i umbre de la imita]i-
ile de l\mpi de gaz.
Pasajele de intrare [i ie[ire `mp\r]eau grota aproape `n jum\tate.
~n dreapta lui Fric se aflau totu[i mai multe poli]e cu sticle de vin.
202 DEAN KOONTZ
~n st`nga lui, suprapuse de jos p`n\ sus, `n tavan erau l\zi sigilate de
lemn, toate pline cu vin.
Conform numelor imprimate pe ele, l\zile con]ineau un vin fran-
]uzesc rafinat de Bordeaux. Erau de fapt pline cu vin ieftin, pe care
numai be]ivanii din p\tura de jos l-ar bea, iar lichidul se transfor-
mase f\r\ `ndoial\ `n o]et cu zeci de ani `nainte ca Fric s\ se nasc\.
L\zile de vin fuseser\ depozitate aici `n parte pentru decor, `n
parte pentru a ascunde intrarea `n c\mara cu vin de Porto.
Fric ap\s\ un buton ascuns, care descuia yala. Un r`nd vertical
de l\zi de lemn se d\du la o parte.
Dincolo de ele, se `ntindea o `nc\pere de dimensiunea unui
dressing. ~n cap\t se afla o poli]\ cu vinuri de Porto vechi de cinci-
zeci, [aizeci [i [aptezeci de ani.
Vinurile de Porto erau vinuri pentru desert. Fric prefera pr\ji-
tura cu ciocolat\.
Presupunea c\, [i pe la sf`r[itul anilor 1930, c`nd fusese con-
struit\ casa aceasta, prin ]ar\ nu f\ceau pr\p\d bandele de ho]i
de vinuri de Porto. Cel mai probabil, c\mara fusese ascuns\ doar
din pur capriciu.
~nc\perea aceasta mic\, mai mic\ dec`t galeria de bl\nuri, ar
putea fi o ascunz\toare bun\ – depinde c`t timp ar trebui s\ r\m`n\
acolo. Spa]iul ar fi destul de confortabil timp de c`teva ore.
Dac\ ar fi `ns\ nevoit s\ stea aici dou\ sau trei zile, ar `ncepe
s\ simt\ c\ e `ngropat de viu. L-ar cople[i un atac devastator de
claustrofobie [i, `n cele din urm\, scufund`ndu-se `n nebunie, s-ar
m`nca probabil de viu, `ncep`nd de la degetele de la picioare [i
continu`nd spre cap.
Intimidat de direc]ia pe care o luase a doua lor conversa]ie, ui-
tase s\-l `ntrebe pe Musafirul Misterios la c`t timp s\ se a[tepte s\
dureze asediul.
Se retrase din c\mara cu vinuri de Porto [i trase dup\ el u[a in-
genioas\ din l\zi de vin.
~ntorc`ndu-se, Fric v\zu mi[care `n pasajul prin care intrase `n
grot\. Nu doar lic\rul fl\c\rilor false.
CHIPUL 203
O siluet\ mare, stranie, spiralat\ se rotea peste poli]e [i pe tavanul

boltit de c\r\mid\, l\s`ndu-se peste sclipirile familiare ale micilor fa-
nioane de lumin\ [i ale stegule]elor de umbr\. Se apropia de grot\.
Spre deosebire de tat\l s\u aflat `ntr-o situa]ie critic\ pe ma-
rele ecran, Fric fu cuprins de fric\ [i nu putu nici s\ atace, nici s\
o ia la fug\.
Sinistr\, inform\, schimb`ndu-[i pozi]ia, rostogolindu-se u[or,
umbra se umfl\ ca un talaz, tot mai aproape, mai aproape, apoi `n-
frico[\toarea apari]ie se ivi la intrarea `n pasaj: un spirit, o fantom\,
o stafie, neregulat\ [i albicioas\, semitransparent\ [i vag lumi-
noas\, plutind `ncet spre el cu o locomo]ie supranatural\.
Fric se d\du `napoi `nnebunit, se `mpiedic\, c\zu destul de tare
c`t s\-[i aduc\ aminte c\ fundul ì era la fel de uscat ca [i bicep[ii.
Apari]ia ie[i din pasaj [i intr\ `n grot\, alunec`nd ca un calcan
`n ad`ncurile oceanului. Lumina p`lpìetoare [i umbra pulsatil\ se
jucau pe conturul fantomei, sporindu-i misterul, `mprumut`ndu-i o
aur\ de creatur\ rea, b\rboas\ sau `nf\[urat\ `n v\luri.
Fric `[i duse mìnile `n fa]a ochilor ca s\ se apere [i se uit\
printre degetele r\sfirate pe m\sur\ ce spiritul se apropia de el.
Pentru o clip\, imponderabil\ [i r\sucindu-se u[or, apari]ia ì aminti
de Calea Lactee, cu bra]ele ei str\vezii spiralate – apoi o recunoscu.
Purtat\ alene pe curentul rece de aer, o p`nz\ fals\ de p\ianjen
fabricat\ de domnul Knute se desprinsese de sus. Plutind cu toat\
gra]ia fantomatic\ a unei meduze, urmase curen]ii de aer prin grot\,
spre urm\torul pasaj.
Ru[inat, Fric se ridic\ `n picioare. Ie[ind din grot\, p`nza pur-
tat\ de aer se ag\]\ de una dintre l\mpile montate `n perete, se
`ncurc\ [i r\mase at`rnat\ acolo, sub]ire [i frem\t`nd, ca scoas\ din
sertarul cu lenjerie al lui Tinkerbell.
Furios pe sine, Fric fugi din pivni]a de vinuri.
Ajunsese deja `n camera de degustare [i `nchisese `n spatele lui
u[a grea de sticl\, c`nd `[i d\du seama c\ p`nza de p\ianjen n-ar fi
putut s\ se desprind\ singur\. Un simplu curent de aer n-ar fi smuls-o
de la locul ei [i n-ar fi f\cut-o s\ pluteasc\ `n toate p\r]ile.
204 DEAN KOONTZ
Cineva trebuie s\ se fi atins u[or de ea, iar Fric nu credea c\ el

era f\pta[ul.
B\nuia c\ cineva care venise `n spatele lui `n labirintul de vi-
nuri desprinsese r\bd\tor p`nza de p\ianjen din col]ul ei, av`nd
grij\ s\ nu o sf`[ie sau s\ o bo]easc\, [i o l\sase s\ pluteasc\ pe cu-
rentul de aer ca s\-l sperie.
Pe de alt\ parte, `[i amintea prea bine de monstrul verde, plin de
solzi, pr\sit `n toalet\, care nu avusese nici m\car at`ta via]\ `n el
c`t s\ ron]\ie o felie de c`rnat.
R\mase o clip\ pe loc, `ncrunt`ndu-se c\tre masa lung\. ~n timp
ce el hoin\rise prin pivni]\, cineva ì luase m`ncarea.
Una din fete f\cuse probabil curat `n urma lui. Sau doamna
McBee, de[i la c`t de ocupat\ era `n seara asta, `l trimisese pesemne
pe domnul McBee.
De ce unul din ei l-ar fi urm\rit `n pivni]\ f\r\ s\-l strige, de ce
ar fi dat drumul p`nzei de p\ianjen ]esute de Knute era peste pute-
rile lui de a `n]elege.
Fric sim]i c\ se afl\ `n mijlocul unui p\ienjeni[ pe care nu `l fa-
bricase domnul Knute, p\ienjeni[ul invizibil al conspira]iei.
Capitolul 32
C`nd telefonul sun\, Dunny Whistler r\spunde de `ndat\ [i con-

duce direct spre Beverly Hills.
Nu mai are nevoie de ma[in\. Cu toate acestea, ì place s\ stea
la volanul unui automobil bun, [i p`n\ [i simpla pl\cere de a con-
duce ì d\ emo]ii noi `n lumina ultimelor evenimente.
Pe drum, culoarea semafoarelor se face verde exact c`nd tre-
buie, traficul se elibereaz\, iar el merge cu o vitez\ at`t de mare, c\
aripi negre de ap\ ì ]`[nesc de sub ro]i. Ar trebui s\ se simt\ `n al
nou\lea cer, dar `l apas\ multe griji.
La hotel, unde vin [i pleac\ vehicule scumpe de sute de mii de
dolari, `[i las\ ma[ina la paznicul parc\rii. ~i d\ un bac[i[ de dou\-
zeci de dolari `n timp ce intr\, pentru c\, probabil, nu va sta prea
mult pe-aici ca s\-[i cheltuiasc\ banii pe pl\ceri personale.
Opulen]a somptuoas\ a holului `l `mbr\]i[eaz\ cu c\ldura culo-
rii, texturii [i a formei care-l putea face pe Dunny s\ uite cu u[u-
rin]\ c\ noaptea este rece [i ploioas\.
Luxos mobilat, lambrisat, luminat pentru `nt`lniri romantice,
barul hotelului este uria[ [i, `n ciuda dimensiunilor, aglomerat.
Fiecare femeie pe care o vede, indiferent de v`rst\, este fru-
moas\, fie datorit\ gra]iei divine, fie datorit\ bisturiului unui chi-
rurg bun. Jum\tate dintre b\rba]i s`nt ar\to[i ca ni[te vedete de
film, iar cealalt\ jum\tate `[i `nchipuie c\ s`nt.
Majoritatea acestor oameni lucreaz\ `n industria de divertis-
ment. Nu s`nt actori, doar directori de agen]ii de publicitate [i case
de produc]ie, impresari [i produc\tori.
206 DEAN KOONTZ
~n alt hotel, `n alt\ parte a ora[ului, ai putea auzi vorbindu-se

limbi str\ine, dar aici se vorbe[te numai engleza, [i doar versiunea
aceea restr`ns\ [i colorat\ a englezei cunoscut\ drept dialectul toc-
melilor. Aici se fac rela]ii; se fac bani; se pun la cale excese sexuale.
Oamenii ace[tia s`nt plini de energie, optimi[ti, pu[i pe flirturi,
g\l\gio[i [i convin[i c\ s`nt nemuritori.
A[a cum odinioar\ Cary Grant plutea prin mul]imea care se afla
la vreo petrecere dintr-un film, de parc\ patina `n timp ce to]i cei-
lal]i aveau greut\]i legate de picioare, Dunny alunec\ pe l`ng\ bar,
printre mesele aglomerate, direct c\tre o mas\ de patru persoane
din col], unde st\ doar un singur b\rbat.
Numele b\rbatului este Typhon sau cel pu]in a[a ar vrea s\
crezi. ~l pronun]\ tai-fon [i `]i spune c`nd `l `nt`lne[ti pentru prima
dat\ c\ poart\ numele unui monstru din mitologia greac\, o fiar\
care c\l\torea pe furtun\ [i `mpr\[tia teroare oriunde `l ducea
ploaia. R`de pe urm\, probabil pentru c\ exist\ o diferen]\ drama-
tic\ `ntre numele lui, pe de o parte, [i felul cum arat\, stilul lui afa-
bil de a face afaceri [i manierele alese, pe de alta.
Nimic legat de Typhon nu pare c`tu[i de pu]in monstruos sau
furtunos. Este rotofei, cu p\rul alb, cu un chip dulce, androgin, [i,
`ntr-un film, ar putea juca la fel de bine o c\lug\ri]\ `n extaz mistic
sau un monah neprih\nit. Z`mbe[te des [i u[or, [i pare sincer. Cu
vocea sa bl`nd\, [tiind s\ asculte, irezistibil de pl\cut, b\rbatul `[i
poate face prieteni `ntr-o clip\.
Este `mbr\cat impecabil, `ntr-un costum bleumarin-`nchis, c\-
ma[\ alb\ de m\tase, papion ro[u cu albastru [i o batist\ ro[ie l\-
sat\ la vedere. P\rul alb [i des a fost tuns de stilistul unor vedete [i
familii regale. Pielea curat\, tratat\ cu creme emoliente scumpe,
din]ii albi]i [i unghiile `ngrijite la manichiurist arat\ c\ se m`ndre[te
cu `nf\]i[area lui.
Typhon st\ cu fa]a la `nc\pere [i are gesturi de o noble]e pl\-
cut\, a[a cum s-ar purta un monarh generos `n fa]a curtenilor. De[i
mul]imea de aici s-ar putea s\-l cunoasc\, nimeni nu-l deranjeaz\,
de parc\ se [tie c\ prefer\ s\ vad\ [i s\ fie v\zut mai degrab\ dec`t
s\ discute cu cineva.
CHIPUL 207
Dintre cele patru scaune de la mas\, dou\ s`nt cu fa]a la `nc\-

pere. Dunny se a[az\ pe al doilea.
Typhon m\n`nc\ stridii [i bea un minunat Pinot Grigio. Spune:
– Ia masa cu mine, b\iete, te rog. Comand\ tot ce vrei.
Invocat parc\ de un vr\jitor, un chelner `[i face `ntr-o clip\ apa-
ri]ia. Dunny comand\ o por]ie dubl\ de stridii [i o sticl\ de Pinot
Grigio pentru el. ~ntotdeauna i-a pl\cut s\ m\n`nce mult.
– ~ntotdeauna ]i-a pl\cut s\ m\n`nci mult, observ\ Typhon [i
z`mbe[te mali]ios.
– ~n cur`nd n-o s\ `mi mai plac\, spune Dunny. Dar at`ta timp
c`t mai am m`ncare `n fa]a ochilor, am de g`nd s\ m\ ghiftuiesc.
– Asta da glum\! declar\ Typhon. E[ti un om care-mi merge la
inim\, Dunny. Apropo, ai un costum grozav.
– Iar tu ai un croitor excelent.
– Nu prea am chef de afaceri, spune Typhon, a[a c\ hai s\ sc\-
p\m de ele mai `ntì.
Dunny nu spune nimic, ci se preg\te[te s\ fie mustrat.
Typhon `[i soarbe vinul, ofteaz\ de pl\cere.
– S\ `n]eleg c\ ai angajat un asasin pl\tit care s\-l elimine pe
domnul Reynerd?
– Da, am angajat. Un tip care-[i zice Hector X.
– Un asasin pl\tit, repet\ uluit Typhon cu voce tare.
– E un bandit pe care-l [tiu de mult, un tip care e tare `n Crips1.
Fabricam [i distribuiam `mpreun\ sherm pe vremuri.
– Sherm?
– PCP, tranchilizant pentru animale. Aveam o linie de produc]ie
Jim Jones. }ig\ri de marijuana cu cocain\ `nmuiate `n PCP.
– To]i asocia]ii dumitale au CV-uri la fel de fermec\toare?
Dunny ridic\ din umeri.
– Era cine era.
– Da, era. Am`ndoi s`nt acum mor]i.
– Uite cum v\d eu lucrurile. Hector mai ucisese `nainte, iar
Reynerd a pus la cale moartea propriei mame. N-am corupt [i nici
n-am omor`t vreun inocent.
1 Band\ de strad\ format\ din persoane de culoare din Los Angeles (n.tr.)
208 DEAN KOONTZ
– Nu m\ preocup\ corup]ia, Dunny. M\ preocup\ faptul c\ nu

pari s\ `n]elegi care s`nt limitele autorit\]ii tale.
– {tiu c\ s\ angajezi un asasin ca s\-l elimini pe altul nu este
ceva obi[nuit...
– Nu e ceva obi[nuit! d\ Typhon din cap. Nu, b\iete, este total
inacceptabil.
Sosesc stridiile [i vinul lui Dunny. Chelnerul scoate dopul de la
sticla de Pinot Grigio, toarn\ `n pahar, iar Dunny `ncuviin]eaz\.
Baz`ndu-se pe faptul c\ murmurul pl\cut de glasuri al mul]imii
str\lucitoare le va proteja conversa]ia delicat\, Typhon se `ntoarce
la afaceri.
– Dunny, trebuie s\ te por]i cu discre]ie. ~n]eleg, ai fost un es-
croc aproape toat\ via]a, e adev\rat, dar `n ultimul timp te-ai l\sat
de asta, nu-i a[a?
– Am `ncercat. ~n cea mai mare parte am reu[it. Ascult\, dom-
nule Typhon, nu eu am tras `n Reynerd. Am lucrat prin al]ii, a[a
cum ne-am `n]eles.
– S\ angajezi un asasin pl\tit nu `nseamn\ s\ lucrezi prin al]ii.
Dunny `nghite o stridie.
– Atunci am `n]eles gre[it.
– M\ `ndoiesc, spune Typhon. Cred c\ ]i-ai permis mai multe
cu bun\ [tiin]\, tocmai ca s\ vezi dac\ merge.
Pref\c`ndu-se preocupat s\ se `nfrupte din stridii, Dunny nu `n-
dr\zne[te s\ pun\ `ntrebarea evident\.
{eful celei mai puternice case de produc]ie din industria fil-
mului `[i face apari]ia prin cap\tul `ndep\rtat al `nc\perii, cu toat\
pompa [i siguran]a de sine a unui Cezar. Merge `n compania unor
tineri angaja]i, femei [i b\rba]i, to]i ar\to[i [i elegan]i ca ni[te vam-
piri, `ns\ privi]i mai `ndeaproape, nervo[i ca ni[te c\]ei Chihuahua.
Z\rindu-l imediat pe Typhon, acest rege al Hollywoodului ì
face cu m`na, cu un entuziasm m\surat, dar gr\itor.
Typhon ì `ntoarce salutul cu un gest mai rezervat, ceea ce `l
pune pe loc deasupra celuilalt pe scara ierarhic\, spre st`njeneala
st\p`nit\, dar totu[i evident\, a Cezarului.
Typhon pune acum `ntrebarea c\reia Dunny [ov\ise s\-i dea glas:
CHIPUL 209
– C`nd l-ai angajat pe Hector X, ]i-ai permis mai mult dec`t

aveai dreptul? Apoi tot el r\spunde: Da. Dar s`nt `nclinat s\-]i mai
dau o [ans\.
Dunny mai `nghite o stridie, care ì alunec\ pe g`t mai u[or de-
c`t cea de dinainte.
– Mul]i dintre b\rba]ii [i femeile din barul \sta, spune Typhon,
negociaz\ zilnic contracte cu inten]ia de a la `nc\lca. Oamenii se
a[teapt\ s\ fie `n[ela]i sau s\ `ncalce ei `n[i[i anumi]i termeni. ~n
cele din urm\ se fac schimburi de acuza]ii furioase, intr\ `n joc
avoca]i, se trimit cita]ii, dac\ nu chiar trimiteri `n judecat\, [i `n
mijlocul acuza]iilor veninoase [i al contraacuza]iilor vehemente, se
ajunge la o `n]elegere `n afara tribunalului. Dup\ toate astea, [i une-
ori chiar `n timp ce se deruleaz\ astfel de scene, acelea[i tabere s`nt
angajate `n negocierea altor contracte, contracte pe care de aseme-
nea inten]ioneaz\ s\ le `ncalce.
– Industria filmului este un spital de nebuni, remarc\ Dunny.
– Da, a[a e. Dar, dragul meu, nu asta am vrut s\ spun.
– ~mi pare r\u.
– Am vrut s\ spun c\ `nc\lcarea contractelor – `n general, tr\da-
rea – este o component\ acceptat\ a felului lor de a fi, a[a cum
sacrificiul uman era o practic\ acceptat\ `n lumea aztec\. Dar tr\da-
rea nu e ceva pe care [i eu s\ o accept. Nu s`nt chiar at`t de cinic.
Cuvintele, promisiunile [i integritatea conteaz\ pentru mine. Con-
teaz\ enorm. Nu pot s\ fac afaceri – pur [i simplu nu vreau – cu oa-
meni care-[i dau cuv`ntul f\r\ s\ fie sinceri.
– ~n]eleg, spune Dunny. S`nt pedepsit pe bun\ dreptate.
Typhon pare s\ fie mi[cat cu adev\rat de reac]ia lui Dunny.
Chipul lui rotofei e umbrit de m`hnire. Ochii lui, alba[tri, de obicei
sclipind de veselie, se `ntunec\ acum de triste]e.
Pe omul acesta este remarcabil de u[or s\-l cite[ti, ì vezi emo]i-
ile pe fa]\, nu e c`tu[i de pu]in enigmatic, acesta fiind [i unul dintre
motivele pentru care e at`t de pl\cut.
– Dunny, `mi pare sincer r\u dac\ te sim]i pedepsit. Nu a fost in-
ten]ia mea. Am vrut doar s\ clarific lucrurile. Adev\rul este c\ vreau
210 DEAN KOONTZ
s\ reu[e[ti, chiar vreau, b\iete. Dar dac\ vrei s\ reu[e[ti, trebuie s\

lucrezi dup\ cele mai `nalte standarde pe care le-am discutat ini]ial.
– Bine. E[ti mai mult dec`t binevoitor. {i s`nt recunosc\tor c\
mai am o [ans\.
– A, nu e nevoie de recuno[tin]\, Dunny.
Typhon z`mbe[te larg, `[i recap\t\ veselia.
– Dac\ reu[e[ti tu, reu[esc eu. Interesele tale s`nt ale mele.
Ca s\-[i asigure binef\c\torul c\ au ajuns la o `n]elegere de-
plin\, Dunny spune:
– O s\ fac tot ce pot pentru Ethan Truman – r\m`n`nd, bine`n-
]eles, totdeauna `n umbr\. Dar nu o s\ fac nici o mi[care `mpotriva
lui Corky Laputa.
– Ce specimen `nsp\im`nt\tor. }]]]]! Ochii lui Typhon sclipesc.
Lumea are nevoie disperat\ de mila lui Dumnezeu at`ta timp c`t
mai exist\ oameni precum Corky Laputa.
– Amin.
– {tii, Corky l-ar fi omor`t oricum pe Reynerd dac\ nu te-ai fi
amestecat.
– {tiu, spune Dunny.
– Atunci de ce l-ai b\gat `n fa]\ pe Hector X?
– Laputa nu l-ar fi ucis cu martori, cu certitudine nu cu Hazard
Yancy de fa]\. C`nd Reynerd a murit `n fa]a lui Yancy, atunci
Yancy a devenit implicat, [i chiar mai mult dec`t a fost vreodat\.
Vreau s\ fie implicat, de dragul lui Ethan.
– Prietenul dumitale chiar are nevoie de tot ajutorul posibil, re-
cunoa[te Typhon.
Pre] de un minut sau dou\ savureaz\ stridiile [i vinul fin `ntr-o
t\cere reciproc\, confortabil\.
Apoi Dunny spune:
– Incidentul cu PT Cruiserul a venit ca o surpriz\.
Ridic`ndu-[i spr`ncenele, Typhon remarc\:
– Nu crezi c\ oamenii no[tri au fost implica]i `n asta, nu?
– Nu, spune Dunny. ~n]eleg cum func]ioneaz\ lucrurile astea.
A venit ca o surpriz\, asta e tot. Dar am reu[it s\ o folosesc `n
avantajul meu.
CHIPUL 211
– S\-i la[i `n m`n\ cei trei clopo]ei a fost o mi[care istea]\, con-
stat\ Typhon. De[i l-ai f\cut s\ se pun\ pe b\utur\.
Z`mbind, `ncuviin]`nd din cap, Dunny e de acord:
– Cred c\ da.
– Nu „cred“, e sigur, spune Typhon. Ar\t`nd cu degetul, adaug\:
S\rmanul Ethan e la bar chiar acum.
De[i de pe scaunul lui, Dunny vede cea mai mare parte din `nc\-
pere, aproape o treime din barul lung se afl\ `n spatele lui. Se `n-
toarce `nspre locul indicat de Typhon.
Dincolo de mesele la care „`nc\lc\torii“ de contracte discut\
ca `ntre prieteni, Ethan Truman st\ pe un scaun la bar, `n profil
fa]\ de Dunny, uit`ndu-se lung `ntr-un pahar `n care putea fi
scotch de calitate.
– O s\ m\ vad\, se `ngrijoreaz\ Dunny.
– Mai mult ca sigur c\ nu. E prea distrat. ~ntr-un anumit fel, nu
vede pe nimeni acum. Ar putea la fel de bine s\ fie singur aici.
– Dar dac\ m\ vede...
– Dac\ te vede, spune Typhon `ncrez\tor, o s\ te descurci tu
`ntr-un fel sau altul. S`nt aici ca s\ te ajut dac\ ai nevoie.
Dunny se uit\ lung la Ethan, apoi se `ntoarce cu spatele la el.
– Ai ales locul \sta [tiind c\ e aici?
Singurul r\spuns al lui Typhon este un z`mbet triumf\tor, care
pare s\ spun\ c\ [tie c\ a fost obraznic, dar, pur [i simplu, nu a
putut s\ se ab]in\.
– Ai ales locul \sta tocmai pentru c\ era aici.
Typhon spune:
– {tiai c\ Sf`ntul Duncan, dup\ care ai fost botezat, este patro-
nul paznicilor [i protectorilor de tot soiul [i c\ o s\ te ajute s\ fii
statornic [i plin de ingeniozitate `n munca ta, dac\ `l rogi?
Z`mbind sub]ire, Dunny r\spunde:
– Serios? Ce ironie, nu?
B\t`ndu-l pe Dunny u[or pe um\r, Typhon afirm\:
– Din c`te am v\zut, e[ti un om de o ingeniozitate uluitoare.
O vreme, Dunny se `mp\rt\[e[te cu Pinot Grigio, dup\ care spune:
– Crezi c\ o s\ scape viu din toat\ chestia asta?
212 DEAN KOONTZ
Dup\ ce `[i termin\ ultima stridie, Typhon replic\:

– Ethan? ~ntr-o anumit\ m\sur\, depinde de tine.
– Dar numai `ntr-o anumit\ m\sur\.
– Ei bine, [tii cum se `nt`mpl\ cu lucrurile astea, Dunny. Mai
mult ca sigur c\ o s\ fie mort p`n\ la Cr\ciun. Dar situa]ia lui nu e
cu totul disperat\. Situa]ia nim\nui nu e vreodat\ disperat\.
– {i oamenii de la Palazzo Rospo?
Cu p\rul lui alb, cu tr\s\turile rotofeie [i ochii alba[tri sc`nteie-
tori, lui Typhon nu-i mai lipse[te dec`t barba ca s\ fie Mo[ Cr\ciun.
Pare deconcertant de vesel c`nd spune:
– Nu cred c\ vreun ghicitor experimentat le-ar da multe [anse,
nu? Nu `mpotriva unora ca domnul Laputa. Are temperamentul vi-
olent [i hot\r`rea nes\buit\ care `l fac s\ ob]in\ tot ce vrea.
– Nici m\car b\iatul?
– Mai ales b\iatul, spune Typhon. Mai ales el.
Capitolul 33
S\tul, `nsp\im`ntat [i frustrat, Fric merse direct din pivni]a de

vinuri `n bibliotec\, lu`nd-o pe un drum ocolit, pe unde era foarte
pu]in probabil s\ se `nt`lneasc\ cu un membru al personalului.
Ca un spirit, ca o fantom\, ca un b\iat `nve[m`ntat `ntr-o pelerin\
invizibil\, trecu prin camere, pe holuri, pe sc\ri, din nou prin alte
camere, [i nimeni din casa aceasta mare nu-l observ\, `n parte pen-
tru c\ avea neobi[nuitul talent de a se strecura ca o pisic\, `n parte
pentru c\ nim\nui, poate cu excep]ia doamnei McBee, nu-i p\sa
unde naiba era el sau nu se `ntreba vreodat\ ce naiba punea la cale.
S\ fii mic, slab [i ignorat nu era `ntotdeauna un blestem. C`nd for-
]ele r\ului se ridicau `mpotriva ta `n vaste batalioane ale `ntunericului,
s\ treci neobservat `]i cre[tea [ansele de a evita eviscerarea, decapita-
rea, exilarea printre legiunile f\r\ suflet ale mor]ilor f\r\ odihn\ sau
orice altceva ar fi pus la cale pentru tine soarta cea hidoas\.
Ultima oar\ c`nd M\mica Oficial\ venise `n vizit\, ceea ce nu
era un eveniment chiar at`t de demult pierdut `n timp ca masto-
don]ii [i pterodactilii, ì spusese lui Fric c\ era un [oarece: „Un [o-
ricel dulce, de care nimeni nu-[i d\ seama c\ e pe-acolo pentru c\ e
at`t de lini[tit, at`t de iute, at`t de iute [i cenu[iu, iute ca umbra ce-
nu[ie a unei p\s\ri `n zbor. E[ti un [oricel, Aelfric, un [oricel per-
fect, aproape invizibil“.
Freddie Nielander spunea o mul]ime de lucruri stupide.
Fric nu ì purta pic\ pentru nici unul.
214 DEAN KOONTZ
Era at`t de frumoas\, `nc`t nimeni nu o asculta cu adev\rat. Erau

cople[i]i doar v\z`nd-o.
Dac\ nimeni nu te ascult\ niciodat\, adic\ nu te ascult\ cu ade-
v\rat, po]i `ncepe s\ pierzi abilitatea de a sesiza dac\ spui sau nu
lucruri cu sens.
Fric `n]elegea acest pericol pentru c\ nici pe el nu-l asculta ni-
meni cu adev\rat. ~n cazul lui, nimeni nu era cople[it c`nd `l vedea.
To]i se dezumflau.
F\r\ nici o excep]ie, oamenii o iubeau pe Freddie Nielander la
prima vedere [i voiau ca [i ea s\-i iubeasc\. A[adar, chiar dac\ ar fi
ascultat-o, n-ar fi contrazis-o, [i chiar dac\ spunea lucruri aiurea,
oamenii ì l\udau inteligen]a.
S\rmana Freddie nu primea un feedback autentic dec`t din par-
tea oglinzii. Nimic `n afar\ de un miracol nu explica de ce nu `nne-
bunise mai demult, ca un [oarece de laborator.
Sosind `n bibliotec\, Fric descoperi c\ mobila din spa]iul desti-
nat lecturii fusese u[or rearanjat\ ca s\ fac\ loc unui pom de
Cr\ciun de trei metri [i jum\tate. Mirosul proasp\t de p\dure al co-
niferului era at`t de puternic, `nc`t se a[tept\ s\ vad\ veveri]e st`nd `n
fotolii [i adun`nd s`rguincioase ghinde `n vazele antice chineze[ti.
Era unul dintre cei nou\ molizi uria[i adu[i chiar `n aceast\ sear\
`n `nc\perile principale ale vilei. Forme perfecte, absolut simetrice,
clone de pomi mai verzi dec`t verdele `nsu[i.
Fiecare dintre cele nou\ conifere avea s\ fie decorat `ntr-o tem\
diferit\. Subiectul de aici erau `ngerii.
Fiecare ornament din pom era un `nger sau con]inea un contur
de `nger. ~ngeri bebelu[i, `ngeri copii, `ngeri adul]i, `ngeri blonzi cu
ochi alba[tri, `ngeri afro-americani, `ngeri asiatici, `ngeri amerindi-
eni cu priviri nobile, `nzestra]i cu coame de pene pe l`ng\ nimburile
lor. ~ngeri care z`mbesc, `ngeri care r`d, `ngeri care sar prin nimburi
ca prin cercuri de copii, `ngeri care zboar\, danseaz\, c`nt\ colinde,
se roag\ [i joac\ elasticul. C\]elu[i simpatici cu aripi de `ngeri. Pi-
sici `ngeri, broa[te `ngeri, un porc `nger.
Fric se ab]inu s\ nu vomite.
CHIPUL 215
L\s`nd to]i `ngerii s\ sclipeasc\, s\ luceasc\, s\ se legene [i s\

r`njeasc\, intr\ printre rafturile cu c\r]i [i merse direct la raftul
cu dic]ionare. Se a[ez\ pe podea cu volumul cel mai mare – The
Random House Dictionary of the English Language – [i deschise
pagina la ROBIN GOODFELLOW, pentru c\ Musafirul Misterios
spusese c\ omul de care va trebui s\ se ascund\ `n cur`nd „`[i spune
Robin Goodfellow“.
Defini]ia era format\ dintr-un singur cuv`nt: Puck.
Lui Fric i se p\ru o obscenitate, de[i nu [tia ce `nseamn\.
Dic]ionarele erau pline de obscenit\]i. Asta nu-l deranja pe Fric.
Presupunea c\ oamenii care compileaz\ dic]ionare nu erau doar o
adun\tur\ de scursori care vorbesc ur`t, ci aveau motive academice
s\ includ\ astfel de vorbe murdare.
Dar dac\ `ncepeau s\ dea defini]ii obscene formate dintr-un singur
cuv`nt f\r\ nici un sens, poate venise timpul ca editorul s\ `nceap\ s\
le miroas\ cafeaua, s\ vad\ dac\ nu cumva e umplut\ cu rachiu.
Mul]i dintre asocia]ii tat\lui s\u foloseau at`tea obscenit\]i
`ntr-o propozi]ie, c\ probabil aveau dic]ionare care con]ineau nu-
mai limbaj vulgar. {i totu[i, Puck era at`t de obscur, c\ nici unul
din ei nu-l pronun]ase `n prezen]a lui Fric.
Fric c\ut\ mai departe `n dic]ionar, destul de sigur c\ avea s\ des-
copere c\ Puck `nsemna: „Mai du-te naibii, ne-am s\turat s\ d\m
defini]ii, g\se[te tu singur sensul“.
Afl\ `n schimb c\ Puck era un „spiridu[ r\ut\cios“ din folclorul
englez [i un personaj din Visul unei nop]i de var\ de Shakespeare.
Cele mai multe cuvinte aveau mai mult de un sens, [i acela[i lu-
cru se `nt`mpla [i cu Puck. A doua defini]ie se dovedi mai pu]in dr\-
g\la[\ dec`t prima: „un spirit sau demon malefic sau r\ut\cios; drac“.
Musafirul Misterios spusese c\ tipul de care trebuia s\ se team\
Fric era mai malefic dec`t Robin Goodfellow, alias Puck. Mai
malefic dec`t un demon sau un drac plin de r\utate.
Nori negri `ntunecar\ cerul Friclandiei.
Fric c\ut\ mai departe `n dic]ionar numele unui tip M-o-e
L-o-c-k. Dup\ ceva timp g\si `n schimb MOLOCH. Citi defini]ia
de dou\ ori.
216 DEAN KOONTZ
Nu era bine.
Moloch fusese o zeitate men]ionat\ `n dou\ c\r]i din Biblie, ai
c\rei adoratori trebuiau s\ sacrifice copii. Evident, nu fusese o zei-
tate agreat\ de Biblie.
Ultimele patru cuvinte din defini]ie `l nelini[tir\ `n mod special
pe Fric: „... sacrificarea copiilor de c\tre propriii p\rin]i“.
Dup\ toate aparen]ele, sacrificarea copiilor era dus\ un pic cam
departe.
Nu credea nici m\car pentru o clip\ c\ Tat\l-Fantom\ [i M\mica
Oficial\ aveau s\-l lege de un altar [i s\-l ciop`r]easc\ pentru Moloch.
M\car [i pentru c\, din pricina agendei lor `nc\rcate de super-
staruri, nu aveau probabil s\ se mai `nt`lneasc\ niciodat\ unul cu
altul `n acela[i loc [i la aceea[i or\.
Pe l`ng\ asta, de[i nu erau genul de p\rin]i care te `nvelesc
noaptea [i te `nva]\ cum s\ joci baseball, nu erau nici mon[tri. Erau
pur [i simplu ni[te oameni. Confuzi. ~ncerc`nd s\ fac\ cel mai bine
lucrurile pe care [tiau s\ le fac\.
Fric nu se `ndoia c\ le p\sa de el. Trebuia s\ le pese. Ei `l f\cuser\.
Numai c\ nu `[i exprimau cum trebuie sentimentele. ~n imagini,
nu `n cuvinte, st\tea for]a lor de supermodele. Firesc, cel mai mare
star de film din lume, pentru c\ era actor, st\tea mai bine cu cuvin-
tele dec`t Freddie, dar numai c`nd i le scria altcineva.
Ca s\-[i fac\ de lucru [i s\ uite c\ avea s\ fie ucis cu brutalitate,
Fric c\ut\ un timp `n dic]ionar cuvinte obscene. Era o carte uimitor
de murdar\.
~n cele din urm\ se ru[in\ s\ mai citeasc\ toate defini]iile acelea
murdare `n aceea[i `nc\pere cu un pom plin de `ngeri.
Dup\ ce puse dic]ionarul la loc pe raft, se duse `nspre cel mai
apropiat telefon. Pentru c\ biblioteca era o `nc\pere foarte mare, trei
telefoane erau r\sp`ndite printre fotoliile din spa]iile destinate lecturii.
~n rarele ocazii c`nd Tat\l-Fantom\ invita un gazetar s\-l in-
tervieveze acas\ mai degrab\ dec`t pe platoul de filmare sau pe alt
teren neutru, f\cea de obicei observa]ia c\ biblioteca ad\postea de
dou\ ori mai multe c\r]i dec`t sticle de vin `n pivni]\. Apoi spunea:
– C`nd voi fi un a-fost, cel pu]in o s\ fiu un a-fost educat [i pl\cut.
CHIPUL 217
Ha, ha, ha!

Fric se a[ez\ pe marginea unui scaun, ridic\ telefonul de l`ng\
el, ap\s\ butonul de acces pentru linia lui privat\ [i form\ *69. Ui-
tase s\ fac\ asta `n camera de degustare, dup\ ce Musafirul Miste-
rios ì `nchisese telefonul.
C`nd `ncercase mai devreme trucul \sta, num\rul sunase `n-
continuu f\r\ ca cineva s\ r\spund\.
De data asta r\spunse cineva. Dup\ ce telefonul sun\ de patru
ori, cineva ridic\ receptorul, dar nu spuse nimic.
– Eu s`nt, spuse Fric.
De[i nu primi nici un r\spuns, Fric [tia c\ nu asculta o linie
moart\. Sim]ea o prezen]\ la cap\tul cel\lalt al firului.
– E[ti surprins? `ntreb\ Fric.
~i auzea respira]ia.
– Am folosit stelu]\ [ase nou\.
Respira]ia deveni ciudat\, un pic neregulat\, ca [i cum ideea c\
fusese depistat cu *69 `l entuziasma pe tip.
– Te sun de pe veceul din baia tat\lui meu, min]i el [i a[tept\ s\
vad\ dac\ ciudatul partener de conversa]ie o s\-l avertizeze `n leg\-
tur\ cu nenorocirile cu care e r\spl\tit\ minciuna.
Nu auzi `ns\ dec`t aceea[i respira]ie.
Evident, tipul `ncerca s\-l bage `n sperie]i. Fric refuz\ s\-i dea
satisfac]ia de a [ti c\ a reu[it.
– Am uitat s\ te `ntreb c`t timp trebuie s\ m\ ascund de Puck
\sta c`nd vine pe-aici.
Cu c`t ascult\ mai mult respira]ia, cu at`t mai mult Fric `[i d\du
seama c\ avea calit\]i stranii [i nelini[titoare, foarte diferite de g`f`-
itul obi[nuit al perversului-de-la-telefon pe care `l auzise `n filme.
– Am c\utat [i Moloch.
Numele acesta p\ru c\ `l excit\ pe ciudat. Respira]ia se `n\spri
[i se `nte]i.
Brusc, Fric se convinse c\ respira]ia grea nu era a unui om, ci a
unui animal. Ca a unui urs, poate, dar mai rea. Ca a unui taur, dar
deloc asem\n\toare cu un taur.
218 DEAN KOONTZ
Urc`ndu-se pe firul [erpuit, `n telefon, apoi `n receptor [i `n ure-

chea dreapt\ a lui Fric, respira]ia se `ncol\ci ca un [arpe sonor, c\u-
t`nd s\ i se strecoare `n ]east\ [i s\-i `nfig\ col]ii `n creier.
Nu sem\na deloc cu Musafirul Misterios. ~nchise telefonul.
Linia `ncepu s\ sune imediat: Ooodelee-ooodelee-oo.
Nu r\spunse.
Fric se ridic\ din fotoliu. Se `ndep\rt\.
Trecu repede printre rafturile de c\r]i p`n\ `n fa]a bibliotecii.
Tonul liniei sale telefonice continu\ s\-[i r`d\ de el. Se opri [i
se uit\ lung la telefonul din spa]iul de lectur\ `n care se afla, pri-
vind cum becule]ul se aprindea la fiecare apel.
Ca to]i membrii casei [i ai personalului care se bucurau de linii
telefonice personale, Fric avea robot. Dac\ telefonul suna de cinci
ori [i nu r\spundea, apelul era `nregistrat.
De[i robotul era activat, telefonul sun\ de paisprezece ori, poate
mai mult.
~nconjur\ pomul de Cr\ciun, deschise una din cele dou\ u[i
`nalte [i ie[i din bibliotec\ `n hol.
~n cele din urm\ telefonul `ncet\ s\-l mai intimideze.
Fric se uit\ `n st`nga, apoi `n dreapta. Era singur pe hol, [i, cu
toate astea, sentimentul c\ era privit `l cuprinse `nc\ o dat\.
~n bibliotec\, printre sutele de lumini]e albe `n[irate ca stelu]e
pe ramurile `ntunecate ale molidului, `ngerii c`ntau `n t\cere, r`deau
`n t\cere, tot `n t\cere `[i suflau trompetele, sclipeau, str\luceau,
at`rnau de nimburile sau harpele lor, se leg\nau de aripile g\urite,
de mìnile ridicate `ntr-o binecuv`ntare, de g`turi, ca [i cum ar fi
c\lcat toate legile Paradisului [i, executa]i `n mas\, ar fi fost con-
damna]i pe vecie s\ stea sp`nzura]i.
Capitolul 34
Ethan bea scotch, dar f\r\ nici un rezultat, pentru c\ metabolis-

mul lui p\rea s\ fi fost accelerat dramatic de experien]a propriei
mor]i pe care o avusese de dou\ ori `n aceea[i zi.
Barul acesta de hotel, cu mul]imea lui de vedete dichisite, era
unul dintre barurile preferate ale lui Channing Manheim, un loc pe
care-l frecventa la `nceputul carierei sale. ~n condi]ii obi[nuite `ns\,
Ethan ar fi ales o bomb\ f\r\ nimic ostentativ, mirosind pl\cut a
aburi gro[i de bere.
Celelalte c`teva baruri care ì erau familiare erau frecventate de
poli]i[ti afla]i la sf`r[itul orelor de serviciu. Perspectiva de a da peste
un vechi prieten din poli]ie, `n aceast\ sear\ de pomin\, `l descuraja.
~ntr-un singur minut de conversa]ie cu vreun confrate purt\tor
de insign\, indiferent cu c`t\ m\iestrie ar `ncerca s\ afi[eze o fa]\
vesel\, [i-ar tr\da nelini[tea care-l m\cina. Apoi, nici un poli]ist
care se respect\ nu ar rezista s\ nu iscodeasc\, subtil sau pe fa]\,
motivul pentru care era at`t de tulburat.
Nu voia s\ discute chiar acum despre ce i se `nt`mplase. Voia s\
se g`ndeasc\ la lucrurile astea.
Ei bine, nu era `ntru totul adev\rat. Ar fi preferat s\ nege totul,
`n loc s\ stea s\ se g`ndeasc\. S\ uite pur [i simplu ce s-a `nt`mplat.
S\ `ntoarc\ spatele. S\-[i blocheze memoria [i s\ se `mbete.
Dar negarea nu era o op]iune, mai ales c`nd trei clopo]ei de ar-
gint sclipeau l`ng\ paharul de scotch. Ar fi putut la fel de bine s\
220 DEAN KOONTZ
`ncerce s\ nege existen]a lui Yeti c`nd Omul Z\pezilor `l strivea sub
piciorul lui uria[.
A[a c\ nu avea altceva de f\cut dec`t s\ z\boveasc\ asupra ce-
lor `nt`mplate, ceea ce `l duse imediat `ntr-o fund\tur\. Nu numai
c\ nu [tia ce s\ cread\ despre evenimentele acelea ciudate, dar nu
[tia nici cum s\ se g`ndeasc\ la ele.
Evident, nu fusese `mpu[cat `n stomac de Rolf Reynerd. {i to-
tu[i, intui]ia ì spunea c\ raportul laboratorului va confirma c\ s`n-
gele de sub unghii era al lui.
Experien]a de a fi c\lcat de o ma[in\ [i accidentat grav era at`t
de vie, amintirea paraliziei at`t de `ngrozitor de am\nun]it\, `nc`t nu
putea crede c\ doar `[i `nchipuise totul sub influen]a vreunui drog
administrat f\r\ [tirea lui.
Ethan mai ceru barmanului un r`nd [i `n timp ce scotch-ul
curgea peste ghea]a proasp\t\ din paharul curat, ar\t\ `nspre clo-
po]ei [i spuse:
– ~i vezi?
– ~mi pl\cea la nebunie c`ntecul \la vechi, spuse barmanul.
– Ce c`ntec?
– Clopo]ei de argint.
– Deci ì vezi?
Barmanul `ncrunt\ o spr`ncean\.
– Mda. Un set de trei clopo]ei. Tu c`te seturi vezi?
Gura lui Ethan for]\ un z`mbet care sper\ s\ par\ mai pu]in
t`mp dec`t se sim]ea el.
– Numai unul. Nu te sup\ra. N-am de g`nd s\ m\ sui la volan
pe urm\.
– Serios? Atunci e[ti unic.
„Mda, se g`ndi Ethan, cred [i eu c\ s`nt unic. Am murit de dou\
ori azi, dar uite c\ mai s`nt `n stare s\ ]in `n m`n\ b\utura“, [i se `n-
treb\ c`t de rapid i-ar smulge barmanul paharul, dac\ ar rosti cu
voce tare cuvintele astea.
Sorbi scotch-ul, c\ut`nd `n be]ie un rost la toate astea, de vreme
ce nu `l putea g\si treaz fiind.
CHIPUL 221
Zece sau cincisprezece minute mai t`rziu, `nc\ treaz, `l z\ri pe

Dunny Whistler `n oglinda din spatele barului.
Ethan se r\suci cu scaun cu tot, v\rs`ndu-[i o parte din scotch.
F\c`ndu-[i loc printre mese, Dunny ajunsese aproape la u[\. Nu
era o fantom\ – o chelneri]\ se opri s\-l lase s\ treac\.
Ethan s\ri `n picioare, `[i aminti de clopo]ei, ì `n[f\c\ de pe bar
[i se gr\bi spre ie[ire.
C`]iva clien]i mergeau de la o mas\ la alta, st`nd pe culoarele de
trecere. Ethan fu nevoit s\ reziste impulsului de a-i `mbr`nci. Scu-
zele lui sunau at`t de t\ios, c\ oamenii se zb`rlir\, dar expresia de
pe chipul lui ì f\cu s\-[i `nghit\ pe loc repro[urile nerostite.
P`n\ c`nd ie[i Ethan, Dunny disp\ruse.
D`nd buzna `n holul de la intrare care era al\turi, Ethan v\zu c`-
teva persoane a[tept`nd la Recep]ie, al]ii la Informa]ii, oameni care
se `ndreptau spre ascensor. Dunny nu se afla printre ei.
~n st`nga lui Ethan, holul `mbr\cat `n marmur\ se deschidea
spre un salon uria[, mobilat cu canapele [i fotolii. Acolo oaspe]ii
puteau s\-[i ia ceaiul `n fiecare dup\-amiaz\; [i la ora aceasta t`rzie
se serveau b\uturi celor care preferau o atmosfer\ mai lini[tit\ dec`t
cea din bar.
{tiu dintr-o privire c\ Dunny Whistler nu putea fi `n salon.
Mai aproape, `n dreapta lui Ethan, u[ile turnante de la intrarea
principal\ a hotelului se `nv`rteau tot mai `ncet, de parc\ cineva
tocmai ie[ise sau intrase, dar nu z\ri pe nimeni.
~mpinse u[a [i ie[i `n r\coarea nop]ii, oprindu-se sub copertin\.
Ad\postindu-[i clien]ii sub umbrele, u[ierul [i o echip\ suprasoli-
citat\ de paznici de parcare ì escortau pe vizitatorii care veneau sau
plecau cu ma[ina. Ma[ini, jeepuri [i limuzine se `nghesuiau pentru a
ocupa un loc pe aleile aglomerate ale hotelului.
Dunny nu st\tea cu cei care `[i a[teptau ma[inile. Nici nu p\rea
s\ se gr\beasc\ prin ploaia toren]ial\ `nso]it de vreuna dintre escorte.
C`teva Mercedesuri de diverse culori se plimbau printre cele-
lalte vehicule, dar Ethan era destul de sigur c\ nici unul nu era al
lui Dunny.
222 DEAN KOONTZ
Nu auzi soneria telefonului s\u mobil din pricina glasurilor de

sub copertin\, a motoarelor de ma[in\ [i a susurului burni]ei nop]ii,
dar `l sim]i vibr`nd `n buzunarul hainei.
~nc\ scrut`nd noaptea `n c\utarea lui Dunny, r\spunse la telefon.
Hazard Yancy spuse:
– Omule, trebuie s\ ne vedem neap\rat, [i `ntr-un loc unde nu
dai de lumea bun\.
Capitolul 35
Dunny ia ascensorul hotelului spre etajul patru `mpreun\ cu un

cuplu v`rstnic. Se ]in de m`n\ de parc\ ar fi ni[te tineri aman]i.
Auzind cuv`ntul „aniversare“, Dunny ì `ntreab\ de c`t timp s`nt
c\s\tori]i.
– De cincizeci de ani, spune so]ul, m`ndru c\ mireasa lui a ales
s\-[i petreac\ cea mai mare parte a vie]ii al\turi de el.
S`nt din Scranton, Pennsylvania, au venit aici ca s\-[i s\rb\to-
reasc\ aniversarea c\s\toriei `mpreun\ cu fiica lor [i familia ei. Fiica
a pl\tit pentru apartamentul nup]ial din hotel, care este, dup\ spusele
so]iei, „at`t de elegant, c\ ne e team\ s\ ne a[ez\m pe ceva“.
Din L.A. vor lua avionul c\tre Hawaii, numai ei doi, pentru o
s\pt\m`n\ de idil\ romantic\ la soare.
Nu se prefac, s`nt dulci, `n mod v\dit `ndr\gosti]i. {i-au con-
struit genul de via]\ pe care Dunny l-a dispre]uit, chiar l-a ridiculi-
zat mult timp.
~n ultimii ani, a ajuns s\-[i doreasc\ soiul lor de fericire mai
mult dec`t orice altceva. Devotamentul [i loialitatea lor, familia pe
care [i-au f\cut-o, o via]\ de str\danii comune, amintirea probleme-
lor [i victoriilor c`[tigate `mpreun\ – iat\ ce conteaz\ p`n\ la urm\,
nu lucrurile pe care le-a urm\rit el cu `nc\p\]`nare apel`nd la tactici
brutale. Nu putere, nu bani, nu suspans, nu control.
A `ncercat s\ se schimbe, dar a `naintat prea mult pe un drum
solitar ca s\ mai fie `n stare s\ se `ntoarc\ [i s\ g\seasc\ partenera
dup\ care t`nje[te. Hannah nu mai e de cinci ani. Numai c`nd a
224 DEAN KOONTZ
ajuns ea pe patul de moarte [i-a dat seama c\ fusese singura lui

[ans\ de-a o apuca pe drumul cel bun. C`nd era un t`n\r impetuos,
ì refuzase sfatul, crezuse c\ banii [i puterea erau mai importante
pentru el dec`t era ea. {ocul mor]ii ei premature `l obligase s\ pri-
veasc\ `n fa]\ adev\rul crunt c\ se `n[elase.
Numai `n ziua asta stranie [i ploioas\ a ajuns s\ `n]eleag\ c\
Hannah a fost `n acela[i timp [i ultima lui [ans\.
Pentru cineva care a crezut c`ndva c\ lumea este o materie din
care po]i face ce dore[ti, Dunny a ajuns `ntr-un punct critic. A pier-
dut toat\ puterea, pentru c\ nimic din ceea ce face acum nu-i mai
poate schimba via]a.
Din banii pe care i-a scos din seiful aflat `n peretele biroului s\u,
mai avea dou\zeci de mii de dolari. Ar putea s\ dea zece din ei aces-
tui cuplu v`rstnic din Scranton, s\ le spun\ s\ r\m`n\ o lun\ `ntreag\
`n Hawaii, s\ m\n`nce [i s\ bea pe s\turate, cu binecuv`ntarea lui.
Sau ar putea s\ opreasc\ ascensorul [i s\-i ucid\.
Nici o fapt\ nu i-ar schimba viitorul `n vreun fel semnificativ.
E invidios pe fericirea lor. Ar fi, cu siguran]\, teribil de satisf\-
cut s\ le fure ultimii ani de via]\.
De oric`te lucruri s-ar face vinovat – lista gre[elilor [i nemerni-
ciilor sale este lung\ – nu poate ucide doar din invidie. Numai m`n-
dria `l `mpiedic\ s\ fac\ asta, [i mai pu]in mila.
La etajul patru, camerele celor doi se afl\ `n cel\lalt cap\t al ho-
telului fa]\ de ale lui. Le dore[te numai bine [i ì prive[te cum se
`ndep\rteaz\ ]in`ndu-se de m`n\.
Dunny folose[te apartamentul preziden]ial. Spa]iul acesta gran-
dios a fost rezervat pe dou\sprezece luni de Typhon, care nu va
avea nevoie de el `n urm\toarele zile pentru c\ pleac\ `n alt\ parte
cu afaceri.
Preziden]ial presupune o sub`n]eleas\ grandoare democratic\.
Camerele acestea s`nt `ns\ at`t de opulente [i de senzuale, c\ par
mai pu]in potrivite pentru un slujba[ al democra]iei dec`t pentru
regi sau semizei.
Podele de marmur\ cu incrusta]ii, covoare de U[ak `n tonuri de
auriu, ro[u, piersic\ [i indigo, lambriuri de bubinga `nalte de cinci
metri p`n\ la tavanul `n chesoane…
CHIPUL 225
Dunny se plimb\ dintr-o camer\ `n alta, emo]ionat de dorin]a

omenirii de a-[i `nfrumuse]a habitatul [i, prin urmare, de a nega du-
ritatea lumii. Fiecare palat [i fiecare oper\ de art\ nu s`nt dec`t praf
`n devenire, iar timpul este v`ntul r\bd\tor care `l va risipi. Cu toate
acestea, oamenii s-au preocupat [i s-au str\duit s\ `mpodobeasc\
aceste `nc\peri, n\d\jduind c\, `mpotriva tuturor eviden]elor, vie]ile
lor au un sens [i talentele lor au un rost care ì dep\[e[te.
P`n\ acum doi ani, Dunny n-a cunoscut vreodat\ n\dejdea asta.
Trei ani de zbucium provocat de pierderea ei l-au f\cut, `n mod iro-
nic, s\ vrea s\ cread\ `n Dumnezeu.
Treptat, `n anii care au urmat mor]ii ei, s-a `nfiripat `n el o n\-
dejde nea[teptat\, disperat\ [i fragil\, dar persistent\. {i totu[i, ve-
chiul Dunny e `nc\ acolo, cu vechile lui apuc\turi.
N\dejdea este o aureol\ `nnegurat\. ~nc\ nu a `nv\]at cum s-o
distileze `n ceva pur, limpede, mai puternic.
Iar acum nu o va mai face niciodat\.
St\ la o fereastr\ sp\lat\ de ploaie din dormitorul principal,
uit`ndu-se spre nord. Dincolo de luminile `nce]o[ate de furtun\ ale
ora[ului, dincolo de peisajul luxuriant [i colinele pline de vile din
Beverly Hills, se `ntinde Bel Air [i Palazzo Rospo, monumentul
acela stupid, dar f\r\ `ndoial\ m\re], al n\dejdii. To]i cei care l-au
st\p`nit vreodat\ au murit – sau vor muri.
Se `ntoarce de la fereastr\ [i se uit\ lung la pat. Camerista a
scos cuvertura, a `ntors cear[aful [i a l\sat o cutiu]\ de aur pe una
din perne.
~n cutie s`nt patru bomboane. Elegant modelate [i decorate, par
s\ fie delicioase, dar nu le gust\.
Ar putea aduce orice femeie frumoas\ s\ `mpart\ patul cu el.
Unele ar a[tepta bani; altele nu. Printre ele s`nt femei pentru care
sexul este un act de iubire [i de gra]ie, dar [i femei pe care le atrage
propria `njosire. Alegerea ì apar]ine, poate avea tandre]e sau fiori.
Nu-[i aminte[te gustul stridiilor sau buchetul vinului Pinot
Grigio. Amintirea nu are nici o savoare, ì stimuleaz\ mai pu]in
sim]urile dec`t ar face-o o fotografie cu stridii [i vin.
226 DEAN KOONTZ
Nici una dintre femeile pe care le-ar putea chema nu ar face

asupra lui o impresie mai puternic\ dec`t m`ncarea [i b\utura care,
`nc\ a[ez`ndu-se `n el, par a fi o mas\ `nchipuit\. M\tasea pielii,
parfumul p\rului lor nu ar z\bovi cu el mai departe de clipa `n care,
plec`nd, ele ar `nchide u[a.
Este asemenea unui om care tr\ie[te noaptea de dinaintea apo-
calipsei, [tiind cu siguran]\ c\ a doua zi soarele se va transforma
`ntr-o nov\, dar, cu toate acestea, incapabil s\ se bucure de pl\ce-
rile lumii acesteia, deoarece `[i dore[te cu disperare ca, p`n\ la
urm\, sf`r[itul implacabil s\ nu aib\ loc.
Capitolul 36
Ethan [i Hazard se `nt`lnir\ `ntr-o biseric\, pentru c\ luni noap-

tea, la ora aceea, scaunele erau goale [i nu exista posibilitatea s\ fie
v\zu]i `mpreun\ de politicieni, autorit\]i sau membri ai echipei de
investiga]ie.
~n naosul pustiu, se a[ezar\ `n scaune al\turate, l`ng\ o stran\ la-
teral\ unde nici luminile de deasupra, nici cele de dedesubt nu erau
aprinse, `nv\lui]i `n umbr\. Mirosul st\tut, dar pl\cut al t\mìi de
mult stinse parfuma aerul `ncremenit, ca dintr-un borcan bine `nchis.
Vorbeau nu at`t `n [oapte conspirative, c`t cu glasurile domoale
ale unor oameni umili]i de o experien]\ `nsp\im`nt\toare.
– A[a c\ am spus celor de la investiga]ii c\ am fost s\-l v\d pe
Reynerd ca s\-l `ntreb despre prietenul lui, Jerry Nemo, care, din
`nt`mplare, este suspect `n asasinarea traficantului \stuia de cocain\
pe nume Carter Cook.
– Te-au crezut? `ntreb\ Ethan.
– A[a dau impresia. Dar s\ zicem c\ mìne primesc un raport de
laborator care leag\ Blonda din Balt\ de consilierul municipal
despre care ]i-am spus.
– Fata aia aruncat\ `n canalul de deversare.
– Mda. Tic\losul de consilier o s\ `nceap\ s\ caute ceva ca s\ se
ia de mine. Dac\ vreunul dintre tipii din echipa de investiga]ii poate
fi cump\rat sau [antajat, o s\-l transforme pe asasinul \la pl\tit, cu
cercel f\cut dintr-un dozator de cocain\, `ntr-un b\ie]a[ infirm care
228 DEAN KOONTZ
a fost `mpu[cat pe la spate, iar mutra mea o s\ ajung\ pe prima pa-

gin\ a ziarelor, sub un titlu din paisprezece litere.
Ethan [tia care ar fi titlul din paisprezece litere – POLI}IST
UCIGA{ – pentru c\ vorbiser\ de-a lungul anilor despre puterea
prejudec\]ii `mpotriva poli]i[tilor. C`nd un politician corupt [i presa
avid\ de senza]ional descopereau o agend\ comun\ `ntr-un caz
anume, adev\rul era `ntins mai ceva ca pielea unei v\duve bogate de
la Hollywood trecute prin patru opera]ii de lifting facial, iar Justi]iei
ì era smuls\ leg\tura de la ochi [i v`r`t\ `n gur\, ca s\ tac\ pe vecie.
Cu bra]ele pe coapse, cu mìnile adunate ca la rug\ciune, Hazard
se `ncovoie [i se uit\ lung la altar.
– Presa `l iube[te pe consilier. Are reputa]ie de reformator, [i-a
atras toat\ simpatia [i sprijinul cui trebuie. S-ar cuveni s\ m\ iu-
beasc\ [i pe mine, pentru c\ s`nt at`t de dr\gu], dar oamenii \[tia
mai degrab\ [i-ar t\ia buzele dec`t s\ s\rute un poli]ist. Dac\ exist\
o c`t de mic\ posibilitate ca el s\ fie salvat r\stignindu-m\ pe mine,
toate feroneriile din ora[ o s\ r\m`n\ f\r\ cuie.
– ~mi pare r\u c\ te-am b\gat `n a[a ceva.
– N-aveai de unde s\ [tii c\ un cretin o s\-i fac\ felul lui
Reynerd.
Hazard `[i `ntoarse ochii de la altar [i c\ut\ privirea lui Ethan,
ca [i cum ar fi c\utat p\catul lui Iuda.
– Nu [tiai, nu-i a[a?
– ~ntr-un fel, chestia asta pic\ foarte prost pentru mine.
– ~ntr-un fel, `ncuviin]\ Hazard. Dar nici m\car tu nu e[ti destul
de n\t\r\u ca s\ lucrezi pentru vreo nenorocit\ de vedet\ de film
care `[i rezolv\ afacerile ca un mogul din muzica rap.
– Manheim nu [tie despre Reynerd sau despre cutiile negre. Iar
dac\ ar [ti, s-ar g`ndi c\ Reynerd nu are nevoie dec`t de pu]in\
aromaterapie ca s\-[i `mbun\t\]easc\ psihologia.
– Dar e ceva ce nu-mi spui, insist\ Hazard.
Ethan d\du din cap, dar nu ca s\ nege.
– Crede-m\, a fost o zi a naibii de lung\.
CHIPUL 229
– Chestia e c\ Reynerd chiar st\tea pe canapea `ntre dou\ pungi

de chipsuri. S-a dovedit pe urm\ c\ `n fiecare pung\ avea c`te o
arm\ `nc\rcat\.
– {i totu[i, c`nd agresorul a sunat la sonerie, Reynerd s-a dus s\
dechid\ f\r\ arm\.
– Poate s-a g`ndit c\ eu eram adev\rata amenin]are, iar eu m\
aflam deja `n\untru. Dar altceva voiam s\ spun: ai avut dreptate cu
pungile de chipsuri.
– }i-am mai spus, un vecin mi-a zis c\ e paranoic [i are mereu
la `ndem`n\ un pistol b\gat prin locuri din astea ciudate.
– Las\-m\ cu chestia asta cu vecinul care ]i-a spus. Nu era nici
un vecin dintr-\sta pe-acolo. Ai [tiut din alt\ parte.
Se aflau la limita dintre `ncredere [i suspiciune. Dac\ Ethan nu
mai l\sa s\-i scape [i altceva, Hazard nu avea s\-l urmeze mai de-
parte. Prietenia lor nu ar lua sf`r[it, dar `n lipsa unor dezv\luiri su-
plimentare, n-ar mai fi niciodat\ aceea[i.
– O s\ crezi c\ nu s`nt s\n\tos la cap, spuse Ethan.
– Deja cred.
Ethan inspir\ mirosul de t\mìe [i ì povesti lui Hazard cum fu-
sese `mpu[cat `n stomac de Reynerd, cum deschisese ochii [i des-
coperise c\ de fapt nu fusese `mpu[cat, [i cum g\sise totu[i s`nge
sub unghii chiar [i `n absen]a unei r\ni.
Pe tot parcursul relat\rii, ochii lui Hazard nu se mi[car\ f\r\
]int\, nici nu se fixar\ pe un col] `ndep\rtat din biseric\, a[a cum
s-ar fi `nt`mplat dac\ ar fi hot\r`t c\ Ethan fie abera, fie era psihotic.
Numai dup\ ce Ethan termin\ de vorbit privi din nou `n jos, spre
mìnile pe care [i le ]inea `ncruci[ate.
~n cele din urm\, muntele de om spuse:
– P\i, un lucru e sigur, c\ nu stau acum l`ng\ o fantom\.
– Dac\ e s\ alegi un azil `n care s\ m\ internezi, spuse Ethan, a[
prefera unul cu un program bun de arte [i me[te[uguri.
– ~n afar\ de faptul c\ ]i-ai f\cut analize de s`nge, ai vreo teorie
despre asta?
– Adic\ `n afar\ de teoria c\ m\ aflu `n Zona Crepuscular\? Sau
c\ poate chiar am murit de la `mpu[c\tura aia [i acum m\ aflu `n iad?
230 DEAN KOONTZ
Hazard pricepu.
– Nu prea s`nt multe teorii care-]i vin `n minte, nu?
– Nu de genul celor pe care le po]i explora cu ceea ce b\ie]ii \ia
de[tep]i de la Academia de Poli]ie le numesc „tehnici investigative
conven]ionale“.
– Nu mi se pare c\ ai fi s\rit, spuse Hazard.
– Nici mie nu mi se pare. Dar nebunul e ultimul care [tie c\
e nebun.
– ~n plus, ai avut dreptate cu pistolul din punga de chipsuri.
Deci a fost cel pu]in… o experien]\ paranormal\.
– Clarviziune, mda. Numai c\ asta nu explic\ s`ngele de
sub unghii.
Hazard `nghi]ise dezv\luirea asta bizar\ cu o `ncredere t\cut\ [i
un calm remarcabil.
Cu toate acestea, Ethan nu avea de g`nd s\-i spun\ c\ fusese
c\lcat de PT Cruiser [i de camion. Sau c\ murise `n ambulan]\.
Dac\ poveste[ti c\ ai v\zut o fantom\, e[ti un tip normal care a
avut o experien]\ neobi[nuit\. Dac\ poveste[ti c\ ai v\zut `nc\ o
fantom\ `n alt loc [i la alt\ or\, e[ti `n cel mai bun caz un excentric
pe care nu prea merit\ s\-l iei `n seam\.
– Cel care l-a `mpu[cat pe Reynerd, spuse Hazard, era un bandit
care-[i zicea Hector X. ~l chema de fapt Calvin Roosevelt. E un
membru de soi `n Crips, a[a c\ `]i dai seama c\ cel care i-a fost com-
plice trebuie s\ fi condus o ma[in\ s\ltat\ chiar `nainte de lovitur\.
– Tipic, `ncuviin]\ Ethan.
– Dar nu e raportat nici un furt legat de Mercedesul pe care l-au
folosit. Am luat num\rul [i n-o s\-]i vin\ s\ crezi cui ì apar]ine.
Hazard `[i ridic\ ochii de la mìnile `ncruci[ate. ~nt`lni privirea
lui Ethan.
De[i Ethan nu [tia ce avea s\ urmeze, [tia c\ nu avea s\ fie
de bine.
– Cui?
– Amicului t\u din copil\rie. Celebrul Dunny Whistler.
Ethan nu `ntoarse privirea. Nu `ndr\zni.
– {tii ce i s-a `nt`mplat acum c`teva luni, spuse.
CHIPUL 231
– Ni[te tipi l-au `necat `n toalet\, dar nu a murit pe loc.

– La c`teva zile dup\ asta, avoca]ii lui m-au contactat, mi-au spus
c\ testamentul lui Dunny m\ numea executor, iar testamentul lui f\-
cut prin viu grai `mi d\ dreptul s\ iau decizii medicale pentru el.
– Nu mi-ai spus asta niciodat\.
– Nu vedeam de ce. {tii cum era. ~n]elegi de ce nu l-am vrut `n
via]a mea. Dar am acceptat situa]ia din… nu [tiu… g`ndindu-m\ la
ce a `nsemnat el pentru mine c`nd eram copii.
Hazard d\du aprobator din cap. Scoase o caramea din buzuna-
rul hainei, o despachet\ [i ì oferi una [i lui Ethan.
Acesta refuz\.
– Dunny a murit azi-diminea]\ la Our Lady of Angels.
Hazard scoase o caramea din pachet, o v`r` `n gur\.
– Nu-i g\sesc cadavrul, spuse Ethan, pentru c\ sim]i brusc c\
Hazard [tia deja toate astea.
~mp\turind cu grij\ h`rtia peste cap\tul desf\cut al bomboanei,
Hazard nu spuse nimic.
– Cei de la spital jur\ c\ era mort, continu\ Ethan, dar av`nd `n
vedere cum func]ioneaz\ lucrurile `n morga unui spital, n-ar fi
putut ie[i de acolo dec`t pe propriile picioare.
Hazard b\g\ bomboana la loc `n buzunar. Sugea carameaua,
plimb`nd-o prin toat\ gura.
– S`nt sigur c\ tr\ie[te, spuse Ethan.
~n cele din urm\ Hazard se uit\ la el.
– Toate astea s-au `nt`mplat `nainte s\ lu\m masa de pr`nz.
– Mda. Ascult\, nu ]i-am spus nimic pentru c\ nu vedeam cum
putea Dunny s\ aib\ vreo leg\tur\ cu Reynerd. Nici acum nu v\d
cum. Tu ce zici?
– Ai fost un filfizon dat naibii de calm la mas\ av`nd `n vedere
c\ toate astea `]i treceau prin cap.
– Credeam c\ o iau razna, dar nu `mi d\deam seama cum m-ai
putea ajuta dac\, s\ zicem, ]i-a[ fi spus c\ `mi pierd min]ile.
– Deci ce s-a `nt`mplat dup\ masa de pr`nz?
Ethan ì povesti despre vizita `n apartamentul lui Dunny [i nu
l\s\ nimic pe dinafar\, cu excep]ia formei stranii, imponderabile
din oglinda aburit\.
232 DEAN KOONTZ
– De ce ar ]ine o fotografie a lui Hannah pe birou? `ntreb\ Hazard.

– Nu renun]ase niciodat\ la ea. ~nc\ n-a renun]at. Cred c\
de-asta a spart rama [i a luat poza cu el.
– Deci iese din garaj `n Mercedes…
– Am presupus c\ era el. Nu l-am v\zut bine pe [ofer.
– {i pe urm\?
– A trebuit s\ m\ g`ndesc la ce s-a `nt`mplat. Pe urm\ am mers
la morm`ntul lui Hannah.
– De ce?
– Un sentiment inexplicabil. Am crezut c\ a[ putea g\si
ceva acolo.
– {i ce ai g\sit?
– Trandafiri.
~i spuse lui Hazard despre cei dou\zeci [i patru de trandafiri
Broadway [i despre vizita lui ulterioar\ la Forever Roses.
– Flor\reasa l-a descris pe Dunny la fel de bine cum a[ fi f\-
cut-o eu. Atunci am fost sigur c\ tr\ie[te.
– Ce a vrut s\ spun\ c`nd i-a zis flor\resei c\ tu crezi c\ el e
mort – [i c\ ai dreptate?
– Nu [tiu.
Hazard mu[c\ din jum\tatea care mai r\m\sese din caramea.
– Po]i s\-]i spargi un dinte, `l preveni Ethan.
– De parc\ asta m\ doare pe mine acum.
– E doar un sfat prietenesc.
– Whistler se treze[te la morg\, `[i d\ seama c\ a fost luat drept
mort, a[a c\ se `mbrac\, se duce acas\ f\r\ s\ sperie pe nimeni,
face du[. ~n]elegi ceva?
– Nu. Dar m-am g`ndit c\ poate are leziuni cerebrale.
– Conduce p`n\ la o flor\rie, cump\r\ ni[te trandafiri, viziteaz\
un morm`nt, tocme[te un asasin... Pentru un tip care iese din com\
cu leziuni celebrale, pare s\ se descurce bini[or.
– Am renun]at la teoria cu leziunile celebrale.
– E bine atunci. Deci ce s-a `nt`mplat dup\ ce ai plecat de
la flor\rie?
CHIPUL 233
Merg`nd `n continuare pe teoria c\ dou\ fantome deja submi-

neaz\ credibilitatea oricui, Ethan nu-i pomeni despre PT Cruiser.
– M-am dus la un bar, spuse el.
– Nu e[ti genul care caut\ r\spunsuri `ntr-un pahar de gin.
– A fost scotch. N-am g\sit nici acolo vreun r\spuns. Data vii-
toare o s\ `ncerc cu votc\.
– Deci asta e tot? Mi-ai spus tot acum?
Ethan rosti c`t putu de conving\tor:
– Cum adic\? Tot rahatul \sta nu seam\n\ `ndeajuns cu Dosa-
rele X? Ce mai vrei s\ auzi, despre extratere[tri, vampiri, v`rcolaci?
– Ce faci – evi]i `ntrebarea?
– Nu evit nimic, spuse Ethan, regret`nd c\ era obligat s\ mint\
pe fa]\ mai degrab\ dec`t indirect. Da, ]i-am spus totul despre par-
tea cu flor\ria. Beam scotch c`nd m-ai sunat.
– Adev\rat?
– Da. Beam scotch, [i tu m-ai sunat.
– Nu uita, e[ti `ntr-o biseric\.
– ~ntreaga lume e o biseric\, dac\ e[ti credincios.
– E[ti credincios?
– Eram.
– Nu mai e[ti de c`nd a murit Hannah, nu?
Ethan ridic\ din umeri.
– Poate s`nt, poate nu s`nt. Se schimb\ de la o zi la alta.
Dup\ ce `l privi cu o c\ut\tur\ care ar fi putut desface o ceap\
foaie dup\ foaie, p`n\ la miezul sidefat, Hazard spuse:
– Bine. Te cred.
Sim]indu-se at`t de mic c\ putea intra `n gaur\ de [arpe,
Ethan replic\:
– Mul]umesc.
Hazard se `ntoarse `n scaun [i cercet\ naosul, ca s\ fie sigur c\
nici un suflet pierdut nu intrase cumva pe-acolo `n c\utarea vreunei
audien]e divine.
– Deci mi-ai spus tot, a[a c\ o s\-]i spun ceva, dar trebuie s\ ui]i
c\ ]i-am spus.
– Nici nu-mi amintesc c\ am fost aici.
234 DEAN KOONTZ
– Nimic prea interesant `n apartamentul lui Reynerd. Mobilier

disparat, totul `n alb [i negru.
– Tr\ia ca un c\lug\r, dar un c\lug\r cu stil.
– {i droguri. Avea o ascunz\toare plin\ cu cocain\ ambalat\ ca
s\ fie rev`ndut\ [i un carne]el cu nume [i numere de telefon, proba-
bil o list\ de clien]i.
– Nume celebre?
– Nu prea. C`]iva actori. Nimeni mare. Ceea ce trebuie s\ [tii
`ns\ este c\ s-a g\sit un scenariu pe care-l scria.
– ~n ora[ul \sta, spuse Ethan, cei care scriu scenarii ì dep\[esc
numeric pe cei care-[i `n[al\ nevestele.
– Avea un teanc de dou\zeci [i [ase de pagini l`ng\ calculator.
– Nu ajunge nici pentru primul act.
– Te pricepi la scenarii, hm? Scrii [i tu unul?
– Nu. Mi-a mai r\mas o urm\ de demnitate.
Hazard spuse:
– Reynerd scria despre un t`n\r actor care merge la un curs spe-
cial de actorie [i stabile[te ceea ce el nume[te „o leg\tur\ intelectu-
al\ profund\“ cu profesorul lui. Am`ndoi `l ur\sc pe personajul
numit Cameron Mansfield, care din `nt`mplare, este cea mai mare
vedet\ de cinema din lume, a[a c\ se hot\r\sc s\-l omoare.
De oboseal\, Ethan se g`rbovise `n col]ul scaunului. Acum `[i
`ndrept\ umerii.
– Care e motiva]ia lor?
– Nu e clar. Reynerd are o mul]ime de `nsemn\ri scrise de m`n\
pe margine, `ncerc`nd s\ l\mureasc\ treaba asta. Oricum, ca s\-[i
dovedeasc\ unul altuia c\ au curajul s\ fac\ a[a ceva, fiecare de-
cide s\ dea celuilalt numele unei persoane pe care s-o ucid\ `nainte
de a-l lichida pe starul de cinema. Actorul vrea ca profesorul s\-i
ucid\ mama.
– De ce chestia asta sun\ ca `n Hitchcock? se `ntreb\ Ethan.
– Seam\n\ cumva cu vechiul lui film, Strangers on a Train. Ideea
este c\ f\c`nd schimb de crime, fiecare din ei poate avea un alibi per-
fect pentru asasinatul pentru care altfel ar ajunge s\ fie condamnat.
– Las\-m\ s\ ghicesc. Mama lui Reynerd chiar a fost ucis\.
CHIPUL 235
– Acum patru luni, confirm\ Hazard. ~ntr-o noapte `n care fiul

ei a avut un alibi mai tare dec`t un hublou de navet\ spa]ial\.
Biserica p\rea s\ se `nv`rt\ agale, cu [ase p`n\ la opt rota]ii pe
minut, ca [i cum scotch-ul ar fi avut un efect `nt`rziat asupra lui
Ethan, dar el [tia c\ ame]eala asta nu era provocat\ at`t de scotch,
c`t de dezv\luirile acestea ciudate.
– Ce idiot face chestiile astea [i pe urm\ le bag\ `ntr-un scenariu?
– Un actor arogant [i idiot. S\ nu-mi spui c\ e singurul.
– {i pe cine voia profesorul s\ omoare Reynerd?
– Un coleg de la universitate. Dar Reynerd nu apucase s\ scrie
partea asta. Nu terminase dec`t scena cu asasinarea mamei. ~n via]a
real\, o chema Mina [i a fost `mpu[cat\ o dat\ `n picior [i pe urm\
b\tut\ p`n\ a murit cu o lamp\ din bronz [i marmur\. ~n scenariu o
cheam\ Rena [i e `njunghiat\ de mai multe ori, decapitat\, dez-
membrat\ [i incinerat\ `ntr-un cuptor.
Ethan se `nfior\.
– Se pare c\ zilele maic\-sii erau num\rate chiar dac\ Reynerd
nu-l `nt`lnea pe profesor.
T\cur\. Acoperi[ul bine izolat al bisericii se arcuia at`t de sus
peste capetele lor, c\ glasul furtunii abia se mai auzea, nu at`t ca un
ropot de ploaie, c`t ca aripile t\cute ale unui stol de p\s\ri.
– A[adar, spuse `ntr-un t`rziu Hazard, chiar [i cu Reynerd mort,
Chan Man ar cam trebui s\-[i p\zeasc\ fundul. Profesorul – sau
orice o fi el `n via]a real\ – e pe undeva [i a[teapt\.
– Cine se ocup\ de asasinarea Minei Reynerd? `ntreb\ Ethan.
Cineva pe care-l [tiu?
– Sam Kesselman.
Sam fusese detectiv la Jafuri/Omucideri pe c`nd Ethan mai era
`nc\ poli]ist.
– Ce-a zis de scenariu?
Hazard ridic\ din umeri.
– ~nc\ n-a aflat de el. Probabil c\ o s\ primeasc\ un xerox
abia mìne.
– E un om bun. O s\-[i arunce ochii pe el imediat.
– Poate nu suficient de rapid pentru tine, `l avertiz\ Hazard.
236 DEAN KOONTZ
La intrarea `n biseric\, s`cìte de curentul de aer, fl\c\rile lum`-

n\rilor votive se foiau `n geamurile rubinii. Cameleoni de lumini [i
umbre viermuiau peste un perete al sanctuarului.
– Ce-ai de g`nd s\ faci? `ntreb\ Hazard.
– Uciderea lui Reynerd o s\ apar\ mìne-diminea]\ `n ziare. ~n
mod sigur o s\ se pomeneasc\ [i despre asasinarea mamei lui. Asta
o s\-mi serveasc\ drept pretext s\ m\ duc la Kesselman [i s\-l pun
la curent cu pachetele trimise de Reynerd lui Manheim. Poate p`n\
la ora aia apuc\ [i s\ citeasc\ o parte din scenariu…
– Despre care tu habar nu ai, ì aminti Hazard.
– … [i o s\-[i dea seama c\ exist\ o amenin]are permanent\ la
adresa lui Manheim at`ta timp c`t profesorul nu e identificat. Asta o
s\ accelereze investiga]iile [i, poate, `ntre timp o s\ ob]in [i pro-
tec]ie de la poli]ie pentru [eful meu.
– ~ntr-o lume perfect\, spuse acru Hazard.
– Uneori sistemul func]ioneaz\.
– Numai c`nd nu te a[tep]i.
– Mda. Dar nu am resursele s\-i verific suficient de rapid pe
prietenii [i asocia]ii lui Reynerd [i nu am autoritatea s\ sap prin h`r-
tiile lui. S`nt obligat s\ m\ bazez pe sistem, fie c\-mi place sau nu.
– Cum r\m`ne cu pr`nzul de ast\zi? `ntreb\ Hazard.
– N-am m`ncat `mpreun\.
– Poate ne-a v\zut cineva. {i se mai poate urm\ri [i cartea
de credit.
– Bine, am luat masa am`ndoi. Dar nu ]i-am pomenit nimic
de Reynerd.
– Cine o s\ cread\ chestia asta?
Ethan nu se putea g`ndi la nimeni suficient de credul.
– Lu\m am`ndoi masa, spuse Hazard, eu g\sesc un motiv s\-l
vizitez pe Reynerd `n aceea[i zi [i, pur [i simplu, se `nt`mpl\ s\ fie
ucis chiar `n timp ce m\ aflu la el. Pe urm\, nu [tiu cum se `nt`mpl\
c\ ma[ina cu care se preg\tea s\ fug\ atacatorul ì apar]ine lui
Dunny Whistler, vechiul t\u amic.
– M\ doare capul, spuse Ethan.
– {i asta nu e nimic. Omule, to]i o s\ se a[tepte ca noi s\ [tim
ce se petrece, [i c`nd o s\ pretindem c\ nu [tim…
CHIPUL 237
– Ceea ce e adev\rat.
– … o s\ fie siguri c\ min]im. S\ fiu `n locul lor, [i eu a[ crede
c\ min]im.
– La fel [i eu, recunoscu Ethan.
– A[a c\ o s\-[i imagineze un scenariu de rahat care, chipurile,
explic\ lucrurile [i o s\ sf`r[im acuza]i c\ i-am f\cut felul mamei
lui Reynerd, l-am lichidat pe Reynerd [i am aruncat totul pe Hector
X, dup\ care l-am cur\]at [i pe el. ~nainte s\ se termine, tic\lo[ii o
s\ `ncerce s\ dea vina pe noi [i pentru dispari]ia dinozaurilor.
Biserica nu mai p\rea un sanctuar. Ethan `[i dori s\ se fi aflat
`ntr-un bar, poate acolo [i-ar putea `neca amarul, dar nu un bar pe
care Dunny, viu sau mort, l-ar putea vizita.
– Nu pot s\ merg la Kesselman, hot\r` el.
Hazard nu ofta niciodat\ u[urat [i nu recunoa[tea c`t de `ngrijorat
este. O oglind\ ]inut\ sub n\ri s-ar fi aburit brusc, dar altfel doar ume-
rii lui masivi, care se l\sar\ u[or, tr\dar\ tensiunea care se risipise.
Ethan spuse:
– Va trebui s\ iau m\suri suplimentare de protejare a lui Manheim
[i sper c\ Kesselman `l g\se[te rapid pe uciga[ul Minei.
– Dac\ primele concluzii ale echipei de investiga]ii nu m\ vor
obliga s\ nu m\ apropii de cazul Reynerd, spuse Hazard, o s\ `n-
torc ora[ul pe dos ca s\-l g\sesc pe Dunny Whistler. Am ajuns s\
cred c\ el e cheia tuturor celor `nt`mplate.
– Cred c\ Dunny o s\ m\ g\seasc\ el primul.
– Ce vrei s\ spui?
– Nu [tiu. Ethan [ov\i, oft\. Dunny era acolo.
Hazard se `ncrunt\.
– Unde acolo?
– La barul hotelului. L-am z\rit numai c`nd a plecat. M-am dus
dup\ el, dar l-am pierdut `n mul]imea de afar\.
– Ce f\cea acolo?
– Bea ceva. Poate se uita la mine. Poate m-a urm\rit p`n\ acolo,
a vrut s\ vin\ la mine, pe urm\ s-a r\zg`ndit. Nu [tiu.
– De ce nu mi-ai spus de prima dat\?
– Nu [tiu. P\rea… c\ s`nt prea multe fantome.
238 DEAN KOONTZ
– Crezi c\, dac\ totul devine prea stufos, nu o s\ mai cred ni-
mic? Ai pu]in\ `ncredere, omule. S\ ne g`ndim la vremurile de de-
mult, da? C`nd se tr\gea `n am`ndoi.
Hot\r`r\ s\ ias\ din biseric\ separat.
Hazard se ridic\ primul [i plec\. Din cap\tul `ndep\rtat al b\n-
cu]ei spuse:
– Ca pe vremuri, hm?
Ethan [tia la ce se referea.
– Ne acoperim din nou unul pe altul.
De[i era o namil\ de om, Hazard travers\ naosul `ntr-o t\cere
aproape deplin\, [i la fel trecu prin pronaos, iar de acolo afar\
din biseric\.
S\ ai un prieten de `ncredere care-]i acoper\ spatele poate s\ te
consoleze, dar m`ngìerea [i sprijinul oferite de cel mai bun prieten
nu se compar\ cu o so]ie iubitoare sau un so] iubitor. ~n arhitectura
inimii, camerele prieteniei s`nt ad`nc [i temeinic zidite, dar refugiul
cel mai cald [i mai sigur din inima lui Ethan era cel pe care-l `m-
p\r]ise cu Hannah, [i unde ea nu mai locuia acum dec`t ca un spirit
scump care-i b`ntuia dulce amintirea.
Ei ar fi putut s\-i povesteasc\ tot – despre fantoma din oglind\,
despre a doua moarte a lui `n fa]\ la Forever Roses – [i ea l-ar fi
crezut. Ar fi c\utat s\ `n]eleag\ `mpreun\ ceva.
Niciodat\ `n cei cinci ani de c`nd nu mai era nu ì sim]ise lipsa
ca acum. Singur `n biseric\, deplin con[tient de ropotul ploii pe
acoperi[, de mirosul persistent al t\mìi, de lumina rubinie a lum`-
n\rilor votive, dar incapabil s\ detecteze cea mai ne`nsemnat\
[oapt\, adiere sau lic\r al lui Dumnezeu, Ethan t`njea nu dup\ un
semn al Creatorului s\u, ci dup\ Hannah, dup\ muzica glasului ei
[i frumoasa geometrie a sur`sului ei.
Se sim]ea lipsit de c\min, de inim\, de un reazem. Aparta-
mentul s\u din casa lui Manheim `l a[tepta s\ se `ntoarc\, ì punea
la dispozi]ie o mul]ime de utilit\]i, dar nu era dec`t o re[edin]\, nu
un loc drag. Nu se sim]ise acas\ dec`t o singur\ dat\ `n ziua asta
lung\ [i stranie: c`nd st\tuse la morm`ntul lui Hannah, acolo unde
ea z\cea l`ng\ un petic gol de p\m`nt al c\rui proprietar era el.
Capitolul 37
De pe globurile [i fl\c\rile de bronz ale rozetelor, de pe panou-

rile de arabescuri, din suli]e [i buc\]i r\sucite de metal, unghiuri
drepte, zigzaguri [i frunze, din grifoni [i embleme heraldice, ploaia
neagr\ [i argintie se scurgea [i picura de pe poarta Manheim.
Ethan fr`n\ l`ng\ un punct de control – o coloan\ de un metru [i
jum\tate, p\trat\, `mbr\cat\ `n piatr\ de var, `n care erau `ncastrate
o camer\ video cu circuit `nchis, un interfon [i o tastatur\. L\s\
geamul `n jos [i tast\ codul lui personal de [ase cifre.
~ncet, poarta masiv\ `ncepu s\ se dea `ntr-o parte, iar pe suprafa]a
ei ornamental\ jucau luminile de la farurile Fordului Expedition.
Fiecare dintre angaja]ii re[edin]ei aveau un alt cod. Personalul
de paz\ p\stra pe calculator eviden]a fiec\rei intr\ri.
Un garaj automat sau emi]\toare codificate, ata[ate de fiecare
vehicul, ar fi fost mult mai convenabile dec`t un sistem de tastare
digital\, mai ales pe vreme ur`t\; cu toate acestea, astfel de dispozi-
tive ar fi fost la `ndem`na mecanicilor de garaje, a paznicilor de
parcare [i a oric\rei persoane aflate `n custodia temporar\ a unui
vehicul. O singur\ persoan\ necinstit\ era `ndeajuns s\ compromit\
securitatea re[edin]ei.
Dac\ sosea un vizitator f\r\ cod personal de acces la poart\,
ap\sa butonul interfonului [i `[i anun]a prezen]a paznicului din
biroul de paz\ aflat `n spatele propriet\]ii. Dac\ vizitatorul era
a[teptat sau era un prieten de familie aflat pe lista de acces perma-
nent, paznicul deschidea poarta de la panoul de comand\.
240 DEAN KOONTZ
~n timp ce a[tepta ca bariera masiv\ de bronz s\ se dea la o parte

din calea lui, Ethan se afla sub supravegherea camerei din punctul
de control. Odat\ intrat pe proprietate, avea s\ fie urm\rit de mai
multe camere care erau `n a[a fel fixate `n copaci, `nc`t s\ desco-
pere pe oricine ar `ncerca s\ treac\ nedepistat st`nd `ntins pe po-
deaua jeepului.
Toate camerele video erau dotate cu tehnologie de filmare pe
timp de noapte, care transforma cele mai slabe raze de lun\ `n ade-
v\rate spoturi de lumin\. Un program sofisticat de software filtra
cea mai mare parte a efectelor de deformare [i `nce]o[are datorate
ploii [i asigurau o imagine clar\, `n timp real pe ecranele din biroul
de monitorizare.
Dac\ ar fi fost un reparator sau comisionar care sosea `ntr-un
camion sau o dubi]\ `nchis\, Ethan ar fi fost rugat s\ a[tepte `n fa]a
por]ii p`n\ c`nd ar fi sosit un paznic. Acesta s-ar fi uitat apoi `n ve-
hicul ca s\ se asigure c\ [oferul nu era cumva constr`ns s\ aduc\
ceva b\ie]i r\i cu el.
Palazzo Rospo nu era o fort\rea]\ nici dup\ defini]iile moderne,
nici dup\ standardele medievale care cereau pod mobil [i [an] cu
ap\. Nu era `ns\ nici o pr\jitur\ l\sat\ pe o farfurie de pe care orice
ho] fl\m`nd s\ o poat\ lesne `nh\]a.
Poarta putea fi aruncat\ `n aer de explozibili, zidul propriet\]ii
putea fi escaladat. Dar altfel, nu era chip s\ te furi[ezi prea u[or
`n\untru. Intru[ii erau identifica]i [i depista]i aproape imediat de
camere, detectori de mi[care, senzori de c\ldur\ [i alte dispozitive.
Poarta lat\ de nou\ metri c`nt\rea peste trei tone jum\tate. Moto-
rul care opera angrenajul cu lan] era `ns\ puternic [i bariera se mi[ca
aparent f\r\ efort [i cu o vitez\ mai mare dec`t te-ai fi a[teptat.
O suprafa]\ de dou\zeci de mii de metri p\tra]i trecea drept o
proprietate financiar\ mare `n cele mai multe comunit\]i reziden]i-
ale. ~n cartierul acesta, unde patru mii de metri p\tra]i puteau aduce
de la zece milioane de dolari `n sus, un teren de dou\zeci de mii de
metri p\tra]i era echivalentul domeniului unui baron din Anglia.
Aleea de acces `nconjura un bazin aflat `n fa]a casei uria[e, care
nu era baroc\ precum poarta de bronz, ci un edificiu paladian cu
CHIPUL 241
trei etaje, `mbr\cat `n marmur\, cu ornamenta]ii simple, clasice, gi-

gantic [i totu[i elegant `n propor]ii.
Chiar `nainte de bazin, aleea se bifurca, iar Ethan o apuc\ pe
drumul care `nconjura casa lateral. La urm\toarea bifurca]ie, una
din artere o apuca spre cl\direa intendentului [i biroul de paz\, iar
cealalt\, spre o ramp\ care cobora spre garajul subteran.
Garajul avea dou\ niveluri. La nivelul superior, Chipul ad\postea
treizeci [i dou\ de vehicule din colec]ia personal\, de la un Porsche
nou la o serie de Rolls-Royce din anii 1930, un Merces-Benz 500K
din 1936, un Duesenberg Model J din 1931 sau un Cadillac din 1933.
Nivelul inferior ad\postea vehiculele aflate `n proprietatea re[e-
din]ei [i folosite ca ma[ini de serviciu, [i oferea locuri de parcare
pentru ma[inile personale ale angaja]ilor.
Ca [i nivelul superior, [i acesta avea o podea acoperit\ cu dale
mate de gresie bej [i pere]i acoperi]i cu pl\ci lucioase de faian]\,
`ntr-o culoare asortat\. St`lpii de sprijin erau decora]i cu mozaic `n
diverse nuan]e de galben.
Pu]ine spa]ii destinate v`nz\rii de automobile de lux erau at`t de
frumos amenajate ca acest garaj subteran.
Panoul pentru cheile de ma[in\ se afla pe peretele de l`ng\ as-
censor, iar Fric st\tea pe podea, sub panou, ]in`nd acela[i roman
fantastic pe care `l citea de diminea]\ `n bibliotec\. S\ri `n picioare
c`nd Ethan se apropie.
Spre surprinderea lui, Ethan se bucur\ mult v\z`ndu-l pe b\iat.
Nimic nu-l mai bucurase at`t de mult `n ziua asta lung\, cenu[ie,
mohor`t\.
Nu era foarte sigur de ce b\iatul ì transmise o stare de bun\
dispozi]ie. Poate pentru c\ te a[teptai ca fiul Chipului, crescut `n
at`ta bog\]ie [i cu at`ta indiferen]\, s\ se comporte cu un r\sf\] gre-
]os sau s\ fie nevrozat, sau am`ndou\ la un loc; [i pentru c\ Fric era
un b\iat cuviincios [i timid, care `ncerca s\-[i mascheze timiditatea
cu un aer atoate[tiutor, dar nu putea ascunde o modestie `nn\scut\,
rar\ `n lumea aceasta str\lucitoare a[a cum rar\ e mila printre lo-
catarii solzo[i ai unei mla[tini de crocodili.
Ar\t`nd spre carte, Ethan spuse:
242 DEAN KOONTZ
– A g\sit vr\jitorul cel r\u limba unui om cinstit pentru po]iu-

nea sa?
– P`n\ acum a avut ghinion. Dar tocmai l-a trimis pe slujitorul
lui cel dur, Cragmore, s\ viziteze un politician mincinos [i s\-i taie
testiculele.
Ethan se `nfior\.
– Chiar c\ este un vr\jitor r\u.
– P\i, nu e dec`t un politician. Unii dintre ei mai vin pe aici
din c`nd `n c`nd. Dup\ ce pleac\, doamna McBee face inventarul
obiectelor de valoare din camerele pe care le-au vizitat.
– {i… ce faci aici? Ai de g`nd s\ faci o plimbare cu ma[ina?
Fric cl\tin\ din cap.
– N-are nici un sens s\ m\ apuc de a[a ceva p`n\ la [aisprezece
ani. Trebuie s\-mi iau mai `ntì carnetul de [ofer, s\ am suficient
timp s\ pun deoparte ceva bani ca s\ o iau de la cap\t, s\ descop\r
or\[elul perfect unde s\ m\ ascund [i s\ m\ g`ndesc la o serie de
deghiz\ri beton [i greu de ghicit.
Ethan z`mbi.
– Deci \sta e planul, hm?
F\r\ s\-i `ntoarc\ z`mbetul, cu o fa]\ lung\ [i serioas\, Fric spuse:
– |sta e planul.
B\iatul ap\s\ butonul ca s\ cheme ascensorul. Ma[in\ria se
puse `n mi[care cu un b`zìt doar `n parte `n\bu[it de pere]ii cabinei.
– M-am ascuns de echipa de decoratori, m\rturisi Fric. ~nc\ mai
pun pomi [i chestii de-astea prin toat\ casa. E primul t\u Cr\ciun aici,
a[a c\ nu [tii, dar to]i poart\ scufiile alea idioate de Mo[ Cr\ciun
[i, de c`te ori te v\d, strig\: „Cr\ciun fericit“ [i r`njesc ca nebunii,
[i vor s\-]i dea bomboanele astea sc`rboase. Nu vin doar s\ deco-
reze, le place s\ se dea `n spectacol, ceea ce cred c\ vor mai to]i
oamenii, altfel n-ar face o afacere din asta, dar e suficient ca s\ te
transforme `n ateu.
– Sun\ ca o tradi]ie memorabil\ de s\rb\tori.
– E mai bine dec`t colind\torii pl\ti]i din Ajun. S`nt `mbr\ca]i
ca personajele din Dickens [i `n pauzele dintre c`ntece `]i vorbesc
despre regina Victoria [i domnul Scrooge, [i te `ntreab\ dac\ vrei
CHIPUL 243
g`sc\ [i budinc\ cu untur\ la masa de Cr\ciun. }i se adreseaz\ cu:

„domnul meu“ [i „cona[ule“, [i trebuie s\ fii acolo, pentru c\ Fan-
toma... pentru c\ tat\l meu crede c\ e super. Cam dup\ o jum\tate
de or\ cu siguran]\ fie faci pe tine, fie orbe[ti, dar mai ai `nc\ o ju-
m\tate de or\ `n care trebuie s\ rezi[ti. Pe urm\ e ca lumea, pentru
c\ dup\ colind\tori vine magicianul care face num\rul \la cu pitici
`mbr\ca]i ca spiridu[ii lui Mo[ Cr\ciun, [i mori de r`s.
Aelfric p\rea cuprins de o nervozitate evident\, pe care o ex-
prima f\r\ voie `ntr-un torent de cuvinte care se rev\rsau ca un bol-
borosit. Nu era din fire un mutulic\, dar nu era nici unul pe care s\
nu po]i s\-l mai opre[ti din vorbit.
Ascensorul sosi [i se deschiser\ u[ile.
Ethan intr\ dup\ b\iat `n cabina placat\ cu lambriuri din lemn.
Dup\ ce ap\s\ butonul care ducea la parter, Fric spuse:
– Din experien]a dumitale, perver[ii care dau telefoane s`nt
chiar periculo[i sau e numai gura de ei?
– Perver[ii care dau telefoane?
P`n\ `n acest punct al discu]iei, b\iatul `l privise `n ochi pe
Ethan. Acum se uita la lumina aprins\ pe panoul cu butoane [i nu-i
arunc\ nici m\car o privire lui Ethan.
– Tipii care dau telefoane [i respir\ `n receptor. Se mul]umesc
doar cu at`t sau c`teodat\ vin dup\ tine [i vor s\ te pip\ie, [i chestii
dintr-astea?
– Te-a sunat cineva, Fric?
– Mda. Un ciudat.
B\iatul g`fì din greu, neregulat, ap\sat, ca [i cum Ethan ar fi
putut s\-l identifice pe pervers din semn\tura unic\ a felului `n
care respira.
– C`nd te-a sunat prima dat\?
– Doar azi. Prima dat\ c`nd eram `n camera trenurilor. Pe urm\
a sunat iar c`nd eram `n pivni]\ [i m`ncam.
– Te-a sunat pe linia ta personal\?
– Mda.
Pe panoul cu butoane, becule]ul se aprindea la fiecare etaj. As-
censorul se mi[ca `ncet `n sus.
244 DEAN KOONTZ
– Ce ]i-a spus tipul \sta?

Fric [ov\i, frec`ndu-[i u[or picioarele de podeaua cu mozaic.
Pe urm\:
– Doar respira. {i scotea ni[te... ni[te sunete ca de animal.
– Asta e tot?
– Mda. Sunete de animal, dar nu [tiu ce putea fi, pentru c\ nu
era priceput la a[a ceva.
– E[ti sigur c\ nu ]i-a spus nimic? Nici m\car nu ]i-a zis pe nume?
Cu privirea fixat\ pe panoul cu butoane, Fric spuse:
– Doar respira]ia aia idioat\. Am format stelu]\ [ase nou\, [tii,
m-am g`ndit c\ perversul mai locuie[te poate cu mama lui [i ea o s\
r\spund\, dar pe urm\ nu l-am auzit dec`t respir`nd `n receptor.
Ajunser\ la parter. U[ile se deschiser\.
Ethan p\[i pe hol, dar Fric r\mase `n ascensor.
Bloc`nd u[ile cu o m`n\, Ethan spuse:
– N-a fost o idee bun\ s\-l suni, Fric. C`nd cineva `ncearc\ s\ te
h\r]uiasc\, cel mai mult le place s\ [tie c\ ]i-au intrat pe sub piele.
Cel mai bine `nchizi telefonul imediat cum `]i dai seama cine e pe
fir, [i dac\ telefonul sun\ iar, nu mai r\spunzi.
F\c`ndu-[i de lucru, Fric se uit\ la ceasul de la m`n\, `l r\suci ca
s\ potriveasc\ ora [i spuse:
– Credeam c\ poate te pricepi s\ afli cine e.
– Eu o s\ m\ str\duiesc. Fric?
B\iatul continu\ s\ `nv`rteasc\ ceasul.
– Ei?
– E important s\-mi spui totul despre povestea asta.
– Bine`n]eles.
– Mi-ai spus tot, nu-i a[a?
Duc`nd ceasul la ureche, ca [i cum ar asculta dac\ mai tic\ie,
Fric spuse:
– Bine`n]eles. N-a fost dec`t respira]ia aia.
B\iatul nu spusese tot, dar for]at acum, nu f\cea dec`t s\-[i p\s-
treze secretul cu [i mai mare str\[nicie.
Amintindu-[i cum r\spunsese el `nsu[i la `ntreb\rile lui Hazard
din biseric\, Ethan se potoli.
CHIPUL 245
– Dac\ e[ti de acord, `n caz c\ sun\ cineva pe linia ta `n seara

asta sau mìne c`nd s`nt eu aici, a[ vrea s\ r\spund eu.
– Bine.
– Linia ta nu sun\ `n apartamentul meu, dar o s\ intru pe calcu-
lator [i o s\ fac modificarea.
– C`nd?
– Chiar acum. O s\ r\spund imediat ce sun\, dar dac\ sun\
mìne c`nd nu s`nt aici, las\ s\ intre c\su]a vocal\.
B\iatul `l privi `n sf`r[it `n ochi.
– Bine. {tii cum sun\ telefonul meu?
Ethan z`mbi.
– O s\-l recunosc.
Cu o privire consternat\, Fric spuse:
– Mda, are o melodie t`mpit\.
– {i crezi c\ primele acorduri de la Dragnet `mi dau senza]ia c\
primesc un telefon important?
Fric z`mbi.
– Dac\ vrei s\ m\ suni oric`nd, ziua sau noaptea, spuse Ethan,
pe una dintre liniile telefonice de aici sau pe mobil, nu ezita, Fric.
Oricum nu prea dorm. ~n]elegi?
B\iatul d\du din cap.
– Mul]umesc, domnule Truman.
Ethan se mai d\du un pas `napoi pe hol.
Sfios, Fric `[i mu[c\ solemn buza de jos `n timp ce ap\s\ buto-
nul ascensorului, care-l ducea probabil la etajul al doilea, unde se
aflau camerele lui.
Din pricina staturii sale micu]e, ascensorul, spa]ios ca orice ascen-
sor dintr-o cl\dire impozant\, p\rea chiar mai spa]ios dec`t de obicei.
De[i scund [i sl\bu] pentru v`rsta lui, ]inuta [i atitudinea obi[-
nuit\ a lui Fric emanau o hot\r`re calm\ [i un curaj surprinz\toare
pentru anii lui [i mai mari dec`t trupul lui mic. Copil\ria stranie [i
singuratic\ `ncepuse deja s\-l ademeneasc\ spre r\zbunare.
~n pofida bog\]iei, iste]imii [i `n]elepciunii, avea s\ ajung\ mai
devreme sau mai t`rziu o fire r\zbun\toare. La urma urmei, era om
[i deci avea partea lui de nefericire [i ghinion.
246 DEAN KOONTZ
U[ile ascensorului se `nchiser\.

Dup\ ce Fric disp\ru din vedere [i ma[in\ria `ncepu s\ toarc\,
Ethan privi t\bli]a de deasupra u[ii. O privi p`n\ c`nd v\zu becu-
le]ul care se aprinse la etajul `ntì, ascult\ mecanismul care conti-
nua s\ scr`[neasc\ al ascensorului.
V\zu cu ochii min]ii cum u[ile ascensorului se deschid la etajul
al doilea [i las\ o cabin\ goal\, pentru c\ Fric a disp\rut pe vecie
`ntre etaje.
Astfel de `nchipuiri ciudate, negre nu-i st\teau `n fire. ~n oricare
alt\ zi `n afar\ de asta, s-ar fi `ntrebat de unde ì vine un astfel de
g`nd tulbur\tor [i l-ar fi alungat pe dat\ din minte, cu u[urin]a cu
care calci cuta unei c\m\[i.
Ziua de azi era `ns\ cum era, at`t de complet diferit\ de oricare
alta, `nc`t Ethan se sim]i `nclinat s\ ia `n serios chiar [i cele mai im-
probabile presentimente [i posibilit\]i.
Ascensorul urca paralel cu sc\rile de serviciu. Era tentat s\
parcurg\ `n goan\ cele patru [iruri de trepte. Ascensorul se ridica
at`t de `ncet, c\ l-ar ajunge din urm\ la etajul al doilea.
C`nd u[ile s-ar deschide, Fric s-ar speria s\-l vad\ at`t de pani-
cat. Respir`nd din greu din pricina urcu[ului nebun, Ethan nu ar fi
`n stare s\-[i ascund\ `ngrijorarea fa]\ de Fric – nici nu ar fi `n stare
s\ o explice.
Momentul trecu.
Nodul din g`t ì disp\ru. ~nghi]i, respir\.
Becule]ul se aprinse la etajul `ntì, apoi la etajul al doilea. Moto-
rul ascensorului t\cu.
Cu siguran]\, Fric ajunsese teaf\r sus, `n cas\. Nu fusese consu-
mat [i devorat de ma[in\ria demonic\.
Pe c`t putu, Ethan `[i alung\ ideea aceasta bizar\ din minte `n
timp ce se `ndrept\ spre apartamentul lui din aripa de vest.
Capitolul 38
Parcurg`nd `n grab\ holul lung din aripa de nord, Fric privi `n-
grijorat de mai multe ori `napoi, pentru c\ `ntotdeauna avusese sen-
timentul c\ fantomele p`ndeau `n ungherele cele mai singuratice ale
casei. ~n noaptea asta, era absolut sigur de prezen]a lor.
~n timp ce trecea pe l`ng\ o oglind\ aurit\ a[ezat\ deasupra unei
console vechi de c`nd lumea, crezu c\ z\re[te dou\ figuri `n sticla
decolorat\ de vreme: el `nsu[i, dar [i cineva mai `nalt, mai `ntune-
cat, care mergea gr\bit chiar `n spatele lui.
Pe o tapiserie care data probabil dinainte de epoca glaciar\,
cavaleri cu priviri amenin]\toare, c\lare pe arm\sari negri, p\reau
c\-[i `ntorc capetele ca s\-l priveasc\. Cu coada ochiului i se p\ru c\
vede caii – cu ochii lor s\lbatici, cu n\rile frem\t`nd – cum `ncep
s\ galopeze prin ]es\tura aceea de c`mpii [i p\duri, ca [i cum ar fi
vrut s\ sar\ din urzeala lumii lor `n holul de la etajul al doilea.
Av`nd `n vedere starea lui actual\ de spirit, Fric nu era persoana
potrivit\ s\ lucreze `ntr-un cimitir, `ntr-o morg\ ori `n unit\]i
criogenice unde gr\mezi de mor]i s`nt `nghe]a]i `n a[teptarea zilei
`n care vor fi dezghe]a]i [i adu[i din nou la via]\.
Tat\l-Fantom\ `l jucase `ntr-un film pe Sherlock Holmes, care
se dovedise a fi fost primul om care se l\sase `nghe]at `n mod [tiin-
]ific dup\ moarte. Holmes fusese adus la via]\ `n anul 2225, unde o
societate utopic\ avea nevoie de sprijinul s\u ca s\ rezolve prima
crim\ dup\ o sut\ de ani.
248 DEAN KOONTZ
Dac\ eliminai robo]ii r\i sau extratere[trii r\i, sau chiar mumiile
rele, filmul ar fi ie[it mai bine. C`teodat\ un film putea fi prea plin
de imagina]ie.
Dar `n clipa asta, lui Fric nu-i era greu deloc s\-[i imagineze
Palazzo Rospo mi[un`nd de fantome, robo]i, extratere[tri, mumii [i
o creatur\ f\r\ nume, mai rea dec`t toate celelalte, mai ales aici, la
etajul al doilea, unde era singur. Nu singur `n sensul c\ era `n sigu-
ran]\, ci singur `n sensul c\ era singura f\ptur\ omeneasc\ prezent\.
Dormitorul tat\lui s\u [i apartamentul aferent se aflau la acest
etaj, `n aripa de vest [i de-a lungul unei p\r]i din holul nordic. C`nd
Tat\l-Fantom\ se afla la re[edin]\, Fric avea companion `n refugiul
\sta, dar `n cele mai multe nop]i locuia singur aici, la etajul al doilea.
Ca acum.
La `ntret\ierea dintre holuri, r\mase nemi[cat ca un cadavru
`ntr-un bazin criogenic, ascult`nd zgomotele casei.
Fric mai mult `[i `nchipuia dec`t auzea ropotul ploii. Acoperi[ul
era acoperit cu pl\ci de ardezie, era bine izolat [i aflat cu mult dea-
supra acestui hol `nalt.
Fo[netul slab [i inconstant al v`ntului nu era dec`t o amintire
din alte vremuri, pentru c\ era o noapte aproape lipsit\ de v`nt.
~n afar\ de apartamentul lui Fric, de-a lungul holului se aflau
mai multe `nc\peri. Dormitoare de oaspe]i rareori folosite. O de-
bara pentru lenjerii. O camer\ cu scule electrice, plin\ ochi cu echi-
pamente misterioase pentru Fric, dar amintind de laboratorul lui
Frankenstein. Mai era un salon mic, bine mobilat [i `ntre]inut, `n
care nu st\tea niciodat\ nimeni.
La cap\tul holului se afla o scar\ de serviciu care cobora cinci
etaje, p`n\ la garajul subteran. Alte sc\ri, aflate la cap\tul holului
din aripa de vest, coborau de asemenea p`n\ la subsolul palatului
Rospo. Nici una din ele nu erau, bine`n]eles, la fel de largi sau
grandioase ca sc\rile principale, care aveau c`te un candelabru de
cristal pe fiecare palier.
Actri]a Cassandra Limone – pe numele adev\rat Sandy Leaky –
care locuise `mpreun\ cu tat\l lui Fric timp de cinci luni, st`nd `n cas\
chiar [i c`nd acesta lipsea, se v`nturase pe sc\ri de cincisprezece ori
CHIPUL 249
pe zi, ca parte a antrenamentului zilnic pe care-l f\cea. O sal\ de

gimnastic\ bine dotat\ oferea un StairMaster printre alte numeroase
ma[ini, dar Cassandra spunea c\ sc\rile „autentice“ nu erau at`t de
plictisitoare ca sc\rile artificiale [i aveau un efect mai natural asu-
pra mu[chilor piciorului [i fundului.
Leoarc\ de transpira]ie, gem`nd, uit`ndu-se cruci[, str`mb`ndu-se,
`njur`nd ca fata posedat\ din Exorcistul, ]ip`nd la Fric dac\ se `nt`l-
nea din `nt`mplare cu el pe sc\ri `n timpul c`t le folosea ea, Cassandra
alpinista n-ar fi fost u[or de recunoscut de editorii de la revista
People. O trecuser\ de dou\ ori pe lista celor mai frumo[i oameni
din lume.
Din c`te se p\rea `ns\, toat\ str\dania ei fusese `ncununat\ de
succes. Tat\l-Fantom\ ì spusese de mai multe ori Cassandrei c\ era
o arm\ mortal\, pentru c\ mu[chii picioarelor ei puteau termina un
b\rbat, mu[chii coapselor puteau zdrobi orice inim\, iar fundul ei
putea `nnebuni pe oricine.
Ha, ha, ha! ~n loc s\-]i testeze sim]ul umorului, unele glume `]i
testau senza]ia de vom\.
~ntr-una din ultimele ei zile la re[edin]\, Cassandra c\zuse pe
sc\rile din aripa de vest [i-[i fracturase o glezn\.
Cu adev\rat nostim.
Acum Fric mergea pe hol nu spre apartamentul lui, ci spre ul-
tima camer\ pe dreapta `nainte de sc\ri.
Spa]iul acesta lipsit de elegan]\, m\sur`nd `n jur de trei metri [i
jum\tate pe patru, avea o podea din sc`nduri groase [i pere]i simpli,
albi. Goal\ `n momentul de fa]\, `nc\perea servea drept punct de
trecere pentru transferul de bunuri dinspre [i `nspre pod.
Un lift `nc\p\tor, operat de un motor electric, putea c\ra p`n\
la opt sute de kilograme [i permitea depozitarea de cutii grele [i
obiecte mari `n imensitatea de deasupra. O u[\ se deschidea spre o
scar\ `n spiral\, care ducea tot `n pod.
Fric o lu\ pe sc\ri. Urc\ cu grij\, ]in`ndu-se mereu de bar\,
`ngrijorat c\ r`sul copios pe care i-l prilejuise glezna fracturat\ a
Cassandrei avea s\ se `ntoarc\ acum `mpotriva lui, drept care se va
alege [i el cu un picior rupt.
250 DEAN KOONTZ
Podul se `ntindea pe toat\ lungimea [i l\]imea vilei. Spa]iul era

finisat: pere]i tencui]i, du[umea solid\, acoperit\ cu linoleum ca s\
poat\ fi cur\]at\ mai u[or.
Coloane din grinzi verticale masive sprijineau o re]ea elaborat\
de c\priori care sus]ineau acoperi[ul. ~ntre grinzi nu fuseser\ con-
struite nici un fel de panouri separatoare, a[a c\ podul r\m`nea o
singur\ [i mare `nc\pere.
~n realitate, nu puteai s\ vezi bine dintr-un cap\t al `nc\perii `n
cel\lalt, pentru c\ sute de postere enorme erau suspendate cu s`rme
de c\priori. Fiecare dintre ele purta numele [i imaginea gigantic\ a
lui Channing Manheim.
Tat\l lui Fric nu f\cuse dec`t dou\zeci [i dou\ de filme, dar co-
lec]iona articole legate de cariera sa `n toate limbile. Filmele lui
erau succese de cas\ `n toat\ lumea, [i fiecare proiect producea
zeci de postere.
Posterele formau un soi de pere]i [i culoare de trecere, la fel ca
[i l\zile a[ezate una peste alta, pline de suvenire ale lui Chaning
Manheim, de pild\ tricouri cu chipul s\u [i/sau fraze din filmele
sale, ceasuri de m`n\ pe care timpul b\tea `n jurul chipului s\u,
c\ni de cafea ilustrate cu cana lui, p\l\rii, [epci, haine, pahare, fi-
gurine de plastic, p\pu[i, sute de juc\rii diferite, lenjerie de dam\,
medalioane, cutii de sendvi[uri [i mult mai mult\ marf\ dec`t putea
Fric s\-[i aminteasc\ sau s\-[i imagineze.
Oriunde te `ntorceai, d\deai peste siluete din carton ale Tat\-
lui-Fantom\, `n m\rime natural\ sau mai mari dec`t `n realitate.
Aici era un cowboy tic\los, dincolo un c\pitan de nav\ spa]ial\,
aici un ofi]er de marin\, dincoace un pilot, un explorator din jun-
gl\, un ofi]er de cavalerie din secolul al XIX-lea, doctor, boxer, po-
li]ist, pompier...
Diorame de carton mai elaborate `l ar\tau pe cel mai mare star
din lume `n decoruri `ntregi din filme. Acestea fuseser\ dispuse `n
holurile teatrelor [i multe dintre ele, dac\ le puneai baterii, se mi[-
cau [i luminau.
Obiecte senza]ionale din filmele sale erau aranjate pe rafturi me-
talice sau sprijinite de perete. Arme futuriste, c\[ti de pompier, c\[ti
de soldat, o armur\, un p\ianjen robot de m\rimea unui fotoliu...
CHIPUL 251
Obiecte mai mari, de pild\ ma[ina timpului din Future Imper-

fect, erau ]inute `ntr-un depozit din Santa Monica. Spa]iul acela [i
podul de aici erau ambele dotate cu sisteme de `nc\lzire [i umidifi-
care a aerului ca cele din muzee, pentru a asigura deteriorarea mi-
nim\ a articolelor din colec]ie.
Tat\l-Fantom\ cump\rase de cur`nd proprietatea vecin\ cu
Palazzo Rospo. Avea de g`nd s\ d\r`me casa care se afla pe acel te-
ren, s\ uneasc\ cele dou\ loturi de p\m`nt [i s\ construiasc\ un mu-
zeu `n stilul arhitectural de la Palazzo Rospo ca s\-[i expun\
suvenirele.
De[i tat\l s\u nu mersese p`n\ `ntr-acolo, Fric b\nuia c\ in-
ten]iona ca `ntr-o bun\ zi s\ deschid\ re[edin]a pentru public, a[a
cum se `nt`mplase cu Graceland1, [i s\-l lase pe Fric `nsu[i s\ con-
duc\ toat\ opera]ia.
Dac\ acea zi avea `ntr-adev\r s\ soseasc\, bine`n]eles c\ va fi
nevoit s\-[i zboare creierii sau s\ se arunce de pe o cl\dire `nalt\,
sau am`ndou\ la un loc, dac\ nu va fi apucat deja s\ `nceap\ o via-
]\ nou\, secret\, sub o alt\ identitate, `n Goose Crotch, Montana,
sau `n vreun alt or\[el at`t de `ndep\rtat [i simplu, c\ localnicii `nc\
ar mai numi filmele „spectacolele lanternei magice“.
C`teodat\, foarte rar, Fric se sim]ea vr\jit c`nd se urca `n pod ca
s\ r\t\ceasc\ prin labirintul Manheim. Uneori, era cuprins chiar de
entuziasm la g`ndul c\ f\cea parte din proiectul acesta magic,
aproape legendar.
Alteori, sim]ea c\ nu are dec`t trei centimetri `n\l]ime [i conti-
nu\ s\ scad\, c\ nu era dec`t un g`ndac ne`nsemnat, pe care l-ai pu-
tea oric`nd c\lca, turti [i uita.
~n seara asta nu se sim]ea nici inspirat, nici descurajat de co-
lec]ie, pentru c\ o o vizita numai `n c\utarea unei ascunz\tori. Cu
siguran]\ avea s\ descopere `n labirintul \sta un cotlon `n care s\ se
ascund\ [i s\ fie protejat de chipul [i numele omniprezente ale tat\-
lui s\u, care putea ]ine la distan]\ r\ul a[a cum usturoiul [i crucifi-
xul descurajau vampirii.
1 Graceland este numele propriet\]ii lui Elvis Presley, `n momentul de fa]\ func-
]ion`nd ca un muzeu deschis pentru public. (n.tr.)
252 DEAN KOONTZ
Ajunse `n fa]a unei oglinzi `nalte de doi metri, cu o ram\ cu

[erpi sculpta]i [i picta]i, care se `ncol\ceau `n culori de piatr\ pre-
]ioas\. ~n Black Snow, tat\l s\u `ntrez\rise imagini din viitorul s\u
`n aceast\ oglind\.
Fric `l v\zu numai [i numai pe Fric cum `[i mijea ochii la refle-
xia sa din oglind\, a[a cum mai f\cea c`teodat\, `ncerc`nd s\ vad\
printre gene un Fric mai `nalt [i mai dur. Ca de obicei, nu reu[i s\ se
am\geasc\, statura eroic\ nu-l prindea, dar era bucuros c\ oglinda
nu-i dezv\luia scene din viitorul lui, care ar confirma poate c\ avea
s\ fie acela[i n\t\r\u [i la treizeci, patruzeci sau cincizeci de ani.
Dup\ ce Fric se d\du `napoi din fa]a oglinzii [i se `ntoarse s\
plece, sticla p\ru s\ se unduiasc\ [i din ea ie[i un b\rbat, un b\rbat
solid, care avea o `nf\]i[are dur\ f\r\ s\ fie nevoit s\ se uite str`mb.
Cu un r`njet pe fa]\, bruta se `ntinse dup\ Fric, iar Fric fugi c`t `l ]i-
neau picioarele.
Capitolul 39
Deranjat ca niciodat\ p`n\ atunci de `ntunericul din spatele feres-

trelor, Ethan str\b\tu apartamentul [i trase draperiile, acoperind fa]a
nop]ii ploioase de afar\, de parc\ aceasta ar fi avut o mie de ochi.
La masa de lucru din biroul s\u, porni calculatorul [i acces\ pro-
gramul de control al casei. Pe ecran ap\reau pictograme pentru sis-
temul de `nc\lzire-r\cire, centralele din piscin\, sistemul de irigare
[i luminare a gazonului, iluminatul interior, echipamentul audio-vi-
deo, aparatele de securitate electronic\, telefoane [i alte sisteme.
Select\ cu ajutorul mouse-ului telefonul. Calculatorul ì ceru
parola, [i Ethan o introduse.
Dintre to]i membrii personalului administrativ, numai Ethan pu-
tea accesa [i reprograma sistemele de securitate [i telefonie.
Ecranul se schimb\, oferindu-i un set nou de op]iuni.
Telefoanele din apartamentul s\u aveau toate cele dou\zeci [i
patru de linii, dar numai dou\ ì erau accesibile. Nu putea asculta `n
secret convorbirile altcuiva, a[a cum nici al]ii nu puteau asculta
convorbirile lui.
Mai mult, dac\ veneau apeluri pe alte linii, Ethan nu auzea te-
lefonul sun`nd `n camera lui. Becule]ul clipea `ns\ deasupra num\-
rului liniei respective c`nd aceasta primea un apel, [i r\m`nea aprins
p`n\ se termina convorbirea.
Dup\ ce intr\ `n programul de telefonie, Ethan oper\ modific\ri
care s\ fac\ accesibil\ `n apartamentul lui linia 23, care-i apar]inea
lui Fric. Aceasta avea s\ sune cu tonul personal al lui Fric.
254 DEAN KOONTZ
Dup\ ce termin\, se uit\ pe eviden]a convorbirilor telefonice

din ziua aceea.
Orice apel c\tre [i dinspre Palazzo Rospo era consemnat auto-
mat – de[i f\r\ con]inutul propriu-zis al convorbirii. Se consemnau
ora la care fusese efectuat fiecare apel [i durata fiec\rei convorbiri.
Pentru toate apelurile f\cute din cas\, calculatorul re]inea nu-
m\rul care fusese format. ~n cazul apelurilor din afar\, calculatorul
re]inea num\rului celui care sunase, cu excep]ia cazurilor c`nd nu-
m\rul de telefon era neinformabil.
~[i introduse numele [i v\zu c\ nu primise dec`t un singur te-
lefon c`t timp fusese plecat. Telefoanele primite [i date de pe mobil
nu erau incluse aici.
Apuc\ telefonul ca s\-[i verifice c\su]a vocal\. Sunaser\ de la
spital s\-l informeze `n leg\tur\ cu moartea lui Dunny.
C`nd Ethan introduse numele lui Aelfric, calculatorul raport\
c\ b\iatul nu primise nici un fel de apel `n ziua aceea, luni, 21
decembrie.
Dup\ spusele lui Fric, perversul care respira greu sunase de
dou\ ori. {i cel pu]in o dat\ b\iatul `l sunase `napoi cu *69. Toate
cele trei apeluri ar fi trebuit s\ fie consemnate.
Ethan se mut\ din fi[ierul lui Fric `n registrul general, care cu-
prindea toate telefoanele date sau primite de la miezul nop]ii tre-
cute, `n ordinea `n care fuseser\ efectuate. Era o list\ lung\, pentru
c\ personalul fusese ocupat cu preg\tirile de Cr\ciun.
Parcurg`nd cu grij\ datele, Ethan nu d\du peste nici un apel dat
sau primit de Fric.
Cu excep]ia cazului `n care sistemul de consemnare avea erori,
ceea ce nu se `nt`mplase niciodat\ de c`nd era Ethan aici, conclu-
zia inevitabil\ era aceea c\ Fric min]ise `n leg\tur\ cu telefoanele
obscene.
Respectul pe care i-l purta b\iatului `l f\cu pe Ethan s\ mai
parcurg\ o dat\ registrul de eviden]\ a apelurilor, de data asta de
jos `n sus. Acela[i rezultat.
Pe c`t de dificil era de crezut c\ sistemul nu consemnase apelu-
rile men]ionate de Fric, pe at`t de greu era pentru Ethan s\ accepte
CHIPUL 255
c\ pu[tiul n\scocise povestea perversului care respira `n telefon.

Fric nu obi[nuia s\ dramatizeze lucrurile [i, cu siguran]\, nu `n-
cerca s\ atrag\ aten]ia.
Pe l`ng\ asta, p\rea cu adev\rat tulburat de amintirea apelurilor
cu pricina. „Doar respira. {i scotea ni[te sunete... ni[te sunete ca
de animal.“
Sesiz`nd cu coada ochiului ceva care clipea, Ethan se `ntoarse
de la calculator [i v\zu c\ becule]ul de deasupra liniei 24 era cel
care lumina intermitent. ~n timp ce `l privea, cineva r\spunse
acestui apel [i becule]ul r\mase aprins.
Linia 24, ultima linie de pe tabloul de comand\, era rezervat\
apelurilor primite de la mor]i.
Capitolul 40
Dac\ un tip fioros iese din oglind\ ca printr-o u[\ [i vrea s\ te

`n[face [i chiar te apuc\ de c\ma[\ cu v`rful degetelor, ai toate moti-
vele s\-]i dai drumul `n pantaloni sau s\-]i pierzi cu totul controlul
sfincterelor, a[a c\ Fric r\mase uimit c\ nu se u[ur\ pe loc prin toate
orificiile, c\ reac]ion\ suficient de repede, sc\p\ de degetele care
umblau s\-l aga]e [i alerg\ complet uscat prin labirintul de suvenire.
O lu\ la st`nga, la dreapta, la dreapta, la st`nga, s\ri peste o gr\-
mad\ de cutii, trecu dintr-o arip\ a podului `n cealalt\, `mpiedi-
c`ndu-se `ntre dou\ postere uria[e, alerg\ pe l`ng\ un Tat\-Fantom\
`n rol de detectiv din anii 1930, se strecur\ printre alte dou\ postere,
se feri de un inorog din polistiren cu o `nf\]i[are realist\, folosit `n
singurul film al lui Manheim despre care nimeni nu `ndr\znea s\
vorbeasc\ `n prezen]a tat\lui s\u, o lu\ la st`nga, la st`nga, la dreapta
[i se opri c`nd `[i d\du seama c\ nu mai [tia din ce parte venise [i c\
s-ar putea s\ se `nv`rt\ `n cerc `n jurul oglinzii `ncol\cite de [erpi.
~n urma sa, pe o suprafa]\ `nsemnat\ a podului, posterele `nr\-
mate se leg\nau ca penduluri gigantice. Le mi[case pe unele dintre
ele `n timp ce fugea, iar curentul st`rnit de acestea continua s\ le
mi[te u[or pe celelalte, perpetu`nd astfel dezordinea.
~n tot acest fream\t era mult mai greu de distins apropierea
omului din oglind\ dec`t ar fi fost `ntr-un pod cufundat `n t\cere.
Fric nu putea s\-l z\reasc\.
Dac\ nu cumva erai vreun diavol iubitor de umbre [i de cot-
loane `ntunecate, iluminatul de aici l\sa de dorit. Cu toate c\ de jur
CHIPUL 257
`mprejurul podului existau aplice, iar pe unele dintre coloanele care

sprijineau c\priorii erau fixate l\mpi, num\rul [i str\lucirea lor erau
insuficiente. Palisadele de postere, aranjate precum steagurile unor
na]iuni Manheim, `mpiedicau trecerea uniform\ a luminii dintr-o
arip\ a podului `n alta.
Ghemuit `n bezn\, prudent, Fric inspir\ ad`nc, `[i ]inu respira]ia,
ascult\.
La `nceput nu auzi nimic `n afar\ de bubuitul ritmic, ca de tobo-
[ar, al inimii lui, dar spre sf`r[itul respira]iei aceleia lungi, `ncepu s\
aud\ [i b\taia ploii pe ]igl\.
Con[tient c\ orice zgomot l-ar ajuta pe animalul de prad\ aflat
pe urmele lui s\-l localizeze, Fric l\s\ s\ ias\ respira]ia moart\,
ademeni `n\untru una vie, [i o ]inu [i pe aceasta.
Se afla sus de tot `n cas\, dar [i sus de tot `n furtun\. Aici, suspi-
nul melancolic al ploii reverbera `n nenum\rate [oapte care schim-
bau `ntre ele secrete sinistre `n aceast\ mare de bezn\ care scufunda
acum Palazzo Rospo.
{i totu[i, `n acela[i fel `n care se concentrase s\ aud\ ploaia `n
pofida bubuitului inimii, distinse acum pa[ii omului din oglind\.
Arhitectura podului, mi[carea de pendul a posterelor gigantice [i
[uieratul ploii deformau sunetul, l\sau impresia c\ intrusul se `nde-
p\rta de Fric, apoi se apropia, pe urm\ iar pleca, c`nd de fapt mai
mult ca sigur `nainta spre prada sa.
Fric urmase sfatul Musafirului Misterios de a g\si un loc secret,
bine ascuns. Crezuse c\ va avea nevoie cur`nd de un refugiu, dar
nu `[i d\duse seama c\ va fi chiar at`t de cur`nd.
~nv\]`nd s\ respire [i s\ asculte `n acela[i timp, d\du crezare
spuselor insistente [i ]icnite ale mamei lui cum c\ era „un [oricel
perfect, aproape invizibil“. Se strecur\ cu repeziciune [i f\r\ nici
un zgomot pe l`ng\ turnurile de carton ro[u-auriu ale unui ora[ fu-
turist peste care tat\l s\u – tot de carton – trona cu o pu[c\ laser `n-
frico[\toare, gata s\ trag\.
R`ndurile se intersectar\, Fric se uit\ [i `ntr-o parte, [i-n alta,
apoi o lu\ la st`nga. Continu\ s\ fug\ cu pa[i m\run]i, analiz`nd `n
timp ce mergea sunetul greu al pa[ilor din spate, chibzuind care ar fi
cel mai bun traseu de urmat ca s\ poat\ sc\pa de omul din oglind\.
258 DEAN KOONTZ
Intrusul nu f\cea nici un efort s\ se ascund\. P\rea c\ voia ca

Fric s\-l aud\, oarecum convins c\ b\iatul nu putea sc\pa.
Moloch. |sta trebuie s\ fie Moloch. Caut\ un copil s\-l sacri-
fice, un copil pe care s\-l ucid\, poate chiar s\-l m\n`nce.
El este Moloch, cu oase de copii `ntre din]i...
Fric se ab]inu s\ nu ]ipe dup\ ajutor, convins c\ nu avea cine
s\-l aud\ `n afar\ de omul-fiar\-zeu care `l urm\rea. Pere]ii casei
erau gro[i, podelele [i mai groase `nc\, iar cea mai apropiat\ per-
soan\ era tocmai la etajul `ntì, `n centrul vilei.
Ar fi c\utat o fereastr\ [i ar fi riscat s\ sar\ `n gol dou\ etaje.
Podul nu avea `ns\ nici o fereastr\.
D\du peste o imita]ie de sarcofag din piatr\, a[ezat `n picioare,
sculptat cu hieroglife [i decorat cu imaginea unui faraon mort, care
nu mai era de mult locuit de mumia malefic\ ce se luptase odat\ cu
cel mai mare star de cinema din lume.
Un cuf\r `n care un criminal crud [i inteligent (jucat de Richard
Gere) `nghesuise odat\ cadavrul unui splendide blonde (de fapt,
trupul viu al mai sus amintitei Cassandra Limone), era acum gol.
Fric nu fu ispitit s\ se ascund\ `n containerele acestea, nici `n si-
criul negru, l\cuit, nici `n cutia magic\ `n care asistenta unui iluzio-
nist putea fi f\cut\ s\ dispar\ cu ajutorul oglinzilor a[ezate oblic.
Chiar [i cele care nu erau sicrie p\reau sicrie, [i, sigur, c\ era
moarte curat\ s\ se v`re `n oricare din ele.
Singurul lucru `n]elept era s\ se mi[te `n continuare, rapid [i t\cut
ca un [oricel, s\ se strecoare, mereu cu vreo c`teva cotituri `naintea
omului din oglind\. ~n cele din urm\ ar fi putut s\ se `ntoarc\ la sc\-
rile `n form\ de spiral\, s\ coboare din pod [i s\ o ia la goan\ spre
etajele de jos, unde putea g\si un ajutor.
Deodat\ `[i d\du seama c\ nu mai auzea pa[ii celui care venea
pe urmele lui.
Nici un Tat\-Fantom\ nu era mai nemi[cat, nici o mumie de sub
nisipurile egiptene nu z\cea mai lipsit\ de suflare dec`t Fric, pe care
`l cuprinse b\nuiala c\ lini[tea aceasta nu vestea nimic bun.
O umbr\ pluti pe deasupra, p\[ind prin aer ca pe ap\.
Lui Fric i se t\ie respira]ia, se uit\ apoi `n sus.
CHIPUL 259
Grinzile care sus]ineau acoperi[ul se sprijineau pe coloanele po-

dului, la un metru jum\tate deasupra capului s\u. De la o grind\ la
alta, peste posterele din filme, zbura o siluet\ f\r\ aripi, dar mai
gra]ioas\ dec`t o pas\re, s\rind cu `ncetineala [i imponderabilitatea
unui cosmonaut care sfideaz\ gravita]ia.
Nu era o fantom\ `nf\[urat\ `n v\luri albe, ci un b\rbat `n cos-
tum, acela[i care ie[ise din oglind\ [i care executa acum un balet
aerian imposibil. Ateriz\ pe o grind\ orizontal\, f\cu o piruet\ spre
Fric [i se n\pusti `n jos, nu ca o piatr\ care cade, ci ca o pan\, r`n-
jind exact a[a cum `[i `nchipuise Fric c\ ar r`nji maleficul Moloch,
dornic s\-[i ast`mpere foamea cu un copil.
Fric se `ntoarse [i fugi.
De[i Moloch cobor`se u[or ca un fulg, acum era aici. ~l `n[f\c\
pe Fric din spate, ì puse un bra] `n jurul pieptului, o m`n\ peste fa]\.
Fric `ncerc\ cu disperare s\ se elibereze, dar fu ridicat de la p\-
m`nt ca un [oricel `n ghearele unui vultur de prad\.
Pentru o clip\, crezu c\ Moloch `l va ridica p`n\ grinzile cele
mai de sus [i acolo `l va sf`[ia cu o poft\ nebun\.
R\maser\ pe podea, dar Moloch `ncepuse deja s\ se mi[te. Alu-
neca `nainte, ca [i cum cuno[tea fiecare din cotiturile labirintului.
Fric se lupt\, d\du din picioare, d\du la nesf`r[it, dar p\rea c\
lupt\ cu ceva care nu era deloc mai consistent dec`t apa, prins `n
mrejele ireale ale unui co[mar.
M`na care ì astupa fa]a `l ap\sa de sub b\rbie, ì str`ngea maxi-
larele, oblig`ndu-l s\-[i `nghit\ ]ip\tul [i ]in`ndu-l str`ns de nas.
~l cople[i panica familiar\ a celor mai ur`te crize de astm, groaza
c\ se va sufoca. Nu putea s\-[i deschid\ gura ca s\ mu[te, nu putea
da cu piciorul ca s\-l doar\ pe cel\lalt. Nu putea respira.
O spaim\ mult mai mare `l cuprinse `ns\, `l ]inu `n gheare [i ì
sf`[ie mintea `n timp ce trecur\ pe l`ng\ sarcofagul mumiei [i pe
l`ng\ un detectiv din carton care avea chipul Tat\lui-Fantom\: g`n-
dul `nfrico[\tor c\ Moloch `l va duce prin oglind\ `ntr-o lume `n
care e o noapte nesf`r[it\, `n care copiii s`nt pu[i la `ngr\[at ca vitele
pentru pl\cerea unor zei canibali, `n care nu po]i g\si nici m\car
bun\tatea pl\tit\ a doamnei McBee, `n care nu mai e nici o n\-
dejde, nici m\car aceea de a te face mare.
Capitolul 41
Ethan se uit\ la ceasul de la m`n\, apoi la becule]ul liniei 24,

cronometr`nd convorbirea telefonic\.
Nu credea c\ la Palazzo Rospo sunase un mort care introdusese
monede metafizice `ntr-un telefon public din lumea de dincolo. Cu
siguran]\, era vorba fie despre cineva care formase un num\r gre[it,
fie de un agent de v`nz\ri at`t de precipitat, c\ `[i debita textele
chiar [i robotului care `nregistra aceste mesaje.
C`nd Ming du Lac, `ndrum\torul spiritual al Chipului, explicase
ra]iunea liniei 24, Ethan fusese destul de perspicace pentru a `n]elege
c\ Ming nu va tolera nici m\car o spr`ncean\ ridicat\ [i va respinge
orice expresie de ne`ncredere. Reu[ise s\-[i men]in\ o fa]\ impasi-
bil\ [i o voce sobr\.
Dintre membrii personalului casei, numai doamna McBee, iar
dintre ceilal]i angaja]i ai lui Manheim, numai Ming du Lac aveau
puterea de a-l convinge pe marele om s\-l concedieze pe Ethan.
{tia exact cu cine trebuie s\ se poarte cu m\nu[i.
Telefoane de la mor]i.
Tuturor ni s-a `nt`mplat s\ r\spundem la telefon, s\ nu auzim
dec`t o lung\ t\cere, s\ spunem din nou: „Alo“, presupun`nd c\ cel
care a sunat a fost atent la altceva sau c\ este o problem\ de conec-
tare. Dac\ nimeni nu a r\spuns la al treilea „alo“, punem receptorul
`n furc\, convin[i c\ a fost o gre[eal\, cineva care s-a distrat la tele-
fon sau rezultatul unei erori tehnice.
CHIPUL 261
Unii, printre care [i Chipul, cred c\ o parte din aceste telefoane

vin de la prietenii deceda]i, de la alte persoane r\posate dragi nou\,
care `ncearc\ s\ dea de noi din lumea lor de dincolo. Din anumite
motive, conform acestei teorii, mor]ii s`nt `n stare s\-]i fac\ telefo-
nul s\ sune, dar nu reu[esc la fel de u[or s\-[i fac\ auzit glasul
peste pr\pastia dintre via]\ [i moarte; ca atare, tot ce auzi nu e dec`t
o t\cere sau un f`[ìt, rareori fr`nturi de cuvinte, [optite parc\ de la
mare dep\rtare.
Dup\ ce Ming explicase scopul liniei 24, Ethan se interesase de
acest subiect [i aflase c\ cercet\torii fenomenelor paranormale f\-
cuser\ `nregistr\ri de pe liniile telefonice l\sate deschise pentru ast-
fel de experimente, plec`nd de la premisa c\, dac\ mor]ii pot ini]ia
o convorbire, ar putea la fel de bine [i s\ profite de o linie deschis\,
special conceput\ pentru a depista mesajele lor.
Apoi cercet\torii amplificaser\ [i multiplicaser\ sunetele slabe
de pe `nregistr\ri. Descoperiser\ glasuri care vorbeau de multe ori
engleza, dar uneori [i franceza, spaniola, greaca [i alte limbi.
Cele mai multe dintre entit\]ile care [opteau la telefon nu trans-
miteau dec`t fr`nturi de propozi]ii sau cuvinte disparate, din care
abia puteai `n]elege ceva, oferind material insuficient pentru analiz\.
Alt\ dat\ puteau fi puse cap la cap „mesaje“ mai complete, de
pild\ previziuni sau chiar avertismente `nfrico[\toare. ~ntotdeauna
`ns\ acestea erau scurte [i de cele mai multe ori enigmatice.
Ra]iunea `]i spunea c\ `nregistr\rile nu captaser\ dec`t fr`nturi de
convorbiri f\cute de cei vii folosind alte linii din sistemul telefonic.
De fapt, buc\]ile coerente p\reau s\ se refere la treburi mult prea
lume[ti ca s\ motiveze mor]ii s\ vrea s\ intre `n leg\tur\ cu viii: `ntre-
b\ri despre vreme, despre ultimele note de la [coal\ ale nepo]ilor,
fraze ca „... mi-a pl\cut `ntotdeauna pl\cinta de pecan, a ta e cea mai
bun\ de pe lume...“ [i „... mai bine str`nge bani pentru zile negre...“ [i
„... la cafeneaua care-]i place, proprietarul are o buc\t\rie infect\...“
{i totu[i...
{i totu[i, c`teva voci se spunea c\ erau at`t de b`ntuite, at`t de
`ntunecate de dezn\dejde sau at`t de pline de dragoste, de grij\ sau
disperare, c\ nu puteau fi uitate cu u[urin]\, nu puteau fi explicate,
262 DEAN KOONTZ
mai ales c`nd mesajele erau transmise `ntr-un manier\ precipitat\:

„... gaze de la furnal, nu te culca `n seara asta, gaze...“ [i „... nu ]i-am
spus niciodat\ c`t de mult te iubesc, at`t de mult, te rog, caut\-m\
c`nd vii pe-aici, nu m\ uita...“ [i „... un b\rbat `ntr-un camion albas-
tru, nu-l l\sa s\ se apropie de micu]a Laura, nu `l l\sa l`ng\ ea...“
Mesajele acestea lugubre raportate de cercet\torii fenomenelor
paranormale `l convinseser\ pe Chaning Manheim s\ p\streze li-
nia 24 doar pentru a `nlesni convorbirile cu mor]ii care aveau chef
de vorb\.
~n fiecare zi, oriunde s-ar fi aflat `n lume, Manheim [i Ming du
Lac obi[nuiau ca `n anumite momente ale medita]iei lor s\ trans-
mit\ mental prefixul regiunii, `mpreun\ cu num\rul de [apte cifre
al liniei 24, arunc`nd acul cu momeal\ `n oceanul nemuririi `n spe-
ran]a c\ vor prinde un spirit.
Chiar [i a[a, dup\ trei ani nu `nregistraser\ dec`t numere for-
mate gre[it, texte debitate de agen]i de v`nz\ri [i mai multe apeluri
de la un farsor care, `nainte de sosirea lui Ethan, se dovedise a fi
paznic la re[edin]\. I se d\duse o compensa]ie generoas\ dup\ ce
fusese demis [i, conform doamnei McBee, o recomandare din par-
tea lui Ming du Lac care, `n mare, sus]inea c\ ar fi `n]elept ca omul
s\-[i fac\ ordine `n „casa spiritual\“.
Becule]ul se stinse. Apelul durase un minut [i dou\sprezece
secunde.
C`teodat\ Ethan se `ntreba cum de Channing Manheim, care re-
u[ise s\ aib\ o carier\ actoriceasc\ at`t de str\lucit\ [i care se dove-
dise un as al investi]iilor, putea fi acela[i om care `l angaja pe Ming
du Lac `mpreun\ cu un consultant feng-shui, un clarv\z\tor [i un
cercet\tor al vie]ilor anterioare; acesta din urm\ petrecea patruzeci
de ore pe s\pt\m`n\ c\ut`nd s\ identifice re`ncarn\rile actorului `n
secolele trecute.
Pe de alt\ parte, evenimentele neobi[nuite din acea zi `l f\ceau
s\ fie mai pu]in sceptic ca de obicei.
Se mai uit\ o dat\ spre ecranul calculatorului, la lista convorbi-
rilor telefonice. Se `ncrunt\, `ntreb`ndu-se de ce Fric ar fi inventat
povestea cu tipul care respira `n telefon.
CHIPUL 263
Dac\ cineva chiar d\duse telefoane obscene b\iatului, era foarte

posibil ca acestea s\ aib\ o leg\tur\ cu amenin]\rile indirecte la
adresa lui Manheim care sosiser\ `n cutiile acelea negre. Altfel, ar
fi `nsemnat c\ existau dou\ surse simultane de amenin]\ri. Ethan
nu credea `n coinciden]e.
Cel care respirase greu `n telefon ar putea fi modelul real al
„profesorului“ men]ionat de Reynerd `n scenariul lui neterminat,
omul care conspirase la trimiterea cutiilor negre de cadouri [i la
uciderea lui Manheim. Dac\ lucrurile st\teau a[a, atunci acesta pu-
sese m`na pe cel pu]in unul dintre numerele secrete ale casei – o
descoperire nelini[titoare.
{i totu[i, registrul telefoanelor nu d\duse niciodat\ gre[ `n tre-
cut la `nregistrarea apelurilor. {i, cu toate c\ pot ap\rea erori, ma[i-
nile nu mint.
Cel mai recent apel c\tre linia 24 era acum ultimul pe registrul
din ziua aceea. A[a cum trebuia.
Ethan cronometrase convorbirea la un minut [i dou\sprezece
secunde. Programul `nregistrase un minut [i paisprezece secunde.
Nu se `ndoia c\ cele dou\ secunde erau gre[eala lui.
Conform registrului telefonic, cel care sunase avea identitatea
protejat\ [i nu se putuse `nregistra nici un num\r de telefon de la
care se f\cuse apelul. Era ciudat dac\ apelul fusese f\cut de un
agent de v`nz\ri prin telefon, pentru c\ era acum era interzis prin
lege s\ foloseasc\ telefoane neinformabile, dar nu era deloc ciudat
dac\ cineva formase gre[it num\rul.
Nici nu era neobi[nuit pentru cineva care formase num\rul gre-
[it s\ ]in\ linia ocupat\ timp de un minut sau mai mult. Mesajul `n-
registrat pe robotul liniei 24 nu era un salut complicat c\tre cei din
lumea duhurilor, ci un simplu „V\ rug\m s\ l\sa]i un mesaj“. Unii
dintre cei care sunau nu-[i d\deau seama c\ formaser\ num\rul
gre[it [i d\deau ascultare invita]iei.
Oricum, nu cine suna pe linia 24 era problema. Problema era
dac\ ma[ina, un obiect pe care te po]i `ntotdeauna baza, avusese
erori sau min]ise c`nd nu `nregistrase apelurile pe care b\iatul sus]i-
nea c\ le primise.
264 DEAN KOONTZ
Logic, Ethan nu putea dec`t s\ trag\ concluzia c\ ma[ina nu pu-

tuse s\ dea gre[. Diminea]\ o s\ aib\ o discu]ie cu Fric.
Pe birou, l`ng\ calculator, se aflau cei trei clopo]ei de argint din
ambulan]\. R\mase cu privirea la ei mult timp.
L`ng\ clopo]ei se afla un plic care ì fusese l\sat de doamna
McBee. ~[i scrisese numele cu litere mari, `ntr-o caligrafie impecabil\.
Ca tot ce ]inea de McBee, gra]ia cu care m`nuise stiloul `l f\cu
pe Ethan s\ z`mbeasc\. Doamna McBee cuno[tea cel mai bun [i
elegant mod de a `ndeplini orice fel de sarcin\ [i `[i men]inea `ntot-
deauna standardele `nalte.
Deschise plicul [i i se confirm\ un adev\r pe care `l [tia deja:
Freddie Nielander, mama lui Fric, era o nemernic\.
Capitolul 42
Uluitor de galben din cap p`n\-n picioare, Corky Laputa ac-

cept\ punga roz strident de la domnul Chung.
Era con[tient c\ smulgea z`mbete clien]ilor din magazin [i pre-
supunea c\ `n galben-rozul \sta ]ip\tor era probabil cea mai vesel\
]inut\ de anarhist din lume.
Punga era plin\ de cutii cu m`ncare chinezeasc\, iar domnul Chung
manifesta o bun\voin]\ excesiv\. ~i mul]umi insistent lui Corky
pentru fidelitatea lui de cump\r\tor [i ì dori tot binele din lume.
Dup\ o zi petrecut\ c\ut`nd s\ provoace colapsul social, Corky
rareori avea chef s\-[i preg\teasc\ cina. Venea de trei sau patru ori pe
s\pt\m`n\ la domnul Chung, de unde lua m`nc\ruri gata preparate.
~ntr-o lume mai bun\, `n loc s\ apeleze `n mod repetat la prepa-
ratele chineze[ti, ar fi preferat s\ ia cina `n restaurante luxoase. Dar
dac\ o institu]ie oferea buc\t\rie aleas\ [i serviciu excelent, se g\-
seau `ntotdeauna clien]i care s\ ruineze tot experimentul.
Cu pu]ine excep]ii, oamenii erau ni[te f\pturi plictisitoare,
anoste, care se am\geau singure. Putea s\ le tolereze individual sau
`ntr-un cadru organizat `n care el impunea regulile, de pild\ `ntr-o
clas\, dar mul]imile nu-l l\sau s\ se bucure de o mas\ bun\ sau
s\-[i fac\ digestia `n tihn\.
Lu\ ma[ina p`n\ acas\ [i l\s\ punga roz nedesf\cut\ pe masa din
buc\t\rie. Camera fu inundat\ de arome dup\ care-]i l\sa gura ap\.
Dup\ ce se schimb\ `ntr-un halat lejer, dintr-un ca[mir `n caro-
uri, perfect pentru o sear\ de decembrie cu burni]\, Corky `[i f\cu
un martini. Doar o urm\ de vermut, dou\ m\sline.
266 DEAN KOONTZ
La asfin]itul sublim al unei zile petrecute cu folos, ì pl\cea de

multe ori s\ se plimbe prin casa aceasta spa]ioas\ [i s\ admire bo-
g\]ia arhitecturii [i a mobilelor victoriene.
P\rin]ii s\i, provenind am`ndoi din familii `nst\rite, cump\ra-
ser\ proprietatea la scurt timp dup\ ce se c\s\toriser\. Dac\ n-ar fi
fost oamenii care fuseser\, casa aceasta minunat\ ar fi fost `n]esat\
de amintiri frumoase de familie.
Prin urmare, singura amintire frumoas\ de familie pe care o
avea [i care `l emo]iona cel mai tare era legat\ de sufragerie, mai
ales de spa]iul din jurul [emineului, unde o desp\r]ise pe mama sa
de mo[tenirea lui prin manevrarea unui v\trai de fier.
R\mase acolo un minut sau dou\, `nc\lzindu-se la foc, `nainte
de urca din nou. De data asta, cu paharul `n m`n\, se duse spre ca-
mera de oaspe]i din cap\tul holului ca s\ vad\ ce mai face Stinky
Cheese Man.
~n ultimele zile, nici m\car nu-[i mai b\tea capul s\ `ncuie u[a.
B\tr`nul Stinky nu avea s\ mai plece nic\ieri din proprie ini]iativ\.
Camera aceasta era `ntunecat\ pe timpul zilei, pentru c\ cele
dou\ ferestre erau acoperite cu sc`nduri. ~ntrerup\torul de l`ng\ u[\
controla veioza de pe noptier\.
Becul colorat [i abajurul din m\tase de culoarea piersicii lumi-
nau pl\cut `nc\perea. Chiar [i la lumina aceasta cald\, Stinky era
mai palid dec`t oric`nd, at`t de cenu[iu c\ p\rea de piatr\.
I se vedeau bra]ele, umerii [i capul, restul `ns\ era acoperit cu
o p\tur\ [i un cear[af. Mai t`rziu Corky avea s\ savureze `ntreg
spectacolul.
Stinky fusese un b\rbat de 100 de kilograme, cu o condi]ie fi-
zic\ excelent\. Dac\ s-ar fi putut urca acum pe un c`ntar, ar fi c`nt\-
rit probabil mai pu]in de 55.
Numai oase, piele, p\r [i echimoze, abia avea putere s\-[i ridice
capul de pe pern\, era mult prea sl\bit ca s\ se ridice din pat [i s\
se suie pe un c`ntar, iar dezn\dejdea ad`nc\ ì `nfr`nsese cu s\pt\-
m`ni `n urm\ voin]a de a rezista.
Stinky nu mai era sedat. Ochii ad`nci]i `n orbite `nt`lnir\ privi-
rea lui Corky, iar `n ei luci `ntunecat o rug\minte disperat\.
CHIPUL 267
Pe suportul pentru perfuzii, punga cu glucoz\ [i ser fiziologic

pentru dou\prezece ore se scursese complet. Solu]ia de glucoz\,
vitamine [i minerale care `l ]inea pe Stinky `n via]\ con]inea [i un
medicament care provoca obnubilare [i docilitate.
Corky l\s\ jos paharul de martini [i scoase dintr-un frigider
aprovizionat din bel[ug cu pungi pline cu solu]ii perfuzabile un `n-
locuitor pentru punga care se golise. ~ndep\rt\ cu gesturi experi-
mentate punga terminat\ [i fix\ una nou\.
Perfuzia de acum nu con]inea nici un medicament. Corky voia
ca musafirul lui `mb\tr`nit s\ aib\ mintea limpede mai t`rziu.
Dup\ ce `[i lu\ paharul de martini, din care sorbi o `nghi]i-
tur\, spuse:
– Ne vedem dup\ cin\.
P\r\si apoi dormitorul.
Ajuns din nou `n sufragerie, Corky se opri l`ng\ [emineu ca
s\-[i termine b\utura [i s\-[i aminteasc\ de Mama.
Din p\cate, v\traiul istoric nu era aici ca s\ fie lustruit, ridicat [i
admirat. Cu ani `n urm\, `n noaptea acelui eveniment, poli]ia `l lu-
ase `mpreun\ cu multe alte obiecte cu inten]ia de a str`nge probe, [i
nu-l mai adusese niciodat\ `napoi.
Corky fusese prea `n]elept ca s\-l cear\ `napoi, b\nuind c\ poli-
]ia ar putea suspecta c\ v\traiul avea valoare sentimental\ pentru el.
Dup\ moartea mamei, cump\rase alte instrumente pe care s\ le fo-
loseasc\ la foc.
De[i nu ar fi vrut, `nlocuise [i covorul. Dac\ detectivii de la
Omucideri s-ar fi `ntors din cine [tie ce motive `n lunile care urma-
ser\ crimei [i ar fi v\zut covorul p\tat de s`nge la locul lui, s-ar fi
mirat, cu siguran]\.
~n buc\t\rie, `nc\lzi m`ncarea chinezeasc\ la cuptorul cu mi-
crounde. Moo goo gai pan. Mu shu pork. Carne de vit\ cu ardei
ro[u. Orez, bine`n]eles, [i varz\ murat\.
Nu putea s\ m\n`nce singur toat\ m`ncarea. Chiar de c`nd `nce-
puse s\-l `nfometeze metodic pe Stinky Cheese Man, Corky conti-
nua s\ cumpere totu[i prea multe semipreparate.
268 DEAN KOONTZ
~n mod clar, spectacolul declinului grotesc al lui Stinky nu era

numai distractiv, ci [i tulbur\tor. Incon[tient, `n Corky `ncol]ise o
team\ de a nu fi subalimentat.
~n interesul unei bune s\n\t\]i mintale, a[adar, continua s\ cum-
pere m`ncare `n exces [i s\ se bucure de pl\cerea terapeutic\ de a
arunca surplusul la gunoi.
~n seara aceasta, a[a cum se `nt`mplase tot mai des `n ultimele
luni, Corky m`nc\ la masa din sufragerie, pe care st\teau `n teancuri
planurile detaliate, complete de la Palazzo Rospo. Printurile fuse-
ser\ scoase de pe ni[te dischete realizate de firma de arhitectur\
care supraveghease renovarea de [ase milioane de dolari a vilei la
pu]in timp dup\ ce Manheim cump\rase proprietatea.
Pe l`ng\ faptul c\ fusese `nzestrat\ cu sisteme electrice, termice,
audio-video, instala]ii noi [i aer condi]ionat, uria[a cl\dire fusese
computerizat\ [i echipat\ cu cel mai nou model de sistem de
securitate, conceput astfel `nc`t s\ poat\ fi `mbun\t\]it u[or [i `n
permanen]\. Dup\ spusele uneia din sursele pe care se baza Corky,
sistemul de securitate fusese `ntr-adev\r `mbun\t\]it cel pu]in o
dat\ `n ultimii doi ani.
Ca o f\ptur\ vie [i capricioas\, noaptea se ridic\ din letargia ei
umed\ [i st`rni un v`nt ar]\gos care s`sìa la ferestre, se ag\]a de zi-
durile casei cu protezele mìnilor f\cute din crengi de copaci, `[i
scutura mantia neagr\ [i izbea sticla cu valuri de ploaie.
~n camera aceasta bine `nc\lzit\, `nf\[urat `n ca[mirul `n caro-
uri, cu un osp\] chinezesc `n fa]a lui [i av`nd lucruri vrednice de in-
teres cu care s\-[i ocupe mintea, Corky Laputa rareori se sim]ise
mai confortabil [i mai bucuros c\ e viu.
Capitolul 43
Raportul McBee era formal [i detaliat, ca de obicei, [i totu[i

pl\cut, prezentat `ntr-o o caligrafie care `l transforma `ntr-o mic\
oper\ de art\ [i ì `mprumuta aura unui document istoric. A[ezat la
biroul s\u din camera de lucru, Ethan auzea `n minte ritmul s\lt\re]
[i u[orul accent sco]ian cu care vorbea femeia.
Dup\ formula de `nceput `n care se spunea c\ n\d\jduie[te c\
Ethan a avut o zi spornic\ [i era la fel de `nsufle]it ca ea de spiritul
Cr\ciunului, doamna McBee ì amintea c\ va pleca `mpreun\ cu dom-
nul McBee spre Santa Barbara dis-de-diminea]\. Aveau s\ petreac\
dou\ zile `mpreun\ cu fiul lor [i familia acestuia, [i `[i programaser\
`ntoarcerea pentru ziua de dou\zeci [i patru, la ora 9 diminea]a.
~i amintea mai departe c\ Santa Barbara nu era dec`t la o or\
spre nord [i c\ era gata s\ se `ntoarc\ dac\ aveau nevoie de sfatul
ei. Oferea num\rul s\u de mobil, pe care Ethan deja `l [tia, precum
[i num\rul de telefon al fiului ei. Mai mult, l\sa [i adresa fiului [i
informa]ia c\ la mai pu]in de trei str\zi de casa acestuia se afla un
parc mare, minunat.
„Parcul are mul]i stejari de California, b\tr`ni [i falnici, precum
[i al]i arbori de dimensiuni asem\n\toare, dar pe cuprinsul s\u se
mai afl\ [i cel pu]in dou\ terenuri cu gazon, pe oricare dintre aces-
tea put`nd ateriza un elicopter `n cazul `n care s-ar ivi o situa]ie de
urgen]\ de propor]ii at`t de `nfrico[\toare, c\ ar trebui s\ fiu adus\
acas\ precum un chirurg militar.“
270 DEAN KOONTZ
Ethan n-ar fi crezut c\ la sf`r[itul acestei zile teribile cineva

putea s\-l fac\ s\ r`d\ at`t de tare. Cu umorul ei sec, doamna
McBee reu[ise.
Administratoarea ì mai amintea c\ `n absen]a ei [i a domnului
McBee, Ethan avea s\ serveasc\ in loco parentis, av`nd responsabi-
litate [i autoritate deplin\ asupra lui Fric.
Dac\ `n timpul zilei Ethan era nevoit s\ plece de la re[edin]\,
domnul Hachette, buc\tarul-[ef, era urm\torul care prelua co-
manda. Portarii [i servitoarele puteau s\-l serveasc\ pe b\iat dup\
cum avea nevoie.
Dup\ ora cinci, ace[tia plecau. Domnul Hachette pleca [i el
dup\ cin\.
Deoarece ceilal]i membri ai personalului care locuiau acolo `[i
luaser\ vacan]a de Cr\ciun mai devreme, doamna McBee `l sf\tuia
pe Ethan s\ se asigure c\ se `ntoarce acas\ `nainte ca domnul
Hachette s\ plece la sf`r[itul zilei. Altfel Fric va r\m`ne singur `n
cas\, cu nimeni altcineva `n jur `n afar\ de cei doi agen]i de securi-
tate din camera de supraveghere din spatele re[edin]ei.
~n continuare, memorandumul se ocupa de problema principal\
a dimine]ii de Cr\ciun. ~n cursul acelei zile, dup\ ce vorbise cu b\-
iatul `n bibliotec\ [i `nainte de a pleca `n vestul Hollywoodului
pentru a-l investiga pe Rolf Reynerd, Ethan ridicase problema ca-
dourilor de Cr\ciun ale lui Fric.
Orice copil ar fi entuziasmat de ideea c\ poate s\ `nm`neze o
list\ oric`t de lung\ cu lucrurile pe care [i le dore[te [i c\ poate
primi `n diminea]a de Cr\ciun tot ce a cerut, exact lucrurile dorite,
nimic mai pu]in, dar [i nimic `n plus. {i totu[i, lui Ethan i se p\rea
c\ `n felul acesta diminea]a de Cr\ciun era v\duvit\ de suspansul ei
minunat [i chiar de o parte din farmec. Deoarece avea s\ fie primul
lui Cr\ciun petrecut la Palazzo Rospo, o abordase pe doamna
McBee `n biroul ei de l`ng\ buc\t\rie ca s\ `ntrebe despre posibili-
tatea de a l\sa un cadou surpriz\ pentru Fric sub pomul de Cr\ciun.
– Dumnezeu s\ v\ binecuv`nteze, domnule Truman, spusese ea,
dar e o idee rea. Nu chiar at`t de rea ca aceea de a te `mpu[ca `n pi-
cior ca s\ observi efectul glon]ului, dar pe-aproape.
CHIPUL 271
– De ce? se mirase el.

– Fiecare membru al personalului prime[te un bonus generos de
Cr\ciun, plus un mic obiect de la Neiman Marcus sau Cartier, de o
natur\ mai personal\...
– Da, am citit asta `n caietul cu Standarde [i practici, spusese
Ethan.
– Iar membrilor personalului le este total interzis s\ schimbe `n-
tre ei cadouri pentru c\ s`ntem at`t de mul]i, `nc`t cump\r\turile ar
lua prea mult timp [i ar impune o corvoad\ financiar\...
– {i asta se g\se[te `n Standarde [i practici.
– S`nt m\gulit\ c\ a]i memorat con]inutul caietului at`t de bine.
Atunci [ti]i, de asemenea, c\ personalului ì este interzis s\ ofere
cadouri membrilor familiei, `n primul r`nd pentru c\ familia este
destul de `nst\rit\ ca s\ aib\ tot ce `[i dore[te, dar [i pentru c\ dom-
nul Manheim consider\ c\ munca noastr\ asidu\ [i discre]ia de a
nu discuta cu str\inii via]a lui privat\ s`nt cadouri pentru care ne e
zilnic recunosc\tor.
– Dar faptul c\ b\iatul trebuie s\ preg\teasc\ o list\ [i [tie c\
absolut tot de pe acea list\ va fi aici `n diminea]a de Cr\ciun – pare
at`t de mecanizat!
– Cariera [i via]a unei celebrit\]i se confund\ adesea, domnule
Truman. {i `ntr-o industrie at`t de mare [i complex\ cum este dom-
nul Manheim, singura alternativ\ la mecanizare este haosul.
– Poate c\ a[a e. Dar e rece. {i trist.
Vorbind mai `ncet [i cu oarecare afec]iune, doamna McBee ì
f\cu c`teva dest\inuiri:
– Chiar este trist. B\iatul e un mielu[el. Dar tot ce putem face
este s\ fim extrem de sensibili cu el, s\-l sf\tuim [i s\-l `ncuraj\m
c`nd ne cere sau c`nd pare s\ aib\ nevoie, de[i nu cere. Un cadou
surpriz\ de Cr\ciun poate fi primit bine de Fric, dar mi-e team\ c\
tat\l lui nu ar accepta.
– Din c`te `n]eleg, nu ar aproba acest lucru din alte motive dec`t
cele din Standarde [i practici.
Doamna McBee c\zu pe g`nduri, ca [i cum ar fi consultat `n
minte o versiune mult mai extins\ din Standarde [i practici dec`t
cea din caietul pe care-l prezenta fiec\rui angajat.
272 DEAN KOONTZ
~n cele din urm\, spuse:

– Domnul Manheim nu e un om r\u sau lipsit de inim\, e doar
cople[it de propria via]\... [i poate prea `ndr\gostit de mirajul ei. La
un anumit nivel, recunoa[te ceea ce nu a reu[it s\-i dea lui Fric [i, cu
siguran]\, `[i dore[te ca lucrurile s\ fie altfel `ntre ei doi, dar nu [tie
cum s\ redreseze situa]ia [i `n acela[i timp s\ fac\ tot ceea ce trebuie
ca s\ continue s\ fie cine este. A[a c\ `[i alung\ problema asta din
minte. Dac\ ar fi s\ pune]i un cadou pentru Fric sub pomul de
Cr\ciun, vina domnului Manheim ar ie[i la suprafa]\ [i dumnealui ar
fi r\nit de semnifica]iile gestului dumneavoastr\. De[i este un om
cinstit cu angaja]ii s\i, nu s`nt `n stare s\ prev\d ce ar putea face.
– Uneori, c`nd m\ g`ndesc la pu[tiul \sta singuratic, mi-ar pl\-
cea s\-l scutur pu]in pe tat\l lui chiar dac\....
Doamna McBee ridicase o m`n\ `n semn de avertizare.
– Nici m\car `ntre noi nu-i b`rfim pe cei de la care ne c`[tig\m
pìnea, domnule Truman. Ar `nsemna lips\ de recuno[tin]\ [i inde-
cen]\. Ceea ce am spus acum n-a fost dec`t un sfat prietenesc, deoa-
rece am credin]a c\ s`nte]i un membru de valoare al personalului [i
un exemplu bun pentru Fric, care v\ ascult\ mai mult dec`t proba-
bil v\ da]i seama.
~n memorandum, doamna McBee aborda din nou subiectul ca-
doului. Avusese la dispozi]ie o zi ca s\-[i revizuiasc\ sfatul: „~n ceea
ce prive[te subiectul delicat al cadoului surpriz\, vreau s\ fac c`teva
preciz\ri `n leg\tur\ cu ce am spus de diminea]\. Un obiect mic [i
foarte deosebit, ceva mai degrab\ fermec\tor dec`t scump, dac\ ar
fi l\sat nu sub pomul de Cr\ciun, ci `n alt\ parte [i anonim, `l va
entuziasma pe primitor a[a cum ne amintim am`ndoi c\ eram entu-
ziasma]i `n dimine]ile de Cr\ciun din copil\ria noastr\. B\nuiesc
c\, intuitiv, va `n]elege `n]elepciunea acestei discre]ii [i mai mult ca
sigur va p\stra numai pentru el existen]a cadoului, m\car [i numai
pentru satisfac]ia pur\ de a avea un astfel de secret. Dar obiectul
trebuie s\ fie `ntr-adev\r deosebit [i se recomand\ pruden]\. Ba
mai mult, dup\ ce a]i citit aceste ultime r`nduri, v\ rog s\ le face]i
buc\]i [i s\ le `nghi]i]i“.
Ethan r`se din nou.
CHIPUL 273
~n acela[i timp, pe telefon se aprinse lumina intermitent\ a unui

becule]: linia 24. Dup\ ce becule]ul clipi de trei ori, robotul intr\ `n
func]iune [i lumina r\mase aprins\.
Nu putea intra `n calculator [i modifica programul astfel `nc`t li-
nia 24 s\ sune `n apartamentul s\u. Numai primele dou\zeci [i trei
de linii ì erau accesibile. ~n afar\ de Manheim, numai Ming du Lac
avea acces la linia sacr\ 24. O cerere de schimbare a situa]iei l-ar fi
adus pe Ming `n culmea furiei de care e capabil un guru spiritual [i
care, de fapt, e aceea[i cu furia unui [arpe cu clopo]ei asmu]it cu un
b\] ascu]it, mai pu]in s`sìtul.
Chiar dac\ ar fi avut acces la linia 24, Ethan n-ar mai fi putut
monitoriza nici un apel odat\ ce r\spundea robotul, pentru c\ siste-
mul de `nregistrare permitea o singur\ conexiune, `mpiedic`ndu-se
astfel posibilitatea ascult\rii convorbirilor.
~nainte nu avusese nici m\car a mia parte din interesul pe care `l
avea `n seara aceea pentru linia 24, [i lucrul acesta `l nelini[tea.
Dac\ voia s\ `n]eleag\ ceva din ce i se `nt`mplase `n ziua aceasta
special\, era nevoit s\ lase deoparte supersti]ia [i s\ g`ndeasc\ logic.
Cu toate acestea, dup\ ce `[i lu\ privirea de la becule]ul aprins
al liniei 24, se trezi c\ se uit\ la cei trei clopo]ei de argint de pe bi-
rou. {i nu putu s\-[i ia u[or privirea de la ei.
Ultimul punct din memorandumul doamnei McBee se referea la
revista pe care o ata[ase, ultimul num\r din Vanity Fair.
Administratoarea scria: „Aceast\ publica]ie a sosit `mpreun\ cu
alte materiale `n coresponden]a de s`mb\t\ [i a fost pus\, ca de
obicei, pe m\su]a din bibliotec\. Azi-diminea]\, la scurt timp dup\
ce t`n\rul st\p`n a plecat din bibliotec\, am descoperit revista
deschis\ la pagina pe care am `nsemnat-o. Aceast\ descoperire se
leag\ foarte mult de reconsiderarea sfatului pe care vi l-am dat le-
gat de cadourile de Cr\ciun.“
~ntre pagina a doua [i a treia a unui articol despre mama lui
Fric, Fredericka Nielander, doamna McBee pusese un post-it gal-
ben. ~nsemnase cu pixul o sec]iune din text.
Ethan citi totul de la cap\t. Aproape de `nceputul paginii a doua
g\si o referire la Aelfric. Freddie ì spusese reporterului c\ ea [i fiul
ei erau „nedesp\r]i]i“ [i c\ oriunde ar fi dus-o munca ei minunat\,
274 DEAN KOONTZ
]ineau leg\tura, „discut`nd ore `ntregi vrute [i nevrute, ca doi colegi

de [coal\, `mp\rt\[indu-[i visele [i secretele mai mult dec`t doi spi-
oni care se lupt\ cu lumea toat\“.
De fapt, leg\tura lor telefonic\ era at`t de secret\, c\ nici m\car
Fric nu [tia despre ea.
Freddie `l descria pe Fric ca pe un „b\iat exuberant, sigur pe el,
foarte atletic, ca tat\l lui, un c\l\re] minunat, care se descurc\ de
minune pe cai“.
Cai?
Ethan ar fi pus pariu tot venitul lui pe un an c\, dac\ Fric avu-
sese vreodat\ de-a face cu cai, ace[tia fuseser\ un soi care nu l\sau
niciodat\ mizerie [i alergau numai pe muzic\ de fla[net\.
N\scocind acest fals Fric, Freddie p\rea s\ sugereze c\ adev\ra-
tele calit\]i ale fiului ei fie nu o impresionau, fie o f\ceau s\ se
simt\ de-a dreptul prost.
Fric era destul de iste] [i sensibil ca s\ trag\ o astfel de concluzie.
G`ndul c\ b\iatul a citit prostiile astea jignitoare st`rni `n Ethan do-
rin]a nu de a azv`rli revista `n co[ul de gunoi de l`ng\ biroul s\u, ci de
a o arunca furios direct spre [emineu, ca s\ poat\ s\ o ard\ mai t`rziu.
Freddie s-ar fi justificat probabil spun`nd c\ `ntr-un interviu dat
la Vanity Fair era nevoit\ s\-[i c`nt\reasc\ bine cuvintele, ca s\
nu-[i strice imaginea. Ce supermodel magnific ar mai fi fost ea
dac\ dintre coapsele ei n-ar fi r\s\rit un superfiu?
S\ ard\ paginile din revist\ `n care ap\reau fotografii cu
Freddie l-ar fi uns `ntr-adev\r la suflet. Fantezie voodoo.
Linia 24 era `n continuare ocupat\.
Se uit\ la calculator, pe care registrul telefonic continua s\ fie
afi[at. {i acest apel venea de la un num\r de telefon neinformabil.
Deoarece conexiunea nu se `ntrerupsese, `n coloana care con-
semna DURATA APELULUI cifrele continuau s\ se schimbe. Erau
deja peste patru minute.
Era un mesaj prea lung pentru robot dac\ cel care sunase era
`ntr-adev\r un agent de v`nz\ri sau cineva care formase un num\r
gre[it. Curios.
Becule]ul se stinse.
Capitolul 44
Fric se trezi `nconjurat din toate p\r]ile de o mul]ime de ta]i, o

armat\ p\zitoare `n care fiecare soldat avea aceea[i fa]\ celebr\.
St\tea `ntins pe spate, dar nu `n pat. De[i era nemi[cat [i `[i li-
pea aproape cu disperare spinarea de suprafa]a tare de sub el, min-
tea i se r\sucea alene `ntr-un v`rtej confuz.
Erau uria[i ta]ii ace[tia, uneori siluete `nalte, cople[itoare, alte-
ori numai capete f\r\ trup, dar capete gigantice, ca baloanele de la
parada de Ziua Recuno[tin]ei.
Fric avea impresia c\ `[i pierduse cuno[tin]a din lips\ de aer,
ceea ce `nsemna o criz\ grav\ de astm. C`nd `ncerc\ `ns\ s\ respire,
nu `nt`mpin\ nici o dificultate.
Deseori chipurile acestea enorme de ta]i avea expresii nobile,
expresii de hot\r`re ne`nfricat\, de cruzime malefic\, dar uneori
z`mbeau. Unul f\cea cu ochiul. Altul r`dea f\r\ zgomot. C`teva pri-
veau cu drag sau vis\toare nu la Fric, ci la femei celebre cu capete
la fel de uria[e.
Pe m\sur\ ce mintea i se `nv`rtea din ce `n ce mai pu]in,
apropiindu-se de normal, Fric `[i aminti brusc de omul care ie[ise
din oglind\. S\ri `n fund.
Pentru o clip\, mintea i se `nv`rti mai iute.
~l cople[i o nevoie presant\ de a vomita. ~i rezist\ cu succes [i
se sim]i aproape un erou.
Fric `ndr\zni s\-[i dea capul pe spate [i s\ caute fantoma f\r\
aripi printre grinzi. Se a[tepta s\ z\reasc\ `n zbor un costum gri, de
l`n\, [i ni[te pantofi negri, ca ni[te v`rfuri de aripi, patin`nd prin aer
cu gra]ia unui dansator pe ghea]\.
276 DEAN KOONTZ
Nu z\ri nici un ciudat zbur`nd pe deasupra, ci peste tot numai

ta]i p\zitori – color, alb-negru sau `n perechi de c`te dou\ culori.
~naintau, se retr\geau, `l `nconjurau, se profilau uria[i.
Ta]i de h`rtie cu to]ii.
F\c`ndu-[i c`t de c`t curaj, se ridic\ `n picioare [i r\mase a[a o
clip\, de parc\ ar fi `ncercat s\-[i g\seasc\ echilibrul pe o s`rm\ la
mare `n\l]ime.
Ascult\ [i nu auzi dec`t ploaia. Nesf`r[ita, cople[itoarea, co-
roziva ploaie.
Prea repede pentru o persoan\ prudent\ [i prea `ncet pentru una
curajoas\, Fric `[i f\cu loc prin labirintul de suvenire, c\ut`nd sc\-
rile de la pod. Inevitabil, probabil, ajunse [i `n fa]a oglinzii `nca-
drate de [erpi.
Voia s\ o ocoleasc\ de departe. {i totu[i, sticla argintie exercita
asupra lui o atrac]ie `ntunecat\ [i irezistibil\.
~nt`mplarea cu omul din oglind\ ì juca pe r`nd `n amintire ca
un vis, apoi ca o experien]\ la fel de real\ ca mirosul transpira]iei
provocate de groaz\.
Sim]i nevoia s\ [tie ce era adev\rat [i ce nu, poate pentru c\
via]a lui `n general p\rea ireal\, [i o incertitudine `n plus era impo-
sibil de suportat. Deloc `ndr\zne], dar mai pu]in la[ dec`t se a[tep-
tase s\ fie, se apropie de sticla protejat\ de [erpi.
Convins de evenimente recente c\ universul lui Aelfric Manheim
[i cel al lui Harry Potter se ciocneau `n t\cere, Fric ar fi fost alar-
mat, dar nu foarte surprins dac\ [erpii sculpta]i s-ar fi trezit la via]\
`n mod magic [i s-ar fi n\pustit asupra lui `n timp ce se apropia.
Solzii picta]i [i unduirile trupurilor lor r\maser\ nemi[cate, iar ochii
din sticl\ verde lucir\ doar cu o r\utate ne`nsufle]it\.
~n sticla reflectorizant\ nu se v\zu dec`t pe sine [i o natur\
moart\ `ntoars\ pe dos a `ntregului peisaj din spatele lui. Nici o
urm\ a lumii de dincolo, nici o adiere dinspre Eternitate.
{ov\ielnic, m`hnit s\ vad\ c`t de r\u tremura, Fric `ntinse m`na
dreapt\ spre imaginea sa din oglind\. Sub v`rfurile degetelor, sim]i
sticla rece [i neted\ – [i indubitabil solid\.
C`nd `[i lipi palma de suprafa]a argintie, amintirea lui Moloch
p\ru mai pu]in o `nt`lnire real\ c`t un vis.
CHIPUL 277
Apoi `[i d\du seama c\ ochii din oglind\ nu erau ochii verzi cu
care crescuse, verdele acela pe care `l mo[tenise de la M\mica-Ofi-
cial\. Ochii ace[tia erau cenu[ii, un cenu[iu luminos, satinat, cu
doar c`]iva stropi de verde.
Erau ochii omului din oglind\.
~n clipa `n care Fric recunoscu aceast\ diferen]\ `nfrico[\toare din
imaginea sa reflectat\, cele dou\ mìni ale b\rbatului ie[ir\ din oglind\,
`l apucar\ de `ncheietura mìnii [i ì l\sar\ ceva `n palm\. Apoi mìnile
b\rbatului se `nchiser\ peste m`na sa [i o str`nser\ `ntr-un pumn, f\-
c`nd ghem obiectul d\ruit `nainte de a-l `mbr`nci pe Fric.
Terorizat, Fric azv`rli lucrul pe care `l avea `n m`n\, orice ar fi
fost acela, `nfior`ndu-se de senza]ia `n acela[i timp alunecoas\ [i
aspr\ a texturii lui.
Alerg\ cu pas s\ltat spre cap\tul podului, acolo unde `ncepeau
sc\rile, cobor` spirala lor, iar picioarele i se izbeau cu at`ta for]\ cu-
prins\ de panic\, c\ `n spatele lui marginile metalice ale treptelor
duduiau ca pieile de tob\ care tremur\ la amintirea tunetului.
Din holul din aripa de est `n cel din nord, de-a lungul singurati-
cului etaj doi, se cutremura `n timp ce trecea pe l`ng\ u[i `nchise pe
care orice `nchipuire monstruoas\ a min]ii putea s\ le tr`nteasc\ de
perete [i s\ le deschid\. Se ascundea de vederea oglinzilor antice, `n-
tunecate de vreme, aflate deasupra consolelor vechi de c`nd lumea.
Se uita mereu `napoi, `n sus, cuprins de o a[teptare `nfrico[at\.
Cu siguran]\ Moloch plutea deasupra lui, un incredibil zeu canibal
`mbr\cat `n costum de om de afaceri.
Ajunse la sc\rile principale f\r\ s\ fie r\nit sau urm\rit de ci-
neva, dar nu se sim]ea u[urat. Bubuitul inimii lui putea acoperi
zgomotul copitelor de fier a o sut\ de cai c\l\ri]i de o sut\ de Mor]i
cu o sut\ de coase.
Oricum, du[manul s\u nu avea nevoie s\-l fug\reasc\ pe p\-
m`nt a[a cum fug\re[te vulpea un iepure. Dac\ Moloch putea s\ c\-
l\toreasc\ prin oglinzi, de ce s\ nu poat\ [i prin sticla unei ferestre?
De ce s\ nu poat\ prin orice suprafa]\ suficient de lustruit\, `nc`t s\
aib\ reflexii c`t de slabe, cum ar fi bolul urnei aceleia din bronz,
cum ar fi u[ile l\cuite `n negru ale dulapului aceluia `nalt, `n stil
imperial, cum ar fi, cum ar fi, cum ar fi…?
278 DEAN KOONTZ
~n fa]a lui, rotonda uria[\ de la intrare se scufund\ `n `ntuneric.

Sc\rile mari care duceau p`n\ la parter de-a lungul peretului curbat
disp\rur\ `n bezna [erpuit\.
Se l\sase seara. Echipa care lustruia podeaua [i cea de decora-
tori `[i terminaser\ treaba [i plecaser\, a[a cum f\cuse [i personalul
care st\tuse peste program. So]ii McBee se duseser\ la culcare.
Nu putea s\ r\m`n\ singur aici, la etajul al doilea.
Imposibil.
C`nd ap\s\ un `ntrerup\tor, mul]imea de candelabre de cristal care
urmau curba sc\rilor se aprinse pe loc. Sute de pandantive t\iate `n
col]uri se leg\nau [i aruncau pe pere]i curcubee prismatice colorate.
Cobor` la parter cu un av`nt at`t de furtunos, c\, dac\ actri]a
mu[chi-de-terminator, Cassandra Limone, ar fi f\cut exerci]ii pe
sc\rile acestea, Fric n-ar fi putut evita s\ o r\stoarne [i s\-i rup\
mai mult dec`t o glezn\.
S\rind de pe ultima treapt\, se opri brusc pe podeaua de marmur\
a rotondei dup\ ce z\ri pentru prima oar\ pomul mare de Cr\ciun.
~nalt de aproape cinci metri, `mpodobit numai `n ornamente de
cristal ro[u [i argintiu, pomul era de o splendoare paralizant\ chiar
[i c`nd ghirlandele de lumini electrice nu func]ionau.
Numai spectacolul uluitor al pomului nu ar fi fost suficient s\-l
fac\ s\ se opreasc\ mai mult de o secund\ din fuga lui, dar `n timp
ce r\mase cu ochii la molidul cu podoabe sclipitoare, `[i d\du
seama c\ str`ngea ceva `n m`na dreapt\. Deschiz`nd pumnul, v\zu
obiectul pe care i-l d\duse omul din oglind\, lucrul acela bo]it pe
care fusese sigur c\ `l aruncase pe podeaua podului.
U[or, neted [i `n acela[i timp rugos, nu era nici un g`ndac mort,
nici pielea lep\dat\ de vreun [arpe, nici o arip\ strivit\ de liliac,
nici oricare dintre ingredientele unei licori vr\jitore[ti, a[a cum `[i
imaginase. Doar o fotografie f\cut\ ghemotoc.
O desf\cu, o netezi `ntre mìnile care ì tremurau.
Franjurat\ la dou\ col]uri, de parc\ ar fi fost rupt\ dintr-o ram\,
portretul de 13x15 centimetri `nf\]i[a o doamn\ dr\gu]\ cu p\rul [i
ochii negri. Nu o cuno[tea.
Fric [tia din experien]\ c\ felul `n care arat\ oamenii `n poze nu
are nimic de-a face cu felul `n care se poart\ ace[tia `n via]a de zi
CHIPUL 279
cu zi. {i totu[i, z`mbetul bl`nd al acestei femei ì sugera o inim\

bun\, [i `[i dori s\ o fi cunoscut.
O amulet\ blestemat\, o cataplasm\ f\cut\ s\ scoat\ sufletul
nemuritor din oricine o ]ine asupra lui, o sperietoare voodoo, un
talisman de magie neagr\, o nu-[tiu-ce-chestie satanic\ sau oricare
dintre obiectele ciudate [i `nsp\im`nt\toare pe care te-ai fi a[teptat
s\ le prime[ti de la o creatur\ ce locuia `n interiorul oglinzilor ar fi
fost lucruri mai pu]in surprinz\toare [i misterioase dec`t fotografia
aceasta bo]it\. Nu-[i putea imagina cine era femeia aceea, ce voia
s\ `nsemne poza ei, cum putea face ca s-o identifice sau ce ar avea
de c`[tigat sau de pierdut dac\ i-ar afla numele.
Groaza i se mai domolise sub efectul lini[titor al chipului femeii
din fotografie, dar c`nd `[i ridic\ privirea din poz\ [i se uit\ la pomul
de Cr\ciun, frica i se cuib\ri iar `n suflet. Ceva se mi[ca `n pom.
Nu de la o ramur\ la alta, nu p`ndind printre umbrele verzi ale
crengilor: mi[carea aceasta se sim]ea `n podoabele din pom. Fie-
care minge de argint, trompet\ de argint, pandantiv de argint era o
oglind\ tridimensional\. O reflexie amorf\, de consisten]a umbrei,
curgea peste suprafe]ele acelea rotunjite [i str\lucitoare, `nainte [i
`napoi, `n sus [i `n jos.
Numai ceva ce zbura prin rotond\, apropiindu-se [i `ndep\rt`n-
du-se `n mod repetat de pomul sclipitor, ar fi putut arunca astfel de
reflexii. Cu toate acestea, nici o pas\re mare, nici un liliac cu ari-
pile de m\rimea unui steag, nici un `nger de Cr\ciun [i nici un
Moloch nu traversau aerul; p\rea, a[adar, c\ negura av`ntat\ curgea
`n interiorul ornamentelor, `ncre]ind p`n\ sus o parte a pomului,
pr\v\lindu-se `n cascad\ peste cealalt\ parte.
Mai pu]in str\lucitoare, mai `ntunecate dec`t cele de argint,
podoabele ro[ii erau [i ele oglinzi. Aceea[i umbr\ palpita [i c\l\-
torea prin rotunjimile acelea de mere caramelizate [i planurile
rubinii, duc`ndu-te inevitabil cu g`ndul la un flux de s`nge care
palpit\ prin vene.
Fric sim]ea c\ ceea ce `l urm\rea acum – dac\ `l urm\rea cu
adev\rat ceva – era acela[i care `l urm\rise [i `n pivni]a de vinuri
pu]in mai devreme.
Pielea capului i se str`nse [i i se zb`rci pe ceaf\.
280 DEAN KOONTZ
~ntr-unul din romanele fantastice pe care le `ndr\gea, Fric citise

c\ fantomele puteau ap\rea prin propria voin]\, dar nu puteau s\-[i
men]in\ mult timp forma material\ dac\ nu te uitai la ele, pentru c\
mirarea [i frica ta le d\dea puteri [i le `ntre]inea.
Citise c\ vampirii nu puteau s\-]i intre `n cas\ dac\ nu ì invita
cineva din\untru s\ ì treac\ pragul.
Citise c\ o entitate malefic\ poate s\ scape din lan]urile iadului
[i s\ intre `ntr-o persoan\ din lumea aceasta prin tripodul unei mese
de spiritism nu prin simplul fapt c\ pui `ntreb\ri mor]ilor, ci numai
dac\, din neb\gare de seam\, spui ceva de genul: „Vino l`ng\ noi“
sau: „Al\tur\-te nou\“.
Citise o gr\mad\ de lucruri stupide, de fapt, [i majoritatea erau
probabil n\scocite de romancieri stupizi care `ncercau s\ c`[tige un
ban v`nz`ndu-[i scenariile stupide unor produc\tori stupizi.
Cu toate acestea, Fric reu[i s\ se conving\ c\, dac\ nu-[i lua
privirea de la pomul de Cr\ciun, apari]ia din globuri avea s\ se mi[te
din ce `n ce mai repede, sporindu-[i puterile cu fiecare secund\ care
trecea, p`n\ c`nd, precum cartu[ierele de grenade, fiecare podoab\
din pom va exploda dintr-odat\, `nfig`nd `n el zeci de mii de schije,
iar fiecare ciob zim]at ì va aduce `n trup o bucat\ din negura asta
care palpita [i care avea pe urm\ s\-i `nfloreasc\ `n s`nge [i s\-i
devin\ st\p`n\.
Fugi pe l`ng\ pom [i ie[i din rotond\.
Aprinse un `ntrerup\tor din holul nordic. Teni[ii cu talp\ de cau-
ciuc ì sc`r]ìau pe podeaua de marmur\ proasp\t lustruit\. Pe l`ng\ sa-
lon, camera de servit ceaiul, sufrageria mic\, sufrageria mare, camera
pentru micul dejun, c\mara, buc\t\ria, p`n\ la cap\tul aripii nordice
alerg\ [i de data asta nu se uit\ `napoi, nici la st`nga, nici la dreapta.
Pe l`ng\ sp\l\toria echipat\ profesionist [i camera de zi `n care
personalul casei `[i petrecea pauzele [i-[i lua masa, parterul aripii
de vest ad\postea camerele [i apartamentele membrilor personalu-
lui care locuiau la re[edin]\.
Doamna Sanchez [i doamna Norbert, menajerele, erau plecate
p`n\ `n diminea]a zilei de dou\zeci [i patru. Oricum, nu s-ar fi dus
la ele. Erau destul de dr\gu]e, dar una chicotea cam mult, iar cea-
lalt\ `]i povestea tot timpul despre Dakota de Nord, unde se n\scuse,
CHIPUL 281
care lui Fric i se p\rea chiar mai pu]in interesant\ dec`t Tuvalu, po-
porul care tr\ia pe o insul\ [i avea industria aceea fenomenal\ de
export de nuc\ de cocos.
Doamna [i domnul McBee se aflau la sf`r[itul unei zile deosebit
de grele [i lungi. Probabil dormeau deja la ora asta, iar Fric nu voia
s\-i deranjeze.
Ajung`nd la u[a apartamentului locuit de domnul Truman, care
ì f\cuse pu]in mai devreme invita]ia s\-i cear\ ajutorul la orice or\
din zi sau din noapte [i la care inten]ionase s\ mearg\ din clipa `n
care fugise din pod, Fric `[i pierdu brusc cump\tul. Un om care
iese din oglind\; acela[i om care zboar\ printre grinzile podului; un
duh care tr\ie[te `n globurile din pomul de Cr\ciun, te urm\re[te de
acolo [i poate exploda din ele – Fric nu-[i `nchipuia c\ cineva ar
putea crede o astfel de poveste fantastic\ [i incoerent\, mai ales un
fost poli]ist care devenise probabil cinic dup\ ce ascultase milioane
de pove[ti nebune[ti de la nenum\rate javre mincinoase [i nebuni
care se am\gesc singuri.
Fric era pu]in `ngrijorat s\ nu fie b\gat `ntr-un spital de nebuni.
Nimeni nu sugerase vreodat\ c\ locul lui ar fi acolo. Dar cel pu]in
un spital de nebuni f\cea parte din istoria familiei. Cineva `[i putea
aminti de o anumit\ experien]\ a M\micii Oficiale [i poate s-ar uita
apoi la Fric [i s-ar g`ndi: „Uite un nebun care trebuie internat“.
Mai r\u, `l min]ise mai devreme pe domnul Truman [i acum ar
fi fost obligat s\-[i recunoasc\ minciuna.
Nu men]ionase convorbirile bizare cu Musafirul Misterios pen-
tru c\ p`n\ [i chestia asta i se p\ruse prea dubios de ciudat\ ca s\
fie crezut\. Sperase c\, dac\ va vorbi doar despre un pervers care
respir\ greu la telefon, domnul Truman va depista apelurile, va da
de urma tic\losului – presupun`nd c\ Musafirul Misterios era un ti-
c\los – [i va desc`lci povestea asta bizar\.
Domnul Truman `l `ntrebase pe Fric dac\ i-a spus tot, iar Fric
spusese: „Bine`n]eles. A fost tipul cu respira]ia“, [i aici fusese
minciuna.
Acum Fric trebuia s\ recunoasc\ faptul c\ nu fusese ceea ce po-
li]i[tii numeau un tip „plin de solicitudine“, iar poli]i[tilor de la te-
levizor nu le pl\ceau nemernicii care nu spuneau tot ce [tiau. De
282 DEAN KOONTZ
acum `ncolo, domnul Truman va fi `ndrept\]it s\-l trateze cu suspi-

ciune [i s\ se `ntrebe dac\ nu cumva fiul celui mai mare star din
lume nu era dec`t o alt\ javr\ `n devenire.
{i totu[i, trebuia s\-i spun\ domnului Truman despre Musafirul
Misterios ca s\ poat\ s\-i spun\ apoi despre Robin Goodfellow,
care era de fapt Moloch, [i trebuia s\-i spun\ despre Moloch ca s\-l
preg\teasc\ pentru povestea evenimentelor total nebune[ti care se
petrecuser\ `n pod.
Totul p\rea prea aiurea ca s\ poat\ fi explicat dintr-odat\, mai
ales unui fost poli]ist cinic, care v\zuse lucruri din astea de prea
multe ori [i care ì ura pe dobitocii care nu colaboreaz\. Nespun`n-
du-i domnului Truman mai devreme `ntreg adev\rul, Fric `[i s\pase
singur groapa, a[a cum pro[tii din serialele poli]iste stupide `[i s\-
pau `ntotdeauna groapa, vinova]i [i nevinova]i deopotriv\.
Minciuna nu-]i va aduce dec`t nenorociri.
Da, da, da.
Singura dovad\ a pove[tii sale era fotografia mototolit\ a
doamnei dr\gu]e cu z`mbet bl`nd, care ì fusese v`r`t\ `n m`n\ de
omul din oglind\.
Se uit\ lung la u[a apartamentului domnului Truman.
Se uit\ la fotografie.
Fotografia nu dovedea nimic. Putea s\ o fi luat de oriunde, de
la oricine.
Dac\ omul din oglind\ i-ar fi dat un inel magic cu care se putea
transforma `n pisic\ sau `n broasc\ rìoas\ cu dou\ capete, care vor-
bea cu un cap `n englez\ [i cu cel\lalt `n francez\, iar din fund c`nta
melodii de Britney Spears, atunci da, ar fi avut dovezi.
Fotografia nu `nsemna nimic. Doar o poz\ mototolit\. Nimic
mai mult dec`t portretul unei doamne dr\gu]e, cu un sur`s frumos, o
necunoscut\.
Dac\ Fric ar povesti ce se `nt`mplase `n pod, domnul Truman
ar crede c\ a fumat iarb\. {i-ar pierde toat\ credibilitatea pe care
o avea.
F\r\ s\ cioc\neasc\, se `ntoarse de la u[\.
Era singur `n b\t\lia aceasta. S\ fie singur nu era o noutate, dar –
cu siguran]\ – devenea obositor.
Capitolul 45
Dup\ ce m`nc\ mult prea multe semipreparate chineze[ti, dup\

ce `[i `mprosp\t\ cuno[tin]ele despre cotloanele mai obscure
din Palazzo Rospo, dup\ ce arunc\ la gunoi resturile de m`ncare,
Corky Laputa `[i preg\ti `nc\ un martini [i se `ntoarse sus, `n dor-
mitorul de oaspe]i din spatele casei, acolo unde Stinky Cheese Man
z\cea `ntr-un asemenea hal de emaciere, c\ p`n\ [i vulturii cei mai
fl\m`nzi l-ar fi considerat o prad\ neatr\g\toare [i ar fi refuzat s\-l
privegheze.
Corky ì spunea Stinky Cheese Man pentru c\, dup\ multe s\p-
t\m`ni de stat la pat, f\r\ s\ fac\ baie, dob`ndise un miros care
amintea de multe lucruri controversate, inclusiv de anumite sorti-
mente deosebit de tari de br`nz\.
Trecuse mult timp de c`nd Stinky nu mai avea scaune solide. Mi-
rosurile asociate intestinelor `ncetaser\, a[adar, s\ mai fie o problem\.
Dup\ ce `l luase mai `ntì ostatic, Corky `l cateterizase, prin ur-
mare, lenjeria de pat `mbibat\ de urin\ nu reprezentase niciodat\ o
problem\. Sonda era legat\ de un recipient de sticl\ de patru litri [i
jum\tate care era a[ezat l`ng\ pat [i nu era plin dec`t pe sfert.
Mirosul acru, `n]ep\tor venea de la s\pt\m`ni `ntregi de n\du[eli
de fric\ acum uscate, precum [i de la gr\simile naturale ale pielii
acumulate de at`ta timp, c\ se r`nceziser\. Sp\larea cu buretele nu
se afla printre serviciile oferite de Corky.
Dup\ ce intr\ `n dormitor, l\s\ jos paharul de martini [i lu\ de
pe noptier\ un flacon de dezinfectant cu arom\ de pin.
284 DEAN KOONTZ
Stinky `[i `nchise ochii, pentru c\ [tia ce avea s\ urmeze.

Corky trase cear[aful [i p\tura jos de pe pat [i pulveriz\ spray
peste prizonierul scheletic, din cap p`n\ `n picioare. Era un mod ra-
pid [i eficace de a reduce mirosul r\u la un nivel acceptabil pentru
durata discu]iei lor nocturne.
L`ng\ pat st\tea un taburet `nalt, de bar, c\ptu[it confortabil.
Corky se sui pe el.
L`ng\ taburet se afla o bucat\ `nalt\ de lemn, sculptat\ din stejar
[i slujind drept mas\. Dup\ ce sorbi din martini, Corky `l puse pe
masa de lemn.
~l studie un timp pe Stinky, f\r\ s\ spun\ nimic.
Bine`n]eles, Stinky nu vorbi, pentru c\ `nv\]ase c\ nu era treaba
lui s\ ini]ieze conversa]ii.
Mai mult, vocea lui c`ndva puternic\ ajunsese mai slab\ dec`t a
unui bolnav de tuberculoz\ `n faz\ terminal\, marcat\ de un h`r[ìt
[i h`rìt lugubru – o voce ca nisipul b\tut de v`nt care roade piatra
antic\, o voce ca pocnetul surd [i sf\r`micios de scarabei pu[i pe
fug\. Sunetul acestei voci `l speria pe Stinky, iar vorbitul devenise
dureros; sear\ dup\ sear\, vorbea tot mai pu]in.
~n primele zile, ca s\-l `mpiedice s\ ]ipe [i s\-i fac\ pe vecini
curio[i, ì lipise gura cu band\ adeziv\. Acum nu mai era nevoie,
pentru c\ Stinky nu mai era `n stare s\ ridice glasul.
La `nceput, de[i ]inut `ntr-o stare de semiparalizie cu ajutorul
medicamentelor, Stinky fusese legat cu lan]uri de pat. Odat\ cu se-
c\tuirea trupului, cu pr\bu[irea total\ a for]ei sale fizice, lan]urile
nu-[i mai aveau rostul.
~n absen]a lui Corky, perfuzia de glucoz\ con]inea `ntotdeauna
[i sedative, ca mijloc de prevenire a unei evad\ri pu]in probabile.
Seara i se permitea `ntotdeauna s\ aib\ mintea limpede. Pentru
sesiunile lor.
Acum ochii s\i `ngrozi]i `l evitau pe Corky [i `n acela[i timp
erau atra[i spre el cu o spaim\ magnetic\.
Corky nu-l lovise niciodat\ pe omul \sta, nu folosise niciodat\
tortura fizic\. N-ar fi f\cut-o niciodat\.
CHIPUL 285
Numai [i numai prin cuvinte ì zdrobise inima prizonierului, ì

spulberase speran]ele, ì strivise sim]ul demnit\]ii. Prin cuvinte
avea s\-i distrug\ [i mintea, dac\ nu cumva Stinky `[i pierduse
deja min]ile.
Numele adev\rat al lui Stinky era Maxwell Dalton. Fusese pro-
fesor de englez\ la aceea[i universitate la care Corky `nc\ se mai
bucura de postul s\u.
Corky preda literatura din perspectiv\ deconstructivist\, insu-
fl`ndu-le studen]ilor convingerea c\ limbajul nu poate niciodat\
descrie realitatea, deoarece cuvintele se refer\ doar la alte cuvinte,
nu la ceva real. ~i `nv\]a c\, indiferent dac\ o scriere este un roman
sau un text de lege, fiecare persoan\ este singurul arbitru a ceea ce
scrierea respectiv\ spune sau simbolizeaz\, c\ adev\rul este relativ,
c\ toate principiile morale s`nt interpret\ri frauduloase ale textelor
religioase [i filozofice, care de fapt nu au alt `n]eles dec`t cel pe
care `l vrea fiecare persoan\. Acestea erau idei delicios de distruc-
tive, iar Corky se m`ndrea foarte mult cu munca lui de profesor.
Profesorul Maxwell Dalton era un tradi]ionalist. Credea `n lim-
baj, semnifica]ie, scop [i principiu.
Timp de decenii, colegii cu concep]ii asem\n\toare celor ale lui
Corky controlaser\ Departamentul de englez\. ~n ultimii c`]iva ani,
Dalton `ncercase s\ provoace o revolt\ `mpotriva lipsei de sens.
Era o pacoste, un parazit, o amenin]are la victoria haosului. Ad-
mira opera lui Charles Dickens, T.S. Eliot, Mark Twain. Era un ti-
c\los de ultim\ spe]\.
Mul]umit\ lui Rolf Reynerd, Dalton era prizonier `n acest dor-
mitor de mai bine de dou\sprezece luni.
C`nd Corky [i Reynerd juraser\ c\ `mpreun\ vor spune ceva lu-
mii lu`nd cu asalt proprietatea p\zit\ p`n\ `n din]i a lui Channing
Manheim, se `nvoiser\ ca fiecare s\ comit\ o crim\ capital\ `n nu-
mele celuilalt pentru a dovedi seriozitatea f\g\duin]ei lor. Corky
avea s-o ucid\ pe mama lui Reynerd; `n schimb, actorul avea s\-l
r\peasc\ pe Dalton [i s\ i-l predea lui Corky.
Neuit`nd c\ inten]ia lui de a-[i sufoca propria mam\ l\s`nd c`t
mai pu]ine urme degenerase at`t de u[or `ntr-o b\taie frenetic\ cu
286 DEAN KOONTZ
v\traiul, Corky f\cuse rost de un revolver f\r\ serie cu care s\ o li-

chideze pe Mina Reynerd rapid, profesionist, cu un foc tras `n
inim\, ca s\ se asigure c\ va fi c`t mai pu]in s`nge.
Din p\cate, la acea vreme nu era expert `n folosirea armelor de
foc. Primul foc o nimerise nu `n inim\, ci `n picior.
Doamna Reynerd `ncepuse s\ ]ipe de durere. Din motive pe
care Corky `nc\ nu le `n]elegea pe deplin, `n loc s\ foloseasc\ mai
departe arma, se trezise azv`rlind furios `n ea cu o lamp\ veche din
marmur\ [i bronz, pe care o stricase r\u.
Mai t`rziu `[i ceruse scuze de la Rolf c\ ì redusese valoarea
mo[tenirii dragi.
Credincios cuv`ntului dat, actorul `l r\pise apoi pe Maxwell
Dalton. ~l adusese `n acest dormitor pe profesorul incon[tient, iar
aici `l a[tepta Corky cu o rezerv\ de perfuzii ]inute la rece [i una de
medicamente necesare pentru a-[i ]ine prizonierul docil `n primele
s\pt\m`ni `n care Dalton `nc\ mai avea poten]ialul fizic de a rezista.
De atunci `[i `nfometase metodic colegul, oferindu-i prin perfu-
zii doar at`tea substan]e nutritive c`t s\ r\m`n\ `n via]\. Sear\ de
sear\, uneori [i diminea]a, `l supunea pe Dalton unei torturi psiho-
logice extreme.
Bunul profesor credea c\ so]ia lui, Rachel, [i fiica lui de zece
ani, Emily, fuseser\ [i ele r\pite. Credea c\ s`nt ostatice `n alte ca-
mere din casa aceasta.
Zilnic, Corky `l r\sf\]a pe Dalton cu relat\ri despre necinstirile,
abuzurile [i torturile la care le supunea pe minunata Rachel [i pe
frageda Emily. Relat\rile erau vizuale, de o cruzime excesiv\, de o
obscenitate ie[it\ din comun.
Propriul talent pentru inven]ii pornografice `l surprinsese pl\cut
pe Corky, dar fusese `nc\ [i mai surprins c\ Dalton crezuse at`t de
u[or pove[tile lui, usc`ndu-se de sup\rare [i dezn\dejde c`nd le as-
culta. Dac\ pe l`ng\ solicit\rile zilnice s-ar fi ocupat de trei prizo-
nieri, dac\ ar fi comis asupra lui Rachel [i Emily doar o zecime din
atrocit\]ile cu care pretindea c\ se desfat\, ar fi fost aproape la fel
de sub]ire [i de sl\bit ca omul care murea de foame `n pat.
CHIPUL 287
Mama lui Corky, economista [i campioana luptelor intestine

universitare, ar fi fost uluit\ s\ [tie c\ fiul s\u `[i terorizase cel
pu]in un coleg mult mai eficient dec`t visase ea vreodat\ s\-[i tero-
rizeze colegii. Ea n-ar fi fost `n stare s\ conceap\ [i s\ execute un
plan at`t de complex [i de inteligent ca cel cu care `l ruinase pe
Maxwell Dalton.
Mama lui fusese motivat\ de invidie, de ur\. Lipsit de invidie,
lipsit de ur\, Corky era, `n schimb, motivat de visul unei lumi mai
bune prin anarhie. Ea voia s\ distrug\ o m`n\ de du[mani, el voia
s\ distrug\ totul.
Succesul este adesea mai generos cu vizionarii.
Acum, la sf`r[itul unei zile neobi[nuit de bune, Corky st\tea pe
taburetul lui, uit`ndu-se de sus la profesorul `mpu]inat [i sorbind
c`te pu]in din martini, poate pre] de zece minute, f\r\ s\ spun\ ni-
mic, l\s`nd s\ se adune suspansul. Chiar [i `n ceasurile c`t fusese
ocupat, pe ploaie sau nu, g\sise timp s\ urzeasc\ o poveste de o
brutalitate inimaginabil\, care putea `n sf`r[it s\ fr`ng\ s\n\tatea
mintal\ a lui Dalton ca pe o grisin\.
Corky avea de g`nd s\-i aduc\ la cuno[tin]\ c\ o ucisese pe
Rachel, so]ia. Av`nd `n vedere s\n\tatea extrem de fragil\ a lui
Dalton, poate c\ minciuna aceasta, dac\ era bine spus\, avea s\
precipite un atac de cord care s\-i fie fatal.
~n cazul `n care profesorul ar supravie]ui `ngrozitoarei ve[ti,
avea s\ fie informat a doua zi de diminea]\ c\ fiica sa fusese, de
asemenea, ucis\. Poate c\ al doilea [oc avea s\-l dea gata.
~ntr-un fel sau altul, Corky se preg\tea s\ termine cu Maxwell
Dalton. Storsese toat\ distrac]ia din situa]ia asta. Venise timpul s\
treac\ mai departe.
~n plus, `n cur`nd urma s\ aib\ nevoie de camera aceasta pentru
Aelfric Manheim.
Capitolul 46
O noapte petrecut\ `n craterele goale [i `n frigul de pe lun\ nu

putea fi mai pustie dec`t aceast\ noapte `n vila Manheim.
~n\untru, nu se auzeau dec`t pa[ii lui Fric, respira]ia lui, sc`r]`-
itul surd al balamalelor c`nd deschidea vreo u[\.
Afar\, un v`nt schimb\tor, pe r`nd amenin]\tor [i melancolic, se
lua la har]\ cu copacii, `n\l]a bocete pe sub stre[ini, izbea pere]ii,
se v\ita ca unul care fusese izgonit din cas\. Ploaia r\p\ia m`nioas\
`n ferestre, pe urm\ pl`ngea `n t\cere pe geamurile plumbuite.
Pentru un timp, Fric crezu c\ va fi mai `n siguran]\ dac\ se
mi[c\ dec`t dac\ st\, crezu c\ atunci c`nd se va opri, for]e nev\zute
vor `ncepe pe dat\ s\ se str`ng\ `n jurul lui. ~n plus, dac\ era `n pi-
cioare [i se mi[ca, ì era mult mai u[or s\ o ia la fug\ [i s\ scape.
Tat\l lui credea c\ atunci c`nd un copil `mpline[te [ase ani, nu
trebuie s\ i se impun\ o or\ de culcare arbitrar\, ci trebuie s\ i se
permit\ s\-[i g\seasc\ propriile ritmuri circadiene. Prin urmare, de
ani de zile Fric mergea la culcare c`nd voia, uneori la nou\ seara,
alteori dup\ miezul nop]ii.
Cur`nd, hoin\rind f\r\ oprire, aprinz`nd luminile `naintea lui [i
l\s`ndu-le s\ ard\ `n urma lui, obosi. Crezuse c\ posibilitatea ca
Moloch, zeul m`nc\tor de copii, s\ ias\ `n orice clip\ din oglind\
avea s\-l ]in\ treaz pentru tot restul vie]ii sau, cel pu]in, p`n\ c`nd f\-
cea optsprezece ani [i, potrivit mai tuturor defini]iilor, nu mai putea
fi luat drept copil. Dar frica se dovedi la fel de epuizant\ ca truda.
~ngrijorat c\ ar putea pica pe o canapea sau scaun [i adormi
`ntr-un loc care l-ar face mai vulnerabil dec`t era cazul, se g`ndi s\
CHIPUL 289
se `ntoarc\ `n aripa de vest de la parter, unde putea s\ se ghemu-

iasc\ l`ng\ apartamentul domnului Truman. Dac\ domnul Truman
sau so]ii McBee l-ar g\si `ns\ dormind acolo, ar p\rea un mucos
lipsit de curaj [i o ru[ine pentru numele Manheim.
Hot\r` c\ biblioteca oferea cel mai bun refugiu. ~ntotdeauna se
sim]ise confortabil printre c\r]i. {i, chiar dac\ biblioteca se afla
la etajul `ntì, care era la fel de pustiu ca [i etajul al doilea, nu
avea oglinzi.
Pomul cu `ngeri `l salut\.
~l `nfior\ mul]imea aceea `naripat\.
Apoi `[i d\du seama c\ pomul acesta nu avea nici m\car o sin-
gur\ podoab\ str\lucitoare, din care o entitate din alt\ dimensiune
s\ poat\ privi lumea aceasta sau s\ intre `n ea.
Mai mult chiar, `ngerii care se leg\nau u[or d\deau impresia c\
aici se afla un spa]iu protejat, un adev\rat sanctuar.
Peste tot `n `nc\perea aceasta masiv\, urnele decorative, vasele,
amforele [i figurinele erau fie bazalt Wedgwood cu teme din pe-
rioada imperial\, fie por]elanuri din dinastia Han. Bazalturile aveau
toate un finisaj mat, negru, deloc lucios. Dou\ mii de ani [terseser\
lustrul de pe suprafe]ele pieselor Han, iar Fric nu-[i f\cea probleme
c\ o figurin\ antic\ sau un cal ori un vas de ap\ f\cute `nainte de
na[terea lui Hristos ar putea servi drept g\uri prin care s\ fie obser-
vat pe furi[ de vreo creatur\ malefic\ dintr-o dimensiune `nvecinat\.
~n spatele bibliotecii, o u[\ d\dea `nspre o toalet\ de serviciu.
Folosind un scaun cu sp\tarul drept, Fric bloc\ ferm u[a aceasta f\r\
s\ `ndr\zneasc\ s\ o deschid\, pentru c\ deasupra chiuvetei din
toalet\ a[tepta o oglind\.
M\sura aceasta bine g`ndit\ prezenta un mic inconvenient, pe
care `l rezolv\ cu u[urin]\. Trebuia s\ fac\ pipi, a[a c\ se u[ur\ `n
ghiveciul unui palmier.
~ntotdeauna dup\ ce folosea toaleta se sp\la pe mìni. De data
asta era nevoit s\ ri[te contaminarea, boala [i ciuma.
Cel pu]in dou\zeci de ghivece de palmieri erau distribuite peste
tot `n `nc\pere. ~[i propuse s\ ]in\ minte ce plant\ stropise, ca s\ nu
distrug\ toat\ p\durea tropical\ din bibliotec\.
290 DEAN KOONTZ
Se `ntoarse la spa]iul destinat discu]iilor, foarte aproape de po-

mul de Cr\ciun [i de batalionul de santinele `ngere[ti. Cu certitu-
dine, acesta era un spa]iu sigur.
Printre fotolii [i tabure]i se afla [i o canapea. Fric se preg\tea s\
se `ntind\ pe patul acesta de ocazie, c`nd lini[tea f\cu loc unui su-
net vesel, `ndr\git de copii, potrivit pentru camerele bebelu[ilor sau
pentru dormitoarele copiilor mai m\ricei.
Telefonul se afla pe o pies\ de mobilier la care doamna McBee
se referea ca la un „escritoire“, dar care pentru Fric tot o mas\ de
scris era. R\mase l`ng\ ea, privind becule]ul care clipea pe linia lui
privat\ de fiecare dat\ c`nd telefonul suna.
Se a[tept\ ca domnul Truman s\ r\spund\ dup\ ce telefonul
sun\ de trei ori.
Domnul Truman nu r\spunse.
Telefonul sun\ a patra oar\. A cincea oar\.
Nici c\su]a vocal\ nu prelu\ mesajul.
Sun\ a [asea oar\. A [aptea.
Fric refuz\ s\ ridice receptorul.
~n apartamentul s\u, Ethan scosese dintr-un dulap obiectele so-

site `n cele [ase cutii [i le aranjase pe biroul s\u `n ordinea `n care
fuseser\ primite.
~nchisese calculatorul.
Avea telefonul la `ndem`n\, astfel `nc`t s\ intercepteze apelurile
c\tre Fric `n cazul `n care linia aceea chiar ar suna [i s\ observe
becule]ul liniei 24 `n cazul `n care semnaliza alte apeluri. Traficul
pe linia aceasta cu mesaje-de-la-mor]i p\rea s\ fie `n cre[tere, ceea
ce `l nelini[tea din motive pe care nu le putea articula, [i voia s\
]in\ sub observa]ie situa]ia.
A[ezat `n scaunul de la biroul s\u, cu o cutie de Cola `n m`n\,
reflecta asupra elementelor ghicitorii.
CHIPUL 291
Borcanul micu] care con]inea dou\zeci [i dou\ de g\rg\ri]e

moarte. Hippodamia convergens, din familia Coccinellidae.
Un alt borcan, mai mare, `n care transferase cei zece melci
mor]i. O priveli[te dezagreabil\ `n special ziua.
Un borcan de mur\turi con]in`nd nou\ prepu]uri `n formalde-
hid\. Al zecelea fusese distrus de laborator `n timpul analizelor.
Faldurile draperiilor trase `n\bu[eau pocnetul ploii de geam,
amenin]area v`ntului `nfuriat.
G`ndaci, melci, prepu]uri...
Dintr-un motiv necunoscut, aten]ia lui Ethan zbur\ c\tre te-
lefon, de[i nu sunase. Becule]ul nu era aprins pe linia 24 la fel cum
nu era pe nici una dintre celelalte dou\zeci [i trei.
~nclin\ cutia de Cola, lu\ o `nghi]itur\.
Poate domnul Truman alunecase, c\zuse, se lovise la cap [i z\-
cea incon[tient, f\r\ s\-[i dea seama c\ sun\ telefonul. Sau poate
fusese dus `ntr-un t\r`m de dincolo de oglind\. Sau poate pur [i
simplu uitase s\ modifice sistemul astfel `nc`t s\ primeasc\ telefoa-
nele private ale lui Fric.
Cel care suna nu se d\dea b\tut. Dup\ ce melodia aceea copil\-
reasc\ stupid\ se repet\ de dou\zeci [i unu de ori, Fric `[i spuse c\,
dac\ nu ridic\ receptorul, va trebui s\ asculte cum sun\ telefonul
toat\ noaptea.
U[orul tremur pe care `l avea `n glas `l sperie, dar continu\:
– Salonul de b\uturi gazoase [i vomitorium-ul lui Vinnie, ]ara
tonelor de `nghe]at\, unde `]i faci toate poftele [i te cure]i la linguric\.
– Bun\, Aelfric, spuse Musafirul Misterios.
– Nu pot s\-mi dau seama dac\ e[ti un pervers sau un prieten,
a[a cum spui. ~nclin s\ cred c\ e[ti un pervers.
– ~nclini s\ crezi gre[it. Uit\-te `n jurul t\u ca s\ vezi adev\rul,
Aelfric.
– S\ m\ uit `n jurul meu la ce?
– La ce este acolo cu tine, `n bibliotec\.
– S`nt `n buc\t\rie.
292 DEAN KOONTZ
– P`n\ acum ar fi trebuit s\-]i dai seama c\ nu m\ po]i min]i.

– Locul meu secret [i bine ascuns o s\ fie unul dintre cuptoarele
mari. O s\ m\ t`r\sc `n\untru [i o s\ trag u[a dup\ mine.
– Mai bine te-ai `nmuia `n unt, pentru c\ Moloch nu va mai tre-
bui dec`t s\ aprind\ gazul.
– Moloch a fost deja aici, spuse Fric.
– N-a fost Moloch. Am fost eu.
La auzul acestei revela]ii, Fric aproape c\ tr`nti telefonul.
Musafirul Misterios spuse:
– }i-am f\cut o vizit\ pentru c\ am vrut s\ `n]elegi, Aelfric, c\
e[ti `n pericol [i c\ timpul se scurge. Dac\ a[ fi fost Moloch, ai fi
acum pr\jit.
– Ai ie[it din oglind\, spuse Fric, curiozitatea [i uimirea cople-
[indu-i pentru o clip\ frica.
– {i am intrat din nou `n una.
– Cum po]i s\ ie[i dintr-o oglind\?
– Dac\ vrei s\ g\se[ti r\spunsul, uit\-te `n jur, fiule.
Fric scrut\ biblioteca cu privirea.
– Ce vezi? `ntreb\ Musafirul Misterios.
– C\r]i.
– A? Ai a[a multe c\r]i `n buc\t\rie?
– S`nt `n bibliotec\.
– A, adev\rat. S`nt speran]e c\ vei evita cel pu]in o parte din ne-
norociri, la urma urmei. Ce altceva mai vezi `n afar\ de c\r]i?
– O mas\ de scris. Scaune. O canapea.
– Mai uit\-te.
– Un pom de Cr\ciun.
– Asta e.
– Asta e ce? `ntreb\ Fric.
– Ce se balanseaz\ [i ce se leag\n\?
– Hm?
– {i se scrie aproape ca ungher.
– ~nger, spuse Fric, scrut`nd cu privirea turma alb\, radioas\,
care se adunase cu tr`mbi]e [i harpe `n pom.
– C\l\toresc prin oglinzi, prin cea]\, prin fum, prin ad`ncituri de
ape, prin sc\ri f\cute din umbre, pe drumuri urzite de lumina lunii,
CHIPUL 293
prin dorin]\, speran]\ sau o simpl\ a[teptare. Am renun]at la

ma[ina mea.
Uimit, Fric se `ncle[t\ at`t de tare de telefon, c\ `l duru m`na, de
parc\ putea s\ mai stoarc\ vreo c`teva cuvinte revelatoare de la
omul din oglind\.
Musafirul Misterios r\spunse cu t\cere la t\cere, a[tept\.
Dintre toate soiurile de ciud\]enii la care se a[teptase Fric,
aceasta nu se afla pe list\.
~n cele din urm\, cu un tremur diferit `n glas, spuse:
– Vrei s\ spui c\ e[ti un `nger?
– Crezi c\ a[ putea s\ fiu?
– ~ngerul meu... p\zitor?
~n loc s\ r\spund\ direct, omul din oglind\ spuse:
– Credin]a este cea care conteaz\ `n toat\ treaba asta, Aelfric. ~n
multe privin]e, lumea este ceea ce facem din ea, iar viitorul – noi
putem s\-l model\m.
– Tat\l meu spune c\ viitorul nostru este `n stele, iar soarta ne e
dat\ c`nd ne na[tem.
– S`nt multe de admirat la tat\l t\u, fiule, dar `n ceea ce prive[te
g`ndurile lui despre soart\, m\n`nc\ rahat.
– Uau, spuse Fric, `ngerii pot s\ spun\ „rahat“?
– Tocmai am spus. Dar s`nt totu[i `ncep\tor, a[a c\ s-ar putea s\
mai fac gre[eli din c`nd `n c`nd.
– ~nc\ mai ai aripile de ucenic.
– Se poate spune [i a[a. Oricum, nu vreau s\ v\d c\ ]i se `nt`m-
pl\ ceva r\u, Aelfric. Dar eu singur nu-]i pot garanta siguran]a. Tre-
buie s\ te salvezi singur de Moloch c`nd vine.

Pe biroul lui Ethan, al\turi de celelalte obiecte, st\tea borcanul
de biscui]i `n form\ de pisoia[, umplut cu dou\ sute de pl\cu]e, c`te
nou\zeci din fiecare liter\ O, W [i E.
Owe. Woe. Wee woo. Ewe woo.
L`ng\ borcanul de biscui]i se afla G`nduri despre l\bu]e, exem-
plarul cartonat din cartea lui Donald Gainsworth, cel care dresase
294 DEAN KOONTZ
cìni care s\-i ghideze pe nev\z\tori [i care s\-i ajute pe cei imobi-
liza]i `n scaune cu rotile.
G`ndaci, melci, prepu]uri, borcan de biscui]i cu pl\cu]e, carte...
L`ng\ carte era m\rul cusut, deschis pentru a se vedea ochiul
p\pu[ii. OCHIUL DIN M|R? VIERMELE NEADORMIT? VIER-
MELE P|CATULUI PRIMORDIAL? AU CUVINTELE ALT
SCOP DEC~T CONFUZIA?
Pe Ethan `l durea capul. Probabil ar fi trebuit s\ fie recunosc\tor
c\ avea doar o durere de cap dup\ ce murise de dou\ ori.
L\s`nd cele [ase cadouri de la Reynerd pe birou, intr\ `n baie.
Lu\ un flacon de aspirin\ din dulapul cu medicamente [i `[i scutur\
c`teva pastile `n palm\.
Avea de g`nd s\ ia un pahar de ap\ de la chiuveta din baie [i s\
`nghit\ aspirina. C`nd se uit\ `ns\ `n oglind\, se trezi c\ se uit\ foarte
pu]in la imaginea lui reflectat\, c\ut`nd `n schimb o form\ de consis-
ten]a umbrei care nu ar trebui s\ fie acolo, care ar putea s\ alunece
departe de ochii lui `n timp ce `ncearc\ s\ o fixeze cu privirea, a[a
cum se `nt`mplase `n baia din apartamentul de lux al lui Dunny.
Se duse `n buc\t\rie ca s\ ia paharul de ap\, acolo nu erau oglinzi.
~n mod curios, aten]ia ì fu atras\ de telefonul montat pe pe-
rete, l`ng\ frigider. Nu era folosit\ nici o linie. Nici lina 24. Nici
linia lui Fric.
Se g`ndi la perversul care respira greu. Chiar dac\ b\iatul ar fi
fost genul care inventa mici drame ca s\ atrag\ aten]ia asupra lui,
ceea ce nu era adev\rat, p\rea o inven]ie sl\bu]\, nu merita efortul
de a o spune. C`nd copiii n\scocesc chestii dintr-astea, tind s\ dea
am\nunte fabuloase.
Dup\ ce lu\ aspirina, Ethan se duse la telefon [i ridic\ recepto-
rul. Un becule] se aprinse la prima din cele dou\ linii ale sale.
Telefoanele din cas\ puteau fi folosite `n circuit intern. Dac\
ap\sa butonul pe care scria INTERCOM [i apoi butonul pentru li-
nia lui Fric, putea s\ vorbeasc\ direct cu b\iatul `n camera lui.
Nu [tia ce avea s\ spun\ sau de ce sim]ise nevoia s\-l caute pe
Fric la ora asta t`rzie, [i nu a doua zi de diminea]\. Puse un deget
pe buton, dar ezit\ s\-l apese.
CHIPUL 295
Pu[tiul probabil dormea acum. Dac\ nu dormea, ar trebui

s\ doarm\.
Ethan puse receptorul la loc.
Se duse la frigider. Nu putuse s\ m\n`nce mai devreme. Eveni-
mentele din cursul zilei `l l\saser\ cu un stomac mai str`ns dec`t
pumnul. Tot ce-[i dorise fusese scotch de calitate. Acum, pe nea[-
teptate, g`ndul unui sendvi[ cu [unc\ `l f\cu s\-i lase gura ap\.
Te sculai `n fiecare zi [i sperai la tot ce e mai bun, dar via]a
arunca `n tine cu rahat, erai `mpu[cat `n stomac [i mureai, pe urm\
te trezeai [i mergeai mai departe, [i via]a arunca `n continuare cu
rahat `n tine, [i erai c\lcat de o ma[in\ [i mureai din nou, [i c`nd
doar `ncercai, pentru numele lui Dumnezeu, s\ o iei de la cap\t,
via]a arunca `n continuare cu rahat `n tine, a[a c\ nu era de mirare
c\ `n cele din urm\ toat\ activitatea asta obositoare `]i d\dea pofta
de m`ncare a unui halterofil olimpic.
Privind la `ngeri din sticl\ mat\, `ngeri de plastic, `ngeri sculp-

ta]i `n lemn, `ngeri din tabl\ pictat\, `n timp ce vorbea la telefon cu
un posibil `nger, Fric spuse:
– Cum pot s\ g\sesc vreodat\ un loc sigur dac\ Moloch poate
s\ c\l\toreasc\ prin oglinzi [i lumin\ de lun\?
– Nu poate, spuse Musafirul Misterios. Nu are puterile mele,
Aelfric. E muritor. Dar s\ nu crezi c\, dac\ e muritor, e mai pu]in
periculos. Un demon nu e cu nimic mai prejos dec`t el.
– De ce nu vii aici [i nu stai cu mine p`n\ apare, pe urm\ `l ba]i
cu toiagul t\u sf`nt p`n\ ì sun\ apa `n cap?
– Nu am un toiag sf`nt, Aelfric.
– Trebuie s\ ai ceva. Toiag, sceptru, baston, un palo[ sfin]it care
e luminat de energie divin\. Am citit despre `ngeri `n romanul \sta
fantastic. Nu s`nt fiin]e aeriene [i diafane, fragile ca un p`r]. S`nt
r\zboinici. S-au luptat cu legiunile Satanei [i le-au alungat din ce-
ruri `n iad. A fost o scen\ tare `n carte.
– |sta nu e cerul, fiule. |sta e p\m`ntul. Aici s`nt autorizat s\
lucrez numai indirect.
Cit`ndu-l pe Musafirul Misterios din convorbirile lor anterioare,
c`nd vorbiser\ `n pivni]a de vinuri, Fric spuse:
296 DEAN KOONTZ
– ~ncurajeaz\, inspir\, `nsp\im`nt\, convinge, sf\tuie[te.

– Ai memorie bun\. {tiu ce va urma, dar nu pot influen]a eveni-
mentele dec`t prin mijloace ocolitoare...
– ... subtile [i seduc\toare, complet\ Fric.
– Nu m\ pot amesteca direct `n goana lui Moloch dup\ propria
damnare. La fel cum nu m\ pot amesteca `n via]a unui poli]ist cura-
jos, care e pe punctul s\-[i sacrifice via]a ca s\-l salveze pe altul,
prin urmare, s\-[i c`[tige m`ntuirea.
– Cred c\ `n]eleg. E[ti ca un regizor care nu d\ forma final\
a filmului.
– Nu s`nt nici m\car regizor. G`nde[te-te la mine doar ca la un
func]ionar dintr-o cas\ de produc]ie care d\ note pentru diferite su-
gestii de revizuire a scenariului.
– Genul de note care ì `ntorc `ntotdeauna pe dos pe scenari[ti [i ì
transform\ `n be]ivi. Te plictisesc to]i de moarte vorbind despre asta,
de parc\ i-ar p\sa unui pu[ti de zece ani, de parc\ i-ar p\sa cuiva.
– Diferen]a, spuse cel care era, probabil, `nger, este c\ notele
mele s`nt `ntotdeauna bine inten]ionate – [i bazate pe o viziune a
viitorului care poate fi [i ea adev\rat\.
Fric se g`ndi la toate astea pentru o clip\ `n timp ce trase scau-
nul de sub birou. A[ez`ndu-se, spuse:
– Mam\! Cred c\ e frustrant s\ fii `nger p\zitor.
– Nu ai cum s\ [tii. Tu controlezi forma final\ a vie]ii tale,
Aelfric. Se nume[te liber arbitru. ~l ai. To]i de aici `l au. {i, `n cele
din urm\, nu pot s\ fac nimic `n locul t\u. De-asta te afli aici... ca
s\ alegi binele sau r\ul, s\ fii `n]elept sau nu, s\ fii curajos sau nu.
– Cred c\ pot `ncerca.
– Cred mai mult dec`t tine. Ce ai f\cut cu fotografia pe care
]i-am dat-o?
– Doamna dr\gu]\ care z`mbe[te frumos? Am `mpachetat-o [i
am pus-o `n buzunarul de la spate.
– N-o s\-]i fie de nici un folos acolo.
– Ce vrei s\ fac cu ea?
– G`nde[te-te. Folose[te-]i creierul, Aelfric. E posibil, chiar [i
`n familia ta. G`nde[te-te. Fii `n]elept.
CHIPUL 297
– S`nt prea rupt de oboseal\ ca s\ g`ndesc chiar acum. Cine este –

doamna din poz\?
– De ce nu faci pe detectivul? F\ cercet\ri.
– Am f\cut o cercetare. Cine este?
– ~ntreab\ `n jurul t\u. Nu e o `ntrebare la care s\ r\spund eu.
– De ce nu?
– Pentru c\ trebuie s\ m\ supun regulii ocolitoare-subtile-sedu-
c\toare, care uneori `l face pe `ngerul p\zitor o pacoste.
– Bine. Las-o balt\. S`nt `n siguran]\ `n noaptea asta? Pot s\
a[tept p`n\ mìne s\ g\sesc locul \la secret [i bine ascuns `n care
s\ m\ bag?
– Dac\ e primul lucru pe care-l vei face mìne-diminea]\, da,
spuse p\zitorul. Dar nu mai pierde timpul. Preg\te[te-te, Aelfric!
Preg\te[te-te!
– Bine. {i, hm, `mi pare r\u pentru c\ ]i-am spus a[a.
– Cum – avocat?
– Mda.
– Am auzit [i mai rele.
– Serios?
– Mult mai rele.
– {i `mi pare r\u c\ am `ncercat s\ dau de urma ta.
– Ce vrei s\ spui?
– Pare un lucru viclean pentru un `nger. ~mi pare r\u c\ te-am
sunat cu stelu]\ [ase nou\.
Musafirul Misterios r\mase t\cut.
Ceva greu de definit din t\cerea aceasta o f\cea diferit\ de orice
t\cere pe care Fric o auzise vreodat\.
~n primul r`nd, era o t\cere perfect\, [i absorbea nu numai orice
sunet de pe linia deschis\, ci [i orice `nceput de sunet din biblio-
tec\, p`n\ c`nd lui Fric i p\ru c\ a ajuns mai surd dec`t surzii.
T\cerea era `n acela[i timp ad`nc\, de parc\ p\zitorul ar fi sunat
de pe fundul unei gropi oceanice. Ad`nc\ [i at`t de rece.
Fric se cutremur\. Nu `[i auzea din]ii cl\n]\nind sau trupul tre-
mur`nd. Nu `[i auzea nici expira]ia, de[i sim]ea cum respira]ia ì
iese cu grab\ din piept, destul de fierbinte ca s\-i usuce din]ii.
298 DEAN KOONTZ
O t\cere perfect\, ad`nc\, rece, da, dar mai stranie dec`t pur [i
simplu perfect\, ad`nc\ [i rece.
Fric `[i `nchipui c\ o astfel de t\cere poate fi aruncat\ ca o vraj\
de orice `nger cu puteri supranaturale, dar poate fi un truc care s\-l
caracterizeze `n special pe ~ngerul Mor]ii.
Musafirul Misterios trase aer, `nghi]ind chiar t\cerea [i eliber`nd
o dat\ `n plus sunetul pe lume, `ncep`nd cu vocea lui, `n care r\sun\
o not\ de `ngrijorare de r\u augur:
– C`nd ai folosit stelu]\ [ase nou\, Aelfric?
– P\i, dup\ ce m-ai sunat `n camera cu trenuri.
– {i dup\ ce te-am sunat `n pivni]a de vinuri?
– Mda. Nu [tii toate astea... dac\ e[ti cine e[ti?
– ~ngerii nu [tiu totul, Aelfric. Din c`nd `n c`nd, anumite lu-
cruri... ne scap\.
– Prima dat\ telefonul t\u doar a sunat `ncontinuu...
– Asta pentru c\ am folosit telefonul din vechiul meu aparta-
ment, unde am locuit `nainte s\ mor. Nu am format num\rul t\u,
doar m-am g`ndit la tine, dar am ridicat receptorul. ~nc\ `nv\]am...
`nv\]am ce pot s\ fac. Devin mai priceput cu fiecare ceas care trece.
Fric se `ntreb\ dac\ nu cumva era mai obosit dec`t credea. Con-
versa]ia nu avea `ntotdeauna `n]eles.
– Vechiul t\u apartament?
– S`nt un `nger relativ nou, fiule. Am murit azi-diminea]\. M\
folosesc de corpul `n care am tr\it, de[i este... mai flexibil acum, de
c`nd am puteri noi. Ce s-a `nt`mplat a doua oar\ c`nd ai folosit ste-
lu]\ [ase nou\?
– Chiar nu [tii?
– Mi-e team\ c\ [tiu. Dar spune-mi tu.
– Am dat de perversul \la.
– Ce ]i-a spus?
– N-a spus nimic. Doar respira greu... [i pe urm\ a scos ni[te
sunete ca de animal.
Musafirul Misterios nu spunea nimic, dar lini[tea aceasta se do-
vedi extrem de diferit\ de t\cerea de moarte de acum un minut. Se
asem\na cu un milion de zv`cnete abia auzite, cu tremurul ca de
molie al nervilor, cu `ncordarea imperceptibil\ a mu[chilor.
CHIPUL 299
– La `nceput am crezut c\ e[ti tu, explic\ Fric. A[a c\ i-am spus

c\ am c\utat s\ v\d cine e Moloch `n dic]ionar. Numele l-a excitat.
– S\ nu mai folose[ti niciodat\ stelu]\ [ase nou\ dup\ ce te sun,
Aelfric. Niciodat\, ai `n]eles?
– De ce?
Cu o insisten]\ care sugera o panic\ mult prea muritoare ca s\
caracterizeze un `nger p\zitor nemuritor, acesta spuse:
– S\ nu mai suni niciodat\. Ai `n]eles?
– Da.
– ~mi promi]i c\ n-o s\ mai `ncerci niciodat\ s\ m\ suni cu ste-
lu]\ [ase nou\?
– Bine. Dar de ce?
– C`nd te-am sunat `n pivni]a de vinuri, n-am folosit un telefon,
a[a cum am f\cut prima oar\. Nu mai am nevoie s\ folosesc un te-
lefon ca s\ te sun, a[a cum nu mai am nevoie de ma[in\ ca s\ c\l\-
toresc. Am nevoie doar de ideea de telefon.
– Ideea de telefon? Cum func]ioneaz\ chestia asta?
– Postura `n care m\ aflu acum `mi acord\ anumite abilit\]i su-
pranaturale.
– Adic\ postura de `nger p\zitor, vrei s\ spui.
– Dar c`nd eu folosesc numai ideea de telefon, stelu]\ [ase nou\
te poate conecta cu un loc unde nu ai voie s\ te duci.
– Ce loc?
Str\inul ezit\. Apoi spuse:
– Ve[nicia `ntunecat\.
– Nu sun\ prea bine, c\zu Fric de acord [i scrut\ nelini[tit
biblioteca.
~n labirintul de rafturi, h\l\duiau mon[tri `ntre coper]ile c\r]ilor.
Poate c\ una dintre fiare se t`ra nu prin lumile acelea de h`rtie, ci `n lu-
mea aceasta, respir`nd nu vapori de cerneal\, ci aer, `n a[teptarea unui
b\ie]el pe care s\-l g\seasc\ de-a lungul culoarelor t\cute dintre c\r]i.
– Ve[nicia `ntunecat\. Abisul f\r\ fund, bezna groas\ [i tot ceea
ce locuie[te acolo, continu\ str\inul. Ai fost norocos, fiule. N-a
vorbit cu tine.
– Cine?
300 DEAN KOONTZ
– Ceea ce tu ai numit „perversul“. Dac\ vorbesc cu tine, te pot

ademeni, am\gi, fermeca, uneori `]i pot chiar porunci.
Fric se uit\ din nou la pom. ~ngerii p\reau s\ se uite la el cu to]ii.
– C`nd ape[i stelu]\ [ase nou\, spuse str\inul, le deschizi o u[\.
– Cui?
– E nevoie s\ le pronun]\m numele sulfuros? Am`ndoi [tim
despre cine e vorba, nu-i a[a?
Fiind un b\iat c\ruia ì pl\ceau lecturile fantastice, cu o sal\ de
cinema acas\ `n care putea vedea orice, de la filme pentru copii la
spectacole cu mon[tri interzise celor sub doisprezece ani, cu o ima-
gina]ie `nfierb`ntat\ de singur\tate, Fric era destul de sigur c\ [tia
despre cine era vorba.
Str\inul spuse:
– Le deschizi o u[\ [i pe urm\, cu un singur cuv`nt gre[it, po]i
f\r\ s\ vrei s\... ì invi]i aici.
– Aici, la Palazzo Rospo?
– Po]i s\ invi]i pe vreunul dintre ei chiar `n tine, Aelfric. C`nd s`nt
chema]i, c\l\toresc prin linia telefonic\, prin leg\tura aceea fragil\
dintre spirite, cam a[a cum c\l\toresc eu dintr-o oglind\ `n alta.
– Nu m\ min]i?
– Nu te mint. S\ nu `ndr\zne[ti s\ folose[ti stelu]\ [ase nou\
dup\ ce `nchid.
– Bine.
– Sau c`nd mai sun alt\ dat\.
– Niciodat\.
– Vorbesc foarte serios, Aelfric.
– Nu m-a[teptam de la un `nger p\zitor s\ fac\ a[a ceva.
– S\ fac\ ce?
– S\ m\ bage `n sperie]i.
– ~ncurajeaz\, inspir\, `nsp\im`nt\, ì aminti str\inul. Acum
dormi `n pace, dac\ po]i. {i mìne-diminea]\ nu mai pierde timpul.
Preg\te[te-te. Preg\te[te-te s\ supravie]uie[ti, Aelfric, preg\-
te[te-te, pentru c\, dac\ acum m\ uit `n viitor s\ v\d cum se vor
desf\[ura cel mai probabil lucrurile... te v\d mort.
Capitolul 47
St`nd cu fa]a `n jos pe canapea, Fric se uit\ debusolat la telefo-

nul de pe podeaua bibliotecii. ~l mutase de pe masa de scris p`n\ la
distan]a maxim\ unde ajungea firul.
~l localiz\ din nou pentru mai mult\ siguran]\, `n cazul `n care
avea nevoie s\ dea rapid un telefon ca s\ cear\ ajutor.
Acest lucru era adev\rat, dar numai par]ial. Se juca [i cu ideea
de a forma *69.
Fric nu cocheta cu autodistrugerea. Nu era unul dintre copiii
aceia de bani gata de la Hollywood care abia a[teapt\ s\ creasc\ [i
s\ devin\ ni[te droga]i boga]i. Nu avea nici cea mai mic\ inten]ie
s\ se omoare cu o ma[in\ de curse, un pistol, o pu[c\, pilule de
sl\bit, alcool, marijuana (deci cancer la pl\m`ni) sau femei.
C`teodat\, `n timpul vreunei petreceri, c`nd Palazzo Rospo col-
c\ia de sute de oameni faimo[i, semifaimo[i [i t`njind-s\-fie-fai-
mo[i, Fric se strecura nev\zut ca s\ poat\ trage mai bine cu urechea.
~ntr-o mul]ime de genul acela te puteai face nev\zut cu u[urin]\,
pentru c\ jum\tate dintre invita]i cu greu con[tientizau alte per-
soane `n afara lor `n[ile, iar cealalt\ jum\tate se concentrau delibe-
rat pe cei c`]iva regizori, agen]i de publicitate [i bo[i de case de
produc]ie care ì puteau face fie putred de boga]i, fie mai putred
de boga]i dec`t erau.
~n timpul uneia dintre perioadele lui de invizibilitate, Fric auzise
pe cineva care spunea despre al treilea – poate chiar al patrulea –
star de film din lume c\ „dobitocului \stuia femeile o s\-i vin\ de
hac dac\ o ]ine tot a[a“. Fric nu avea nici cea mai mic\ idee cum te
302 DEAN KOONTZ
po]i omor` cu femei sau de ce un sinuciga[ nu se duce s\-[i cum-

pere un pistol.
Afirma]ia aceea `l intrigase [i o ]inuse minte, [i voia s\ fie griju-
liu. C`nd `nt`lnea femei necunoscute, le studia pe furi[ ca s\ vad\
dac\ dau semne c\ ar face parte din categoria aceea periculoas\.
P`n\ `n noaptea asta ciudat\, nu `[i `nchipuise niciodat\ c\
moartea putea fi sunat\ doar dac\ ap\sai *69.
Poate c\ ceea ce venea prin telefon nu `l omora. Poate ì lua
captiv sufletul, ì punea st\p`nire pe trup [i `l f\cea s\ se simt\ at`t
de mizerabil, `nc`t ajungea s\-[i doreasc\ moartea.
Sau poate punea st\p`nire pe el [i `l f\cea s\ alerge cu capul `na-
inte `ntr-un zid de c\r\mid\, `ntr-o hazna deschis\ (presupun`nd c\
puteai g\si a[a ceva `n Bel Air), de pe acoperi[ul din Palazzo Rospo
sau `n bra]ele unei blonde mortale (cu care Bel Air era infestat).
~ncurc\tura `n care se afla era c\ nu [tia dac\ s\ cread\ ceva din
cele spuse de Musafirul Misterios.
Pe de o parte, textele alea cu `ngerul p\zitor care se plimb\ prin
oglinzi [i pe lumina lunii pot fi doar aiureli. Ni[te aiureli mai mari
chiar dec`t filmul cu inorogi al Tat\lui-Fantom\.
Pe de alt\ parte – [i `ntotdeauna exista o alt\ parte – Musafirul
Misterios chiar ie[ise din oglind\. Chiar zburase printre grinzi.
Spectacolul oferit `n pod – [i mai t`rziu `n suprafe]ele str\lucitoare
ale podoabelor de Cr\ciun – fusese at`t de incredibil, c\ aproape ì
c`[tigase lui Fric `ncrederea.
{i totu[i, ce fel de `nger p\zitor purta costum [i cravat\ scoase
direct din magazine dintre cele mai scumpe, avea o piele mai palid\
dec`t carnea de pe[te, ar\ta mai degrab\ `nfrico[\tor dec`t a sf`nt [i
avea ni[te ochi cenu[ii, reci ca scrumul `n ghea]\?
Era posibil ca, din motive necunoscute, Musafirul Misterios s\ fi
min]it [i s\-l fi `mpins pe Fric s\ trag\ concluzii false, `n[el`ndu-l.
~l auzise odat\ pe tat\l s\u spun`nd c\ aproape toat\ lumea din
ora[ul acela `n[ela pe cineva [i ì preg\tea pieirea, c\, dac\ nu o f\-
cea pentru bani, atunci o f\cea ca s\ se distreze.
Musafirul Misterios a spus c\ Fric nu trebuie s\ foloseasc\ *69
pentru c\ ar intra `n leg\tur\ cu ve[nicia `ntunecat\. Poate c\ ade-
v\rul era c\ tipul pur [i simplu nu voia ca Fric s\-i dea de urm\.
CHIPUL 303
St`nd `n continuare cu fa]a `n jos pe canapea, Fric se aplec\ spre

telefon [i ridic\ receptorul. Ap\s\ butonul liniei sale private.
Ascult\ tonul.
~ngerii din pom ar\tau ca ni[te `ngeri. Puteai s\ ai `ncredere
`ntr-un `nger cu o harp\, o tr`mbi]\, aripi albe, cinstite.
Ap\s\ *, apoi 6 [i 9.
Cineva r\spunse nu dup\ ce telefonul sun\ de patru ori, cum se
`nt`mplase `nainte, ci chiar de prima dat\. Nimeni nu spuse: „Alo“.
Ca [i mai `nainte, `l `nt`mpin\ doar t\cerea.
Apoi, dup\ c`teva secunde, auzi respira]ia.
Fric nu avea de g`nd s\ o ia `naintea perversului, voia s\-l lase
pe el s\ vorbeasc\ primul. Dup\ dou\zeci sau treizeci de secunde
`ns\, deveni at`t de nervos, c\ spuse:
– Tot eu s`nt.
Concesia pe care o f\cuse nu primi nici un r\spuns.
~ncerc`nd s\ abordeze un ton u[uratic [i cumva glume], dar
nepreareu[ind, Fric `ntreb\:
– Cum mai merge treaba `n ve[nicia `ntunecat\?
Respira]ia se `nte]i.
– Ve[nicia `ntunecat\ – ]ii minte? `ntreb\ Fric sfid\tor, dar [i cu
un tremur slab `n glas pe care nu putea s\-l controleze [i care ì
tr\d\ `ndr\zneala pe care se chinuia s\ o afi[eze. Mai e cunoscut\
pe anumite h\r]i [i ca abisul f\r\ fund. Sau bezna groas\.
Ciudatul continu\ s\ respire `n telefon.
– Nu-mi place ce aud. Ai o problem\ serioas\ cu sinusurile,
spuse Fric.
Cu capul aplecat peste marginea canapelei, `ncepu s\ se simt\
ame]it.
– ~]i dau numele doctorului meu. O s\-]i scrie o re]et\. O s\ po]i
s\ respiri mai u[or. O s\-mi fii recunosc\tor.
Un glas care cronc\nea [i scr`[nea, care ie[ea parc\ dintr-un g`tlej
`nfundat cu lame de ras, mai uscat dec`t cenu[a cenu[ii arse de dou\
ori, ridic`ndu-se dintr-un ad`nc `nfrico[\tor, prin cr\p\turile din pie-
trele sparte ale unor ruine stranii, nu spuse dec`t un cuv`nt: „B\iete“.
Cuv`ntul se t`ra `n urechile lui Fric ca o insect\, poate ca ure-
chelni]a despre care se spune c\ poate s\-]i ajung\ la creier [i s\
304 DEAN KOONTZ
depun\ acolo ou\, transform`ndu-te `ntr-un mu[uroi ambulant,

viermuind de legiuni de g`ng\nii.
Amintindu-[i toate posterele `n care tat\l s\u ar\ta nobil, cura-
jos [i cu o voin]\ de fier, Fric se ]inu tare de telefon. ~[i adun\ toate
puterile ca s\ striveasc\ zb`rciturile de fric\ din glas [i spuse:
– Nu m\ sperii.
„B\iete“, repet\ cel\lalt, „b\iete“, [i alte voci se ridicar\ `n te-
lefon, la `nceput doar patru sau cinci, mai slabe dec`t prima, femi-
nine [i b\rb\te[ti, punct`ndu-i bolboroseala cu „b\iete... b\iete.“
Aveau voci frenetice, ner\bd\toare. Disperate. Voci [optite [i line,
voci aspre. „... Cine e acolo?“, „... drumul, el e drumul...“, „... carne
dulce...“, „... porcu[or prost, u[or de prins...“, „... cheam\-m\ `n\-
untru...“, „... cheam\-m\ pe mine“, „... nu, cheam\-m\ pe mine“. ~n
c`teva secunde num\rul lor crescu la doisprezece, dou\zeci [i patru,
mul]ime. Poate pentru c\ vorbeau to]i deodat\, vorbirea lor p\rea s\
se prefac\ `n morm\ituri [i m`rìeli de fiar\, iar cuvintele care se mai
distingeau erau cel mai adesea obscenit\]i adunate `n secven]e in-
coerente. }ipete `nfior\toare de fric\, durere, frustrare [i m`nie pur\
]eseau din p`nzele acestea de zgomote r\gu[ite o urzeal\ a dorin]ei.
Inima puternic\ a lui Fric i se zb\tea `ntre coaste, ì pulsa `n
g`lej, ì palpita `n t`mple. Se pref\cuse c\ nu era speriat, dar era
speriat, asta era, prea speriat ca s\ mai scoat\ vreo vorb\ de spirit
sau s\ mai deschid\ vreun pic gura.
{i totu[i, vocile acelea agitate `l intrigau, ì atr\geau aten]ia.
Foamea din ele, pofta neostoit\, disperarea vrednic\ de mil\, me-
lancolia cu care t`njeau alc\tuiau un c`ntec mi[c\tor, care ì atingea
corzile singur\t\]ii sale `ndelungate, care ì vorbea [i `l asigura c\
nu era nevoie s\ sufere de singur\tate, c\ depindea de el s\-[i g\-
seasc\ tovar\[i, c\ rostul [i ]elul `n via]\, [i familia erau ale lui dac\
`[i deschidea inima c\tre ei.
Chiar [i f\r\ cuvinte, chiar [i c`nd izbucnea `n obscenit\]i care ar
fi trebuit s\-i trezeasc\ numai repulsie lui Fric, corul acela gutural,
plin de morm\ieli [i [uier\turi, continua s\-i potoleasc\ groaza. Inima
continua s\ ì bat\, dar cu fiecare clip\ care trecea, puterea care ì
sus]inea bubuitul frenetic era nu at`t frica, c`t pl\cerea. Totul se putea
schimba. Complet. Total. Acum [i pentru totdeauna. Se putea schimba
CHIPUL 305
`ntr-o clipit\. Putea s\ aib\ o via]\ nou\ [i mai bun\ doar dac\ cerea,
o via]\ din care singur\tatea avea s\ fie alungat\, `mpreun\ cu tot ce
`nsemna nesiguran]\, confuzie [i `ndoial\, [i sl\biciune...
Fric deschise gura ca s\ fac\ ceea ce mai mult ca sigur ar fi fost
o invoca]ie similar\ celor pe care persoanele str`nse `n jurul unei
mese de spiritism erau sf\tuite s\ nu o fac\ niciodat\. ~nainte s\
poat\ vorbi, aten]ia ì fu distras\ de ceva care se mi[ca la marginea
c`mpului s\u vizual.
C`nd se `ntoarse s\ se uite la ceea ce ì atr\sese aten]ia, Fric
v\zu c\ firul elastic, `ncol\cit `ntre receptor [i telefon, care c`ndva
fusese un cablu curat, alb, de vinil, era acum roz [i unsuros, o
bucat\ de trup precum cordonul ombilical care leag\ mama de
nou-n\scut. Cordonul pulsa, `ncet [i gros, dar cu putere, iar pulsul
pleca dinspre telefon `nspre receptorul din m`na lui, `nspre ureche,
ca o anticipare a invoca]iei care ì tremura pe limb\.
A[ezat la biroul din camera lui de lucru, m`nc`nd un sendvi[ cu

[unc\ [i `ncerc`nd s\ dezlege sensul celor [ase cadouri `ngrijor\-
toare trimise de Reynerd, Ethan se trezi c\ g`ndurile ì zboar\ `n
mod repetat c\tre Duncan Whistler.
~n gr\dina de la Our Lady of Angels, c`nd aflase prima oar\ c\
disp\ruse cadavrul lui Dunny, [tiuse intuitiv c\ evenimentele neo-
bi[nuite din apartamentul lui Reynerd [i cascadoria lui Dunny cu
mortul-care-umbl\ aveau leg\tur\ `ntre ele. Mai t`rziu, implicarea
evident\ a lui Dunny `n uciderea lui Reynerd, de[i nea[teptat\, nu
fusese o surpriz\.
Ceea ce `ntr-adev\r `l surprindea pe Ethan, cu c`t se g`ndea mai
mult la ea, era `nt`lnirea at`t de apropiat\ cu Dunny din barul hotelului.
La mijloc era probabil mai mult dec`t simpla coinciden]\. Dunny
se aflase `n bar pentru c\ Ethan era acolo. Cineva voise ca el s\-l
vad\ pe Dunny.
Dac\ cineva voise s\-l vad\ pe Dunny, atunci voise [i s\-l ur-
m\reasc\. Poate c\ cineva voia ca el s\ dea de urma lui Dunny.
~n fa]a hotelului, `n `nghesuial\ [i ploaie, incapabil s\-[i z\-
reasc\ prada, Ethan primise un telefon urgent de la Hazard. Acum
306 DEAN KOONTZ
se opri s\ se g`ndeasc\ ce ar fi f\cut dac\ n-ar fi fost obligat s\ se

`nt`lneasc\ cu Hazard la biseric\.
Ob]inu de la informa]ii num\rul hotelului [i sun\.
– A[ dori s\ vorbesc cu unul dintre clien]ii dumneavoastr\. Nu
[tiu num\rul camerei. Se nume[te Duncan Whistler.
Dup\ o pauz\ `n care recep]ionerul verific\ datele din calculato-
rul hotelului, spuse:
– ~mi pare r\u, domnule, dar nu este nici o rezervare pentru
domnul Whistler.
~nainte, doar c`teva veioze fuseser\ aprinse pe ici, pe colo prin

camera aceasta imens\, dar acum ardeau toate l\mpile, a[a cum ar-
deau [i lustrele din tavan, luminile din cupol\ [i ghirlandele de
becule]e care clipoceau `n pomul de Cr\ciun. Biblioteca fusese
aproape cur\]at\ de umbre, a[a cum ar fi fost orice cabinet medical;
dar `nc\ nu era destul de luminoas\ pentru Fric.
Pusese receptorul `n furc\. ~l scosese din priz\.
Presupunea c\ telefoanele sunau `n camerele lui de la etajul al
doilea [i c\ aveau s\ s\ mai sune o vreme. Nu avea de g`nd s\ urce
ca s\ le asculte. C`nd suna iadul, putea s\ o fac\ extrem de insistent.
Tr\sese un fotoliu aproape de pomul de Cr\ciun. Aproape de `ngeri.
Poate c\ era supersti]ios, copil\ros, stupid. Nu-i p\sa. Oamenii
\ia dispera]i de la telefon, chestiile alea...
St\tea cu spatele la pom pentru c\ se g`ndea c\ nimic nu putea
veni s\-l ia prin surprindere dinspre ramurile cu `ngeri coco]a]i pe ele.
Dac\ nu l-ar fi min]it mai devreme pe domnul Truman, ar fi
putut acum s\ mearg\ direct la apartamentul [efului personalului de
paz\ ca s\ cear\ ajutor.
Aici, `n Fricburg, SUA, era `ntotdeauna miezul zilei, iar [eriful
nu se putea a[tepta la ajutor din partea concitadinilor s\i c`nd banda
de r\uf\c\tori intra c\lare `n ora[ pentru spectacolul final.
Ethan `[i `ncheie conversa]ia cu recep]ionerul de la hotel [i lu\

ultima buc\]ic\ r\mas\ din sendvi[ul cu [unc\, dar una din cele
dou\ linii telefonice ale sale sun\ `nainte ca el s\ apuce s\ mu[te.
CHIPUL 307
Dup\ ce r\spunse, fu `nt`mpinat cu t\cere. Spuse din nou:

„Alo“, dar nu reu[i s\ ob]in\ vreun r\spuns.
Se `ntreb\ dac\ nu cumva era perversul lui Fric.
Nu auzi nici un fel de respira]ie, semnificativ\ sau de alt fel.
Doar pustietatea unei linii conectate [i un f`[ìt at`t de slab, c\ se
afla undeva la limita auzului.
Ethan primea rareori telefoane at`t de t`rziu – aproape de miezul
nop]ii. Din pricina orei [i a evenimentelor din timpul zilei, g\sea
chiar [i t\cerea aceasta plin\ de `n]eles.
Nu era sigur ce anume func]iona acum, instinctul sau imagi-
na]ia, dar sim]ea o prezen]\ pe fir.
De-a lungul anilor `n care purtase insign\ de poli]ist, plecase `n
suficiente misiuni sub acoperire ca s\ `nve]e ce `nseamn\ r\bdarea.
~l ascult\ pe cel care `l asculta, oferind tot t\cere `n schimbul t\cerii.
Timpul trecea. {unca a[tepta. ~nc\ fl\m`nd, lui Ethan i se f\cu
sete de o bere.
~n cele din urm\ auzi un ]ip\t, care se repet\ de trei ori. Glasul
era slab nu pentru c\ era [optit, nici pentru c\ era neputincios, ci
pentru c\ venea de la mare distan]\, at`t de fragil, c\ ar fi putut fi
numai mirajul unui sunet.
Iar\[i t\cere, iar\[i timp care se scurse, pe urm\ din nou glasul
acela se ridic\, nu mai pu]in pl\p`nd dec`t `nainte, at`t de scurt c\
Ethan nu putea spune cu siguran]\ dac\ era voce de b\rbat sau de
femeie. Putea fi chiar ]ip\tul de jale al unei p\s\ri sau al unui ani-
mal, repetat din nou de trei ori, av`nd `n el ceva umed, ca [i cum
era filtrat prin cea]\.
~ncetase s\ mai a[tepte respira]ia aceea grea.
De[i nu se auzea mai tare dec`t `nainte, f`[ìtul t\cut al telefo-
nului dob`ndise ceva amenin]\tor, de parc\ fiecare mic p\c\nit re-
prezenta impactul unei particule radioactive asupra urechii sale.
C`nd se auzi a treia oar\ glasul, nu mai recurse la ]ip\tul acela
scurt pe care `l repetase `nainte. Ethan depist\ tipare sonore care `n
mod sigur voiau s\ transmit\ un `n]eles. Cuvinte. Aproape incom-
prehensibile.
Ca [i cum ar fi fost trimise `n eterul b`ntuit de furtun\ de la o
sta]ie radio aflat\ la mare distan]\, cuvintele acestea erau deformate
308 DEAN KOONTZ
de semnalul slab, de devieri, de condi]iile atmosferice improprii.

Un glas venit din afara timpului ar putea suna a[a sau unul trimis
de c\l\torii `n spa]iu afla]i pe partea `ntunecat\ a lui Saturn.
Nu-[i amintea s\ se fi aplecat mult `n fa]\ pe scaun. Nu-[i amin-
tea nici c`nd bra]ele ì alunecaser\ de pe bra]ele fotoliului, nici c`nd
`[i proptise coatele pe genunchi. {i totu[i, st\tea a[a, `n pozi]ia asta,
cu capul `n mìni, una din mìni ]in`nd telefonul, ca un om umilit de
remu[c\ri sau `ncovoiat de dezn\dejde la auzul unei ve[ti teribile.
De[i Ethan se str\duia s\ prind\ con]inutul conversa]iei venite
din dep\rtare, aceasta se scurgea mereu prin el, inefabil\ ca um-
brele norilor proiectate de lumina lunii pe un peisaj acvatic `n
continu\ mi[care.
~ntr-adev\r, cu c`t se lupta mai tare s\ g\seasc\ un `n]eles `n
acele posibile cuvinte, acestea se `ndep\rtau [i mai mult `n spatele
unei bariere de f`[ìeli [i deform\ri. B\nuia c\, dac\ s-ar fi relaxat,
fluxul vorbirii s-ar fi limpezit, glasul ar fi devenit mai puternic, dar
nu se putea relaxa. De[i `[i ap\sa at`t de tare receptorul de cap c\ `l
durea urechea, nu putea s\ se lini[teasc\, ca [i cum o clip\ de lips\
de concentrare s-ar dovedi a fi chiar clipa c`nd cuvintele aveau s\ se
limpezeasc\, dar numai pentru cei care le ascultau cu aten]ie.
Glasul avea ceva t`nguitor. De[i nu era `n stare s\ `n]eleag\ cu-
vintele [i s\ le deduc\ `n]elesul, Ethan deslu[i un ton gr\bit [i im-
plorator, [i poate o triste]e plin\ de dor.
C`nd crezu c\ `[i petrecuse cinci minute str\duindu-se f\r\ suc-
ces s\ pescuiasc\ din marea t\cerii cuvintele acelea, Ethan arunc\ o
privire la ceas. 12.26. Fusese ]intuit de telefon de aproape o jum\-
tate de or\.
Pentru c\ st\tuse lipit\ at`t de mult de telefon, urechea ì ardea
[i ì pulsa. ~i `n]epenise g`tul, `l dureau umerii.
Surprins [i pu]in dezorientat, se a[ez\ `n scaun. Nu fusese nici-
odat\ hipnotizat; dar `[i `nchipuia c\ a[a ar trebui s\ te sim]i c`nd
`ncerci s\ te eliberezi de ultimele efecte ale transei.
Puse receptorul `n furc\ f\r\ nici o tragere de inim\.
Sugestia unui glas venit din neant putea s\ fi fost at`t [i nimic
mai mult, o simpl\ sugestie, o iluzie auditiv\. {i totu[i, o urm\rise
cu a[teptarea n\du[it\ [i concentrat\ a unui operator sonar dintr-un
CHIPUL 309
submarin, care ascult\ ecoul unei nave de r\zboi care se apropie [i

lanseaz\ grenade de ad`ncime.
Nu prea `n]elegea ce f\cuse. Sau de ce.
De[i nu era foarte cald `n `nc\pere, `[i [terse fruntea cu m`neca
de la c\ma[\.
Se a[tepta ca telefonul s\ sune din nou. Poate c\ ar fi mai `n]e-
lept s\ nu r\spund\.
G`ndul acesta `l nelini[ti pentru c\ nu `l `n]elese. De ce s\ nu
r\spund\ la un telefon care sun\?
Privirea ì alunec\ peste cele [ase obiecte de la Reynerd, dar
aten]ia ì z\bovi mai mult pe cei trei clopo]ei de argint din ambu-
lan]a `n care nu c\l\torise niciodat\.
Trecur\ dou\ sau trei minute [i telefonul nu mai sun\. Deschise
calculatorul [i acces\ din nou registrul de eviden]\ a convorbirilor
telefonice. Cea mai recent\ intrare era telefonul pe care `l d\duse la
hotel ca s\ `ntrebe despre Dunny Whistler.
Pe urm\, telefonul pe care `l primise [i care durase aproape o
jum\tate de or\ nu fusese `nregistrat.
Imposibil.
Se uit\ lung la ecran, g`ndindu-se la telefoanele primite de Fric
de la pervers. Se gr\bise prea tare c`nd nu d\duse crezare pove[tii
spuse de b\iat.
C`nd se uit\ din nou la telefon, decoperi c\ becule]ul era aprins
la linia 24.
Agen]i de v`nz\ri. Num\r gre[it. {i totu[i...
Dac\ ar fi fost u[or s\-[i satisfac\ acea curiozitate, s-ar fi dus
sus, la etajul al doilea, unde robotul care r\spundea pe linia 24 era
izolat `ntr-o `nc\pere special\, `n spatele unei u[i albastre `ncuiate.
Simplul fapt de a intra `n acea `nc\pere ar fi `nsemnat `ns\ s\ re-
nun]e la slujba pe care o avea.
Pentru Ming du Lac [i Channing Manheim, `nc\perea din spa-
tele u[ii albastre era un loc sacru. Nimeni nu avea voie s\ intre
acolo `n afar\ de ei doi.
~n caz de urgen]\, Ethan era autorizat s\-[i foloseasc\ cheia uni-
versal\ pentru a intra oriunde `n cas\. Singura u[\ pe care nu o pu-
tea deschide nici aceast\ cheie era cea albastr\.
310 DEAN KOONTZ
*
Turma de `ngeri, mirosul pl\cut de molid [i fotoliul uria[, con-
fortabil, nu reu[eau s\-l trag\ pe Fric spre somn.
Se ridic\ din scaun, se `ncumet\ precaut spre cele mai apropiate
rafturi cu c\r]i [i alese un roman.
De[i avea zece ani, citea ca un t`n\r de [aisprezece ani. Nu se
m`ndrea cu asta, pentru c\ din experien]a sa, cei mai mul]i tineri de
[aisprezece ani din ziua de azi nu erau copii minune, poate pentru
c\ nimeni nu a[tepta a[a ceva de la ei.
Chiar [i doamna Dowd, profesoara lui de englez\ [i `ndrum\torul
lecturilor sale, nu se a[tepta ca lui s\-i plac\ ceea ce cite[te; se `ndoia
c\ erau c\r]i bune pentru el. Spunea despre c\r]i c\ s`nt relicve; viito-
rul avea s\ fie al imaginilor, nu al cuvintelor. De fapt, credea `n
meme, pe care le pronun]a mim [i pe care le definea ca idei care apar
spontan `ntre „oameni informa]i“ [i se r\sp`ndesc `n popula]ie de la
om la om, ca un virus mental, cre`nd „noi moduri de g`ndire“.
Doamna Dowd `l vizita pe Fric de patru ori pe s\pt\m`n\, [i
dup\ fiecare lec]ie l\sa `n urm\ suficient b\legar c`t s\ `ngra[e pa-
ji[tile [i florile re[edin]ei pentru cel pu]in un an de zile.
Din nou `n fotoliu, Fric `[i d\du seama c\ nu se poate concentra
destul de bine ca s\ urm\reasc\ povestirea. Nu `nsemna c\ erau `n-
vechite c\r]ile, ci c\ era el obosit [i speriat.
St\tu o vreme, `n a[teptarea unui meme care s\-i vin\ `n minte
[i s\-i ofere ceva radical nou la care s\ se g`ndeasc\, ceva care s\-i
alunge din cap toate g`ndurile despre Moloch, copii sacrifica]i [i
oameni ciuda]i care c\l\toresc prin oglinzi. Se p\rea `ns\ c\ `n mo-
mentul de fa]\ nu era pe drum nici o epidemie de meme.
Pe m\sur\ ce ochii `ncepur\ s\-l ard\ [i s\-l road\, f\r\ `ns\ s\-i
cad\ grei, scoase din buzunarul de la blugi fotografia care ì fusese
dat\ prin oglind\. Desf\cu poza [i o netezi pe picior.
Doamna era chiar mai dr\gu]\ dec`t `[i amintea. Nu o frumuse]e
de supermodel, ci dr\gu]\ `ntr-un mod real. Bun\ [i bl`nd\.
Se `ntreb\ cine era. N\scoci o poveste despre o via]\ a lui, `n
care femeia aceasta i-ar fi mam\ [i so]ul ei i-ar fi tat\. Se sim]i un
pic vinovat c\ ì d\dea la o parte din via]a lui imaginar\ pe M\mica
CHIPUL 311
Oficial\ [i pe Tat\l-Fantom\, dar ei tr\iau din `nchipuiri, deci nu

credea c\ aveau s\-i poarte pic\ pentru o fantezie de noapte.
Dup\ un timp, sur`sul femeii din fotografie ì smulse un sur`s [i
lui Fric, ceea ce ì f\cu mai bine dec`t prinderea unor meme.
Pe urm\, `n timp ce Fric tr\ia cu mama lui cea nou\ [i so]ul ei,
pe care nu-l `nt`lnise `nc\, `ntr-o c\su]\ de ]ar\ cochet\ din Goose
Crotch, Montana, unde nimeni nu [tia cine fusese el c`ndva, omul
cu ochi cenu[ii din oglind\ ie[ea din partea metalic\ lucioas\ a pr\-
jitorului de pìne, m`ngìa c\]elul pe cap [i ì atr\gea aten]ia c`t de
periculos ar fi s\ sune dup\ el cu *69.
– Dac\ un `nger folose[te ideea de telefon ca s\ m\ sune, spu-
nea Fric, [i dac\ pe urm\ `l sun cu stelu]\ [ase nou\, de ce s\ fiu
conectat la iad, [i nu la rai?
~n loc s\ ì r\spund\ la `ntrebare, omul sufla dup\ el cu fl\c\ri
de balaur [i disp\rea `napoi `n pr\jitorul de pìne. Fl\c\rile ì p`r-
leau hainele, din care ie[eau d`re u[oare de fum, dar nu lua foc. Mi-
nunata lui mam\ nou\ ì mai turna un pahar de limonad\ ca s\ se
r\coreasc\ [i continuau s\ vorbeasc\ despre c\r]ile lor preferate `n
timp ce el m`nca o bucat\ mare de ciocolat\ de cas\ pe care mama
o f\cuse pentru el.
~n `ntunericul tumultuos umplut mai `ntì cu focuri de arm\ [i

zgomot de ma[ini care se apropiau, apoi cu un glas care striga din
neant, Ethan se `ntorcea pe toate p\r]ile, se rostogolea peste calda-
r`mul umed, iar c`nd se opri se afla `ntr-un `ntuneric t\cut de cear-
[afuri jilave [i mototolite.
Ridic`ndu-se `n sus `n pat, spuse: „Hannah“, pentru c\ `n somn,
acolo unde toate baricadele psihologice erau `ndep\rtate, ì recu-
noscuse glasul ca fiind cel pe care `l auzise la telefon.
La `nceput, repetase acela[i ]ip\t de trei ori, apoi din nou de
trei ori. ~n somn recunoscuse cuv`ntul, era numele lui: „Ethan...
Ethan... Ethan...“
Celelalte lucruri pe care i le spusese, mesajul urgent pe care se
luptase s\-l trimit\ peste pr\pastia dintre ei, continua s\-i scape. Chiar
[i `n somn – acea `nc\pere vecin\ cu moartea – nu fusese destul de
aproape de Hannah ca s\ aud\ mai mult dec`t propriul nume.
312 DEAN KOONTZ
Pe m\sur\ ce giulgiurile somnului alunecau de pe el, Ethan fu

cople[it de convingerea c\ era urm\rit.
To]i copiii cunosc bine sentimentul pe care `l ai c`nd te treze[ti
dintr-un vis [i ai senza]ia c\ `ntunericul din camer\ ofer\ ad\post
unor diavoli, cu nenum\rate pofte [i `nf\]i[\ri. Prezen]a demonilor
p\rea at`t de real\, c\ multe m`nu]e ezitau s\ aprind\ veioza de
team\ c\ vederea lor avea s\ fie chiar mai rea dec`t imaginile pe
care le scornea imagina]ia `nfierb`ntat\; [i totu[i, pe lumin\ spaima
terifiant\ disp\rea `ntotdeauna.
Ethan nu era sigur c\ de data asta lumina va alunga ira]ionalul.
Sim]ea c\ ceea ce `l urm\rea erau bufni]e [i ciori cu pliscuri `nco-
voiate, corbi [i vulturi cu ochi fioro[i, c\ se c\]\rau nu pe mobila
din camer\, ci `n fotografii sumbre, `n alb [i negru, fixate pe pere]i,
imagini care nu se aflaser\ acolo c`nd se dusese la culcare. De[i cu
c`teva ceasuri `n urm\ noaptea se topise `n negura premerg\toare
zorilor unei noi zile, nu avea nici un motiv s\ presupun\ c\ mar]ea
va fi mai pu]in marcat\ de ira]ional dec`t fusese lunea.
Nu `ntinse m`na dup\ butonul de la veioz\. Se mai l\s\ o dat\
pe spate, cu capul pe perne, resemnat cu prezen]a a ceea ce ascun-
dea `ntunericul.
Se `ndoi c\ va mai fi `n stare s\ a]ipeasc\. Mai devreme dec`t se
a[tepta `ns\, ochii i se `ngreunar\.
Pe buza v`rtejului de somn, `n timp ce plutea lene[ de jur `mpre-
jur, Ethan auzea din c`nd `n c`nd un tic-tic-tic, care ar fi putut fi
ghearele ciorilor-santinele care `[i schimbau pozi]ia pe un gard de
fier. Sau poate erau numai ghearele ploii reci care zg`ria la ferestre.
~n timp ce `ncepu s\ se `nv`rt\ tot mai rapid `n jurul g\urii negre
care era somnul, atras de o for]\ gravita]ional\ irezistibil\, pleoapele
i se mai zb\tur\ o dat\ [i observ\ o lumini]\ `n bezna din camer\. Te-
lefonul. F\r\ s\ cerceteze nimic, nu putea s\ identifice cu siguran]\
num\rul becule]ului, dar [tiu instinctiv c\ trebuia s\ fie linia 24.
Alunec\ de pe buza v`rtejului jos, `n v`ltoare, `n visele gata s\
`nceap\.
Capitolul 48
Lipsit de invidie, lipsit de ur\, slujind cu voio[ie haosul, Corky

Laputa `[i `ncepu ziua cu o chifl\ de pecan [i scor]i[oar\, patru
ce[ti de cafea neagr\ [i dou\ tablete de cafein\.
Oricine dore[te s\ r\stoarne ordinea social\ trebuie s\ accepte
orice lucru care ì d\ energie `n plus, chiar [i cu riscul de a-[i dis-
truge pere]ii stomacului [i a-[i provoca o inflama]ie intestinal\ cro-
nic\. Din fericire pentru Corky, consumul regulat de cantit\]i uria[e
de cafein\ p\rea s\-i sporeasc\ amara capacitate a bilei, f\r\ s\-i
provoace arsuri stomacale sau alte simptome regretabile.
D`nd pe g`t cafein\ dup\ cafein\, r\mase la fereastra din buc\t\-
rie, z`mbind la cerul `nnegurat [i la trena de cea]\ a nop]ii, pe care
zorile cenu[ii nu reu[iser\ s-o rateze de tot. Vremea rea conspira
din nou al\turi de el.
Ploaia `ncetase acum, dar nu pentru mult\ vreme. Alerg`nd cu
repeziciune pe urmele furtunii care se `ndep\rta, una nou\, mai pu-
ternic\, avea s\ spele ora[ul [i s\ justifice purtarea echipamentului
de ploaie, indiferent c`t de elaborat era.
Corky umpluse deja din nou buzunarele interioare ale pelerinei
de ploaie din vinilin galben, care at`rna acum `ntr-un c`rlig din garaj.
Se duse cu ultima cea[c\ de cafea sus, `n camera oaspe]ilor, [i o
termin\ `n timp ce `l inform\ pe Stinky Cheese Man c\ iubita sa
fiic\, Emily, era moart\.
Noaptea trecut\ ì adusese la cuno[tin]\ tortura final\ [i asasina-
rea s\lbatic\ a lui Rachel, so]ia lui Stinky, care era `n continuare `n
314 DEAN KOONTZ
via]\, bine`n]eles, [i nu `n custodia lui Corky. Am\nuntele pe care le

n\scocise erau at`t de vii [i pline de imagina]ie, c\ Stinky fusese re-
dus la un [uvoi de lacrimi incontrolabile, la suspine care sunau ciu-
dat de neomene[te – [i destul de dezgust\toare – `n g`tlejul lui uscat.
De[i zdrobit de dezn\dejde, Stinky nu suferise un atac de cord,
a[a cum sperase Corky.
~n loc s\-l oblojeasc\ cu un sedativ, Corky introduse un haluci-
nogen puternic `n solu]ia perfuzabil\. Spera ca Stinky s\ nu poat\
dormi [i s\-[i petreac\ cele mai `ntunecate ceasuri dintre miezul
nop]ii [i zori `ntr-un infern de viziuni induse de medicamente, vizi-
uni `n care protagonist\ era so]ia brutalizat\.
Acum, regal`ndu-[i oaspetele cu o poveste `nc\ [i mai revolt\-
toare a nenum\ratelor abuzuri grosolane [i acte de violen]\ crude
f\cute asupra tinerei Emily, Corky se plictisi de lacrimile [i zbuciu-
mul care i se derulau din nou sub ochi. ~n circumstan]ele date, un
infarct serios nu p\rea s\ fie o preten]ie prea mare, dar Stinky nu
voia s\ colaboreze.
Pentru un om care se presupunea c\-[i iube[te so]ia [i fiica mai
mult dec`t via]a `ns\[i, `nc\p\]`narea lui Stinky de a supravie]ui p\-
rea nefireasc\ acum, dup\ ce i se spusese c\ familia lui nu era nimic
mai mult dec`t carne `n putrefac]ie. Ca majoritatea tradi]ionali[tilor,
`n ciuda credin]ei lor `n limbaj, sens, scop [i principiu, pe care o
sus]ineau cu voce tare, Stinky era probabil un impostor.
Din c`nd `n c`nd, Corky surprindea furia care mocnea sub dure-
rea lui Stinky. ~n ochii acestuia se str`ngea o ur\ at`t de fierbinte, c\
ar fi putut numai din priviri s\ te ard\, dar care disp\rea apoi brusc
sub un puhoi de lacrimi.
Poate c\ Stinky se ag\]a de via]\ numai cu n\dejdea r\zbun\rii.
Omul se am\gea singur.
~n plus, ura nu face dec`t s\-l distrug\ pe cel care ur\[te. Prin
exemplul vie]ii ei irosite, mama lui Corky probase adev\rul aces-
tei afirma]ii.
U[or [i eficient, Corky schimb\ pungile de perfuzii dup\ ce in-
troduse `n cea nou\ un medicament care inducea o stare de semipa-
rez\. Stinky mai avea at`t de pu]in ]esut muscular, c\ o parez\
CHIPUL 315
indus\ artificial p\rea inutil\, dar Corky nu suporta s\ lase nimic la

voia `nt`mpl\rii.
~n mod ironic, trebuia s\ fie bine organizat pentru a sluji cum tre-
buie haosul. Avea nevoie de o strategie pentru victorie [i de o tactic\
planificat\ cu grij\, care s\-l ajute s\-[i duc\ la bun sf`r[it demersul.
Lipsit de strategie [i tactic\, nu erai un bun agent al haosului.
Nu erai dec`t Jeffrey Dahmer sau o dam\ nebun\ care cre[tea o sut\
de pisici [i-[i umplea curtea cu gr\mezi dizgra]ioase de gunoi, sau
vreun nou guvernator de California.
Cu cinci ani `n urm\, Corky `nv\]ase s\ fac\ injec]ii, s\ intro-
duc\ o canul\ `n vene, s\ pun\ o perfuzie, s\ cateterizeze un b\rbat
sau o femeie... [i de atunci se bucurase de c`teva ori de [ansa de
a-[i pune `n practic\ aceste cuno[tin]e; prin urmare, acum avea o
dexteritate pe care ar fi admirat-o orice asistent\ medical\.
De fapt, fusese preg\tit de o asistent\, Mary Noone. Avea chi-
pul unei Madone de Botticelli [i ochii unui dihor.
O `nt`lnise pe Mary la o petrecere universitar\ pentru persoa-
nele interesate de bioetica utilitar\. Utilitarienii credeau c\ fiec\rei
vie]i i se putea atribui o valoare pentru societate [i c\ `ngrijirea
medical\ trebuia g`ndit\ `n func]ie de aceast\ valoare. Filozofia
aceasta sprijinea uciderea, prin neglijare, a copiilor cu sindrom
Down, handicapa]i fizic, a persoanelor de peste [aizeci de ani care
aveau probleme medicale care necesitau tratament costisitor, cum
ar fi dializ\ sau opera]ii de bypass, [i multe altele.
Petrecerea fusese antrenant\ [i plin\ de discu]ii spirituale – iar
el [i Mary Noone `[i c\zuser\ cu tronc din clipa `n care li se `nt`lni-
ser\ privirile. Am`ndoi beau Cabernet Sauvignon c`nd fuseser\ pre-
zenta]i unul altuia [i, dup\ c`teva pahare, se aprinseser\ de dorin]\.
La mai multe s\pt\m`ni dup\ aceea, c`nd o rugase pe Mary s\-l
`nve]e cum se face o injec]ie [i cum s\ ]ii un pacient pe perfuzii,
Corky ì dezv\luise `n mod solemn c\ s\n\tatea mamei lui se dete-
riora rapid. „Mi-e groaz\ de ziua c`nd va fi ]intuit\ la pat, dar mai
bine am eu grij\ de ea dec`t s\ o dau pe m`na unor necunoscu]i
dintr-un azil.“
316 DEAN KOONTZ
Mary ì spusese c\ era un fiu minunat, iar Corky se pref\cuse c\

accepta cu smerenie acest compliment, ceea ce nu era deloc greu,
av`nd `n vedere c\ min]ea at`t `n leg\tur\ cu s\n\tatea mamei sale,
c`t [i `n leg\tur\ cu inten]iile pe care le avea fa]\ de ea. C\]eaua b\-
tr`n\ era zdrav\n\ ca Matusalem, mai avea [ase secole de tr\it p`n\
s\ ajung\ la groap\, iar Corky se amuza la ideea de a-i injecta ceva
letal `n timp ce dormea.
Era destul de sigur c\ Mary b\nuia adev\rul. Cu toate acestea,
l-a `nv\]at ce dorea s\ [tie.
La `nceput, a crezut c\ disponibilitatea ei de a-l `nv\]a lucruri
de genul \sta se putea datora atrac]iei sexuale. Felinele s\lbatice nu
se `mpreunau cu ferocitatea sau frecven]a cu care o f\ceau Mary
Noone [i Corky `n cele c`teva luni `n care fuseser\ `mpreun\.
~n cele din urm\, Corky [i-a dat seama c\ ea ì `n]elegea adev\-
ratele motive, dar nu le dezaproba. Mai mult, `ncepuse s\ o b\nu-
iasc\ pe Mary c\ se voia un ~nger al Mor]ii, care `[i punea `n
practic\ bioetica ei utilitarist\ ucig`nd `n t\cere pacien]ii ale c\ror
vie]i le socotea lipsite de calitate [i de valoare social\.
~n astfel de condi]ii, Corky nu mai `ndr\znea s\ r\m`n\ juc\ria
ei sexual\. Mai devreme sau mai t`rziu, Mary avea s\ fie arestat\ [i
judecat\, a[a cum se `nt`mpla cu `ngerii de teapa ei. Prin faptul c\
era iubitul ei, Corky era convins c\ avea s\ fie cercetat `ndeaproape
de poli]ie, ceea ce ì punea munca de o via]\ [i poate chiar liberta-
tea `n pericol.
~n plus, dup\ trei luni de la `nceperea rela]iei lor, lui Corky i se
f\cu din ce `n ce mai team\ s\ doarm\ `n acela[i pat cu Mary
Noone. Cu toate c\ fiindu-i iubit, via]a lui putea s\ aib\ valoare `n
ochii femeii `n c\lduri, Corky nu [tia c`t de mult – sau c`t de pu]in –
`l socotea vrednic de a tr\i `n societate.
Spre surprinderea lui, c`nd abordase cu precau]ie ideea unei
desp\r]iri amiabile, Mary se sim]ise u[urat\. Se pare c\ nici ea nu
dormise prea bine l`ng\ el.
Cu timpul, decisese s\ nu-[i mai omoare mama printr-o injec]ie,
dar efortul de a se specializa `n aceste aspecte ale asisten]ei medi-
cale nu fusese zadarnic.
CHIPUL 317
~n anii care trecuser\ de c`nd se desp\r]iser\, nu o mai v\zuse pe

Mary dec`t de dou\ ori, de fiecare dat\ la petreceri de bioetic\. Ve-
chea atrac]ie sexual\ nu disp\ruse deloc, dar nu disp\ruse nici teama.
Cu o eficien]\ [i tandre]e pe care Mary Noone le-ar fi admirat,
Corky `[i `ncheie activitatea legat\ de Stinky Cheese Man.
Medicamentul paralizant avea s\-l pun\ pe Stinky `n imposibi-
litatea de a se mi[ca, f\r\ s\-i dea somnolen]\ sau s\-i induc\ st\ri
alterate de con[tiin]\. Cu mintea limpede, putea s\-[i petreac\ ziua
agoniz`nd la g`ndul mor]ii so]iei [i fiicei sale.
– Acum trebuie s\ scap de cadavrele lui Rachel [i Emily, min]i
Corky cu un aplomb care ì f\cu pl\cere. Le-a[ da resturile la porci
dac\ a[ [ti unde s\ g\sesc o ferm\ de porci.
~[i aminti de o poveste auzit\ de cur`nd la [tiri, despre o t`n\r\
blond\ al c\rei cadavru fusese aruncat `ntr-un canal de deversare.
~mprumut`nd de acolo detalii macabre, n\scoci pentru Stinky o po-
veste despre b\l]i colc\ind de resturi umane unde aveau s\ ajung\
[i dragele lui.
~n continuare, nici un atac de cord.
Spre sear\, c`nd avea s\ se `ntoarc\ aici cu Aelfric Manheim,
Corky `l va prezenta pe b\iat nenorocitului acestuia emaciat, ca s\-i
dea o idee despre terorile care `l a[teptau. Suferin]a lui Aelfric avea
s\ fie cumva diferit\ de cea de care avusese parte c`ndva arogantul
iubitor al lui Dickens, Dickinson, Tolstoi [i Twain. Dac\ tocilarul
\sta `nc\p\]`nat nu murise `n timpul zilei, Corky avea s\-l ucid\
`nainte de miezul nop]ii.
L\s`ndu-l pe Stinky `n voia g`ndurilor ciudate care b`ntuiau, pro-
babil, mintea demodat\ a unui tradi]ionalist aflat `n astfel de circum-
stan]e, Corky `mbr\c\ pelerina galben\, aprovizionat\ din bel[ug cu
tot felul de obiecte utile, `ncuie casa [i ie[i afar\, la BMW-ul lui.
Furtuna `[i f\cuse deja sim]it\ prezen]a `n ora[. O turm\ uria[\
de balauri de nori negri clocoteau de la r\s\rit la apus, cozile lor se
`ncurcau `ntr-o mas\ de materie grea, colosal\, plin\ de r\cnete `n\-
bu[ite [i foc alb, gata s\ scuipe cu limbi ascu]ite v\p\i orbitoare.
Se porni un `nceput de burni]\, dar, cu siguran]\, aveau s\ ur-
meze torente, puhoaie, Niagare, un potop.
Capitolul 49
Ap\rat de pomul cu `ngeri [i de fotografia frumoasei doamne

necunoscute, Fric se trezi teaf\r, cu trupul [i sufletul `ntregi.
~n mijlocul bibliotecii, cupola din vitralii elaborate se luminase
de ziu\, dar culorile erau [terse, pentru c\ zorii r\zb\teau cu o lu-
min\ pl\p`nd\ [i mohor`t\.
Dup\ ce studie pentru o clip\ fotografia mamei lui imaginare,
Fric o `ndoi [i o puse la loc `n buzunarul din spate al blugilor.
Se ridic\ din fotoliu. C\sc\ [i se `ntinse. Se opri un moment ui-
mit c\ mai era `nc\ via]\.
Se duse `n cap\tul bibliotecii [i d\du la o parte scaunul care
blocase clan]a de la u[a toaletei de serviciu. Nu intr\ totu[i `n spa-
]iul acela cu oglinzi ca s\-[i fac\ toaleta de diminea]\.
Dup\ ce se uit\ repede `n jur s\ vad\ dac\ nu `l urm\re[te ci-
neva, f\cu pipi `n ghiveciul cu palmierul pe care `ncepuse s\-l
omoare seara trecut\. El se sim]i bine, palmierul, cu siguran]\, nu.
Nu se putea g`ndi la nici o toalet\ din vil\ la care se putea
ajunge f\r\ s\ treci printr-o baie cu oglinzi.
Modul acesta neconven]ional de a se u[ura era deocamdat\ su-
ficient, dar numai at`ta timp c`t rezolva problema din picioare.
Necazul avea s\ urmeze dac\ ap\rea o problem\ pentru care trebuia
s\ se a[eze.
Dac\ ploaia se oprea `n cele din urm\ – sau chiar dac\ nu
se oprea – se putea aventura afar\, spre cedrii de Himalaia din
spatele gr\dinii de trandafiri. Acolo putea s\ fac\ ce f\ceau ur[ii `n
CHIPUL 319
p\dure, ceea ce pentru el nu `nsemna s\ hiberneze sau s\ h\p\ie

miere din stupi.
Paznicii aveau s\-l vad\ duc`ndu-se spre cedri [i `ntorc`ndu-se de
acolo. Din fericire, nu erau a[ezate camere video `n p\duricea aceea.
Dac\ l-ar `ntreba cineva de ce plecase prin ploaie `n p\dure,
avea s\ spun\ f\r\ s\ ezite c\ se dusese s\ observe p\s\rile. Trebuia
s\-[i aminteasc\ s\ ia cu el un binoclu pentru acoperire.
Nimeni nu se va `ndoi de povestea lui. Oamenii se a[teptau ca
un pu[ti cu o fa]\ n\t`ng\ ca a lui s\ fie pasionat de p\s\ri, s\ fie
supradotat la matematic\, s\ construiasc\ mon[tri de plastic din
piese la set, s\ citeasc\ pe ascuns reviste de culturism [i s\-[i colec-
]ioneze mucii usca]i, printre altele.
Acum, dup\ ce `[i pusese la punct strategia pentru toaleta de dimi-
nea]\, b\g\ iar `n priz\ telefonul din bibliotec\, pe care `l scosese `n
seara precedent\. Se a[tept\ ca telefonul s\ sune din nou, dar nu sun\.
Trase fotoliul de l`ng\ pomul de Cr\ciun [i `l aranj\ `n pozi]ia
ini]ial\. Stinse apoi luminile [i plec\ din bibliotec\.
Dup\ ce `nchise u[a, c`]iva dintre `ngerii care se leg\nau `n pom
lucir\ u[or `n `ntuneric, abia atin[i de lumina furtunii filtrat\ de cu-
pola cu vitralii.
Moloch venea.
Trebuiau f\cute preg\tiri.
Cobor` sc\rile principale, travers\ rotonda [i merse pe holul
care ducea la buc\t\rie. Din drum, stinse luminile pe care le l\sase
aprinse pe timpul nop]ii.
~n zori, `n casa aceea uria[\, lini[tea era chiar mai ad`nc\ dec`t
t\cerea care, pe timpul nop]ii aceleia lungi, p\ruse vremea perfect\
pentru a fi b`ntuit\ de tot felul de fantome.
~n buc\t\rie, trec`nd pe l`ng\ o fereastr\, observ\ c\ ploaia se li-
ni[tise [i se putea z\ri p\duricea de cedri din dep\rtare. Pe moment
`ns\, nu sim]i nici un impuls s\ se duc\ s\ observe p\s\rile.
De obicei, Fric evita buc\t\ria `n zilele `n care domnul Hachette,
diabolicul buc\tar-[ef, era de serviciu. Aici era b`rlogul bestiei,
unde num\rul mare de cuptoare era imposibil s\ nu-]i aminteasc\
de Hansel [i Gretel [i de vizita lor la c\su]a din p\dure, unde ]i se
320 DEAN KOONTZ
amintea c\ un f\c\le] se putea transforma oric`nd `ntr-o m\ciuc\

n\prasnic\, unde te a[teptai s\ descoperi c\ pe sat`re, cu]ite [i
furculi]e de carne erau inscrip]ionate cuvintele PROPRIETATEA
MOTELULUI BATES.
~n diminea]a aceasta, terenul era sigur, deoarece domnul
Hachette – care lucrase p`n\ de cur`nd la {coala de Art\ Culinar\
Cordon Bleu [i care ie[ise `nc\ [i mai de cur`nd dintr-un azil la fel
de prestigios – nu era prezent pentru a preg\ti micul dejun pentru
familie sau pentru membrii personalului. ~[i `ncepea ziua furi[`n-
du-se din pia]\ `n mai multe magazine de specialitate, aleg`nd – [i
totodat\ stabilind termenii livr\rii lor – fructele, legumele, carnea,
delicatesele [i, f\r\ `ndoial\, otr\vurile de care avea nevoie pentru a
preg\ti ospe]ele de s\rb\tori pe care le pusese la cale cu obi[nuita
sa secretomanie sinistr\. Domnul Hachette nu avea s\ soseasc\ la
Palazzo Rospo p`n\ la amiaz\.
De[i scund, Fric putea s\ ajung\ la robinetele de la chiuveta din
buc\t\rie. Potrivi apa s\ fie c\ldu]\.
Dac\ `n buc\t\rie s-ar fi aflat o oglind\, n-ar fi `ndr\znit s\ se
`mb\ieze acolo. Erai at`t de vulnerabil c`nd f\ceai baie, complet lip-
sit de ap\rare. U[ile de inox ale celor [ase frigidere [i ale numeroa-
selor cuptoare erau mai degrab\ mate dec`t lucioase. Nu func]ionau
ca oglinzi, deci era pu]in probabil s\ reprezinte un mod u[or [i
ieftin de a c\l\tori pentru spiritele bune sau rele.
Fric se dezbr\c\ de c\ma[\ [i maiou, dar numai at`t. Nu era un
exhibi]ionist. {i chiar dac\ ar fi fost, buc\t\ria nu p\rea locul potri-
vit pentru a[a ceva.
Folosind prosoape de h`rtie [i s\pun lichid cu arom\ de l\mìe,
`[i sp\l\ bra]ele [i bustul, insist`nd `n special la subsuori. Folosi [i
mai multe prosoape de h`rtie ca s\ se cl\teasc\ [i s\ se [tearg\.
Abia opri apa [i se termin\ de [ters, c\ auzi pe cineva apro-
piindu-se. Pa[ii nu veneau dinspre hol, ci dinspre c\mar\, acolo unde
erau depozitate por]elanurile, cristalurile [i tac`murile de argint.
~n[f\c`nd c\ma[a [i maioul, Fric se l\s\ la p\m`nt [i se t`r` de-
parte de c\mar\ cu iu]eala unei [op`rle care-[i face nevoile, dup\
col]ul celui mai apropiat dintre cele trei dulapuri cu blat de granit.
CHIPUL 321
Deasupra acestui dulap se aflau patru aparate de pr\jit cartofi, o

tav\ mare c`t s\ po]i face [ase cl\tite una l`ng\ alta [i un pogon de
blat de lucru. Ghemuit acolo, descoperit cu un r`njet de domnul
Hachette, Fric putea fi jupuit, spintecat, pr\jit l`ng\ cartofi [i m`n-
cat `n timp ce pu]inii oameni afla]i atunci `n cas\ mo]\iau `n conti-
nuare lini[ti]i, ignor`ndu-l cu des\v`r[ire pe gurmetul extraterestru
care `[i `ncropea un dejun `nfior\tor.
C`nd se `ncumet\ s\ se uite pe furi[ pe dup\ col], nu `l v\zu pe
domnul Hachette, ci pe doamna McBee.
Era condamnat.
Doamna McBee se `mbr\case ca s\ plece la Santa Barbara. Tra-
vers\ buc\t\ria `ndrept`ndu-se spre biroul ei, intr\ acolo [i l\s\ u[a
deschis\ `n spate.
O s\-l miroas\ pe Fric. O s\-l miroas\, o s\-l aud\, o s\-l simt\
cumva. O s\ descopere stropii de ap\ din chiuvet\, o s\ deschid\
capacul la gunoi [i o s\ vad\ prosoapele umede de h`rtie [i o s\
`n]eleag\ pe dat\ ce f\cuse Fric [i unde se ascundea acum.
Nimic nu trecea neobservat sau nu sc\pa capacit\]ilor deductive
ale doamnei McBee.
Nu o s\-l spintece [i n-o s\-l pr\jeasc\, bine`n]eles, pentru c\ era
o persoan\ bun\ [i foarte uman\. Dar o s\ insiste s\ afle de ce Fric
era dezbr\cat p`n\ la brù `n buc\t\rie, proasp\t sp\lat [i de ce ar\ta
vinovat ca o m`]\ proast\ cu fulgi de canar pe bot.
Pentru c\ era angajata Tat\lui-Fantom\, Fric putea spune c\, de
fapt, era [i angajata lui [i c\ nu trebuia s\-i dea socoteal\. Dac\
recurgea `ns\ la un astfel de argument, se b\ga singur `n merde,
cum ar spune domnul Hachette cu veselie. Doamna McBee [tia c\
ea func]iona in loco parentis [i, de[i nu abuza de autoritatea aceasta
`ntr-o manier\ paranoic\, o lua `n serios.
Fie c\ scornea o explica]ie fals\, fie c\ `ncerca s\ scape spun`nd
o parte din adev\r, doamna McBee avea s\ vad\ prin `n[el\toria lui
la fel de bine cum vezi printr-o fereastr\ [i avea s\ [tie intuitiv tot
ceea ce pusese el la cale cel pu]in de c`nd se trezise `n fotoliu. Dou\-
zeci de secunde mai t`rziu, cu o ureche prins\ zdrav\n `ntre degetul
mare [i ar\t\torul de la m`na dreapt\ a doamnei McBee, o s\ se
322 DEAN KOONTZ
trezeasc\ `n fa]a palmierului din bibliotec\, cu apele curg`nd de pe el

ca de pe ultima otreap\, `n timp ce o s\ `ncerce s\ explice de ce `ncer-
case s\ asasineze planta cu dou\ jeturi de urin\.
~n numai c`teva minute, o s\ scoat\ de la el toat\ povestea, de la
Moloch la omul din oglind\ [i la telefonul din iad. Pe urm\, nu va
mai fi cale de `ntors.
Nici m\car doamna McBee, cu talentul ei `nfrico[\tor de a de-
pista orice minciun\ sau ambiguitate, nu o s\ recunoasc\ adev\rul
din acest caz. Povestea lui era prea gogonat\ ca s\ poat\ fi crezut\.
O s\ par\ un nebun mai mare dec`t nenum\ra]ii nebuni din indus-
tria de divertisment care, de [ase ani de c`nd vizitau Palazzo Rospo,
o uluiser\ pe doamna McBee cu scr`nteala lor.
Nu voia s-o dezam\geasc\ pe doamna McBee sau s-o fac\ s\
cread\ c\ nu era `n toate min]ile. }inea la p\rerea ei.
~n plus, cu c`t se g`ndea mai mult, cu at`t `[i d\dea seama c\,
dac\ `ncerca s\ conving\ pe cineva c\ fusese contactat de un `nger
p\zitor care c\l\torea prin oglinzi, avea s\ fie luat [i dus de m`n\ la
o [edin]\ de terapie `n grup. Un grup format din [ase psihiatri, `n
care el era singurul pacient.
Tat\l-Fantom\ se pricepea aproape la fel de bine la psihotera-
peu]i ca la `ndrum\tori spirituali.
Doamna McBee ie[i din birou, `nchise u[a [i se opri s\ se uite
prin buc\t\rie.
Fric se trase dup\ dulapul pe care se aflau un pr\jitor de cartofi
[i o tav\ de pl\cinte. ~[i ]inu respira]ia. Ar fi vrut s\-[i poat\ `n-
chide la fel de u[or porii pielii ca s\ nu r\sp`ndeasc\ nici un miros.
Buc\t\ria mare nu era chiar un labirint de m\rimea celui din
pod, de[i se putea f\li nu numai cu [ase frigidere mari Sub-Zero, ci
[i cu dou\ congelatoare, cuptoare mai multe [i mai variate dec`t ai
g\si `ntr-o brut\rie, trei spa]ii pentru g\tit complet separate, prev\-
zute cu dou\zeci de ochiuri de mare intensitate, un loc pentru pre-
g\tit m`ncarea, unul pentru copt, altul pentru sp\lat, acesta din
urm\ cu patru chiuvete [i patru ma[ini de sp\lat vasele, trei corpuri
de mobil\, mese de lucru [i o gr\mad\ de unelte [i echipamente de
calitatea celor folosite `n restaurante.
CHIPUL 323
Un furnizor de alimente din Beverly Hills [i patruzeci de anga-

ja]i ai acestuia puteau lucra aici al\turi de domnul Hachette [i de
personalul casei f\r\ s\ aib\ senza]ia c\ ar sta prea `nghesui]i. ~n
aceast\ buc\t\rie se g\tise, se a[ezase m`ncarea pe farfurii [i se ser-
vise masa pentru trei sute de invita]i la diverse petreceri. Fric fu-
sese de multe ori marilor la astfel de evenimente, [i niciodat\ nu
conteneau s\-l uluiasc\.
Dac\ doi sau chiar trei oameni obi[nui]i ar fi plecat s\-l caute
prin toat\ buc\t\ria, Fric avea [anse bunicele s\ nu fie prins.
Doamna McBee nu era `ns\ deloc o persoan\ obi[nuit\.
}in`ndu-[i respira]ia, i se p\ru c\ o aude pe doamna McBee
cum trage aer pe nas. Fee-fie-fo-fum.
Se bucura c\ nu aprinsese luminile din buc\t\rie, de[i mai mult
ca sigur c\ doamna McBee avea s\ observe stropii de ap\ de pe
chiuveta din mijloc.
Pa[i.
Fric aproape c\ s\ri `n picioare, tr\d`ndu-[i prezen]a, ceea ce
p\rea un lucru mai `n]elept dec`t s\ a[tepte s\ fie g\sit, ascunz`n-
du-se ca un criminal de ultima spe]\, dezbr\cat p`n\ la brù [i `n
mod clar pus pe rele.
Apoi `[i d\du seama c\ pa[ii se `ndep\rtau de el.
Auzi cum se `nchide u[a de la c\mar\.
Pa[ii nu se mai auzir\.
Stupefiat [i teribil de m`hnit s\ descopere c\ doamna McBee
era supus\ gre[elii, Fric `ncepu s\ respire din nou.
Pu]in dup\ aceea, se furi[\ spre u[a dinspre hol, pe care o `ntre-
deschise. R\mase acolo ascult`nd.
C`nd auzi b`zìtul `ndep\rtat al ascensorului de serviciu, [tiu c\
domnul [i doamna McBee coborau spre garaj. ~n cur`nd, aveau s\
plece spre Santa Barbara.
A[tept\ c`teva minute `nainte s\ se `ncumete s\ ias\ din buc\t\-
rie `n sp\l\toria din aripa de vest, unde se afla [i apartamentul so]i-
lor McBee.
Fa]\ de buc\t\rie, care era gigantic\, sp\l\toria nu era dec`t uria[\.
324 DEAN KOONTZ
~i pl\cea cum mirosea acolo. Detergent, `n\lbitor, scrobeal\, mi-

rosul persistent de bumbac fierbinte sub aburii fierului de c\lcat...
Fric ar fi purtat f\r\ nici o problem\ aceia[i blugi [i aceea[i c\-
ma[\ dou\ zile la r`nd. Dar se temea c\ domnul Truman va observa
[i `l va lua la `ntreb\ri.
Doamna McBee ar fi observat `ntr-o clipit\. Ar fi insistat s\ [tie
motivul pentru care arat\ ne`ngrijit.
Domnul Truman se prindea mai greu dec`t doamna McBee. Era
totu[i un fost poli]ist, a[a c\ nu avea s\ treac\ cu vederea pentru
mult timp hainele murdare [i mototolite pe care le purtase [i ieri.
Erau slabe [anse ca o creatur\ rea [i de o viclenie neomeneasc\
s\-l a[tepte pe Fric `n apartamentul s\u, dar nu inten]iona totu[i s\ afle
prea cur`nd. Nu avea de g`nd s\ se `ntoarc\ acolo ca s\ se schimbe.
Lunea era ziua planificat\ pentru sp\lat. Doamna Carstairs,
una dintre menajere, de fapt sp\l\toreasa, se ocupa de rufe `ntr-o
zi [i a doua zi de diminea]\ le returna prompt membrilor familiei
sau personalului.
Fric `[i g\si blugii alba[tri, pantalonii [i c\m\[ile c\lcate at`r-
n`nd de un c\rucior asem\n\tor celor cu care portarii din hoteluri
car\ valizele [i bagajele. Chilo]ii [i [osetele erau `mpachetate sub
hainele ag\]ate, pe patul c\ruciorului.
Ro[u la fa]\, sim]indu-se `n mod cert ca un pervers, se dezbr\c\
p`n\ la piele chiar acolo, `n sp\l\torie. ~[i puse chilo]i noi, blugi [i
o c\ma[\ de finet `n carouri albastre [i verzi, stil hawaiian, care pu-
tea fi purtat\ pe deasupra.
~[i scoase portofelul [i fotografia `mp\turit\ din blugii vechi
`nainte s\-[i arunce hainele murdare `n co[ul de rufe.
~ncurajat de faptul c\ reu[ise s\ se u[ureze, s\ se spele [i s\-[i
schimbe hainele `n acele condi]ii-limit\, Fric se `ntoarse `n buc\t\rie.
Intr\ cu pruden]\, a[tept`ndu-se s\ o g\seasc\ pe doamna
McBee: „A, ce credeai, b\iete, c\ eram chiar at`t de proast\ ca s\
m\ tragi tu pe sfoar\?“
Nu se `ntorsese.
Din c\mar\ lu\ un c\rucior mic, de inox, cu dou\ rafturi. Se
plimb\ prin buc\t\rie, `nc\rc`nd c\ruciorul cu lucruri care ì putea
fi de folos `n acel loc secret, bine ascuns.
CHIPUL 325
Se g`ndi s\ pun\ printre provizii un bax de [ase cutii de Cola,

dar o Cola cald\ nu avea nici un gust. Alese `n schimb patru sucuri
carbogazoase Stweart’s Diet Orange N Cream, care erau gro-
zave chiar [i la temperatura camerei, [i [ase sticle de jum\tate de
litru de ap\.
Dup\ ce mai puse c`teva mere [i o pung\ de covrigei `n c\ru-
cior, `[i d\du seama de gre[eal\. C`nd te ascunzi de un criminal psi-
hopat [i dement, care are sim]urile ascu]ite ale unei pantere, s\
m\n`nci alimente care fac zgomot nu era cu nimic mai `n]elept de-
c`t s\ c`n]i colinde ca s\-]i mai treac\ timpul.
Fric `nlocui merele [i covrigeii cu banane, o cutie de gogo[i `n-
velite `n ciocolat\ [i c`teva batoane de cereale.
Mai lu\ o pung\ de plastic, Hefty OneZip, `n care s\ pun\ cojile
de la fructe. L\sate `n aer liber, cojile de banan\ ar emana un miros
intens pe m\sur\ ce s-ar `nnegri. ~n toate filmele, criminalii `n se-
rie au un sim] al mirosului mai ascu]it dec`t un lup. Cojile de ba-
nan\ ar `nsemna pentru Fric moartea, dac\ nu le-ar ambala `ntr-un
recipient ermetic.
Un sul de prosoape de h`rtie. C`teva [erve]ele umede. Chiar [i
`n ascunz\toare voia s\ fie curat [i `ngrijit.
Dintr-un dulap plin cu recipiente din plastic, alese dou\ borcane
de un litru, dintr-un plastic moale, cu capace care se `n[urubau.
Aveau s\ ]in\ locul palmierului din bibliotec\.
Domnul Hachette, fiind o persoan\ profund instabil\, umpluse
buc\t\ria cu de zece ori mai multe tac`muri dec`t avea s\ fie vreo-
dat\ nevoie chiar dac\ tot personalul ar fi fost brusc lovit de mania
de-a le manipula. Trei rafturi de perete [i patru sertare ofereau des-
tule cu]ite c`t s\ `narmeze tot poporul din Tuvalu.
Fric puse ochii pe un cu]it de m\celar. M\sura i se potrivea, dar
lama era lat\ c`t a unei macete – o arm\ teribil\, dar greu de m`nuit.
Alese `n schimb un cu]it mai mic, dar formidabil, cu o lam\ de
15 centimetri, un v`rf ascu]it la perfec]ie [i un t\i[ care ar fi putut
despica firul de p\r. G`ndul de a t\ia un om cu el ì f\cu grea]\.
Puse cu]itul pe raftul de jos al c\ruciorului [i `l acoperi cu un
prosop de vase.
326 DEAN KOONTZ
Deocamdat\, asta era cam tot ce avea nevoie din buc\t\rie.

Domnul Hachette – ocupat cu cump\r\turile [i, f\r\ `ndoial\, schim-
b`ndu-[i pielea cu un r`nd nou de solzi – urma s\ se t`rasc\ spre
Palazzo Rospo abia peste c`teva ore, dar Fric era ner\bd\tor s\ p\-
r\seasc\ domeniul buc\tarului-[ef.
Era prea periculos s\ foloseasc\ ascensorul de serviciu, pentru
c\ se afla `n aripa de vest, nu departe de apartamentul domnului
Truman. Spera s\ `l poat\ evita pe [eful personalului de paz\. As-
censorul din cap\tul din st`nga al holului nordic era mai sigur.
Cu o grab\ subit\ [i vinovat\, `mpinse c\ruciorul prin u[ile ba-
tante care d\deau spre hol, o lu\ la dreapta [i aproape c\ se ciocni
de domnul Truman.
– Te-ai sculat devreme `n diminea]a asta, Fric.
– Mmmmm, am treab\, treab\ mult\, [tii, mmmmm, se b`lbì
Fric, blestem`ndu-se `n g`nd pentru c\ vorbea cu un glas fals, vino-
vat, mai r\u dec`t un hobit distrat.
– Ce s`nt astea? `ntreb\ domnul Truman ar\t`nd spre gr\mada
de lucruri din c\rucior.
– Ei... Pentru camera mea, ni[te lucruri care `mi trebuie, [tii,
chestii pentru camera mea, se f\cu Fric de ru[ine; era jalnic, trans-
parent, stupid. Doar ni[te sucuri [i ceva de ron]\it, chestii dintr-as-
tea, ad\ug\ el [i vru s\-[i trag\ o palm\ peste cap.
– O s-o la[i f\r\ slujb\ pe una dintre menajere.
– Doamne, nu, nu vreau a[a ceva. „Taci din gur\, taci din gur\,
taci din gur\!“ se avertiz\ singur, dar nu putu s\ se ab]in\ s\ nu
spun\: ~mi plac menajerele.
– Te sim]i bine, Fric?
– Bine`n]eles. S`nt bine. Dumneata te sim]i bine?
~ncrunt`ndu-se spre lucrurile din c\rucior, domnul Truman spuse:
– A[ vrea s\ vorbesc cu tine pu]in despre telefoanele acelea.
Bucuros c\ acoperise cu]itul cu prosopul de buc\t\rie, Fric spuse:
– Ce telefoane?
– De la perversul care respira `n receptor.
– A, da. Perversul.
– E[ti sigur c\ nu ]i-a spus nimic?
– Respira. Doar respira.
CHIPUL 327
– Chestia ciudat\ e c\ nici unul dintre telefoanele despre care

mi-ai spus nu e `nregistrat `n calculator.
A, desigur! Acum c\ Fric `n]elesese c\ acele telefoane erau date
de o f\ptur\ supranatural\, care mergea prin oglind\, care `[i spunea
`nger p\zitor [i care folosea doar ideea de telefon, nu se mira c\ nu
fuseser\ `nregistrate pe calculator. Nu era mirat nici de faptul c\
domnul Truman nu r\spunsese seara trecut\ la telefon, de[i p\ruse
c\ avea s\ sune o ve[nicie: Musafirul Misterios [tia `ntotdeauna
unde se afla Fric – camera trenurilor, pivni]a de vinuri, biblioteca –
[i, folosindu-[i puterile neobi[nute [i doar ideea de telefon, f\cuse
ca linia lui Fric s\ sune nu `n toat\ casa, ci numai `n `nc\perea `n
care Fric putea s\ o aud\.
Fric t`njea s\-i explice domnului Truman situa]ia asta aiurea [i
s\-i dezv\luie toate evenimentele ciudate din seara precedent\. Dar
chiar c`nd `[i f\cea curaj s\ scoat\ totul la iveal\, `[i aminti de cei
[ase psihiatri ner\bd\tori s\ c`[tige milioane de dolari ]in`ndu-l pe
canapea, vorbind despre stresul de a fi unicul copil al celui mai
mare star de cinema din lume, p`n\ c`nd fie avea s\ fie f\cut bu-
c\]i-buc\]ele, fie avea s\ evadeze `n Goose Crotch.
– Nu m\ `n]elege gre[it, Fric. Nu spun c\ ai inventat telefoanele
acelea. De fapt, s`nt sigur c\ nu ai inventat nimic.
~ncle[tat\ de m`nerul c\ruciorului, m`na lui Fric se umezi. ~[i
[terse palmele pe pantaloni – [i `[i d\du seama c\ nu ar fi trebuit s\
fac\ a[a ceva. Probabil c\ oric\rui criminal soios [i jegos din lumea
asta ì transpir\ palmele `n prezen]a unui poli]ist.
– S`nt sigur c\ n-ai inventat, continu\ domnul Truman, pentru
c\ noaptea trecut\ cineva m-a sunat pe una din liniile mele perso-
nale [i nici acest telefon nu a fost consemnat.
Surprins de vestea aceasta, Fric nu-[i mai [terse mìnile de pan-
taloni [i spuse:
– Te-a sunat perversul?
– Nu perversul, nu. Altcineva.
– Cine?
– Era probabil o gre[eal\.
Fric se uit\ la mìnile [efului personalului de paz\. Nu-[i d\du
seama dac\ erau transpirate sau nu.
328 DEAN KOONTZ
– Evident, continu\ domnul Truman, ceva nu merge la progra-

mul de `nregistrare a convorbirilor.
– Numai dac\ nu cumva e vorba de o fantom\ sau ceva de ge-
nul \sta, se sc\p\ Fric.
Expresia care travers\ chipul domnului Truman era greu de des-
cifrat. Spuse:
– Fantom\? De ce te-ai g`ndit la o fantom\?
Aflat `n punctul critic de a divulga totul, Fric `[i aminti c\
mama lui fusese odat\ internat\ `ntr-un spital de nebuni. St\tuse
acolo doar zece zile, [i nu pentru c\ era o nebun\ care s\ te tran-
[eze cu toporul sau altceva de genul \sta.
Cu toate acestea, dac\ Fric `ncepea s\ b\lm\jeasc\ despre eve-
nimentele dubioase care se petrecuser\, domnul Truman cu sigu-
ran]\ avea s\-[i aduc\ aminte c\ Freddie Nielander petrecuse ceva
zile `ntr-o clinic\ pentru persoanele cu accese de nebunie. {i avea
s\ se g`ndeasc\: „A[a mam\, a[a fiu“.
Cu certitudine avea s\-l sune pe cel mai mare actor din lume la
platoul din Florida. Pe urm\, Tat\l-Fantom\ avea s\ trimit\ trupele
speciale de psihiatri.
– Fric, insist\ domnul Truman, ce-ai vrut s\ spui cu fantoma?
~ngr\m\dind gunoi peste s\m`n]a de adev\r care ì sc\pase, n\-
d\jduind s\ ob]in\ o minciun\ pe jum\tate conving\toare, Fric spuse:
– P\i, [tii, tata are un telefon special pentru mesajele de la fantome.
Voiam s\ zic c\ poate una dintre ele a sunat din gre[eal\ pe alt\ linie.
Domnul Truman se uit\ lung la el, ca [i cum ar fi `ncercat s\-[i
dea seama dac\ b\iatul era a[a de prost pe c`t p\rea.
Fric nu era un actor de talia tat\lui s\u [i [tia c\ nu avea s\
reziste mult unui interogatoriu luat de un fost poli]ist. Era at`t de
nervos, c\ `ntr-un minut era musai s\ se u[ureze `ntr-unul din bi-
doanele de plastic.
– Mmmm, bine, trebuie s\ plec, am treab\, am treab\ `n camer\,
morm\i el cu acela[i glas de rubedenie a hobi]ilor slabi la minte.
~l ocoli pe domnul Truman cu c\ruciorul [i-[i continu\ drumul.
Nu se uit\ `napoi.
Capitolul 50
Lumina din cupola spitalului Our Lady of Angels era un far au-
riu. Deasupra cupolei, `n v`rful antenei radio, becul ro[u, de averti-
zare a avioanelor, clipea `n cea]a cenu[ie, de parc\ furtuna era o
fiar\ vie [i acesta era ochiul ei malefic de ciclop.
~n ascensor, pe drumul de la garaj la etajul patru, Ethan ascult\
o versiune bogat orchestrat\ a unei melodii clasice a lui Elvis
Costello, cu viori [i cornuri de armonie din bel[ug. Cabina aceasta
at`rnat\ de cabluri, care urca [i cobora dou\zeci [i patru de ore pe
zi, era un mic avanpost al iadului `n perpetu\ mi[care.
Biroul medicilor de la etajul patru, spre care fusese `ndrumat
prin telefon, nu era altceva dec`t o `nc\pere mohor`t\, f\r\ ferestre,
cu automate de cafea [i dulciuri, [i `n mijloc cu dou\ mese acope-
rite cu mu[ama. Obiectele din plastic portocaliu care st\teau `n ju-
rul mesei nu meritau numele de scaun mai mult dec`t `[i merita
`nc\perea denumirea pompoas\ `nscris\ pe u[\.
Ethan ajunsese cu cinci minute mai devreme, a[a c\ introduse
c`teva monezi `ntr-unul din automate [i `[i alese o cafea neagr\.
C`nd sorbi din ea, `n]elese cam care ar trebui s\ fie gustul mor]ii,
dar b\u mai departe pentru c\ nu dormise dec`t patru sau cinci ore
[i avea nevoie de pu]in av`nt.
Doctorul Kevin O’Brien ajunse exact la ora stabilit\. ~n jur de
patruzeci [i cinci de ani, ar\tos, avea privirea u[or h\ituit\ [i nervo-
zitatea bine strunit\, dar totu[i frapant\, a celui care `[i petrecuse
dou\ treimi din via]\ `nv\]`nd zi [i noapte, ca s\ descopere `ns\ c\
330 DEAN KOONTZ
menghina organiza]iilor de s\n\tate, a birocra]iei guvernamentale [i

a avoca]ilor lacomi ì degrada zilnic profesia [i distrugea sistemul
medical c\ruia `[i dedicase via]a. Avea ochii rida]i la col]uri. ~[i lin-
gea des buzele. Stresul d\dea o nuan]\ cenu[ie palorii de pe chip.
Din p\cate pentru lini[tea sa sufleteasc\, p\rea un om inteligent,
care nu avea s\ mai fie `n stare mult\ vreme s\ se iluzioneze c\ ni-
sipurile mi[c\toare de sub picioarele lui erau de fapt p\m`nt solid.
De[i nu era medicul curant al lui Duncan Whistler, doctorul
O’Brien fusese de gard\ c`nd Dunny decedase. Supraveghease pro-
cedurile de resuscitare [i anun]ase sf`r[itul acelor eforturi eroice.
Certificatul de deces purta semn\tura lui.
Doctorul O’Brien aduse fi[ele pacientului, aflate `n trei dosare
groase. ~n timpul discu]iei, `ntinse `ncetul cu `ncetul pe mas\ tot
con]inutul dosarelor.
St\teau unul l`ng\ altul `n a[a-zisele scaune portocalii, ca s\
poat\ examina mai bine documentele `mpreun\.
Coma lui Dunny fusese provocat\ de o hipoxie cerebral\, o lips\
prelungit\ de oxigen `n creier. Rezultatele oferite de electroencefalo-
gram\, tomografie, RMN [i angiografie duceau inevitabil la conclu-
zia c\, dac\ Dunny [i-ar fi rec\p\tat vreodat\ cuno[tin]a, ar fi r\mas
cu multiple handicapuri.
– Chiar [i printre pacien]ii afla]i `n com\ profund\, explic\
O’Brien, c`nd s`nt semne foarte slabe sau chiar inexistente ale unei
activit\]i cerebrale, de obicei trunchiul cerebral func]ioneaz\ la un
nivel minim, care le permite pacien]ilor s\ prezinte anumite re-
flexe. Ei continu\ s\ respire f\r\ s\ fie asista]i. C`teodat\ tu[esc,
clipesc din ochi, chiar casc\.
Pe toat\ durata spitaliz\rii, Dunny respirase singur. Cu trei zile
`n urm\, starea lui se deteriorase [i fusese nevoie s\ fie conectat
la un aparat. Nu mai fusese pe urm\ `n stare s\ respire f\r\ asis-
ten]\ mecanic\.
~n primele s\pt\m`ni de spitalizare, de[i aflat `n com\ profund\,
mai tu[ea, str\nuta, c\sca sau clipea. De c`teva ori chiar prezentase
mi[c\ri circulare ale globilor oculari.
CHIPUL 331
Treptat, frecven]a acestor reflexe sc\zuse p`n\ c`nd `ncetaser\

cu totul. Lucrul acesta sugera o pierdere constant\ a func]iilor din
trunchiul cerebral inferior.
~n diminea]a precedent\, inima lui Dunny se oprise. Defibrila]ia
[i c`teva injec]ii cu epinefrin\ o f\cuser\ s\ bat\ din nou, dar numai
pentru scurt timp.
– Func]ia automat\ a sistemului circulator este men]inut\ de
trunchiul cerebral inferior, spuse doctorul O’Brien. Era limpede c\
inima ì cedase pentru c\ func]iile trunchiului cerebral se deteriora-
ser\. Nimeni nu `[i revine dup\ ce a suferit leziuni ireparabile ale
trunchiului cerebral. Urmeaz\, inevitabil, moartea.
~n astfel de cazuri, pacientul nu mai era conectat la un aparat
care s\ ofere respira]ie [i circula]ie artificial\ dec`t dac\ insista fa-
milia. Familia trebuia s\ aib\ resursele financiare s\ pl\teasc\, deoa-
rece companiile de asigur\ri refuzau astfel de cheltuieli, pe motivul
c\ pacientul putea s\ nu-[i mai recapete niciodat\ cuno[tin]a.
– ~n ceea ce `l prive[te pe domnul Whistler, spuse O’Brien, era]i
`mputernicitul lui `n probleme de `ngrijire medical\.
– Da.
– {i a]i semnat cu ceva timp `n urm\ o not\ prin care specifica]i
c\ nu urmau s\ se foloseasc\ alte metode de a-l ]ine `n via]\ `n
afar\ de un ventilator.
– A[a e, spuse Ethan. {i nu am nici cea mai mic\ inten]ie de a
v\ da `n judecat\.
Asigurarea aceasta sincer\ nu `l f\cu deloc pe O’Brien s\ se
simt\ mai u[urat. Evident, de[i `ngrijirea medical\ con[tiincioas\
oferit\ lui Dunny nu putea fi atacat\ `n tribunal, era convins c\ o
adun\tur\ de avoca]i erau totu[i `n stare s\-l aduc\ la sap\ de lemn.
– Domnule doctor, orice s-ar fi `nt`mplat cu Dunny dup\ ce a
ajuns la morga spitalului este o chestiune complet diferit\, care nu
are leg\tur\ cu dumneavoastr\.
– Asta nu m\ lini[te[te cu nimic. S`nt la fel de tulburat de acest
lucru a[a cum s`nte]i [i dumneavoastr\. Am discutat de dou\ ori cu
poli]ia. S`nt… stupefiat.
332 DEAN KOONTZ
– Vreau doar s\ [ti]i c\ nu ì socotesc deloc responsabili nici pe

angaja]ii spitalului pentru dispari]ia lui.
– S`nt oameni de treab\, spuse O’Brien.
– S`nt convins de asta. Oricare ar fi sensul celor `nt`mplate, nu
este vina spitalului. Explica]ia ]ine… de domeniul extraordinarului.
Medicul `ng\dui unui fir de n\dejde s\-i coloreze u[or chipul.
– Extraordinarului? {i care ar fi aceast\ explica]ie?
– Nu [tiu. Dar `n ultimele dou\zeci [i patru de ore mi s-au `n-
t`mplat lucruri uluitoare, toate legate `ntr-un fel de Dunny, cred.
A[a c\ voiam s\ vorbesc cu dumneavoastr\ pentru c\…
– Da?
C\ut`ndu-[i cuvintele, Ethan se `ndep\rt\ cu scaunul de mas\.
Se ridic\ `n picioare, sim]ind c\ dup\ treizeci [i [apte de ani lungi
`n care avusese `ncredere `n ra]iune [i ra]ionalitate nu putea rosti
ceea ce avea pe suflet.
~[i dori o fereastr\. Ploaia ar fi fost un pretext de a privi `n alt\
parte dec`t la O’Brien `n timp ce punea `ntrebarea inevitabil\.
– Doctore, nu a]i fost medicul lui Dunny…
S\ vorbeasc\ `n timp ce se uita g`nditor la un automat plin cu
ciocolat\ p\rea un lucru excentric.
– … dar a]i fost implicat `n `ngrijirea lui.
O’Brien nu spuse nimic, a[tept\.
Dup\ ce `[i termin\ cafeaua, Ethan apuc\ paharul de h`rtie de
pe mas\ [i `l mototoli `n pumn.
– {i dup\ cele `nt`mplate ieri, pun pariu c\ ì cunoa[te]i dosarul
mai bine dec`t oricine.
– Pe dinafar\, `ncuviin]\ O’Brien.
Duc`nd paharul de h`rtie la gunoi, Ethan spuse:
– A]i g\sit ceva `n dosar pe care s\-l considera]i neobi[nuit?
– Nu am g\sit nici m\car o singur\ gre[eal\ `n ceea ce prive[te
diagnosticul, tratamentul sau protocolul de eliberare a certificatu-
lui de deces.
– Nu asta am vrut s\ spun.
Arunc\ paharul de h`rtie la gunoi [i m\sur\ camera cu pa[i mari,
uit`ndu-se `n p\m`nt.
CHIPUL 333
– S`nt sincer c`nd spun c\ dumneavoastr\ [i spitalul s`nte]i

complet nevinova]i. C`nd spun „neobi[nuit“ m\ refer la ceva….
bizar, straniu.
– Straniu?
– Mda. Nu [tiu cum a[ putea s\ m\ exprim mai potrivit.
~n `nc\pere se l\s\ o t\cere at`t de lung\, `nc`t Ethan se opri din
mers [i ridic\ privirea din p\m`nt.
Cu ochii pironi]i la teancul de documente, medicul `[i mu[ca
buza de jos.
– A fost ceva, ghici Ethan. Se `ntoarse la mas\ [i se a[ez\ pe
scaunul acela portocaliu. Ceva straniu, desigur.
– E consemnat aici, `n dosar. N-am inventat eu. E complet lipsit
de sens.
– Ce?
– Ar putea fi interpretat ca o dovad\ c\ a ie[it o perioad\ din
com\, dar nu a ie[it. Unii au pus acest lucru pe seama unei defec]i-
uni a aparatului. Dar n-a fost o defec]iune.
– Defec]iune? Ce aparat?
– Pentru electroencefalogram\.
– Aparatul care `nregistreaz\ undele cerebrale.
O’Brien `[i mu[c\ buza.
– Domnule doctor?
Medicul se uit\ `n ochii lui Ethan. Oft\. ~[i trase scaunul de la
mas\ [i se ridic\ `n picioare.
– Ar fi mai bine s\ vede]i singur despre ce e vorba.
Capitolul 51
Corky parc\ ma[ina pe o strad\ din apropiere [i fu nevoit s\

mearg\ pe jos prin ploaia rece p`n\ la casa monstrului cu trei ochi.
Furtuna de acum, care sufla mai puternic dec`t cea de luni,
smulse frunzele ofilite ale palmierilor, rostogoli un co[ de gunoi
gol p`n\ `n mijlocul str\zii, sf`[ie copertina de deasupra unei vitrine
[i lovi cu zgomot p`nza de un verde crud.
Arbu[tii de mirt [fichiuiau aerul cu ramurile lor ml\dioase, de
parc\ `ncercau s\ se flageleze p`n\ se f\ceau buc\]i. Pinii erau des-
puia]i de acele cafenii moarte, care se zburleau prin v\zduhul agitat
[i `l f\ceau s\ pi[te, s\ orbeasc\.
Apa care curgea cu repeziciune `n [an]uri scoase la iveal\ un
[obolan mort. Curen]ii de ap\ `l `ntoarser\ cu fa]a `n sus, [i Corky
v\zu un g\van gol, negru [i un ochi albicios.
La vederea acestui spectacolul grandios [i `nc`nt\tor, `[i dori s\
fi avut timp s\ se al\ture celebr\rii dezordinii [i s\ r\sp`ndeasc\ el
`nsu[i pu]in haos r\ut\cios. ~i era dor s\ mai otr\veasc\ vreo c`]iva
copaci, s\ `ndese `n cutiile de po[t\ texte `nveninate, s\ `mpr\[tie
cuie pe sub ro]ile ma[inilor parcate, s\ dea foc la o cas\…
Aceasta era `ns\ o zi diferit\, `n care trebuia s\ rezolve nenum\-
rate treburi pe care [i le programase. Luni fusese un punga[ dia-
bolic, un nihilist amuzant, dar ast\zi trebuia s\ fie un soldat de
isprav\ al anarhiei.
Cartierul `n care se afla era o amestec\tur\ de case cu dou\ etaje
[i porticuri ridicate, [i case clasice, cu un singur nivel, care foloseau
CHIPUL 335
elemente din stiluri arhitectonice diferite. Se vedea c\ toate erau

`ntre]inute [i `nfrumuse]ate cu alei din c\r\mid\, palisade [i straturi
de flori.
Spre deosebire de acestea, `n fa]a casei cu un singur etaj a mon-
strului cu trei ochi se `ntindea o peluz\ aproape moart\, `mprej-
muit\ de gr\mezi de tufe ne`ngrijite, printre care [erpuia o alee din
beton cr\pat [i umflat. Pe sub acoperi[ul din ]igl\ mexican\ curgeau
resturi murdare din cuiburile de mult p\r\site de p\s\ri, iar pere]ii
cu stucuri erau cr\pa]i, sf\r`ma]i [i cu vopseaua cojit\.
Cl\direa ar\ta ca locuin]a unui trol1 care se s\turase s\ mai tr\-
iasc\ pe sub poduri, lipsit de orice confort, dar care nu avea nici cu-
no[tin]ele, nici h\rnicia sau sentimentul de m`ndrie necesare pentru
a construi o cas\.
Corky sun\ la u[\, dar nu r\sun\ o melodie dulce, ci zgomotul
invadator al unui mecanism stricat, ruginit.
Iubea acest loc.
Deoarece Corky telefonase mai `nainte [i ì promisese bani,
monstrul cu trei ochi a[tepta deja l`ng\ u[\. R\spunse la tusea tu-
berculoas\ a soneriei chiar `nainte ca sunetul s\ termine de zg`riat
urechea lui Corky.
Smucind u[a, se profil\ o namil\ grizonat\, cu o grimas\ pe
fa]\, o burt\ mare, picioare goale m\sura 47, `mbr\cat `n panta-
loni de trening gri [i un tricou cu trupa Megadeth `n concert. Ned
Hokenberry spuse:
– Ar\]i ca un borcan de mu[tar.
– Plou\, observ\ Corky.
– Ar\]i ca un co[ de pe curul Godzillei.
– Dac\ ]i-e fric\ s\ nu-]i ud covorul…
– La naiba, la c`t de soios e covorul \sta, ni[te haimanale bete,
gata s\ vomite [i s\ se pi[e pe ele, n-o s\-i mai fac\ nici un r\u.
Hokenberry se `ntoarse [i se mi[c\ greoi prin camera de zi.
Corky intr\ [i `nchise u[a dup\ el.
Covorul ar\ta de parc\ `nainte ar fi servit pe post de mochet\
`ntr-un grajd.
1 F\ptur\ mitologic\ scandinav\, care tr\ia `n pe[teri sau `n mun]i. (n.tr.)

336 DEAN KOONTZ
~n ziua `n care mobila din furnir de mahon `mbr\cat `n plastic

formica [i cu tapiserie din poliester cu dungi verzi [i albastre avea
s\ fie pre]uit\ de colec]ionari [i muzeografi, Hokenberry urma s\
fie un un om bogat. Cele mai bune obiecte din camer\ erau un
scaun plin cu chipsuri de porumb sf\r`mate [i un televizor mare.
Ferestrele mici erau pe jum\tate acoperite de perdele. Nici o
veioz\ nu era aprins\; doar ecranul televizorului `mpr\[tia lumin\.
Corky se sim]ea bine pe `ntuneric. ~n ciuda afinit\]ii sale pentru
haos, spera c\ nu va fi nicic`nd obligat s\ vad\ interiorul acestei
case la lumina zilei.
– Ultima tran[\ de informa]ii pe care mi le-ai dat se verific\,
at`t c`t am fost `n stare s\ verific, spuse Corky, [i mi-au fost de
mare ajutor.
– }i-am zis c\ [tiu proprietatea mai bine dec`t `[i cunoa[te acto-
rul \la poponar fundul.
P`n\ s\ fie concediat cu un salariu compensator generos pentru
c\ se ]inea de farse [i l\sa mesaje pe robotul telefonului pe care pa-
tronul s\u `l dedicase apelurilor de la mor]i, Ned Hokenberry fu-
sese paznic la Palazzo Rospo.
– Ai zis c\ personalul de paz\ are un [ef nou. Nu garantez c\ nu
a schimbat ceva proceduri.
– ~n]eleg.
– Ai adus \ia dou\zeci de mii pentru mine?
– ~i am aici.
Corky `[i retrase m`na dreapt\ din m`neca voluminoas\ a peleri-
nei [i o duse spre un buzunar interior unde se afla un pachet de
bani, a doua tran[\ pe care i-o pl\tea lui Hokenberry.
Chiar [i `ncadrat de gulerul galben, `ncheiat p`n\ la ultimul nas-
ture, [i de marginea l\sat\ a p\l\riei sale de ploaie, pe chipul lui
Corky se citea probabil mai mult dispre] dec`t inten]iona.
Ochii injecta]i ai lui Hokenberry se `nce]o[ar\, iar pe fa]a lui ca
de coc\ se ad`ncir\ pliuri groase c`nd spuse:
– N-am fost `ntotdeauna un nenorocit am\r`t ca acum, s\ [tii.
N-aveam burta asta. M\ b\rbieream `n fiecare zi, eram `ngrijit,
CHIPUL 337
frumos. Iarba din fa]a casei era verde. M-a dat afar\ tic\losul \la [i
m-a terminat.
– Mi s-a p\rut c\ ai zis c\ Manheim ]i-a dat o gr\mad\ de bani
drept compensa]ie.
– Erau bani de cump\rat suflete, acum `mi dau seama. Oricum,
Manheim n-a avut curaj s\ m\ dea afar\ el singur. L-a pus pe guru
\la dubios.
– Ming du Lac.
– |la. Ming m-a dus `n gr\dina de trandafiri, mi-a turnat ceai,
pe care am fost destul de politicos ca s\-l beau, chiar dac\ avea
gust de pi[at.
– E[ti un domn.
– Am stat la masa aia, `nconjura]i de trandafiri, cu o fa]\ de
mas\ din dantel\ alb\ [i por]elanuri scumpe…
– Sun\ minunat.
– … `n timp ce `mi el `mi vorbea despre cum s\-mi fac ordine
`n casa spiritual\. Nu numai c\ m\ plictiseam de moarte, dar m\
g`ndeam c\ e mai nebun dec`t mi-am `nchipuit vreodat\, c`nd dup\
cincisprezece minute mi-am dat seama c\ s`nt dat afar\. Dac\ mi-ar
fi spus din prima, nu mai trebuia s\ beau ceaiul \la de rahat.
– Pare c\ ai suferit o traum\, spuse Corky, pref\c`ndu-se c\-l
comp\time[te.
– N-a fost nici o traum\, dobitocule. Cine crezi c\ s`nt eu, un
f\t\l\u care face `n pantaloni doar pentru c\ se uit\ unul str`mb la
el? N-am fost traumatizat, am fost desc`ntat.
– Desc`ntat?
– Desc`ntat, blestemat, fermecat, deocheat – spune-i cum vrei.
Ming du Lac \sta lucreaz\ cu dracul, pipernicitu’ naibii, [i m-a ter-
minat pentru totdeauna `n gr\dina aia de trandafiri. De-atunci `mi
merge din ce `n ce mai r\u.
– Din ce `mi spui, mi se pare impostorul tipic de la Hollywood.
– ~]i spun eu, nev\stuica aia pitic\ e [efu’ acolo, [i mi-a
f\cut vr\ji.
Corky scoase pachetul cu bani, dar apoi `l trase `napoi c`nd
nenorocitul legat prin desc`ntece `ntinse m`na dup\ el.
338 DEAN KOONTZ
– ~nc\ ceva.
– Nu te pune cu mine, spuse Hokenberry, d`ndu-se la Corky [i
`ncrunt`ndu-se de parc\ ar fi cobor`t de pe vrejul de fasole, furios
s\-l g\seasc\ pe cel care i-a furat ou\le de la g\ina de aur.
– O s\ ai [i banii, `l asigur\ Corky. Vreau doar s\ [tiu cum ]i-ai
c\p\tat al treilea ochi.
Hokenberry avea doar doi ochi ai lui, dar `n jurul g`tului, pe un
medalion, at`rna ochiul unui necunoscut.
– }i-am spus deja de dou\ ori.
– Pur [i simplu `mi place s\ aud din nou, spuse Corky. Poves-
te[ti foarte bine. M\ `nfior de pl\cere.
~ncre]indu-[i fa]a p`n\ ajunse s\ semene cu un c\]el Shar-Pei,
Hokenberry se g`ndi la conceptul de povestitor [i p\ru s\-i plac\.
– Acum dou\zeci [i cinci de ani m-am apucat s\ lucrez ca
bodyguard pentru forma]ii rock, [i s\ le ofer protec]ie `n turnee. Nu
vreau s\ spun c\ am pus la cale chestia asta. Nu e specialitatea mea.
– ~ntotdeauna ai fost carne de tun, spuse Corky, anticip`nd
povestea.
– Mda, totdeauna am fost carne de tun, am fost acolo, `n fa]\, s\
intimidez fanii cei mai sminti]i, droga]ii \ia surescita]i de la prafuri.
Am fost carne de tun pentru turneele Rollin’ Stones, Megadeth,
Metallica, Van Halen, Alice Cooper, Meat Loaf, Pink Floyd…
– Queen, Kiss, ad\ug\ Corky, chiar [i pentru Michael Jackson
c`nd `nc\ mai era Michael Jackson.
– … Michael Jackson c`nd `nc\ mai era Michael Jackson, dac\
a fost vreodat\, `ncuviin]\ Hokenberry. Oricum, am fost la turneul
\sta de trei s\pt\m`ni cu… Nu-mi mai amintesc prea bine. Cred c\
au fost ori The Eagles, ori poate Peaches and Herb.
– Sau poate Captain and Tennille.
– Da, se poate. Unu’ din \[tia trei. Mul]imea se `nghesuie, hor-
monii o iau razna, b\utura curge...
– Sim]eai c\ o s\ dea buzna pe scen\.
– Sim]eam c\ o s\ dea buzna pe scen\. N-ai nevoie dec`t de un
punkist idiot cu sperm\ `n loc de creier, care s\ se hot\rasc\ s\ sar\
la forma]ie [i s\ porneasc\ debandada.
CHIPUL 339
– Trebuie s\ fii prev\z\tor, `l `ncuraj\ Corky.

– S\ fii prev\z\tor, s\-l pui la p\m`nt `n clipa `n care face prima
mi[care, altfel al]i o sut\ de dobitoci o s\-l urmeze.
– Deci punkistul \sta cu p\r albastru…
– Cine spune povestea? morm\i Hokenberry. Tu sau eu?
– Tu. E povestea ta. Ador povestea asta.
Ca s\-[i arate dezgustul pentru astfel de `ntreruperi, Hokenberry
scuip\ pe covor.
– A[a c\ punkistul \sta cu p\r albastru se `ncordeaz\ s\ fac\
prima mi[care, s\ urce pe scen\, s\ `ncerce s\ ajung\ la Peaches
and Herb…
– … sau la Captain.
– Sau Tennille. A[a c\ `l strig, m\ arunc pe el rapid [i t`mpitul
`mi arat\ degetul, ceea ce `mi d\ autoritate deplin\ s\-l pocnesc.
Hokenberry ridic\ un pumn de m\rimea unei h\lci de carne.
– L-am plasat pe Bullwinkle `n mutra lui c`t de tare am putut.
– Pumnul drept se nume[te Bullwinkle.
– Mda, [i st`ngul Rocky. Nici m\car n-am avut nevoie de
Rocky. I-am tras un Bullwinkle de i-a s\rit un ochi. M-am speriat,
dar l-am prins `n aer. Punkistul a c\zut la p\m`nt rece, da’ eu am
p\strat ochiul, l-am f\cut medalion.
– E un medalion teribil.
– Ochii de sticl\ nu s`nt chiar de sticl\, s\ [tii. S`nt `nveli[uri din
plastic sub]ire, iar irisul e pictat de m`n\ pe din\untru. Tare de tot.
– Tare, `ncuviin]\ Corky.
– L-am pus pe un prieten artist s\-mi fac\ globul \sta mic de
sticl\ ca s\ p\strez ochiul `n el, s\ nu se mai deterioreze. Asta e po-
vestea, d\-mi \ia dou\zeci de mii.
Corky ì d\du pachetul de bani `nvelit `n plastic.
A[a cum f\cuse [i c`nd primise primii dou\zeci de mii la prima
din cele trei `nt`lniri ale lor, Hokenberry se `ntoarse cu spatele la
Corky [i se duse cu pachetul la masa de al\turi, unde m`nca de obi-
cei, ca s\ numere fiecare bancnot\ nou\ de o sut\ de dolari.
Corky `l `mpu[c\ de trei ori `n spate.
C`nd Hokenberry c\zu la p\m`nt, se zgudui casa.
340 DEAN KOONTZ
C\derea namilei f\cu un zgomot mai mare dec`t focurile de

arm\, deoarece pistolul era prev\zut cu un amortizor de sunet pe
care Corky `l cump\rase de la un anarhist survivalist, av`nd leg\turi
profunde cu un grup agresiv de activi[ti din grupurile de protec]ie a
animalelor care fabricau amortizoarele at`t pentru ei, c`t [i pentru o
ac]iune de colectare de fonduri. Fiecare foc tras fusese `nso]it de un
sunet slab, ca un s`sìt care ar pronun]a sup\.
Era arma cu care o `mpu[case pe mama lui Rolf Reynerd `n picior.
Av`nd `n vedere dimensiunile `nfrico[\toare ale lui Hokenberry,
Corky nu se bazase pe piolet pentru treaba asta.
Se apropie de carnea de tun [i mai trase trei focuri, doar ca s\ se
asigure c\ Rocky [i Bullwinkle nu mai aveau nici o putere.
Capitolul 52
Dou\ ferestre l\sau s\ se vad\ un cer solubil [i un ora[ care se

dizolva `n picuri, burni]\ [i vapori.
Cea mai mare parte a Registraturii din Our Lady of Angels era
`mp\r]it\ `n culoare lungi, formate de r`nduri `nalte de dulapuri
pline cu dosare. L`ng\ ferestre se afla un spa]iu mai larg, cu patru
puncte de lucru, dintre care dou\ erau ocupate.
Doctorul O’Brien se a[ez\ la unul din birourile libere [i porni
calculatorul. Ethan `[i trase un scaun l`ng\ el.
Introduc`nd un DVD `n calculator, medicul spuse:
– Domnul Whistler a `nceput s\ aib\ dificult\]i de respira]ie
acum trei zile. A trebuit s\ fie conectat la un aparat pentru ventila-
]ie mecanic\ [i dus la sec]ia de terapie intensiv\.
C`nd DVD-ul fu accesat, pe ecran ap\ru scris: WHISTLER,
DUNCAN EUGENE, `mpreun\ cu num\rul de pacient al lui Dunny
[i alte informa]ii importante care fuseser\ consemnate la internare.
– ~n timp ce se afla la terapie intensiv\, continu\ O’Brien, res-
pira]ia sa, b\t\ile inimii [i func]iile cerebrale erau monitorizate `n
permanen]\ [i trimise prin telemetrie `n biroul asistentelor de pe
sec]ie. Este procedura noastr\ standard.
Ap\s\ cu mouse-ul pe mai multe pictograme de pe ecran.
– Restul este relativ nou. Sistemul `nregistreaz\ digital date co-
lectate de dispozitivele electronice de monitorizare pe toat\ durata
[ederii pacientului la terapie intensiv\. Pentru a putea fi consultate
mai t`rziu.
342 DEAN KOONTZ
Ethan `[i `nchipui c\ `nregistr\rile digitale erau p\strate ca probe

`n caz c\ li se intentau procese de malpraxis.
– Aici este electroencefalograma lui Whistler c`nd a fost dus
prima dat\ la terapie intensiv\, la ora 4.20 p.m. vinerea trecut\.
Un ac nev\zut desena o linie continu\ de la st`nga la dreapta, pe
un grafic care se desf\[ura f\r\ oprire.
– Acestea s`nt impulsurile electrice ale creierului m\surate `n
microvol]i, continu\ O’Brien.
O serie monoton\ de sui[uri [i cobor`[uri `nf\]i[a activitatea ce-
rebral\ a lui Dunny. Sui[urile erau joase [i late; cobor`[urile erau
prin compara]ie abrupte [i `nguste.
– Undele delta s`nt modelul tipic al unui somn normal, explic\
O’Brien. Ce vede]i aici s`nt unde delta, dar nu acelea asociate cu
odihna obi[nuit\ de peste noapte. Sui[urile acestea s`nt mai largi [i
mai joase dec`t undele delta obi[nuite, cu o u[oar\ oscila]ie `n\untrul
[i `n afara sinusoidei. Impulsurile electrice s`nt `n num\r mic, atenuate,
slabe. Acesta este domnul Whistler `n com\ profund\. Bine. Acum s\
derul\m rapid p`n\ `n seara zilei de dinaintea mor]ii sale.
– Duminic\ noaptea.
– Da.
Pe ecran, pe m\sur\ ce ore `ntregi de monitorizare se derulau cu
repeziciune `ntr-un minut, undele delta speciale se estompau [i s\-
reau u[or, dar foarte u[or, pentru c\ diferen]a de la o und\ la alta
era foarte mic\. O or\ de informa]ii comprimate, vizionate `n se-
cunde, se asem\na foarte mult cu oricare minut con]in`nd acelea[i
informa]ii studiate `n timp real.
~ntr-adev\r, asem\narea modelelor era at`t de frapant\, c\ Ethan
nu [i-ar fi dat seama c`te ore sau zile de monitorizare ì curgeau
prin fa]a ochilor dac\ ora [i data nu ar fi fost afi[ate pe ecran.
– Evenimentul s-a petrecut cu un minut `nainte de miezul
nop]ii, duminic\, spuse O’Brien.
Ap\s\ din nou pe afi[ajul electronic al minutelor [i se opri la
11.23.22, duminic\ noaptea. Mai derul\ cu repeziciune de dou\ ori,
p`n\ c`nd ajunse la 11.58.09.
– A r\mas mai pu]in de un minut.
CHIPUL 343
Ethan se trezi c\ se apleac\ `nainte `n scaun.

Rafale de ploaie se izbeau de ferestre, de parc\ v`ntul turbat de
durere [i-ar fi scuipat din]ii spar]i.
Una din persoanele de la cel\lalt punct de lucru plecase din
`nc\pere.
Femeia care mai r\m\sese vorbea `n [oapt\ la telefon. Avea un
glas moale, c`ntat, u[or lugubru, a[a cum trebuie s\ fi fost vocile
care l\sau mesaje pe robotul liniei 24.
– Aici, spuse O’Brien.
La 11.59, undele delta `ncepeau s\ se `nte]easc\ violent [i s\ de-
vin\ ceva diferit – sui[uri [i cobor`[uri ascu]ite, asimetrice.
– Acestea s`nt unde beta, ni[te unde beta aproape extreme. Os-
cila]ia joas\, foarte rapid\ indic\ faptul c\ pacientul se concen-
treaz\ pe un stimul extern.
– Ce fel de stimul? `ntreb\ Ethan.
– Vede, aude, simte ceva.
– Ceva extern? Ce poate s\ vad\, s\ aud\ sau s\ simt\ `n com\?
– Nu este electroencefalograma unui om aflat `n com\. Este un
individ deplin con[tient, treaz [i deranjat de ceva.
– {i e vorba de o defec]iune a aparatului?
– Exist\ medici care cred c\ trebuie s\ fie la mijloc o defec]iune
de acest gen. Dar…
– Nu s`nte]i de acord.
O’Brien ezit\, uit`ndu-se lung la ecran.
– Da, poate n-ar trebui s\ o iau `naintea pove[tii. ~n primul
r`nd… c`nd asistenta de la terapie intensiv\ a v\zut datele care ì ve-
neau prin telemetrie, s-a dus direct la pacient, crez`nd c\ [i-a revenit
din com\. Dar acesta era `n continuare inert, lipsit de orice reflex.
– Poate c\ visa? `ntreb\ Ethan.
O’Brien cl\tin\ din cap `n]eleg\tor.
– Modelul de unde al celor care viseaz\ este diferit [i u[or de
recunoscut. Cercet\torii au identificat patru stadii ale somnului, fi-
ecare prezent`nd unde cu o identitate specific\. Nici una nu se asea-
m\n\ acestora.
344 DEAN KOONTZ
Undele beta `ncepeau s\ urce [i s\ coboare tot mai abrupt. Ca-

petele extreme ajungeau s\ semene cu ni[te v`rfuri de ac, spre deo-
sebire de platourile neregulate de dinainte, cu pante ad`nci `ntre ele.
– Asistenta a chemat un doctor, spuse O’Brien. Acesta a chemat
alt doctor. Nici unul nu a observat vreun semn fizic care s\ arate c\
Whistler [i-ar fi revenit c`tu[i de pu]in din com\. Respira tot cu aju-
torul ventilatorului. Inima ì b\tea `ncet, u[or neregulat. {i totu[i,
conform electroencefalogramei, creierul lui producea unde beta ca-
racteristice unei persoane con[tiente [i `n stare de veghe.
– {i a]i spus „deranjate“.
Traseul de unde beta de pe ecran s\rea violent `n sus [i `n jos, co-
bor`[urile se `ngustau, distan]a dintre v`rfurile de sus [i de jos ale
fiec\rui model de unde se m\rea vertiginos, p`n\ c`nd `ncepu s\ amin-
teasc\ de modelele produse de un cutremur puternic pe un seismograf.
– ~n anumite puncte po]i spune cu precizie c\ pare „deranjat“,
`n altele „entuziasmat“, iar `n por]iunea la care privi]i acum, a[
spune f\r\ grija de a deveni melodramatic c\ acestea s`nt undele ce-
rebrale ale unui individ `ngrozit.
– ~ngrozit?
– Total.
– Co[mar? suger\ Ethan.
– Un co[mar nu este dec`t un vis mai `ntunecat. Poate produce
un model de unde radicale, dar cu toate acestea s`nt recognoscibile
ca fiind ale unui vis. Nimic de felul \sta.
O’Brien derul\ iar\[i cu repeziciune fluxul de date, parcurg`nd
opt minute din timp real `n doar c`teva secunde.
C`nd pe ecran ap\ru din nou ora, Ethan spuse:
– Pare la fel… [i totu[i diferit.
– S`nt undele beta ale unei persoane con[tiente, [i a[ zice c\ ti-
pul \sta e `n continuare `nsp\im`ntat, de[i se poate spune c\ teroa-
rea s-a transformat `n anxietate profund\.
{uierul de [arpe al v`ntului [i tic\itul ghearelor ploii pe geam
p\reau muzica perfect\ care s\ acompanieze imaginile neregulate
de pe ecran.
– De[i tiparul general este tot al unei anxiet\]i con[tiente, continu\
doctorul O’Brien, `n cadrul lui exist\ grupurile acestea neregulate de
CHIPUL 345
unde ascu]ite mai `nalte, fiecare urmate de un grup de unde ascu]ite

mai joase.
Ar\t\ cu degetul spre ecran, atr\g`ndu-i aten]ia lui Ethan spre
c`teva exemple.
– Le v\d, spuse Ethan. Ce `nseamn\?
– Indic\ o conversa]ie.
– O conversa]ie? Vorbe[te cu el `nsu[i?
– ~n primul r`nd c\ nu vorbe[te tare cu nimeni, nici m\car cu el
`nsu[i, deci nu ar trebui s\ vedem astfel de modele.
– ~n]eleg. M\ g`ndesc.
– Dar ce reprezint\ acestea nu poate fi pus la `ndoial\. Pe perioada
reprezentat\ de grupurile de unde ascu]ite mai `nalte, probabil vor-
be[te. Pe perioada reprezentat\ de undele ascu]ite mai joase, probabil
ascult\. Un subiect care are un schimb mental minim cu el `nsu[i,
chiar [i c`nd e treaz, nu produce astfel de grupuri de unde. La urma
urmei, c`nd vorbe[ti cu tine [i conduci o mic\ dezbatere l\untric\…
– Tehnic, vorbe[ti `ncontinuu, spuse Ethan. E[ti de ambele p\r]i
ale dezbaterii. Niciodat\ nu ascul]i cu adev\rat.
– Exact. Grupurile acestea indic\ o conversa]ie con[tient\ `ntre
individ [i o alt\ persoan\.
– Care alt\ persoan\?
– Nu [tiu.
– Se afl\ `n com\.
– Da.
~ncrunt`ndu-se, Ethan spuse:
– Atunci cum poate s\ discute cu altcineva? Prin telepatie?
– Credem `n telepatie? `ntreb\ O’Brien.
– Eu nu.
– Nici eu.
– Atunci de ce nu poate fi la mijloc o defec]iune a aparatului?
se mir\ Ethan.
O’Brien acceler\ fluxul de date p`n\ c`nd tiparele de unde ce-
rebrale disp\rur\ de pe ecran, `nlocuite de cuvintele DATE
~NTRERUPTE.
346 DEAN KOONTZ
– L-au deconectat pe Whistler de la aparatul EEG, crez`nd c\ e

defect, spuse doctorul. L-au conectat la alt aparat. Transferul a du-
rat [ase minute.
Derul\ cu repeziciune por]iunile goale, p`n\ c`nd ap\rur\ din
nou grupurile de unde.
– Arat\ la fel pe aparatul nou, spuse Ethan.
– Mda, a[a e. Unde beta care reprezint\ starea de con[tien]\, mult\
anxietate [i grupuri de unde care sugereaz\ o conversa]ie `nsufle]it\.
– Al doilea aparat e tot defect?
– S`nt unii care cred asta. Eu nu. Undele acestea s-au v\zut timp
de nou\sprezece minute la primul EEG, se pare c\ `nc\ [ase minute
c`t a durat transferul `ntre aparate, [i pe urm\ treizeci [i unu de mi-
nute pe al doilea aparat. ~n total cincizeci [i [ase de minute, `nainte
s\ se opreasc\ brusc.
– Cum v\ explica]i? `ntreb\ Ethan.
~n loc s\ r\spund\, O’Brien tast\ ceva pe calculator [i deasupra
primului set de date ap\ru afi[at un al doilea: `nc\ o linie alb\ care
se mi[ca pe fond albastru, produc`nd unde ascu]ie de la st`nga la
dreapta. Aici toate undele ascu]ite se aflau deasupra liniei de baz\,
nici una dedesubt.
– Aici e respira]ia lui Whistler sincronizat\ cu datele despre un-
dele cerebrale, spuse O’Brien. Fiecare und\ ascu]it\ reprezint\ o in-
spira]ie. Expira]ia se produce `ntre unde.
– Foarte regulat\.
– Foarte regulat\. Pentru c\ ventilatorul respir\ `n locul lui.
Medicul ap\s\ iar c`teva taste, [i un al treilea set de date fu afi-
[at pe ecran al\turi de celelalte dou\.
– Aici este func]ia cardiac\. Mi[care standard, `n trei faze. Dias-
tol\, sistol\ atrial\, sistol\ ventricular\. U[oare neregularit\]i, dar
nimic periculos. Privi]i acum la undele cerebrale.
Undele beta aveau din nou aspectul s\ltat, de mic cutremur.
Ethan spuse:
– Din nou e `ngrozit.
– Dup\ p\rerea mea, da. Cu toate acestea, nu apare nici o
schimbare `n func]ia cardiac\. Acela[i ritm `ncet, cumva slab, cu
CHIPUL 347
neregularit\]i tolerabile, exact tiparul de unde specifice comei pro-

funde, prezent `nc\ de c`nd a fost internat `n spital acum trei luni.
Se afl\ `ntr-o stare de teroare… [i totu[i, inima lui e lini[tit\.
– Inima e lini[tit\ pentru c\ pacientul e `n com\. Corect?
– Gre[it. Chiar [i `n com\ profund\, domnule Truman, nu exist\
separa]ia aceasta complet\ `ntre minte [i trup. C`nd ave]i un co[-
mar, teroarea este imaginar\, nu real\, dar func]ia cardiac\ este
afectat\ `n acela[i fel. Inima bate cu putere `n timpul unui co[mar.
Pentru o clip\, Ethan studie salturile violente ale undelor beta [i
le compar\ cu b\taia `nceat\, constant\ a inimii.
– Dup\ cincizeci [i [ase de minute de genul \sta, activitatea ce-
rebral\ revine la undele delta lungi, lente?
– Exact. P`n\ a doua zi diminea]\, c`nd moare.
– Atunci, dac\ nu e vorba de dou\ aparate defecte, cum v\ ex-
plica]i cele petrecute, domnule doctor?
– Nu mi le explic. Nu pot. M-a]i `ntrebat dac\ a existat ceva
neobi[nuit `n dosarul pacientului. A]i precizat c\ v\ intereseaz\
ceva… straniu.
– Da, dar…
– Nu am un dic]ionar la `ndem`n\, dar cred c\ straniu `nseamn\
ceva care nu e normal, ceva extraordinar, ceva care nu poate fi ex-
plicat. V\ pot spune doar ce s-a `nt`mplat, domnule Truman, dar
habar nu am de ce.
Limbi de ploaie lingeau ferestrele.
Cu rug\min]i forn\ite, m`rìte [i arz\toare, v`ntul cer[ea s\ intre.
Peste ora[ul legendar se rostogoli un bubuit prelung, surd.
Ethan [i O’Brien se uitar\ spre ferestre, iar Ethan presupuse c\
medicul avusese [i el viziunea unui atac terorist petrecut pe undeva,
cu femei [i copii uci[i de radicalii islamici fasci[ti, care se hr\neau
cu ur\ [i b`ntuiau lumea modern\ cu o perseveren]\ demonic\.
Ascultar\ cum sunetul se `ndep\rteaz\ treptat [i, `n cele din
urm\, doctorul O’Brien spuse u[urat:
– Tunet.
– Tunet, `ncuviin]\ Ethan.
348 DEAN KOONTZ
Tunetul [i fulgerul nu erau fenomene obi[nuite `n timpul furtu-

nilor din sudul Californiei. ~n locul unei explozii nucleare, dang\tul
acesta sugera apropierea unei zile turbulente.
Unde beta, zim]ate ca un fulger, loveau repetat ecranul
calculatorului.
Aflat `n com\, Dunny avusese experien]a unei `nt`lniri terifi-
ante, care nu se petrecuse nici `n lumea aceasta, nici `n ]ara viselor,
ci `ntr-un t\r`m misterios. Se angajase `ntr-o conversa]ie f\r\ cu-
vinte, ca [i cum odat\ cu aerul ar fi tras `n piept o fantom\ care ì
p\trunsese `n pl\m`ni, de acolo `n artere, din s`nge ajunsese la
creier, iar acolo ì b`ntuise prin `nc\perile obscure ale min]ii timp
de cincizeci [i [ase de minute.
Capitolul 53
Ca un [eic arab cu turban galben [i pelerin\ galben\, adus aici

prin vr\jile unui duh dintr-o lamp\ veche, Corky Laputa era un v`r-
tej str\lucitor `n casa – altfel mohor`t\ – a monstrului cu trei ochi.
C`nt`nd Reunited [i pe urm\ Shake Your Groove Thing, am`n-
dou\ hituri ale forma]iei Peaches and Herb, cotrob\ia prin haraba-
bura din camerele acelea, pe care le evalu\ `n func]ie de gradul de
mizerie – sc`rboase, [i mai sc`rboase, `ngrozitor de sc`rboase – `n
timp ce c\uta s\ g\seasc\ ce mai r\m\sese poate din primii dou\-
zeci de mii de dolari pe care i-i d\duse lui Hokenberry cu c`teva
s\pt\m`ni `n urm\.
„Carnea de tun“ poate scrisese numele lui Corky `n vreo agend\
telefonic\, pe vreo cartel\ – chiar [i pe un perete, av`nd `n vedere
c`t de mult sem\nau pere]ii ace[tia jerpeli]i cu pere]ii din cea mai
jegoas\ toalet\ public\. Lui Corky nu ì p\sa. Oricum nu-i spusese
lui Hokenberry numele lui adev\rat.
Cu siguran]\, cu o memorie aproape la fel de bun\ ca aceea a
unei buc\]i fripte de pui, Hokenberry m`zg\lise num\rul de telefon
al lui Corky pe o bucat\ de h`rtie pe undeva, prin cas\. Lui Corky
nu ì p\sa nici de acest lucru. Dac\ `n cele din urm\ `l g\sea poli]ia,
num\rul respectiv oricum nu i-ar fi pus pe urmele lui.
~n fiecare lun\ sau la o lun\ [i jum\tate, Corky `[i cump\ra un
telefon mobil nou. Acesta avea un num\r nou [i un cont nou, pe un
nume [i o adres\ false. Folosea acest num\r pentru convorbirile le-
gate de munca sa `n slujba haosului.
350 DEAN KOONTZ
Telefoanele acestea ì erau oferite de un hacker f\r\ pereche [i

anarhist multimilionar pe nume Mick Sachatone. Mick i le vindea
pentru [ase sute de dolari bucata. Le garanta validitatea pentru trei-
zeci de zile.
De obicei, compania de telefonie nu-[i d\dea seama c\ cineva
manipulase sistemul [i nu identifica mai devreme de dou\ luni con-
turile cu pricina. Dup\ care opreau serviciul respectiv [i porneau `n
c\utarea f\pta[ului. Dar `ntre timp, Corky aruncase deja telefonul
`ntr-un tomberon [i f\cuse rost de altul nou.
Nu urm\rea s\ c`[tige bani, ci s\-[i asigure anonimatul c`nd era
angajat `n activit\]i `mpotriva legii. Faptul c\ aducea mica lui con-
tribu]ie la ruinarea financiar\ a companiei de telefonie era un bonus
care ì f\cea pl\cere.
Acum Corky localiz\ comoara lui Ned Hokenberry `ntr-un dor-
mitor ceva mai civilizat dec`t b`rlogul unui urs care se preg\te[te de
hibernare. Pe podea erau `mpr\[tiate [osete murdare, reviste, pungi
goale de [unc\ pr\jit\, pungi goale de h`rtie de la Kentuchy Fried
Chicken [i oase de pui cur\]ate cu l\comie de carne. Banii erau `n-
ghesui]i sub pat, `ntr-o cutie goal\ de frig\rui.
Din cei dou\zeci de mii r\m\seser\ doar paisprezece. Celelalte
[ase mii fuseser\ evident cheltuite pe m`ncare nes\n\toas\ de la
fast-food.
Corky lu\ banii [i l\s\ cutia de frig\rui.
~n separeul din sufragerie unde lua de obicei masa, Hokenberry
era tot mort [i nu mai pu]in ur`t dec`t `nainte.
~n timpul celor trei `nt`lniri anterioare, Corky dedusese c\
Hokenberry era `nstr\inat de familie. Nu era c\s\torit, nici partene-
rul ideal pentru `nt`lniri romantice sau genul de persoan\ cu o gr\-
mad\ de prieteni care s\ pice neanun]a]i `n vizit\. Fostul rocker
bodyguard nu avea probabil s\ fie g\sit p`n\ c`nd FBI-ul nu venea
s\-i bat\ la u[\ dup\ ce t`n\rul Manheim era r\pit.
Cu toate acestea, ca s\ evite posibilitatea ca vreun vecin mai b\-
g\cios s\ descopere cadavrul din `nt`mplare, Corky lu\ cheile lui
Hokenberry dintr-un cuier din buc\t\rie [i `ncuie u[a din fa]\ dup\
ce ie[i. Azv`rli cheile `n tufele ne`ngrijite din preajm\.
CHIPUL 351
Ca un dul\u turbat al iadului sc\pat `n ograda raiului, tunetul

l\tr\ [i m`rì prin cerul cenu[iu, jos.
Inima lui Corky s\lt\ de bucurie.
Privi `n sus, spre ploaia care c\dea, `ncerc`nd s\ vad\ fulgerul,
pe urm\ `[i aminti c\ trebuie s\ fi fulgerat `nainte de tunet. Dac\ ar
fi fulgerat, tr\snetul n-ar fi str\puns norii sau ar fi c\zut undeva de-
parte, pe `ntinsul ora[ului.
Tunetul trebuie s\ fie un semn.
Corky nu credea `n zei sau demoni. Nu credea `n nici o for]\ su-
pranatural\. Nu credea dec`t `n puterea haosului.
Cu toate acestea, vru s\ cread\ c\ tunetul trebuia `n]eles ca un
semn c\ `n seara aceasta vizita lui la Palazzo Rospo se va desf\[ura
potrivit planului [i se va `ntoarce acas\ cu b\iatul sedat.
Universul poate fi o ma[in\rie stupid\, deplas`ndu-se f\r\ di-
rec]ie, de[i rapid, f\r\ alt scop dec`t autodistrugerea final\ `ntr-un
cataclism. Dar chiar [i a[a, din c`nd `n c`nd mai arunca vreun [urub
sau vreun mecanism stricat, din care o persoan\ chibzuit\ putea de-
duce urm\toarea mi[care a ma[in\riei. Tunetul era un astfel de me-
canism stricat [i, baz`ndu-se pe intensitatea [i durata lui, Corky
prev\zu `ncrez\tor succesul planului s\u.
Dac\ cea mai mare vedet\ de film din lume, care tr\ie[te `n do-
sul unor ziduri fortificate [i al unui [an] de ap\rare electronic, cu
paznici [i sisteme de securitate func]ion`nd de diminea]\ p`n\ seara,
nu putea s\-[i protejeze familia, dac\ unicul fiu al Chipului putea fi
smuls din re[edin]a din Bel Air [i f\cut s\ dispar\, de[i actorul fu-
sese avertizat `n mod explicit prin cele [ase pachete `nf\[urate `n
negru, atunci nici o famile nu era `n siguran]\ nic\ieri. Nici s\raci,
nici boga]i. Nici necunoscu]i, nici celebrit\]i. Nici oamenii f\r\ nici
un Dumnezeu, nici cei cu frica lui Dumnezeu.
Mesajul acesta avea s\ fie transmis publicului ceas de ceas, zi
de zi, pe m\sur\ ce supliciul lung [i `nfior\tor al lui Channing
Manheim avea s\ fie `n plin\ desf\[urare.
Corky inten]iona s\-l distrug\ pe b\iatul luat ostatic mai `ntì la
nivel emo]ional, apoi mental [i, `n cele din urm\, fizic. Avea s\ `nre-
gistreze pe band\ video procesul acesta, care probabil avea s\ dureze
352 DEAN KOONTZ
s\pt\m`ni `ntregi. Avea s\ monteze `nregistrarea, s\ fac\ mai multe

copii cu ajutorul echipamentului pe care `l achizi]ionase special
pentru acest proiect [i s\ pun\ periodic pe jar anumite publica]ii [i
canale de [tiri trimi]`ndu-le dovada brutaliz\rii lui Aelfric.
Unele canale de televiziune vor refuza s\ difuzeze astfel de
`nregistr\ri, dar altele vor recunoa[te avantajul competitiv de a ac-
]iona f\r\ pic de scrupule sau bun-sim] [i vor justifica prin cuvinte
nobile senza]ionalul cel mai grosolan. Pe urm\ le vor urma [i unii
a[a-zi[i sensibili.
Chipul terorizat al b\iatului avea s\ b`ntuie na]iunea [i `nc\ o
lovitur\ dintr-o lung\ serie avea s\ fie dat\ ordinii [i stabilit\]ii pe
care se `n\l]a America. Milioane de cet\]eni vor fi v\duvi]i de sen-
timentul lor de siguran]\, oricum [ubrezit.
La dou\ str\zi de casa lui Hokenberry, `n timp ce Corky se
apropia de BMW-ul s\u, un fulger br\zd\ norii, tunetul bubui [i ce-
rul `ncepu s\ fiarb\. Ploaia moc\neasc\ `ncepu acum s\ se reverse
`n torente, at`t de grele c\ scoteau v`ntul din min]i.
Dac\ un singur tunet fusese un semn al triumfului, alte tunete
precedate de fulger ì confirmau c\ interpretase corect primul bubuit.
Cerul se aprinse din nou [i morm\i. Stropi gra[i de ploaie rece,
plesnind frunzele, r\cnir\ prin copaci [i lovir\ asfaltul, `l lovir\ cu sete.
Timp de o dulce jum\tate de minut, Corky zburd\ ca Gene
Kelly, c`nt`nd Shake Your Groove Thing, f\r\ s\-i pese c\ l-ar pu-
tea vedea cineva.
Se urc\ apoi `n ma[in\ [i plec\ de acolo, pentru c\ avea multe
de f\cut `n cea mai important\ zi de p`n\ acum din via]a lui.
Capitolul 54
~n timp ce a[tepta ascensorul spitalului cu muzica aceea care te

seac\ la suflet, telefonul mobil al lui Ethan `ncepu s\ sune.
– Unde e[ti? `ntreb\ Hazard Yancy.
– Our Lady of Angels. M\ preg\tesc s\ plec.
– E[ti `n garaj?
– Cobor `ntr-acolo.
– La primul sau al doilea nivel?
– Al doilea.
– Ce ma[in\ ai?
– Un Ford Expedition alb, ca [i ieri.
– A[teapt\-m\ acolo. Trebuie s\ vorbim.
Hazard `nchise.
Ethan cobor` singur `n ascensor [i f\r\ s\ aud\ nici o muzic\. Din
c`te se p\rea, sistemul de sonorizare se defectase. Din difuzorul mon-
tat `n tavan nu ie[eau altceva dec`t [uier\turi, p\c\nituri [i p`rìeli.
Cobor`se deja un etaj c`nd i se p\ru c\ detecteaz\ o voce slab\
`n spatele f`[ìtului din difuzor. Vocea c\p\t\ rapid consisten]\, de[i
era `nc\ prea slab\ ca s\ transmit\ un sens.
C`nd ajunse pe la etajul al doilea, se convinse c\ era vocea
aceea stranie pe care o ascultase timp de o jum\tate de or\ la te-
lefon noaptea trecut\. Se str\duise at`t de mult s\ `n]eleag\ ce spu-
nea, c\ aproape c\zuse `ntr-un fel de trans\.
C\z`nd din tavan u[or, ca o z\pad\, din f`[ìtul difuzorului se
auzi numele lui. ~l auzi ca de la mare dep\rtare, dar distinct.
354 DEAN KOONTZ
– Ethan… Ethan…
~n zile ce]oase de iarn\, undeva pe o plaj\ sau `ntr-un port, pes-
c\ru[i `n zbor, sus de tot, `n cea]a care [tergea totul, se strigau une-
ori cu ]ipete din dou\ silabe, care p\reau `n parte un semnal de
alarm\, `n parte semnul unei c\ut\ri, al n\dejdii t`nguitoare dup\ un
r\spuns, cel mai singuratic sunet din lume. Chemarea aceasta
„Ethan, Ethan“, ca ecoul unui pisc `ntr-o pr\pastie, r\suna cu ace-
ea[i melancolie [i panic\.
Ascult`nd totu[i pesc\ru[ii, nu-[i `nchipuise niciodat\ c\-[i au-
zea numele `n glasurile lor decep]ionate. Nici nu se g`ndise vreo-
dat\ c\ bocetul lor `n cea]\ sem\na cu glasul lui Hannah, a[a cum
suna acum vocea din spatele difuzorului care f`[ìa.
Nu `l mai chema pe nume, ci striga ceva greu de deslu[it. Avea
acela[i ton cu care ]ipi la cineva care st\ pe trotuar [i habar nu are
c\ din v`rful cl\dirii pe l`ng\ care trece, o bucat\ uria[\ de corni[\
spart\ cade spre el.
C`nd mai avea doar o jum\tate de etaj p`n\ la destina]ie, Ethan
ap\s\ butonul STOP de pe panoul de comand\. Liftul se opri brusc,
l\s`ndu-se u[or [i apoi s\lt`nd `ncet din cabluri.
Dac\ `ntr-adev\r era o voce care ì vorbea lui [i numai lui prin
difuzorul de deasupra, [i nu dovada unui dezechilibru mental, nu
putea s\-[i permit\ s\ se lase hipnotizat a[a cum f\cuse la telefon.
Se g`ndi la nop]ile pierdute `n cea]\ [i la marinarii nes\bui]i
care au auzit c`ntecul lui Lorelei. {i-au `ntors vasele `n direc]ia vo-
cii, `ncerc`nd s\ `n]eleag\ f\g\duielile am\gitoare ale cuvintelor ei,
au c`rmit vasul spre st`nc\, au naufragiat [i s-au `necat.
Vocea pe care o auzea acum era mai probabil s\ fie aceea a lui
Lorelei dec`t a so]iei lui moarte. S\-]i dore[ti ceea ce este mereu
imposibil de atins, s\ cau]i acel ceva `n dispre]ul ra]iunii este st`nca
fatal\ din cea]a f\r\ sf`r[it.
Oricum, nu oprise ascensorul ca s\ `n]eleag\ acel posibil aver-
tisment. Cu inima b\t`ndu-i tare `n piept, ap\sase pe STOP pentru
c\ fusese dintr-odat\ cople[it de convingerea c\ atunci c`nd u[ile se
vor deschide, dincolo de ele nu se va afla garajul.
CHIPUL 355
Se a[tepta nebune[te s\ vad\ o cea]\ deas\ [i o ap\ neagr\. Sau

o pr\pastie [i un h\u care se casc\. Vocea s\ vin\ de undeva de
acolo, de dincolo de ap\, de dincolo de h\u, iar el s\ nu aib\ `nco-
tro dec`t s\ o urmeze.
~ntr-un alt ascensor, luni dup\-amiaz\, urc`nd spre apartamentul
lui Dunny, avusese un atac de claustrofobie.
Acum cei patru pere]i se str`ngeau din nou `n jurul lui, mai tare
dec`t atunci c`nd se urcase. Plafonul se l\sa jos, tot mai jos. Avea s\
fie presat ca o bucat\ de carne `ntr-o conserv\.
~[i puse mìnile la urechi ca s\ opreasc\ vocea fantomatic\.
Pe m\sur\ ce aerul p\rea s\ se `nfierb`nte, s\ se `ngroa[e, Ethan
auzea cum se chinuie s\ respire, g`fìnd de fiecare dat\ c`nd inspira,
[uier`nd de fiecare dat\ c`nd expira, [i `[i aminti de crizele de astm ale
lui Fric. Amintindu-[i de b\iat, inima ì bubui mai tare dec`t oric`nd [i
`ntinse o m`n\ spre butonul START de pe panoul de comand\.
Pe m\sur\ ce zidurile continuau s\ se `nchid\ peste el, p\reau
s\-i `nfig\ `n creier idei tot mai nebune[ti. ~n locul apei negre [i a
ce]ii, poate c\ atunci c`nd va ie[i din ascensor se va trezi `n aparta-
mentul alb [i negru cu p\s\ri vigilente pe pere]i, cu Rolf Reynerd
viu, sco]`nd un pistol dintr-o pung\ de chipsuri. ~mpu[cat din nou
`n stomac, de data asta Ethan nu va mai fi p\suit.
Ezit\, nu ap\s\ butonul.
Poate pentru c\ respira]ia greoaie ì amintea de astmul lui Fric,
lui Ethan i se n\z\ri c\ printre cuvintele slabe [i greu de deslu[it
care veneau din difuzorul de deasupra auzea numele b\iatului.
„Fric...“ C`nd `[i ]inu respira]ia [i se concentr\, nu-l mai auzi. C`nd
`ncepu s\ respire, numele reveni. Sau poate nu?
~n cel\lalt ascensor, luni dup\-amiaz\, atacul trec\tor de claus-
trofobie fusese sublimarea unei alte frici pe care nu dorise s\ o `n-
frunte – frica ira]ional\ [i totu[i persistent\ c\ `n apartamentul lui
Dunny avea s\-[i g\seasc\ vechiul prieten mort, dar `nsufle]it, rece
ca un cadavru, dar viu.
B\nuia c\ momentul de claustrofobie prin care trecea acum [i
frica de un Reynerd `nviat ascundea o alt\ anxietate pe care nu voia s\
o recunoasc\, pe care nu prea reu[ea s\ o dibuiasc\ `n subcon[tient.
356 DEAN KOONTZ
Fric? Din punct de vedere emo]ional, Fric era vulnerabil, [i nu

era de mirare, dar nu se afla `n pericol. La re[edin]\ se aflau acum
aproape zece angajate, pun`ndu-i la socoteal\ [i pe buc\tarul-[ef
Hachette [i pe intendentul, domnul Yorn. Protec]ia re[edin]ei era im-
presionant\. Pericolul real la adresa lui Fric r\m`nea acela ca vreun
nebun s\ ajung\ la Channing Manheim [i s\-l lase pe b\iat f\r\ tat\.
Ethan ap\s\ butonul START.
Ascensorul se puse din nou `n mi[care. ~n c`teva clipe, se opri
la nivelul al doilea al garajului.
Poate avea s\ ias\ din ascensor [i s\ se trezeasc\ `ntr-o strad\
ploioas\, `n calea unui PT Cruiser sc\pat de sub control.
U[a se d\du `n l\turi, iar el v\zu zidurile de beton ale unui garaj
subteran [i r`nduri de vehicule `ngr\m\dite sub luminile fluorescente.
~n timp ce intra `n ma[in\, respira]ia ì reveni la normal. Inima
care p`n\ atunci ì b\tuse mai s\-i sparg\ pieptul nu numai c\ se do-
moli, dar ì cobor` din g`t `n piept, acolo unde ì era locul.
A[ezat la volanul jeepului, ap\s\ butonul care bloca toate
u[ile ma[inii.
Prin parbriz nu vedea nimic altceva dec`t un zid de beton p\tat
de ap\ [i depuneri de gaze de e[apament. Din loc `n loc, varul `n-
florise la suprafa]\ de-a lungul timpului.
~nchipuirea voia s\ caute imagini printre petele acestea, a[a
cum uneori v`na animale mari [i colec]iona menajerii printre for-
mele schimb\toare ale norilor. Aici nu vedea dec`t fe]e descompuse
[i cadavrele r\sturnate, `ngr\m\dite ale celor uci[i cu cruzime. St\-
tea, poate, `n fa]a unei fresce `nsp\im`nt\toare a victimelor `n nu-
mele c\rora, ca detectiv la omucideri, c\utase s\ fac\ dreptate.
~[i l\s\ capul pe spate, `[i `nchise ochii [i `ncerc\ s\ se relaxeze.
Dup\ un timp, se g`ndi s\ dea drumul la radio ca s\ mai treac\
timpul p`n\ sosea Hazard. Sheryl Crow, Barenaked Ladies, Chris
Isaak, f\r\ instrumente cu coarde, timpane [i cornuri de armonie, ar
fi putut s\-i ridice moralul.
{ov\i `nainte s\ porneasc\ radioul. B\nuia c\ `n locul muzicii,
al [tirilor [i discu]iilor obi[nuite, avea s\ descopere, de la un cap\t
CHIPUL 357
la cel\lalt, numai vocea aceea care putea fi a lui Hannah, `ncerc`nd

inutil s\-i vorbeasc\ pe toate frecven]ele.
Cioc\nituri `n geam – toc-toc-toc – `l speriar\. Purt`nd o [apc\
de marinar [i cu o c\ut\tur\ care `]i `nghe]a s`ngele `n vine, Hazard
Yancy se uita prin geamul din dreapta [oferului.
Ethan debloc\ u[ile.
Umpl`nd jeepul a[a cum ar fi umplut o ma[inu]\ de carnaval,
Hazard se urc\ pe scaunul din fa]\ [i `nchise u[a. De[i de-abia avea
loc s\-i `ncap\ genunchii, nu d\du scaunul mai `n spate. P\rea nervos.
– L-au g\sit pe Dunny?
– Cine?
– Spitalul.
– Nu.
– Atunci de ce e[ti aici?
– Am vorbit cu doctorul care a semnat certificatul de deces, am
`ncercat s\ m\ l\muresc.
– Ai ajuns la vreo concluzie?
– M-am `ntors de unde am plecat, dar m\ `nv`rt `n jurul cozii.
– O priveli[te care nu ar atrage turi[tii, spuse Hazard. Sam
Kesselman are grip\.
Ethan ar fi vrut ca Kesselman – detectivul care se ocupase de
cazul asasin\rii mamei lui Rolf Reynerd – s\ citeasc\ scenariul
neterminat al lui Reynerd [i s\ dea de urma celui care-i inspirase
acestuia personajul profesorului criminal descris `n acele pagini.
– C`nd se `ntoarce la serviciu? `ntreb\ Ethan.
– So]ia lui spune c\ nici sup\ de pui nu poate s\ m\n`nce. Se
pare c\ n-o s\-l vedem p`n\ la Cr\ciun.
– Are vreun partener?
– Chiar la `nceput s-a ocupat pu]in [i Glo Williams, dar cazul
s-a r\cit rapid [i Williams n-a mai fost interesat.
– ~l coopt\m iar?
– Are acum pe cap violul [i ciop`r]irea fetei de unsprezece ani
de care se vorbe[te la toate [tirile, n-are timp de altceva.
– Omule, lumea e tot mai bolnav\ cu fiecare s\pt\m`n\.
358 DEAN KOONTZ
– Cu fiecare or\. Altfel am [oma. Au numit Vampa [i Lampa ca-

zul Minei Reynerd, pentru c\ `n pozele ei din tinere]e ar\ta ca vam-
pele din filmele alea vechi cu Theda Bara sau Jean Harlow. Cazul se
afl\ pe biroul lui Kesselman, al\turi de alte cazuri nerezolvate.
– Deci s-ar putea ca nici dup\ Cr\ciun s\ nu se apuce de el imediat.
Hazard r\mase cu privirea la zidul de beton de dincolo de par-
briz, ca [i cum [i-ar fi v`nat [i el menajeria proprie. Poate vedea ga-
zele [i canguri. Dar, cel mai probabil, nu se putea ab]ine s\ nu vad\
copii b\tu]i, femei strangulate, trupuri de b\rba]i sf`[iate de gloan]e.
Amintiri despre victime inocente. Familia lui fantom\. Mereu
cu el. Pentru el erau la fel de reali ca insigna pe care o purta, mai
reali dec`t pensia pe care poate nu va tr\i s\ o apuce.
– Dup\ Cr\ciun e cam t`rziu, spuse Hazard. Am visat ceva.
Ethan se uit\ la el.
– Ce ai visat? `l `ntreb\.
Ridic`nd din umerii lui de Paul Bunyan, schimb`ndu-[i pozi]ia
`n scaun ca s\-[i mai fac\ loc la picioare, ar\t`nd st`njenit ca Babe,
Taurul Albastru `ntr-o colivie de canar, Hazard se uit\ lung la zidul
de beton `n timp ce spuse pe un ton obi[nuit:
– Erai cu mine `n apartamentul lui Reynerd. Te-a `mpu[cat `n
stomac. Pe urm\ eram `ntr-o ambulan]\. Nu o mai duceai mult.
Aveau podoabe dintr-alea de Cr\ciun `n ambulan]\. Beteal\, clo-
po]ei. Mi-ai cerut un set de clopo]ei. Iau un set, `ncerc s\ ]i-l dau,
dar te-ai dus, e[ti mort.
Ethan `[i `ntoarse `nc\ o dat\ privirea spre zidul parc\rii din ga-
raj. Printre cadavrele `n descompunere pe care imagina]ia lui le
identifica `n petele de acolo, se a[tepta s\-[i vad\ propriul chip.
– M\ trezesc, continu\ Hazard, cu privirea `nc\ pironit\ pe be-
tonul pestri], mai e cineva `n camer\ cu mine. Aplec`ndu-se peste
pat. O figur\ mai `ntunecat\ dec`t `ntunericul. Un tip. M\ scol, m\
duc spre el, nu mai e acolo. Acum e `n partea cealalt\ a camerei.
M\ duc dup\ el. Se deplaseaz\. E rapid. Nu merge, alunec\. Am
pistolul `n toc, at`rnat de un scaun. ~l iau. El continu\ s\ se mi[te,
rapid, foarte rapid, alunec`nd, ca [i cum s-ar juca cu mine. Facem
`nconjorul camerei. Ajung la un `ntrerup\tor, aprind veioza. St\
CHIPUL 359
l`ng\ u[ile de la dulap, cu spatele la mine. U[ile de la dulap au

oglinzi. Intr\ `ntr-o oglind\. Dispare `ntr-o oglind\.
– Asta e tot din vis, suger\ Ethan.
– }i-am spus, m\ trezesc, mai e cineva `n camer\ cu mine, ì
aminti Hazard. Nu l-am v\zut prea bine, era cu spatele la mine, doar
l-am z\rit pu]in `n oglind\, dar cred c\ era Dunny Whistler. Deschid
u[ile de la dulap. Nu e acolo. Unde naiba este – `n oglind\?
– Uneori te treze[ti c`nd visezi, spuse Ethan, dar asta face parte
din co[mar, [i de fapt tu visezi `n continuare.
– Caut prin apartament. Nu g\sesc pe nimeni. M\ `ntorc `n dor-
mitor [i g\sesc asta.
Ethan auzi dulcele clinchet argintiu al clopo]eilor.
~[i lu\ privirea de la zidul de beton.
Hazard ]inea `n m`n\ un [ir de clopo]ei a[eza]i concentric, ca
aceia care at`rnaser\ `n ambulan]\.
Ochii li se `nt`lnir\.
Ethan [tiu c\ Hazard citise `ntr-o clipit\ nu natura secretelor
sale, ci faptul c\ avea secrete.
~nt`mpl\rile uluitoare care se petrecuser\ cu Ethan `n mai pu]in
de treizeci de ore, [i acum [i cu Hazard, plus cazul inexplicabil al lui
Dunny care se duce [i probabil pune la cale asasinarea lui Reynerd –
toate astea trebuiau probabil s\ aib\ cumva de-a face cu con]inutul
celor [ase cutii negre [i cu amenin]area la adresa lui Manheim.
– Ce-mi ascunzi? `ntreb\ Hazard.
Dup\ o pauz\ lung\, Ethan spuse:
– Am [i eu un set de clopo]ei.
– Tot dintr-un vis?
– I-am luat chiar `nainte s\ mor `ntr-o ambulan]\, ieri du-
p\-amiaz\, t`rziu.
Capitolul 55
Lipsite de muzic\ insipid\ [i de voci venite de dincolo, patru [i-

ruri de trepte duceau la cel mai de jos dintre cele trei niveluri subte-
rane ale spitalului.
Ethan [i Hazard merser\ de-a lungul coridorului familiar, alb,
bine luminat, pe l`ng\ morg\, spre un set de u[i duble. Dincolo de
ele se afla garajul serviciului de ambulan]\.
Printre alte vehicule care apar]ineau spitalului, patru ambulan]e
tip dubi]\ erau a[ezate una l`ng\ alta. Locurile goale din parcare
ar\tau c\ alte vehicule din dotarea spitalului erau plecate pe teren `n
ziua aceea ploioas\.
Ethan se duse spre cea mai apropiat\ ambulan]\. Ezit\, apoi
deschise u[a.
~n\untru, o beteal\ ro[ie era `ntins\ de ambele p\r]i ale plafo-
nului. {ase seturi de clopo]ei, unul la `nceputul, altul la mijlocul [i
al treilea erau prin[i la cap\tul fiec\rei ghirlande din beteal\.
De l`ng\ a doua ambulan]\, Hazard spuse:
– Aici.
Ethan se apropie [i el de u[a deschis\ din spatele ambulan]ei.
Dou\ ghirlande de beteal\ ro[ie. Numai cinci seturi de clopo]ei.
Setul care lipsea din mijlocul ghirlandei din dreapta era cel care ì
fusese dat `n timp ce tr\gea s\ moar\.
Un tremur u[or, aproape o ap\sare, ì cobor` `ncet pe spinare, ca
[i cum v`rful desc\rnat al unui deget scheletic i-ar fi atins coloana,
de la vertebrele cervicale p`n\ la coccis.
Hazard spuse:
CHIPUL 361
– Lipse[te un set de clopo]ei, dar noi avem dou\ seturi.

– Poate c\ nu. Poate avem acela[i set.
– Cum adic\?
~n spatele lor, un b\rbat spuse:
– Pot s\ v\ ajut cu ceva?
~ntorc`ndu-se, Ethan `l z\ri pe paramedicul care `l `ngrijise `n am-
bulan]a care gonise cu mai pu]in de dou\zeci [i patru de ore `n urm\.
Descoperirea clopo]eilor dup\ ce ie[ise din Forever Roses fu-
sese deja o demonstra]ie prea `nfrico[\toare de magie neagr\. S\
stea acum fa]\ `n fa]\ cu omul acesta, pe care nu-l v\zuse `nainte
dec`t `n vis, f\cea ca moartea din ambulan]\ s\ par\ real\ chiar dac\
el continua s\ respire [i s\ tr\iasc\.
{ocul nu era reciproc. Paramedicul nu-l privea pe Ethan cu un
interes mai mare dec`t ar fi ar\tat oric\rui necunoscut.
Hazard ì flutur\ prin fa]a ochilor insigna de poli]ist.
– Cum v\ numi]i, domnule?
– Cameron Sheen.
– Domnule Sheen, trebuie s\ [tim ce apeluri a preluat aceast\
ambulan]\ ieri dup\-amiaz\.
– La ce or\ mai exact? `ntreb\ paramedicul.
Hazard se uit\ la Ethan, iar acesta `[i reg\si glasul.
– ~ntre cinci [i [ase.
– Eram atunci `n tur\ cu Rick Laslow, spuse Sheen. La c`teva
minute dup\ ora cinci, am primit un telefon de la poli]ie, care ne-a
informat despre un accident cu r\niri grave, Westwood Boulevard
col] cu Wilshire.
Era la o distan]\ considerabil\ fa]\ de locul unde Ethan fusese
lovit de PT Cruiser.
– O Honda s-a ciocnit de un Hummer, spuse Sheen. L-am dus pe
tip `n ma[in\. Ar\ta de parc\ s-ar fi izbit de un Peterbilt, nu de un
Hummer. L-am dus direct la chirurgie, c`t de repede am putut, [i din
c`te am auzit o s\ scape cu bine din chestia asta, gata s\ ]op\ie din nou.
Ethan numi cele dou\ str\zi care se intersectau la c`teva sute de
metri de Forever Roses.
– Prelua]i apeluri [i din partea de vest?
362 DEAN KOONTZ
– Bine`n]eles. Dac\ g\sim o cale de a str\punge ambuteiajele,

ne ducem oriunde curge s`nge.
– A]i preluat ieri vreun apel din zona aceasta?
Paramedicul cl\tin\ din cap.
– Eu [i Rick – nu. Poate una dintre celelalte ambulan]e. Pute]i
verifica registrul de veniri [i plec\ri.
– ~mi p\re]i cunoscut, spuse Ethan. Ne-am mai `nt`lnit undeva?
Sheen se `ncrunt\, p\ru c\ scotoce[te prin amintiri. Apoi:
– Poate, dar nu `mi amintesc. Dori]i s\ verifica]i registrul de ve-
niri [i plec\ri?
– Nu, spuse Hazard, dar mai e ceva.
Ar\t\ `nspre una dintre ghirlandele de beteal\ din spatele
ambulan]ei:
– Lipse[te setul de clopo]ei din mijloc.
Uit`ndu-se `n dubi]\, Sheen spuse:
– Lipsesc clopo]ei? Serios? Se pare c\ da. {i, ce e cu asta?
– Ne `ntrebam ce s-a `nt`mplat cu ei.
Nedumerirea de pe chipul lui Sheen `l f\cu s\ mijeasc\ ochii.
– Da? Cu clopo]eii \ia? Nu-mi amintesc s\ se fi `nt`mplat nimic
cu ei `n timpul schimbului meu. Poate b\ie]ii din alte ture [tiu ceva.
C`nd ì arunc\ o privire, Ethan ridic\ doar din umeri. Hazard
tr`nti cu zgomot u[a ambulan]ei.
Nedumerirea lui Sheen se transform\ `n uimire.
– Doar nu vre]i s\ spune]i c\ au trimis aici doi detectivi pentru
c\ s-a furat o podoab\ de Cr\ciun de doi dolari?
Nici Ethan, nici Hazard nu aveau un r\spuns.
Sheen ar fi trebuit s\ o lase balt\, dar ca o mul]ime de oameni
din ziua de azi, ignoran]a fa]\ de adev\rata natur\ a meseriei de po-
li]ist `l f\cu s\ se simt\ net superior unuia care purta o insign\.
– De c`]i e nevoie ca s\ da]i jos din copac un pisoi – de o
echip\ antitero?
Hazard spuse:
– Podoaba care lipse[te nu e doar o chestiune de doi dolari, nu-i
a[a, detectiv Truman?
– Nu, `ncuviin]\ Ethan, revenind la vechiul lor stil, este chiar
miezul chestiunii. {i e o crim\ motivat\ din ur\.
CHIPUL 363
– Categoric, o crim\ grav\, motivat\ de ur\, conform Codului

Penal al Californiei, continu\ Hazard cu o fa]\ inexpresiv\.
– Pe toat\ durata s\rb\torilor, spuse Ethan, facem parte din
Echipa de Urm\rire a Distrugerii Podoabelor [i Ieslei de Cr\ciun.
– Este o divizie, ad\ug\ Hazard, a For]ei Responsabile de Spiri-
tul Cr\ciunului, `nfiin]at\ conform Actului Antidiscrimare din 2001.
Un `nceput de sur`s travers\ chipul lui Sheen `n timp ce `[i `n-
toarse capul de la Ethan la Hazard.
– R`de]i de mine, nu? Ca `n Dragnet.
Folosindu-se de privirea aceea intens\ [i dezaprobatoare cu care
putea `nghe]a orice, de la criminali duri la aranjamente florale,
Hazard spuse:
– Ur`]i cre[tinii, domnule Sheen?
Z`mbetul insinuant al lui Sheen se stinse `nainte s\ `nfloreasc\
deplin.
– Poftim?
– Crede]i `n libertatea religiei, `ntreb\ Ethan, sau s`nte]i dintre
aceia care cred c\ de fapt Constitu]ia Statelor Unite le garanteaz\
libertatea fa]\ de religie?
Clipind din ochi ca s\-[i alunge z`mbetul [i [terg`ndu-l apoi [i
de pe buze, paramedicul spuse:
– Desigur, cum s\ nu, libertatea religiei, cine nu crede `n ea?
– Dac\ ar fi s\ ob]inem un mandat de perchezi]ie al locuin]ei
dumneavoastr\ chiar acum, spuse Hazard, o s\ g\sim o colec]ie de
literatur\ anticre[tin\, domnule Sheen?
– Poftim? La mine? Nu ur\sc pe nimeni. S`nt un tip de treab\.
Ce tot vorbi]i?
A[a cum sur`sul afectat al lui Sheen `nghe]ase [i cr\pase sub
privirea rece a lui Hazard, tot astfel ì pieri acum culoarea de pe
chip, l\s`ndu-l cenu[iu ca zidurile nezugr\vite de beton ale garaju-
lui ambulan]ei.
D`ndu-se `napoi, ridic`ndu-[i mìnile ca [i cum ar fi cerut o pa-
uz\, Sheen spuse:
– Ce `nseamn\ asta? Vorbi]i serios? E o nebunie. Cum adic\ – tre-
buie s\-mi chem avocatul pentru c\ lipse[te un ornament de doi dolari?
364 DEAN KOONTZ
– Dac\ ave]i avocat, spuse Hazard solemn, poate a]i face bine
s\-i da]i un telefon.
~nc\ ne[tiind ce s\ cread\, Sheen se mai d\du `napoi un pas sau
doi, apoi se `ntoarse brusc [i se gr\bi spre `nc\perea `n care echipa-
jele ambulan]ei a[teptau s\ fie trimise `n misiune.
– Rahat, trupe antitero, morm\i Hazard.
Ethan z`mbi.
– E[ti dat naibii.
– Tu e[ti dat naibii.
Ethan uitase c`t de infinit mai u[oar\ putea fi via]a c`nd spatele
`]i era asigurat, mai ales de cineva cu sim]ul umorului.
– Ar trebui s\ te `ntorci `n poli]ie, spuse Hazard `n timp ce tra-
versau garajul spre u[ile dinspre coridorul care ducea la morg\. Am
putea salva lumea, am putea s\ ne mai distr\m.
Urc`nd treptele c\tre nivelul superior al garajului public, Ethan
spuse:
– S\ presupunem c\ toat\ nebunia asta o s\ se termine mai de-
vreme sau mai t`rziu – faptul c\ e[ti `mpu[cat sau nu `n stomac,
clopo]eii, vocea de la telefon, tipul care intr\ `n oglinda dulapului
t\u. Crezi c\ e posibil s\ m\ `ntorc pur [i simplu la vechea slujb\
de poli]ist ca [i cum nimic straniu nu s-ar fi petrecut?
– {i ce-ai vrea s\ fac – s\ m\ c\lug\resc?
– Poate c\ a[a…. lucurile s-ar schimba.
– S`nt fericit a[a cum s`nt, spuse Hazard. Oricum s`nt deja c`t se
poate de rece. Nu crezi c\ s`nt rece din fire?
– E[ti ghea]\ ambulant\.
– Asta nu `nseamn\ c\ nu s`nt [i cald.
– Nu `nseamn\, `ncuviin]\ Ethan.
– S`nt foarte cald.
– Mda, e[ti de-a dreptul fierbinte.
– Exact. {i n-are nici un sens s\ m\ schimb dec`t dac\ m-a[ `n-
t`lni, poate, cu Isus [i mi-ar da una peste cap.
Nu se aflau `ntr-un cimitir, nu fluierau, dar glasurile lor, care r\-
sunau `ntre pere]ii reci ca de cript\ ai sc\rilor, ì aduse lui Ethan `n
minte imagini din filme vechi, cu b\ie]i care braveaz\ ca s\-[i as-
cund\ frica `n timp ce str\bat un cimitir la miezul nop]ii.
Capitolul 56
Pe piatra de moar\ a austerit\]ii autoimpuse, cu perseveren]a

unui adev\rat maniac, Brittina Dowd se sub]iase ca o lam\. C`nd
mergea, hainele p\reau gata s\ fie sf`[iate de mi[c\rile ca de foar-
fec\ ale trupului.
{oldurile i se ascu]iser\ p`n\ c`nd deveniser\ aproape la fel de
fragile ca oasele de pas\re. Picioarele sem\nau cu ale unui fla-
mingo. Bra]ele nu aveau mai mult\ consisten]\ dec`t ni[te aripi cu
penele smulse. Brittina p\rea decis\ s\ se `mpu]ineze p`n\ c`nd o
adiere u[oar\ ar putea-o ridica pe sus [i duce `n ]inutul pitulicilor [i
al vr\biilor.
Nu era doar lama de ea, ci un briceag `ntreg care-[i punea la b\-
taie toate v`rfurile ascu]ite [i toate marginile t\ioase.
Corky Laputa ar fi putut s\ o iubeasc\ dac\ nu ar fi fost [i at`t
de ur`t\.
De[i nu o iubea pe Brittina, f\cea dragoste cu ea. Dezordinea
care `[i pusese pecetea pe trupul scheletic `l tulbura. Era ca [i cum
ar fi f\cut dragoste cu Moartea.
Avea numai dou\zeci [i [ase de ani, dar se preg\tise cu r`vn\
pentru o osteoporoz\ timpurie, de parc\ t`njea s\ se fac\ buc\]i la
prima c\dere, s\ se sf\r`me ca o vaz\ de cristal tr`ntit\ de o podea
de piatr\.
~n toiul pasiunii, Corky se a[tepta `ntotdeauna s\ fie perforat de
un genunchi sau un cot, ori s\ o aud\ pe Brittina trosnind l`ng\ el.
– Hai, spunea ea, hai, [i cuvintele ei reu[eau s\ sune nu at`t ca o
invita]ie la sex, ci ca o cerere de sinucidere asistat\.
366 DEAN KOONTZ
Patul ei str`mt, potrivit numai pentru cineva care ar dormi `n el

f\r\ s\ se `ntoarc\ [i f\r\ s\ se suceasc\, care ar sta nemi[cat pre-
cum locatarul obi[nuit al unui co[ciug, era de departe prea `ngust
pentru `mperecherea s\lbatic\ la care se dedau am`ndoi.
Nu avea dec`t un singur pat `n camer\, deoarece nu avusese ni-
ciodat\ un iubit [i se a[tepta s\ r\m`n\ virgin\. Corky o vr\jise la
fel de u[or cum ar fi zdrobit o pas\re colibri `n pumn.
Patul str`mt se afla `ntr-o camer\ de la ultimul etaj al unei case
victoriene, cu etaj. Terenul era lung, dar prea `ngust ca s\ se poat\
construi o locuin]\ dup\ legile `n vigoare.
~n urm\ cu [aizeci de ani, chiar dup\ r\zboi, un iubitor excen-
tric de cìni concepuse [i construise cl\direa aceasta stranie. Locu-
ise acolo `mpreun\ cu doi dul\i cenu[ii [i doi ogari.
~n cele din urm\, r\m\sese paralizat `n urma unui atac cerebral.
Dup\ c`teva zile `n care st\p`nul nu le d\duse nimic de m`ncare,
cìnii `nfometa]i `l m`ncaser\ pe el.
Asta se `nt`mpla cu patruzeci de ani `n urm\. ~n timp, povestea
acestei locuin]e fusese la fel de pitoreasc\ [i uneori la fel de `nsp\i-
m`nt\toare ca via]a [i moartea macabr\ a primului ei proprietar.
Atmosfera ciudat\ a casei ì atr\sese aten]ia Brittinei a[a cum ]i-
p\tul ascu]it al unui fluier ar fi f\cut un ogar s\ ciuleasc\ urechile.
Cump\rase casa cu o parte din banii mo[teni]i de la bunica ei patern\.
Brittina absolvise aceea[i facultate unde `[i c`[tigaser\ pìnea c`-
teva genera]ii la r`nd ale familiei Laputa. Peste `nc\ optsprezece
luni avea s\-[i ia doctoratul `n literatur\ american\, pe care o dis-
pre]uia aproape `n totalitate.
De[i nu-[i f\cuse praf toat\ mo[tenirea pe casa aceasta, era ne-
voit\ s\-[i suplimenteze venitul din alte surse de c`[tig. Lucrase ca
asistent universitar ca s\-[i poat\ cump\ra `n continuare ipecac1 [i
alimente dietetice cu arom\ de ciocolat\.
Apoi, `n urm\ cu [ase luni, asistentul personal al lui Channing
Manheim `l abordase pe [eful departamentului de englez\ din univer-
sitate [i ì explicase c\ fiul faimosului actor avea nevoie de un nou
tutore. Numai universitari de cel mai `nalt calibru puteau candida.
1 Sirop care provoac\ voma `n cazul inger\rii de substan]e otr\vioare sau `n diete
extreme. (n.tr.)
CHIPUL 367
{eful de departament `l consultase pe Corky, care era adjunct `n

departament, iar Corky o recomandase pe domni[oara Dowd.
{tiuse c\ va fi imediat angajat\, `n primul r`nd pentru c\ starul
idiot avea s\ fie impresionat de `nf\]i[area ei dramatic\. Paloarea
cadaveric\, chipul usc\]iv [i trupul de c\lug\ri]\ anorexic\ aveau s\
fie considerate dovezi c\ Brittinei pu]in ì p\sa de pl\cerile c\rnii,
c\ se bucura `n principal de pl\cerile min]ii, prin urmare, era o inte-
lectual\ autentic\.
~n industria divertismentului, doar imaginea conta. Manheim
avea s\ cread\, a[adar, c\ `nf\]i[area coincidea cu realitatea [i `n
alte profesii.
~n plus, Brittina Dowd era genul de intelectual snob care `[i
pres\ra discursul cu un jargon academic mai greu de deslu[it dec`t
limbajul tehnic al microbiologilor. Dac\ emacierea tinerei femei nu
l-ar convinge pe starul de film de calit\]ile ei intelectuale, cuvintele
mari aveau s-o fac\ `n mod sigur.
Cu o sear\ `nainte ca Brittina s\ mearg\ la interviu, Corky o co-
ple[ise cu vorbe vr\jite groase ca sm`nt`na, iar ea se dovedise avid\
nu numai de m`ncare, ci [i de lingu[eli. Se compl\cuse `n pofta de
a fi adorat\, iar Corky se culcase atunci cu ea pentru prima oar\.
~n cele din urm\, devenise profesoara particular\ de limb\ [i
literatur\ englez\ al lui Aelfric Manheim [i mergea regulat la
Palazzo Rospo.
~nainte de asta, Rolf Reynerd [i Corky discutaser\ `n termeni
generali lovitura pe care aveau s-o dea `n numele dezordinii soci-
ale, pentru a dovedi c\ p`n\ [i o celebritate de renume mondial era
vulnerabil\ `n fa]a agen]ilor haosului. Nu reu[iser\ s\ se hot\rasc\
asupra unei ]inte ideale p`n\ c`nd iubita lui Corky nu fusese anga-
jat\ de Channing Manheim.
De la Brittina, `n pat sau nu, Corky aflase o mul]ime de lucruri
despre proprietatea Manheim. ~ntr-adev\r, Brittina ì dezv\luise
existen]a liniei 24 – [i, mult mai important, ì spusese despre pazni-
cul Ned Hokenberry, vajnicul ap\r\tor al trupei Peaches and Herb,
care, dup\ spusele lui Fric, fusese concediat pentru c\ l\sase false
mesaje de la mor]i pe robotul liniei 24.
368 DEAN KOONTZ
Brittina ì f\cuse lui Corky [i un portret psihologic detaliat al fi-

ului lui Channing. Acesta urma s\ fie de nepre]uit dup\ r\pirea lui
Aelfric, c`nd b\iatul avea s\ fie distrus emo]ional.
~n momentele pl\cute care urmau partidelor de sex `n care se
`mperecheau cu frenezia unor insecte, Brittina nu b\nuise nici m\-
car o dat\ c\ pe Corky `l interesa tot ce era legat de Manheim din
alt motiv dec`t simpla curiozitate. Era un complice lipsit de iste-
]ime, o fat\ naiv\ [i `ndr\gostit\.
– Hai s-o facem, insist\ acum Brittina, hai, iar Corky se conform\.
V`ntul se izbea de zidurile casei [i ploaia grea `[i plesnea coas-
tele sl\b\noage, iar pe patul str`mt, Brittina se zv`rcolea ca o l\-
cust\ agitat\.
De data asta, `n `mbr\]i[\rile lor vis\toare postcoitale, Corky nu
mai avea nevoie s\ pun\ `ntreb\ri legate de Manheim. Avea mai
multe informa]ii dec`t ì trebuiau.
A[a cum f\cea c`teodat\, Brittina se lans\ `ntr-un monolog despre
inutilitatea literaturii: natura `nvechit\ a cuv`ntului scris; victoria
apropiat\ a imaginii asupra limbajului; ideile acelea pe care ea le
numea meme, care, chipurile, se r\sp`ndeau precum viru[ii de la o
minte la alta, cre`nd moduri noi de g`ndire `n societate.
Corky se g`ndi c\ o s\-i explodeze creierul, dac\ Brittina nu
t\cea, dup\ care chiar va avea nevoie de un mod nou de a g`ndi.
~n cele din urm\, Brittina se scul\ turuind din cuibul dragostei
cu inten]ia de a se duce zglobie spre baie.
Corky b\g\ m`na sub pat [i recuper\ pistolul pe care `l ascun-
sese acolo mai devreme.
Dup\ ce o `mpu[c\ de dou\ ori `n spate, aproape c\ se a[tept\ ca
oasele Brittinei s\ se sf\r`me [i s\ se fac\ praf, ca o mumie devenit\
casant\ dup\ dou\ sute de ani de deshidratare, dar femeia nu f\cu
dec`t s\ se pr\bu[easc\ moart\, ca un morman palid [i desc\rnat.
Capitolul 57
De-a lungul anilor `n care fuseser\ parteneri oficiali, Ethan [i

Hazard lucraser\ ca la carte, at`t c`t fusese posibil s\ lucreze ca la
carte c`t\ vreme cartea era scris\ `n mare parte de oameni care nu
practicaser\ niciodat\ meseria asta.
~ns\ `n ziua aceasta de decembrie erau parteneri neoficiali [i ju-
cau rolul de b\ie]i r\i. Pozi]ia aceasta `l st`njenea pe Ethan, dar ì d\-
dea sentimentul confortabil c\ cel pu]in puneau st\p`nire pe situa]ie.
Un bilet de pe u[a apartamentului lui Rolf Reynerd avertiza c\
apartamentul 2B era locul unei investiga]ii `n curs a poli]iei. Acce-
sul `n locuin]\ era interzis oricui cu excep]ia personalului autorizat
al departamentului de poli]ie [i al biroului procurorului de district.
Ignorar\ avertismentul.
Yala de la u[a apartamentului lui Rolf Reynerd era acoperit\ de
sigiliul poli]iei. Ethan `l rupse, `l `ndep\rt\.
Hazard avea cu el un Lockaid, un model de [peraclu v`ndut ex-
clusiv c\tre unit\]ile de poli]ie. ~n `mprejur\ri obi[nuite, l-ar fi ob]i-
nut cu documente `n regul\, specific`nd exact motivul pentru care
are nevoie de el, f\c`nd aproape `ntotdeauna referire la un mandat
de perchezi]ie existent.
Acestea nu erau `ns\ `mprejur\ri obi[nuite.
Hazard pusese m`na pe un astfel de [peraclu din dotarea poli]iei
prin metode neconven]ionale [i avea s\ fie nevoie s\ apeleze la
toate tertipurile posibile c`nd avea s\ `napoieze obiectul `n dulapul
de echipamente de unde `l luase.
370 DEAN KOONTZ
– C`nd e[ti pe urmele unui [aman care se face nev\zut `n oglinzi,

spuse el, oricum sp`nzuri deasupra unei pr\p\stii.
Hazard strecur\ v`rful sub]ire al [peraclului `n broasc\ [i dup\
c`teva manevre reu[i s\ descuie yala.
Ethan `l urm\ pe Hazard `n apartament [i `nchise u[a. ~ncerc\ s\
ocoleasc\ [i s\ dep\[easc\ petele – s`ngele lui Reynerd – care m`n-
jeau covorul alb chiar pe prag.
Rùri de s`nge curseser\ [i din el pe acest covor. Murise acolo.
~nt`mplarea ì reveni `n memorie, prea vie ca s\ fi fost un vis.
Mobila, obiectele de art\ [i decora]iunile `n alb [i negru se do-
vedir\ a fi `ntocmai dup\ cum [i le amintea.
Pe pere]i, un stol de porumbei era `nghe]at `n mijlocul unui v`r-
tej. Ca ni[te carouri albe de cret\ pe dale cenu[ii, c`teva g`[te zbu-
rau pe un cer sumbru [i un parlament de bufni]e st\teau coco]ate pe
acoperi[ul unui hambar, deliber`nd asupra sor]ii unor [oricei.
Hazard fusese prezent aici noaptea trecut\, `n timpul primei per-
chezi]ii a apartamentului. {tia ce probe fuseser\ ridicate [i ce nu.
Se duse direct spre col]ul sufrageriei `n care se afla un birou l\-
cuit `n negru, cu m`nere de sertare din imita]ie de filde[.
– Avem nevoie de ceva care se g\se[te probabil aici, spuse el [i
scotoci sertarele de sus p`n\ jos.
Ciori pe un gard de fier, un vultur pe o st`nc\, un b`tlan cu pri-
vire aprig\, preistoric ca un pterodactil – to]i priveau sufrageria
aceasta parc\ din alte timpuri [i din alte t\r`muri.
De[i nu se sinchisea prea mult, Ethan sim]ea c\ atunci c`nd `[i lua
privirea de la fotografiile mari, p\s\rile `[i `ntorceau [i ele capetele ca
s\-l priveasc\, con[tiente toate c\ el ar fi trebuit s\ fie mort, iar omul
care le colec]ionase imaginile trebuia s\ fie viu ca s\ le admire.
– Aici, spuse Hazard, sco]`nd o cutie de pantofi dintr-unul din
sertare. Extrase bancare, cecuri anulate.
Se a[ezar\ la masa din inox [i plastic formica negru ca s\ anali-
zeze documentele financiare ale lui Reynerd.
L`ng\ mas\: o fereastr\. Dincolo de fereastr\: ziua tumultuoas\,
numai nuan]e cenu[ii, biciuit\ de v`nt, sp\lat\ de ploi, acum lipsit\
de tunete [i fulgere, `nc\ plin\ de presim]iri negre [i funeste.
CHIPUL 371
Lumina era prea slab\ ca s\ le u[ureze munca. Hazard se ridic\

[i aprinse lampa mic\, din ceramic\ alb\ [i neagr\ de pe mas\.
Unsprezece teancuri de cecuri fuseser\ legate cu elastice, c`te
unul pentru fiecare lun\ a anului `n curs, din ianuarie p`n\ `n no-
iembrie. Cecurile anulate ale lunii curente nu aveau s\ fie expediate
de banc\ p`n\ la mijlocul lui ianuarie.
Dup\ ce terminau, trebuiau s\ pun\ totul la loc `n cutia de pan-
tofi [i s-o pun\ `n sertar exact a[a cum o g\siser\. Sam Kesselman,
detectivul desemnat s\ se ocupe de asasinarea Minei Reynerd, avea
s\ analizeze f\r\ `ndoial\ acelea[i cecuri c`nd se va `ns\n\to[i, se
va `ntoarce la serviciu dup\ Cr\ciun [i va citi scenariul neterminat
al actorului mort.
Dac\ `l a[teptau `ns\ pe Kesselman, Channing Manheim putea
fi [i el mort. La fel [i Ethan.
Trebuiau s\ se uite numai pe cecurile scrise `n primele opt luni
ale anului, `nainte de asasinarea Minei Reynerd.
Hazard lu\ patru teancuri de cecuri. ~i `mpinse [i lui Ethan pa-
tru teancuri.
~n scenariu, un actor f\r\ slujb\ [i subapreciat luase lec]ii de ac-
torie la o universitate unde `nt`lnise un profesor `mpreun\ cu care
pusese la cale un plan de a-l ucide pe cel mai mare actor din lume.
Dac\ universitarul fictiv fusese inspirat de un profesor criminal
real, cecul unei taxe de [colarizare putea sugera o institu]ie de `nv\-
]\m`nt superior de unde ar putea `ncepe investiga]ia.
Descoperir\ cur`nd c\ Rolf Reynerd fusese un adept al educa-
]iei continue. ~nsemn\rile sale de pe fiecare cec erau meticuloase [i
utile. ~n primele opt luni din an, participase la dou\ cursuri de acto-
rie, la un altul de tehnica scenariilor, la un seminar de o zi de publi-
citate [i autopromovare [i dou\ cursuri op]ionale de literatur\
american\.
– {ase posibilit\]i, spuse Hazard. Cred c\ ne a[teapt\ o zi grea.
– Cu c`t le verific\m mai repede, cu at`t mai bine, `ncuviin]\
Ethan. Dar Manheim nu se `ntoarce din Florida p`n\ joi dup\-amiaz\.
– {i?
– Mai avem [i ziua de mìne.
372 DEAN KOONTZ
Hazard se uit\ pe l`ng\ Ethan, spre fereastr\, [i r\mase cu privi-

rea la furtun\, ca [i cum ar fi citit ploaia, a[tept`nd s\ deslu[easc\
`n]elesuri a[a cum ar deslu[i un ghicitor `n]elesuri `n frunzele clo-
cotite de ceai.
Dup\ ce se g`ndi, spuse:
– Poate c\ nu ar trebui s\ ne baz\m total pe ziua de mìne. Am
sentimentul c\ nu mai avem timp.
Capitolul 58
Gr\mada de oase sub]irele, sumar `mbr\cate, `n[irate pe podea, nu

scoase nici un ]ip\t de surpriz\, nici un suspin, nici m\car ni[te meme.
Ca s\ fie sigur c\ Brittina e moart\, Corky vru s\ o mai `mpu[te
o dat\, de data asta `n ceaf\. Din p\cate, pistolul `ncepuse s\ latre.
Chiar [i cel mai performant amortizor de sunet se deterioreaz\
dup\ folosiri repetate. Indiferent de materialul folosit ca amorti-
zor `n extensia ]evii, acesta se preseaz\ cu fiecare foc tras [i-[i
pierde calit\]ile.
~n plus, Corky nu beneficia de un amortizor de calitatea celor
folosite de agen]ii CIA. Nu te puteai a[tepta la materiale [i execu]ie
comparabil\ cu cele de la marile firme produc\toare de arme c`nd
`]i cump\rai amortizorul de la activi[tii din grupurile de protec]ie a
animalelor.
Tr\sese `n Hokenberry de [ase ori [i `n Brittina de dou\ ori.
Dup\ doar opt focuri, pistolul `ncepuse s\-[i recapete vocea.
Poate c\ ultimul foc nu fusese auzit de afar\, dar urm\torul
avea s\ se aud\ mai tare. Era un om care-[i calcula riscurile, dar pe
acesta nu-l luase `n calcul.
~n portbagaj, `n trusa cu scule, ]inea un amortizor nou, precum
[i o pereche de ochelari pentru vedere pe timp de noapte, [i o trus\
de seringi hipodermice, cu fiole de sedative [i otr\vuri. {i dou\
grenade de m`n\.
Dar, ca `ntotdeauna, parcase la c`teva str\zi de casa Brittinei.
Deoarece Corky ì era profesor, iar ea student\, se str\duiser\ s\ fie
c`t mai discre]i `n leg\tur\ cu rela]ia lor romantic\.
374 DEAN KOONTZ
S\ se duc\ [i s\ se `ntoarc\ de la BMW ca s\ fac\ rost de

amortizor p\rea o complica]ie inutil\. Se ghemui l`ng\ iubita lui
ciuruit\ [i ì puse m`na la g`t, `ncerc`nd s\ depisteze o urm\ de puls
`n carotid\.
Era moart\ de-a binelea.
~n baie, Corky `[i sp\l\ organele genitale, mìnile [i fa]a. Ca s\
iube[ti haosul nu trebuia s\ dispre]uie[ti o bun\ igien\ personal\.
Din dulapul cu medicamente scoase o sticl\ mare de ap\ de gur\
Scope. Acum c\ Brittina era moart\ [i practic incapabil\ s\ se simt\
ofensat\, Corky lu\ o `nghi]itur\ direct din sticl\ [i f\cu gargar\.
S\rut\rile ei ì l\sau un gust nepl\cut.
Ca urmare a obiceiului Brittinei de a posti `n cea mai mare parte
a timpului, fusese adesea `ntr-o stare de ketoz\, timp `n care trupul
ei fusese obligat s\ ard\ ne`nsemnatele depozite de gr\sime pe care
le p\zea cu str\[nicie. Printre simptomele ketozei se num\r\ grea]a
[i vomitatul, dar un simptom mai pl\cut este respira]ia dulce, cu
miros de fructe.
Lui Corky ì pl\cea aroma respira]iei ei, dar dup\ ce schimbau
prea mult\ saliv\ de la o limb\ la alta, r\m`nea uneori cu un gust
acru. Ca toate lucrurile unei lumi imperfecte, sexul `[i are `ntot-
deauna pre]ul lui.
~n acest caz, desigur, pre]ul fusese mai mare pentru Brittina de-
c`t pentru el.
Se `mbr\c\ repede. Cobor` `n [osete sc\rile `nguste, p`n\ la bu-
c\t\ria `nghesuit\ din spatele casei.
Pelerina lui galben\ [i p\l\ria de ploaie erau ag\]ate `ntr-un
cuier de perete, `n porticul `nchis cu geamuri din afara buc\t\riei.
Ghetele negre `l a[teptau l`ng\ pelerin\.
Ploaia se rostogolea `n cascade at`t de puternice pe acoperi[ul
porticului, `nc`t r\suna aidoma unui torent dintr-o jungl\ tropical\.
Aproape c\ se a[tepta s\ vad\ crocodili r`njind s\lbatic `n curtea
din spate [i pitoni [erpuind prin copaci.
D\du drumul pistolului `ntr-unul din buzunarele `nc\p\toare ale
pelerinei. Din alt buzunar scoase un tub flexibil de cauciuc [i un
CHIPUL 375
obiect care sem\na cu o cutie mic\ de iaurt, neagr\, cu capac ro[u,

dar f\r\ a avea desenat vreun fruct delicios pe ea.
Nu mai avea nici un motiv s\ mai respecte podelele curate ale
Brittinei, a[a c\ `[i trase ghetele [i se `ntoarse `n cas\. Urma ud\ a
t\lpilor de cauciuc sc`r]ìa pe linoleumul din buc\t\rie.
Nu-[i terminase `nc\ treaba. L\sase `n urm\ probe care `l puteau
condamna la moarte. Sperm\, p\r, amprente – toate trebuiau eliminate.
Din prima zi `n care `ncepuse s\ viziteze locul \sta scheletic, nu
purtase obi[nuitele m\nu[i de latex pe care le purta de obicei la lo-
cul crimelor capitale. Chiar dac\ Brittina Dowd nu era dec`t o ex-
centric\, cu siguran]\ ar fi devenit b\nuitoare fa]\ de un iubit care
purta mereu m\nu[i chirurgicale.
Sc\ri mai abrupte [i mai `nguste dec`t oricare altele din cas\ du-
ceau din buc\t\rie `ntr-un garaj `n care trei din cei patru pere]i se
aflau la subsol. Aici `ntunericul se aduna cu opulen]a cu care se `n-
col\cea `n catacombe sau `nchisori.
Corky aproape c\ auzea o mul]ime de p\ianjeni care ciupeau
corzile de m\tase ale harpelor lor.
~ntr-o zi obi[nuit\, patru ferestruici de pe u[a garajului ar fi l\-
sat s\ intre `n\untru pu]in soare. Acum `ntunericul cenu[iu al furtu-
nii nu putea str\bate prin sticla plin\ de praf.
Aprinse un bec deasupra capului, c\p\t`nd un pic de lumin\ la
care s\-l poat\ goli pe „zeul zoroastrismului“.
Zeul zoroastrismului este Ahura Mazda. Ma[ina Brittinei era o
Mazda, f\r\ Ahura, dar oricum, lui Corky ì pl\cea glumi]a.
Din portbagaj scoase patru pulverizatoare de m\rimea unor spra-
yuri de p\r, cu care un [ofer r\mas `n pan\ putea umfla [i `n acela[i
timp lipi gaura dintr-o anvelop\ perforat\. Le puse deoparte [i lu\
din portbagaj dou\ canistre goale de benzin\, fiecare a c`te zece litri.
Cump\rase toate acestea pentru Brittina, pe l`ng\ reflectorizante
[i un panou galben, pe care scria cu litere mari, negre URGEN}|,
[i insistase pe l`ng\ ea s\ le ]in\ mereu `n portbagajul zeului ei
zoroastrian.
Ea fusese mi[cat\ de grija lui [i ì spusese c\ diamantele nu i-ar
fi dovedit mai mult c\ o iube[te dec`t acele daruri umile. Nu erau,
376 DEAN KOONTZ
de fapt, dec`t o parte din preg\tirile pe care Corky le f\cea pentru a

se debarasa de cadavrul ei c`nd va veni ziua s\ o omoare.
Corky nu ar fi negat niciodat\ c\ putea fi extrem de romantic
c`nd era nevoie, dar mai mare dec`t flerul lui pentru aventuri era ta-
lentul s\u pentru preg\tiri meticuloase. Fie c\ pr\jea un curcan de
s\rb\tori, fie c\ ucidea o iubit\ incomod\, fie c\ pl\nuia s\-l r\-
peasc\ pe fiul celui mai mare star de film din lume, aborda fiecare
situa]ie cu maximum de grij\ [i r\bdare, rezerv`ndu-[i tot timpul de
care avea nevoie ca s\ pun\ la punct o strategie f\r\ cusur, precum
[i procedura care s\ asigure succesul.
Brittina nu `ntrebase niciodat\ de ce dou\ canistre de benzin\,
c`nd una era suficient\ [i putea fi c\rat\ foarte u[or. El [tiuse c\ ea nu
va `ntreba [i nici m\car nu se va mira, pentru c\ era o femeie intere-
sat\ de imagini, meme [i vise utopice, nu de matematic\ sau logic\.
Puse jos canistrele goale. V`r` pu]in furtunul de cauciuc `n re-
zervorul de benzin\ al ma[inii. Nu trebui dec`t s\ trag\ pu]in din
tub ca s\ amorseze curgerea.
Avea o `ndelungat\ practic\ de acest gen, a[a c\ [tia cum s\ se
asigure c\ va trage c`t mai pu]ine gaze `n pl\m`ni [i c\ nici o pic\-
tur\ din cea mai bun\ benzin\ Shell Oil nu-i va intra `n gur\. Lichi-
dul `ncepu s\ curg\ repede `n timp ce v`r` `n prima canistr\ cap\tul
r\mas afar\ al furtunului.
Dup\ ce scoase dou\zeci de litri [i umplu ambele canistre,
Corky c\r\ recipientele la primul etaj. L\s\ cap\tul liber al furtu-
nului s\ `mpr\[tie o d`r\ de benzin\ pe podeaua garajului.
Se `ntoarse dup\ cele patru pulverizatoare. L\s\ dou\ dintre ele
`n buc\t\rie, pe ultimul gr\tar al cuptorului de jos. Pe celelalte dou\
le puse pe ultimul gr\tar al cuptorului de sus.
Urc`nd sc\rile cu una din canistre, opri termostatul de la parter,
apoi [i pe cel de la etaj. Acest lucru avea s\ `mpiedice declan[area
dispozitivului de aprindere electric\ al arz\torului cu gaze naturale
de acolo, ceea ce putea declan[a explozia vaporilor de benzin\ acu-
mula]i `n\untru `nainte ca el s\ p\r\seasc\ locul.
L\s`nd capacul la canistr\ [i folosindu-se numai de gura de
scurgere, Corky stropi cu generozitate trupul palid [i gol al Brittinei
CHIPUL 377
Dowd. P\rul ei lung va ajuta la aprinderea focului, dar nu avea prea

mult\ gr\sime ca s\-l [i `ntre]in\.
Dup\ ce turn\ nu mai mult de un sfert din benzin\ `n baie, `m-
pr\[tie vreo cinci litri peste lenjeria mototolit\ de pat. Nu mai
stropi `n celelalte c\m\ru]e de la etaj, pentru c\ nu fusese niciodat\
acolo [i nu era nevoie s\ umple p`n\ la refuz fiecare ungher pentru
a ob]ine ceea ce dorea.
Din dormitor l\s\ s\ picure o d`r\ continu\ de benzin\ p`n\ `n
holul str`mt de la etaj [i `n jos pe sc\ri, spre parter. Ajuns la cap\tul
treptelor, arunc\ deoparte canistra goal\ [i o lu\ pe cea plin\.
Continu\ s\ se plimbe `n zigzag prin sufragerie, camera de zi,
p`n\ `n pragul buc\t\riei. Aici puse canistra jos. Desf\cu rapid ca-
pacul [i `l azv`rli.
Dintr-un buzunar al hainei scoase cutiu]a neagr\ cu capac ro[u,
cea de m\rimea unui iaurt mic – un detonator chimic.
Ambalajul detonatorului era cumva flexibil. ~l f\cu s\ intre prin
orificiul care fusese acoperit de capac [i astup\ canistra `n care mai
r\m\seser\ aproximativ cinci litri.
Trase inelul de la capacul ro[u. Acesta declan[a un proces chi-
mic care avea s\ genereze rapid c\ldur\ [i, `n patru minute, o ex-
plozie suficient de puternic\ pentru a aprinde resturile de benzin\
din canistr\ [i d`ra de combustibil care ducea p`n\ la dormitorul de
la etajul `ntì [i la cadavru.
Nu era un moment potrivit ca cineva s\ sune la u[\.
Nu se auzi soneria, bine`n]eles, pentru c\, pe l`ng\ strategia ra-
finat\, tactica solid\ [i preg\tirea meticuloas\ se puteau baza `ntot-
deauna pe norocul Laputa. ~ngerul lui p\zitor era haosul, [i Corky
se afla `ntotdeauna sub ochiul calm [i protector al acestei for]ei
nimicitoare.
Se `ntoarse la cuptoare [i leg\ ambele u[i, a[a cum trebuia pen-
tru a ini]ia ciclul de autocur\]are. Pe fiecare ap\s\ butonul pe care
scria CUR|}|.
C\ldura avea s\ dilate rapid con]inutul sub presiune al pulveriza-
toarelor, care urmau s\ explodeze. Deoarece u[ile erau legate, suflul
exploziei nu se putea elibera prea u[or. Distrugerile care rezultau
378 DEAN KOONTZ
puteau fi suficient de severe pentru a provoca o scurgere de gaze [i

deci o nou\ explozie, mai puternic\.
Distrugerea complet\ a casei nu avea nevoie de trucul cu cup-
toarele ca s\ reu[easc\. Cei dou\zeci de litri de catalizator de mare
putere pe care ì turnase prin toat\ cl\direa aceea mic\, precum [i
litrii cu care stropise podeaua garajului aveau s\ alimenteze focul
[i s\ [tearg\ orice urm\ a ADN-ului s\u, de la sperm\ la fire de p\r,
chiar [i fiecare amprent\ l\sat\ `n urm\. Cu toate acestea, credea `n
redundan]\ ori de c`te ori se ivea ocazia.
Ajuns la intrarea din spate, Corky `[i trase pe umeri pelerina vo-
luminoas\ de ploaie. ~[i `ndes\ p\l\ria cu marginile l\sate pe cap.
~mpinse u[a cu oblon [i cobor` sc\rile. ~n cap\tul cur]ii, ie[i `n
drum pe o poart\ [i nu mai arunc\ nici o privire `napoi spre casa
`ngust\.
Ploaia `l `nvior\.
Din cer ]`[neau cascade. Torentele repezi din [an]uri se rev\rsau
peste borduri.
Aversele de ploaie nu aveau s\ sting\ focul pe care-l me[terise.
Fl\c\rile de benzin\ aveau s\ devasteze interiorul structurii din
lemn `nainte ca zidurile s\ se pr\bu[easc\ [i s\ fac\ loc ploii.
~ntr-adev\r, furtuna era aliatul lui. Intersec]iile inundate [i trafi-
cul blocat aveau s\ `nt`rzie ma[inile de pompieri.
Tocmai d\duse col]ul [i-[i z\rise BMW-ul, c`nd auzi `n dep\r-
tare prima explozie. Sunetul era slab, plat, `n\bu[it, dar dezagreabil.
~n cur`nd avea s\ dispar\ orice persoan\ [i orice lucru care ar fi
putut conduce poli]ia pe urmele lui dup\ asaltul de la Palazzo Rospo.
Capitolul 59
Din camerele mai `ndep\rtate ale casei, Fric adun\ `ntr-un co[
de picnic lanterne de urgen]\.
Vila [i cl\dirile aferente fuseser\ consolidate pentru protec]ie
antiseismic\, iar structura fusese `nt\rit\ astfel `nc`t s\ asigure dis-
trugeri minime chiar [i `n cazul unui cutremur de 8 grade pe scara
Richter, care s\ dureze dou\ minute.
~n general, 8 era considerat num\rul la care puteai s\-]i iei adio
de la via]\. Cutremure at`t de puternice se produceau numai `n filme.
Dac\ un cutremur uciga[, desprins din filme de groaz\, ar fi
distrus instala]ia de curent electric a ora[ului, Palazzo Rospo putea
s\ se bazeze pe generatoarele alimentate cu gaz dintr-o galerie
subteran\, cu plafon [i ziduri groase de jum\tate de metru, turnate
din beton [i prev\zute cu arm\turi de o]el. ~n urma unei catastrofe
regionale, vila trebuia s\ r\m`n\ complet iluminat\, calculatoarele
trebuiau s\ continue s\ func]ioneze, ascensoarele s\ mearg\, frigi-
derele s\ r\m`n\ reci.
~n gr\dina de trandafiri, din f`nt`na artezian\ sculptat\ `n granit,
cu `ngera[i care fac pipi, trebuia s\ continue s\ ]`[neasc\ ve[nic ap\.
Sistemul acesta de rezerv\ nu mai era de nici un folos dac\ vul-
cani p`n\ atunci necunoscu]i ar fi erupt sub Los Angeles [i ar fi re-
v\rsat rùri de lav\ topit\, care s\ transforme sute de kilometri
p\tra]i `ntr-un de[ert mocnit, ori dac\ un asteroid s-ar fi pr\bu[it `n
ora[. Dar nici m\car o vedet\ faimoas\ [i bogat\ ca Tat\l-Fantom\
nu se putea proteja de cataclisme la scar\ planetar\.
380 DEAN KOONTZ
Dac\ generatoarele de produc]ie elve]ian\ aflate `n bunc\r erau

avariate, atunci intrau automat `n func]iune adev\rate castele
Frankenstein de baterii vechi de dou\zeci de ani [i mari c`t un si-
criu a[ezat `n picioare. Acestea asigurau iluminatul de urgen]\, cal-
culatoarele, sistemul de securitate [i alte instala]ii vitale timp de
nou\zeci [i [ase de ore.
~n eventualitatea `n care centrala electric\ a ora[ului se defecta,
generatoarele erau distruse [i uria[ele baterii nu mai func]ionau, `n
toat\ casa se distribuiau lanterne de urgen]\. Din punctul lui de ve-
dere, Fric socotea c\ o astfel de serie de nenorociri era posibil\ nu-
mai `n cazul unei invazii extraterestre cu arme magnetice.
Oricum, dup\ spusele doamnei McBee, existau 214 lanterne de
urgen]\, ceea ce `nsemna c\ puteai lini[tit s\ pui r\m\[ag pe via]a
ta c\ nu erau 213 sau 215.
Lanternele acestea mici, dar cu o lumin\ extrem de puternic\,
care func]ionau cu baterii, erau `n permanen]\ conectate la prizele
fixate `n plint\ [i se `nc\rcau `ncontinuu. Dac\ se oprea curentul,
lanternele de urgen]\ porneau automat, lumin`nd suficient de bine
drumul prin cas\ astfel `nc`t toat\ lumea s\ ias\ afar\ `n siguran]\ la
orele cele mai `naintate din noapte. Mai mult, puteau fi scoase din
priz\ [i m`nuite ca lanternele obi[nuite.
Ca [i pl\cu]a fiec\rei prize `n care era a[ezat\, `nveli[ul de
plastic al fiec\rei lanterne se asorta cu plinta pe care st\tea: bej
pe plinta de culoarea pietrei de var, maro-`nchis pe mahon, negru pe
marmur\ neagr\... ~n timpuri normale, trebuiau s\ nu sar\ `n ochi.
C`nd tr\iai cu ele zi de zi, `ncetai cur`nd s\ le mai observi.
~n afar\ de doamna McBee, nimeni nu [i-ar fi dat seama c\ lip-
seau dou\sprezece lanterne din cele 214. Dar doamna McBee nu se
`ntorcea din Santa Barbara p`n\ joi diminea]\.
Cu toate acestea, Fric [terpelise numai lanternele de urgen]\ din
camerele `ndep\rtate [i mai pu]in umblate, unde dispari]ia lor era
mai pu]in probabil s\ st`rneasc\ curiozitatea. Avea nevoie de ele
pentru locul lui secret, bine ascuns.
~ndes\ lanternele `n co[ul de picnic pentru c\ avea capac cu bala-
male. Dac\ se `nt`lnea pe nea[teptate cu un membru al personalului
CHIPUL 381
casei, nimeni n-ar fi v\zut ce are `n co[ at`ta timp c`t capacul r\-
m`nea `nchis.
Dac\ era `ntrebat ce avea `n co[, avea s\ mint\ [i s\ spun\:
„sendvi[uri“. O s\ spun\ c\ are de g`nd s\ stea `n sala de biliard
`ntr-un cort f\cut dintr-o p\tur\, unde o s\-[i `nchipuie c\ este un
indian Blackfoot de la anul 1880.
~ntreaga idee de a se juca de-a indienii `n sala de biliard era de o
prostie monumental\, desigur. Dar cei mai mul]i oameni mari credeau
c\ b\ie]ii prostu]i, de zece ani, f\ceau lucruri prostu]e, de soiul \sta,
a[a c\ probabil avea s\ fie crezut [i, la fel de probabil, comp\timit.
S\ te comp\timeasc\ lumea era mai bine dec`t s\ cread\ c\ erai
nebun ca pisica cu dou\ capete a Barbrei Streisand.
Asta era una dintre expresiile Tat\lui-Fantom\. C`nd credea c\
cineva nu era `n toate min]ile, spunea: „Tipul e nebun ca pisica cu
dou\ capete a Barbrei Streisand“.
Cu ani `n urm\, Tat\l-Fantom\ semnase un contract ca s\ joace
`ntr-un film regizat de Barbra Streisand. Ceva mersese `ngrozitor
de prost. ~n cele din urm\, se retr\sese din proiect.
Nu o vorbise niciodat\ de r\u pe doamna Streisand. Dar asta nu
`nsemna c\ erau prieteno[i [i dornici de aventuri reciproce ca
anim\lu]ele din V`ntul prin s\lcii1.
~n industria de divertisment, to]i se pref\ceau c\ erau prieteni,
chiar dac\ poate se urau de moarte. Aveau fe]e dulci, siropoase, se
`mbr\]i[au [i se b\teau prietene[te pe spate, se l\udau unul pe altul
at`t de conving\tor, c\ Sherlock Holmes `nsu[i n-ar fi ghicit care
din ei voia cu adev\rat s\-l ucid\ pe cel\lalt.
Din spusele Tat\lui-Fantom\, nimeni din industria de divertis-
ment nu `ndr\znea s\ spun\ adev\rul despre altcineva, deoarece
fiecare [tia c\ oricare dintre ceilal]i erau `n stare s\ porneasc\ o
vendet\ s`ngeroas\ [i at`t de terifiant\, c\ l-ar fi b\gat `n sperie]i pe
cel mai nenorocit mafiot.
1 Filmul (1996), `n regia lui Terry Jones, este o ecranizare a unei pove[ti clasice pen-
tru copii, scrise de Kenneth Grahame (1859–1932), amintite de Dean Koontz [i-n
alte romane ale sale. (n.tr.)
382 DEAN KOONTZ
Barbra Streisand nu avea de fapt o pisic\ cu dou\ capete. Era

doar o „metafor\“, a[a cum spunea tat\l lui Fric, din cauza unui de-
taliu sau a unui personaj pe care Barbra voise s\ le adauge la film
dup\ ce Tat\l-Fantom\ semnase contractul pentru scenariu f\r\ pi-
sica cu dou\ capete.
Channing fusese de p\rere c\ pisica cu pricina era o idee total
nebuneasc\, iar doamna Streisand socotea c\, dimpotriv\, va aduce
filmului o gr\mad\ de Oscaruri. A[a c\ au c\zut de acord s\ nu fie
de acord, s-au pupat, s-au `mbr\]i[at, s-au l\udat reciproc [i s-au
desp\r]it f\r\ s\ lase cu v\rsare de s`nge.
~n diminea]a aceasta, `n holul care ducea spre buc\t\riei, c`nd
Fric fusese pe punctul s\-i spun\ domnului Truman despre omul
din oglind\, Moloch [i toate celelalte, se apropiase amenin]\tor de
punctul `n care putea fi considerat nebun ca pisica cu dou\ capete a
Barbrei Streisand. Nu avea s\ fac\ din nou aceea[i gre[eal\.
Mama lui fusese internat\ odat\ `ntr-un spital de nebuni.
To]i aveau s\ cread\: A[a mam\, a[a fiu.
Mama lui fusese externat\ dup\ zece zile.
Dac\ Fric `ncepea s\ vorbeasc\ despre oameni din oglind\, nu
aveau s\-l lase niciodat\ s\ mai ias\ de acolo. Nici dup\ zece zile,
nici dup\ zece ani.
Mai r\u, dac\ ar sta `ntr-un spital de nebuni, Moloch ar [ti
exact unde s\-l g\seasc\. Nu aveai unde s\ te ascunzi `ntr-o celul\
capitonat\.
Duc`nd co[ul de picnic de parc\ ar fi c\utat ou\ de Pa[ti, adu-
n`nd pe furi[ lanterne din spatele sc\rilor, din spatele holului, din
camera unde se servea ceaiul, din camera de medita]ie, Fric nu
`nceta s\-[i aminteasc\: „sendvi[uri, sendvi[uri“, pentru c\ se temea
c\ atunci c`nd se va `nt`lni cu o menajer\ sau un portar, o s\ i se lege
limba [i o s\ uite ce minciun\ inten]ionase s\ spun\.
Nu se pricepea s\ mint\. ~ntr-o vreme [i `ntr-un loc `n care erai
nevoit s\ min]i doar ca s\ fii considerat normal, `ntr-un loc [i `ntr-o
vreme `n care el era nevoit s\ mint\ ca s\ supravie]uiasc\, s\ nu se
priceap\ la min]it putea s\-i aduc\ moartea.
„Sendvi[uri, sendvi[uri.“
CHIPUL 383
Era un mincinos de o nepricepere de-a dreptul idioat\.

{i era singur. Chiar [i cu un soi de `nger p\zitor bun doar de
gur\, era tot singur.
De fiecare dat\ c`nd trecea pe l`ng\ o fereastr\, `[i amintea c\
ziua furtunoas\ se topea cu repeziciune [i c\ Moloch avea s\ vin\
cel mai probabil noaptea.
Scund pentru v`rsta lui, slab pentru v`rsta lui, un mincinos ne-
priceput, singur, tic-tic-tic – nu-i mai r\m`nea nimic.
„Pendvi[uri, murmur\. Ni[te pendvi[uri cu unt [i gem de arahide.“
Era pierdut.
Capitolul 60
Palmierii reginei, palmierii regelui, palmierii regali, palmierii

de toate soiurile `[i scuturau acele precum copacii b\tu]i de furtun\
din Key Largo1. Autobuze, ma[ini, camioane [i jeepuri blocau str\-
zile, [terg\toarele nu reu[eau s\ ]in\ pasul cu ploaia toren]ial\, gea-
murile laterale erau pe jum\tate aburite, claxoanele sunau de zor,
fr`nele sc`r]ìau, s\lt`nd pe loc, acum ]`[nind `nainte, acum oprindu-se
brusc, [oferii erau cuprin[i de o frustrare v\dit\, amintind de prima
scen\ din Falling Down2, minus c\ldura de var\ din acel film, mi-
nus Michael Douglas, de[i Ethan b\nuia c\ Michael Douglas s-ar
putea s\ fie [i el pe undeva, prin nebunia asta, pierz`ndu-[i `ncet
min]ile ca personajul din film. ~n fa]a unei libr\rii, sub o copertin\,
st\tea un grup de rockeri punki[ti vopsi]i, cu p\rul numai ]epi, cu
cercel `n spr`ncene, nas sau limb\, sau punki[ti pur [i simplu, `m-
br\ca]i `n negru, unul dintre ei purt`nd p\l\rie rotund\, ceea ce `l
f\cu s\ se g`ndeasc\ la „tavari[ii“ din Portocala mecanic\. Sosi
apoi un grup de liceene, toate frumoase, bucur`ndu-se de vacan]a
de s\rb\tori, plimb`ndu-se f\r\ umbrele, cu pletele lipite de cap,
toate r`z`nd, fiecare juc`nd rolul z`nei, toate `ncerc`nd s\ fie Holly
Golightly `ntr-un remake dup\ Mic dejun la Tiffany, de data asta
filmat la patru mii de kilometri de loca]ia originar\, undeva pe
1 Film din 1948 cu Humphrey Bogart (n.tr.)

2 ~n C\dere liber\ (Falling Down), 1993, Michael Douglas joac\ rolul unui om
obi[nuit care, frustrat de c\ldura zilei [i de absurdul evenimentelor prin care trece,
se transform\ `ntr-un criminal. (n.tr.)
CHIPUL 385
coasta cea mai s\lbatic\ a ]\rii. ~ntunericul furtunii transform\ mie-

zul zilei `n amurg, ca [i cum vreun regizor turna scene nocturne.
Luminile magazinelor, neonul, tuburile cu catod rece, ghirlandele
luminoase de felinare colorate [i vag asiatice, farurile [i luminile de
pozi]ie ale ma[inilor – toate unduind [i arz`nd cu v`lv\taie peste as-
faltul ud, `n vitrinele magazinelor, `n pere]ii cl\dirilor de sticl\ care
se `n\l]au sfid`nd nebune[te viitoare cutremure, sc`nteiau ca banii de
argint `n fuioarele sclipitoare ale gazelor de e[apament, amintindu-i
lui Ethan de atmosfera din Blade Runner.1
Ziua era extrem de real\ [i `n acela[i timp o simpl\ `nchipuire,
c\ci visele Hollywoodului luminaser\ ora[ul `n c`teva locuri, `l `n-
tunecaser\ `n multe altele, ì schimbaser\ fiecare cotlon, p`n\ c`nd
toate `[i pierduser\ consisten]a.
Se aflau `n Fordul lui Ethan, dup\ ce l\saser\ la spital ma[ina
lui Hazard. De vreme ce Ethan nu mai lucra `n poli]ie, nu putea s\
stoarc\ informa]ii de la nimeni, dar, pe de alt\ parte, partenerul lui
nu putea conduce `n timp ce `ncerca s\ stoarc\ `nforma]ii.
Pentru a verifica cele [ase piste, aveau s\ intre `n alte jurisdic]ii
dec`t cele aflate strict sub autoritatea Poli]iei din Los Angeles. F\r\
s\ preg\teasc\ dinainte terenul, Hazard nu avea, de fapt, legitimi-
tate deplin\. Dar acum nu aveau timp pentru protocol.
Hazard st\tea `n scaunul din dreapta [oferului [i d\dea te-
lefoane. Vocea lui c`nd curgea `n [oapte politicoase [i aproape ro-
mantice, c`nd tuna [i pretindea r\spunsuri, dar, cel mai adesea,
r\m`nea familiar\ [i prietenoas\, apel`nd necontenit la statutul s\u
de detectiv de omucideri pentru a convinge-`mpinge-for]a colabo-
rarea birocra]ilor din `nv\]\m`ntul universitar.
Fiecare colegiu [i universitate din marele Los Angeles se `nchi-
sese pe perioada ultimelor dou\ sau trei s\pt\m`ni din an. Puteai
num\ra pe degetele de la o m`n\ personalul care se ocupa de stu-
den]ii care nu plecaser\ acas\ de s\rb\tori.
La fiecare institu]ie la care suna, `[i folosea [armul personal,
apela la calitatea de cet\]ean a interlocutorului, amenin]a [i persevera
1Blade Runner, film science-fiction din 1982, cu Harrison Ford `n rolul princi-
pal (n.red.)
386 DEAN KOONTZ
s\ treac\ de la un nu-[tiu-nimic la altul, p`n\ c`nd `n cele din urm\

d\dea peste un [tiu-ceva care le putea ajuta investiga]ia.
Deja aflaser\ c\ profesorul de dram\ – Dr. Jonathan Spetz-Mogg –
organizase ambele conferin]e de sf`r[it de s\pt\m`n\ despre actorie,
pentru care Rolf Reynerd scrisese am`ndou\ cecurile. Aveau pro-
gramat\ o `nt`lnire cu Spetz-Mogg la casa acestuia din Westwood,
spre care se `ndreptau f\r\ sirene sau girofare.
~ncerc`nd s\ dea de urma lui Gerald Fitzmartin, care organizase
cursul de trei zile despre tehnica redact\rii scenariilor, Hazard se
`nfurie at`t de tare din pricina discursului ocolit la care se pricepeau
at`t de bine toate tipurile de universitari, `nc`t `[i `ncet\ pentru un
timp v`n\toarea, `nainte ca frustrarea s\-l fac\ s\-[i zdrobeasc\ de
frunte telefonul.
– To]i demagogii \[tia universitari ì ur\sc pe poli]i[ti.
– P`n\ c`nd au nevoie de tine, spuse Ethan.
– Mda, pe urm\ ì apuc\ dragostea.
– Nu-i apuc\ niciodat\ dragostea, dar dac\ au nevoie de tine ca
s\-i sco]i din rahat, atunci te tolereaz\.
– {tii citatul \la din Shakespeare? `ntreb\ Hazard.
– S`nt mai multe.
– Despre cum s\ faci o lume mai bun\…
– S\ omori to]i avoca]ii.
– Mda, \la, spuse Hazard. Shakespeare nu s-a g`ndit `ns\ [i la
cine ì preg\te[te pe avoca]i.
– Demagogii din universit\]i.
– Mda. Dac\ vrei o lume mai bun\, du-te la surs\.
Traficul era `n continuare dificil. Fordul Expedition se tampon\
u[or de un Mercedes negru 4x4 [i reu[i s\ nu se aleag\ cu nici o
zg`rietur\ doar datorit\ intermedierii alunecoase a ploii.
Tres\rind, lui Ethan i se p\ru c\ `l vede pe Fric pe trotuar, plim-
b`ndu-se printre necunoscu]i. La o privire mai atent\, `[i d\du
seama c\ b\iatul era mai mic dec`t mo[tenitorul Manheim [i `[i t`ra
picioarele `n urma p\rin]ilor.
Nu era primul Fric fals pe care `l v\zuse [i `n fa]a c\ruia tres\-
rise de c`nd ie[ise din spital. Nervii ì erau `ntin[i la maximum dup\
at`tea experien]e stranii.
CHIPUL 387
– Ce se mai aude cu Blonda din Balt\? `ntreb\ Ethan. Ai luat

analizele de la laborator azi-diminea]\?
– N-am verificat. Dac\ g\sesc probe `mpotriva consilierului
meu municipal, pur [i simplu o s\ m\ furnice pielea c`nd o s\ fiu
nevoit s\-l las s\ se `nv`rt\ plin de aere, de parc\ ar fi fost votat
pentru func]ia de Dumnezeu, ceea ce e [i mai strig\tor la cer dac\
te g`nde[ti c`te voturi false au `ndesat `n urne buldogii lui. O s\ sun
la laborator mìne, poimìne, c`nd se mai limpezesc lucrurile.
– ~mi pare r\u, spuse Ethan.
– Dac\-]i pare r\u pentru nasul t\u, du-te [i trateaz\-te, altfel
n-are de ce s\-]i par\ r\u.
– Un pr`nz [i c`]iva mamouli nu pot r\spl\ti toat\ nebunia asta
`n care te-am b\gat.
– Nu tu m-ai dat peste cap. C`nd apare un tip care-mi d\ ni[te
clopo]ei pe care i-am visat `ntr-un co[mar, dup\ care dispare `ntr-o
oglind\, m\ tulbur [i f\r\ ajutorul t\u.
Hazard `[i v`r` am`ndou\ mìnile sub hain\ [i trase de puloverul
de bumbac. Ethan spuse:
– Te-ai umflat de ieri?
– Mda. Am luat un mic dejun cu Kevlar1.
– N-am [tiut niciodat\ c\ por]i vest\ antiglon].
– M\ g`ndeam c\ poate am evitat mai multe gloan]e dec`t are
dreptul un om. Nu `nseamn\ c\ nu s`nt `n continuare un curajos.
– N-am spus c\ nu e[ti.
– S`nt speriat de moarte, dar s`nt `n continuare un curajos.
– Asta e psihologia corect\.
– Psihologia supravie]uitorului, spuse Hazard.
– Dar n-am `n]eles, ce nu-]i place la nasul meu?
– Da’ ce-ai vrea s\-mi plac\ la el?
Ploaia `ncepu s\ cad\ brusc `n torente [i Ethan porni [terg\toa-
rele de parbriz la vitez\ maxim\.
Hazard spuse:
– Parc-ar fi sf`r[itul lumii.
1 Kevlar este o fibr\ textil\ industrial\ cu propriet\]i deosebite de rezisten]\ la t\iere

[i c\ldur\. Este folosit\, printre altele, [i la fabricarea vestelor antiglon]. (n.tr.)
Capitolul 61
Dup\ ce primi un telefon turbat de la C\pitanul Queeg von

Hindenburg, Corky Laputa fu nevoit s\ fac\ o c\l\torie nea[teptat\
p`n\ `n col]ul cel mai `ndep\rtat al regiunii, `n Malibu.
Omul din Malibu `[i spunea `n mod curent Jack Trotter. Trotter
avea ferm\, carnet de [ofer valabil [i pl\tea c`t mai pu]ine taxe cu
putin]\ sub numele de Felix Greene. Greene, alias Trotter, folo-
sise c`ndva numele de Lewis Motherwell, Jason Barnes, Bobby
Domino [i altele.
C`nd Jack-Felix-Lewis-Jason-Bobby se n\scuse, cu patruzeci [i
patru de ani `n urm\, p\rin]ii m`ndri s\ aib\ un fiu `l numiser\
Norbert James Creezel. ~l iubeau, f\r\ `ndoial\, [i cum erau simpli
]\rani din Iowa, nu [i-ar fi imaginat vreodat\ c\ atunci c`nd va
cre[te Norbert mare va ajunge un maniac precum C\pitanul Queeg
von Hindenburg.
Corky ì spunea C\pitanul Queeg pentru c\ tipul manifesta pa-
ranoia [i megalomania personajului cu acela[i nume din romanul
Revolta de pe Caine al lui Herman Wouk. Von Hindenburg i se po-
trivea `n parte deoarece – precum zepelinul german care provocase
moartea a treizeci [i [ase de persoane `n Lakehurts, New Jersey,
`n 1937 – era arogant [i, l\sat de capul lui, avea s\ se pr\bu[easc\
[i s\ ard\ spectaculos `ntr-o bun\ zi.
~n drum spre Malibu, Corky se opri la un garaj pe care `l `nchi-
riase `n Santa Monica. Era unul din acelea cu patruzeci de `nc\peri
duble [i ajungea la el printr-un drum de acces din zona industrial\.
CHIPUL 389
~nchiriase garajul sub numele de Moriarity [i pl\tea factura lu-

nar\ cu bani ghea]\.
Un Land Rover negru ocupa primul spa]iu. Vehiculul ì apar]i-
nea lui Corky, dar era `nscris cu acte `n regul\ pe numele unei com-
panii inexistente, Kurtz Ivory International.
Parc\ BMW-ul l`ng\ Land Rover, ie[i din ma[in\, `nchise u[ile
garajului [i aprinse luminile.
Mirosul tare de var al betonului rece, parfumul dulce-acri[or al
petelor vechi de ulei de motor [i izul astringent slab, dar `nc\ per-
sistent, al insecticidului cu care fusese f\cut\ dezinsec]ia de furnici
cu o lun\ `n urm\, f\ceau din spa]iul acesta monoton esen]a magiei
[i a aventurii pentru Corky. Aici, la fel ca Bruce Wayne c`nd d\-
duse de bucluc `n Batcave, Corky devenea un cavaler al `ntuneri-
cului, de[i cu o agend\ care ar fi fost mai mult pe placul lui Joker
dec`t al unui Bruce `mbr\cat `n costum de superman.
~n r\zboiul dintre Cer [i P\m`nt, armate de ploi m\r[\luiau
peste acoperi[ul din tabl\ ondulat\ [i, `n zgomotul cumplit al b\t\-
liei, Corky nu s-ar fi putut auzi dac\ ar fi avut chef s\ c`nte Shake
Your Groove Thing.
Dup\ ce porni un radiator electric, `[i scoase p\l\ria [i pelerina
de ploaie. Le ag\]\ `ntr-un cuier de perete.
Pe partea st`ng\ a garajului, spre cap\t, patru dulapuri `nalte de
metal erau montate `n perete. Corky `l deschise pe primul.
De o bar\ at`rnau dou\ pungi din vinilin, `nchise cu fermoar. Pe
un raft de deasupra, `ntr-o cutie mare de plastic se g\seau [osete,
cravate, c`teva bijuterii ieftine pentru b\rba]i, un ceas de m`n\ [i
alte accesorii personale ale unei false identit\]i. Jos se aflau mai
multe perechi de pantofi.
Dup\ ce `[i scoase cizmele de ploaie [i o pereche de [osete
groase, dup\ ce se dezbr\c\ [i r\mase doar `n lenjeria de corp,
Corky se `mbr\c\ `n reia]i gri, un pulover negru pe g`t, [osete negre
[i pantofi Rockport negri.
Combina]ia ingenioas\ de mas\ de lucru [i dulap pentru scule
din spatele garajului dublu avea un sertar secret spa]ios, pe care
390 DEAN KOONTZ
Corky `l concepuse singur. Sertarul con]inea mai multe tipuri de

pistoale [i pachete de c\r]i false de identitate pe [ase nume.
Leg\ peste pulover un toc de pistol. ~ndes\ `n el un Glock de
9 mm.
~[i schimb\ portofelul cu unul nou, `n care avea tot ce-i era de
trebuin]\ ca s\ porneasc\ la drum sub o alt\ identitate: carnet de [o-
fer, card de asigurare social\, dou\ c\r]i de credit pe numele nou [i
fotografii ale unei so]ii [i familii care erau n\scocire pur\. Portofe-
lul era dinainte burdu[it cu cinci sute de dolari bani ghea]\.
Pachetul includea [i un certificat de na[tere, un pa[aport [i un
portdocument din piele care con]inea o legitima]ie fals\ FBI. Pen-
tru ceea ce se preg\tea s\ fac\ acum nu avea nevoie de nimic din
toate astea.
Lu\ totu[i cu el un al doilea portdocument din piele sub]ire,
care con]inea legitima]ii false, dar credibile, care `l identificau drept
agent al Agen]iei Na]ionale de Securitate1. ~n aceast\ identitate a
lui Corky credea [i Queeg von Hindenburg.
Identitatea de agent NSA putea s\-i provoace oric\rui civil de
r`nd un le[in cooperant, dar nu rezista unei verific\ri intransigente
din partea vreunei autorit\]i. Corky n-ar fi `ndr\znit vreodat\ s\ o
fluture `n fa]a unui poli]ist.
Deoarece era real, carnetul de [ofer pe acest nume fals putea
trece prin orice verificare am\nun]it\ a oric\rui ofi]er de poli]ie
care `l oprea pe Corky. Mai mult, ì atribuia un cazier f\r\ pat\.
Cu ani `n urm\, statul California pierduse controlul multor insti-
tu]ii, inclusiv al Registrului Auto. C`]iva func]ionari corup]i de acolo
v`nduser\ `n fiecare an zeci de mii de carnete de [ofer valabile c\tre
oameni ca Mick Sachatone, anarhistul multimilionar care ì furniza
lui Corky [i telefoane mobile de unic\ folosin]\ pe nume false.
Mick – [i al]i intermediari ca el – c`[tigau bani frumo[i f\c`nd
rost de carnete de [ofer pentru imigran]ii ilegali, pentru delincven]ii
care f\cuser\ pu[c\rie [i care sperau din tot sufletul s\ `nceap\ o
via]\ infrac]ional\ nou\, f\r\ povara cazierelor, pentru anarhi[ti
precum era Corky [i pentru mul]i al]ii.
1 National Security Agency
CHIPUL 391
Av`nd asupra sa suficiente acte de identitate, cu pistolul `n toc

sub bra]ul st`ng, Corky trase pe el o hain\ de piele neagr\, elegant\,
croit\ astfel `nc`t s\ ascund\ protuberan]ele armei. V`r` dou\ `nc\r-
c\toare de muni]ie `n buzunarele hainei.
~nchise dulapul, `ncuie sertarul secret din masa de lucru [i
opri radiatorul.
A[ezat la volanul Land Roverului, ap\s\ telecomanda ca s\ ri-
dice u[a de la garaj. Ie[i cu spatele `n aleea m\turat\ de ploaie.
Ajunsese `n Santa Monica sub numele de Corky Laputa. Cel
care pleca acum era Robin Goodfellow, agent NSA.
Dup\ ce se asigur\ c\ u[a de la garaj se `nchide complet, ap\s\
un al doilea buton de pe telecomand\ [i puse `n func]iune un al doi-
lea dispozitiv de `ncuiere electric, care securiza locul.
La CD playerul din Land Rover nu asculta dec`t simfoniile [i
operele lui Richard Wagner, muzica lui preferat\ c`nd se d\dea
drept Robin Goodfellow. Puse Gotterdammerung [i porni prin fur-
tun\ spre Malibu, pentru a avea o discu]ie serioas\ cu omul care `l
va duce `n seara asta pe proprietatea Manheim f\r\ s\ fie depistat.
C`t `[i mai iubea Corky via]a pe care o ducea!
Capitolul 62
„Sendvi[uri“, spuse Fric.

Stupid, de trei ori stupid.
Dup\ ce l\sase duzina de lanterne de urgen]\ `n locul secret,
bine ascuns, Fric se hot\r`se s\ duc\ `napoi co[ul gol de picnic, `n
debaraua de unde `l luase. Se apucase s\ fac\ treaba asta dintr-un
motiv care p\ruse logic `n clipa respectiv\, de[i acum nu-[i mai
amintea despre ce fusese vorba.
Domnul Devonshire, unul dintre portari – cel cu accent engle-
zesc, spr`ncene stufoase [i un ochi care ì fugea `ntr-o parte – d\duse
peste Fric `n holul vestic de la parter, la cap\tul c\ruia se afla deba-
raua cu pricina. Din vorb\ `n vorb\, domnul Devonshire `ntrebase:
– Ce-ai acolo, Fric?
„Sendvi[uri“, spusese Fric. Acum spuse din nou:
– Sendvi[uri.
Era o prostie, o mare prostie s\ spun\ a[a ceva, darmite s\ mai
[i repete, pentru c\ atunci c`nd domnul Devonshire `l v\zuse prima
dat\, Fric leg\na co[ul `n timp ce mergea pe hol, `l leg\na `n a[a fel
`nc`t oricine ar fi putut realiza `ntr-o clip\ c\ era prea u[or – deci,
probabil, gol.
– Ce fel de sendvi[uri? `ntreb\ domnul Devonshire.
– Cu [unc\, spuse Fric, deoarece era un r\spuns simplu, pe care
nu-l putea poci `n nou\zeci de mii de feluri, a[a cum probabil ar fi
f\cut cu gem [i unt de arahide.
CHIPUL 393
– Deci te duci la picnic, nu? `ntreb\ domnul Devonshire, iar

ochiul st`ng ì fugi `ntr-o parte, de parc\ ar fi vrut s\ se uite [i `n
spate `n timp ce `l studia pe Fric.
C`nd portarul venise prima oar\ la Palazzo Rospo ca s\ se anga-
jeze, Fric crezuse c\ avea un ochi malefic, cu care putea arunca
blesteme dintr-o singur\ c\ut\tur\. Doamna McBee ì corectase
teama copil\reasc\ [i ì sugerase s\ cerceteze pu]in problema.
Fric [tia acum c\ domnul Devonshire suferea de ambliopie. Era
un cuv`nt pu]in cunoscut. Lui Fric ì pl\cea s\ cunoasc\ lucruri pe
care cei mai mul]i nu le cuno[teau.
De mult timp Fric `nv\]ase s\ se uite la ochiul bun al domnului
Devonshire c`nd vorbea cu el. Chiar `n clipa asta `ns\ nu era `n
stare s\ se uite `n ochiul bun al portarului, pentru c\ se sim]ea vino-
vat c\ min]ise; ca atare, se trezi c\ fixeaz\ proste[te ochiul ambliop.
Pentru ca nici el, nici domnul Devonshire s\ nu se simt\ prost,
`[i mut\ privirea pe podea [i spuse:
– Da, la picnic, numai eu, e ceva diferit, [ti]i, mmm, nu ca
de obicei.
– Unde faci picnic? `ntreb\ domnul Devonshire.
– ~n gr\dina de trandafiri.
Surprins, domnul Devonshire spuse:
– Pe ploaia asta?
Stupid, de trei ori stupid.
Fric uitase de ploaie. Spuse:
– Mmm, voiam s\ spun camera trandafirilor.
Camera trandafirilor, a[a cum continuau s\-i spun\ membrii
personalului, era un mic salon de la parter. Ferestrele lui d\deau `n-
spre vechea gr\din\ de trandafiri.
Cu c`]iva ani `n urm\, la insisten]ele consultantului feng-shui,
gr\dina de trandafiri fusese mutat\ mai departe de cas\. Pe locul
unde se aflase vechea gr\din\ de trandafiri cre[tea iarba, iar din
iarb\ se `n\l]a o sculptur\ contemporan\ masiv\, pe care M\mica
Oficial\ i-o d\ruise Tat\lui-Fantom\ la a noua aniversare a nun]ii
lor, ei fiind pe atunci divor]a]i de opt ani.
394 DEAN KOONTZ
M\mica Oficial\ descrisese sculptura ca fiind `n stil „Zen orga-

nic [i futurist“. Lui Fric i se p\rea c\ este un morman uria[ de ba-
leg\ produs\ de o herghelie de cai Clydesdale.
– Camera trandafirilor nu pare un loc tocmai potrivit pentru un
picnic, spuse domnul Devonshire, care, f\r\ `ndoial\, se g`ndea la
gr\mada de sc`rn\ Zen de sub ferestre.
– |\\, m\ simt mai aproape de mama acolo, spuse Fric, g\sind
un pretext at`t de neconving\tor, c\ devenea aproape iste].
Domnul Devonshire t\cu o clip\, apoi spuse:
– E[ti bine, Fric?
– Mmm, sigur c\ da, s`nt pu]in balonat, [ti]i, m-a pleo[tit
ploaia asta.
Dup\ o alt\ t\cere, din fericire mai scurt\, portarul spuse:
– P\i, atunci poft\ bun\ la sendvi[urile alea.
– Mul]umesc, domnule. Le-am f\cut singur. F\r\ nimic aproape.
Era cel mai mare mincinos din lume.
– Cu [unc\.
Domnul Devonshire se `ndrept\ spre holul din aripa de nord,
iar Fric r\mase acolo, ]in`nd proste[te `n m`n\ co[ul de parc\ ar fi
fost greu.
Dup\ ce portarul disp\ru la intersec]ia holului din nord cu cel
din vest, Fric continu\ s\ se uite dup\ el. Era convins c\ domnul
Devonshire doar se ascundea pe undeva [i c\ ochiul lui sinistru
avea s\ se `ntoarc\ at`t de mult `ntr-o parte, c\ o s\-i ias\ din cap
c`nd se va uita pe furi[ de dup\ col].
Debaraua spre care se `ndrepta acum Fric era f\cut\ pentru de-
pozitarea obiectelor de gr\din\. Pernu]ele pentru cele o sut\ [i ceva
de scaune [i [ezlonguri – [i uneori chiar [i mobila – fuseser\ mu-
tate aici pentru a le ad\posti de vremea rea. ~n `nc\perea aceasta
larg\ se mai aflau umbrele de soare, seturi de crochet, jocuri de aer
liber [i alte accesorii de acest gen, cum ar fi co[uri de picnic.
~n urma conversa]iei avute cu portarul, Fric nu mai putea s\
duc\ `napoi co[ul ca [i cum nimic nu s-ar fi `nt`mplat. Dac\ dom-
nul Devonshire l-ar fi v\zut f\r\ co[, ar fi fost limpede ca lumina
CHIPUL 395
zilei c\ era un mare mincinos [i punea la cale ceva care nu mirosea

deloc a bine.
Dac\ ar deveni b\nuitor, membrii personalului l-ar fi putut ur-
m\ri pe furi[, chiar [i a[a pu]ini cum erau acum. F\r\ s\-[i dea
seama, ar fi putut s\ dezv\luie unui observator agil locul s\u secret,
bine ascuns.
Acum c\ inventase povestea cu picnicul, trebuia s\ mearg\ `na-
inte cu ea. Trebuia s\ trag\ de co[ p`n\ `n camera trandafirilor [i s\
se a[eze l`ng\ ferestre, uit`ndu-se afar\ la gr\dina de trandafiri care
nu mai exista, pref\c`ndu-se c\ m\n`nc\ sendvi[urile cu [unc\ –
care nici ele nu existau.
~n cele din urm\, hot\r` c\ portarul [i ochiul s\u lene[ nu p`n-
deau, la drept vorbind, de dup\ col].
Convins c\ p\rea mult prea `ncr`ncenat pentru cineva plecat la
picnic, dar incapabil totu[i s\ afi[eze un z`mbet, c\r\ afurisitul de
co[ din col]ul sud-estic al casei p`n\ `n col]ul nordic, `n camera
trandafirilor.
Capitolul 63
Jack Trotter, cunoscut de ceilal]i sub diverse nume, numai de

Corky cunoscut sub numele de Queeg von Hindenburg, nu locuia
`n cea mai luxoas\ zon\ din Malibu. St\tea departe de toate acele
dealuri [i plaje unde actori, vedete rock [i fondatori putred de bo-
ga]i de companii de software falimentare st\teau la soare, se jucau
[i schimbau `ntre ei re]ete de pr\jituri cu canabis.
Locuia departe de mare, dincolo de dealuri, `ntr-unul din ca-
nioanele rustice `ndr\gite nu numai de cei care cre[teau cai [i iu-
beau via]a simpl\, ci [i de bolnavi, excentrici [i amatori de iarb\ cu
nume ca Boomer [i Moose, care cultivau marijuana `n hambare [i
bunc\re, la lumina felinarelor, de ecoterori[ti care pl\nuiau s\
arunce `n aer afacerile cu automobile `n numele veveri]elor pericli-
tate, precum [i de adoratorii religio[i ai OZN-urilor.
Un gard de ferm\ nevopsit de mult `mprejmuia cele patru po-
goane ale lui Trotter. De obicei ]inea poarta `nchis\, ca s\-i descura-
jeze pe vizitatori.
Ast\zi poarta era larg deschis\, c\ci se temea ca nu cumva
Corky – pe care `l [tia drept Robin Goodfellow, agent federal vio-
lent – s\ treac\ cu ma[ina prin poart\ [i s\-i zboare balamalele, a[a
cum mai f\cuse o dat\.
La cap\tul aleii cu pietri[, se afla casa construit\ `n stil
hacienda, cu stucuri de un galben-pal [i lemn\ria la vedere. Nu era
suficient de d\r\p\nat\ ca s\ fie socotit\ o ruin\, nici `ndeajuns de
CHIPUL 397
murdar\ ca s\ fie socotit\ o cocioab\, dar proprietatea suferea de

lipsa unei mìni de gospodar.
Trotter nu cheltuia bani mul]i pentru `ntre]inerea casei, deoarece
se a[tepta s\ fie nevoit s\ fug\ `n orice moment. Un om cu capul
v`r`t sub ghilotin\ nu tr\ia `ntr-o tensiune mai mare dec`t cea `ndu-
rat\ de Jack Trotter.
Teoretician al conspira]iilor, credea c\ na]iunea era condus\ de
o cabal\ secret\, care `n cur`nd avea s\ se dispenseze de democra]ie
[i s\ impun\ un control dictatorial brutal. Era mereu la p`nd\ dup\
primele semne ale apropiatei ofensive.
~n momentul acela, Trotter credea c\ lucr\torii de la po[t\
aveau s\ fie avangarda represiunii. Dup\ aprecierile sale, ace[tia nu
erau func]ionarii care p\reau s\ fie, ci membri ai unor trupe de [oc
cu preg\tire superioar\, deghiza]i `n nevinova]i c\r\u[i de scrisori.
Preg\tise o serie de refugii, fiecare mai `ndep\rtat dec`t cel prece-
dent. N\d\jduia s\ scape treptat de civiliza]ie c`nd avea s\ `nceap\
baia de s`nge.
F\r\ `ndoial\ c\ ar fi fugit dup\ prima vizit\ a lui Corky dac\
n-ar fi crezut c\ acesta, sub numele de Robin Goodfellow, cuno[tea
loca]iile fiec\ruia dintre refugiile sale [i ar fi cobor`t dup\ el `n as-
cunzi[ `nso]it de po[ta[i criminali [i f\r\ scrupule.
Spre partea de est a propriet\]ii, departe de cas\, se afla un
hambar vechi, nevopsit, [i o cl\dire din prefabricate de o]el, de dat\
mai recent\. Corky cuno[tea doar par]ial ce punea la cale Trotter `n
acele construc]ii, dar se pref\cea c\ [tie totul `n am\nunt.
Vara, pe ar[i]\, adev\rata amenin]are la adresa lui Trotter avea
s\ fie focul, nu o nenorocit\ de cabal\ guvernamental\. Pov`rni[u-
rile abrupte din spatele propriet\]ii sale, precum [i jum\tate din va-
lea `ngust\ din susul [i josul canionului, erau pline de tufe s\lbatice
care, p`n\ la sf`r[itul lui august, aveau s\ fie gata s\ ia foc precum
casa Brittinei Dowd dup\ ce fusese stropit\ cu benzin\.
Bine`n]eles, pov`rni[urile abrupte erau acum at`t de umflate de
ploaie, c\ riscul era o alunecare de teren. ~n zona aceasta, peretele
unui canion putea s\ se n\ruie ca un val de noroi cu at`ta repeziciune,
c\ nici m\car un paranoic cu ochi s\lbatici [i nervii pr\ji]i nu ar fi
398 DEAN KOONTZ
fost `n stare s\ i-o ia `nainte. Dac\ ar fi luat-o la goan\ de la primul

zgomot, Trotter ar fi putut s-o sf`r[easc\ `ngropat de viu, `mp\r]ind
morm`ntul cu o `ntreag\ arc\ de s\lb\ticiuni zdrobite [i sufocate.
Corky iubea California de sud.
~nc\ nezdrobit [i nesufocat, Trotter `[i a[tepta musafirul pe ve-
rand\. Spera s\-l poat\ ]ine pe Corky afar\ din cas\ dac\ s-ar fi putut.
~ntr-una din vizitele sale precedente, identificat profund cu rolul
s\u de agent guvernamental f\r\ maniere, care folosea Constitu]ia
Statelor Unite pe post de h`rtie igienic\, Corky se purtase ur`t. Nu
ar\tase pic de respect pentru drepturile de proprietar ale lui Trotter.
Fusese o brut\.
~n ziua aceasta de dou\zeci [i doi decembrie, Corky nu se sim-
]ea `mbl`nzit de spiritul s\rb\torilor. Era un spiridu[ de spe]\ joas\.
De[i parcase la zece pa[i de verand\, nu se gr\bea din pricina
averselor, pentru c\ Robin Goodfellow, un tip prea bine pentru
cizme sold\]e[ti, nu era omul care s\ ia aminte la ploaie c`nd era
prost dispus.
Urc\ cele trei trepte de la verand\, scoase pistolul Glock din toc
[i `l ap\s\ de fruntea lui Trotter.
– Repet\ ce mi-ai spus la telefon.
– La naiba, spuse Trotter. {tii c\ e adev\rat.
– T`mpenii, spuse Corky.
P\rul lui Trotter era portocaliu precum pisica din Cheshire care
se jucase cu Alice `n }ara Minunilor. Avea ochii bulbuca]i [i hol-
ba]i ca P\l\rierul Nebun. Nasul i se mi[ca nervos, amintind de Ie-
purele Alb. Chipul buh\it [i musta]a enorm\ aminteau de faimoasa
Mors\, [i `n general era friglind, linsos [i stifos1 precum multe
dintre personajele lui Lewis Carroll `ngem\nate `ntr-unul singur.
– Pentru Dumnezeu, Goodfellow, se smiorc\i Trotter, furtuna,
furtuna! Nu putem s\ ne facem treaba a[a. E imposibil pe o vreme
ca asta.
}in`nd `n continuare pistolul la fruntea lui Trotter, Corky spuse:
1 Cele trei cuvinte s`nt preluate din dou\ versiuni române[ti ale poeziei The
Jaberwocky a lui Lewis Carroll. Versiunile române[ti apar]in Fridei Papadache [i

Ninei Cassian. (n.tr.)
CHIPUL 399
– Furtuna o s\ se termine p`n\ la ora [ase. V`ntul n-o s\ mai su-

fle deloc. O s\ avem condi]ii ideale.
– Mda, zic ei c\ o s\ se termine, dar de unde [tiu c\ e-a[a? Se
adeveresc vreodat\ prezicerile lor?
– Nu m\ bazez pe meteorologii de la televizor, cretinule. M\ ba-
zez pe sateli]ii supersecre]i ai Departamentului Ap\r\rii, care nu
numai c\ studiaz\ tiparele meteo ale planetei, ci le [i controleaz\
prin emisiuni de energie cu microunde. O s\ facem furtuna s\ se
opreasc\ atunci c`nd o s\ avem nevoie.
Afirma]ia aceasta smintit\ prinse de minune la paranoicul Trotter,
ai c\rui ochi holba]i se c\scar\ [i mai mult.
– Controlul vremii, [opti el tremur`nd. Uragane, tornade, viscole,
secete – o arm\ invizibil\, la fel de `ngrozitoare ca bombele nucleare.
~n realitate, Corky nu se baza dec`t pe faptul c\ haosul avea s\-i
fie aliat ca s\ pun\ cap\t furtunii c`nd va avea nevoie de un cer lini[tit.
Haosul nu-l `n[ela niciodat\.
– Pe ploaie sau f\r\ ploaie, pe v`nt sau f\r\ v`nt, ì spuse el lui
Trotter, ai s\ fii la [apte fix `n Bel Air, la punctul stabilit, a[a cum
am pl\nuit la `nceput.
– Controlul vremii, murmur\ Trotter `ntunecat.
– Nici s\ nu te g`nde[ti s\ nu vii. {tii c`]i ochi stau pe noi chiar
acum – sus, pe dealurile alea, departe, pe c`mpiile de-acolo?
– Mul]i, `[i d\du Trotter cu p\rerea.
– Am oameni peste tot `n canionul \sta, gata s\ te scape sau
s\-]i zboare creierii, depinde ce preferi.
De fapt, singurii ochi care-i cercetau erau cei ai ciorilor [i vul-
turilor, ai vr\biilor [i ai altor reprezentante ale comunit\]ii `naripate
adunate `n stejarii b\tr`ni de California care f\ceau umbr\ casei.
Jack Trotter c\zuse `n plasa acestor minciuni nu din pricina legi-
tima]iilor de NSA contraf\cute, nici din pricina faptelor de vitejie ale
agentului Robin Goodfellow, ci deoarece Corky cuno[tea mult prea
multe despre diversele identit\]i ale lui Trotter [i cel pu]in c`teva lu-
cruri despre cariera lui deocamdat\ `nfloritoare ca sp\rg\tor de b\nci
[i distribuitor de Ecstasy. Credea c\ acesta auzise despre el prin in-
termediul serviciilor secrete omnisciente ale cabalei aflate la putere.
400 DEAN KOONTZ
~ns\ Corky aflase informa]iile despre Trotter de la Mick

Sachatone, hackerul [i anarhistul multimilionar care f\cea comer]
cu documente false, telefoane mobile piratate [i alte acte, obiecte,
substan]e [i informa]ii ilegale. Mick ì oferise lui Trotter identit\]ile
pe care mai apoi i le dezv\luise lui Corky.
~n mod obi[nuit, Mick nu dezv\luia nici unui client afacerile
celuilalt. Av`nd `n vedere genul de oameni cu care lucra, o astfel de
lips\ de discre]ie `l putea duce, dac\ avea noroc, la moarte, iar dac\
avea ghinion, la extirparea ochilor, t\ierea limbii, retezarea degete-
lor [i castrarea cu cle[tele.
Deoarece Mick avea motive s\-l urasc\ pe Trotter cu o intensi-
tate aproape ucig\toare, riscase s\-i dezv\luie lui Corky diverse
informa]ii. Gelozia furibund\, de propor]ii cosmice `l f\cuse s\-[i
calce standardele obi[nuite de confiden]ialitate.
C`t despre Trotter, acesta `[i c`[tigase du[m\nia lui Mick, [i nu
p\rea c\-[i d\dea seama. ~i furase prietena.
Prietena lui Mick fusese o vedet\ de filme porno, renumit\ `n
anumite cercuri pentru flexibilitatea neomeneasc\ a corpului ei.
Probabil c\ Trotter nu se g`ndise c\ cineva poate s\ se ata[eze
emo]ional, seara [i la sf`r[it de s\pt\m`n\, de o femeie care [i-o tr\-
gea cu doi, [ase sau chiar zece oameni `n fa]a camerei de filmat `n
timpul programului obi[nuit de munc\.
De la v`rsta de treisprezece ani `ns\, cel mai mare vis al lui
Mick fusese s\ aib\ prieten\ o vedet\ porno. Sim]ea c\ Trotter `l
lipsise de singurul lucru pe care [i-l dorise din tot sufletul [i c\ se
pusese de-a curmezi[ul destinului s\u.
Dup\ o rela]ie de patru luni cu Trotter, femeia disp\ruse. Mick
era de p\rere c\, plictisindu-se de ea, Trotter o ucisese fie pentru c\
femeia aflase prea multe despre activit\]ile lui ilegale, fie din pur\
pl\cere, [i c\ o `ngropase undeva ad`nc, `n canion.
Acum femeia nu mai era de folos nim\nui, [i risipa aceasta inu-
til\ a excep]ionalei ei flexibilit\]i `l `nfuria [i mai mult pe Mick.
Cobor`nd pu]in pistolul de pe fruntea lui Trotter, Corky spuse:
– Hai `n\untru.
– Nu, te rog, zise Trotter.
CHIPUL 401
– Mai trebuie s\-]i amintesc, spuse Corky, min]ind cu o dezin-

voltur\ `nc`nt\toare, c\, dac\ e[ti de acord s\ colaborezi cu mine,
o s\ ]i se [tearg\ cazierul, o s\ fii scutit de toate taxele [i o s\ devii
cel mai liber om care a tr\it vreodat\, un om complet necunoscut
guvernului?
– O s\ fiu acolo disear\. La [apte fix. Indiferent dac\ e v`nt
sau nu. Jur.
– Vreau totu[i s\ intru, spuse Corky. Vreau s\ l\muresc lucru-
rile cu tine.
Ochii de P\l\rier Nebun ai lui Trotter fur\ cuprin[i de triste]e.
Chipul lui de Mors\ se lungi.
Resemnat, `l l\s\ pe Corky s\ intre `n cas\.
G\urile l\sate `n pere]i de gloan]e data trecut\, c`nd Corky fu-
sese nevoit s\-i dea lui Trotter o lec]ie, nu fuseser\ reparate; cu
toate acestea, rafturile din camera de zi fuseser\ umplute cu o nou\
colec]ie de bibelouri Llardo – statuete de balerine, prin]i [i prin]ese
dans`nd, copii zbenguindu-se cu c\]elu[i, o `nc`nt\toare ]\r\ncu]\
hr\nind un c`rd de g`[te adunate la picioarele ei…
Faptul c\ un paranoic obsedat de conspira]ii, sp\rg\tor de b\nci,
traficant de droguri, cu case de refugiu p`n\ la grani]a canadian\,
avea sl\biciune pentru bibelouri nu `l surprindea pe Corky. Indife-
rent c`t de duri am p\rea la suprafa]\, cu to]ii avem o inim\ de om.
Corky `nsu[i avea sl\biciune pentru filmele vechi cu Shirley
Temple, cu care se delecta o dat\ sau de dou\ ori pe an. F\r\ s\ se
simt\ st`njenit.
Sub privirile lui Trotter, Corky `[i goli `nc\rc\torul pistolului [i
f\cu ]\nd\ri c`te un bibelou la fiecare `mpu[c\tur\.
~n lunile care trecuser\ de c`nd o r\nise f\r\ s\ vrea la picior pe
Mina Reynerd, devenise extrem de priceput la pistoale. P`n\ de cur`nd
nu dorise s\ foloseas\ o arm\ de foc `n slujba haosului, i se p\ruse
prea rece, prea impersonal\. Acum `ns\ `ncepuse s\-[i intre `n m`n\.
Puse al doilea `nc\rc\tor [i ispr\vi cu bibelourile Llardo. Aerul
umed era plin de praf de cret\ [i miros de gloan]e.
– La [apte, spuse el.
– O s\ fiu acolo, r\spunse h\ituitul Trotter.
402 DEAN KOONTZ
– O s\ trebuiasc\ s\ faci o plimbare cu covorul fermecat.

Dup\ ce `nlocui al doilea `nc\rc\tor cu al treilea, Corky v`r` pis-
tolul la loc `n toc [i ie[i pe verand\.
Se `ndrept\ `ncet prin ploaie spre Land Rover, `ntorc`nd sfid\tor
spatele casei.
P\r\si canioanele din Malibu [i se `ndrept\ spre coast\.
Cerul era un pocal deschis din care curgea nu ploaie, ci sol-
ventul universal pe care zadarnic `l c\utaser\ alchimi[tii medievali.
De jur `mprejurul lui, dealurile se topeau. {esurile se dizolvau.
Marginea continentului se lichefia `n marea tumultoas\.
Capitolul 64
Aflat `n camera trandafirilor, a[ezat pe un scaun de l`ng\ o fe-

reastr\, Fric se uita afar\, la mormanele de baleg\ de bronz f\cute
cadou de mama lui `n numele iubirii.
Co[ul de picnic st\tea jos, l`ng\ scaun, cu capacul `nchis.
De[i avea s\ petreac\ ceva timp aici pentru a face credibil\ po-
vestea pe care i-o debitase proste[te domnului Devonshire, n-avea
cum s\ se prefac\ totu[i c\ m\n`nc\ ni[te sendvi[uri cu [unc\ ine-
xistente, asta pentru c\, dac\ l-ar fi v\zut cineva, s-ar fi g`ndit cu si-
guran]\: „A[a mam\, a[a fiu“, dar mai ales pentru c\ nu avea
mur\turi inexistente care s\ mearg\ drept la sandiviciuri.
Ha, ha, ha!
La vremea aceea, cu aproape doi ani `n urm\, impresarul ei le
explicase n\p`rcilor din presa de scandal c\ Freddie Nielander fu-
sese internat\ `ntr-un spital particular undeva, `n Florida. Se spu-
sese c\ suferea de epuizare fizic\.
Supermodelele se internau cu o frecven]\ surprinz\toare invo-
c`nd acest motiv. Din c`te se p\rea, dou\zeci [i patru de ore pe zi de
str\lucire te puteau solicita fizic ca pe un cal care trage la plug [i te
puteau stoarce emo]ional la fel de mult ca `ngrijirea unui bolnav `n
faz\ terminal\.
M\mica-Oficial\ pozase de prea multe ori pentru coperta de la
Vanity Fair, mai mult dec`t ar fi fost `n]elept pentru un poster din
Vogue, ceea ce dusese la o pierdere temporar\, dar total\, a contro-
lului asupra mu[chilor `ntregului corp. Aceasta p\rea s\ fi fost ver-
siunea oficial\, din c`te `n]elesese Fric.
404 DEAN KOONTZ
Nimeni nu credea versiunea oficial\. Ziarele, revistele [i re-

porterii b`rfitori de la emisiunile de [tiri [i divertisment de la televi-
zor vorbeau sumbru de o „c\dere nervoas\“, un „colaps emo]ional“.
Unii chiar `l numiser\ un „episod psihotic“, ceea ce suna ca un epi-
sod din O iubesc pe Lucy, `n care Lucy [i Ethel doborau la p\m`nt
cu pu[ti-mitraliere o gloat\ de oameni. Se refereau la spitalul ei ca
la un „sanatoriu pentru cei mai boga]i dintre boga]i“ [i ca la o „cli-
nic\ psihiatric\ exclusiv\“, iar Howard Stern, animatorul radio, `l
numise, chipurile, „un spital de nebuni pentru o tip\ care are mai
multe balcoane dec`t creiere.“
Fric se pref\cuse c\ nu [tia ce spune mass-media despre mama
lui, dar pe ascuns citise [i ascultase fiecare fr`ntur\ de emisiune sau
articol pe care le g\sise. Se speriase. Se sim]ise inutil. Reporterii nu
c\zuser\ de acord `n care institu]ie se afla Freddie, iar Fric nu avea
adresa nici uneia. Nu putea s\-i trimit\ nici m\car o vedere.
~n cele din urm\, tat\l s\u `l luase deoparte `n gr\dina de tran-
dafiri, care deja fusese mutat\ departe de cas\, [i-l `ntrebase dac\
auzise ceva pove[ti ciudate despre mama lui. Fric se pref\cuse c\ ha-
bar nu avea.
Tat\l s\u ì spusese: „Ei bine, mai devreme sau mai t`rziu o s\ auzi
fel de fel de lucruri, [i vreau s\ [tii c\ nici unul nu e adev\rat. Este
obi[nuitul rahat aruncat `n c`rca vedetelor. O s\ se spun\ c\ mama ta a
avut o c\dere nervoas\ sau ceva de genul \sta, dar n-a avut. Adev\rul
nu e prea frumos, dar nu e nici pe jum\tate at`t de ur`t cum o s\ auzi,
a[a c\ Ming [i doctorul Rudy o s\-]i comunice mici tehnici care te vor
ajuta s\-]i p\stezi pacea min]ii `n toat\ agita]ia asta“.
Doctorul Rudy era Rudolph Kroog, un psihiatru faimos `n
cercurile de la Hollywood pentru terapia lui neconven]ional\ legat\
de trecut. ~i vorbise o vreme lui Fric, `ncerc`nd s\-[i dea seama dac\
`ntr-o `ncarnare anterioar\ acesta ar fi putut fi un rege-copil din Egipt
`n secolele `n care domniser\ faraonii, [i ì oferise un flacon de cap-
sule `mpreun\ cu indica]iile de a lua una la pr`nz [i una la culcare.
Amintindu-[i c\ regii-copii fuseser\ uneori otr\vi]i de sfetnicii
lor, ceea ce aflase de la desenele animate de s`mb\t\ diminea]a, Fric
se dusese cu capsulele direct `n apartamentul lui de la etajul al doilea,
unde le aruncase `n toalet\ [i tr\sese apa. Dac\ `n toaleta lui tr\ia un
monstru verde, plin de solzi, `n acea zi `l ucisese cu o supradoz\.
CHIPUL 405
Pe c`t de u[or de suportat fusese doctorul Rudy, pe at`t de greu

fusese Ming. Dup\ dou\ zile de „comunicare“, Fric preferase s\ se
lase pe m`na domnului Hachette, buc\tarul-[ef bolnav la cap, chiar
dac\ avea s\-l fac\ friptur\ cu mere [i s\-l dea de m`ncare de Ziua
Recuno[tin]ei la vagabonzii din cartierul r\u famat al ora[ului.
~n cele din urm\, to]i `l l\saser\ `n pace.
Tot nu [tia dac\ fusese un spital, un sanatoriu sau un spital
de nebuni.
De atunci, mama lui nu mai venise la Palazzo Rospo dec`t o sin-
gur\ dat\, dar nu men]ionase incidentul. Era vorba despre vizita `n
care ì spusese lui Fric c\ era un [oricel invizibil, aproape perfect.
C\l\riser\ apoi `mpreun\ pe doi arm\sari negri, foco[i, iar Fric
fusese exuberant, sigur de sine, atletic precum tat\l s\u, [i un c\l\-
re] grozav.
Ha, ha, ha.
Aici, `n camera trandafirilor, cu privirea pierdut\ pe fereastr\, se
l\sase at`t de absorbit de trecut, c\ nici nu observase c`nd ap\ruse `n
peisaj domnul Yorn, intendentul. ~mbr\cat `n haine verzi de ploaie [i
`nc\l]at cu cizme de cauciuc, domnul Yorn probabil c\ verifica [an-
]urile de scurgere din spa]iile verzi sau c\uta vreo ]eav\ astupat\.
Acum se uita fix la Fric prin ferestrele camerei trandafirilor, de la o
distan]\ de doi metri, cu o privire confuz\, probabil `ngrijorat\.
Poate c\ domnul Yorn ì f\cuse cu m`na, iar Fric, pierdut `n
amintiri, nu ì r\spunsese, a[a c\ domnul Yorn f\cuse din nou cu
m`na, iar Fric nu-i r\spunsese nici de data aceasta; [i acum pe-
semne c\ domnul Yorn credea c\ Fric e `n trans\.
Ca s\-i dovedeasc\ domnului Yorn c\ nu era nici nepoliticos,
nici hipnotizat, Fric f\cu cu m`na, ceea ce p\rea cel mai bun lucru
de f\cut, chit c\ domnul Yorn st\tuse acolo neb\gat `n seam\ timp
de cinci sau zece minute.
Fric f\cu cu m`na un pic cam tare, [i poate din acest motiv in-
tendentul se apropie de ferestre [i spuse:
– E[ti bine, Fric?
– Da, domnule. S`nt bine. Tocmai m`ncam ni[te sendvi[uri
cu [unc\.
406 DEAN KOONTZ
Din c`te se p\rea, geamurile aburite [i zgomotul ploii filtraser\

o parte din cuvintele lui Fric, deoarece domnul Yorn se apropie [i
mai mult [i vorbi din nou:
– Ce-ai spus?
– Sendvi[uri cu [unc\! explic\ Fric, aproape ]ip`nd.
Pentru o clip\, domnul Yorn continu\ s\-l iscodeasc\ cu privi-
rea, de parc\ studia un g`ndac ciudat `nchis `ntr-un borcan. Apoi
cl\tin\ din cap, ceea ce f\cu marginile p\l\riei sale de ploaie s\ se
zbat\ `ntr-un mod comic, dup\ care se `ntoarse [i plec\.
Fric privi cum intendentul trece pe l`ng\ sc`rn\via de bronz.
Domnul Yorn se pierdu `n furtun\ [i se mic[or\ tot mai mult pe `n-
tinderea aceea imens\ de iarb\ verde, p`n\ c`nd nu fu mai mare de-
c`t un pitic de gr\din\, iar apoi se f\cu nev\zut ca o fantom\.
Fric crezu c\ [tie exact ce-i trecuse prin cap domnului Yorn:
„A[a mam\, a[a fiu“.
Ridic`ndu-se din scaun, `ntinz`ndu-se, scutur`ndu-[i amor]eala
din oase, Fric lovi din gre[eal\ co[ul de picnic [i `l r\sturn\.
Capacul se deschise [i l\s\ s\ se vad\ `n\untru ceva alb.
Co[ul fusese gol. F\r\ lanterne de urgen]\, f\r\ sendvi[uri cu
[unc\, f\r\ nimic.
Cotrob\i prin salon. Nu v\zu nici un loc `n care vreun `nso]itor
ne[tiut s\ se ascund\. U[a c\tre hol r\m\sese `nchis\, a[a cum o l\sase.
Se aplec\, pu]in [ov\itor. ~ntinse prudent m`na c\tre co[.
Scoase de acolo un ziar `mp\turit [i `l desf\cu tremur`nd. Los
Angeles Times.
Titlul era prea mare, prea negru, prea incredibil ca s\ nu-l ob-
servi: „FBI SE IMPLIC| ~N R|PIREA MANHEIM“.
Se `nfior\ din cap p`n\ `n picioare.
Brusc, o n\du[eal\ ì umezi palmele, de parc\ [i-ar fi b\gat mì-
nile `ntr-o mare supranatural\, iar degetele i se lipir\ de h`rtie.
Verific\ data de pe ziar. 24 decembrie. Poimìne.
Pe prima pagin\, sub titlul `nfrico[\tor, se aflau dou\ fotografii: o
imagine publicitar\ a Tat\lui-Fantom\ [i poarta din fa]\ a re[edin]ei.
Ezit\ s\ parcurg\ articolul de team\ c\, dac\ l-ar citi, s-ar putea
adeveri ce scrie, [i arunc\ o privire la cap\tul coloanei. V\zu c\ po-
vestea continua la pagina 8. Deschise la pagina 8, c\ut`nd fotogra-
fia cea mai important\ pentru el.
CHIPUL 407
{i iat-o acolo.
Sub fotografia lui scria: „Aelfric Manheim, 10 ani, disp\rut de
joi noaptea“.
~n timp ce privea [ocat fotografia, imaginea sa alb-negru se
transform\ `n aceea a omului din oglind\, Musafirul Misterios, `n-
gerul s\u p\zitor – chipul rece, ochii cenu[ii.
Fric `ncerc\ s\ arunce ziarul, dar nu fu `n stare s\-i dea drumul,
nu pentru c\ avea mìnile transpirate de fric\, ci pentru c\ ziarul p\-
rea s\ fi dob`ndit o `nc\rc\tur\ magnetic\, care i-l lipea de mìni.
~n fotografie, Musafirul Misterios `ncepu s\ se mi[te, de parc\
ceea ce vedea nu era o poz\ dintr-un ziar, ci un ecran mic de televi-
zor, [i `l avertiz\:
– Moloch vine.
Apoi, f\r\ s\-[i aminteasc\ s\ se fi mi[cat vreun pic, Fric se
trezi c\ traversase camera [i se afla l`ng\ u[\.
Sim]ea c\ se sufoc\, dar nu din pricina astmului. Inimia ì b\tea
mai tare dec`t tunetul care cutremurase mai devreme cerurile.
Ziarul z\cea la p\m`nt, l`ng\ co[ul r\sturnat.
Sub privirile lui, ziarul se r\suci `n aer ca purtat de un v`nt s\l-
batic, de[i nu se sim]ea nici cel mai mic curent de aer. Paginile se
desf\cur\, `nflorir\; `n c`teva secunde fo[nir\, se rotir\ [i formar\ o
siluet\ `nalt\, de parc\ un om invizibil ar fi stat acolo tot timpul [i
tip\ritura care zbura s-ar fi lipit de o form\ p`n\ atunci nev\zut\.
Acesta nu avea aura unui `nger p\zitor, de[i, `n mod cert, asta
era. ~nf\]i[area lui era... amenin]\toare.
Omul de h`rtie se `ntoarse cu spatele la Fric [i se arunc\ `nspre
ferestre. C`nd ziarul fo[nitor lovi sticla, `ncet\ s\ mai fie o h`rtie,
deveni o umbr\, o negur\ zbur\toare care mi[una prin sticla gea-
mului la fel cum noaptea trecut\ vibrase prin podoabele din pomul
de Cr\ciun.
Fantoma disp\ru treptat, p`n\ nu se mai v\zu deloc, de parc\
trecuse prin sticl\ `n ploaie, [i apoi c\l\rise pe ploaie spre un loc `n-
dep\rtat [i greu de imaginat.
Fric r\mase `nc\ o dat\ singur. Sau a[a p\rea.
Capitolul 65
Doctorul Spetz-Mogg locuia `ntr-un cartier scump din Westwood,

`ntr-o cas\ stil Nantucket, cu pere]ii acoperi]i cu [indril\ de cedru
at`t de albit\ de vreme, c\ nici m\car ploaia nu putea s-o `nne-
greasc\, ceea ce sugera c\ suprafa]a aceea argintie era probabil o
patin\ aplicat\.
Accentul britanic al lui Spetz-Mogg era destul de excentric pen-
tru a fi captivant [i destul de inconsecvent ca s\ fie dob`ndit prin na[-
tere [i educa]ie, [i nu `n timpul unei lungi vizite pe acele meleaguri.
Profesorul ì pofti pe Ethan [i pe Hazard `n casa sa, dar mai
mult slugarnic dec`t amabil. Le r\spunse la `ntreb\ri nu cu chibzu-
iala celui care `ncearc\ s\ ajute, ci cu un torent nervos de cuvinte.
Purta o c\ma[\ larg\ Fubu1 [i pantaloni largi, cu talie joas\ [i
buzunare cu capse, ar\t`nd ridicol ca orice alb care `ncearc\ s\ se
`mbrace ca un b\iat de ga[c\, cu at`t mai ridicol cu c`t avea patru-
zeci [i opt de ani. De fiecare dat\ c`nd st\tea picior peste picior,
ceea ce se `nt`mpla frecvent, n\dragii ì fo[neau suficient de tare c`t
s\ `ntrerup\ conversa]ia.
Probabil c\ obi[nuia s\ se plimbe prin cas\ cu ochelari de soare.
Cel pu]in acum ì purta.
Spetz-Mogg ridica [i cobora obloanele aproape la fel de des
cum `[i punea un picior peste altul, de[i ticurile acestea dou\ nu
erau sincronizate. P\rea incapabil s\ hot\rasc\ dac\ avea mai multe
1 Numele unei linii de `mbr\c\minte sport (n.tr.)
CHIPUL 409
[anse s\ supravie]uiasc\ interogatoriului prezent`nd o imagine sin-

cer\ [i inocent\ sau ascunz`ndu-se `n spatele unor lentile colorate.
De[i profesorul credea `n mod v\dit c\ to]i poli]i[tii erau ni[te
fasci[ti brutali, nu fusese niciodat\ genul care s\ se urce pe bari-
cade [i s\ strige. Nu era furios c\ doi agen]i ai statului poli]ienesc
represiv se aflau `n casa sa. Era pur [i simplu `ngrozit.
Ca r\spuns la orice `ntrebare, vomita o gr\mad\ de informa]ii
`n speran]a c\ r\spunsurile gure[e aveau s\-i `mping\ pe Ethan [i
pe Hazard afar\ din casa lui `nainte s\ scoat\ m\nu[ile de fier
[i bastoanele.
Nu acesta era profesorul pe care `l c\utau. Spetz-Mogg putea
s\-i `ncurajeze pe al]ii s\ comit\ crime `n numele unui ideal, dar era
prea lispit de vlag\ ca s-o fac\ singur.
~n afar\ de asta, nu avea timp de crime. Scrisese zece lucr\ri [i opt
romane. Pe l`ng\ cursuri, organiza conferin]e, ateliere [i seminare.
Scria piese de teatru.
Din experien]\, Ethan [tia c\ persoanele productive, indiferent de
calitatea muncii lor, rareori comiteau crime violente. Numai `n filme
vedeai oameni de afaceri de succes care, pe l`ng\ responsabilit\]ile
din firm\, se mai `ndeletniceau `n mod curent cu asasinate [i mutil\ri.
Criminalii erau de obicei rata]i la locul de munc\ sau doar ni[te
lene[i. Ori `[i dob`ndiser\ averile prin mo[tenire sau alte mijloace
facile. Lipsa de ocupa]ie le d\dea timp s\ fac\ planuri.
Doctorul Spetz-Mogg nu-[i amintea deloc de Rolf Reynerd. ~n
medie, trei sute de actori aspiran]i participau la una dintre conferin-
]ele lui de sf`r[it de s\pt\m`n\. Pu]ini ì l\sau o impresie de durat\.
C`nd Ethan [i Hazard se ridicar\ s\ plece f\r\ s\ dea de `n]eles
c\ o s\-l tortureze pe profesor cu fire electrice legate de organele
genitale, Spetz-Mogg ì `nso]i p`n\ la u[\ vizibil u[urat. Dup\ ce
`nchise u[a `n urma lor, f\r\ `ndoial\ c\ ]`[nise spre baie, tr\dat `n
pref\cutul lui calm britanic de intestinele aflate sub presiune.
~n ma[in\, Hazard spuse:
– Ar fi trebuit s\-l pocnesc pe tic\los c`nd vorbea de principiile
generale.
– Te-ai f\cut ]`fnos acum, la mijlocul carierei, spuse Ethan.
410 DEAN KOONTZ
– {i ce era cu accentul \la?

– Adam Sandler juc`ndu-l pe James Bond.
– Mda. Cu un aer de Schwarzenegger.
De la casa lui Spetz-Mogg din Westwood pierdur\ mult prea
mult timp `ncerc`nd s\-l repereze pe dr. Gerald Fitzmartin, care or-
ganizase conferin]a la care participase Reynerd.
De la universitatea la care preda aflaser\ c\ Fitzmartin st\tea
acas\ de s\rb\tori, nu pleca la drum. C`nd Hazard ì telefon\, nu
r\spunse dec`t robotul.
Fitzmartin locuia `n Pacific Palisades. Traversar\ bulevarde care
p\reau mai pu]in potrivite pentru jeepuri [i mai mult pentru gondole.
Nimeni nu r\spunse la sonerie acas\ la Fitzmartin. Poate `[i f\-
cea cump\r\turile de Cr\ciun. Poate era prea ocupat s\ vin\ la u[\
deoarece `mpacheta un cadou pentru Channing Manheim.
Vecinul le spuse alt\ poveste: Fitzmartin fusese dus de urgen]\
la Centrul Medical Cedars-Sinai luni diminea]\. Nu era sigur de ce.
C`nd Hazard sun\ la Cedars-Sinai, afl\ c\ intimitatea pacientu-
lui era mai important\ pentru spital dec`t rela]iile cu poli]ia.
Sub un cer v`n\t ca trupul b\tut al unui boxer, Ethan se `ntoarse
cu ma[ina `n ora[. V`ntul se lupta cu copacii [i uneori ace[tia era
`nfr`n]i, l\s`nd s\ cad\ crengi pe str\zi [i `mpiedic`nd traficul.
Traficul era la fel de zbuciumat ca vremea. La o intersec]ie, o
ma[in\ lovise alt\ ma[in\ [i am`ndou\ se f\cuser\ zob. Cinci str\zi
mai `ncolo, un camion intrase `n plin `ntr-o dubi]\.
Ethan conducea cu o pruden]\ care se transform\ `ntr-o team\
inhibant\. Nu se putea ab]ine s\ nu se g`ndeasc\ la faptul c\, dac\ a
fost c\lcat [i omor`t `n trafic o dat\, putea muri din nou pe alt\
strad\. De data ceasta, poate nu avea s\ se mai scoale din mor]i.
Pe drum, Hazard butona telefonul ca s\ dea de numele profeso-
rului de la o alt\ institu]ie universitar\ care organizase seminarul de
o zi despre publicitate [i autopromovare.
F\r\ s\-[i ia mìnile de pe volan, Ethan se uit\ la ceas. Ziua se
scurgea mai repede dec`t ploaia.
CHIPUL 411
Trebuia s\ se `ntoarc\ la Palazzo Rospo `nainte de 17.00. Fric

nu putea fi l\sat singur `n casa aceea uria[\, mai ales `ntr-o zi at`t
de bizar\.
Centrul Medical Cedars-Sinai se afla pe Beverly Boulevard,
`ntr-o zon\ a Los Angelesului care voia s\ semene cu Beverly Hills.
Ajunser\ la 14.18.
~l localizar\ pe doctorul Gerard Fitzmartin la terapie intensiv\,
dar nu li se permise s\ intre. ~n sala de a[teptare, fiul profesorului
era `nc`ntat s\ aib\ cu cine s\-[i petreac\ timpul, de[i nu-[i `nchi-
puia de ce voiau ni[te ofi]eri de poli]ie s\ discute cu tat\l s\u.
Profesorul Fitzmartin avea [aizeci [i opt de ani. Dup\ o via]\ tr\it\
cinstit, oamenii `n v`rst\ rareori se apucau de crime la pensie. ~[i pe-
trecea timpul `ntre gr\din\rit [i eliminarea pietrelor de la rinichi.
~n afar\ de asta, Fitzmartin suferise patru opera]ii bypass de
inim\. Dac\ el era complicele lui Rolf Reynerd, nu avea s\ ucid\
vedete de film prea cur`nd.
Ethan se uit\ in nou la ceas. 14.34. Tic, tic, tic.
Capitolul 66
Mick Sachatone, multimilionarul anarhist, nu locuia `ntr-un car-

tier opulent de multimilionari, deoarece nu dorise niciodat\ s\ fie
nevoit s\ explice celor care `ncasau taxele originea averii sale. C`nd
c`[tigi bani ghea]\, o faci f\r\ ostenta]ie.
Sp\la destule parale ca s\ justifice o cas\ `nc\p\toare de dou\
etaje, cu patru dormitoare, cu o arhitectur\ comun\, dintr-un cartier
curat [i pl\cut al claselor de sus `n Sherman Oaks.
Numai o m`n\ de oameni, clien]ii cei mai vechi [i mai de `ncre-
dere ai lui Mick, ì cuno[teau adresa. ~n cea mai mare parte, f\cea
afaceri pe litoral [i `n parcurile publice, `n cafenele [i biserici.
F\r\ s\ se opreasc\ la garajul din Santa Monica pentru a-[i
schimba costumul de Robin Goodfellow cu hainele lui obi[nuite [i
a-[i pune pelerina galben\, Corky plec\ din locuin]a muced\ a lui
Jack Trotter din Malibu direct `n Sherman Oaks. Gra]ie lui Queeg
von Hindenburg, colec]ionar de bibelouri sparte, planul lui Corky
era dat peste cap. Mai avea `nc\ multe de f\cut `n aceast\ zi – cea
mai important\, dar [i cea mai iute-trec\toare a vie]ii lui.
Parc\ pe aleea de acces [i alerg\ prin ploaie c`]iva pa[i, spre
acoperi[ul porticului de la intrare.
De la un interfon aflat l`ng\ sonerie se auzi vocea lui Mick:
„A[teapt\-m\ acolo“, [i Mick Sachatone `nsu[i veni la u[\ cu un
zel neobi[nuit. Uneori trebuia s\ a[tep]i aici, pe trepte, dou\ sau trei
minute, poate chiar mai mult, din clipa `n care Mick `]i vorbea la
CHIPUL 413
interfon p`n\ c`nd sosea s\ te salute personal, a[a de preocupat era

de munca lui sau de alte treburi.
Ca de obicei c`nd st\tea acas\, Mick era descul] [i `mbr\cat `n
pijama. Ast\zi avea pijamale ro[ii, cu chipul lui Bart Simpson. Pe
unele le cump\ra din magazin, dar avea altele f\cute pe comand\.
Chiar `nainte ca Mick s\ ajung\ la pubertate, fusese `nc`ntat de
povestea lui Hugh Hefner, fondatorul revistei Playboy. Hef desco-
perise o modalitate de a deveni un adult de succes [i de a r\m`ne
totu[i un copil mare, satisf\c`ndu-[i toate mofturile sau dorin]ele,
f\c`nd din via]a sa o lung\ petrecere, tr\ind `n cea mai mare parte a
timpului `n pijamale.
Mick, care lucra `n principal de acas\, avea mai mult de 150 de
astfel de ]inute nocturne. Dormea dezbr\cat, dar `n timpul zilei st\-
tea `n pijamale.
Se considera un acolit al lui Hef. Un mini-Hef. Mick avea pa-
truzeci [i doi de ani [i mergea pe treisprezece.
– Salut, Cork, mi[to ]oale, declar\ Mick dup\ ce deschise u[a [i
`l v\zu pe Corky `mbr\cat ca Robin Goodfellow.
Un necunoscut ar fi crezut c\ `[i bate joc de el; dar prietenii lui
Mick [tiau c\ `ncetase de mult s\ mai adopte cuvinte noi de argou,
`n efortul lui de a sem\na c`t mai mult cu Hef.
– ~mi pare r\u c\ am `nt`rziat, spuse Corky intr`nd `n cas\.
– Ia-o u[or, omule. A[ sta f\r\ ceas `ntre pere]ii \[tia dac\ a[ putea.
Camera de zi avea strictul necesar de mobil\. Canapeaua de
plu[, fotoliile moi, tabure]ii, m\su]a, veiozele [i mesele fuseser\
cump\rate la set de la un depozit. Erau de bun\ calitate, dar toate
fuseser\ alese pentru confort, nu pentru aspect.
Mick nu era preten]ios. ~n pofida averii sale, r\m\sese un om cu
nevoi simple, chiar dac\ uneori obsedante.
Decorul de baz\ din Casa Sachatone nu avea de-a face nici cu arta,
nici cu moblierul. Cu excep]ia unui [ir de camere de lucru pe care
Mick le ad\ugase la structura originar\, aproape doi pere]i erau acope-
ri]i cu rafturi pe care se afla o colec]ie de casete video [i DVD-uri
porno. Ad\ugase rafturi chiar [i pe pere]ii sc\rii [i ai holului.
Mick prefera casetele video `n locul DVD-urilor pentru c\
aveau cutii cu cotoare mari, viu colorate, pe care str\luceau titluri
414 DEAN KOONTZ
obscene [i uneori fotografii obscene. Efectul era de mozaic erotic

continuu, care se `ntindea de la un cap\t la altul [i de sus `n jos,
realiz`nd un impact aproape psihedelic.
Numai aripa de lucru, camera aceasta de zi [i dormitorul mare
aveau mobilier. Celelalte `nc\peri, inclusiv camera `n care lua masa,
erau c\ptu[ite doar cu r`nduri lungi de rafturi, ca `ntr-o bibliotec\.
Mick `[i lua masa fie la calculator, fie `n pat: o mul]ime de pre-
parate `nc\lzite la cuptorul cu microunde, pizza livrat\ acas\, m`n-
care chinezeasc\.
Dintre cei doi pere]i care nu erau plini cu rafturi de sus p`n\ jos,
unul se afla aici, `n camera de zi. Acest spa]iu fusese rezervat pen-
tru patru televizoare cu plasm\ super performante [i pentru echipa-
mentul aferent. Cel\lalt perete de acest fel se afla `n dormitor.
Dou\ ecrane cu plasm\ st\teau al\turate [i `nc\ dou\ deasupra
primelor. Un DVD player [i un videocasetofon erau ata[ate la fie-
care ecran. Echipamentul acesta, plus opt boxe [i amplificatoarele
aferente, erau aranjate `n dulapuri joase, sub ecrane.
Mick putea s\ dea drumul la patru filme simultan [i s\ comute
volumul de la unul la altul, dup\ cum avea chef. Sau putea – [i se
`nt`mpla adesea – s\ le asculte pe toate patru deodat\.
C`nd intrai `n camera de zi Sachatone, erai de regul\ `nt`mpinat
de o simfonie grosolan\ de suspine, gemete, g`fìeli, sc`ncete, sc`r-
]ìeli, [uier\turi [i ]ipete de pl\cere, de [oapte [i morm\ieli obscene,
precum [i de ritmul accelerat al unor respira]ii grele, de intensit\]i
diferite. Dac\ `nchideai ochii, puteai crede c\ te afli `ntr-o jungl\
suprapopulat\, o jungl\ `n care toate speciile tropicale se `mpere-
cheau `n acela[i timp.
~n dup\-amiaza aceasta, nici unul dintre cele patru filme porno
nu avea sonor.
– Janelle era at`t de deosebit\, spuse tandru Mick, ar\t`nd cu
capul spre peretele video [i referindu-se la prietena lui pierdut\.
O puicu]\ bun\, cioc\nea mai mul]i odat\.
De[i pijamalele cu Bart Simpson puteau p\rea ridicole, Mick
era `ntr-o dispozi]ie sumbr\, nostalgic\. Toate cele patru ecrane
prezentau buc\]i clasice din filmografia extins\ a lui Janelle.
CHIPUL 415
Ar\t`nd spre ecranul din col]ul dreapta sus, Mick spuse:

– Chestia asta pe care o face aici, nimeni – nimeni – n-a mai f\-
cut-o `n vreun film `naintea ei sau dup\ ea.
– M\ `ndoiesc c\ ar putea cineva s\ fac\ asta, spuse Corky, pen-
tru c\ faza uluitoare `n care Janelle era cu totul antrenat\ se baza pe
legendara ei flexibilitate, pentru care pesemne c\ numai ea singur\
pe lumea asta avea gena necesar\.
Referindu-se la partenerii fetei din filmul care rula pe ecranul
din dreapta sus, Mick spuse:
– Tipii \ia patru o iubesc. Vezi? Fiecare tip de-acolo o iube[te.
B\rba]ii o iubeau pe Janelle. Era cu adev\rat tare.
Glasul lui Mick se umfl\ de dor mistuitor. ~n ciuda stilului
hefnerian, era un sentimental.
– Tocmai m-am `ntors de la Trotter, din Malibu, ì dezv\lui
Corky.
– L-ai omor`t pe tic\los?
– ~nc\ nu. {tii c\ mai am nevoie de el un timp.
– Ah, uit\-te la asta.
– Chiar e tare tipa.
– Poate crezi c\ o durea.
– Poate, spuse Corky.
– Janelle spunea c\ nu, ì pl\cea.
– F\cea multe exerci]ii de extensie?
– Munca ei erau exerci]iile de extensie. O s\-l omori?
– }i-am promis, nu?
– Credeam c\ o s\ `mb\tr`nesc al\turi de ea, spuse Mick.
– Serios?
– Bine, hai s\ zicem ceva mai b\tr`n.
– I-am g\urit toat\ colec]ia de bibelouri.
– Scump\?
– Llardo.
– O s\-l torturezi `nainte s\-l omori?
– Bine`n]eles.
– E[ti un bun prieten, Cork. E[ti un camarad de n\dejde.
– P\i, ne [tim de mult.
416 DEAN KOONTZ
– Mai mult de dou\zeci de ani, spuse Mick.

– Lumea era mai rea pe atunci, spuse Corky, vorbind din punct
de vedere anarhist.
– O gr\mad\ de lucruri s-au pr\bu[it `n zilele noastre, `ncuvi-
in]\ Mick. Dar nu at`t de repede pe c`t visam noi c`nd eram ni[te
copii nebuni.
~[i z`mbir\.
Dac\ ar fi fost al]i oameni, poate s-ar fi `mbr\]i[at.
~ns\ Mick spuse:
– S`nt gata s\ execut pachetul Manheim.
~l conduse apoi pe Corky `n camerele de lucru din spatele casei.
~n loc de casete video, pere]ii erau acoperi]i de calculatoare, o
ma[in\ de tip\rit, ma[ini de laminat, un imprimator laser de holo-
grame [i alte echipamente de `nalt\ tehnologie necesare produc]iei
de documente contraf\cute de cea mai bun\ calitate.
La biroul principal, Mick a[ezase deja dou\ scaune `n fa]a cal-
culatorului. Se puse chiar `n scaunul din fa]a tastaturii.
Corky `[i scoase haina de piele, o ag\]\ pe sp\tarul celui de-al
doilea scaun [i se a[ez\.
Z\rind pistolul din toc, Mick spuse:
– Cu \sta o s\-i faci seama lui Trotter?
– Mda.
– Pot s\-l p\strez eu dup\ aceea?
– Pistolul?
– O s\ fiu discret, promise Mick. N-o s\-l folosesc niciodat\. {i
o s\ dau o gaur\ `n ]eav\ ca s\ nu poat\ fi asociat cu nici una dintre
`mpu[c\turile cu care o s\-l ucizi. Nu `l vreau ca arm\, m\-n]elegi?
O s\ fie doar un obiect sacru pentru mine. Parte din peretele meu
memorial pentru Janelle, pe raftul unde ]in toate filmele ei.
– Bine, spuse Corky. E al t\u dup\ ce termin.
– E[ti un tip stra[nic, Cork.
Ar\t`nd `nspre calculator [i datele din el, p\str\torul fl\c\rii lui
Janelle spuse:
– M-a b\gat `n boal\ chestia asta.
CHIPUL 417
Ca hacker cu performan]e extraordinare, Mick d\dea de obicei

de `n]eles sau afirma r\spicat c\ pentru el, autoproclamatul St\p`n
Universal al Informa]iilor Digitale [i Conduc\tor al Universului
Virtual, totul era floare la ureche; a[adar, dac\ recuno[tea `n clipa
aceasta c\ treaba legat\ de Manheim ì pusese la `ncercare talentul
`nsemna c\ `ntr-adev\r fusese o munc\ formidabil\.
– Exact la ora opt jum\tate `n seara asta, continu\ Mick, calcu-
latorul companiei telefonice va `nchide toate cele dou\zeci [i patru
de linii care deservesc re[edin]a Manheim.
– Asta n-o s\ alerteze Paladin Patrol, compania de securitate din
afara re[edin]ei? O linie special\ men]ine leg\tura dintre Paladin [i
re[edin]\ dou\zeci [i patru de ore pe zi, pentru transmisiuni urgente.
– Mda. Dac\ linia pic\, Paladin o s\ ia `ntreruperea asta drept
un semnal de alarm\. Dar n-o s\ [tie nimic.
– Este o companie de securitate `narmat\, se `ngrijor\ Corky.
Agen]ii lor nu s`nt Barney Fife1 [i nu lucreaz\ cu sprayuri parali-
zante. R\spund rapid, cu pu[tile.
– Din pachetul pentru care am lucrat f\cea parte [i defectarea
calculatorului companiei Paladin chiar `nainte ca telefoanele
Manheim s\ nu mai func]ioneze. ~ntregul lor sistem e deconectat.
– Au un sistem de rezerv\.
– Le cunosc sistemul de rezerv\ a[a cum `mi cunosc perineul,
spuse Mick ner\bd\tor. Deconectez [i sistemul de rezerv\.
– Impresionant.
– Nu trebuie s\-]i faci griji `n leg\tur\ cu compania asta de
securitate. Dar ce se va `nt`mpla cu paznicii de la re[edin]\, cu b\-
ie]ii lui Manheim?
– S`nt doi `n schimbul de noapte, spuse Corky. Le cunosc pro-
gramul. M-am ocupat de asta. Dar cu telefoanele mobile?
– Fac parte din pachetul pe care-l cumperi de la mine. Am veri-
ficat informa]ia pe care ai primit-o de la Ned Hokenberry, [i
Manheim folose[te acela[i furnizor de telefonie mobil\ pe care-l
folosea [i pe vremea c`nd lucra Hokenberry acolo.
1 Personaj dintr-un serial de comedie american, interpret`nd rolul unui ajutor de
[erif (n.tr.)
418 DEAN KOONTZ
Corky spuse:
– Paznicii de serviciu folosesc dou\ telefoane mobile. Al treilea
e luat peste tot cu el de [eful personalului de paz\, Ethan Truman.
Mick d\du din cap aprobator.
– O s\ fie `nchise la opt [i jum\tate `mpreun\ cu telefoanele
fixe. Cuplul care are `n grij\ proprietatea are de asemenea telefoane
mobile primite de la patron…
– So]ii McBee.
– Mda, spuse Mick. {i Hachette, buc\tarul-[ef, [i domnul
William Yorn…
– Intendentul. Nici unul dintre ei n-o s\ fie acolo disear\, ob-
serv\ Corky. Nu s`nt dec`t Truman [i pu[tiul.
– Nu vrei s\ ri[ti, nu-i a[a, ca cineva s\ hot\rasc\ s\ lucreze
p`n\ t`rziu sau poate s\ se `ntoarc\ mai devreme din vacan]\? Dac\
le `nchid pe toate, e imposibil ca cineva din re[edin]\ s\ sune la 911.
~n acela[i timp, se vor `ntrerupe [i pagerele personale ale membri-
lor personalului care au a[a ceva.
Discutaser\ `nainte despre internet [i despre modalit\]ile de a-l
folosi pentru a cere ajutor.
Anticip`nd `ntrebarea lui Corky, Mick spuse:
– Accesul prin cablu la internet se va opri la re[edin]a Manheim
tot la opt jum\tate.
– {i paznicii de serviciu n-o s\ [tie c\ s-a `nt`mplat ceva din
toate astea?
– Numai dac\ o s\ `ncerce s\ foloseasc\ telefonul sau s\ intre
pe internet.
– N-o s\ apar\ un avertisment de `ntrerupere a sistemului pe
calculatoarele lor?
– M-am ocupat de asta. Dar a[a cum te-am avertizat, nu pot s\
`nchid camerele video, senzorii de c\ldur\ din teren sau detectorii
de mi[care din cas\. Atunci ar fi evident c\ ceva nu e `n regul\ [i le
va da de g`ndit.
Corky d\du nep\s\tor din umeri.
– C`nd intru `n cas\, oricum vreau ca senzorii de mi[care s\
func]ioneze. S-ar putea s\ am nevoie de ei. C`t despre camere [i
senzori de c\ldur\, Trotter o s\ aib\ grij\ de astea.
CHIPUL 419
– {i pe urm\ o s\-l omori, spuse Mick.

– Nu chiar atunci. Mai t`rziu. Deci ce-]i mai r\m`ne de f\cut?
Ridic`nd ceremonios m`na dreapt\, Mick spuse:
– Numai asta.
~ncet, teatral, `[i puse ar\t\torul direct pe tasta ENTER.
Datele de pe calculator disp\rur\. Un albastru pur acoperi ecranul.
Corky se `ncord\.
– Ce n-a mers bine?
– Nimic. Am ini]iat livrarea pachetului.
– C`t timp o s\ dureze?
Mick ar\t\ cu degetul dou\ cuvinte care ap\ruser\ `n centrul
ecranului: ~N DERULARE.
– C`nd dispar cuvintele astea, treaba e `ncheiat\. Vrei o Cola, ceva?
– Nu, mul]umesc.
Niciodat\ nu m`nca sau bea `n casa Sachatone [i `ncerca s\ nici
nu ating\ ceva. Trebuia s\ te g`nde[ti c\ Mick atinsese totul la un
moment dat [i nu [tiai niciodat\ unde fuseser\ ultima oar\ mìnile
lui. De fapt, cam [tiai unde fuseser\ ultima oar\ mìnile lui Mick,
ceea ce era o problem\.
Cei mai mul]i dintre prietenii lui Mick ar fi evitat s\ dea m`na cu
el dac\ acesta ar fi `ntins-o; dar el p\rea s\ le `n]eleag\ preocuparea,
m\car [i numai subcon[tient, [i nu sugera niciodat\ s\ dea m`na cu ei.
Bart Simpson alerga [i s\rea prin pliurile materialului de pijama,
schimb`nd fe]e-fe]e `n timp ce Mick lu\ o Cola dintr-un frigider [i
se `ntoarse `n scaunul lui din fa]a calculatorului.
Vorbir\ despre un film video rar, produs probabil `n Japonia,
care era legendar printre `mp\timi]ii vulgarit\]ii ieftine: filmul era
despre doi b\rba]i, dou\ femei [i un hermafrodit, to]i costuma]i ca
Hitler. Mick v`nase filmul \sta timp de doisprezece ani.
Lui Corky nu i se p\rea deloc interesant, dar nu avu timp s\ se
plictiseasc\ de conversa]ie pentru c\ `n mai pu]in de patru minute
cuvintele de pe ecran ~N DERULARE se schimbar\ `n lapidarul
EFECTUAT.
– Pachetul este livrat, spuse Mick.
– Asta a fost tot?
420 DEAN KOONTZ
– ~h`. Semin]ele au fost plantate `n calculatoarele companiei de

telefonie, ale companiei de cablu [i `n ale companiei de securitate.
Mai t`rziu, c`nd vrei tu, totul intr\ `n func]iune.
– F\r\ s\ mai fie nevoie de tine?
Mick r`nji.
– De[tept, nu?
– Uimitor, spuse Corky.
Mick l\s\ capul pe spate ca s\ ia o `nghi]itur\ bun\ de Cola,
Corky scoase pistolul [i, c`nd Mick `nclin\ iar capul, ì zbur\ creierii.
Capitolul 67
Profesorul care organizase seminarul de o zi de publicitate [i

autopromovare era dr. Robert Vebbler. Prefera s\ fie numit dr. Bob,
a[a cum era cunoscut `n circuitul discursurilor motiva]ionale, unde
promitea s\-i transforme pe oamenii obi[nui]i, care nu au `ncredere
`n ei `n[i[i, `n motoare lipsite de `ndoieli, sigure pe sine [i cu reali-
z\ri supraumane.
Ethan [i Hazard `l g\sir\ pe profesor `n biroul s\u din campusul
aproape pustiu, preg\tindu-se pentru un turneu de conferin]e pe
care avea s\-l ]in\ `n luna ianuarie. Pere]ii biroului cu dou\ camere
erau acoperi]i cu postere ale lui dr. Bob de ni[te dimensiuni care
aminteau de Iosif Stalin [i Mao Tzedun.
Avea capul ras, musta]a `n furculi]\, un bronz ro[u-ar\miu care
era m\rturia dispre]ului s\u fa]\ de melanom, [i din]i albi]i cu laser,
mai str\lucitori dec`t clapele unui pian. Cu excep]ia ghetelor sale
ro[ii din piele de [arpe, tot ce purta – la fel ca `n postere – era alb,
inclusiv ceasul de m`n\, care avea o curea alb\ [i un cadran com-
plet alb, f\r\ cifre sau linii care s\ indice orele.
Dr. Bob reu[i at`t de bine s\ transforme fiecare r\spuns `ntr-un
minicurs despre `ncrederea `n sine [i g`ndirea pozitiv\, c\ Ethan `[i
dori ca Hazard s\-l poat\ aresta pentru infrac]iunea de recurgere la
cli[ee [i practicarea filozofiei `n lipsa ideilor.
P\l\vr\gea la fel de mult ca Donald, dar nu era mai criminal dec`t
r\]oiul acela exaltat. Era `nsetat de faim\, nu de infamie. E adev\rat
c\ Donald `ncercase de c`teva ori s\ le ucid\ pe Chip [i pe Dale,
422 DEAN KOONTZ
afurisitele alea de veveri]e, dar dr. Bob ar fi [tiut s\ le motiveze s\ re-

nun]e la apuc\turile lor de roz\toare [i s\ devin\ antreprenori de succes.
Le oferi lui Ethan [i Hazard `ntr-un autograf pe dou\ exemplare
din cea mai recent\ colec]ie de discursuri motiva]ionale [i le de-
clar\ c\ ar fi primul care s\ propun\ pentru premiul Nobel pentru
literatur\ o serie de c\r]i de autoservire.
C`nd sc\par\ din biroul doctorului Bob, g\sir\ un co[ de gunoi `n
care s\ arunce c\r]ile [i se `ntoarser\ la Fordul Expedition. At`t ceasul
de la bord, c`t [i cel de la m`na lui Ethan ar\tau c\ se f\cuse 15.41.
La ora cinci, ultimul membru al personalului avea s\ plece. Fric
r\m`nea singur la Palazzo Rospo.
Ethan se g`ndi s\-i sune pe agen]ii din biroul de paz\ din spa-
tele re[edin]ei. Unul dintre ei putea sta cu b\iatul `n cas\.
Asta `nsemna c\ un singur om va r\m`ne s\ monitorizeze came-
rele video [i celelalte sisteme de securitate, [i nu va patrula nimeni.
Date fiind condi]iile curente, Ethan nu voia s\-[i `mpr\[tie resursele.
Continua s\ cread\ c\ partenerul necunoscut al lui Reynerd,
dac\ `nc\ mai era decis s\ ac]ioneze, nu avea s-o fac\ p`n\ joi
dup\-amiaz\ cel mai devreme, c`nd Chipul se va `ntoarce de la fil-
m\rile din Florida. Programul lui Manheim era de interes public [i
se scria mult despre el. Orice obsedat care ar fi vrut s\-l omoare pe
actor [tia probabil c`nd trebuia s\ se `ntoarc\ acesta `n Bel Air.
Probabil... dar nu absolut sigur.
Elementul acesta de `ndoial\ [i intui]ia lui Hazard c\ nu trebuia
s\ a[tepte p`n\ joi `l nelini[teau pe Ethan. Se g`ndea cu `ngrijorare
c\ cineva avea s\ descopere o modalitate de a trece de cordonul de
securitate al re[edin]ei, indiferent c`t de bine ar fi fost pus la punct,
[i s\ p`ndeasc\ ne[tiut `ntoarcerea lui Manheim.
Chiar [i cel mai mig\los plan de securitate era o `ntreprindere
omeneasc\, la urma urmei, [i orice `ntreprindere omeneasc\ era,
prin natura lucrurilor, imperfect\. Un nebun suficient de inteligent,
m`nat de obsesie [i de impuls criminal, putea g\si o bre[\ chiar [i
`n zidul de protec]ie al pre[edintelui Statelor Unite.
Din c`te `[i d\duse seama Ethan, Reynerd nu fusese un tip prea
de[tept, dar persoana care inspirase personajul profesorului din sce-
nariu putea fi un smintit de calibru.
CHIPUL 423
– Du-te acas\, insist\ Hazard c`nd ie[ir\ din campusul universi-

tar. Las\-m\ la spital ca s\-mi iau ma[ina [i o s\ verific singur ulti-
mele dou\ nume.
– Nu mi se pare corect.
– Nu mai e[ti poli]ist, oricum, spuse Hazard. Ai renun]at la tot
pentru bani [i ca s\ pupi `n fund o vedet\. ~]i aminte[ti?
– Te-ai b\gat `n treaba asta doar din cauza mea.
– Gre[it. M-am b\gat din cauza \stora, spuse Hazard [i sun\ cei
trei clopo]ei de argint.
Sunetul lor f\cu s\-l treac\ fiori pe [ira spin\rii.
– S\ fiu al naibii dac\ o s\ m\ las cople[it de chestii de-astea
morbide sau de tipi care intr\ `n oglinzi. O s\ g\sesc o explica]ie, o
s\-mi alung toate g`ndurile astea hoodoo1 din cap [i o s\ m\ `ntorc
la cel care am fost, a[a cum am fost.
Cele dou\ nume care mai r\m\seser\ era ale unor profesori de
literatur\ american\ de la o alt\ universitate. Fuseser\ pu[i la sf`r[i-
tul listei pentru c\ scenariul neterminat al lui Reynerd sugerase c\
respectivul complice era un profesor de actorie sau un universitar
legat `n vreun fel de lumea divertismentului. Profesori posaci de li-
teratur\, care umbl\ `n haine de tweed peticite cu piele `n coate,
care fumeaz\ pipe [i discut\ despre participiul verbelor, nu aduceau
a criminali sau obseda]i de celebrit\]i.
– Oricum, spuse Hazard, cred c\ \[tia doi n-o s\ fie mai cu mo]
dec`t ceilal]i.
Citea din `nsemn\rile pe care le f\cuse `n timpul convorbirilor
telefonice pe care le purtase `n ma[in\ dup\ ce plecaser\ de la pro-
fesorul Fitzmartin [i se `ndreptau spre dr. Bob.
Furtuna se mai potolise. V`ntul care `ndoise copacii nu le mai
st`rnea acum dec`t o u[oar\ `ngrijorare [i ì f\cea s\ tremure `n a[-
teptarea re`ntoarcerii nea[teptate a furtunii.
Ploaia c\dea cu eficien]\, m\surat, la obiect, f\r\ s\ mai aib\
for]a distructiv\ anterioar\, ca [i cum o revolu]ie `n ceruri transfor-
mase r\zboinicii de la putere `n oameni de afaceri.
1 O form\ de magie popular\ din sudul Statelor Unite (n.tr.)

424 DEAN KOONTZ
– Maxwell Dalton, continu\ Hazard dup\ un moment. Evident,

plecat `n concediu sau `n sabat de la universitate. Femeia cu care
am vorbit era un administrator temporar, pe timp de vacan]\, n-a
fost prea limpede, a[a c\ o s\ m\ duc s\ m\ `nt`lnesc cu so]ia lui
Dalton. {i cel\lalt este Vladimir Laputa.
Capitolul 68
Lui Corky ì p\ru r\u pentru ce ì f\cuse chipului lui Mick

Sachatone. Un bun prieten merita s\ fie executat cu mai mult\
demnitate.
Deoarece pistolul nu avea amortizor, fusese nevoit s\ ]inteasc\
exact de prima oar\. Poate c\ nimeni dintre vecinii apropia]i nu era
acas\, iar dac\ era, ropotul ploii avea s\ mascheze destul de bine
focul acela [i s\ nu le st`rneasc\ interesul. De un tir sus]inut nici nu
putea fi vorba.
~n Malibu, Corky nu dorise s\ reduc\ la t\cere vocea pl\cut\ a
pistolului. Bubuitul fiec\rui glon], punct`nd corul casant al bibelo-
urilor sf\r`mate, `l buim\cise pe Trotter.
De[i avea la el un amortizor, ]eava extins\ a pistolului nu-i per-
mitea s\ stea a[ezat perfect `n toc. Iar cei c`]iva centimetri `n plus
nu permiteau s\ ]inteasc\ perfect, a[a cum ì pl\cea.
Pe l`ng\ asta, dac\ s\rmanul Mick ar fi v\zut pistolul din toc
prev\zut cu amortizor, s-ar fi putut nelini[ti `n ciuda non[alan]ei
lui Corky.
Dup\ ce v`r` pistolul la loc `n toc, Corky `[i trase pe el haina
neagr\ de piele [i scoase dintr-un buzunar o pereche de m\nu[i de
latex. Trebuia s\ se fereasc\ s\ lase amprente, bine`n]eles, dar `n
acest sanctuar al mìnii p\c\toase era mai pu]in preocupat de ce pu-
tea l\sa `n urm\ c`t de ce putea lua de acolo.
~n restul locuin]ei, rafturile cu casete video ]ineau loc de ferestre,
pref\c`nd casa `ntr-o grot\, dar `n camera de zi chipul mohor`t al
426 DEAN KOONTZ
zilei care se scurgea se lipea de geamul p\tat de ploaie. Corky

trase draperiile.
Avea nevoie de timp ca s\ scotoceasc\ prin cas\ dup\ banii
bine ascun[i ai lui Mick, care erau probabil mul]i la num\r, [i avea
nevoie de timp ca s\ deconecteze calculatoarele [i s\ le `ncarce `n
Land Rover, pentru a se asigura c\ informa]iile con]inute nu aveau
s\ cad\ pe mìni ostile. Avea s\ `nf\[oare cadavrul `ntr-o prelat\ [i
s\-l scoat\ de-acolo, apoi s\ cure]e s`ngele.
Pentru a evita o anchet\ care, `n pofida tuturor precau]iilor sale,
ar putea conduce poli]ia pe urmele lui, Corky inten]iona s\-l fac\
pe Mick s\ dispar\.
Ar fi putut s\ stropeasc\ locul cu benzin\ [i s\-i dea foc pentru
a elimina orice prob\, a[a cum f\cuse `n casa str`mt\ a Brittinei
Dowd. Miile de casete video ar arde cu v`lv\taie, `mpr\[tiind nori
grei de fum toxic care s\ pun\ piedici pompierilor. Nici o prob\ nu
ar r\m`ne `n zgura mocnit\.
~i displ\cea totu[i ideea de a distruge arhiva de senzualitate
smintit\ Sachatone, c\ci locul acesta era un m\re] monument al ha-
osului, a[a cum Corky nu mai v\zuse vreodat\. Masa aceasta ma-
lign\ emitea vibra]ii care aveau puterea s\ `mpr\[tie disolu]ia [i
dezordinea la fel de sigur ca un munte de plutoniu care elibereaz\
radia]ii mortale, c\rora nici o f\ptur\ vie nu le poate rezista `n timp.
Banii lui Mick, deconectarea calculatoarelor lui [i `ndep\rtarea
cadavrului `n pijamale trebuiau `ns\ s\ a[tepte p`n\ c`nd Aelfric
Manheim avea s\ fie smuls din s`nul cald al gloriei [i `nchis `n ca-
mera ocupat\ `n prezent de Stinky Cheese Man. Corky avea s\ se
`ntoarc\ aici `n dou\zeci [i patru de ore.
~ntre timp, `nchise calculatoarele [i celelalte televizoare care mer-
geau `n camerele de lucru. Lu\ apoi la picior toat\ casa, de sus p`n\
jos, ca s\ se asigure c\ nu r\m\sese pornit nici un aparat electric care
putea s\ se supra`nc\lzeasc\ [i s\ fac\ flac\r\, aduc`nd pompierii `na-
inte ca el s\ fi localizat comoara [i s\ fac\ nev\zut cadavrul.
Ajuns din nou `n sufragerie, Corky se opri un minut s\ pri-
veasc\ cele patru ecrane unde incomparabila Janelle era prins\ `n
contorsion\ri erotice, apoi l\s\ s\ cad\ `ntunericul pe peretele de
CHIPUL 427
carne tremur`nd\. Se `ntreb\ dac\ Jack Trotter profitase de flexibi-

litatea ei uimitoare ca s-o `mpacheteze [i s-o v`re `ntr-un morm`nt
de dimensiuni reduse, sc\p`nd `n felul \sta de o parte din efortul de
a s\pa p\m`ntul.
Acum c\ Mick s-a dus, Romeo [i Julieta pornografiei erau
am`ndoi mor]i. Trist.
Corky ar fi preferat s\ nu-l omoare pe Mick, dar bietul de el
semnase propria condamnare la moarte c`nd i-l v`nduse pe Trotter.
Cuprins de un acces de gelozie, bolnav de r\zbunare, ì dezv\luise
lui Corky nenum\ratele identit\]i false pe care le crease de-a lungul
anilor pentru Trotter. Dac\ `[i tr\da un client, `ntr-o zi ar fi putut
s\-l tr\deze [i pe Corky.
S\ distrugi ordinea social\ e o munc\ singuratic\.
Corky ie[i pe veranda din fa]\ [i `ncuie u[a cu cheia lui Mick,
pe care o luase dintr-un cuier din buc\t\rie.
R\coarea zilei se ad`ncise.
De[i sp\late [i cl\tite de multe ori, rufele cerului erau de un ce-
nu[iu mai murdar dec`t fuseser\ de diminea]\, [i lumina lor nu
arunca nici raze, nici cea mai mic\ umbr\.
Se `nt`mplaser\ at`tea de c`nd se trezise s\ `nfrunte lumina zilei!
Dar partea cea mai bun\ `nc\ nu sosise.
Capitolul 69
~n buc\t\rie, discut`nd cu domnul Hachette despre cin\, Ethan `l

g\si pe buc\tarul-[ef f\r\ chef de vorb\ [i `necat de o m`nie pe care
refuza sec s\ o explice. Nu spunea dec`t at`t:
– P\rerea mea despre aceast\ problem\ se afl\ `n corespon-
den]\, domnule Truman.
Nu descria „problema“ la care se referea.
– Declara]ia mea de suflet se afl\ `n coresponden]\. Refuz s\ fiu
atras `ntr-un scandal, ca un buc\tar de r`nd. S`nt maestru buc\tar [i `mi
anun] dispre]ul ca un domn, prin scris, nu pe fa]\, ci `n spate.
Engleza lui Hachette era mai pu]in `mpiedicat\ c`nd nu era fu-
rios sau agitat, dar rareori aveai ocazia s\-l auzi vorbind mai fluent.
~n doar zece luni, Ethan `nv\]ase s\ nu-l for]eze niciodat\ pe
buc\tarul-[ef `n chestiuni legate de buc\t\rie. Calitatea m`nc\ruri-
lor sale chiar justifica insisten]a de a i se acorda statutul de artist
temperamental. Furtunile lui veneau [i treceau, dar nu l\sau nici o
stric\ciune `n urm\.
R\spunz`ndu-i domnului Hachette cu o ridicare nep\s\toare din
umeri, Ethan plec\ s\-l caute pe Fric.
Doamnei McBee nu-i pl\cea deloc ca `n `ntreaga cas\ s\ r\sune
intercomul. O considera o ofens\ la adresa atmosferei nobile din
locuin]\, un afront la adresa familiei [i o distragere a aten]iei perso-
nalului. „Nu muncim `ntr-o cl\dire de birouri sau `ntr-un depozit de
marf\ cu pre] redus“, explicase ea.
CHIPUL 429
Membrii importan]i ai personalului aveau asupra lor pagere, la

care puteau fi contacta]i [i chema]i din orice col] al re[edin]ei. S\ te
r\]oie[ti la ei prin sistemul intercom era rareori necesar.
Dac\ voiai s\ dai de un paznic sau de o menajer\, sau dac\ de]i-
neai o pozi]ie care `]i permitea s\ cau]i un membru al familiei de
c`te ori voiai – ceea ce nu aveau dreptul dec`t doamna McBee,
domnul McBee [i Ethan – atunci trebuia s\ folose[ti intercomul
unei singure camere o dat\. ~ncepeai cu cele trei locuri `n care era
cel mai probabil s\ se afle persoana respectiv\.
Pe m\sur\ ce se apropia ora cinci, r\m\seser\ pu]ine persoane
c\rora li se mai putea distrage aten]ia [i to]i se preg\teau s\ plece `n
c`teva minute. Fric era singurul membru al familiei Manheim aflat
la re[edin]\. So]ii McBee erau pleca]i la Santa Barbara. Cu toate
acestea, Ethan se sim]i obligat s\ urmeze procedurile standard din
respect fa]\ de tradi]ie, din respect fa]\ de doamna McBee [i cu con-
vingerea c\, dac\ i-ar fi transmis lui Fric mesaje `n toate camerele
deodat\, scumpa doamn\ din Santa Barbara ar fi [tiut de`ndat\ ce se
petrecuse [i [i-ar fi stricat scurta vacan]\ din cauza unui stres inutil.
Folosind intercomul de la unul dintre telefoanele din buc\t\rie,
Ethan `ncerc\ mai `ntì camerele lui Fric de la etajul al doilea. ~l c\-
ut\ apoi pe b\iat `n camera trenurilor: „E[ti acolo, Fric? S`nt dom-
nul Truman“, `n sala de spectacole, apoi `n bibliotec\. Nu primi
nici un r\spuns.
De[i Fric nu fusese niciodat\ moroc\nos [i, cu siguran]\, nici
nepoliticos, probabil c\ din motive ne[tiute prefera s\ nu r\spund\
la intercom, de[i `l auzea.
Ethan alese s\ str\bat\ toat\ casa, de sus p`n\ jos, `n primul r`nd
ca s\-l g\seasc\ pe b\iat, dar [i ca s\ se asigure c\ totul era `n regul\.
~ncepu de la etajul al doilea. Nu intr\ `n fiecare camer\, dar
deschise fiecare u[\ [i arunc\ o privire `n mai toate `nc\perile, stri-
g`ndu-l pe copil de mai multe ori pe nume.
U[a de la apartamentul lui Fric era deschis\. Dup\ ce se pre-
zent\ de dou\ ori [i nu primi nici un r\spuns, Ethan hot\r` c\ `n
seara aceasta problemele de securitate erau mai importante dec`t
eticheta casei [i intimitatea familiei. Str\b\tu camerele lui Fric, dar
nu-l g\si nici pe b\iat, nici ceva lips\.
430 DEAN KOONTZ
~ntorc`ndu-se prin aripa de est `n holul nordic, `ndrept`ndu-se c\tre

sc\ri, Ethan se opri de trei ori ca s\ se `ntoarc\, s\ asculte, pironit de
un fior, de presim]irea c\ lucrurile nu erau `n regul\ cum p\reau s\ fie.
Lini[te. Nemi[care.
}in`ndu-[i respira]ia, nu-[i auzea dec`t inima.
~ncerc`nd s\ prind\ ritmul acela l\untric, nu reu[i s\ aud\ nimic
real, numai absurdit\]i pe care [i le imagina – o mi[care furi[\ `n
oglinda veche de deasupra unui bufet din apropiere; un glas slab,
ca cel de la telefonul primit noaptea trecut\, dar mai slab dec`t `na-
inte, strig`nd la el nu de la etajul al doilea, ci din cap\tul `ndep\rtat
al unei fund\turi de pe autostrada ve[niciei.
Oglinda nu-l reflecta dec`t pe el, nici o siluet\ `nce]o[at\, nici
un prieten din copil\rie.
C`nd `ncepu s\ respire din nou, glasul `ndep\rtat care exista nu-
mai `n `nchipuirea sa `ncet\ s\ se mai fac\ auzit chiar [i acolo.
Cobor` la etajul `ntì, unde `l g\si pe Fric `n bibliotec\.
Citind o carte, b\iatul st\tea `n fotoliul pe care-l mutase din po-
zi]ia lui obi[nuit\. Sp\tarul atingea pomul de Cr\ciun.
C`nd Ethan deschise u[a [i intr\, Fric tres\ri, apoi `ncerc\ s\-[i
ascund\ reac]ia pref\c`ndu-se c\ doar `[i c\uta o pozi]ie mai con-
fortabil\ `n fotoliu. P`n\-[i d\du seama c\ persoana care intrase era
Ethan, b\iatul f\cu ochii mari [i `[i `ncle[t\ f\lcile de groaz\.
– Bun\, Fric. E[ti bine? Te-am c\utat pe intercom aici acum c`-
teva minute.
– N-am auzit, mmm, nu, n-am auzit intercomul, spuse b\iatul
min]ind at`t de prost, c\, dac\ ar fi fost conectat la un poligraf, apa-
ratul ar fi explodat.
– Ai mutat fotoliul.
– Fotoliul? Mmm, nu, a[a l-am g\sit, era aici, uite, a[a era.
Ethan se a[ez\ pe bra]ul unui alt fotoliu.
– S-a `nt`mplat ceva, Fric?
– Ceva? `ntreb\ b\iatul, ca [i cum ì sc\pa sensul acelui cuv`nt.
– Ai vrea s\-mi spui ceva? Te preocup\ ceva? Pentru c\ nu pari
`n apele tale.
Pu[tiul `[i mut\ privirea de la Ethan la carte. O `nchise [i o puse
`n poal\.
CHIPUL 431
Ca poli]ist, Ethan `nv\]ase de mult ce `nseamn\ r\bdarea.

Uit`ndu-se din nou la Ethan, Fric se aplec\ `n scaun. P\rea pe
punctul s\ [opteasc\ ceva complice, dar ezit\ [i-[i `ndrept\ spatele.
Orice ar fi vrut s\ dezv\luie, l\s\ nespus. D\du din umeri nep\s\tor.
– Nu [tiu. Poate s`nt `ncordat pentru c\ se `ntoarce tata joi.
– |sta e un lucru bun, nu-i a[a?
– Bine`n]eles. Dar e [i pu]in stresant.
– De ce?
– P\i, o s\ vin\ cu el c`]iva amici, [tii. ~ntotdeauna se `nt`mpl\ a[a.
– Nu-]i plac prietenii lui?
– N-am nimic cu ei. To]i joac\ golf [i s`nt mari amatori de
sport. Lui tata ì place s\ vorbeasc\ despre golf, fotbal [i chestii
dintr-astea. A[a se relaxeaz\ el. El [i amicii lui s`nt ca un club.
„Un club din care tu nu faci parte [i nici n-o s\ faci vreodat\“,
se g`ndi Ethan, surprins de simpatia pe care o sim]ea fa]\ de copil.
I se puse un nod `n g`t.
Vru s\-l `mbr\]i[eze pe b\iat, s\-l scoat\ la un film, la un film `n
ora[, nu aici jos, `n miniteatrul Pantages din Palazzo Rospo, ci la
un cinematograf obi[nuit, plin de copii [i p\rin]i, unde plutea `n aer
miros de floricele de porumb, unde trebuia s\ te ui]i dac\ nu cumva
era gum\ lipit\ pe scaun `nainte s\ te a[ezi, unde la scenele comice
`]i auzeai nu numai propriul r`s, ci pe al mul]imii.
– {i o s\ mai fie o fat\ cu el, continu\ Fric. ~ntotdeauna e o fat\.
De ultima s-a desp\r]it `nainte s\ plece `n Florida. Nu [tiu cine e prie-
tena cea nou\. Poate e dr\gu]\. C`teodat\ s`nt dr\gu]e. Dar e nou\,
[i va trebui s\ o cunosc, ceea ce nu e u[or.
Conversa]ia lor ajunsese pe un teren periculos pentru raporturile
dintre un membru al familiei [i unul al personalului administrativ. Din
compasiune pentru copil, Ethan nu putea s\ spun\ nimic care s\-i dez-
v\luie adev\rata lui p\rere despre Channing Manheim ca tat\ sau care
s\ sugereze c\ priorit\]ile vedetei de film nu erau corect stabilite.
– Fric, oricine va fi prietena cea nou\ a tat\lui t\u, o s\ fie u[or
s\ o cuno[ti, pentru c\ o s\ te plac\. Toat\ lumea te place, Fric,
ad\ug\ el, [tiind c\ pentru b\iatul acesta dulce [i f\r\ preten]ii, cu-
vintele lui aveau s\ fie o adev\rat\ revela]ie [i cel mai probabil nu
le va da crezare.
432 DEAN KOONTZ
Fric r\mase cu gura c\scat\, de parc\ Ethan tocmai declarase c\

era o maimu]\ care se d\duse drept om. Obrajii i se `mbujorar\ [i
se uit\ `ncurcat spre cartea din poal\.
Ethan `[i `ndrept\ aten]ia spre pomul din spatele b\iatului. Po-
doabele at`rnate `n pom se mi[cau: `ngeri care se roteau, d\deau din
cap, dansau.
Aerul din bibliotec\ era nemi[cat precum c\r]ile de pe rafturi.
Dac\ ar fi avut loc un cutremur de mic\ intensitate care s\ influen-
]eze podoabele din pom, fusese prea subtil ca s\-l fi sim]it [i Ethan.
Mi[carea `ngerilor se domoli, de parc\ ar fi fost pu[i `n mi[care
de un scurt curent de aer produs de vreo prezen]\ trec\toare.
Ethan fu cople[it de o a[teptare stranie, de senza]ia c\ o poart\ a
`n]elegerii e pe cale s\ se deschid\ `n inima lui. ~[i d\du seama c\
`[i ]inea respira]ia [i c\ p\rul de pe dosul mìnilor i se ridicase ca la
apropierea de un obiect `nc\rcat cu electricitate static\.
– Domnul Hachette, spuse Fric.
~ngerii erau la locurile lor [i momentul semnificativ trecuse f\r\
s\ se `nt`mple ceva.
– Poftim? `ntreb\ Ethan.
– Domnul Hachette nu m\ place, spuse Fric `ncerc`nd s\ res-
ping\ ideea c\ lumea ar putea avea despre el o p\rere mai bun\ de-
c`t credea.
Ethan z`mbi.
– Bine, nu s`nt convins c\ domnul Hachette place pe cineva `n
mod special. Dar e un buc\tar-[ef pe cinste, nu?
– {i Hannibal Lecter este.
De[i, f\r\ `ndoial\, nu era prea frumos s\ te amuzi pe seama
unui membru marcant al personalului [i coleg `n acela[i timp,
Ethan r`se.
– Poate e[ti de alt\ p\rere, dar s`nt absolut sigur c\, dac\ dom-
nul Hachette `]i spune c\ ]i-a pus carne de vi]el `n farfurie, atunci e
carne de vi]el, [i nu altceva.
Se ridic\ de pe bra]ul fotoliului.
– Ei bine, te-am c\utat din dou\ motive. Am vrut s\ te avertizez
s\ nu deschizi nici o u[\ exterioar\ tot restul serii. Imediat ce m\
CHIPUL 433
asigur c\ a plecat ultimul membru al personalului, o s\ pornesc

alarma de perimetru.
Fric se ridic\ iar drept `n fotoliu. S\ fi fost cìne, [i-ar fi ciulit
urechile, at`t de atent era la implica]iile acestei schimb\ri de rutin\.
C`nd tat\l lui Fric se afla la re[edin]\, alarma de perimetru era
pornit\ numai c`nd dorea proprietarul. ~n absen]a lui Manheim,
Ethan activa de obicei sistemul seara, c`nd se retr\gea `n aparta-
mentul lui, `ntre zece [i dou\sprezece noaptea.
– De ce at`t de devreme? `ntreb\ Fric.
– Vreau s\ o monitorizez pe calculator `n seara asta. Cred c\
avem o problem\ la fluctua]iile de tensiune electric\ la anumite u[i
[i ferestre. Nu e `nc\ ceva care s\ declan[eze alarme false, dar tre-
buie reparat.
De[i Ethan era un mincinos mai bun dec`t Fric, expresia nedu-
merit\ de pe fa]a b\iatului era probabil aceea[i cu care privea car-
nea de vi]el a domnului Hachette.
Ethan continu\ gr\bit:
– Dar te-am c\utat [i pentru c\ voiam s\ lu\m cina `mpreun\,
mai ales c\ s`ntem numai doi aici `n seara asta, ca doi burlaci f\r\
nici o treab\.
Standarde [i practici nu con]inea nici o interdic]ie referitoare la
posibilitatea ca un membru senior al personalului s\ ia cina cu b\-
iatul `n absen]a p\rin]ilor. ~n cea mai mare parte a timpului, Fric lua
de fapt masa singur, fie pentru c\ ì pl\cea s\ m\n`nce singur, fie
pentru c\ se g`ndea c\ ar fi neobr\zare din partea lui s\-i roage pe
al]ii s\-i ]in\ companie. Din c`nd `n c`nd, doamna McBee `l `n-
demna pe b\iat s\ ia masa cu ea [i cu domnul McBee, dar acum era
prima oar\ c`nd Ethan [i Fric f\ceau acest lucru.
– Chiar a[a? `ntreb\ Fric. N-o s\ fii prea ocupat cu monitoriza-
rea voltajului?
Ethan recunoscu `n]ep\tura abil\ din `ntrebare, vru s\ r`d\, dar
se pref\cu pe urm\ c\ nu se `ndoia de faptul c\ Fric `nghi]ise min-
ciuna legat\ de alarm\.
– Nu, domnul Hachette a preg\tit tot. Tot ce trebuie s\ fac este
s\ `nc\lzesc cina la cuptor, dup\ instruc]iunile pe care mi le-a l\sat.
C`nd ]i-ar pl\cea s\ m`nc\m?
434 DEAN KOONTZ
– Mai bine mai devreme, spuse Fric. {ase jumate?

– S-a f\cut, [ase jumate. {i unde s\ pun masa?
Fric d\du indiferent din umeri.
– Unde dore[ti?
– Dac\ vrei s\ aleg eu, atunci o s\ m`nc\m `n camera de zi,
spuse Ethan. Celelalte spa]ii de luat masa s`nt strict pentru familie.
– Atunci aleg eu, spuse b\iatul.
~[i fr\m`nt\ o clip\ buza de jos, apoi spuse:
– M\ mai g`ndesc [i `]i spun.
– Bine. O s\ fiu `n apartamentul meu, pe urm\ la buc\t\rie.
– Cred c\ avem vin `n seara asta, nu? `ntreb\ Fric. Un merlot bun.
– Da, serios? Atunci s\-mi fac bagajele, s\ chem un taxi, s\ scriu
o scrisoare de demitere `n numele tat\lui t\u [i s\ fiu gata s\ plec
de `ndat\ ce pici jos beat?
– Nu trebuie s\ afle, spuse Fric. {i chiar dac\ ar afla, o s\-[i
`nchipuie c\ e un lucru normal printre odraslele vedetelor de la
Hollywood. {i oricum, mai bine b\utur\ dec`t cocain\. O s\ m\
duc\ s\ vorbesc cu doctorul Rudy, s\ vad\ dac\ nu cumva mi se
trage de c`nd eram fiul unui `mp\rat din Roma antic\ [i am fost tra-
umatizat de spectacolul leilor stupizi care m`ncau oameni stupizi `n
Coloseumul \la stupid.
P\l\vr\geala asta obraznic\ poate i s-ar fi p\rut caraghioas\ lui
Ethan dac\ n-ar fi crezut c\, `ntr-adev\r, acesta era cel mai probabil
modul `n care ar fi reac]ionat Chipul v\z`ndu-[i fiul beat.
– Poate c\ tat\l t\u n-o s\ afle niciodat\. Dar o ui]i pe
Cea-Care-Nu-Poate-Fi-~n[elat\.
Fric [opti:
– Doamna McBee.
Ethan d\du din cap afirmativ.
– Da, doamna McBee.
Fric spuse:
– O s\ beau un pepsi.
– Cu ghea]\ sau f\r\?
– F\r\.
– Bun b\iat.
Capitolul 70
De[i speriat\, chinuit\ de `ndoieli [i lupt`ndu-se cu dezn\dej-

dea, Rachel Dalton r\m\sese o femeie pl\cut\, cu un p\r castaniu
str\lucitor [i ochi alba[tri, ad`nci [i misterio[i.
Din experien]a lui Hazard, era [i neobi[nuit de atent\ cu cei din
jur. Dup\ ce c\zuse de acord la telefon asupra interviului, `l a[tep-
tase pe Hazard cu cafeaua preg\tit\. I-o servise `n sufragerie, al\-
turi de o farfurie cu brio[e [i biscui]i cu unt.
~n timpul serviciului, detectivilor de la Omucideri rareori li se
ofereau gust\ri, [i niciodat\ cu [ervete de damasc. {i mai ales nu
din partea so]iilor unor b\rba]i disp\ru]i, pentru care poli]ia f\cuse
surprinz\tor de pu]ine eforturi.
Maxwell Dalton, a[a cum a reie[it `n timpul conversa]iei, disp\-
ruse `n urm\ cu trei luni. Rachel declarase la poli]ie dispari]ia
sa c`nd acesta `nt`rziase patru ore de la un curs pe care `l ]inuse
dup\-amiaz\ la universitate.
Bine`n]eles, poli]i[tii nu ar\taser\ interes fa]\ de dispari]ia unui
adult care lipsea doar de patru ore, [i nici faptul c\ nu ap\ruse dup\
o zi, dou\ sau trei nu ì pusese pe g`nduri.
– Dup\ c`te se pare, ì spuse Rachel lui Hazard, tr\im `ntr-o
epoc\ `n care un num\r [ocant de so]i – [i so]ii – fug de-acas\ la or-
gii cu droguri, se hot\r\sc subit s\ petreac\ o s\pt\m`n\ `n Perto
Vallarta cu vreo t`rf\ pe care au cunoscut-o la Starbucks de zece
minute sau pur [i simplu `[i p\r\sesc via]a de p`n\ atunci f\r\ nici
un avertisment. C`nd am `ncercat s\ le explic cum e Maxwell, nu
436 DEAN KOONTZ
au putut s\ cread\ c\ poate exista un so] at`t de onest. Erau con-

vin[i c\ o s\ apar\ la un moment dat sp\[it, cu ochii injecta]i [i cu
o boal\ veneric\.
~n cele din urm\, c`nd Maxwell Dalton lipsise destul de mult
pentru ca p`n\ [i autorit\]ile din zilele noastre s\ considere neo-
bi[nuit\ absen]a lui, se `ntocmise un dosar la poli]ie. Ac]iunile de
c\utare a b\rbatului fuseser\ minime sau inexistente, ceea ce o
frustrase pe Rachel, deoarece presupusese `n mod gre[it c\, `n cazul
unei persoane disp\rute, investiga]ia este doar cu pu]in mai redus\
dec`t `n cazul unei omucideri.
– Nu atunci c`nd disp\rutul este un adult, spuse Hazard, [i c`nd
nu exist\ urme de violen]\. Dac\ i-ar fi g\sit ma[ina abandonat\…
Dar nu-i g\siser\ ma[ina, nici portofelul aruncat [i golit de
bani, nici un obiect care s\ poat\ sugera un joc murdar. Disp\ruse
f\r\ s\ lase mai multe urme dec`t un vapor care plecase `n Triun-
ghiul Bermudelor [i nu mai ie[ise niciodat\ de acolo.
Hazard spuse:
– S`nt sigur c\ vi s-a pus deja `ntrebarea aceasta, dar so]ul dum-
neavoastr\ avea du[mani?
– E un om bun, spuse Rachel, a[a cum se a[tepta Hazard.
Ad\ug\ apoi ceva la care el nu se a[tepta:
– {i ca to]i oamenii buni din lumea asta complet\, bine`n]eles
c\ avea du[mani.
– Pe cine?
– O band\ de tic\lo[i din troaca aceea care se nume[te universi-
tate. Hm, nu ar trebui s\ fiu at`t de aspr\. Din p\cate, Catedra de
englez\ se afl\ `n mìnile unor nemernici [i sminti]i.
– Crede]i c\ cineva de la Catedr\ ar fi putut…
– Pu]in probabil, recunoscu Rachel. Nu [tiu dec`t s\ vorbeasc\,
[i `ntotdeauna f\r\ nici un `n]eles.
~i mai oferi cafea, [i c`nd Hazard refuz\, ea spuse:
– Cum se numea b\rbatul a c\rui moarte o investiga]i?
Hazard ì spusese doar c`teva lucruri, suficiente pentru a o face pe
Rachel s\-i deschid\ u[a; [i nu avea acum nici o inten]ie s\ dezvolte
CHIPUL 437
povestea. Nu men]ionase nici m\car faptul c\ `l urm\rise deja [i `l

`mpu[case pe asasinul lui Reynerd.
– Rolf Reynerd. A fost `mpu[cat ieri, `n vestul Hollywoodului.
– Crede]i c\ acest caz poate avea vreo leg\tur\ cu acela al so]u-
lui meu? Vreau s\ spun, mai mult dec`t am\nuntul c\ omul acela a
urmat cursul de literatur\ al lui Max?
– Posibil, spuse Hazard. N-a[…
Destul de straniu, un sur`s trist o f\cu s\ par\ [i mai dr\gu]\.
– Eu a[ exclude aceast\ posibilitate, domnule detectiv, spuse ea,
r\spunz`nd vorbelor pe care el ezitase s\ le rosteasc\. Nu o s\ `ncep
acum s\-mi fac speran]e de[arte. Dar jur c\ nici nu le voi l\sa s\ piar\.
~n timp ce Hazard se ridic\ s\ plece, se auzi soneria. Femeia
care sunase era o negres\ mai v`rstnic\, cu p\rul alb [i av`nd cele
mai elegante mìni pe care le v\zuse el vreodat\, sub]iri [i cu de-
gete lungi [i suple ca ale unei fete tinere. Era profesoara de pian [i
venise pentru lec]ia cu pu[toaica de zece ani a familiei Dalton.
Atras\ de glasul melodios al profesoarei ei, Emily, feti]a, cobor`
de la etaj la timp pentru a fi prezentat\ lui Hazard `nainte de a
pleca. Avea frumuse]ea mamei, dar nu aceea[i t\rie, pentru c\ buza
de jos `ncepu s\-i tremure [i ochii i se `mp\ienjenir\ c`nd spuse:
– O s\-l g\si]i pe tata, nu-i a[a?
– O s\ ne str\duim, o asigur\ Hazard `n numele departamentu-
lui, n\d\jduind c\ cele spuse nu se vor dovedi o minciun\.
Dup\ ce p\[i pragul [i ie[i pe verand\, se `ntoarse spre Rachel
Dalton care r\m\sese `n u[\.
– Urm\torul nume de pe lista mea este al unui coleg de-al so]u-
lui dumneavoastr\, de la Catedra de englez\. Poate `l cunoa[te]i.
Vladimir Laputa.
A[a cum triste]ea nu-i mic[orase frumuse]ea, nici furia nu i-o
ur`]i. Rachel spuse:
– Dintre toate hienele de acolo, el este cel mai r\u. Max `l dis-
pre]uia... `l dispre]uie[te. Acum [ase s\pt\m`ni, domnul Laputa
mi-a f\cut o vizit\ ca s\-[i arate simpatia [i `ngrijorarea pentru dis-
pari]ia lui Max. Jur... n\p`rca `mi d\dea t`rcoale ca s\ vad\ dac\ nu
m\ simt singur\ `n pat.
438 DEAN KOONTZ
– Dumnezeule! spuse Hazard.

– Grosol\nia este o calitate a universitarului de r`nd la fel de mult
ca a unui membru dintr-o ga[c\ de strad\, detectiv Yancy. A apus
de mult vremea c\rturarului gentil, izolat `n turnul lui de filde[ [i
interesat numai de art\ [i adev\r.
– Am `nceput de cur`nd s\ b\nuiesc acela[i lucru, ì spuse Hazard,
de[i nu i-ar fi dezv\luit niciodat\ c\, `n lipsa unui candidat mai bun,
so]ul ei ajunsese `n capul listei de suspec]i `n cazul amenin]\rilor la
adresa lui Channing Manheim.
I se p\rea greu s\ cread\ c\ o femeie ca Rachel [i o fat\ ca
Emily ar putea iubi un om care nu era exact ceea ce p\rea s\ fie.
Cu toate acestea, dispari]ia lui Maxwell Dalton putea, de fapt,
s\ `nsemne c\ acesta chiar `ncepuse o via]\ nou\, o via]\ dement\,
din care f\ceau parte amenin]\rile la adresa celebrit\]ilor, f\cute fie
cu scopul de a face r\u, fie `n speran]a naiv\ c\ intimidarea s-ar pu-
tea l\sa cu sume fabuloase de bani.
Chiar [i l\s`nd deoparte clopo]eii din vis [i pe omul din oglinzi,
Hazard v\zuse `n via]a lui lucruri mai ciudate dec`t un profesor
c`ndva onest, un om cu judecat\ s\n\toas\, lu`nd-o dintr-odat\ razna,
`nnebunit de invidie [i l\comie.
Familia Dalton locuia `ntr-un cartier bun, dar Laputa locuia
`ntr-unul [i mai bun, la mai pu]in de un sfert de or\ de casa lor.
~n timp ce Hazard luase cafeaua cu Rachel Dalton, amurgul
timpuriu de iarn\ se furi[ase `n urma furtunii. Acum, `n timp ce
Hazard mergea cu ma[ina spre casa profesorului Laputa, asfin]itul
sec\tui ziua de lumin\, p`n\ c`nd din norii jo[i, cenu[ii [i lumina]i
din spate, nu r\mase dec`t un galben strident, luminat de dedesubt
de becurile ora[ului.
Parc\ ma[ina peste drum de casa celui renumit a fi cea mai rea
dintre hienele universitare, stinse farurile [i opri [terg\toarele de
parbriz, dar l\s\ motorul pornit ca s\ p\streze c\ldura din ma[in\.
Pu[tii din zon\ nu construiau fort\re]e din z\pad\, dar odat\ cu ve-
nirea serii, se f\cuse prea frig pentru sudul Californiei.
Nu reu[ise s\ dea de profesor la telefon. Acum, de[i casa lui
Laputa era cufundat\ `n `ntuneric, mai `ncerc\ o dat\.
CHIPUL 439
~n timp ce asculta telefonul sun`nd, Hazard z\ri un trec\tor care

ap\ru de dup\ col], la cap\tul `ndep\rtat al str\zii [i care venea `n
direc]ia re[edin]ei lui Laputa.
Ceva nu era `n regul\ cu tipul. Nu avea nici umbrel\, nici hain\
de ploaie. Torentele de ploaie se reduseser\ la un ropot constant, de
o precizie matematic\, dar nu era totu[i o vreme pe care s\ pleci la
plimbare. {i mai era ceva – tipul nu se gr\bea.
Aerul lui arogant ì atrase aten]ia lui Hazard Yancy. Dac\ tipul
ar fi fost un burete, ar fi fost at`t de plin de arogan]\, `nc`t n-ar mai
fi r\mas loc pentru un strop de ploaie.
Mergea ]an]o[ printre felinarele de pe strad\, nu cum mergeau
uneori tipii cu adev\rat duri, ci a[a cum mergeau vedetele de ci-
nema c`nd credeau c\-i imit\ la perfec]ie pe tipii duri. Pantalonii
cenu[ii, puloverul negru pe g`t [i haina de piele neagr\ erau `mbi-
bate de ap\, dar omul p\rea s\ sfideze ploaia.
Teatral. Nici un alt trec\tor nu mai era `n strad\ pe o vreme ca
asta [i deocamdat\ nu trecea nici o ma[in\ pe strada aceasta lini[-
tit\, [i totu[i tipul p\rea s\ ofere un spectacol f\r\ public, pentru
amuzamentul propriu.
Plictisit s\ mai asculte cum sun\ telefonul lui Laputa, Hazard
ap\s\ TERMINA}I pe tastatura mobilului s\u.
Trec\torul p\rea c\ vorbe[te singur, de[i de peste drum Hazard
nu putea fi sigur de acest lucru.
C`nd l\s\ geamul `n jos [i `[i scoase capul ca s\ asculte, fu `m-
piedicat de ropotul ploii. Prinse c`teva fr`nturi de voce [i se g`ndi c\
poate tipul c`nt\, de[i nu recuno[tea nici melodia, nici versurile.
Spre surpriza lui Hazard, omul care mergea ]an]o[ p\r\si trotua-
rul [i o lu\ pe aleea de acces c\tre casa Laputa. Avea probabil la el
o telecomand\, pentru c\ u[a garajului se ridic\. Tipul intr\, iar u[a
se `nchise imediat.
Hazard ridic\ geamul de la ma[in\. Privi casa. Dup\ dou\ mi-
nute, o lumin\ slab\ ap\ru `n cap\tul locuin]ei, acolo unde probabil
se afla buc\t\ria. Cam dup\ `nc\ o jum\tate de minut se aprinse
alt\ lumin\ la etaj.
Fie c\ iubitorul de ploaie era Vladimir Laputa, fie c\ nu, cuno[-
tea bine casa profesorului.
Capitolul 71
Din rotonda de la intrare, de la o fereastr\ de l`ng\ u[a princi-

pal\, Ethan privi cum ma[ina domnului Hachette se `ndep\rteaz\
pe aleea de acces, prin cuiele ploii [i `ntunericul ciuruit. Buc\ta-
rul-[ef fusese ultimul membru al personalului de zi care plecase.
A[ezat la acela[i nivel cu unul dintre pere]ii rotondei, fixat discret
`ntr-un col], un ecran negru se lumin\ instantaneu c`nd Ethan ap\s\
u[or cu degetul pe el. Era un dispozitiv Creston controlat digital,
prin care puteai avea acces la toate sistemele computerizate ale casei:
c\ldura [i aerul condi]ionat, sistemul audio, `nc\lzirea cu gaze pentru
bazinele de `not [i jacuzzi, iluminatul din cas\ [i din curte, sistemul
telefonic [i multe altele.
Tablouri Creston erau montate `n toat\ vila, dar acelea[i sisteme
puteau fi controlate de la orice calculator, a[a cum era cel din ca-
mera de lucru a lui Ethan.
Dup\ ce activ\ ecranul, ap\rur\ trei coloane de pictograme. Ap\s\
pe cea care reprezenta camerele video de supraveghere exterioar\.
Deoarece pe toat\ proprietatea se aflau optzeci [i [ase de ca-
mere exterioare, Ethan avea acum tot at`tea numere la dispozi]ie. ~n
general, pentru a ob]ine rapid o imagine a unui loc anume, trebuia
s\ ai introduse `n memorie numerele – cel pu]in cele pe care era cel
mai probabil s\ le folose[ti frecvent, `n func]ie de pozi]ia ta `n ca-
drul personalului.
Ap\s\ 03, [i pe ecranul Creston ap\ru `ndat\ imaginea por]ii
principale v\zute din afara zidului re[edin]ei. Era aceea[i camer\
CHIPUL 441
care `l surprinsese pe Rolf Reynerd livr`nd pachetul care con]inea

m\rul [i ochiul de p\pu[\.
Poarta se deschise. Ma[ina domnului Hachette ie[i `n strad\,
f\cu dreapta [i disp\ru din cadru.
~n timp ce poarta se `nchidea, Ethan atinse ecranul [i ie[i din
meniul camerei exterioare. Ap\s\ pictograma pentru sistemul de
alarm\ al casei.
Nu to]i membrii pesonalului erau autoriza]i s\ activeze [i s\
deactiveze alarma; prin urmare, lui Ethan i se ceru parola. O intro-
duse, ob]inu accesul [i porni alarma de perimetru.
Toate zonele publice ale vilei – aproape toate, `n afara dormi-
toarelor, b\ilor [i apartamentelor personalului – aveau senzori de
mi[care care `nregistrau orice trecere prin hol sau prin camer\. Sen-
zorii erau activa]i 24 de ore din 24, [apte zile din [apte, dar nu erau
practic conecta]i la alarm\ dec`t `n cazul `n care nu era nimeni
acas\, un eveniment care se petrecea rar.
Cum Fric [i Ethan se aflau `n re[edin]\, dac\ senzorii de mi[-
care ar fi fost conecta]i la alarm\, sirena ar fi pornit de fiecare
dat\ c`nd treceau printr-un spa]iu monitorizat sau f\ceau un sim-
plu gest cu m`na.
Ethan nu voia dec`t s\ se asigure c\ sirena va porni dac\ s-ar
deschide o u[\ sau un geam. Aceast\ m\sur\ preventiv\, la care se
mai ad\uga echipa de paznici care monitoriza zonele suplimentare
de senzori din curtea casei, garanta c\ nimeni nu putea s\-l ia pe el
sau pe Fric prin surprindere.
Cu toate acestea, nu voia ca Fric s\ doarm\ singur la etajul al
doilea. Nu `n seara asta, nu mìne-sear\, nici la orice alt\ or\ din
aceste zile.
Fie va aranja ca b\iatul s\ se mute la parter, fie Ethan `[i va pe-
trece noaptea `n sufrageria din apartamentul de la etajul al doilea al
lui Fric.
~ntre timp, pentru prima oar\ de c`nd se `ntorsese acas\, se duse
`n apartament, `n camera de lucru, la biroul unde l\sase cei trei clo-
po]ei argintii. Disp\ruser\.
442 DEAN KOONTZ
~n garajul cel mai `ndep\rtat de la Our Lady of Angels, c`nd

descoperise c\ din ambulan]\ lipsea un singur set de clopo]ei, b\-
nuise c\ setul aflat `n posesia lui Hazard era acela[i cu cel cu care
se trezise `n m`n\ la Forever Roses.
Fantoma pe care o v\zuse `n oglinda de la baia din apartamentul
lui Dunny, fantoma care disp\ruse `n oglinda din dormitorul lui
Hazard, venise aici peste noapte, `n timp ce Ethan dormea, luase clo-
po]eii [i i-i d\duse lui Hazard, din motive care r\m`neau misterioase,
dac\ nu cu totul dincolo de puterea lui de `n]elegere. Iar fantoma,
cel mai probabil, era Dunny Whistler, care murise, dar `nviase.
Ethan se mir\ c\ era `n stare s\ stea acolo, s\ nutreasc\ astfel de
g`nduri bizare [i s\ mai fie `ntreg la minte. Cel pu]in el credea c\ e
`ntreg la minte. Se putea `ns\ s\ gre[easc\.
De[i clopo]eii disp\ruser\, obiectele din cutiile negre erau `nc\
la vedere. Se a[ez\ la birou [i studie cele [ase p\r]i ale ghicitorii,
n\d\jduind s\ se lumineze.
G\rg\ri]e, melci, un borcan cu zece prepu]uri, borcanul de bis-
cui]i plin de piese de scrabble – OWE, WOE –, o carte despre cìni,
ochiul din m\r...
~n zile mai bune, mai bine dispus, nu ar fi fost `n stare s\ deslu-
[easc\ aceste mesaje. Spera ca `n starea actual\ de `ncordare [i
epuizare mental\, barierele sale intelectuale s\ pice [i s\-l lase s\
vad\ totul dintr-o nou\ perspectiv\ [i s\ `n]eleag\ ceea ce p`n\
atunci p\ruse indescifrabil.
Nici o [ans\.
Le telefon\ paznicilor din biroul aflat `n spatele re[edin]ei, `n
cl\direa intendentului. Fiind de serviciu de la patru dup\-amiaza
p`n\ la miezul nop]ii, ace[tia erau deja la curent cu faptul c\ Ethan
activase alarma de perimetru mai devreme dec`t de obicei, deoarece
acest lucru ap\ruse pe computerele lor.
F\r\ s\ le dea o explica]ie, le ceru s\ fie deosebit de vigilen]i `n
seara aceasta.
– {i am aceea[i rug\minte [i pentru b\ie]ii din schimbul de
noapte, c`nd ajung acolo.
CHIPUL 443
~l sun\ pe Carl Shorter, [eful echipei de bodyguarzi care-l `nso-

]ea pe Chip `n Florida. Shorter nu avea de raportat nimic suspect.
– Te sun mìne, spuse Ethan. Va trebui s\ discut\m c`teva schim-
b\ri pe care le voi face legate de sosirea voastr\ de joi `n L.A. Mai
mult\ securitate la aeroport [i pe drumul spre cas\, proceduri noi, o
rut\ diferit\, `n caz c\ cineva s-a prins de rutina noastr\ obi[nuit\.
– E[ti sigur c\ nu-]i fileaz\ nici o lamp\? `ntreb\ Shorter.
– ~nc\ nu, `l sigur\ Ethan.
– Atunci ce se `nt`mpl\?
– }i-am spus despre cadourile ciudate din cutiile negre. Avem o
problem\ legat\ de ele, asta e tot. O ]inem sub control.
Dup\ ce termin\ convorbirea cu Carl Shorter, Ethan se duse la
baie s\ se b\rbiereasc\ [i s\ se preg\teasc\ pentru cin\. ~[i scoase
puloverul [i-[i puse o c\ma[\ curat\.
C`teva minute mai t`rziu, aflat l`ng\ biroul din camera de lucru,
se mai uit\ o dat\ la cele [ase obiecte enigmatice.
Aten]ia ì fu atras\ de unul dintre becule]ele de pe telefon –
becule]ul liniei 24 clipi de c`teva ori, apoi r\mase aprins.
Capitolul 72
~n proprietatea firmei Kurtz Ivory International [i servind drept

mijloc principal de transport pentru Robin Goodfellow, Land
Roverul nu trebuia v\zut niciodat\ `n fa]a casei lui Corky. ~l putea
pune prea u[or `n leg\tur\ cu activit\]i criminale comise de alter
ego-ul s\u fascist.
Parc\ ma[ina dup\ col] [i merse prin ploaie c\tre cas\, c`nt`nd
fr`nturi din Das Rheingold de Richard Wagner, e drept, nu cu ta-
lent, dar cu sentiment.
~n garaj se dezbr\c\ [i-[i l\s\ hainele ude pe podea. Lu\ cu el `n
cas\ portofelul, portdocumentul cu legitima]ia Agen]iei Na]ionale
de Securitate [i pistolul Glock, pentru c\ `nc\ mai avea nevoie s\
fie Robin Goodfellow pe ziua de azi.
Se [terse cu prosopul `n dormitorul mare. Trase pe el o lenjerie
de corp c\lduroas\.
Din dulap scoase un costum negru Hard Corps din goretex, f\cut
pentru schiori. Impermeabil, c\lduros, permi]`nd mi[c\ri din cele
mai variate, avea s\ fie perfect pentru asaltul asupra Palazzo Rospo.
Hazard ar fi putut s\-l sune pe Vladimir Laputa sau pe cel care

tocmai intrase `n casa profesorului prin garaj, dar dup\ ce reflect\
un minut la cea mai `n]eleapt\ cale de a aborda lucrurile, se hot\r`
s\ apar\ la u[a lui neanun]at. Surpriza – sau din contr\, lipsa de
surprindere – cu care omul din ploaie ar reac]iona la vederea lui
Hazard [i a legitima]iei lui ar putea spune ceva.
CHIPUL 445
Opri motorul, ie[i din ma[in\ [i d\du nas `n nas cu Dunny

Whistler.
Palid ca o ]east\ decolorat\ de soare, cu tr\s\turile supte ca `n
zilele `n care se aflase `n com\ vecin\ cu moartea, Dunny st\tea
`n ploaie f\r\ s\ fie totu[i p\truns de ea, mai uscat dec`t oasele, dec`t
nisipul lunii, dec`t sarea.
– Nu intra acolo.
Hazard tres\ri [i se f`stici c`nd sim]i c\ i se taie picioarele. ~n-
cerc\ s\ se dea `n spate, dar nu avea unde s\ se duc\, pentru c\ ma-
[ina era chiar `n spatele lui, pantofii ì alunecau `ns\ pe asfaltul ud
`n timp ce picioarele `ncercau s\ treac\ prin ma[in\.
– Dac\ tu mori, spuse Dunny, nu te pot aduce `napoi. Nu s`nt
`ngerul t\u p\zitor.
~n carne [i oase pentru o clip\, dar lichefiat `n clipa urm\toare,
Dunny se scurse f\r\ zgomot `n balta `n care st\tea, ca [i cum ar fi
fost o apari]ie format\ din ap\, r\sfr`ng`ndu-se `n asfaltul ud `n [i-
roaie verticale, f\c`ndu-se nev\zut `ntr-o clip\, mai fluid dec`t
atunci c`nd alunecase `n oglind\.
Costumul impermeabil avea o glug\ care se putea str`nge, ge-

nunchiere [i mai multe buzunare dec`t haina f\cut\ pe comand\ a
unui cleptoman, toate cu fermoare. Dou\ perechi de [osete, bocanci
negri [i m\nu[i din piele [i nailon – aproape la fel de flexibile ca
m\nu[ile chirurgicale, dar care d\deau mai pu]in de b\nuit – com-
pletau ]inuta.
~nc`ntat de imaginea sa r\sfr`nt\ `n oglind\, Corky travers\ holul
spre camera de oaspe]i din spate, ca s\ vad\ dac\ Stinky Cheese
Man murise [i, `n caz contrar, s\-l sperie pu]in.
Lu\ cu el pistolul de 9 mm [i un amortizor nou.
La u[a camerei `ntunecate, mirosul greu al ostaticului neputin-
cios putea fi sim]it `nc\ de pe hol. Odat\ trecut pragul, ceea ce
fusese doar un miros greu devenea o miasm\ pe care nici m\car
Corky, admiratorul fervent al haosului, nu o g\sea deloc pl\cut\.
Aprinse veioza [i se duse spre pat.
446 DEAN KOONTZ
La fel de `nc\p\]`nat, pe c`t era de r\u mirositor, Cheese Man

`nc\ se mai ag\]a de via]\, de[i credea c\ so]ia [i fiica lui fuseser\
torturate, violate [i ucise.
– Ce fel de nemernic egoist e[ti? `ntreb\ Corky cu un glas plin
de dispre].
Sl\bit, primind p`n\ acum lichid numai prin perfuzii, ]inut peri-
culos de aproape de o deshidratare fatal\, Maxwell Dalton nu ar fi
putut r\spunde dec`t cu o voce fragil\ [i spart\, aproape comic\.
Prefer\, de aceea, s\ r\spund\ cu o privirea `nc\rcat\ de ur\.
Corky ap\s\ ]eava armei de buzele cr\pate ale lui Dalton.
~n loc s\-[i `ntoarc\ capul, iubitorul de Dickens, Twain [i
Dickinson `[i deschise cu `ndr\zneal\ gura [i mu[c\ arma, de[i
gestul acesta avea ceva din Hemingway. Ochii ì ardeau sfid\tori.
Aflat la volanul sedanului, parcat peste drum de casa Laputa,

`ncerc`nd s\-[i vin\ `n fire, Hazard se g`ndi la bunica Rose, mama
tat\lui s\u, care credea `n mojo1, de[i nu `l practica, care credea `n
strigoi, de[i nici unul nu `ndr\znise s\-i calce casa, care credea `n
fantome, de[i nu v\zuse niciodat\ vreuna, care putea povesti cu lux
de am\nunte mii de apari]ii celebre `n care fuseser\ implicate spi-
rite benigne, maligne [i Elvis. Acum `n v`rst\ de optzeci de ani, bu-
nica Rose – Hoodoo Rose, a[a cum o alinta mama lui Hazard – era
respectat\ [i foarte iubit\, dar r\m\sese un personaj comic `n fa-
milie din pricina convingerii ei c\ lumea nu era numai ce ne spu-
neau [tiin]a [i cele cinci sim]uri.
~n ciuda a ceea ce tocmai v\zuse `n strad\, Hazard nu putea
`nc\ s\ se obi[nuiasc\ cu ideea c\ bunica Rose putea `n]elege mai
bine realitatea dec`t to]i cei pe care ì cuno[tea el.
Nu fusese niciodat\ omul care s\ stea prea mult la `ndoial\ `na-
inte s\ fac\ ceva, fie `n via]a de zi cu zi, fie `n momentele pericu-
loase, dar a[a cum st\tea acum `n ma[in\, `n ploaie, tremur`nd tot,
avu nevoie de ceva timp ca s\-[i dea seama c\ ar trebui s\ porneasc\
1 Cuv`nt de origine african\, desemn`nd un tip de vr\jitorie (n.tr.)

CHIPUL 447
motorul [i c\ldura. S\ sune sau nu la u[a lui Vladimir p\rea `ns\

cea mai dificil\ hot\r`re a vie]ii sale.
„Dac\ tu mori, nu te pot aduce `napoi“, spusese Dunny, accen-
tu`nd cuv`ntul tu.
Un poli]ist nu putea da `napoi numai pentru c\ ì era fric\ s\ nu
moar\. Putea la fel de bine s\ azv`rle insigna, s\-[i ia o slujb\ `n
v`nz\ri sau s\ `nve]e un me[te[ug ca s\-[i umple ceasurile goale.
„Nu s`nt `ngerul t\u p\zitor“, spusese Dunny, accentu`nd t\u,
ceea ce era, bine`n]eles, un avertisment, dar avea [i conota]ii care ì
d\deau dureri de cap lui Hazard.
Voia s\-i fac\ o vizit\ bunicii Rose [i s\ stea cu capul `n poala
ei, s\ o lase s\-i pun\ comprese reci pe frunte. Poate f\cuse biscui]i
cu l\mìe. Putea s\-i preg\teasc\ [i o ciocolat\ cald\.
Peste drum, prin perdeaua de ploaie, casa lui Laputa nu mai
avea aceea[i `nf\]i[are ca prima oar\ c`nd o v\zuse. Atunci i se p\-
ruse o cas\ victorian\ frumoas\ cu o curte mare, cald\ [i primi-
toare, genul de cas\ care proteja familiile ai c\ror copii ajungeau cu
to]i doctori, avoca]i [i astronau]i, [i se iubeau unul pe altul. Se uita
acum la ea [i se g`ndea c\ `ntr-unul din dormitoarele de acolo
plutea probabil `n aer o fat\ legat\ de un pat, vomit`nd din greu,
blestem`ndu-L pe Isus [i vorbind `n limbi diavole[ti.
Ca poli]ist, nu trebuia s\ lase niciodat\ frica s\-l cople[easc\,
dar ca prieten, nu putea s\ ias\ din joc [i s\-l lase pe Ethan f\r\ nici
un ajutor.
Informa]ii. Din experien]a lui Hazard, `ndoiala venea din lipsa
de informa]ii care s\ permit\ luarea unei decizii inteligente. Avea
nevoie de cineva care g\seasc\ r\spunsurile la c`teva `ntreb\ri.
Problema era c\, oficial, nu avea nici un motiv s\ mearg\ pe
pistele acelea. Dac\ demagogul \sta avea vreo leg\tur\ cu vreo in-
frac]iune, aceea era asasinarea Minei Reynerd, care era cazul lui
Sam Kesselman, nu al lui Hazard. Nu putea c\uta informa]ii pe ca-
nalele obi[nuite din departament.
O sun\ pe Laura Moonves de la Sec]ia de Asisten]\ Criminalis-
tic\. Ie[ise cu Ethan, `nc\ mai ]inea la el [i `l ajutase s\ dea de urma
448 DEAN KOONTZ
lui Rolf Reynerd pornind de la pl\cu]ele de pe Honda care fuseser\

filmate de una dintre camerele video ale re[edin]ei.
Hazard se temu c\ Laura plecase deja de la birou, dar aceasta
r\spunse [i el spuse u[urat:
– E[ti acolo.
– Serios? De fapt, plecasem. Eram `n drum spre cas\, m\ opri-
sem s\ iau o por]ie de pui pr\jit [i dou\ de salat\ de varz\. Nu, s`nt
tot aici, dar ce mai conteaz\ dac\ nu am via]\ social\.
– I-am spus c\ e un idiot c\ te las\ s\-i scapi.
– I-am spus [i eu c\ e un idiot, spuse ea.
– Toat\ lumea ì spune c\ e idiot.
– Mda? Atunci poate c\ ar fi bine s\ ne str`ngem to]i [i s\ pu-
nem la punct o strategie nou\, pentru c\ nu merge chestia asta cu
vezi-c\-e[ti-un-idiot. ~mi place at`t de mult de el, Hazard!
– Nu a uitat-o `nc\ pe Hannah.
– S`nt cinci ani, omule.
– C`nd a pierdut-o, a pierdut mai mult dec`t o so]ie. {i-a pierdut
]elul `n via]\. N-a mai fost `n stare s\ vad\ rostul lucrurilor. Trebuie
s\ ajung\ s\-l vad\ iar, \sta e el.
– Lumea e plin\ de tipi sexi, de[tep]i [i plini de succes, care nu
ar fi `n stare s\ vad\ rostul vie]ii dac\ Dumnezeu nu i-ar pocni `n
fa]\ [i nu le-ar r\m`ne imprimate pe frunte ini]ialele inelului S\u.
– Asta e probabil versiunea ta plin\ de oftic\ a Dumnezeului
din Vechiul Testament.
– De ce trebuie s\ `mi cad\ cu tronc un tip care are nevoie
de sensuri?
– Poate pentru c\ [i tu ai nevoie.
G`ndul acesta o amu]i pe Laura, [i Hazard spuse:
– ~]i aminte[ti de tipul \la pe care te-a rugat Ethan ieri-dimi-
nea]\ s\-l g\se[ti – Rolf Reynerd?
– Lup vestit, spuse ea. Rolf `nseamn\ „lup vestit“.
– Rolf `nseamn\ mort. Nu te ui]i la [tiri?
– Doar nu s`nt masochist\, tu ce crezi?
CHIPUL 449
– Verific\ [i tu ultimele nout\]i de la Omucideri. Dar nu acum.

Chiar acum am nevoie s\-mi faci un serviciu, de fapt, pentru Ethan,
dar neoficial.
– Ce vrei?
Hazard arunc\ o privire c\tre cas\. Locul `nc\ mai radia de at-
mosfera aceea dubioas\. Era ca [i cum Brady Bunch1 `[i construise
casa peste drum de poarta iadului.
– Vladimir Laputa, spuse Hazard.
~i spuse Laurei numele pe litere.
– D\-mi de [tire c`t mai repede dac\ e cineva cu numele \sta
care are dosar penal, chiar [i amenzi pentru conducere `n stare de
ebrietate, care nu [i-a pl\tit biletele de parcare, orice.
~n loc s\ apese tr\gaciul, Corky scoase ]eava din gura lui Dalton,
aproape zg`riindu-i cu o]elul armei din]ii c\zu]i de malnutri]ie.
– Un foc ar fi prea u[or pentru tine, spuse Corky. C`nd o s\ fiu
gata s\ termin cu tine, o s-o fac `ncet… [i memorabil.
Puse pistolul deoparte, ì spuse lui Dalton c`teva minciuni deli-
cioase despre cum sc\pase de cadavrele lui Rachel [i Emily [i alese
`n cele din urm\ o pung\ nou\ de perfuzie din frigiderul de al\turi.
– ~n seara asta o s\ aduc pe cineva cu mine, spuse Corky `n
timp ce lucra. Un spectator al suferin]ei tale finale.
Pe fa]a supt\, `nconjura]i de o masc\ de racun de piele livid\,
lucind `n g\vanele ad`ncite, ochii se rostogoleau ca s\ urm\reasc\
mi[c\rile lui Corky. Nu mai erau globurile lucioase `mp\nate cu
ur\, ci din nou p\trunse de fric\, ochii b`ntui]i ai unui om care cre-
dea `n sf`r[it `n puterea haosului [i ì `n]elegea groz\via.
– Noul meu proiect e un b\iat de zece ani. O s\ fii surprins de
identitatea lui c`nd o s\ ]i-l prezint.
Dup\ ce `nlocui perfuzia, se duse spre dulapul cu medicamente,
din care scoase o sering\ hipodermic\ nou\ [i dou\ fiole mici.
1 Sitcom american din anii 1960, av`nd ca subiect familia Brady (n.tr.)
450 DEAN KOONTZ
– O s\-l leg de un scaun l`ng\ patul t\u. {i dac\ nu poate s\

se uite la ce am de g`nd s\-]i fac, o s\-i lipesc ochii ca s\ nu i se
mai `nchid\.
Laura Moonves nu g\si nici un dosar penal pe numele Vladimir

Laputa, nici m\car o referire la amenzi de parcare nepl\tite. Dar
c`nd, dup\ mai pu]in de cincisprezece minute, `l sun\ pe Hazard,
avea ve[ti interesante.
Departamentul Jafuri/Omucideri avea un caz deschis pe numele
Laputa. Investiga]ia nu era activ\ `n momentul de fa]\ din pricina
lipsei de probe.
Cu patru ani `n urm\, o femeie pe nume Justine Laputa, `n v`r-
st\ de [aizeci [i opt de ani, fusese ucis\ `n propria cas\. Adresa la
care se petrecuse crima se dovedi a fi locuin]a pe care o suprave-
ghea acum Hazard.
Privind casa `n timp ce vorbea cu Laura, Hazard spuse:
– Cum a murit femeia?
– Pe calculator nu e tot dosarul, doar un rezumat. Din ce scrie
aici, a fost b\tut\ cu un v\trai p`n\ a murit.
Mina Reynerd fusese `mpu[cat\ `n picior, dar cauza real\ a
mor]ii ei fusese b\taia cu o veioz\ din marmur\ [i bronz.
V\trai. Veioz\ grea. ~n ambele cazuri, criminalul recursese la un
instrument dur aflat la `ndem`n\. Putea s\ nu fie o dovad\ sufici-
ent\ a unui singur modus operandi, a unui singur criminal, dar era
un `nceput.
– Asasinarea lui Justine a fost s\lbatic\, neobi[nuit de violent\,
spuse Laura. Medicul legist estimeaz\ c\ asasinul a aplicat `ntre pa-
truzeci [i cincizeci de lovituri cu v\traiul.
Moartea Minei Reynerd fusese la fel de brutal\.
– Cine au fost detectivii care s-au ocupat de acest caz? `ntreb\
Hazard.
– Unul dintre ei a fost Walter Sunderland.
– ~l [tiu.
– Am avut noroc, spuse Laura, l-am prins la telefon acum cinci
minute. I-am spus c\ nu pot s\-i explic chiar acum de ce trebuia s\
CHIPUL 451
[tiu, pe urm\ l-am `ntrebat dac\ avuseser\ un suspect `n acest caz.

N-a ezitat. A zis c\ fiul lui Justine a mo[tenit tot. Walt spune c\ era
un tic\los `nfumurat.
– Numele fiului e Vladimir Laputa, ghici Hazard.
– Vladimir Ilici Laputa. Pred\ la aceea[i universitate de unde a
ie[it la pensie mama lui.
– Atunci de ce nu e la pu[c\rie, d`nd la schimb romane pen-
tru ]ig\ri?
– Walt spune c\ Vladimir a avut un alibi f\r\ nici o fisur\, c\ un
astronaut putea s\ se duc\ [i s\ se `ntoarc\ de pe lun\ `n el.
Nimic din lumea asta nu era perfect. Un alibi cusut cu trei r`n-
duri de a]\ st`rnea suspiciunea unui poli]ist tocmai pentru c\ p\rea
f\cut, nu g\sit.
Casa st\tea `n ploaie ca o f\ptur\ vie, atent\, cu cele c`teva fe-
restre luminate ca ni[te ochi asimetrici.
~n sering\, Corky amestec\ un cocktail paralizant de medica-

mente care s\ ]in\ ostaticul docil, imobil, dar treaz.
– P`n\ `n zori o s\ fii mort ca Rachel [i Emily, [i pe urm\ asta o
s\ fie camera b\iatului [i patul lui.
Nu-i administr\ nici un sedativ, nici un halucinogen. C`nd se va
`ntoarce `nainte de miezul nop]ii, nu voia ca Dalton s\ fie ame]it sau
pierdut `n iluzii. Sc`rboasa f\ptur\ trebuia s\ fie cu mintea limpede
ca s\ resimt\ toate nuan]ele subtile ale mor]ii sale `ndelung pl\nuite.
Corky introduse acul hipodermic `n picur\torul din perfuzie.
– Mi-a dat at`tea idei bune, idei mult mai bune.
Cu degetul mare ap\s\ `ncet dopul de presiune [i l\s\ con]i-
nutul seringii s\ se scurg\ `n solu]ia salin\ pe care o absorbeau ve-
nele lui Dalton.
– Experien]ele b\iatului din camera asta vor fi cumva la fel ca
ale tale, dar mai vii, mai [ocante.
Dup\ ce ì administr\ toat\ doza, scoase acul [i `l arunc\ la gunoi.
– La urma urmei, toat\ lumea o s\ se uite la casetele video pe
care o s\ le trimit. Filmule]ele mele o s\ fie extrem de valoroase
dac\ o s\ ]in milioane de oameni fascina]i `n fa]a lor.
452 DEAN KOONTZ
Din]ii [ubrezi ai lui Stinky Cheese Man `ncepuser\ deja s\

cl\n]\ne. Amestecul de medicamente paralizante ì d\dea frisoane
spasmodice.
– S`nt sigur c\ b\iatul o s\ fie entuziasmat de rolul principal
pe care i-l ofer [i `n care o s\ fascineze masele mai mult dec`t o
face tat\l lui.
Furtuna `[i pierdu puterea [i se transform\ `ntr-o burni]\ lipsit\

de v`nt. Cea]a se r\sucea pe str\zi ca respira]ia rece a lunii ascunse.
Acum, c\-[i f\cuse o idee despre individul cu care avea de-a
face, Hazard st\tea `n ma[in\ g`ndindu-se care ar fi cea mai bun\
modalitate de a-l aborda pe Vladimir Laputa.
Telefonul mobil sun\. C`nd r\spunse, recunoscu vocea pe care
o auzise cu pu]in timp `n urm\ `n strad\, venind dinspre apari]ia
fantomatic\.
Dunny Whistler spuse:
– S`nt `ngerul lui Ethan, nu al t\u, nici al lui Aelfric. Dar dac\ `l
salvez – dac\ pot – n-o s\ mai aib\ nici un rost, `n caz c\ tu sau b\-
iatul muri]i.
Capabil s\ turuie `ntruna f\r\ s\ oboseasc\, Hazard se trezi
subit sec\tuit. Nu mai vorbise niciodat\ cu o fantom\. Nu voia s\
`nceap\ acum.
– O s\ se simt\ vinovat pentru pierderea voastr\, continu\
Whistler. {i pe urm\ umbra din inima lui se va transforma `ntr-un
`ntuneric f\r\ cap\t. Nu intra `n casa aceea!
Hazard `[i reg\si o voce cu pu]in mai slab\ [i tremur\toare dec`t
cea pe care se baza de obicei:
– E[ti mort sau viu?
– S`nt mort [i viu, `n acela[i timp. Nu intra `n casa aceea. Vesta
antiglon] nu `nseamn\ nimic. Dou\ gloan]e `n cap, at`t. {i nu am
autoritate s\ te readuc la via]\.
Dunny `nchise.
~mbr\cat elegant pentru asaltul asupra regelui Hollywoodului,

Corky se uit\ la ceasul de perete din buc\t\rie [i v\zu c\ r\m\sese
mai pu]in de o or\ p`n\ la `nt`lnirea cu Jack Trotter `n Bel Air.
CHIPUL 453
Crima [i confuzia ì m\reau pofta de m`ncare. Din picioare, f\-

c`nd drumuri `ntre frigider [i c\mar\, `[i `ncropi o gustare din
br`nz\, fructe uscate, o jum\tate de gogoa[\, o lingur\ de crem\ de
zah\r ars, pu]in din asta, pu]in din cealalt\.
O astfel de cin\ haotic\ se potrivea de minune cu omul care
adusese at`ta dezordine `n lume `ntr-o singur\ zi [i care mai avea
`nc\ mult de lucru p`n\ s\ se culce.
Pistolul Glock, la care ata[ase amortizorul, st\tea pe masa din
buc\t\rie. Avea s\ intre perfect `n buzunarul cel mai ad`nc al costu-
mului s\u.
~n alte buzunare avea `nc\rc\toare, mult mai mult\ muni]ie de-
c`t ar fi avut nevoie, av`nd `n vedere c\ nu se a[tepta s\ fie nevoit
s\ omoare azi pe altcineva `n afar\ de Ethan Truman.
Dac\ Hazard nu ar fi fost dec`t un om care voia s\ tr\iasc\, ar fi

plecat de acolo f\r\ s\ mai traverseze strada ca s\ sune la sonerie.
Era `ns\ [i un bun poli]ist, [i prietenul lui Ethan. Credea c\ me-
seria de poli]ist nu era doar o meserie, ci o voca]ie, [i c\ prietenia
necesita devotament exact c`nd acesta era mai greu de oferit.
Deschise u[a. Ie[i din ma[in\.
Capitolul 73
~n momentul `n care este chemat, Dunny r\spunde imediat, de

data aceasta f\r\ s\ se mai deplaseze cu automobilul, ci pe au-
tostr\zi de cea]\ [i ap\, [i prin ideea de San Francisco.
~ntr-un parc din Los Angeles se `nf\[oar\ `ntr-o mantie de nori
p\m`nte[ti [i ajunge la sute de kilometri spre nord prin pliurile moi
ale unei alte ce]i, dup\ ce a schimbat aleea din parc cu sc`ndurile
unui debarcader.
Pentru c\ e mort, dar nu a plecat `nc\ din lumea aceasta, `[i locu-
ie[te `n continuare propriul cadavru, o condi]ie stranie. Dup\ ce mu-
rise `n com\, sufletul lui ajunsese pentru scurt timp `ntr-un loc care
p\rea salonul de a[teptare al unui doctor, `ns\ un loc lipsit de reviste
`ndoite [i speran]\. Fusese apoi primit din nou `n lume, `n carapacea
lui muritoare care ì era familiar\. Nu este o simpl\ fantom\, nici un
`nger p\zitor obi[nuit. Este un cadavru ambulant, dar trupul s\u e
capabil acum de orice performan]\ pe care i-o cere sufletul s\u.
~n ora[ul acesta mai nordic [i mai rece nu plou\. Apa clipoce[te
pe st`lpii debarcaderului, un clipocit nepl\cut, care te duce cu g`n-
dul la batjocur\, conspira]ie [i o foame neomeneasc\.
Probabil c\ ceea ce `l surprinde cel mai mult `n leg\tur\ cu
moartea lui este persisten]a fricii. Ar fi crezut c\ odat\ cu moartea
vine [i eliberarea de anxietate.
Tremur\ la sunetul apei de sub debarcader, la boc\nitul pa[ilor
lui pe sc`ndurile ude de condens ale docului, la mirosul de s\m`n]\
s\rat\ al m\rii fertile, la ochiurile `nghe]ate, fluorescente prin cea]\,
CHIPUL 455
care s`nt ferestrele mari ale restaurantului cu vedere la mare `n care

`l a[teapt\ Typhon. Aproape toat\ via]a lui nu a g\sit nici un rost `n
nimic. Mort, percepe rosturile fiec\rui am\nunt al lumii fizice, [i
prea multe dintre rosturile acestea au un sens `ntunecat.
Un bra] al debarcaderului merge pe l`ng\ ferestrele restaurantu-
lui, iar la o mas\ st\ Typhon, aflat cu treburi `n ora[, dar singur
acum, `mbr\cat frumos ca `ntotdeauna, cu o atitudine nobil\, f\r\
s\ par\ preten]ios. Ochii li se `nt`lnesc prin sticla geamului.
Pentru o clip\, Typhon `l prive[te sobru, chiar sever, cu o nepl\-
cere care cu siguran]\ va avea urm\ri la care Dunny nu vrea s\ se g`n-
deasc\. Apoi, fa]a lui rotofeie se `ncre]e[te [i las\ s\ i se vad\ sur`sul
acela de `nving\tor. Cu degetul mare [i ar\t\torul `nchipuie o pu[c\ pe
care o `ndreapt\ spre Dunny, ca [i cum ar zice: „Te-am prins“.
Prin cea]\, sticl\ [i lumina de lum`nare de pe mas\, Dunny ar
putea ajunge `ntr-o clipit\ de pe debarcader pe scaunul din fa]a lui
Typhon. Cu at`]ia oameni `n restaurant `ns\, intrarea aceasta
neconven]ional\ ar fi culmea indiscre]iei.
~nconjoar\ cl\direa ca s\ ajung\ la u[a din fa]\ [i `l urmeaz\ pe
[eful de sal\, care `l conduce la masa lui Typhon.
Acesta se ridic\ gra]ios ca s\-l salute pe Dunny, ì `ntinde m`na
[i spune:
– Drag\ b\iete, `mi pare r\u c\ te-am chemat `ntr-un moment
at`t de critic al acestei nop]i de pomin\.
Dup\ ce se a[az\ am`ndoi pe scaune [i dup\ ce Dunny refuz\
politicos invita]ia [efului de sal\ de a comanda o b\utur\, hot\r` c\
lipsa de sinceritate nu va ajuta mai mult aici, poate chiar dimpo-
triv\, dec`t o f\cuse noaptea trecut\ `n barul hotelului din Beverly
Hills. Typhon ì ceruse `n mod explicit integritate, sinceritate [i
franche]e `n rela]ia dintre ei.
– ~nainte de a spune orice, domnule, trebuie s\ v\ spun c\ [tiu
c\ mi-am permis din nou lucruri care nu ]ineau de autoritatea mea
abord`ndu-l pe Hazard, spuse Dunny.
– Nu abord`ndu-l, Dunny. Ci abord`ndu-l prea direct.
Typhon face o pauz\ ca s\ soarb\ din martini.
456 DEAN KOONTZ
Dunny `ncepe s\ se justifice, dar b\rbatul cu p\r alb ì solicit\

r\bdare cu m`na ridicat\. Cu ochii sclipind de veselie, mai ia o sor-
bitur\ de martini [i o savureaz\.
C`nd vorbe[te, Typhon abordeaz\ prima oar\ o chestiune
de maniere:
– Fiule, vocea ta e o idee cam ridicat\ [i are `n ea o nelini[te
care s-ar putea s\ li se par\ interesant\ celor care iau masa aici [i
s`nt mult prea curio[i din fire.
Clinchetul tac`murilor [i por]elanului, sunetul cristalin al paha-
relor de vin ciocnite u[or `n cinstea cuiva, muzica gra]ioas\ a unor
clape de pian mai degrab\ m`ngìate dec`t lovite [i murmurul con-
versa]iilor nu ating intensitatea aceea care acoperise at`t de conve-
nabil discu]ia dintre Dunny [i Typhon `n barul hotelului.
– ~mi pare r\u, spune Dunny.
– Este admirabil c\ vrei s\ te asiguri nu numai de supravie]uirea
fizic\ a domnului Truman, ci [i de echilibrul s\u emo]ional [i psi-
hologic. Asta ]ine de autoritatea ta. Dar `n interesul clientului, un
p\zitor ca tine trebuie s\ ac]ioneze indirect. S\ `ncurajeze, s\ in-
spire, s\ `nsp\im`nte, s\ conving\, s\ sf\tuiasc\...
– ... [i s\ influen]eze evenimentele prin orice metod\ ascuns\,
subtil\ [i seduc\toare, `ncheie Dunny.
– Exact. }i-ai for]at limitele autorit\]ii prin felul `n care te-ai
purtat cu Aelfric. Le-ai for]at, dar `nc\ nu le-ai dep\[it.
Atitudinea lui Typhon este a unui profesor preocupat de un stu-
dent problem\, c\ruia g\se[te de cuviin]\ s\-i ]in\ o prelegere. Nu
pare nici m`nios, nici exasperat, [i Dunny e recunosc\tor.
– Dar c`nd i-ai spus `n fa]\ domnului Yancy s\ nu intre `n casa
aceea, continu\ Typhon, c`nd l-ai informat c\ va fi `mpu[cat de
dou\ ori `n cap, ai intervenit `n cel mai probabil destin al s\u din
acel moment.
– Da, domnule.
– Yancy poate acum supravie]ui nu datorit\ ac]iunilor [i decizi-
ilor sale, nu datorit\ liberului arbitru, ci pentru c\ tu i-ai dezv\luit
viitorul apropiat.
CHIPUL 457
Typhon ofteaz\. D\ din cap. Pare trist, ca [i cum cuvintele pe

care tocmai le va pronun]a `l m`hnesc:
– Nu e bine, dragul meu. Nu e bine pentru tine.
Cu c`teva clipe `n urm\, Dunny ì fusese recunosc\tor mento-
rului s\u pentru c\ nu se m`niase. Acum i se face team\ din pricina
m`hnirii t\cute [i a expresiei de regret de pe fa]a lui Typhon, pentru
c\ l\sau s\ se `n]eleag\ c\ a luat o hot\r`re.
Typhon spune:
– Erau multe trucuri prin care puteai s\-l `ntorci din drum pe
domnul Yancy [i s\ lucrezi indirect.
Firea vesel\ a b\tr`nului nu poate fi `n\bu[it\ mult timp. Z`m-
be[te din nou. Ochii alba[tri lucesc cu at`ta bucurie c\, dac\ ar avea
o barb\ fals\ care s\ se potriveasc\ la p\rul alb [i un costum mai
pu]in elegant, peste doar dou\ nop]i ar putea s\ conduc\ o sanie [i
s\ m`ne `n zbor reni f\r\ aripi.
Aplec`ndu-se conspirativ peste mas\, Typhon spune:
– Fiule, erau mii de chestii macabre care l-ar fi putut face s\
plece de acolo, la bunica Rose sau `ntr-un bar. Nu era nevoie s\ fii
at`t de direct. {i dac\ mai continui `n maniera asta, `n mod sigur
n-o s\-]i aju]i prietenul, pe Ethan, ba poate chiar vei fi cauza mor]ii
sale [i a b\iatului.
Se uitar\ lung unul la altul.
Dunny ezit\ s\ `ntrebe dac\ i se va permite s\ se mai ocupe de
cazul acesta, pentru c\ se teme c\ [tie deja r\spunsul.
Dup\ ce Typhon gust\ din nou din martini, spune:
– Vai de mine, dar e[ti un foc de artificii, Dunny. ~nd\r\tnic,
impetuos, nelini[tit – dar [i simpatic. M\ distrezi. Serios.
Ne[tiind cum s\ interpreteze afirma]iile acestea, Dunny a[-
teapt\, t\cut [i nemi[cat.
– Nu vreau s\ fiu nepoliticos, spune Typhon, dar `n cur`nd vor
sosi invita]ii mei la cin\. C\ut\tura ta fl\m`nd\ [i sl\b\noag\ – ca
s\-l citez pe Marele Bard – [i `nfl\c\rarea ta i-ar putea alarma. S`nt
ni[te persoane precaute [i sperioase. Un politician [i doi dintre
agen]ii s\i.
Dunny `ndr\zne[te s\ `ntrebe:
458 DEAN KOONTZ
– Pot s\-l protejez `n continuare pe Ethan?

– Dup\ gre[elile dumitale repetate, a[ fi `ndrept\]it s\ te `nl\tur.
Trebuie s\ existe reguli [i pentru `ngerii p\zitori, nu? Ceva mai mult
dec`t bunele inten]ii. ~n pozi]ia aceasta, s-ar cuveni s\ d\m dovad\
de mai mult\ etic\ dec`t vedem la senatorii americani [i la tri[ori.
Typhon se ridic\ de pe scaun [i Dunny sare [i el `n picioare.
– Cu toate acestea, dragul meu, `nclin s\ te mai `ng\dui o ul-
tim\ oar\.
Dunny accept\ m`na `ntins\ de mentorul s\u.
– Mul]umesc, domnule.
– Dar `n]elege c\ e[ti supravegheat `ndeaproape. Dac\ nu po]i
opera `n limitele pe care le-am convenit, atunci autoritatea [i pute-
rile tale vor fi de `ndat\ retrase, iar tu vei fi trimis acas\ pe vecie.
– Am s\ m\ conformez `n]elegerii noastre.
– {i c`nd vei fi trimis acas\, Ethan o s\-[i poarte singur de grij\.
– N-o s\ mai calc str`mb.
Pun`nd o m`n\ pe um\rul lui Dunny [i str`ng`ndu-l afectuos, ca
un tat\ pe fiul s\u, Typhon spune:
– Dragul meu, ai c\lcat at`ta timp str`mb, c\ nu-]i va fi u[or s\
mergi drept. Ai grij\ ce faci, fiecare minut conteaz\.
Dunny pleac\ din restaurant pe jos [i merge spre debarcader, `n
ce]urile care r\sun\ de notele joase, g\unoase ale sirenelor ambarca]i-
unilor. C\l\torind prin cea]\, prin lumina lunii [i prin ideea de Palazzo
Rospo, pleac\, se `ndep\rteaz\ [i ajunge `n Bel Air `n acela[i timp.
Capitolul 74
Dou\ gloan]e `n cap.

Purt`nd vesta antiglon] [i con[tient ce ]int\ u[oar\ avea s\ fie
capul lui de taur, Hazard `nchise u[a de la ma[in\ [i travers\ strada.
Casa uciga[ului de mam\ p\rea s\ atrag\ cea]a care se forma [i
care se mi[ca nu ca un `ntreg monolitic, ci `n v`rtejuri [i fuioare –
veneau una dup\ alta feline vaporoase, cozi de cea]\ de Angora, ca
[i cum aici s-ar fi aflat o mie de pisici momite de mirosul proasp\t
de conserv\ de ton.
Aura casei `l vr\jea pe Hazard, a[a c\ traversase strada [i mer-
gea pe aleea din fa]\ f\r\ s\-i pese de ploaie. Numai c`nd ajunse
l`ng\ treptele de la verand\ `[i d\du seama c\ se apropiase cu at`ta
`nver[unare, `nc`t se udase p`n\ la piele.
Urc`nd sc\rile, sim]i ceva `n m`n\ – [i descoperi mobilul de
care vorbise cu Dunny Whistler.
„S`nt mort [i viu `n acela[i timp“, spusese Dunny, iar Hazard
avea `n clipa aceea aproape acela[i sentiment.
La cap\tul treptelor, `n loc s\ mearg\ drept spre u[\ [i s\ sune la
sonerie, se opri. ~[i d\duse seama c\, dup\ ce primise telefonul de
la Dunny, uitase s\ fac\ ceea ce se face de regul\, c`nd prime[ti un
telefon de amenin]are de la cineva care nu ar trebui s\ aib\ num\rul
t\u. Form\ *69.
Nu trebui s\ sune dec`t de dou\ ori, [i cineva r\spunse, dar nu
spuse nimic.
– E cineva acolo? `ntreb\ Hazard.
Auzi o voce groas\:
460 DEAN KOONTZ
– Da, e cineva aici. E cineva aici, bine`n]eles, negrotei ciumec.

Limbaj de ga[c\ – ciumec `nsemna [mecher.
– S`nt aici, afumat de tine, g\urit de dou\ ori [i tot cu gust de
creion pe limb\.
Creion `nsemna plumb, adic\ gloan]e.
Hazard nu mai auzise vocea asta `nainte, dar [tia cui putea s\-i
apar]in\. Nu era `n stare s\ vorbeasc\.
– Dac\ mai vii dup\ mine, cioar\ renegat\, preg\te[te-te pentru
un milion de ur`ciuni de co[mar. {tii ce-s alea ur`ciuni, omule?
– Mda. O persoan\ ur`t\, spuse Hazard, surprins c\ vorbise, sim-
]ind imediat c\ fusese o idee proast\ s\ r\spund\, c\ fusese o invita]ie.
– Mai r\u dec`t ur`t\, omule. Ur`t\ ca dracu’. ~n cuibul \sta nu
s`nt dec`t ur`ciuni. O s\ fiu aici c`nd vii, cioar\ renegat\. O s\ fiu `n
prima linie.
Hazard vru s\ apese TERMINA}I, s\-[i aga]e telefonul de cu-
rea, dar o fascina]ie morbid\ `l f\cea s\ ]in\ aparatul lipit de ureche.
St\tea la trei metri de u[a lui Vladimir Laputa. Nu era cel mai
bun loc ca s\ se angajeze `n convorbiri telefonice cu un mort care
nu-[i g\sea lini[tea.
– Cioar\ renegat\, [tii c\ trebuia s\ te fi spart cu un patru-cinci
noaptea trecut\?
~l v\zu cu ochii min]ii pe Calvin Roosevelt, alias Hector X, pe
iarba din fa]a blocului lui Reynerd, cu am`ndou\ mìnile pe un .45,
tr\g`nd un glon], iar ]eava scuip`nd foc `n ploaie.
– Ascult\ la mine, poponautule. Dac\ vii aici, am ceva mai
mare dec`t patru-cinciul cu care s\-]i g\uresc fundul, [i pe urm\
toate ur`ciunile pot s\ sar\ pe tine. Ne vedem cur`nd.
Hazard ap\s\ TERMINA}I [i telefonul ì sun\ imediat `n palm\.
Nu era nevoie s\ r\spund\, nu trebuia sub nici o form\ s\ r\spund\,
[tia prea bine cine era.
Era ud. ~i era frig. Era speriat.
Telefonul continua s\ sune.
Trebuia fie s\ se g`ndeasc\ serios la ce se `nt`mplase, fie s\ nu
se mai g`ndeasc\ niciodat\, [i nu putea s\ se hot\rasc\ acum, `n
timp ce st\tea pe veranda uciga[ului de mam\.
V`r` la loc `n buzunar telefonul care suna, se `ntoarse [i cobor`
treptele, din nou `n ploaie.
Capitolul 75
Apa care circula u[or `n piscin\ tulbura lumina care se ridica

prin ea, provoc`nd sclipiri de aurore [i umbre care tremurau f\r\
sf`r[it pe pere]ii acoperi]i cu marmur\ [i pe plafonul arcuit.
Fric aduse o fa]\ de mas\ de in la una dintre mesele de l`ng\ pis-
cin\ [i aranj\ tac`murile de argint [i farfuriile din por]elan de calitate.
Era gata s\ pun\ [i lum`n\ri, dar se g`ndi c\ doi b\ie]i nu pot
lua masa la lumina lum`n\rilor. Poate la v\paia unei gropi cu foc
sau a unor tor]e polineziene, poate l`ng\ un foc de tab\r\ dintr-o
p\dure `n care mi[un\ lupii, dar nu la lumina lum`n\rilor.
De la un `ntrerup\tor care ajusta lumina, mic[or\ str\lucirea
aplicelor de pe coloanele acoperite cu marmur\ p`n\ c`nd acestea
`mpr\[tiar\ o lumin\ bl`nd\, aurie.
Lui Fric ì pl\cea s\ m\n`nce l`ng\ piscin\ c`nd era vreme bun\,
c`nd era singurul membru al familiei prezent la re[edin]\ [i c`nd
prietenele Tat\lui-Fantom\ nu se `nv`rteau pe acolo `n costume de
baie, unse cu straturi groase de crem\ de plaj\ cu factor cincizeci,
ca ni[te ra]e jumulite [i v`r`te `n marinat\.
Piscina acoperit\ nu se compara cu cea de-afar\ – doar dou\-
zeci [i patru de metri lungime [i cincisprezece l\]ime, destul de
mic\ dac\ voiai s\ organizezi curse de b\rci cu motor. ~nc\perea
era `ns\ cald\ iarna [i r`nduri nesf`r[ite de palmieri afla]i `n ghivece
uria[e creau o pl\cut\ atmosfer\ tropical\.
Pe trei dintre pere]ii `nc\perii se aflau ferestre largi, care d\deau
`nspre parc. Ferestrele de pe al treilea perete erau [i ale serei, [i prin
ele puteai z\ri jungla care se `ntindea acolo.
462 DEAN KOONTZ
Fric era `nc`ntat de ideea de a lua masa l`ng\ piscin\, deoarece

`n sera de al\turi `[i preg\tise cu grij\ locul lui secret, bine ascuns.
La cel mai mic semn c\ Moloch s-ar apropia, ar ]`[ni `n ascunz\-
toare [i s-ar face nev\zut mai iute dec`t un iepure.
Ciudat, dar b\nuia c\ [i domnul Truman `l a[tepta pe Moloch. Po-
vestea cu testarea fluxului de curent era o scorneal\. Ceva se `nt`mpla.
Spera ca domnul Truman s\ nu-l caute prin intercom, a[a cum
f\cuse mai devreme, c`nd era `n bibliotec\. Nici dac\ era str`ns cu
u[a, Fric n-ar fi ap\sat butonul R|SPUNDE}I, pentru c\ se temea
c\, la fel ca atunci c`nd formase *69, s-ar putea trezi conectat cu lo-
cul acela din care o creatur\ f\r\ nume `ncercase s\ se suie prin fi-
rul de telefon [i s\-i intre `n ureche.
Termin\ preg\tirile pentru mas\ mai devreme dec`t de obicei [i
se uit\ la ceas. Domnul Truman mai avea probabil zece minute
p`n\ s\ vin\ cu masa.
~nmuiat de ap\, `nf\[urat `n cea]\, terenul de sub ferestre era lu-
minat de mai multe reflectoare, care l\sau s\ se vad\ un peisaj de
farmec [i poveste, st\p`nit de umbre. Dac\ Moloch escaladase zidul
re[edin]ei f\r\ s\ fie detectat de sistemul de securitate, putea fi deja
acolo, afar\, `nv\luit `n bezn\, st`nd la p`nd\.
Fric se g`ndi s\ se duc\ repede la buc\t\rie sub pretextul c\ vrea
s\ dea o m`n\ de ajutor la mas\, dar nu voia s\ par\ nevolnic, pros-
t\nac, n\t`ng.
Dac\ chiar voia ca `ntr-o bun\ zi s\ fug\ de-acas\ [i s\ intre `n Ma-
rin\, `n loc s\ se ascund\ `n Goose Crotch, Montana, trebuia s\ `nceap\
de acum s\ g`ndeasc\ [i s\ se comporte ca un ofi]er de marin\. Un ofi-
]er de marin\ nu s-ar fi speriat de `ntunericul de afar\. Un ofi]er de ma-
rin\ i-ar r`de `n nas `ntunericului [i ar face ceva pe el. Bine`n]eles, mai
`ntì ar deschide fereastra, ca s\ nu murd\reasc\ geamul.
Fric nu ajunsese `nc\ la nivelul acela de siguran]\ de sine. Se
a[ez\ la mas\, dorindu-[i ca minutele s\ se scurg\ c`t mai repede.
Ca s\ uite de noaptea care p`ndea afar\, scoase fotografia din
buzunarul de la spate, o desf\cu [i r\mase cu privirea la doamna
aceea dr\gu]\, care z`mbea `ntr-un fel aparte. Mama lui `nchipuit\.
CHIPUL 463
P`n\ acum nu-l ascultase pe Musafirul Misterios, nu `ntrebase

pe nimeni cine era femeia aceea.
~n primul r`nd pentru c\ nu fusese `n stare s\ n\scoceasc\ o po-
veste credibil\ ca s\ explice de unde avea fotografia sau motivul pen-
tru care era at`t de interesat de identitatea ei. Era un mincinos jalnic.
Pe l`ng\ asta, cu c`t am`na mai mult cercet\rile, cu at`t mai mult
o p\stra numai [i numai pentru el. ~ndat\ ce ar fi aflat cine era, fe-
meia ar fi `ncetat s\ mai fie mama lui `nchipuit\.
Ceva b\tu `n geam.
Fric s\ri din scaun [i sc\p\ fotografia.
Chipul de la fereastr\ era hidos [i acoperit cu o glug\, dar gluga
era un echipament de ploaie, iar chipul era al unuia din paznicii de
serviciu, domnul Roma. Fiindc\ avea buza superioar\ mai lung\ [i
nasul mai mic, domnul Roma putea s\-[i acopere nasul cu buza [i s\
r\m`n\ a[a, cu chipul str`mb [i din]ii uria[i. }inea sub b\rbie o lan-
tern\ cu raza `ndreptat\ `n sus, ceea ce m\rea efectul grotesc.
– ’au! spuse domnul Roma, pentru c\ f\r\ buza de sus nu putea
s\ pronun]e b-ul din bau.
C`nd Fric se duse la fereastr\, chipul domnului Roma reveni la
tr\s\turile obi[nuite. Paznicul spuse:
– Ce mai faci, Fric?
– S`nt bine, r\spunse Fric, ridic`nd vocea ca s\ se fac\ auzit prin
geam. Am crezut pentru o clip\ c\ e[ti Ming.
– Ming e `n Florida, cu tat\l t\u.
– S-a `ntors mai devreme, spuse Fric. E pe acolo pe undeva, se
plimb\ prin ploaie.
Z`mbetul domnului Roma `nghe]\.
– Voia s\ m\ plimb cu dumnealui, spuse Fric, ca s\ m\ `nve]e
cum spal\ ploaia spiritul planetei sau cam a[a ceva.
Z`mbetul care `nghe]ase cr\p\, se n\rui. Domnul Roma ì `n-
toarse spatele lui Fric [i l\s\ `n jos lanterna, m\tur`nd noaptea cu
lumina ei.
– O s\ dai probabil peste el, spuse Fric.
D`ndu-[i seama c\ m\nunchiul de lumin\ ì identifica pozi]ia,
domnul Roma o stinse.
464 DEAN KOONTZ
– La revedere, Fric, spuse el [i disp\ru `n bezna ce]oas\.

De[i Fric era un mincinos jalnic [i nu vorbise conving\tor nici
pentru el `nsu[i, domnul Roma nu `ndr\zni s\ nu se lase dus de nas
dac\ exista o c`t de mic\ [ans\ ca Ming, cu chef de vorb\ [i `ntr-o
dispozi]ie de guru, s\ fie prin preajm\.
Capitolul 76
~n ma[in\, la ad\post de ploaie, tremur`nd l`ng\ radiatorul care

sufla c\ldur\, `nc\ b`ntuit de r\posatul Hector X, Hazard ascult\ ]`-
rìtul care nu mai contenea al telefonului p`n\ c`nd sim]i nevoia s\
deschid\ geamul [i s\ zv`rle mobilul `n strad\.
}`rìtul se opri exact `n clipa `n care el observ\ mi[care `n locu-
in]a lui Laputa. Din cas\ ie[i un om care se opri s\ `ncuie u[a de la
intrare [i cobor` treptele de la verand\.
Chiar [i prin ploaie [i prin cea]a care se `nchega f\r\ oprire,
Hazard `l recunoscu pe b\rbatul care intrase mai devreme `n cas\
prin garaj. Mai mult ca sigur, acesta era Vladimir Laputa.
La `ntret\ierea aleii din fa]a casei cu trotuarul public, Laputa
f\cu dreapta [i o lu\ pe drumul pe care venise. Mergea la fel de
]an]o[, dar nu p\rea s\ mai vorbeasc\ singur sau s\ c`nte.
Se schimbase `ntr-o costuma]ie complet neagr\, care p\rea im-
permeabil\, de parc\ se preg\tea s\ plece `n nord, la Mammoth sau
`n alt\ sta]iune de iarn\ din Sierra.
Ca o prevestire a z\pezii, mase albe de cea]\ se adunau `n jurul
lui, aproape estomp`ndu-l, `nainte s\ fac\ dreapta dup\ col] [i s\
ias\ din c`mpul lui vizual.
Hazard deja eliberase fr`na de m`n\ [i b\gase ma[ina `n vitez\,
a[a c\ aprinse farurile [i porni spre intersec]ia `n care disp\ruse b\r-
batul [i unde ma[inile treceau `n vitez\. Se uit\ `n dreapta [i `l v\zu
pe Laputa merg`nd spre nord. C`nd profesorul aproape ie[ise din
raza lui vizual\, Hazard d\du col]ul [i `l urm\ri.
466 DEAN KOONTZ
De c`te ori se apropia la jum\tate de strad\ de Laputa, tr\gea l`ng\

bordur\ [i a[tepta, l\s`ndu-[i prada s\ ajung\ c`t mai departe, acolo
unde abia putea s\-l mai z\reasc\. Apoi pornea din nou ma[ina.
Pornind [i oprind `n ritmul acesta, Hazard `l urm\ri pe profesor
dou\ str\zi [i jum\tate. Apoi, f\r\ s\ se fi uitat vreodat\ `napoi,
Laputa se urc\ `ntr-un Land Rover negru.
R\mas mult prea `n urm\ ca s\ poat\ citi num\rul de `nmatricu-
lare, l\s`nd alte ma[ini s\ se interpun\ pentru a nu-[i tr\da prezen]a,
Hazard `nso]i nev\zut Land Roverul pe un drum care ducea direct
c\tre Beverly Center, pe Beverly Boulevard [i La Cienega. De[i
cam ciudat `mbr\cat pentru un drum la mall, Laputa p\rea c\ vrea
s\ mearg\ la cump\r\turi.
S\ continue urm\rirea `n garajul unei parc\ri era mult mai difi-
cil dec`t pe strad\. Hazard urm\ri Land Roverul `n sus, ramp\ dup\
ramp\, etaj dup\ etaj, pe l`ng\ [iruri de ma[ini parcate, p`n\ c`nd
Laputa g\si un loc de parcare.
Aproape de cap\tul garajului, se afla un loc liber [i pentru
sedanul lui Hazard. Parc\ ma[ina, opri motorul, ie[i [i `[i urm\ri cu
privirea omul peste capotele ma[inilor parcate.
Se a[tepta ca profesorul s\ urmeze panourile care semnalizau
cea mai apropiat\ intrare `n mall. Dar Laputa se `ntoarse pe jos pe
rampa pe care tocmai urcase.
De[i se mai aflau [i al]i cump\r\tori `n garaj [i de[i numeroase
ma[ini umblau `n c\utarea unor locuri de parcare sau c\i de ie[ire,
Hazard se ]inu c`t mai departe cu putin]\ de prada sa. Se temea c\
profesorul avea s\-l z\reasc\ [i s\ [tie `ntr-o clipit\ cine era.
Laputa cobor` o ramp\ lung\, apoi `nc\ una. La dou\ etaje mai
jos de locul unde `[i l\sase Land Roverul, se duse spre o Acura
coupe care era deja parcat\ [i care piui c`nd Laputa debloc\ u[ile
cu telecomanda.
Luat prin surprindere, Hazard se opri `n timp ce profesorul se
urc\ `n scaunul [oferului.
Tipul nu venise aici la cump\r\turi. Schimba ma[ina.
Ori Land Roverul, ori Acura era mai mult ca sigur o ma[in\
Kleenex, adic\ o ma[in\ folosit\ la comiterea unei crime [i pe urm\
abandonat\. Poate am`ndou\ vehiculele erau Kleenex.
CHIPUL 467
Hazard se g`ndi s\-l aresteze pe baza comportamentului dubios.

Nu. Nu putea s\ ri[te. Nu `n cazul unui profesor universitar res-
pectabil. Nu cu Blonda din Balt\ care era pe cale s\ explodeze [i cu
un consilier municipal plin de rela]ii [i pe punctul de a-i deveni
du[man de moarte. Devenise deja subiectul unei investiga]ii pentru
c\ `l `mpu[case pe Hector X. ~n aceste condi]ii, orice gre[eal\ avea
s\ `ngroa[e funia cu care urma s\ fie sp`nzurat.
Nu avea nici un motiv `ntemeiat ca s\-l urm\reasc\ pe Laputa.
Asasinarea Minei Reynerd nu era cazul lui. C`t fusese ziua de lung\
nu f\cuse dec`t s\ se foloseasc\ de timpul s\u pl\tit din bani publici
[i de autoritatea de poli]ist ca s\ ajute un prieten `ntr-o problem\
personal\. ~[i prinsese fundul `n menghin\ [i str`nsese singur [uru-
bul. Acum nu putea face nici o mi[care precipitat\ `mpotriva profe-
sorului f\r\ s\-[i pricinuiasc\ o durere insuportabil\.
Dup\ ce se urc\ `n Acura, f\r\ s\-[i dea seama c\ era urm\rit,
Laputa `nchise u[a de la ma[in\. Porni motorul. P\rea s\ caute un
post de radio.
Hazard alerg\ pe drumul pe care venise, dou\ etaje, p`n\ la sedan.
P`n\ c`nd parcurse `ntr-un suflet drumul spre ie[irea din garaj,
n\d\jduind s\ ajung\ din urm\ Acura, Laputa disp\ruse.
Capitolul 77
– {tii sucul \la cu ciocolat\ care se nume[te yo-hoo? `ntreb\ Fric.

– Am b\ut de c`teva ori, spuse domnul Truman.
– E tare de tot. {tiai c\ po]i s\ ]ii sucul \sta [i o ve[nicie f\r\ s\
se acreasc\?
– N-am [tiut.
– Se folose[te un proces special de sterilizare la aburi, ì dez-
v\lui Fric. C`t timp nu e deschis, e la fel de steril ca, s\ zicem, un
flacon cu solu]ie pentru lentilele de contact.
– N-am b\ut niciodat\ solu]ie pentru lentile de contact, spuse
domnul Truman.
– {tiai c\ zibeta se folose[te la o mul]ime de parfumuri?
– Nici m\car nu [tiu ce e o zibet\.
Fric se lumin\ la auzul acestei m\rturisiri.
– P\i, e o secre]ie groas\, galben\, ob]inut\ din glandele anale
ale pisicilor zibete.
– Ai zice c\ s`nt ni[te pisici extrem de cooperante.
– Nu fac parte chiar din familia felinelor. S`nt mamifere din
Asia [i Africa. Produc mai multe secre]ii c`nd s`nt agitate.
– ~n aceste condi]ii, trebuie s\ fie agitate tot timpul.
– Zibeta miroase de te tr\sne[te c`nd e foarte concentrat\, spuse
Fric. Dar dac\ o diluezi cu solu]ia potrivit\, miroase chiar foarte
bine. {tiai c\ atunci c`nd str\nu]i, toate func]iile organismului se
opresc pentru o clip\?
– Chiar [i inima?
CHIPUL 469
– Chiar [i creierul. E ca o mic\ moarte.

– Atunci de-acum `ncolo s-a zis cu piperul din salatele mele.
– Un str\nut solicit\ `ngrozitor organismul, explic\ Fric, mai
ales ochii.
– ~ntotdeauna str\nut\m cu ochii `nchi[i, nu?
– Mda. Dac\ ai str\nuta suficient de tare cu ochii deschi[i, unul
din ei ]i-ar putea s\ri din orbit\.
– Fric, nu mi-am dat seama niciodat\ c\ e[ti o enciclopedie de
lucruri neobi[nuite.
Z`mbind, mul]umit de sine `nsu[i, Fric spuse:
– ~mi place s\ [tiu lucruri pe care al]ii nu le [tiu.
Masa se desf\[ura infinit mai bine dec`t se temuse Fric. Pieptul
de pui cu sos de unt [i l\mìe, orezul cu ciuperci de p\dure [i sparan-
ghelul erau delicioase, [i nici el, nici domnul Truman nu muriser\
`nc\ otr\vi]i, de[i domnul Hachette putea servi crim\ ca desert.
La `nceput conversa]ia decursese greu, pentru c\ `ncepuser\ s\
vorbeasc\ despre filme, ceea ce dusese inevitabil discu]ia la filmele
Manheim. Nu se sim]eau bine c`nd vorbeau despre Tat\l-Fantom\.
Chiar dac\ spuneau numai lucruri bune, li se p\rea c\-l b`rfesc
pe la spate.
Fric `ntrebase cum era s\ fii detectiv la Omucideri [i c\utase s\
afle `n special detalii despre crime grote[ti, trupuri monstruos muti-
late [i criminali psihopa]i pe care ì `nt`lnise domnul Truman. Dom-
nul Truman spusese c\ nu era un subiect potrivit pentru o discu]ie
la mas\ [i c\ parte din aceste lucruri nu erau pentru un pu[ti de
zece ani. ~i spusese totu[i pove[ti cu poli]i[ti, cele mai multe dintre
ele comice; c`teva fuseser\ sc`rboase, dar nu `ntr-at`t `nc`t s\-]i vin\
s\ vomi]i puiul cu unt [i l\mìe, dar suficient de sc`rboase ca s\
fac\ din discu]ia aceea una dintre cele mai stra[nice pe care le pur-
tase vreodat\ Fric la mas\.
C`nd domnul Truman pomeni de faptul c\ domnul Hachette
preg\tise o pr\jitur\ cu cire[e [i nuc\ de cocos, Fric d\duse drumul
cuno[tin]elor sale despre poporul de pe insula Tuvalu, exportator
de nuc\ de cocos, pentru a `ntre]ine conversa]ia.
470 DEAN KOONTZ
Tuvalu dusese apoi discu]ia spre o groaz\ de alte lucruri despre

care avea cuno[tin]\, cum ar fi cea mai mare pereche de pantofi
care fusese confec]ionat\ vreodat\. Aveau m\rimea o sut\ [aptezeci
[i fuseser\ c`rpi]i pentru un uria[ din Florida pe nume Harley
Davidson, care nu avea nimic de-a face cu compania de motoci-
clete. M\sura o sut\ [aptezeci are 56 de centimetri lungime! Dom-
nul Truman era `ntr-adev\r uluit.
Pantofii uria[i duseser\ `n cele din urm\ conversa]ia spre
Yoo-hoo, zibet\ [i str\nut, [i tocmai c`nd terminau desertul – f\r\
s\ dea p`n\ acum semne c\ au ingerat arsenic – Fric spuse:
– {tiai c\ mama a fost la spitalul de nebuni?
– Hm, nu da aten]ie unor b`rfe ur`te ca asta, Fric. Este o exage-
rare nedreapt\.
– Da, dar mama n-a dat `n judecat\ pe nimeni care a zis
chestia asta.
– ~n ]ara noastr\, celebrit\]ile nu pot s\ porneasc\ procese de
calomnie [i insult\ numai pentru c\ oamenii spun minciuni despre
ei. Trebuie s\ dovedeasc\ faptul c\ aceste calomnii au fost spuse
cu rea-voin]\. Ceea ce e greu. Mama ta pur [i simplu n-a vrut s\-[i
piard\ timpul prin tribunale. ~n]elegi?
– Cred c\ da. Dar [tii ce ar putea crede oamenii.
– Nu cred c\ te `n]eleg. Ce ar putea crede oamenii?
– A[a mam\, a[a fiu.
Domnul Truman p\ru s\ se amuze.
– Fric, nimeni dintre cei care te cunosc n-ar putea crede c\ ai
fost vreodat\ `ntr-un spital de nebuni sau c\ ar trebui s\ fii.
~mping`nd `ntr-o parte farfuriu]a goal\ de desert, Fric spuse:
– P\i, s\ zicem c\ `ntr-o zi v\d o farfurie zbur\toare. Adic\ chiar
v\d una, plus o [leaht\ de extratere[tri mari [i soio[i. {tii?
– Mari [i soio[i, spuse domnul Truman, d`nd din cap atent.
– A[a c\, dac\ spun cuiva, primul lucru la care o s\ se g`ndeasc\
o s\ fie: „A, da, mama lui a fost la spitalul de nebuni“.
– Ei bine, fie c\-[i amintesc sau nu pove[tile alea despre mama
ta, unii oameni nu te-ar crede nici dac\ ai veni cu un extraterestru
mare [i soios `n les\.
CHIPUL 471
– Mi-ar pl\cea s\ vin, murmur\ Fric.

– Nu m-ar crede nici pe mine dac\ a[ avea unul prins `n les\.
– Dar tu e[ti poli]ist.
– Mul]i oameni nu s`nt `n stare s\ vad\ tot felul de adev\ruri pe
care le au `n fa]a ochilor. Nu ai de ce s\-]i faci griji din pricina lor.
S`nt iremediabili.
– Iremediabili, `ncuviin]\ Fric, dar se g`ndea mai pu]in la cei-
lal]i, c`t la situa]ia `n care se afla el.
– Dar dac\ ai veni la mine sau la doamna McBee, am l\sa orice
[i am alerga s\ vedem ciud\]eniile alea soioase, pentru c\ [tim c\
po]i fi crezut pe cuv`nt.
Afirma]ia aceasta `l `nc\lzi nespus pe Fric, care se `ndrept\ `n
scaun. ~n minte ì n\v\lir\ toate lucrurile pe care voia s\ i le spun\
domnului Truman – Musafirul Misterios care iese din oglind\ [i
zboar\ printre grinzile podului, spiritele care `ncearc\ s\ se suie
prin firul de telefon p`n\ la tine `n ureche dac\ ape[i *69, `ngerii
p\zitori cu regulile lor stranii, Moloch m`nc\torul de copii, Los
Angeles Times cu povestea r\pirii sale – dar [ov\i prea mult `ncer-
c`nd s\ pun\ ordine `n toat\ povestea asta, ca s\ nu se reverse din el
ca un torent isteric.
Domnul Truman vorbi primul:
– Fric, p`n\ c`nd nu rezolv problema cu fluxul de curent din sis-
temul de alarm\, nu m\ simt prea lini[tit.
Cuvintele [efului personalului de paz\ puteau la fel de bine s\
fie c`rligul cu trei ]epu[e al unei momeli bine lansate de un pescar,
at`t de deplin captar\ aten]ia lui Fric. Din nou povestea aceea scor-
nit\ despre fluxul de curent.
– N-o s\ se `nt`mple nimic, dar eu `mi fac griji de felul meu. La
urma urmei, tat\l t\u m\ pl\te[te s\-mi fac griji. A[a c\, p`n\ re-
zolv problema, a[ vrea s\ nu dormi singur la etajul al doilea.
~n ochii domnului Truman se citea o `ncordare care te f\cea s\
crezi c\ [i el v\zuse extratere[tri mari [i soio[i sau se a[tepta s\-i
vad\ `n orice clip\.
– A[ vrea s\ dormim peste noapte `n sufrageria din aparta-
mentul t\u, continu\ el. Sau po]i s\ vii la mine `n apartament, s\
472 DEAN KOONTZ
dormi `n patul meu [i eu o s\ m\ mut pe canapeaua din camera de

lucru. Ce zici?
– Sau a[ putea s\ dorm eu pe canapea, [i `n felul \sta n-o s\ fii
nevoit s\ renun]i la patul t\u.
– E frumos din partea ta s\ g`nde[ti a[a, Fric. Dar deja am schim-
bat lenjeria la patul meu pentru eventualitatea c\ alegi s\ dormi `n
pat. Dac\ se dovede[te c\ le-am schimbat f\r\ nici un temei [i am fo-
losit un set de lenjerie care nu era programat, va trebui s\-i dau soco-
teal\ doamnei McBee. Nu m\ pune `n situa]ia asta, te implor.
Fric [tia c\ domnul Truman voia canapeaua dintr-un singur
motiv – inten]iona s\ stea a[ezat `ntre u[a de la intrarea `n aparta-
mentul s\u [i dormitorul `n care avea s\ doarm\ Fric, nu pentru c\
Fric ar fi putut s\ cad\ pe sc\ri `n timp ce mergea `n somn, ci pen-
tru c\ ni[te asasini ar putea da buzna prin u[a de la apartament ca
s\ pun\ m`na pe Fric, caz `n care ar trebui s\ treac\ mai `ntì peste
domnul Truman.
~n mod sigur, ceva se `nt`mpla.
– Bine, spuse Fric, `ngrijorat [i, `n acela[i timp, `nc`ntat. O s\
vin la dumneata [i po]i s\ dormi pe canapea. Grozav. N-am stat ni-
ciodat\ departe de cas\ peste noapte.
– P\i, n-o s\ fii chiar departe de cas\.
– Nu, domnule, dar n-am fost niciodat\ `n apartamentul dumi-
tale, spuse Fric. Nici m\car `nainte s\ vii aici. Este un teritoriu ne-
cunoscut, ca partea `ntunecat\ a Lunii – [tii? – a[a c\, `ntr-adev\r,
este o noapte petrecut\ departe de cas\.
De[i ar fi trebuit s\ mediteze la modul cum putea evita s\ fie r\-
pit [i ucis, Fric se trezi g`ndindu-se c\, dac\ ar sta treji p`n\ t`rziu,
ar putea s\ fac\ s’more1 [i, a[eza]i pe jos la lumina lum`n\rilor, s\
spun\ pove[ti cu fantome. {tia c\ e o idee t`mpit\, totul, de la
s’more la pove[tile cu fantome, dar g`ndul acesta `l ungea la suflet.
Uit`ndu-se la ceas, domnul Truman spuse:
– E aproape ora opt.
1 S’more este un desert tradi]ional american al focurilor de tab\r\, const`nd `ntr-un

sendvi[ f\cut din doi biscui]i cu graham `ntre care au fost puse o bucat\ de cioco-
lat\ [i o bezea. (n.tr.)
CHIPUL 473
Se ridic\ `n picioare [i `ncepu s\ mute farfuriile de pe mas\ pe

c\ruciorul de inox cu care le adusese.
– Duc astea la buc\t\rie [i pe urm\ te instal\m la mine.
– A[ vrea s\ m\ duc `n bibliotec\ s\ iau o carte, spuse Fric, de[i
voia de fapt s\ fac\ pipi `n ghiveciul cu palmier.
Chiar [i `n apartamentul [efului personalului de paz\, ap\rat de
un fost poli]ist `narmat, Fric nu agrea prea mult ideea de a folosi
baia, unde se aflau cu siguran]\ oglinzi. C`nd faci pipi e[ti extrem
de vulnerabil.
Domnul Truman ezit\, arunc`nd o privire spre ferestre, la
noapte, la ploaie, la cea]\.
– ~ntotdeauna adorm citind, insit\ Fric.
– Bine. Dar s\ nu stai mult, da? {i dup\ ce ai luat cartea pe care
o vrei, vino direct la mine `n apartament.
– Da, domnule.
Se `ndrept\ spre ie[irea din piscina acoperit\, dar se opri dup\
doi pa[i.
– Poate mai t`rziu spunem pove[ti cu fantome.
~ncrunt`ndu-se de parc\ Fric sugerase s\ arunce `n aer aripa de
vest a cl\dirii, poate chiar p\lind pu]in, domnul Truman spuse:
– Pove[ti cu fantome? De ce spui asta?
– P\i, mmm, pentru c\, [tii, asta fac oamenii, cum s\ zic, c`nd
nu dorm acas\. Cel pu]in a[a am auzit.
„Stupid.“ Dar nu se putea opri din vorbit:
– Stau pe jos, mmm, la lumina lum`n\rilor, [tii, [i spun pove[ti
cu adev\rat `nfrico[\toare [i pe urm\, \\\, c`teodat\ fac s’more.
„Stupid, stupid.“
– Sau putem s\ facem floricele de porumb [i, \\\, s\ spunem
secrete.
„Stupid, stupid, stupid.“
~ncruntarea domnului Truman se transform\ `ntr-un z`mbet.
– Vrei s\ spui c\ dup\ tot ce ai m`ncat la cin\ mai po]i s\ bagi
`n tine [i ni[te s’more?
– Nu chiar acum, domnule, nu, dar poate peste o or\.
– {i ai ni[te secrete mari s\-mi spui, nu?
474 DEAN KOONTZ
– Mmmm, a[ avea ceva, mda, ni[te experien]e pe care le-am avut.

– Experien]e. Cu extratere[tri mari [i soio[i?
– Nu, domnule. Nimic care s\ fie at`t de simplu.
– Atunci dup\ ce duc farfuriile astea `n buc\t\rie, fac rost de in-
grediente pentru un castron de s’more. M-ai f\cut curios.
~ntr-un fel u[urat, `ntr-un fel sim]ind nevoia s\ se u[ureze, Fric
se duse `n bibliotec\ s\ mai dea o lovitur\ palmierului care tr\gea
s\ moar\.
Capitolul 78
Din nou `n ma[ina lui, Hazard se sim]ea `n voia v`nturilor, ca

fantoma unui marinar de pe un vas abandonat [i putrezit, `nl\n]uit
de b`rlogul lui plutitor doar prin `nc\p\]`narea de a tr\i. Dezorientat,
f\r\ nici un rost.
Prin ploaie [i cea]\, str\zile p\reau apa unei m\ri stranii, b`ntu-
ite, [i era u[or de `nchipuit – [i chiar de crezut – c\ multe dintre ve-
hiculele diafane care alunecau pe l`ng\ el erau conduse de duhuri
care renun]aser\ la trup, dar nu [i la ora[.
Sunase ca s\ afle informa]ii despre num\rul de `nmatriculare al
Land Roverului [i aflase c\ era `nregistrat pe numele firmei Kurtz
Ivory International. Condorm eviden]elor Registrului Auto, singu-
rul vehicul `nregistrat pe numele Vladimir Laputa era un BMW
2002, nu [i un Acura ca cel cu care plecase din parcare.
Acum c\ ob]inuse aceast\ informa]ie, Hazard nu [tia ce s\ fac\
`n continuare. Nu-i pl\cea s\ se afle `ntr-un astfel de impas.
~ns\ ori de c`te ori `ncerca s\ se decid\ asupra urm\toarei mi[-
c\ri, ì venea `n minte imaginea lui Dunny Whistler, care se pref\-
cuse ca prin farmec din trup `ntr-o cascad\ de ap\ [i se topise `ntr-o
clipit\ `n balta `n care st\tea, execut`nd o dispari]ie perfect\, f\r\
nici un strop de ap\ azv`rlit aiurea.
~n urma acestei viziuni, `nc\ h\ituit de ecoul rece al conversa]iei
cu r\posatul Hector X, Hazard se sim]i p\r\sit de logic\. G`ndurile
i se `nv`rteau la nesf`r[it [i i se afundau `n spirala sumbr\ a unei ca-
rapace de groaz\.
476 DEAN KOONTZ
De[i s\rise masa, nu ì era foame. De[i nu avea poft\ de m`n-

care, se opri la un fast-food [i lu\ o por]ie dubl\ de cheeseburger
[i cartofi pr\ji]i.
Por]ia dubl\ se dovedi a fi, bine`n]eles, o pung\, iar pocalul de
cafea, o cea[c\ de polistiren plin\ cu o zeam\ amar\, fiart\ cu
scoar]\ de copac. Probabil m\tr\gun\.
Era `n continuare prea agitat ca s\ r\m`n\ `n parcarea restauran-
tului [i s\ ia masa. M`nc\ `n timp ce conducea.
Nu trebuia s\ se opreasc\. Ca un rechin, sim]ea c\ ar muri dac\
ar `nceta s\ se mai mi[te.
~n cele din urm\ se `ntoarse `n cartierul elegant `n care locuia
profesorul. Parc\ peste drum de cas\.
St`nd acolo, ì veni `n minte avertismentul lui Dunny: „Dou\
gloan]e `n cap“ [i [tiu f\r\ doar [i poate c\ ar fi sf`r[it exact a[a
dac\ ar fi sunat la u[a lui Laputa.
Deocamdat\ hiena, a[a cum `l numise Rachel Dalton, era plecat
`ntr-o aventur\ cu Acura. Nelocuit\ de demon, casa era o simpl\
cas\, nu un loc ucig\tor.
Hazard sun\ la Jafuri/Omucideri [i ob]inu telefonul de acas\ al
lui Sam Kesselman.
Acum c\ avea num\rul, cuget\ la ceea ce avea de g`nd s\ fac\.
{tia c\ mi[carea aceasta avea s\ le pun\ du[manilor lui `n bra]e
toate armele de care aveau nevoie ca s\-l distrug\.
Bunica Rose ì spusese odat\ c\ `n urzeala lumii e ]esut\ [i o
p`nz\ invizibil\ de r\utate [i c\ peste aceast\ vast\ construc]ie, p\-
ianjeni uciga[i tremur\ pe aceea[i tainic\ [i seduc\toare melodie [i
`ndeplinesc aceea[i munc\ fioroas\, fiecare `n felul lui. Dac\ nu te
]ii tare ori de c`te ori p`nza asta lipicioas\ te apuc\ [i te trage spre
ea, atunci o s\ ajungi unul din sufletele str`mbe, cu opt picioare,
care d\n]uiesc acolo. {i dac\ p\ianjenii otr\vitori nu s`nt strivi]i de
fiecare dat\ c`nd se ive[te prilejul, nenum\ra]i p\ianjeni se vor
aduna `n scurt timp, iar omenirea va pieri.
Hazard form\ num\rul.
R\spunse chiar Sam Kesselman, mai `ntì tu[ind, str\nut`nd [i `n-
jur`nd, apoi cu o voce at`t de spart\ [i r\gu[it\, `nc`t p\rea produsul
CHIPUL 477
`ncruci[\rii dintre om [i broasc\ realizat `ntr-un laborator de ingi-

nerie genetic\.
– Omule, ai o voce `ngrozitoare. Ai fost la doctor?
– Mda. Gripa e viral\. Antibioticele n-au nici un efect. Doctorul
mi-a dat ceva pentru tuse. A zis s\ m\ odihnesc c`t pot de mult, s\ beau
multe lichide. Am b\ut zece beri azi, dar cred c\ oricum o s\ mor.
– Bea dou\sprezece.
Kesselman [tia c\ Hector X `l asasinase pe Rolf Reynerd [i [tia
c\ Hazard `l `mpu[case la r`ndul lui pe criminal.
– Cum te descurci cu echipa de investiga]ii?
– O s\-mi fac\ un raport bun. Se aude c\ s`nt gata s\ mi-l dea.
Ascult\, Sam, am s\-]i spun ceva legat de asasinarea mamei lui
Reynerd, [i \sta e cazul t\u.
– O s\-mi spui c\ Reynerd era implicat.
– Ai mirosit [i tu c\ ceva nu e `n regul\ cu el, nu?
– Avea un alibi prea perfect.
– Se `nt`mpl\ cam multe lucruri dintr-astea pe-aici.
Hazard ì spuse lui Kesselman despre scenariul neterminat, dar
schimb\ datele pove[tii. ~i relat\ partea despre schimbul de crime,
ca `n filmul lui Hitchcock Strangers on a Train, dar nu [i partea re-
feritoare la planul de a asasina o vedet\ de cinema.
– Deci crezi c\… Reynerd avea un… tovar\[ de crime, spuse
Kesselman `ntre dou\ accese de tuse.
– {tiu bine. S`nt destul de sigur c\ e vorba despre tipul \sta,
Vladimir Laputa. {tiu c\ Vampa [i Lampa e cazul t\u, Sam, dar a[
vrea s\ merg pu]in mai departe aici, s\ pun m`na pe Laputa dac\ pot.
Poate c\ Sam Kesselman chiar avea nevoie s\ expectoreze o can-
titate de flegm\ care putea bate recordurile, sau poate c\ tusea era o
strategie prin care c`[tiga timp de g`ndire. ~n cele din urm\ spuse:
– De ce? Adic\, ai [i tu cazul t\u.
– Ei bine, cred c\ `ncep`nd de noaptea trecut\, cazul \sta e [i pe
masa mea.
P`n\ acum nu-l min]ise `n mod direct pe Kesselman. ~ncepu acum:
478 DEAN KOONTZ
– Pentru c\ s`nt convins c\ Laputa nu numai c\ a omor`t-o pe

Mina Reynerd, ci l-a [i angajat pe asasin, Hector X, care i-a f\cut
seama lui Rolf.
– Atunci chiar dac\ dosarul e pe masa mea, practic e [i cazul
t\u. Dup\ cum m\ simt acum, cred c\ cel pu]in p`n\ s\pt\m`na vii-
toare o s\ stau `n permanen]\ la mai pu]in de dou\zeci de pa[i de
baie, a[a c\ po]i s\ te bagi.
– Mersi, Sam. {i `nc\ ceva. Dac\ e[ti `ntrebat vreodat\ despre
convorbirea asta dintre noi doi, po]i s\ spui c\ am trecut pe la tine,
nu c\ ]i-am dat telefon, [i c\ am avut discu]ia asta mai devreme, s\
zicem acum dou\sprezece ore?
Kesselman t\cu. Apoi spuse:
– Ce nenorocire infernal\ ai de g`nd s\ aduci peste noi?
– C`nd o s\ termin, spuse Hazard, o s\ te scoat\ `n [uturi din
departament, o s\ te lase f\r\ pensie [i o s\ spele un closet public
cu reputa]ia ta, dar probabil o s\ te lase `n continuare s\ fii evreu.
Kesselman izbucni `n r`s [i r`sul se transform\ `n tuse, dar c`nd
tusea se opri `ntr-un sf`r[it, Kesselman r`se din nou.
– At`ta vreme c`t o s\ sf`r[im `n acela[i [an], cel pu]in s\
ne distr\m.
Dup\ ce `ncheie convorbirea, Hazard r\mase un timp `n ma[in\,
cu privirea la casa Laputa, g`ndindu-se ce s\ fac\. Era adeptul ac]i-
unilor `n for]\, dar nu voia s\ ac]ioneze nes\buit.
S\ intre `n cas\ era partea u[oar\ – chair dac\ nu [i legal\ – a
problemei. Avea `nc\ la el dispozitivul Lockaid pe care `l folosise
ca s\ desfac\ yala de la apartamentul lui Reynerd.
S\ perchezi]ioneze casa f\r\ s\ lase nici o urm\, s\ ias\
de-acolo viu [i nev\t\mat, cu u[urin]a unui duh care vine [i pleac\
`napoi `n lumea lui de duhuri – aceasta era partea grea.
~n toat\ cariera sa se purtase `ntotdeauna ca la carte, oric`t de in-
coerent fusese uneori textul. Acum trebuia s\ se conving\ c\ exista
un motiv absolut necesar s\ ac]ioneze brutal.
Scoase dintr-un buzunar setul de clopo]ei de argint. ~i `ntoarse
pe toate p\r]ile.
La opt [i zece ie[i din ma[in\.
Capitolul 79
Dup\ ce se opri pu]in `n buc\t\rie, Ethan se `ntoarse `n aparta-

mentul s\u cu inten]ia de a ascunde obiectele care sosiser\ odat\ cu
cele [ase cutii negre. Dac\ le-ar vedea Fric, ar pune f\r\ doar [i
poate `ntreb\ri la care nu putea r\spunde f\r\ s\-l fac\ s\ se `ngrijo-
reze f\r\ motiv `n leg\tur\ cu siguran]a tat\lui s\u.
~n camera sa de lucru, ecranul calculatorului str\lucea. Ethan nu
ì d\duse drumul de c`nd venise acas\.
Cercet\ rapid apartamentul, dar nu g\si nici un intrus. ~ns\ ci-
neva trebuie s\ fi fost acolo. Poate cineva care venise [i plecase
prin oglinzi.
~ntorc`ndu-se la birou [i uit`ndu-se mai atent la ecran, Ethan v\zu
c\ cineva ì l\sase un mesaj: „}i-ai verificat e-mailul din re]ea?“
E-mailul din re]ea – pe scurt, re]eaua – se referea la calculatoa-
rele de pe proprietate, la cele din birourile lui Channing Manheim
de pe platou [i la cele aflate la `ndem`na personalului de securitate
aflat la film\ri `n Florida. E-mailul de re]ea sosea separat de cel pri-
mit de la al]i coresponden]i.
Ethan nu avea dec`t trei mesaje `n c\su]a de re]ea. Primul era de
la Archie Devonshire, unul dintre portari.
Domnule Truman, dup\ cum [ti]i, nu m\ aflu printre aceia

care socotesc c\ le revine datoria de a-l supraveghea pe Aelfric
[i a comenta purtarea lui. ~n orice caz, este un b\iat cuminte at`t
c`t poate fi un copil [i de obicei aproape invizibil. ~ns\ `n aceast\
dup\-amiaz\ a f\cut ni[te treburi dubioase, pe care s-ar fi
480 DEAN KOONTZ
cuvenit s\ le discut cu doamna McBee, dac\ aceasta s-ar fi aflat

prin preajm\. Prietenul dumitale care a trecut pe aici, domnul
Whistler, mi-a adus la cuno[tin]\ c\ Aelfric…
Ethan citi cuvintele acestea surprinz\toare f\r\ s\ le `n]eleag\

pe deplin [i fu nevoit s\ reia [irul [i s\ le citeasc\ din nou.
Prietenul dumitale care a trecut pe aici, domnul Whistler,

mi-a adus la cuno[tin]\…
Fantoma sau mortul viu, oricine ar fi fost el, dac\ a[a ceva chiar
exista, `ncetase s\ mai ac]ioneze misterios, la limitele percep]iei umane,
[i str\b\tuse cu `ndr\zneal\ culoarele vilei, vorbind cu angaja]ii.
… Mi-a adus la cuno[tin]\ c\ Aelfric a scos din priz\ lanter-

nele de urgen]\ din locuri ciudate [i le-a adunat `ntr-un co[ de
picnic. Doamna McBee cu siguran]\ ar dezaproba acest lucru
din pricina riscului ca, `n cazul unei urgen]e de noapte, unii
membri ai personalului sau ai familiei s\-[i g\seasc\ cu greu
sc\parea din cas\ sau s\ fie de-a dreptul `mpiedica]i s-o fac\
tocmai prin absen]a lanternelor cu pricina, care s`nt cruciale `n
astfel de situa]ii.
Departe, `n Santa Barbara, doamna McBee era f\r\ `ndoial\

con[tient\ c\ ceva se schimbase.
E-mailul lui Archie Devonshire continua:
Mai t`rziu, c`nd m-am `nt`lnit cu Aelfric care ducea co[ul cu

el, mi-a spus c\ avea acolo sendvi[uri cu [unc\, pe care pre-
tindea c\ le-a f\cut singur, [i c\ avea de g`nd s\ ]in\ un picnic
`n camera trandafirilor. Mai t`rziu am g\sit `n aceea[i camer\
co[ul gol, f\r\ nici o urm\ de firimituri sau amabalaje de
sendvi[. Toate acestea mi se par foarte ciudate, deoarece Aelfric
este `n general un b\iat de `ncredere. Domnul Yorn a avut [i
dumnealui o `nt`lnire neobi[nuit\ cu Aelfric [i vrea s\ v\ scrie
separat despre acest lucru.
Al dumneavoastr\, mereu `n slujba familiei, A.F. Devonshire.
CHIPUL 481
E-mailul de la William Yorn, intendentul, se dovedi a avea un

ton diferit de cel trimis de Devonshire.
Fric `[i face o ascunz\toare `n ser\ [i [i-a adunat acolo m`n-

care, b\utur\ [i lanterne de urgen]\. Prietenul dumitale Whistler
mi-a adus acest lucru la cuno[tin]\. Nu e treaba mea sau a dom-
nului Whistler. B\ie]ii se joac\ de-a Robinson Crusoe. E normal.
Sincer, prietenul dumitale Whistler m\ calc\ pe nervi. Dac\ o s\
v\ spun\ c\ l-am luat tare, v\ rog s\ `n]elege]i c\ n-a fost `nt`m-
pl\tor. L-am v\zut mai t`rziu pe Fric la ferestrele din camera
trandafirilor. P\rea s\ fie `n trans\. Pe urm\ a strigat ceva la
mine despre ni[te sendvi[uri cu [unc\. Mai t`rziu, `mbr\cat
`n echipament de ploaie, s-a dus `n p\duricea care se afl\
dincolo de gr\dina de trandafiri. Avea binoclu la el. Zicea c\
merge s\ se uite dup\ p\s\ri. Pe ploaie. A stat acolo zece
minute. Are dreptul s\ fie excentric. Drace, dac\ a[ fi `n locul
lui, a[ fi nebun de-a binelea. ~]i scriu numai pentru c\ Archie
Devonshire a insistat. Archie m\ calc\ [i el pe nervi. M\ bucur
c\ lucrez afar\. Yorn.
Un fior `l trecu pe Ethan la g`ndul c\ Duncan Whistler, viu sau

mort, b`ntuie prin Palazzo Rospo [i `l urm\re[te `n secret pe Fric.
B\nuia c\ mintea unui detectiv nu era potrivit\ pentru rezolvarea
acestui puzzle tot mai bizantin. Ra]ionamentele deductive [i induc-
tive s`nt neputincioase `n fa]a unor lucruri care umbl\ prin noapte.
Capitolul 80
~nainte s\ intre ilegal `n cas\, Hazard sun\ la sonerie. Nu r\s-

punse nimeni, a[a c\ mai sun\ o dat\.
~ntunericul din casa Laputa nu `nsemna c\ locul era pustiu.
Dec`t s\ se furi[eze prin spatele re[edin]ei [i s\ atrag\ astfel
aten]ia vreunui vecin, Hazard intr\ cu `ndr\zneal\ prin fa]\. Cu aju-
torul [peraclului desf\cu ambele `ncuietori.
~mping`nd u[a, strig\:
– E cineva acas\ sau s`ntem numai noi, \[tia mai frico[i?
Era pruden]\, nu comedie. Chiar [i c`nd `ntrebarea lui fu `nt`m-
pinat\ cu t\cere, trecu precaut pragul.
Imediat dup\ ce intr\, localiz\ `ntrerup\torul de pe perete [i
aprinse lustra din foaier. ~n ciuda ploii [i a ce]ii, era posibil s\ fi fost
v\zut de vreun [ofer sau de vreun trec\tor. Lumina aprins\ f\r\ ezitare
avea s\ dovedeasc\ min]ilor b\nuitoare legitimitatea prezen]ei sale.
Pe l`ng\ asta, dac\ Laputa venea acas\ pe nea[teptate, avea s\ fie
alertat dac\ vedea aprins\ o lumin\ pe care el o l\sase stins\ sau raza
iscoditoare a unei lanterne care str\pungea `ntunericul, dar avea s\
fie cu totul dezarmat dac\ vedea luminile aprinse `n toat\ casa. Suc-
cesul unei astfel de opera]iuni depindea de `ndr\zneal\ [i rapiditate.
Hazard `nchise u[a, dar nu o `ncuie. Voia s\ poat\ ie[i cu u[u-
rin]\ `n cazul unei confrunt\ri nea[teptate.
Era mai mult ca sigur c\ nu la parter se afla dovada incrimina-
toare pe care o c\uta. Criminalii ]ineau de obicei `n dormitoare su-
venirurile macabre ale crimelor comise.
CHIPUL 483
Al doilea loca[ favorit al comorilor lor era subsolul, adesea `n

`nc\peri ascunse sau `ncuiate, unde puteau s\-[i viziteze colec]iile
f\r\ teama de a fi descoperi]i. Acolo, `ntr-o atmosfer\ de demen]\
calculat\, puteau retr\i vis\tori scena s`ngeroas\ f\r\ teama de a
fi descoperi]i.
Av`nd `n vedere cutremurele [i alunec\rile de teren, casele din
sudul Californiei aveau rareori subsoluri. {i aceasta fusese ridicat\
direct pe funda]ie, f\r\ nici o u[\ care s\ se deschid\ spre `ntune-
ricul de jos.
Hazard f\cu un tur al parterului, f\r\ s\-[i piard\ timpul scoto-
cind prin dulapuri [i sertare. Dac\ nu g\sea nimic la etaj, o s\ mai
treac\ o dat\ prin camerele acestea, cercet`ndu-le cu mai mult\ lu-
are-aminte.
~n momentul de fa]\ nu voia dec`t s\ se asigure c\ nimeni nu
p`nde[te prin aceste `nc\peri. L\s\ luminile aprinse peste tot `n
urma lui. Nu era prieten cu `ntunericul.
~n buc\t\rie, descuie u[a din spate [i o l\s\ `ntredeschis\, asi-
gur`ndu-[i astfel o a doua ie[ire liber\.
Atras\ de c\ldur\, cea]a `[i arunca prin u[a deschis\ tentaculele,
dar se risipea pe loc.
Toat\ casa p\rea s\ fi fost lustruit\, frecat\, scuturat\ de praf,
m\turat\ [i aranjat\ cu o s`rguin]\ aproape obsedant\. Colec]ii de
obiecte decorative – sticl\ Lalique, cutii de ceramic\, figurine mici
de bronz – erau aranjate nu cu ochiul unui artist, ci cu un sentiment
rigid al ordinii, ca `ntr-un joc de [ah. Fiecare carte de pe fiecare raft
st\tea la exact doi centimetri [i jum\tate de margine.
Casa p\rea s\ fie un refugiu `mpotriva mizeriei lumii de dincolo
de zidurile ei. Cu toate acestea, `n ciuda bog\]iei de facilit\]i, `n
ciuda mobilierului confortabil, `n ciuda ordinii [i cur\]eniei, locul
nu era primitor, nu avea nimic din c\ldura unui c\min. F\r\ nici o
leg\tur\ cu tensiunea pe care o resim]ea Hazard din pricina perche-
zi]iei sale ilegale, locul avea un aer de a[teptare anxioas\ [i o dispe-
rare greu de definit.
Masa din camera de zi era singurul loc aflat `n dezordine de la
parter. Cinci seturi de schi]e sau planuri detaliate, rulate [i legate cu
484 DEAN KOONTZ
bande elastice. O lup\ cu m`ner lung. Un carnet de noti]e galben, li-

niat. Pixuri cu tu[ – unul ro[u, unul negru. De[i obiectele acestea
nu erau la locul lor, st\teau frumos aranjate unul l`ng\ altul.
Mul]umit c\ `nc\perile de la parter nu ad\posteau nici o sur-
priz\ nepl\cut\, Hazard urc\ la etaj. Era sigur c\ mi[c\rile lui de
p`n\ acum ar fi provocat o a doua persoan\ care s-ar fi aflat `n cas\,
a[a c\ `naint\ f\r\ s\ se mai fereasc\ [i aprinz`nd luminile de pe
holul de la etaj.
Dormitorul mare era chiar l`ng\ capul sc\rilor. {i acesta se do-
vedi de o cur\]enie aseptic\ [i o ordine aproape lugubr\.
Dac\ Laputa [i-ar fi omor`t mama [i pe Mina Reynerd, [i dac\
ar fi p\strat suvenire, nu ale femeilor, ci ale violen]ei, cel mai pro-
babil ar fi ales bijuterii de-ale lor, br\]\ri sau coliere, ori inele. Cea
mai bun\ dovad\ la care spera erau probabil articole de `mbr\c\-
minte p\tate de s`nge sau [uvi]e de p\r.
Adesea, cineva care avea pozi]ia lui Laputa `n comunitate, cineva
cu o slujb\ prestigioas\ [i avere mare, dac\ era `mpins s\ comit\ una
sau dou\ crime, nu p\stra nici un obiect. Motivat nu de frenezie psi-
hopat\, ci mai degrab\ de gelozie sau perspectiva unui c`[tig, genul
acesta de asasini nu `[i doreau cu ardoare s\ retr\iasc\ `n mod repetat
crimele f\cute, cu luxul de am\nunte `nlesnit de obiecte-simbol.
Hazard avea o presim]ire c\ Laputa se va dovedi o excep]ie de
la regul\. S\lb\ticia neobi[nuit\ cu care fuseser\ b\tute Justine
Laputa [i Mina Reynerd l\sa senza]ia c\ `nl\untrul respectabilului
cet\]ean se afla ceva mai r\u dec`t o hien\, un domn Hyde care `[i
retr\ia crimele brutale cu pl\cere, dac\ nu cu veselie.
Interiorul [ifonierului era aranjat cu o precizie militar\. C`teva
cutii aflate deasupra hainelor at`rnate pe umera[e ì atraser\ privi-
rea. Le studie bine pozi]ia `nainte s\ le mi[te, n\d\jduind c\ va pu-
tea s\ le pun\ din nou `n exact aceea[i pozi]ie `n care le g\sise.
~n timp ce se mi[ca, asculta casa. Se uita la ceas mult prea des.
Sim]ea c\ nu e singur. Poate pentru c\ peretele din spate al [ifo-
nierului era acoperit de o oglind\ mare, care ì atr\gea mereu
aten]ia cu imaginile r\sfr`nte ale propriilor mi[c\ri. Sau poate c\ nu
din aceast\ pricin\.
Capitolul 81
Pe ploaie [i cea]\, ruinele acestei case ì aminteau lui Corky de

scena final\ din Rebecca lui Maurier: conacul, cunoscut sub nu-
mele de Manderlay, `n fl\c\ri `n noapte, cerul de culoarea cernelei,
„stropit cu purpur\, ca o pat\ de s`nge“ [i cenu[a purtat\ de v`nt.
Nici un incendiu nu atinsese aceste ruine din Bel Air, nu b\tea
v`ntul [i nici nu zbura cenu[\, dar scena `l excita pe Corky. ~n gr\-
mada de moloz vedea un simbol [i mai mare al haosului.
C`ndva aici fusese o re[edin]\ splendid\, unde se ]ineau petre-
ceri grandioase pentru cei din lumea bun\. Casa, construit\ `n stilul
unui conac francez, era frumos propor]ionat\, dovedea gust pentru
detaliu [i reprezentase un monument al stabilit\]ii [i rafinamentu-
lui, [lefuit de-a lungul a secole de civiliza]ie.
~n ziua de azi, arhitectura clasic\ francez\ era de domeniul tre-
cutului printre noii prin]i ai Hollywoodului, de fapt era de-a dreptul
istorie. Deoarece trecutul era demodat [i chiar incomprehensibil,
proprietarul actual al locuin]ei decretase demolarea casei existente
[i `nlocuirea ei cu o locuin]\ lung\-lat\-lucioas\-cu-geamuri, mai
pe gustul sensibilit\]ii contemporane, mai la mod\.
~n aceast\ comunitate, valoarea const\, la urma urmei, `n p\-
m`nt, nu `n ceea ce se afl\ pe p\m`nt. Orice agent imobiliar ar con-
firma acest lucru.
Casa fusese mai `ntì golit\ de toate detaliile arhitectonice de va-
loare. Arhitrava din piatr\ de var de la intrarea principal\, frontoanele
486 DEAN KOONTZ
sculptate ale ferestrelor [i numeroase coloane din piatr\ de var fu-

seser\ salvate.
Pe urm\ fusese adus\ echipa de demolare. Jum\tate din treaba
lor fusese terminat\. Erau arti[tii distrugerii.
Cu c`teva minute `nainte de ora [apte, Corky ajunsese aici pe
jos, dup\ ce parcase Acura aceea veche de patru ani cu c`teva str\zi
mai `ncolo. O cump\rase ieftin, sub un nume fals, cu singurul scop
de a o folosi `n aceast\ opera]iune. Avea de g`nd s\ o mai folo-
seasc\ o singur\ dat\, dup\ care o va abandona cu cheile `n contact.
La intrarea pe terenul acesta de dou\sprezece mii de metri p\-
tra]i, drumul era blocat de o poart\ de [antier f\cut\ din dou\ t\blii,
un cadru metalic [i gard de s`rm\. Cele dou\ t\blii fuseser\ legate
cu un lan] [i protejate cu un lac\t greu, care avea o carcas\ aproape
indestructibil\ [i un inel din o]el [i titaniu, extrem de rezistent la un
cle[ti de t\iat.
Corky ignor\ lac\tul [i t\ie lan]ul.
Imediat dup\ aceea, `n fa]a por]ii deschise, d`ndu-se drept agent
NSA Robin Goodfellow, purt`nd un rucsac mic pe care `l luase din
Acura, `l salut\ pe Jack Trotter [i echipa lui format\ din doi oameni,
care sosiser\ `ntr-un camion lung de unsprezece metri [i jum\tate.
Corky ì direc]ion\ de-a lungul drumului `n curb\ [i ace[tia parcar\
aproape de cas\.
– Asta e nebunie curat\, spusese Trotter cobor`nd din camion.
– Deloc, `l dezaprob\ Corky. Nu mai bate deloc v`ntul.
– Tot mai plou\.
– Nu cu putere. {i pu]in\ ploaie ne d\ un zgomot de fond care
s\ ne acopere, exact ce ne trebuie.
Ca un adev\rat Queeg von Hindenburg, Trotter `[i exprim\ pe-
simismul cu aerul sumbru al unui Nostradamus `n cea mai proast\
dispozi]ie. Fa]a lui puhav\ se l\s\ ca un balon dezumflat, iar ochii
bulbuca]i ì erau r\v\[i]i de viziuni apocaliptice.
– Am b\gat-o pe m`nec\ cu cea]a asta.
– Deocamdat\, nu e chiar at`t de groas\. Suficient\ c`t s\ ne
acopere. E perfect\. C\l\toria e scurt\, iar obiectivul u[or de identi-
ficat chiar [i pe o cea]\ obi[nuit\.
CHIPUL 487
– O s\ fim v\zu]i cu mult `nainte s\ fim gata s\ plec\m.

– Casa asta e a[ezat\ pe un deal. Din nici o cas\ nu se vede p`n\
aici. S`ntem `nconjura]i de copaci, nu putem fi v\zu]i din strad\.
Trotter insist\ pe ideea de dezastru:
– ~n mod sigur o s\ ne vad\ cineva.
– Poate, recunoscu Corky. Dar ce-o s\ `n]eleag\ din ceea ce v\d
printre palisade de cea]\?
– Palisade?
– ~mi place literatura, frumuse]ea limbajului, spuse Corky. Ori-
cum, misiunea ta nu va dura dec`t [apte sau opt minute. Pe urm\ o
s\ te `ntorci aici [i o s\ pleci la drum `nainte ca cineva s\-[i dea
seama ce ai f\cut. ~n afar\ de asta, am agen]i pe toate dealurile as-
tea [i n-o s\ permit\ nici unei poli]ii s\ se apropie de tine.
– {i dup\ ce m\ car din Malibu, dispar din toate analele guver-
namentale. Eu [i toate numele pe care le-am folosit.
– Asta e `n]elegerea. Dar ai face bine s\-]i mi[ti fundul mai re-
pede. Minutele trec.
Str`mb`ndu-se ca `ntr-o reclam\ pentru remediu contra diareei,
Trotter `l m\sur\ pe Corky de sus p`n\ jos, apoi spuse:
– Cum naiba ì zici la costumul \sta de pe tine?
– Impermeabil, spuse Corky.
Acum, dup\ mai bine de o or\, Trotter [i oamenii s\i aproape
sf`r[iser\ preg\tirile.
~n tot acest timp, Corky se delectase studiind din toate unghiu-
rile ruinele conacului pe jum\tate demolat.
Bine`n]eles, nu lucrase al\turi de Trotter [i oamenii lui. ~n cali-
tate de Robin Goodfellow, era o arm\ uman\ supercalificat\, un
agent valoros al guvernului. Robin jurase s\ caute adev\rul, drepta-
tea [i aventura, dar nu era de acord s\ fac\ vreo munc\ `njositoare.
James Bond nu [terge praful [i nu spal\ geamurile.
Balonul era `ns\ gata umflat [i f\r\ ajutorul s\u.
Capitolul 82
Al treilea e-mail era de la domnul Hachette:
Inspector Truman, ]in s\ `mi exprim profunda nemul]umire

fa]\ de faptul c\ se a[teapt\ de la mine s\ dau dovad\ pe loc de
cea mai `nalt\ art\ culinar\ de care s`nt capabil pentru stomacul
f\r\ fund al unui musafir de a c\rui prezen]\ `n cas\ nu s`nt
`n[tiin]at p`n\ c`nd nu `mi apare `n buc\t\rie, lu`ndu-m\ prin
surprindere ca o g\rg\ri]\ din provizia de f\in\. Gustul mag-
nific `n materie de m`ncare al domnului Whistler [i laudele
aduse unicelor mele coquilles St. Jacques, precum [i fiec\rui fel
special de m`ncare preparat cu dificultate, s`nt pl\cute, dar nu
m\ ajut\ s\-mi refac nervii, care, v\ avertizez, s`nt la p\m`nt [i
uza]i la maximum. Dac\ `mi mai face]i a[a ceva, s`nt obligat s\
demisionez cu consecin]e extreme, greu de pronun]at. M\ aflu
de asemenea `n pozi]ia nepl\cut\ de a v\ anun]a c\ b\iatul
pretinde c\ a f\cut sendvi[uri cu [unc\ `n buc\t\ria mea, f\r\
s\-i dau permisiunea, [i c\ `n acest moment fac un inventar la
s`nge al c\m\rii ca s\-mi dau seama de dimensiunile catas-
trofei. ~n speran]a c\ aceste samavolnicii nu se vor mai repeta
vreodat\, al dumneavoastr\, buc\tar-[ef Hachette.
R\posatul Dunny se mutase la ei. {i cu o poft\ de m`ncare

grozav\.
Era o nebunie. Lui Ethan ì veni s\ r`d\, dar nu reu[i s\ schi]eze
nici m\car un z`mbet. Gura i se uscase. Palmele i se umeziser\.
CHIPUL 489
Citi din nou mesajul lui Yorn: „Fric `[i face o ascunz\toare `n
ser\… Prietenul dumitale Whistler mi-a adus la cuno[tin]\… B\ie]ii
se joac\ de-a Robinson Crusoe… Whistler m\ calc\ pe nervi…“
C`t timp Hannah se luptase cu cancerul, Ethan se sim]ise mai
neajutorat ca oric`nd. ~ntotdeauna putuse s\ aib\ grij\ de oamenii la
care ]inea, s\ fac\ tot ce trebuia pentru ei. Dar nu putuse s-o sal-
veze pe Hannah, ea, care ì fusese cea mai drag\.
Sim]i `nc\ o dat\ c\ totul ì scap\ de sub control. Cu un sistem
de securitate ultraperformant, cu paznici afla]i `n permanen]\ la da-
torie [i cu protocoale de securitate bine puse la punct, cu s`rguin]\
extrem\, nu putea s\-l ]in\ pe Dunny departe de proprietate, de-
parte de cas\. Om, fantom\ sau for]\ greu de numit, Dunny avea
`ntr-un fel leg\tur\ cu Reynerd [i, probabil, cu profesorul despre
care Reynerd scrisese `n scenariul s\u. Dunny f\cea probabil parte
din amenin]are [i `[i b\tea joc de Ethan cu fiecare apari]ie nedorit\,
dovedind c\ nimeni din cei afla]i `n cas\ nu era `n siguran]\.
Dac\ Ethan `n[ela a[tept\rile lui Channing Manheim, dac\ ci-
neva ajungea la actor `n ciuda tuturor precau]iilor luate, `n[ela de
fapt nu numai a[tept\rile [efului s\u, ci mai ales ale b\iatului, care
avea s\ r\m`n\ f\r\ tat\. Fric ar fi fost nevoit s\ cer[easc\ mila ma-
mei sale, care era preocupat\ numai de propria persoan\, ar fi tr\it
[i mai mult la voia `nt`mpl\rii [i ar fi fost condamnat la o singur\-
tate mai ad`nc\ dec`t cea pe care o `ndura acum.
Ethan se ridicase din fa]a calculatorului. Era agitat, cople[it de
nevoia de a se mi[ca, de a face ceva, dar incapabil s\ `n]eleag\ ce
trebuia f\cut.
La telefon, ap\s\ butonul INTERCOM [i num\rul de la bibliotec\.
– Fric, e[ti acolo?
A[tept\.
– Fric, m\ auzi?
Vocea b\iatului se auzi `nv\luit\ de o pruden]\ curioas\:
– Cine e?
– Nimeni `n afar\ de noi, fo[ti poli]i[ti, b\tr`ni [i ramoli]i. Ai
g\sit vreo carte?
– ~nc\ nu.
490 DEAN KOONTZ
– Nu sta mult.
– Mai stau c`teva minute, spuse Fric.
~n timp ce Ethan `[i lua degetul de pe butonul intercomului, pe
telefon p`lpì o lumini]\ care apoi `ncepu s\ ard\ constant: linia 24.
Studie obiectele aranjate pe mas\, `ntre calculator [i telefon:
g\rg\ri]e, melci, prepu]uri...
Aten]ia ì zbur\ `napoi la telefon. Becule]ul. Linia 24.
Vocea pe jum\tate auzit\ care venea de pe fa]a nev\zut\ a lunii,
pe care o ascultase timp de jum\tate de or\ la acest telefon noaptea
trecut\, ì r\sunase mereu `n suflet de atunci. {i vocea slab\ pe care
crezuse c\ o auzise venind din difuzorul aflat `n ascensorul spitalu-
lui chiar `n acea diminea]\.
Un borcan de biscui]i plin cu piese de scrabble, cartea G`nduri
despre l\bu]e, m\rul cusut [i ochiul din el...
~n ascensor ap\sase STOP nu numai pentru a asculta vocea
aceea, ci [i pentru c\ avusese sentimentul c\ atunci c`nd va ajunge
la garajul spitalului, nu-l va mai g\si acolo. Doar clipocitul unei
ape negre. Sau un h\u.
Crezuse atunci c\ reac]ia aceea absurd\, fobic\ era probabil
sublimarea unei frici mai reale, pe care nu voia s\ o `nfrunte. Acum
era pe punctul s\ priceap\ care era natura adev\ratei terori.
Brusc, `n]elese c\ realitatea, a[a cum o percepea el, era la fel ca
imaginea de sticl\ colorat\ `nf\]i[at\ de buc\]ile de oglind\ ale unui
caleidoscop. Realitatea pe care se obi[nuise s\ o vad\ dintotdeauna
era pe cale s\ se schimbe `naintea ochilor lui, s\ se prefac\ `n ceva
cu mult mai n\ucitor [i mai `nsp\im`nt\tor.
G\rg\ri]e, melci, prepu]uri...
Linia 24, ocupat\.
Vocea `ndep\rtat\ ì persista `n amintire, precum ]ip\tul pesc\-
ru[ilor, precum melancolia unei seri ce]oase: „Ethan, Ethan...“
Telefoane de la mor]i.
G\rg\ri]e, melci, prepu]uri...
Becule]ul – o versiune `n miniatur\ a luminii de pe cupola spi-
talului Our Lady of Angels, ultima linie de pe tabloul telefonic, ul-
tima linie, ultima [ans\, ultima speran]\.
CHIPUL 491
Ethan sim]i un parfum de trandafiri. ~n apartamentul lui nu se

afla nici un trandafir.
~n mintea lui – trandafiri Broadway pe morm`ntul ei, eflores-
cen]e ro[ii-aurii pe iarba ud\.
Parfumul trandafirilor se `nte]i. Mirosul era real, nu imaginat,
mai puternic aici dec`t `n Forever Roses.
I se f\cu p\rul m\ciuc\ nu at`t din pricina unei frici obi[nuite,
c`t a unei groaze umile. Un fior rece `n ad`ncul stomacului.
Nu avea cheia camerei interzise care se `ntindea dincolo de u[a
albastr\, unde se `nregistrau apelurile liniei 24. Brusc, sim]i c\, de
fapt, cheile nu aveau nici o importan]\.
Cu un sim] intuitiv al urgen]ei pe care nu `l putea explica, dar `n
care se `ncredea, Ethan p\r\si apartamentul [i alerg\ spre sc\rile
din spate, iar de acolo p`n\ la etajul al doilea.
Capitolul 83
Legat cu dou\ funii u[or zdren]uite de ramurile butuc\noase ale

unei perechi de copaci b\tr`ni [i cu o sfoar\ str`ns\ de camion, ba-
lonul de observa]ie p\rea s\ se opinteasc\ precum un pe[te prins `n
undi]\ [i priponit aici, `n vadul v\zduhului, dar disperat s\ se `nal]e
iar `n ad`ncimile cerului.
Cenu[iu [i asem\n\tor unei balene, av`nd probabil nou\ metri
`n lungime [i `n jur de trei metri diametru, zepelinul era o ro[ioar\
fa]\ de balonul de Anul Nou. Dar lui Corky i se p\rea uria[.
Leviatanul se profila imens, luminat de dedesubt de dou\ feli-
nare Coleman la lumina c\rora se lucra. Beteala argintie a ploii se
scurgea pe rotunjimile laterale. Balonul atr\gea aten]ia mai mult
dec`t ar fi l\sat s\ cread\ dimensiunile sale, poate pentru c\ aici, `n
Bel Air, `n primul deceniu al noului mileniu, un balon p\rea s\
apar]in\ altui timp [i altor locuri.
Pe l`ng\ faptul c\ era un suprevie]uitor, un fanatic al teoriei
conspira]iei mondiale [i un smintit de multe [i periculoase feluri,
Jack Trotter era [i un adept entuziast al baloanelor umplute cu aer
cald. At`ta vreme c`t r\m`nea suspendat, agen]ii r\ului nu puteau
pune m`na pe el [i nu-l puteau azv`rli `ntr-o celul\ jilav\, lipsit\ de
orice lumin\ `n afar\ de str\lucirea ro[ie a ochilor de [obolan.
Avea echipament tradi]ional – `nveli[ul colorat, `n dungi, arz\to-
rul cu propan, nacela pentru pilot [i pasageri – `n care se urca uneori
singur, unicul zbur\tor cu balonul `ntr-o diminea]\ dulce de pri-
m\var\ sau `ntr-o sear\ aurie de var\. Participa [i la concursurile de
CHIPUL 493
naviga]ie aerian\, c`nd dou\zeci sau treizeci, sau poate chiar mai
multe baloane viu colorate porneau `n zbor cu o sincronizare per-
fect\ [i pluteau `n grup `n v\zduh.
Un balon cu aer cald plute[te aproape `n `ntregime `n voia v`n-
tului. Pilotul nu putea nici s\ pl\nuiasc\ o destina]ie final\, nici s\
estimeze ora de sosire cu o aproximare de c`teva minute sau chiar
un sfert de or\.
Pentru asaltul asupra re[edin]ei Palazzo Rospo era nevoie de un
aerostat extrem de dotat, care s\ se poat\ deplasa `n direc]ii diferite
cel pu]in pe un v`nt u[or. Trebuia, de asemenea, s\ se poat\ ridica
f\r\ uruitul p\c\tos al unui arz\tor cu propan, care f\cea s\ latre
to]i cìnii de pe o raz\ de cinci sute de kilometri. Mai mult, trebuia
s\ coboare din cer, u[or ca un porumbel, dac\ nu chiar mai u[or, [i
s\ pluteasc\ precum o pas\re colibri.
Trotter savura uimirea [i entuziasmul cu care ceilal]i navigatori
ì priveau aerostatul f\cut pe comand\ `n pu]inele ocazii c`nd `[i
l\sa acas\ balonul cu aer cald [i venea cu cel de observa]ie. F\r\ s\
fie vorb\re] din fire sau sociabil, Trotter se a[tepta ca balonul lui
s\ fie revela]ia concursului.
Corky b\nuia c\ Trotter, `n mintea lui ve[nic febril\, considera ba-
lonul de observa]ie mijlocul de transport la care ar fi apelat cu o ul-
tim\ sfor]are pentru a se salva dac\ vreo dictatur\ brusc instalat\ ar fi
`ncercat, din vreun motiv sau altul, s\ blocheze traficul pe autostrad\
dinspre [i `nspre zonele metropolitane importante, cum ar fi Los
Angelesul [i `mprejurimile lui. Se vedea probabil sem\n`nd confuzia
printre adep]ii regimului totalitar `ntr-o noapte cu lun\ nou\, la a c\rei
lumin\ ar putea s\ navigheze f\r\ s\ fie v\zut prea u[or, plutind sus,
deasupra barajelor [i lag\relor de concentrare, spre nord, spre fermele
[i colinele din Sierra, unde putea `n sf`r[it s\ coboare [i s\ o ia pe jos,
pe uscat, spre una dintre ascunz\torile lui dinainte preg\tite.
Dup\ ce `l trase pe Corky departe de ruinele conacului,
Trotter spuse:
– Plec\m de aici `n mai pu]in de cinci minute.
Echipajul de doi oameni f\cea ultimele verific\ri la sistemele [i
echipamentul aerostatului.
494 DEAN KOONTZ
Erau ni[te trafican]i implica]i `mpreun\ cu Trotter `n distribu]ia

de Ecstasy. Dup\ ce `l l\sa pe Corky la Palazzo Rospo [i se `ntor-
cea la conac `n balon, dup\ ce cei doi `[i terminau treaba, Trotter
avea s\-i ucid\.
– Nu te-am auzit `nc\rc`nd bateriile, spuse Corky.
– Erau deja `nc\rcate c`nd am venit aici.
– C`nd o s\ fim `n aer n-o s\ putem folosi motorul nici m\car
un minut.
– {tiu, [tiu. Omule, nu m-ai frecat destul pe tema asta? N-o s\
avem nevoie de motor pentru c\l\toria asta a[a de scurt\ [i cu aerul
\sta a[a de lini[tit.
Elicele gemene, montate pe structura balonului, suspendate de
partea din spate a nacelei, erau `n mod normal propulsate de moto-
rul unei ma[ini de t\iat iarba. Lamele care se `nv`rteau scoteau un
zgomot slab, dar motorul f\cea imposibil\ o c\l\torie secret\.
– Cu pu]in v`nt potrivnic sau chiar deloc, spuse Trotter, pot s\
merg dou\ ore cu bateriile astea, poate chiar mai mult. Dar m\
enerveaz\ ploaia asta.
– Nu e dec`t o burni]\.
– Fulgerul, spuse Trotter. Ideea unui fulger m\ face s\ `mi dau
drumul `n pantaloni, [i cred c\ [i pe tine la fel.
– E umflat cu heliu, nu? `ntreb\ Corky ar\t`nd spre trei cilindri
de gaz comprimat azv`rli]i `ntr-o parte, fiecare de m\rimea unui re-
zervor de oxigen din spital. Hindenburgul avea hidrogen. Am cre-
zut c\ heliul nu explodeaz\.
– Nu mi-e fric\ de o explozie. Mi-e fric\ s\ nu fiu lovit de un
fulger! Chiar dac\ nu g\ure[te `nveli[ul [i nu `l aprinde, pe noi ar
putea s\ ne pr\jeasc\.
– Furtuna se domole[te. Nu e nici un fulger, observ\ Corky.
– Ieri a fulgerat.
– Pu]in. }i-am spus, Trotter, noi, cei de la guvern, control\m
furtuna. C`nd vrem fulgere, fulger\ acolo unde avem nevoie, [i
c`nd nu vrem fulgere, nici unul nu ]`[ne[te din tolb\.
Pe l`ng\ faptul c\ era umflat cu heliu neinflamabil `n loc de hidro-
gen, balonul de observa]ie se deosebea de un zepelin [i prin faptul
CHIPUL 495
c\ nu avea o structur\ intern\ rigid\. ~nveli[ul Hindenburgului –

o nav\ lung\ c`t `n\l]imea Turnului Eiffel, aproape c`t patru avioane
Boeing 747 a[ezate unul dup\ altul – fusese `ntins pe un cadru
complicat din o]el, care con]inea [aisprezece celule gigantice um-
plute cu gaz, saci mari de bumbac lipi]i etan[ de un `nveli[ de
plastic, precum [i un `ntreg hotel de lux. Balonul de observa]ie al
lui Trotter, la fel ca orice alt balon de acest fel, nu era dec`t o pung\
oarecare dup\ ce se dezumfla.
Pentru c\ nu disp\ruse nici una dintre c\p[une [i pentru c\ nu
avea nici bile de rulment pe care s\ le manevreze obsesiv `n m`n\,
cum f\cea Bogart `n Revolta de pe Caine1, C\pitanul Queeg von
Hindenburg studia cea]a care fierbea u[or deasupra capului,
mijindu-[i ochii ca s\ z\reasc\ norii de deasupra. Ar\ta `ngrijorat.
Ar\ta furios. Cu p\rul portocaliu lipit de cap din pricina ploii,
cu ochii bulbuca]i [i musta]a de mors\, p\rea un personaj de de-
sene animate.
– Nu-mi place deloc, bomb\ni el.
1 C\pitanul Queeg din filmul Revolta de pe Caine este un personaj paranoic [i plin
de ticuri sau obsesii. Printre acestea se afl\ [i obsesia pentru c\p[une, a c\ror dis-
pari]ie din frigider declan[eaz\ nebunia de pe vasul pe care `l conduce. (n.tr.)
Capitolul 84
La etajul trei, la cap\tul de nord al aripii de vest, vizavi de apar-

tamentul de o mie de metri p\tra]i `n care se afla dormitorul lui Fric,
Ethan ajunse la u[a albastr\. Nu sem\na cu nici o alt\ u[\ din cas\.
Ming du Lac v\zuse `ntr-un vis nuan]a de albastru adecvat\
acestui loc. Dup\ spusele doamnei McBee, designerul de interior `n-
cercase patruzeci [i [ase de amestecuri de vopsea, p`n\ c`nd `ndru-
m\torul spiritual fusese satisf\cut c\ realitatea se potrivea visului.
Dup\ cum a reie[it apoi, albastrul de care aveau nevoie era
exact la fel cu cel de pe orice cutie de paste Ronzoni.
Faptul c\ dedicaser\ o linie telefonic\ apelurilor de la mor]i [i
un robot care s\ preia mesajele acestei linii nu era de-ajuns: Ming
[i Manheim inten]ionau s\ investigheze serios fenomenul. Fusese
nevoie de un spa]iu aparte pentru echipamentul aferent – ini]ial
doar un robot telefonic – care devenise tot mai complex. {i mai
hot\r`ser\ c\ atmosfera acestei `nc\peri trebuie s\ fie lini[tit\, `nce-
p`nd de la culoarea u[ii.
Ming `l numea un loc sacru. Sacrosant, `nv\]ase Channing
Manheim.
Broasca era simpl\ – nu avea nici o yal\ – avea o gaur\ de
cheie `n m`nerul rotund al u[ii. Dac\ nu reu[ea s\ desfac\ `ncuie-
toarea, avea s\ sparg\ u[a.
O carte de credit `mpins\ `ntre u[\ [i u[orul ei f\cu ca bariera al-
bastr\ s\ se dea `n l\turi pentru a dezv\lui o camer\ de cinci pe patru
metri, `n care ferestrele fuseser\ tencuite. Tavanul [i pere]ii fuseser\
CHIPUL 497
acoperi]i cu un strat de grund [i apoi `mbr\ca]i `n m\tase alb\. Covo-

rul era [i el alb. Partea interioar\ a u[ii nu era albastr\, ci alb\.
~n mijloc, se aflau dou\ scaune albe [i o mas\ lung\, alb\. Pe
mas\ [i sub o parte din ea se afla ceea ce Fric ar fi numit o gr\mad\
de echipament de tehnologie `nalt\, care servea un calculator cu o
capacitate de procesare uria[\. Toat\ aparatura era din plastic alb;
logourile fuseser\ pictate pe deasupra cu oj\ alb\. Chiar [i cablurile
erau albe.
Puteai s\ orbe[ti aici dac\ lumina era prea puternic\. Tuburile
de neon se aprindeau automat c`nd intra cineva [i erau fixate la un
nivel de intensitate confortabil, care f\cea s\ sclipeasc\ pere]ii de
m\tase ca ni[te `ntinderi de z\pad\ `ntr-un amurg de iarn\.
Ethan mai intrase o singur\ dat\ `n camera aceasta, `n ziua c`nd
se angajase.
Calculatorul [i echipamentul aferent func]ionau dou\zeci [i pa-
tru de ore pe zi, [apte zile pe s\pt\m`n\.
Ethan se a[ez\ `ntr-unul din scaunele albe.
Pe robotul alb, becule]ul se stinsese. Linia 24 nu mai era folosit\.
Ecranul albastru, de o nuan]\ diferit\ fa]\ de u[\, era singura
culoare vibrant\ din `nc\pere. Pictogramele erau albe.
Nu folosise niciodat\ calculatorul acesta. Programul de software
care prelua apelurile era `ns\ acela[i cu cel folosit pentru sistemul
telefonic din restul vilei.
Din fericire, literele, numerele [i simbolurile de pe taste nu fu-
seser\ pictate `n alb [i astfel estompate. Chiar [i tastele cu nuan]e
de gri erau cele originale. ~n compara]ie cu restul camerei, tastatura
era o explozie de culoare.
Ethan solicit\ exact acelea[i date pe care le-ar fi cerut dac\ s-ar
fi interesat de celelalte linii, de la 1 la 23, folosind calculatorul din
camera sa de lucru. Voia s\ [tie c`te apeluri sosiser\ pe linia 24 `n
ultimele patruzeci [i opt de ore.
I se spusese c\ s\pt\m`nal erau primite `n jur de cinci sau [ase
mesaje pe linia 24. Majoritatea erau numere formate gre[it sau te-
lefoane promo]ionale.
~n cap\tul listei cu apelurile de luni [i mar]i se afla cifra actualizat\:
56. ~n doar dou\ zile fuseser\ primite apeluri c`t `n zece s\pt\m`ni.
498 DEAN KOONTZ
~[i d\duse seama c\ traficul de pe linia 24 era neobi[nuit de mare,

dar nu realizase c\, `n medie, se suna mai mult de o dat\ pe or\.
Temperatura din zona aceasta `n care se st\tea de vorb\ cu
mor]ii era men]inut\ cu mare efort la dou\zeci de grade, iar\[i o ci-
fr\ din visul lui Ming. ~n seara aceasta, p\rea c\ s`nt mai pu]in de
dou\zeci de grade.
Derul`nd lista convorbirilor telefonice, Ethan observ\ c\ `n
dreptul nici unuia dintre cele cincizeci [i [ase de apeluri nu ap\rea
num\rul de la care se sunase. Ceea ce `nsemna c\ nici unul nu venise
din partea unor agen]i de v`nz\ri, c\rora le era acum interzis prin
lege s\ blocheze accesul la num\rul de pe care sunau.
Poate unele dintre ele erau apeluri de la persoane care gre[iser\
num\rul [i care aveau telefon neinformabil. Poate. Dar ar fi pariat
pe orice c\ nu era a[a. Apelurile veniser\ dintr-un loc `n care com-
pania telefonic\ nu putea oferi servicii.
La sf`r[itul listei sublinie apelul cel mai recent, cel care fusese
primit c`nd se afla jos, `n camera de lucru, [i `ncerca s\ `n]eleag\ ce
simbolizau g\rg\ri]ele, melcii [i prepu]urile.
~n col]ul din dreapta sus al ecranului ap\ru caseta de dialog
„op]iuni“. Putea s\ scoat\ la imprimant\ transcrierea apelului; pu-
tea s\ o citeasc\ pe calculator; putea s\ asculte.
Alese s\ asculte.
Dac\ apelul era asemenea celui la care `[i plecase urechea timp
de aproape treizeci de minute noaptea trecut\, un [ir nesf`r[it de [uie-
r\turi [i p\c\nituri `ntrerupte de o voce slab\, pe jum\tate `nchipuit\
[i deloc u[or de deslu[it, avea s\ aud\ acum ceva mai bine datorit\
echipamentului performant. Analizatorul audio computerizat filtra
zgomotul de fond, identifica tiparele sonore care se potriveau profi-
lului discursului, clarifica [i amplifica vorbirea, [i, `n cele din urm\,
elimina pauzele, pentru a condensa apelul `nainte de a-l memora.
Persoana care sunase p\rea c\ striga de la mare dep\rtare, peste
un h\u. Vocea fragil\ `l f\cu pe Ethan s\ se aplece `n scaun, de
team\ s\ nu o piard\. Cu toate acestea, datorit\ amplific\rii com-
puterizate, putea auzi fiecare cuv`nt, de[i mesajul `l l\s\ perplex.
Era vocea lui Hannah.
Capitolul 85
Corky fredona `n minte Die Walküre de Richard Wagner, `n

special ariile muzicale despre fuga Valkiriilor.
Prin burni]\ [i cea]\, prin Bel Airul lipsit de v`nt, minibalonul
lui Queeg naviga lin, ca un vis care se destram\ `n alt vis.
{uieratul [i sf`rìtul ploii mascau cu des\v`r[ire pu]inul zgomot
f\cut de motoarele electrice, [i p\rea c\ at`t Corky, c`t [i pilotul s\u
cu fa]\ acr\ c\l\toreau `ntr-o t\cere deplin\, f\r\ murmur de v`nt
sau muget de mare. Nici soarele, nici luna nu str\b\teau cerurile cu
mai mult\ lini[te.
Suspendat\ sub balon, nacela deschis\ aducea cu o barc\, lip-
sit\ `ns\ de pupa [i de pror\. Pe cele dou\ locuri sub form\ de
b\nci puteau s\ `ncap\ patru persoane.
A[ezat cu fa]a `n direc]ia de mers, Trotter st\tea la echea rotund\,
pe banca cea mai apropiat\ de pupa. Era pozi]ionat\ chiar `n fa]a mo-
torului, a aliment\rii cu heliu [i a celorlalte dispozitive de control.
La `nceput, Corky se a[ez\ cu fa]a la Trotter, uit`ndu-se `n urma
balonului. Se `ntoarse apoi cu fa]a `nainte, aplec`ndu-se destul de
des `ntr-o parte sau alta pentru a observa punctele de reper ale tra-
seului prin bezn\ [i cea]\.
Alunecau la numai c`]iva metri deasupra v`rfurilor copacilor. ~n
lipsa lunii [i a stelelor, nu f\ceau nici cea mai mic\ umbr\ [i `nain-
tau at`t de discret, tulbur`nd at`t de pu]in aerul, c\ p\s\rile care se
ad\posteau de ploaie pe ramurile cele mai `nalte nu-[i luar\ nici
m\car o dat\ zborul, speriate.
500 DEAN KOONTZ
Comunitatea aceasta `nst\rit\ fusese construit\ `ntr-o p\dure de

stejari, ficu[i [i conifere, metrosideros1, podocarpus2 [i arbori de piper
californian3. Mai precis, fusese importat\ o `ntreag\ p\dure care s\
`mbrace dealurile, v\ile [i canioanele acestea, care p`n\ nu de mult
fuseser\ doar p\[uni semiaride pe care iarba cre[tea `n voie, [i r`pe
sterpe pe care cre[teau de-a valma tufe.
Pentru a trece neobserva]i pe deasupra tihnitului Bel Air, trebu-
iau s\ se men]in\ la cea mai joas\ altitudine posibil\. Pe dealuri,
cele mai multe str\zi erau destul de `nguste [i `n serpentine, flan-
cate [i adesea cu totul acoperite de copaci uria[i, care le ofereau
conduc\torilor auto o vedere extrem de limitat\ a cerului. At`ta
vreme c`t balonul trecea rareori pe deasupra str\zilor [i, prin ur-
mare, profita din plin de p\durea care avea s\-l fereasc\ de ochii
tuturor, mai pu]in ai celor care se uitau direct `n sus, putea s\ alu-
nece a[a tot drumul p`n\ la Palazzo Rospo [i `napoi f\r\ s\ fie ob-
servat, c\ci pu]ini, dac\ nu cumva nici unul dintre reziden]i, nu
st\teau afar\ pe o vreme ca asta, [i cu at`t mai pu]in `ntr-o pozi]ie
din care s\ priveasc\ drept `n sus.
Ruta direct\ pe care plutea balonul, de la conacul `n ruin\, peste
colina care d\dea `nspre Palazzo Rospo, apoi `n josul ei, m\sura
mai pu]in de opt sute de metri. Pe o vreme lipsit\ de v`nt ca acum,
func]ion`nd pe baterii, balonul putea atinge o vitez\ maxim\ de do-
u\zeci de kilometri pe or\. Pentru a tulbura c`t mai pu]in posibil
cea]a care ì acoperea cu v\lurile ei bine-venite, mergeau doar cu
[aisprezece kilometri la or\, ceea ce avea s\-i duc\ la destina]ie `n
aproximativ trei minute.
Corky accesase pe internet nu numai h\r]i [i schi]e ale ora[ului,
ci [i un site care era o adev\rat\ min\ de aur – fotografii aeriene
care ofereau o panoram\ a acestor enclave selecte [i izolate. Majo-
ritatea caselor din aceast\ comunitate erau adev\rate domenii, mai
ales `n zona peste care zburau `n acel moment; iar Corky memorase
1 Plant\ din Australia, cu un lemn foarte tare (n.tr.)

2 Specie de conifere (n.tr.)
3 Plant\ tropical\ ve[nic verde, cu fructe asem\n\toare piperului (n.tr.)
CHIPUL 501
profilul acoperi[urilor [i tr\s\turile proeminente ale fiec\rei cl\diri

impozante care se `ntindea de-a lungul rutei lor.
Trotter `[i f\cuse [i el temele. El consulta `ns\ punctele de reper
mai rar dec`t Corky, pentru c\ se baza mai mult pe busol\.
Singura lumin\ care `nso]ea balonul era luminescen]a slab\ a
busolei, a altimetrului [i a altor c`teva aparate de m\sur\ de la bord.
Erau fixate pe un montant cu pivot, care ì permitea lui Trotter s\ le
pozi]ioneze dup\ cum voia. Str\lucirea combinat\ a acestor instru-
mente nu reu[ea s\ arunce nici cel mai slab reflex pe suprafa]a
curbat\ de deasupra.
~ntr-adev\r, mai mult\ lumin\ venea dinspre vilele peste care
lunecau dec`t dinspre bordul aerostatului. Reflexe aurii [i argintii
ale incandescen]ei de dedesubt sc\p\rau peste p`ntecul balonului,
care p\rea `ncrustat cu licheni fosforescen]i.
Navigau peste co[uri, trec`nd razant, la doar c`]iva metri de aco-
peri[urile ude. Erau suficient de aproape pentru a distinge [indrilele
[i ]iglele fiec\rui acoperi[ chiar [i pe o noapte cu cea]\.
Vreun copil f\r\ ast`mp\r aflat la fereastra dormitorului, a[tep-
t`nd cu ner\bdare Cr\ciunul, uit`ndu-se pe cer [i vis`nd o sanie tras\
de reni, putea z\ri prin ploaie bazaconia lui Trotter plutind [i putea
crede c\ Mo[ Cr\ciun a venit cu dou\ nop]i mai devreme [i cu un
mijloc de transport neconven]ional.
{i aici, acum, dup\ at`tea planuri f\cute – domeniul lui Manheim.
F\r\ s\ fie depista]i, trecur\ cam la doisprezece metri deasupra
zidului securizat.
Trecur\ peste senzorii de mi[care care sesizau orice intrus la ni-
velul solului.
Trecur\ de o mul]ime de camere de supraveghere, dintre care
nici m\car una nu era `ndreptat\ spre cer.
Corky nu voia s\ fie l\sat l`ng\ cas\. Trebuia s\ coboare cu
mare grij\ din nacel\ pe acoperi[ul cl\dirii intendentului aflate `n
spatele propriet\]ii.
P`n\ `n acest punct Trotter nu f\cuse prea multe pentru pilotarea
balonului, c\ci drumul fusese drept [i sigur. Acum trebuia s\ mane-
vreze balonul spre cl\direa-]int\, s\ `l alinieze cu mare grij\ la o
502 DEAN KOONTZ
anumit\ por]iune a acoperi[ului [i s\ planeze cu minimum de de-

riv\ lateral\ [i fa]\-spate.
Cele patru aripioare stabilizatoare din spatele balonului aveau
fiecare c`te o c`rm\. Acestea erau operate de comutatoare electrice
care erau comandate de la bord prin cabluri de voltaj sc\zut.
Trotter putea s\ piard\ din altitudine eliber`nd o cantitate de
heliu din balon. Dac\ voia s\ c`[tige altitudine, putea s\ o fac\ in-
troduc`nd mai mult heliu sau, mai rapid, golind ap\ din rezervoa-
rele de balast de pe ambele laturi ale nacelei.
Cu gra]ie, aproape maiestuos, aerostatul `[i corect\ traiectoria
c\tre cl\direa intendentului [i ajunse acolo f\r\ pic de zgomot, pre-
cum stelele care str\bat cerul de la amurg la rev\rsatul zorilor. Cu o
gra]ie asem\n\toare unor pa[i de balet perfect executa]i, cu `ndem`-
narea necesar\ construc]iei unui castel din c\r]i de joc, Jack Trotter
cobor` balonul [i `l pozi]ion\ exact unde trebuia.
Potrivit ceasului preferat al anarhi[tilor iste]i – un Rolex de `n-
credere – timpul scurs era de trei minute [i dou\zeci de secunde.
20.33. Toate telefoanele de pe proprietatea Manheim, mobile
sau fixe, `ncetaser\ s\ mai func]ioneze `n urm\ cu trei minute.
Capitolul 86
„Fric s-a n\scut… `ntr-o miercuri.“

~n camera alb\ din spatele u[ii albastre, Ethan st\tea vr\jit de
vocea so]iei sale moarte.
Pentru el era muzic\ pur\, des\v`r[it\ [i emo]ionant\. Efectul
unei rug\ciuni pioase asupra unei inimi credincioase ori al imnului
na]ional asupra uneia profund patriotice n-ar fi putut da na[tere nici
unei frac]iuni din emo]ia puternic\ pe care i-o smulgea lui Ethan
vocea aceasta.
– Hannah? [opti el, de[i o `nregistrare nu-i putea r\spunde.
Hannah?
Lacrimile care ì `nce]o[ar\ privirea erau `n mare parte lacrimi de
bucurie, smulse nu pentru c\ ì fusese un dor mistuitor de ea `n to]i
ace[ti cinci ani, ci pentru c\ mesajul acesta curios transmis de vocea
ei `nsemna c\ undeva, esen]a lui Hannah supravie]uise, c\ boala ne-
cru]\toare c`[tigase o b\t\lie, dar nu [i un r\zboi. Pierderea lui
Hannah nu era mai pu]in zdrobitoare, dar acum [tia c\ nu era ve[nic\.
Repetase acelea[i [apte cuvinte de dou\ ori. Ascult\ apelul 56
de trei ori `nainte s\ fie `n stare s\-[i mute aten]ia de la sunetul mi-
raculos al vocii ei la con]inutul mesajului.
De[i Hannah socotise c\ aceast\ informa]ie era important\,
Ethan nu `n]elegea de ce ziua `n care se n\scuse Fric era relevant\
pentru situa]ia de acum.
504 DEAN KOONTZ
Lu`nd lista apelurilor de jos `n sus, acces\ apelul 55. Ca [i mai

`nainte, alese varianta audio `n locul imprim\rii apelului.
Din nou Hannah. De data aceasta nu spunea dec`t un singur cu-
v`nt, de dou\zeci sau treizeci de ori. „Ethan… Ethan… Ethan…“
Dorul tulbur\tor din vocea ei r\spundea celui din inima lui
Ethan. ~n timp ce asculta, abia reu[ea s\-[i mai men]in\ pu]inul
s`nge rece care ì mai r\m\sese `n vine.
Prin telefon, prin difuzorul din ascensor, poate [i altfel, Hannah
se zb\tuse s\ ajung\ la el, dar nu reu[ise s\ se fac\ auzit\. Ironic, `n
spatele u[ii Ronzoni, `n camera aceasta ridicol de alb\, cu ajutorul
acestui echipament elaborat, izbutise s\ r\zbat\ p`n\ la el.
Dumnezeu lucra, `ntr-adev\r, pe c\i stranii c`nd lucra prin cei
de teapa lui Ming du Lac.
Ethan sosise aici m`nat de sentimentul unei crize, sentiment care
se domolise pentru scurt timp, dar care acum `l cople[i din nou.
~napoi la apelul 54. Din nou Hannah.
„Luni: copil cu chip frumos…“
Lui Ethan i se opri respira]ia `n g`tlej. Se l\s\ pe marginea
scaunului.
„Mar]i: copil mult gra]ios…“
{tia versurile. Un c`ntec de copii. {opti cuvintele celui de-al
treilea vers odat\ cu Hannah.
„Miercuri: plin de jale e copilul...“
Borcanul de biscui]i `n form\ de pisoia[ era plin cu piese de
scrabble care formau de nou\zeci de ori cuv`ntul WOE, jale.
Pisoia[ul era o pisic\ mic\. Pisoia[ul era un copil. Ca Fric.
De ce nou\zeci? Poate nu avea importan]\. Nou\zeci de piese
din fiecare liter\, dou\ sute [aptezeci de piese `n total, era num\rul
necesar pentru a umple borcanul. Copilul de miercuri e plin de jale.
Apelul 53. Hannah.
Chiar [i cu zgomotul de fond filtrat [i cu cuvintele amplificate,
mesajul ei nu putea fi `n]eles, de parc\ fluviul dintre via]\ [i moarte
se l\]ise de aceast\ dat\ p`n\ c`nd malul cel\lalt ajunsese ]\rmul ne-
v\zut al unui ocean.
Apelul 52. La fel de neclar.
CHIPUL 505
Apelul 51. Hannah, din nou cu un c`ntecel de copii.

„G\rg\ri]\-ri]\, zboar\ de pe loc…“
Ethan s\ri `n picioare [i r\sturn\ scaunul.
„Copiii-au pierit, casa ]i-a luat foc.“
Channing Manheim nu avea s\ se `ntoarc\ acas\ p`n\ `n
dup\-amiaza zilei de 24 decembrie. Teoria cu care lucraser\ era c\
Chipul nu avea s\ fie `n pericol p`n\ la acea dat\ cel mai devreme.
Poate c\ Chipul nu fusese nici o clip\ `n primejdie. Poate ]inta
fusese de la `nceput Fric.
Dou\zeci [i dou\ de g\rg\ri]e `ntr-un borcan mic de sticl\. De
ce nu dou\zeci [i trei sau dou\zeci [i patru? Spre deosebire de bor-
canul de biscui]i, recipientul cu insecte nu era nici pe jum\tate plin.
A[adar, de ce nu cincizeci de g\rg\ri]e `ndesate p`n\ la v`rf?
Erau `ntr-o mar]i, 22 decembrie.
Capitolul 87
~n timp ce Corky se ridic\ de pe banca pe care st\tea, pornind

c\tre poarta nacelei, Trotter spuse:
– U[or, u[or.
Deplasarea brusc\ a celor 77 de kilograme ale lui Corky putea
face balonul s\ se legene, poate chiar s\ se balanseze, un risc pe care
nu [i-l puteau asuma acum, c`nd se aflau at`t de aproape de acoperi[.
~n timp ce Corky se mi[ca `ncet, echilibr`ndu-se cu pieptul `n
jos pe rama pun]ii, cu un picior `n nacel\ [i cu unul afar\, Trotter
`[i folosi propriul corp pe post de contragreutate, mi[c`ndu-se la
dreapta pe banc\, [i corect\ de la bord pozi]ia vasului.
Balonul se leg\n\, dar nu periculos.
La un semnal al lui Trotter, Corky `[i strecur\ [i restul corpului
afar\ din nacel\, dar nu brusc. Mai `ntì at`rn\ cu ambele mìni de
rama pun]ii, `n timp ce pilotul compensa aceast\ nou\ schimbare a
centrului de greutate.
Pe m\sur\ ce balansul aeronavei se reduse, Corky `[i lu\ m`na
st`ng\ de pe ram\ [i apuc\ suportul tancului de balastare, apoi f\cu
acela[i lucru [i cu m`na dreapt\. Metalul era rece [i ud, dar se ]inea
bine datorit\ m\nu[ilor din piele [i nailon.
Uit`ndu-se `n jos, v\zu c\ picioarele ì at`rnau la jum\tate de
metru de acoperi[.
Nu `ndr\zni s\ `[i dea drumul a[a de sus. De[i mai mult ca sigur
nu s-ar fi dezechilibrat, ar fi aterizat cu prea mult zgomot [i i-ar fi
CHIPUL 507
alertat pe cei doi paznici din camera de supraveghere care ocupa

jum\tate din etajul `ntì al cl\dirii intendentului.
Evident, Trotter pricepu care era problema. L\s\ s\ r\sufle pu]in
heliu [i balonul cobor` p`n\ c`nd Corky sim]i acoperi[ul sub picioare.
{ez`nd `n v`rful acoperi[ului cu dou\ pante, cu un picior `ntr-o
parte [i cu altul `n cealalt\, d\du drumul suportului metalic al tan-
cului de balast. Aterizase aproape la fel de u[or ca Peter Pan.
Eliberat de greutate, balonul se `n\l]\ de `ndat\ trei-patru metri.
Partea din spate `ncepu s\ se ridice, ceea ce nu era bine, dar cu o
mi[care a c`rmei, Trotter redres\ partea din fa]\ [i reveni la pozi]ia
orizontal\ chiar `n timp ce `ntorcea balonul pentru c\l\toria `napoi
peste deal, pe care avea de data aceasta s-o fac\ singur.
Dup\ ce va pune m`na pe b\iat, Corky avea s\ plece din Palazzo
Rospo elegant, folosind unul dintre automobilele din colec]ia de
lux a lui Manheim.
Dup\ ce ajungea la conacul p\r\sit [i lega bine balonul cu funii
de copaci [i camion, Trotter avea s\-i `mpu[te pe cei doi b\rba]i
care serviser\ pe post de echipaj de sol. De[i abandonarea aerosta-
tului `l f\cea s\ sufere, avea s\ `l lase aici [i s\ se `ndrepte spre o
ma[in\ pe care o parcase mai devreme cu dou\ str\zi mai `ncolo.
Imediat dup\ ce se va `ntoarce la el acas\, `n canionul din
Malibu, avea s\ ia o alt\ ma[in\ [i s\ porneasc\ la drum, l\s`nd
pentru totdeauna `n urm\ via]a [i numele de Jack Trotter. Poate c\
nu avea s\ realizeze niciodat\ faptul c\ fusese tras pe sfoar\ [i f\cut
s\ cread\ c\ un agent NSA f\cuse o `n]elegere cu el s\-l [tearg\ din
toate analele guvernamentale [i s\-i permit\ s\ tr\iasc\ dup\ aceea
ca o fantom\ `n ma[in\ria Americii; deoarece avea de g`nd s\ tr\-
iasc\ oricum ca o fantom\, ar fi putut de fapt s\ scape ochiului ofi-
cial numai [i numai prin propriile eforturi.
Autorit\]ile care vor investiga r\pirea lui Aelfric Manheim
aveau probabil s\ se `mpotmoleasc\ atunci c`nd, lu`nd urma balo-
nului, ajungeau la Trotter din Malibu. Nu vor avea cum s\ desco-
pere noua identitate pe care [i-o asumase, noua lui `nf\]i[are sau
noul domiciliu.
508 DEAN KOONTZ
Dac\ `ntr-o bun\ zi, `mpotriva tuturor probabilit\]ilor, d\deau

de Trotter, acesta nu putea da numele nici unui colaborator, cu ex-
cep]ia lui Robin Goodfellow, agent secret extraordinar.
~nc\ pe coama acoperi[ului, Corky f\cu prudent doi pa[i `na-
inte. Avea ghete de iarn\, pentru z\pad\ [i ghea]\ periculoas\.
Ni[te ]igle alunecoase din pricina ploii nu puneau nici o problem\.
Cu toate acestea, s\ alunece acum ar fi un dezastru, chiar dac\
ar evita c\derea sau i-ar supravie]ui. De vreme ce paznicii se aflau
chiar `n camerele de sub el, ploaia ar face prea pu]in ca s\ mas-
cheze zgomotele, iar lini[tea r\m`nea esen]ial\.
Conducta de ventila]ie pe care o c\uta era chiar acolo unde ar\-
taser\ planurile, la mai pu]in de jum\tate de metru de v`rful acope-
ri[ului, pe partea sudic\.
Sim]indu-se ca un spiridu[ pornit s\ fac\ o boroboa]\, lui Corky
i-ar fi pl\cut s\ murmure un c`ntec de spiridu[i sau s\ se distreze cu
alte bufonerii. Recuno[tea `ns\ c\ de data aceasta trebuia s\-[i `nfr`-
neze mai mult ca niciodat\ exuberan]a.
Urc`nd dealul spre r\s\rit, C\pitanul Queeg von Hindenburg [i
inven]ia sa á la Jules Verne `[i f\ceau drum prin cea]a groas\, care
se `nchidea `n urma lor ascunz`ndu-i deplin, a[a cum marea conspi-
rase s\-i ascund\ pe Nemo [i al s\u Nautilus.
Corky st\tea pe coama acoperi[ului, cu fa]a la ]eav\. Conducta
de ventila]ie, care se ridica deasupra acoperi[ului p`n\ la o `n\l]ime de
treizeci de centimetri, ajungea prin pod [i baie p`n\ `n biroul de paz\.
Duc`ndu-[i m`na la spate, Corky desf\cu fermoarul buzunarului
de sus al rucsacului. Scoase de acolo o pung\ de gunoi de treizeci
[i opt de litri [i o rol\ de band\ izolatoare.
Un capac metalic `n form\ de con fusese fixat de cap\tul con-
ductei pe picioru[e de zece centimetri. Acesta `mpiedica ploaia [i
mizeria adus\ de v`nt s\ intre prin conduct\, [i `n acela[i timp per-
mitea aerului s\ circule `n camera de dedesubt.
Corky trase punga de gunoi peste capacul metalic, [i cu o sin-
gur\ m`n\, o `nf\[ur\ c`t putu de str`ns `n jurul ]evii.
Dac\ ventila]ia din baie ar fi func]ionat, ar fi umplut cu aer
punga [i Corky ar fi fost obligat s\ `nt`rzie aceast\ etap\ critic\ a
CHIPUL 509
misiunii p`n\ c`nd era oprit\ ventila]ia. Plasticul moale nu se umfl\

`ns\ ca un balon.
Cu ajutorul benzii izolatoare, lipi de conduct\ gura de la pung\
[i form\ un cordon relativ etan[.
Duc`nd din nou m`na la spate, scoase un un spray de m\rimea
unui fixativ pentrui p\r. Nu era `ns\ un spray obi[nuit, ci un „aerosol
militar, `nc\rcat la mare presiune“, conceput de un coleg de al lui de
la universitate care primise o burs\ generoas\ de la armata Chinei.
Aerosolul `[i golea tot con]inutul `n [ase secunde. Moleculele
substan]ei active erau legate de un gaz care prezenta un factor de
dilatare at`t de mare, `nc`t ambele etaje ale cl\dirii intendentului
aveau s\ fie contaminate `n cincizeci p`n\ la [aptezeci de secunde.
Aerosolul fusese astfel conceput `nc`t s\ poat\ con]in\ orice, de la
sedative la neurotoxine mortale, care ucideau de la prima inhala]ie.
Corky nu reu[ise s\ pun\ m`na pe un dispozitiv care s\ con]in\
o neurotoxin\. Trebuise s\ se mul]umeasc\ cu un gaz sedativ.
~i convenea sedarea celor doi paznici. De[i era profund devotat
colaspului [i rena[terii societ\]ii, nu era omul care s\ ucid\ f\r\ dis-
cern\m`nt. E drept, `n ultima vreme fusese necesar s\ ucid\ mai
mult dec`t de obicei de dragul nobilei sale cauze. Dar ì pl\cea s\ se
considere un om capabil s\ practice `nfr`narea cu aceea[i u[urin]\
cu care putea s\ dezl\n]uie fiara din\untru.
Cu un deget f\cu o gaur\ `n sacul de plastic, o m\ri [i strecur\
partea de sus a aerosolului `n pung\. Folosind banda izolatoare, si-
gil\ punga `n jurul aerosolului.
}in`nd cu m`na st`ng\ partea r\mas\ `nafar\ a acestuia, `[i v`r`
`n pung\ m`na dreapt\ p`n\ c`nd reu[i s\ apuce bine `ntre degetul
mare [i ar\t\tor inelul, care func]iona aproape la fel ca un inel de
grenad\. Trase inelul [i `l l\s\ s\ alunece `n pung\.
Cele zece secunde scurse `ntre activarea [i dispersia con]inutu-
lui permiteau ca aerosolul s\ poat\ fi aruncat printr-o u[\ deschis\
sau o fereastr\. Corky `l ]inu str`ns [i a[tept\.
C`nd con]inutul erupse din recipientul revolu]ionar, flaconul ì
vibr\ `n m`na st`ng\ [i deveni brusc rece ca ghea]a, `nc`t putea s\
510 DEAN KOONTZ
simt\ prin m\nu[\ schimbarea radical\ de temperatur\. Dac\ l-ar fi

]inut cu m`na goal\, pielea i-ar fi `nghe]at pe aluminiu.
Puf! Punga de gunoi se umfl\ brusc, ca airbagul dintr-un auto-
mobil `n timpul unei ciocniri frontale. Corky se g`ndi c\ ar putea
s\-i pocneasc\ `n fa]\ [i s\-l scalde `n gaz sedativ.
Dar conducta de aspira]ie ì oferea o cale de dilatare, a[a c\ `n
loc ca plasticul s\ se umfle [i s\ se sparg\, gazul cobor` pe ]eav\,
trecu de ventila]ia care l-ar fi `mpins afar\ dac\ era activat\, de
acolo `n baia biroului de paz\ [i apoi `n toat\ cl\direa.
U[ile `nchise nu `mpiedicau `mpr\[tierea gazului. Vaporii care
aduceau somnul aveau s\ se infiltreze prin spa]iul dintre u[\ [i
prag, dintre u[\ [i u[ori, prin cele mai mici cr\p\turi [i fisuri, prin
sistemul de `nc\lzire [i filtrele de la instala]iile sanitare.
~nainte de rondul de la ora nou\, ambii paznici se aflau `n biroul
de sub Corky. Sedativul ac]iona at`t de repede, c\ `n zece secunde de
la golirea aerosolului, cei doi aveau s\ se pr\bu[easc\ incon[tien]i.
A[tept\ mai mult de jum\tate de minut `nainte s\ treac\ de pe
coama acoperi[ului pe panta nordic\. Acoperi[ul nu era abrupt [i
cobor` cu u[urin]\.
~n fa]a cl\dirii, care era mare c`t o cas\ luxoas\ din zonele rezi-
den]iale, se afla un pridvor acoperit cu o `mpletitur\ groas\ de
sequoia, pe care se `nf\[ura de zeci de ani o vi]\-de-vie. S\ri de pe
acoperi[ pe `mpletitur\.
De acolo s\ri pe iarb\, `[i `ndoi genunchii ca un para[utist,
c\zu, se rostogoli [i s\ri `n picioare.
Se sim]i ca Vin Diesel.
Dup\ ce `[i d\du jos rucsacul, scoase din el o masc\ de gaze.
Azv`rli rucsacul [i `[i puse masca.
Intrarea principal\ `n cl\direa intendentului nu era `ncuiat\.
Intr\ `n foaierul de serviciu.
Exact ca `n planul cl\dirii.
~n dreapta: o u[\ care d\dea `nspre depozitul de unelte pentru
gr\din\rit, suficient de mare pentru a ad\posti trei ma[ini de t\iat
iarba, precum [i cele dou\ c\rucioare electrice cu care Yorn [i echi-
pajul lui mutau `ngr\[\mintele [i alte materiale pe terenul imens.
CHIPUL 511
~n st`nga: o u[\ care d\dea `nspre biroul spa]ios al lui Yorn, `nc\
o u[\ care d\dea spre baia folosit\ de gr\dinari.
Drept `n fa]\ erau sc\rile care duceau la etajul `ntì.
La etaj, Corky ì pe g\si cei doi paznici din schimbul de noapte
c\zu]i f\r\ cuno[tin]\ `n camera de supraveghere. Unul era `ntins pe
podea, cel\lalt pr\bu[it `n scaun `n fa]a unui grup de monitoare video.
Aveau s\ r\m`n\ `n starea asta `ntre [aizeci [i optzeci de minute.
Timp suficient pentru Corky s\-[i termine treaba [i s\ plece.
~[i trase un scaun `n fa]a calculatorului. Nici alimentarea cu cu-
rent, nici re]eaua local\ nu fuseser\ afectate de `ntreruperea grijulie
a serviciilor telefonice dinspre [i `nspre proprietate.
~n masca de gaze, respira]ia lui sem\na cu cea a lui Darth Vader.
Ca `ntotdeauna, la `nceputul turei unul din paznici accesase siste-
mul de securitate cu o parol\ personal\. Afi[ajul complicat de pe ecran
ì d\dea de `n]eles lui Corky c\ fusese activat\ alarma de perimetru,
ceea ce f\cea imposibil\ p\trunderea `n Palazzo Rospo pe fereastr\
sau u[\ f\r\ s\ porneasc\ sirenele.
Dup\ spusele lui Ned Hokenberry, monstrul cu trei ochi – acum
monstrul cu doi ochi, r\posatul monstru cu doi ochi – alarma de
perimetru nu era de obicei activat\ p`n\ la ora unsprezece sau chiar
p`n\ la miezul nop]ii. ~n seara aceasta o porniser\ devreme.
Corky se `ntreb\ de ce.
Poate ì speriaser\ ni[te cutii negre [i lucrurile g\site `n ele.
~nc`ntat c\ i-a pus pe jar [i c\ a reu[it totu[i p`n\ acum s\ treac\
de sistemele lor de ap\rare, Corky `ncepu s\ c`nte aria lui Grinch
din Grinch care a furat Cr\ciunul1. Masca de gaze d\dea melodiei
un aer cumplit de fantomatic, chiar s\lbatic.
Mick Sachatone, s\rmanul Mick `n pijamaua lui cu Bart Simpson,
piratase sistemul de securitate Manheim conect`ndu-se la el prin
calculatorul companiei de securitate care deservea proprietatea [i
1 Cum a furat Grinch Cr\ciunul este una dintre cele mai cunoscute c\r]i de copii
scrise de Dr. Seuss. Grinch, o f\ptur\ r\ut\cioas\ care tr\ie[te pe un v`rf `nz\pezit
de munte, pl\nuie[te s\ coboare `n ora[ [i s\ fure toate cadourile [i podoabele de
Cr\ciun. (n.tr.)
512 DEAN KOONTZ
care era `n permanent\ leg\tur\ cu `nc\perea aceasta. ~i d\duse lui

Corky c`teva instruc]iuni de baz\ despre aceast\ opera]ie.
Mai `ntì Corky verific\ statutul celor dou\ camere de panic\
din vil\. Nu func]iona nici una.
Folosind calculatorul, activ\ sistemul de alarm\ din ambelele
camere [i le `ncuie cu telecomanda. Nu mai puteau fi deschise folo-
sind `ncuietorile ascunse cu care erau prev\zute. Nimeni nu se mai
putea refugia acolo.
Alarma de perimetru putea fi pornit\ sau oprit\ doar select`nd
DA sau NU `ntr-un meniu. ~n clipa aceea pe ecran era aprins DA.
Corky se folosi de mouse ca s\ selecteze NU.
Cu o cheie putea acum s\ intre `n Palazzo Rospo ca [i cum ar fi
fost c\minul lui drag. La cureaua fiec\rui paznic pr\bu[it `n somn
at`rna un [ir de chei. Desf\cu unul, `l zorn\i [i sur`se.
C`nd ridic\ telefonul, nu auzi nici un ton. ~ncerc\ unul din te-
lefoanele mobile ale paznicilor. Nu func]iona. Dragul de Mick!
L\s`ndu-i pe paznici s\ viseze `n continuare, Corky cobor` sc\-
rile [i se `ntoarse la pridvorul de sub `mpletitura de sequoia [i
vi]\-de-vie. ~[i scoase masca de gaze [i o arunc\.
Printr-un paravan de copaci [i ploaie neagr\, uria[a cas\ putea
fi v\zut\ de la 180 de kilometri spre nord. Deoarece `n re[edin]\ nu
se aflau dec`t Ethan Truman [i b\iatul, nu erau luminate multe fe-
restre, [i totu[i vila ì amintea lui Corky de un gigantic vas de lux
care-[i croie[te drum noaptea pe mare. Iar el era aisbergul.
Trase fermoarul de la cel mai ad`nc buzunar al costumului s\u
[i scoase de acolo pistolul Glock la care ata[ase mai devreme
un amortizor.
Capitolul 88
„G\rg\ri]\-ri]\, zboar\ de pe loc... copiii-au pierit, casa ]i-a

luat foc…“
Dup\ ce ascult\ apelul 51, Ethan nu se mai `ndoi c\ [i o parte
din celelalte cincizeci de apeluri con]ineau mesaje importante pen-
tru el, dar nu se mai g`ndi s\ mai piard\ timp ascult`ndu-le [i [tiu c\
nu avea nevoie s\ le aud\ ca s\ dezlege ghicitoarea.
Dou\zeci [i dou\ de g\rg\ri]e. Dou\zeci [i dou\ decembrie.
Azi. {i nu mai erau dec`t trei ore p`n\ c`nd se f\cea 23 decembrie.
Dac\ avea s\ se `nt`mple ceva `ngrozitor, avea s\ se `nt`mple cur`nd.
Pistolul era `n apartament.
Fric trebuie s\ fie deja acolo, a[tept`ndu-l.
P\r\si `n fug\ camera alb\, l\s`nd u[a albastr\ deschis\ `n urm\.
Nu era nevoie s\ intre `n panic\. Alarma de perimetru avea s\
]ipe la prima `ncercare a cuiva de a p\trunde `n cas\ pe u[\ sau fe-
reastr\. ~ntre bocetele sirenei, un modul vocal avea s\ anun]e cu o
voce limpede, computerizat\, camera `n care se petrecuse efrac]ia.
Pe l`ng\ asta, oamenii din biroul de paz\ aveau s\ [tie c\ cineva
trecuse de zidul propriet\]ii cu mult `nainte ca intrusul s\ ajung\ `n
cas\. La primul semn c\ proprietatea fusese violat\, aveau s\ sune
la 911 [i la firma privat\ de securitate care fusese angajat\.
Cu toate acestea, f\r\ s\ mai piard\ timp cu ascensorul, se n\-
pusti spre sc\rile de serviciu, cobor` iute ca fulgerul c`te [ase trepte
odat\, tr`nti u[a de la cap\tul sc\rilor [i p\trunse `n aripa de vest
a parterului.
514 DEAN KOONTZ
Smuci u[a de la apartamentul s\u, `l strig\ pe Fric [i nu primi

nici un r\spuns.
Evident, b\iatul era tot `n bibliotec\. Nu era bine. ~[i petrecuse
zece ani din via]\ mai mult singur, dar `n noaptea asta nu avea s\
supravie]uiasc\ tot a[a.
Ethan se gr\bi spre biroul lui din camera de lucru. ~[i l\sase pis-
tolul `n sertarul din dreapta sus.
Tr\g`nd sertarul, se a[tept\ s\ descopere c\ arma ì fusese fu-
rat\. Dar era acolo. Un lucru minunat.
~n timp ce-[i fix\ tocul de la pistol, Ethan `[i trecu privirea
peste obiectele aflate pe birou, `ntre calculator [i telefon.
C`ntece de copii.
„Copiii-au pierit, casa `]i ia foc.“
„Miercuri: plin de jale e copilul …“
C`ntece de copii.
Prepu]uri circumcise de la zece b\rba]i. Zece pentru c\ Fric
avea zece ani. Ce s`nt prepu]urile? F`[ii de piele. Buc\]i. T\ieturi.
Iar melcii s`nt melci.
Cartea cu pove[ti despre cìni, G`nduri despre l\bu]e, o colec]ie
de pove[ti despre c\]elu[i. Se scrie diferit, dar se aude la fel. Po-
ve[ti – cozi.1
Din ce s`nt f\cu]i b\ie]eii?
„T\ieturi [i melci [i cozi de c\]elu[i.“2
Din asta s`nt f\cu]i b\ie]eii.
Biletul care sosise `mpreun\ cu m\rul se afla pe birou: Ochiul din
m\r? Viermele neadormit? Viermele p\catului originar? Au cuvintele
alt scop dec`t confuzia?
~n acest caz, al [aselea obiect fusese cel mai u[or de interpretat,
a[a c\ profesorul, cine naiba era el, amestecase subiectul cu cuvinte
[i batjocoritoare, [i care s\ distrag\ aten]ia.
Ochiul din m\r este albastru, la fel cu ochii celebri ai lui
Channing Manheim. Nu ochiul din m\r. M\rul ochiului lui.3
1 ~n englez\, poveste (tale) [i coad\ (tail) se pronun]\ la fel. (n.tr.)
2 Vers dintr-o poezie pentru copii. (n.tr.)
3 Expresie englezeasc\ desemn`nd lucrul cel mai scump pe care `l ai pe lume. (n.tr.)
CHIPUL 515
Nu c\ bunul Fric ar fi fost vreodat\ m\rul ochiului pentru tat\l

s\u. Era pata alb\ din ochiul tat\lui s\u, prea des trecut cu vederea,
niciodat\ v\zut `n deplin\tatea caracterului s\u. ~n privin]a asta, ex-
peditorul cutiilor negre f\cuse o presupozi]ie gre[it\. Channing `n-
su[i era m\rul din ochiul propriu, [i nu mai era loc pentru altul.
Cine cuno[tea adev\rata rela]ie dintre tat\ [i fiu, putea fi iertat
pentru a nu fi f\cut leg\tura dintre ochiul p\pu[ii cuib\rit `n m\rul
cusut cu a]\ neagr\ [i b\iatul acesta minunat. {i totu[i, Ethan se
blestem\ pentru c\ nu `n]elesese aluzia.
Ap\s\ INTERCOM pe tastatura telefonului [i apoi num\rul li-
niei de la biroul de paz\ din spatele re[edin]ei.
– Pete? Ken? Trebuie s\ punem ceva la punct.
Nu r\spunse nimeni.
– Pete? Ken? S`nte]i acolo?
Nimic.
Ethan smuci receptorul. Nu avea ton.
Capitolul 89
Hiena dormea `ntr-un b`rlog curat, nem`njit de suvenire ale cri-

melor comise. Nici o hain\ p\tat\ de s`ngele victimei pe care s\
[i-o poat\ lipi de fa]\ ca s\ savureze parfumul mor]ii. Nici o bijute-
rie de dam\ pe care s-o dezmierde. Nici o fotografie la minut a
Justinei Laputa sau a Minei Reynerd, luate dup\ ce le pusese la `n-
cercare nemurirea cu un v\trai [i o lamp\ de marmur\ cu incrusta]ii
de bronz. Nimic.
Dup\ o examinare rapid\, dar meticuloas\, a [ifonierului, a ser-
tarelor, a noptierelor [i a celorlalte locuri din dormitorul `n care
Laputa ar fi putut ascunde genul de pornografie care satisf\cea nu
poftele, ci obsesia violen]ei, Hazard nu d\du peste nici o dovad\ a
vreunei crime sau psihopatii.
Ca [i mai `nainte, lucrul cel mai remarcabil era cur\]enia scru-
puloas\, care rivaliza cu cea dintr-un laborator de arme biochimice,
sigilat ermetic [i dezinfectat cu con[tiinciozitate, precum [i geome-
tria [i alinierea feti[ist\ a tuturor obiectelor, fie ele mari sau mici.
Nu numai obiectele aflate la vedere, ci [i con]inuturile sertarelor
p\reau aranjate cu ajutorul micrometrului, raportorului [i drepta-
rului. {osetele [i puloverele p\reau s\ fi fost `mp\turite [i stivuite
de un robot programat pentru lucr\ri de fine]e.
Hazard sim]i iar\[i c\ aceast\ cas\ era pentru Vladimir Laputa
un refugiu disperat din mizeria lumii de dincolo de zidurile ei.
P\r\si dormitorul [i intr\ pe holul de la etaj, unde r\mase o clip\
nemi[cat, ascult`nd concentrat, auzind numai b\t\ile molcome `n aco-
peri[ ale ploii care se oprea. Arunc\ o privire la ceas [i se `ntreb\
CHIPUL 517
c`t timp mai avea la dispozi]ie, dac\ `ntr-adev\r mai avea, ca s\ mai
cerceteze [i celelalte camere de la etajul `ntì.
Instinctul `l `n[ela rareori pe Hazard, dar acum nu-i spunea ni-
mic. Profesorul se putea `ntoarce `n orice clip\ sau dup\ c`teva
ore, poate zile.
~ncerc\ prima u[\ de l`ng\ dormitorul mare, pe aceea[i parte a
holului; aprinse lumina.
Judec`nd dup\ aparen]e, era o magazie. Cutii de carton simple,
pe care erau imprimate cu [ablonul doar numere ro[ii, st\teau sti-
vuite c`te trei, `n [iruri bine r`nduite.
Un fream\t de interes `l f\cu pe Hazard s\ treac\ pragul `nc\pe-
rii. ~[i d\du apoi seama c\ toate acele cutii erau sigilate cu benzi de
plasture foarte precis aplicate. Dac\ ar fi rupt c`teva ca s\ le des-
chid\, nu ar mai fi fost `n stare s\ le pun\ la loc `n a[a fel `nc`t s\-[i
ascund\ investiga]iile neautorizate.
Apropiindu-se de ultima camer\ de pe partea aceea a holului,
sim]i un miros nepl\cut. C`nd ajunse la u[a deschis\, mirosul r\u
devenise duhoare.
Lucrul cel mai important acum era c\ Hazard recunoscuse `n du-
hoarea aceasta mirosul de carne putred\ pe care `l `nt`lnise nu de pu-
]ine ori `n cariera lui de poli]ist la Jafuri/Omucideri. B\nui c\ aici avea
s\ g\seasc\ cel pu]in unul dintre suvenirele lui Laputa, care o s\-l fac\
s\ regrete c\ a m`ncat mai `nainte cheeseburger [i cartofi pr\ji]i.
Lumina de la aplicele de pe hol p\trundea foarte pu]in `n ca-
mer\. Nu vedea nimic.
Dup\ ce trecu pragul [i ap\s\ `ntrerup\torul de perete, se
aprinse o veioz\ de pe o noptier\. Pentru o clip\ crezu c\ omul din
pat, acoperit mai pu]in de jum\tate cu un cear[af, era un cadavru.
Pe urm\ ochii injecta]i, fixa]i asupra lui cu o privire care cer[ea
mil\, clipir\.
Hazard nu mai v\zuse nicodat\ cu ochii lui o f\ptur\ omeneasc\
ajuns\ `ntr-o stare at`t de nenorocit\. A[a ar\tau sclavii `nfometa]i
din lag\rele de concentrare c`nd, dobor`]i `n cele din urm\ de
munc\, erau azv`rli]i `n gropi comune.
~n ciuda perfuziei [i a borcanului care colecta urina prin sond\,
Hazard `n]elese imediat c\ profesorul Laputa nu era `n acest caz
518 DEAN KOONTZ
`ngrijitorul unei rude bolnave. Omul din pat nu avusese parte de

nimic din grija cuvenit\ unui pacient, ci de toat\ brutalitatea care
putea fi rev\rsat\ de un gardian dement asupra unui prizonier.
Ambele ferestre fuseser\ b\tute `n sc`nduri [i sigilate pentru a
`mpiedica s\ p\trund\ lumina [i s\ se aud\ zgomotele din\untru.
~ntr-un col] al camerei erau aruncate pe jos lan]uri [i c\tu[e de
mìni [i de picioare. Cu siguran]\, erau leg\turi folosite `n primele
zile ale prizonieratului, c`nd omul din pat fusese destul de puternic
pentru a avea nevoie de constr`ngere corporal\.
Hazard vorbea cu voce tare de ceva vreme, dar abia acum reu[i
s\ se aud\. Nu mai era `n stare dec`t s\ murmure rug\ciunile din
copil\rie, pe care bunica Rose `l `nv\]ase cu mult timp `n urm\.
Aici se afla r\ul `n stare pur\, a[a cum nu-l mai v\zuse nicio-
dat\, a[a cum va trece `ntotdeauna dincolo de puterile de `n]elegere
ale unui p\c\tos de r`nd ca el. Pe aici trecuse o creatur\ malefic\,
un demon sc\pat din iad, [i avea s\ revin\.
Ordinea [i cur\]enia nefireasc\ din restul casei nu reprezentau ne-
voia lui Laputa de a se refugia din dezordinea lumii din afar\. Erau o
negare disperat\ a haosului apocaliptic care `l m\cina pe din\untru.
Pe m\sur\ ce se apropia de pat, fiecare gur\ de aer pe care o tr\-
gea `n piept ì sporea grea]a. S\pt\m`ni lungi de transpira]ie uscat\,
gr\simi corporale r`ncezite [i escare purulente formau o duhoare
care te `ngre]o[a.
Cu toate acestea, Hazard apuc\ u[or m`na fragil\ a necunoscu-
tului. Omul nu avea suficient\ putere ca s\-[i ridice bra]ul [i abia
reu[i s\ str`ng\ m`na salvatorului s\u.
– Totul e bine acum. S`nt poli]ist.
Necunoscutul `l privea de parc\ vedea un miraj.
De[i instinctul `l p\r\sise pe Hazard cu un minut `n urm\ pe
hol, func]ion\ acum irepro[abil. R\mase surprins, dar surprinderea
se risipi imediat, s\ se aud\ spun`nd:
– Profesorul Dalton? Maxwell Dalton?
Ochii urduro[i ai omului aceluia uscat se f\cur\ mari, confir-
m`ndu-i astfel identitatea.
Prizonierul se c\zni s\ vorbeasc\, dar vocea ì era at`t de sub-
]ire, de uscat\, de cr\pat\ [i de strident\, c\ Hazard fu nevoit s\ se
aplece ca s\ deslu[easc\ sensul cuvintelor:
CHIPUL 519
– Laputa… mi-a omor`t so]ia… fata.

– Rachel? Emily? `ntreb\ Hazard.
Dalton `[i str`nse ochii de durere, `[i mu[c\ buza de jos [i d\du
din cap tremur`nd.
– Nu [tiu ce v-a spus, dar nu s`nt moarte, `l asigur\ Hazard.
Dalton `[i deschise ochii cu iu]eala diafragmei unui aparat
de fotografiat.
– Le-am v\zut chiar azi, la dumneavoastr\ acas\, continu\
Hazard. Acum c`teva ore. S`nt `ngrozitor de `ngrijorate, dar n-au
p\]it nimic.
Pre] de o clip\, prizonierul p\ru c\ nu vrea s\ cread\ vestea, de
parc\ era convins c\ asista la o nou\ cruzime care venea s\-i spo-
reasc\ tortura. Pe urm\ `n]elese sinceritatea din privirea deschis\ a
lui Hazard. M`na osoas\ str`nse u[or m`na salvatorului [i din cine
[tie ce str\funduri, trupul lui deshidratat g\si fluidele care s\-i um-
ple ochii de lacrimi.
Emo]ionat [i deopotriv\ `ngre]o[at, Hazard examin\ solu]ia per-
fuziei care at`rna pe stativ, tubul, canula din vena lui Dalton. Vru s\
le smulg\ pe toate, pentru c\ `n mod cert nimic din toate acestea nu ì
f\ceau bine omului acela. Dar se temu s\ nu-l r\neasc\ f\r\ s\ vrea
pe Dalton. Cel mai bine era s\ lase paramedicii s\ rezolve problema.
Ini]ial, Hazard intrase `n cas\ cu inten]ia de a face o perchezi]ie
ilegal\ [i clandestin\, dup\ care urma s\ lase totul cum era [i s\
plece cuget`nd la posibilele dovezi incriminatorii, pe care le l\sa `n
urm\ f\r\ nici cel mai mic semn c\ ar fi trecut pe acolo. Planul
acela nu mai func]iona. Trebuia s\ sune la 911, [i foarte repede.
Existau `ns\ judec\tori, [i nu pu]ini, care l-ar elibera pe Laputa
deoarece Dalton fusese g\sit `n timpul unei perchezi]ii ilegale, f\-
cute f\r\ mandat sau cauz\ `ndrept\]it\. Mai mult, cazul Blondei
din Balt\ nefiind `nc\ rezolvat, Hazard nu-[i putea permite s\ se
aleag\ cu o mustrare sau alt\ m\sur\ disciplinar\.
– O s\ v\ scot de aici, ì promise prizonierului. Dar am nevoie
de c`teva minute.
Dalton d\du aprobator din cap.
– M\ `ntorc imediat.
Omul usc\]iv ì d\du drumul la m`n\ f\r\ tragere de inim\.
520 DEAN KOONTZ
St`nd `n prag, pe punctul s\ ias\ din camer\, Hazard se opri,

se d\du `napoi [i scoase pistolul. C`nd porni spre hol, `naint\
cu pruden]\.
Parcurse astfel toate treptele p`n\ la parter [i apoi buc\t\ria. ~n-
chise u[a pe care o l\sase mai devreme deschis\ pentru o ie[ire `n
caz de urgen]\. O `ncuie.
Al\turi de buc\t\rie se afla o sp\l\torie micu]\. U[a din cap\tul
sp\l\toriei d\dea `n garaj.
~n garaj nu era nici o ma[in\. Un morman de haine ude era `ntins
pe podeaua de ciment: costuma]ia purtat\ de Laputa c`nd se `ntorsese
acas\ cu aer ]an]o[.
Se mai g\seau aici scule de calitate, aranjate `n sertare [i pe pe-
re]i. Erau la fel de curate [i ordonate cu aceea[i obsesie ca seturile
de cristal Lalique din sufragerie.
Hazard alese un piolet [i alerg\ `napoi pe sc\ri, bucuros c\
aprinsese at`tea lumini c`nd intrase `n cas\.
Se sim]i u[urat c`nd v\zu c\ prizonierul era `nc\ `n via]\. Dalton
p\rea s\ se afle pe buza unei pr\p\stii care ducea la moarte [i de pe
care p\rea c\ st\ s\ alunece `n fiece clip\.
Hazard `[i puse pistolul pe podea [i scoase cu pioletul cuiele
dintr-unul din paravanele groase de sc`ndur\ cu care Laputa sigi-
lase ferestrele. Erau ]inte groase de 7 centimetri [i ie[ir\ greu, sc`r-
]ìnd [i uruind. Smulse sc`ndura de la geam [i o puse deoparte,
rezem`nd-o de perete.
Perdeaua `mpletit\ fusese prins\ `ntre sc`ndur\ [i geam. De[i
bo]it\ [i plin\ de praf, era exact lucrul de care avea nevoie ca s\-[i
[tearg\ amprentele de pe piolet `nainte s\-i dea drumul pe podea.
~nc\perea aceasta era dormitorul de serviciu numai pentru c\
era cea mai `ndep\rtat\ camer\ de sc\ri. Ca [i dormitorul mare,
avea vedere la strad\. Putea s\-[i vad\ prin fereastr\ sedanul parcat
peste drum.
Hazard se `ntoarse l`ng\ pat [i spuse:
– Am venit aici pentru c\ am avut o b\nuial\, nu am mandat, [i
acum trebuie s\ pun totul la punct ca s\-mi salvez pielea [i s\ m\
asigur c\ `l prindem pe Laputa. ~n]elege]i?
– Da, h`rì Dalton.
CHIPUL 521
– A[adar, o s\ spune]i c\ s-a `nt`mplat a[a, Laputa era at`t de si-

gur de neputin]a dumneavoastr\, de incapacitatea total\ de a scoate
cel mai mic sunet care s\ se aud\ de afar\, c\ tic\losul a scos sc`n-
dura `n seara asta numai ca s\ v\ tortureze cu perspectiva libert\]ii.
Pute]i s\ spune]i asta?
Ie[ite cu o [oapt\ uscat\, cuvinte rugoase zg`riar\ g`tlejul lui
Dalton.
– Laputa a zis… c\ m\ omoar\… `n seara asta.
– Bine. Am `n]eles. Atunci e un pic plauzibil s\ fac\ a[a ceva.
Hazard `n[f\c\ de pe noptier\ spray-ul dezinfectant cu arom\
de pin. Era pe jum\tate plin, destul de greu.
– Pe urm\, ì spuse lui Dalton, trebuie s\ le spune]i c\ a]i `ncer-
cat cu ultimele puteri s\ g\si]i `nl\untru energia, voin]a, m`nia
necesar\ pentru a trage spray-ul \sta de pe noptier\ [i a-l arunca `n
geamul de acolo.
– Fac asta, promise Dalton tremur`nd, de[i ar\ta ca un om care
nu mai putea face altceva `n afar\ de a clipi din ochi.
– Spray-ul a spart geamul [i s-a rostogolit pe acoperi[ul porti-
cului `n timp ce eu treceam pe acolo. Am auzit un strig\t slab de
ajutor, a[a c\ am for]at intrarea.
Povestea era cusut\ cu a]\ alb\. Primii ofi]eri sosi]i la fa]a lo-
cului aveau s\-[i dea seama c\ era o gogoa[\, dar av`nd `n vedere
groz\via chinurilor lui Dalton, avea s\ fie o gogoa[\ acceptabil\,
pe care o puteau `nghi]i.
P`n\ c`nd Laputa avea s\ ajung\ la tribunal, Dalton `[i va fi re-
venit `n mare parte, iar jura]ii nu vor [ti c`t de `ngrozitor de sl\bit
fusese `n noaptea `n care fusese salvat. Timpul ì putea da acestei
pove[ti [ubrede suficient lustru ca s\ o fac\ mai atractiv\.
Mut`ndu-[i privirea de la u[a deschis\ la Hazard, Dalton spuse
nervos: „Gr\bi]i-v\“, de parc\ se temea de `ntoarcerea iminent\ a
lui Laputa.
Hazard arunc\ sprayul dezinfectant `n geam. Sticla se sparse cu
un zgomot mul]umitor.
Capitolul 90
Dup\ ce continu\ s\ usuce r\d\cinile palmierului din ghiveci cu

vajnica urin\ Manheim, pe care probabil ar fi putut s-o `mbutelieze
[i s-o v`nd\ celor mai sminti]i fani ai tat\lui s\u, Fric `[i plimb\ pri-
virea peste rafturile bibliotecii `n c\utarea unei c\r]i, f\r\ s\ uite c\
domnul Truman ì spusese s\ nu piard\ vremea.
~[i d\dea osteneala s\ g\seasc\ o carte pe care s\-i fac\ pl\cere
s-o citeasc\ `n eventualitatea `n care nu f\ceau s’more [i nu st\teau
pe jos ca s\ spun\ pove[ti de groaz\. Se g`ndea c\ o s\ stea treaz `n
cea mai mare parte a nop]ii aceleia, [i nu pentru c\ era entuziasmat
c\ peste dou\ zile avea s\ vin\ Cr\ciunul. Dac\ n-ar citi o carte ca
s\ mai treac\ timpul, ar lua-o razna ca pisica cu dou\ capete a
Barbrei Streisand.
Tocmai g\sise un roman care ar\ta bine, c`nd auzi zgomot deasu-
pra: o muzic\ str\lucitoare, zglobie, cumva asem\n\toare clinchetu-
lui moale a o sut\ de fluiere de v`nt micu]e, z\ng\nite toate deodat\.
C`nd se uit\ `n sus, la cupola de vitraliu, v\zu sute de buc\]ele
de sticl\ care s\reau dintre ramele de plumb [i c\deau spre el.
Nu. Nu era sticl\. Mozaicul din vitraliu era la locul lui pe tot ar-
cul cupolei de nou\ metri. Din sticl\ c\deau cioburi de umbr\ [i cu-
loare f\r\ s\ o sparg\, c\deau prin ea, din noaptea de deasupra sau
poate dintr-un loc infinit mai ciudat dec`t noaptea.
Cioburile c\deau `ncet, nesupuse gravita]iei, [i, pe m\sur\ ce se
apropiau plutind de el, `[i schimbau culoarea. Pe m\sur\ ce `[i
CHIPUL 523
schimbau culoarea, se rostogoleau unul peste altul [i se uneau. Pe

m\sur\ ce se uneau, dob`ndeau dimensiuni [i form\.
Cioburile adunate la un loc c\p\tar\ `nf\]i[area Musafirului
Misterios pe care Fric `l v\zuse de cur`nd `n poza din Los Angeles
Times `n dup\-amiaza aceasta `n camera trandafirilor, [i pe care `l
`nt`lnise ultima oar\ `n m\rime natural\ noaptea trecut\, `n labi-
rintul de suvenire din pod. A[a cum `ngerul p\zitor plutise atunci
din grinzile podului p`n\ pe podea f\r\ ajutorul aripilor, tot a[a co-
bor` acum cu o gra]ie mut\ pe covor, la numai c`]iva metri de Fric.
– Te pricepi s\ intri peste tot, spuse Fric, dar glasul tremur\tor
ì contrazicea atitudinea de copil obraznic al unui superstar de la
Hollywood.
– Moloch e aici, declar\ p\zitorul lui pe un ton at`t de `nsp\i-
m`nt\tor, c\ l-ar fi f\cut pe Fric s\-i sar\ inima din piept chiar dac\
mesajul ar fi fost numai o c`time la fel de `nfrico[\tor. Fugi `n locul
t\u bine ascuns, Fric. Fugi acum.
Ar\t`nd spre cupola cu vitralii, Fric spuse:
– De ce nu m\ sco]i de aici pe acolo pe unde ai venit [i unde o
s\ fiu `n siguran]\?
– }i-am spus, b\iete, trebuie s\ alegi singur, s\-]i folose[ti libe-
rul arbitru [i s\ te salvezi.
– Dar eu…
– ~n plus, tu nu po]i merge `n locurile `n care merg eu [i nu po]i
c\l\tori `n felul `n care o fac eu p`n\ c`nd nu mori.
P\zitorul se apropie [i se aplec\ `n fa]\, `mping`ndu-[i chipul
palid la c`]iva centimetri de al lui Fric.
– Vrei s\ mori `ngrozitor numai ca s\ fii `n stare s\ c\l\tore[ti
mai convenabil?
Inima care ì b\tea s\-i sparg\ pieptul ì izgoni lui Fric toate cu-
vintele din g`tlej `nainte s\ le poat\ rosti [i, `n timp ce se c\znea s\
`mproa[te cu ele t\cerea, ciudatul lui p\zitor `l ridic\ de la p\m`nt
[i `l pironi `n v\zduh.
– Moloch este `n cas\. Ascunde-te, b\iete, pentru numele lui
Dumnezeu, ascunde-te!
524 DEAN KOONTZ
Cu aceste cuvinte, Musafirul Misterios `l azv`rli pe Fric ca pe un

ghem de zdren]e, dar o f\cu cu o `ndem`nare care `mpiedic\ o izbitur\
puternic\ de mobil\. Fric se rostogoli cu `ncetinitorul peste biblio-
tec\, peste scaunele de bar [i mese, pe l`ng\ rafturile izolate de c\r]i.
~n timp ce se rotea pe o ax\ curioas\, cu capul peste c\lcìe,
Fric v\zu fotografia doamnei aceleia dr\gu]e, mama lui `nchipuit\,
care ì alunecase din buzunar [i plutea acum lene[\ al\turi de el `n
v\zduh, `n sfera lui de influen]\. Ca un astronaut care se `ntinde
dup\ un tub plutitor de m`ncare `n spa]iul lipsit de gravita]ie al unei
navete spa]iale aflate pe orbit\, vru s\ apuce fotografia, dar nu reu[i
s\ o prind\ cu degetele.
Lovi brusc podeaua cu am`ndou\ picioarele, aproape de pomul
de Cr\ciun `n care at`rnau `ngeri, lovi podeaua `n fug\, fie c\ voia
s\ fug\ sau nu, de parc\ picioarele ì erau vr\jite s\ `l scoat\ de
acolo `n goan\.
Trecu de pom, ajunse la u[a deschis\ a bibliotecii, se uit\ `napoi.
P\zitorul disp\ruse.
Fotografia nu mai era de g\sit.
Moloch este `n cas\.
Fric ie[i din bibliotec\ [i o lu\ la goan\ spre ser\ pe cea mai
scurt\ rut\.
Capitolul 91
Ajuns la una din u[ile franceze din bronz [i sticl\ care d\deau
`nspre terasa de dou\ mii de metri p\tra]i, f`nt`n\ [i piscin\, Corky
Laputa folosi cheile paznicilor ca s\ intre `n salonul mare.
Se [terse c`t putu de bine cu perdelele din brocart fin. C`nd va
`ncepe s\ umble pe culoarele cu pardoseli din marmur\, nu trebuia
s\ lase nici o urm\ pe care ar putea s\ o g\seasc\ Truman `nainte
s\-l g\seasc\ el pe Truman.
Aprinse luminile.
Nu se temea c\ va fi observat. Nu erau dec`t trei in[i `ntr-o cas\
mai mare chiar dec`t unele supermarketuri. Era pu]in probabil s\ se
ciocneasc\ unul de altul.
Un pom de Cr\ciun splendid decorat `mpodobea `nc\perea. Fu
ispitit s\ b`jbìe dup\ comutatorul care aprindea podoabele, pentru
a vedea minun\]ia aceasta `n toat\ splendoarea ei de lumini. Dar
haosul era uneori un st\p`n nemilos [i fu nevoit s\ se concentreze
pe misiunea care `l adusese aici cu balonul.
~n timp ce traversa `nc\perea, `[i [terse cu mi[c\ri repetate pi-
cioarele de covoarele persane pentru a-[i usca cum trebuie ghetele.
Dou\ r`nduri de u[i duble d\deau `nspre holul din aripa de nord.
L`ng\ una din aceste ie[iri era montat pe perete un dispozitiv digi-
tal Creston.
Atinse ecranul cenu[iu. Tabloul prinse deodat\ via]\ [i ì `nf\-
]i[\ trei coloane de pictograme.
526 DEAN KOONTZ
Mick Sachatone ì d\duse lui Corky instruc]iunile de baz\ ca

s\-l poat\ folosi. Mick nu `l f\cuse st\p`nul absolut al sistemului,
dar c`t [tia era suficient ca s\ se descurce.
Ap\s\ cu degetul pictograma pentru senzorii interni de mi[care
[i ap\ru o list\ cu nou\zeci [i [ase de loca]ii. Dup\ Ned Hokenberry,
`n dormitoare, b\i sau `n camerele lui Channing Manheim din apar-
tamentul de la etajul al doilea nu erau instala]i senzori de mi[care.
La cap\tul listei se afla cuv`ntul SCAN, pe care `l ap\s\. Acesta
ì oferea posibilitatea s\ scaneze orice mi[care de la etajul al doilea,
`ntì, de la parter, de la primul nivel subteran [i de la al doilea.
Avea s\ foloseasc\ mai t`rziu posibilitatea aceasta de a-l g\si pe
b\iat. Trebuia mai `ntì s\-l localizeze pe Ethan Truman [i s\-l ucid\.
Ar fi putut s\ `n[face b\iatul [i s\-l ridice din cas\ chiar de sub
nasul [efului personalului de paz\. Avea s\ se ocupe `ns\ mult mai
bine de Fric dac\ [tia c\ fostul poli]ist era mort de-a binelea.
Etajele vilei erau prea mari ca s\ apar\ `n `ntregime pe ecranul
Creston la o scar\ u[or de citit. Ca atare, jum\tatea estic\ a parte-
rului ap\ru prima.
Clipi o singur\ lumini]\, care indic\ pozi]ia lui Corky `n salonul
cel mare. Nu se mi[ca, dar senzorii de mi[care erau de fapt senzori
de mi[care [i c\ldur\. Chiar [i `n costumul lui din material termoizo-
lant, producea suficient\ c\ldur\ ca s\ fie perceput\ de senzorii fini.
F\cu doi pa[i la dreapta.
Pe ecran lumini]a care ì corespundea lui Corky se mut\ pu]in
de tot la dreapta, odat\ cu el.
C`nd reveni `n fa]a tabloului, lumini]a se mut\ [i ea.
Pe ecran ap\ru planul complex al jum\t\]ii vestice de la parter,
de asemenea cu o singur\ lumini]\ clipind `n toate `nc\perile [i cu-
loarele de acolo: f\r\ `ndoial\, Ethan Truman, aflat `n sufrageria
apartamentului s\u.
Acolo sperase [i acolo se a[tepta Corky s\-l g\seasc\.
Plec\ de l`ng\ ecranul care afi[a senzorii de mi[care, se duse
spre cele mai apropiate u[i duble [i intr\ `n lini[te `n holul nordic.
~n fa]a lui se `ntindea rotonda de la intrare [i un alt pom de
Cr\ciun spectaculos. Locatarii [i personalul din Palazzo Rospo erau
p\trun[i de spiritul Cr\ciunului.
CHIPUL 527
Corky se `ntreb\ ce fel de biscui]i rafina]i le plac oamenilor care

au at`]ia bani. Dup\ ce-l omora pe Truman [i punea m`na pe b\iat,
poate o s\ `ndr\zneasc\ s\ mai r\m`n\ c`teva minute `n buc\t\rie ca
s\ cerceteze proviziile de dulciuri. Poate o s\-[i pun\ la pachet c`-
teva bun\t\]i f\cute `n cas\, pe care s\ le savureze mai apoi singur.
O lu\ la dreapta [i merse de-a lungul holului nordic, pe l`ng\
camera de ceai, sufrageria mic\, sufrageria mare, spre buc\t\rie
[i `n cele din urm\ spre holul vestic, unde Truman a[tepta s\ fie ucis
`n apartamentul s\u.
Capitolul 92
Telefonul de pe biroul lui Ethan nu avea ton [i, c`nd `ncerc\ s\

foloseasc\ mobilul, descoperi c\ nu avea semnal.
Liniile terestre sufer\ c`teodat\ defec]iuni dup\ o ploaie `n averse
care s\ dureze dou\ zile. Nu [i telefoanele celulare.
~n dormitor, c`nd `ncerc\ telefonul de pe noptier\, nu auzi dec`t
o linie moart\. Nici o surpriz\.
Scoase din sertarul noptierei un al doilea `nc\rc\tor pentru pistol.
Preg\tise rezerva aceasta `n seara primei zile petrecute la
Palazzo Rospo, acum zece luni. La acea vreme p\rea c\-[i ia
m\suri inutile. Mai mult de zece focuri trase `ntre pere]ii ace[tia
bine proteja]i era o probabilitate infim\, care nici nu merita luat\
`n calcul.
Ethan d\du drumul `nc\rc\torului `ntr-un buzunar de la panta-
loni [i se gr\bi spre camera de lucru.
M\rul ochiului.
Fric. Fric trebuie s\ fie tot la etajul `ntì, `n bibliotec\, aleg`n-
du-[i o carte pe care s\ o citeasc\ peste noapte.
Bine. Ce trebuia s\ fac\ acum era s\ ajung\ `n bibliotec\. S\
duc\ valv`rtej b\iatul `n cea mai apropiat\ camer\ de refugiu. S\-l
v`re `n subsolul acela confortabil, blindat, echipat cu tot ce trebuia.
Pe urm\ s\ dea de cap\t situa]iei, s\ vad\ ce naiba se `nt`mpla.
Ie[i din apartament, o lu\ la st`nga pe holul vestic [i alerg\ spre
sc\rile de serviciu, pe care urcase mai devreme la etajul al doilea,
`n camera alb\.
*
CHIPUL 529
Pierz`nd timpul, distr`ndu-se mai mult dec`t permitea legea, `na-

int`nd uneori cu o pruden]\ exagerat\, pe vine, ca un lupt\tor de
comando care se strecoar\ prin fort\rea]a inamicului, alteori p\[ind
cu un aer m`ndru, ca Vin Diesel care [tie din scenariu c\ n-o s\-l
nimereasc\ nici un glon], Corky se deplas\ de-a lungul holului
nordic, pe l`ng\ sala pentru micul dejun, c\mar\ [i buc\t\rie.
~[i dori s\ fi fost la fel de eficient `n pelerina lui galben\ de
ploaie [i cu p\l\ria cu boruri l\sate pe cap. Ar fi fost o `nc`ntare s\
vad\ figura uluit\ a lui Truman confruntat cu un asasin lucios ca o
banan\ [i scuip`nd moarte.
~n holul vestic, u[a de la apartamentul [efului personalului de
paz\ era deschis\.
Corky deveni brusc mai serios. Se apropie prudent de aparta-
ment. R\mase cu spatele lipit de peretele holului, l`ng\ u[a des-
chis\, [i ascult\.
Dup\ ce trecu pragul, `naint\ aplecat [i rapid, ]in`nd pistolul cu
am`ndou\ mìnile [i m\sur`nd cu el camera de la st`nga la dreapta
[i `napoi.
~n camera de lucru nu era nimeni.
Rapid, dar prudent, c\ut\ [i `n restul apartamentului, dar nu mai
era nici urm\ de prada sa.
~ntorc`ndu-se `n camera din fa]\, z\ri cutiile negre pe birou [i
obiectele din ele scoase afar\. ~n mod clar, Truman `ncerca `n con-
tinuare s\ rezolve ghicitoarea. Amuzant.
~i atraser\ aten]ia r`ndurile scrise de pe ecranul calculatorului.
Truman p\rea s\ fi ie[it chiar `n timp ce citea un e-mail.
Satisf\c`ndu-[i curiozitatea care `l caracteriza [i care `l slujise
extraordinar de bine de-a lungul anilor, Corky v\zu scris „Yorn“ la
sf`r[itul e-mailului. William Yorn, intendentul.
Citi mesajul de la `nceput: „Fric `[i face o ascunz\toare `n
ser\…“ cea mai mare parte a pl`ngerii lui Yorn nu ì spunea nimic
lui Corky, dar r`ndurile referitoare la ascunz\toare `l interesau f\r\
doar [i poate.
Corky sc\pase de sub control ambele ]inte, care umblau libere pe
undeva prin cas\, a[a c\ fu nevoit s\ ajung\ la alt panou Creston, [i
`nc\ repede. Unul dintre ele era fixat aici, `n peretele dormitorului
530 DEAN KOONTZ
din apartamentul [efului personalului de paz\, dar Truman se putea

`ntoarce `n orice moment `n timp ce Corky era ocupat `n alt\ camer\.
V\zu ceva pe jos, l`ng\ canapea. Un telefon mobil. Ca [i cum ar
fi fost azv`rlit, nu sc\pat din `nt`mplare.
Se `ntoarse prudent pe holul vestic. Merse p`n\ la u[a aparta-
mentului so]ilor McBee.
Schi]ele cl\dirii indicau un panou Creston `n sufrageria de aici.
Din fericire, cei doi erau pleca]i `n Santa Barbara.
Dup\ spusele lui Ned Hokenberry, pentru a `nlesni cur\]enia [i
alte servicii de menaj, membrii personalului care locuiau permanent
la re[edin]\ rareori `[i `ncuiau u[ile locuin]elor c`nd erau pleca]i.
Bunul, b\tr`nul [i r\posatul Hokenberry, monstrul, se dovedi la
fel de `ncredere ca schi]ele cl\dirii. Corky intr\ `n apartamentul so-
]ilor McBee [i `nchise u[a dup\ el.
Al\turi de u[a de la intrare, panoul Creston se lumin\ c`nd `l
atinse. Nu-[i mai b\tu capul s\ mai aprind\ o veioz\.
O scanare rapid\ a parterului cu ajutorul senzorilor de mi[care
nu indic\ nici o alt\ prezen]\ `n afar\ de a lui Corky, aici, `n sufra-
geria so]ilor McBee.
La etajul unu, cineva intr\ din holul vestic `n aripa nordic\ [i se
`ndrept\ spre bibliotec\. Poate Truman. Poate t`n\rul Manheim.
Oricare din ei ar fi fost, se vedea c\ se gr\be[te.
Nici o mi[care [i nici o urm\ de c\ldur\ corporal\ la etajul
al doilea.
Cercet\ cele dou\ niveluri subterane. Nimic.
Silueta de la etajul `ntì ajunsese `n bibliotec\. Lumini]a era
probabil Ethan Truman. Trebuia s\ fi ajuns acolo pe sc\rile de ser-
viciu din aripa vestic\.
Unde era b\iatul? Nedepistat. Nu se mi[ca. Nu producea c\l-
dur\ `n raza de percep]ie a senzorilor.
Pu[tiul putea fi `n dormitorul lui sau `n baie. Acolo nu exis-
tau senzori.
Sau putea sta ghemuit `n ascunz\toarea din ser\.
Chestia asta cu ascunz\toarea era ciudat\. Judec`nd dup\ me-
sajul lui Yorn, [i personalul socotea c\ era ceva neobi[nuit.
Truman care alerga spre bibliotec\. Pu[tiul care lipsea. Telefo-
nul mobil azv`rlit pe jos `n apartamentul lui Truman.
CHIPUL 531
Corky Laputa credea `n planurile meticuloase [i `n executarea

fidel\ a acestora. Dar era [i prietenul haosului.
Recunoscu `n aceast\ clip\ m`na haosului. B\nui c\ Truman
[tia c\ cineva p\trunsese `n re[edin]\.
L\s`nd deocamdat\ balt\ planurile, cu inima zv`cnind din pri-
cina acestei `ntors\turi nea[teptate, Corky se l\s\ `n mìnile hao-
sului [i alerg\ spre ser\.
Dup\ ce `l l\s\ pe Maxwell Dalton singur, asigur`ndu-l c\ se va

`ntoarce `ntr-un minut, Hazard Yancy cobor` `n goan\ sc\rile `na-
inte ca sprayul dezinfectant cu arom\ de pin care sp\rsese fereastra
s\ ajung\ de pe acoperi[ul porticului pe iarba din fa]a casei.
U[a de la intrare era flancat\ de geamuri `nguste [i `nalte, dar
nici unul nu era destul de lat ca s\ poat\ intra prin el un om, mai
ales unul de dimensiunile lui Hazard. Mai mult, pozi]ia geamurilor
laterale fa]\ de `ncuietoarea u[ii f\cea imposibil de sus]inut afir-
ma]ia c\ intrase `n cas\ [i descuiase u[a dup\ ce sp\rsese unul
dintre geamurile laterale.
~[i puse pistolul `n toc, deschise u[a [i Hazard se a[tept\ brusc
s\ dea nas `n nas cu Laputa. Sau cu Hector X. ~l `nt`mpin\ numai
noaptea, rece [i umed\.
P\[i pe veranda din fa]\. Dup\ c`t `[i d\dea seama, zgomotul de
sticl\ spart\ nu scosese din cas\ nici un vecin curios.
Cineva se putea afla `ns\ la fereastr\. ~[i asumase un mare risc.
Pe verand\ se aflau c`teva ghivece cu plante. Lu\ unul mic.
Dup\ ce a[tept\ s\ treac\ o ma[in\, arunc\ ghiveciul de teracot\
cu plant\ cu tot `ntr-una din ferestrele sufrageriei. Scr`[nitul-z\ng\ni-
tul-zorn\itul de sticl\ f\cut\ ]\nd\ri care urm\ ar fi trebuit s\ atrag\
aten]ia cuiva chiar [i `n cel mai vezi-]i-de-treaba-dumitale cartier.
Scoase arma [i sf\r`m\ patul ei c`teva cioburi mai `nd\r\tnice
care r\m\seser\ `n cerceveaua ferestrei. Urc\ apoi `n cas\ pe fe-
reastr\, trase `n l\turi perdeaua, tr`nti un suport [i o vaz\, potic-
nindu-se de parc\ n-ar mai fi c\lcat niciodat\ `n casa Laputa.
Povestea era gata. ~n urma strig\tului de ajutor care se auzise
prin fereastra spart\ a dormitorului, sunase la sonerie, b\tuse la u[\.
532 DEAN KOONTZ
Pentru c\ nu primise nici un r\spuns, sp\rsese geamul, urcase la

etaj [i `l g\sise pe Maxwell Dalton.
Gogoa[a asta nu aducea cu adev\rul bl`nd [i dulce, ci cu o
baleg\ de vac\; era `ns\ balega lui [i avea s-o serveasc\ plin de
entuziasm.
Dup\ ce se `ntoarse pe verand\ folosind calea mai conven]io-
nal\ a u[ii, av`nd `n vedere starea limit\ `n care se afla Dalton,
Hazard sun\ de pe telefonul mobil la 911. ~[i spuse num\rul insig-
nei [i explic\ situa]ia.
– Am nevoie de paramedici [i de ni[te sticle]i c`t mai urgent.
Ad\ug\ apoi repede: Sticle]ii s`nt ofi]eri `n uniform\.
– {tiu, spuse telefonista.
– ~mi cer scuze, spuse el.
– Nu-i nimic, spuse ea.
– Am nevoie de o echip\ de criminalistic\…
– {tiu, spuse ea.
– ~mi cer scuze, spuse el.
– S`nte]i nou, domnule detectiv?
– Am patruzeci [i unu de ani, spuse el, realiz`nd pe loc c\ `n fe-
lul acesta candida la un premiu pentru prostie.
– Voiam s\ spun nou la Jafuri/Omucideri, spuse ea.
– Nu, doamn\. S`nt trecut prin ciur [i prin d`rmon.
Era `ns\ primul lui caz `n care era implicat\ o fantom\ sau ce
naiba o fi fost Dunny Whistler, care era `n stare s\-]i modeleze vi-
sele [i s\ dispar\ `ntr-o oglind\. Era [i primul caz `n care avea de-a
face cu un telefon primit de la un asasin mort, [i primul `n care era
implicat un r\uf\c\tor care-[i `nfometa [i tortura victima ]in`nd-o `n
acela[i timp `n via]\ cu perfuzii.
Dup\ ce `ncheie convorbirea la 911, ]`[ni prin ploaie spre sedan.
V`r` [peraclul special sub scaunul [oferului.
P`n\ s\ se `ntoarc\ pe verand\, auzi sirenele care se apropiau.
Intr`nd `n bibliotec\, Ethan v\zu fotografia cr`mpo]it\ [i moto-

tolit\ de pe podea. Hannah. Aceea[i poz\ care se aflase c`ndva pe
biroul din apartamentul lui Dunny [i care fusese smuls\ din rama
de argint.
CHIPUL 533
Dispari]ia setului de clopo]ei de pe biroul lui Ethan l\sa s\ se

`n]eleag\ c\ Dunny fusese la Palazzo Rospo. E-mailurile de la
Devonshire, Yorn [i Hachette veneau s\ `nt\reasc\ ceea ce sugerau
clopo]eii disp\ru]i. ~n ceea ce `l privea pe Ethan, fotografia aceasta
era o dovad\ irefutabil\.
Mort, mort de-a binelea, dup\ spusele doctorului O’Brien de la
Our Lady of Angels, Dunny era liber `n lume, dar cu puteri care
sfidau ra]iunea [i care descriau o f\ptur\ supranatural\.
Fusese `n Palazzo Rospo.
Era acum aici.
Ethan nu ar fi crezut `ntr-un mort care umbla dac\ n-ar fi fost
`mpu[cat drept `n stomac, dac\ n-ar fi murit [i n-ar fi `nviat, dac\
n-ar fi fost c\lcat de un PT Cruiser [i de un camion, dac\ n-ar fi
fost din nou pe picioare sale imediat dup\ ce murise a doua oar\. El
`nsu[i nu era o fantom\, dar dup\ cele `nt`mplate `n ultimele dou\
zile, ajunsese s\ cread\ `n fantome [i `ntr-o gr\mad\ de alte lucruri
pe care nu d\duse doi bani `nainte.
Poate nici Dunny nu era o fantom\. Poate era altceva, ceva pen-
tru care Ethan nu avea nici un nume.
Orice ar fi fost Dunny p`n\ la urm\, nu mai era un simplu om.
A[adar, motivele lui nu mai puteau fi identificate prin deduc]ie sau
prin intui]ia pe care se baza un poli]ist.
Cu toate acestea, Ethan sim]ea acum c\ prietenul lui din copil\-
rie, de care se `nstr\inase de at`ta timp, nu reprezenta o amenin]are
pentru Fric, sim]ea c\ rolul lui Dunny `n `nt`mpl\rile acestea bizare
era mai degrab\ pozitiv. Un om care a iubit-o pe Hannah, care
ì p\strase poza dup\ cinci ani de la moartea ei, trebuia s\ aib\
`nl\untrul lui cel pu]in o bun\tate poten]ial\ [i, cu siguran]\, nu pu-
tea fi s\la[ul r\ut\]ii aceleia pure de care e nevoie pentru a face r\u
unui copil nevinovat.
~mp\turind fotografia [i pun`nd-o `n buzunar, Ethan strig\:
– Fric! Fric, unde e[ti?
Pentru c\ nu primi nici un r\spuns, `ncepu s\ alerge prin biblio-
tec\, de-a lungul canioanelor de c\r]i, de la Esop [i Conrad Aiken
la Alexandre Dumas, de la Gustave Flaubert la Victor Hugo, de la
Somerset Maugham la Shakespeare, speriat c\ avea s\-l g\seasc\
pe b\iat mort sau c\ nu avea s\-l g\seasc\ deloc.
534 DEAN KOONTZ
Nici urm\ de Fric.

~n col]ul de lectur\ aflat cel mai departe de intrarea `n bibliotec\
nu erau numai fotolii, ci [i o m\su]\ cu un telefon [i un calculator.
De[i liniile telefonice nu mai func]ionau, intercomul local era o
func]ie a sistemului separat\ de serviciul de telefonie. Numai o pan\
de curent putea s\-l dezactiveze.
Ethan ap\s\ butonul pe care scria INTERCOM, ap\s\ apoi CAS|
[i `nc\lc\ una dintre regulile fundamentale ale doamnei McBee c\u-
t`nd b\iatul `n toate `nc\perile, de la etajul al doilea p`n\ `n garajul
subteran. Apelul lui se auzea `n difuzorul fiec\rui telefon din vil\:
– Fric? Unde e[ti, Fric? R\spunde-mi, oriunde e[ti.
A[tept\. Cinci secunde erau un timp chinuitor de lung. Zece `n-
semnau o ve[nicie.
– Fric? Vorbe[te, Fric!
L`ng\ telefon, calculatorul se aprinse. Ethan nu `l atinsese.
Fantoma care lucra la calculator acces\ programul de suprave-
ghere a casei. ~n loc s\ vad\ cele trei coloane obi[nuite de picto-
grame, pe ecran ap\ru imediat planul parterului, jum\tatea estic\.
F\r\ s\ solicite aceast\ informa]ie, `n fa]a ochilor lui ap\rur\
afi[a]i senzorii de mi[care. O lumini]\, care `nsemna mi[care [i c\l-
dura unui corp, p`lpì `n ser\.
Cu un diametru de dou\zeci [i doi de metri [i o `n\l]ime de cinci-

sprezece, sera era o jungl\ cu ferestre [i panouri `nalte de vitralii,
salvate dintr-un palat din Fran]a care fusese aproape distrus `n tim-
pul Primului R\zboi Mondial.
~n acest loc, domnul Yorn [i oamenii s\i `ntre]ineau [i `nnoiau
`ncontinuu o colec]ie de palmieri exotici, tulipieri, frangipani, mi-
moze, multe specii de ferigi, spatifilium, smitiantas, orhidee [i o
gr\mad\ de alte plante pe care Fric nu le putea identifica. Alei `n-
guste acoperite cu pietri[ [erpuiau printre ghivecele curbate.
~ndat\ ce p\[eai `n labirintul acesta verde, iluzia s\lb\ticiei
tropicale era deplin\. Puteai s\ te prefaci c\ te-ai r\t\cit `n Africa,
pe urmele unei gorile albino rare ori `n c\utarea piedutelor mine de
diamant ale regelui Solomon.
CHIPUL 535
Fric o numea Giungla Rospo, ceea ce `n italian\ `nsemna

„Jungla Broa[tei Rìoase“ [i sim]ea c\ are toat\ splendoarea unei
p\duri tropicale, mai pu]in aspectele ei nepl\cute. Nu existau in-
secte monstruoase, [erpi, maimu]e care ]ip\ prin copaci [i-]i fac
caca `n cap.
~n mijlocul s\lb\ticiei ei bine organizate, Giungla Rospo avea
un foi[or construit din bambus [i lemn de bubinga. Acolo puteai
lua masa sau te puteai `mb\ta cri]\ dac\ erai destul de mare, sau,
pur [i simplu, puteai s\ zici c\ e[ti Tarzan `nainte s\ o `nt`lneasc\
pe pacostea de Jane.
Cu un diametru de patru metri, ridicat la un metru jum\tate fa]\
de podeaua serei, foi[orul la care duceau opt trepte de lemn ad\-
postea o mas\ rotund\ [i patru scaune. O trap\ secret\ `n podea l\sa
s\ se vad\, dac\ o tr\geai `ntr-o parte, u[a unui frigider mic, umplut
cu Coca-Cola, bere [i sticle de ap\ natural\ de izvor, de[i nu at`t de
natural\ `nc`t s\ provoace dizenterie, febr\ tifoid\, holer\ sau para-
zi]i lacomi care s\ te m\n`nce de viu pe din\untru.
O alt\ trap\ secret\, dac\ era dat\ la o parte, ducea spre un
spa]iu `nalt de un metru [i jum\tate, aflat sub foi[or. Aici putea fi
reparat frigiderul dac\ se strica [i tot aici puteau b\ie]ii care veneau
`n fiecare lun\ cu dezinsec]ia s\ intre sub foi[or [i s\ se asigure c\
nici un p\ianjen sc`rbos sau [oarece purt\tor de boli nu-[i face cui-
bul `n refugiul acesta pl\cut [i `ntunecos.
C\ci era `ntunecos. Pe timp de zi, nici o raz\ de lumin\ nu p\-
trundea `n b`rlogul de sub foi[or, ceea ce `nsemna c\ pe timp de
noapte lanternele de urgen]\ nu aveau s\ fie observate de afar\ nici
dac\ toate felinarele din ser\ erau stinse.
Aduc`nd aici gogo[i, alte alimente care nu erau crocante, [erve-
]ele umede [i oli]e de plastic, Fric hot\r`se mai devreme c\ acesta
era locul lui secret, bine ascuns. Acum c\ Moloch era `n cas\, ajun-
sese s\ stea ghemuit, cu picioarele `ncruci[ate, `n bunc\rul acesta
din lemn de bubinga, despre care `ngerul lui p\zitor credea, dup\
c`t se p\rea, c\ avea s\-l salveze de m`nc\torul de copii.
Se afla `n ascunz\toare de mai pu]in de dou\ minute [i asculta
cum inima ì galopa ca o herghelie pus\ pe fug\, c`nd auzi ceva
care nu sem\na cu h\rm\laia obi[nuit\ din pieptul lui. Pa[i. Care
urcau `n foi[or.
536 DEAN KOONTZ
Pesemne era domnul Truman, care-l c\uta. Domnul Truman.

Nu Moloch. Nu o fiar\ care m\n`nc\ copii [i le rupe oasele cu
din]ii. Doar domnul Truman.
Pa[ii f\cur\ `nconjurul platformei, mi[c`ndu-se la `nceput spre
trapa ascuns\, apoi `ndep\rt`ndu-se. Pe urm\ din nou apropiindu-se.
Fric `[i ]inu respira]ia.
Pa[ii se oprir\. Sc`ndurile `mbinate ì sc`r]ìr\ deasupra capului
c`nd omul se mut\ de pe un picior pe altul.
Fric expir\ t\cut aerul st\tut din pl\m`ni, trase `n piept la fel de
t\cut aer proasp\t [i `[i ]inu din nou respira]ia.
Sc`r]ìtul `ncet\ [i fu urmat de ni[te sunete u[oare: ceva ca un
periat, apoi un zg`riat, un clic.
„Nu e cel mai potrivit moment pentru o criz\ de astm.“
Fric aproape c\ url\ la el `nsu[i c\ putea fi at`t de prost ca s\ se
g`ndeasc\ la o chestie at`t de prosteasc\ `ntr-un moment a[a de pe-
riculos ca cel de acum. Stupid, de trei ori stupid.
Numai `n filme copiii astmatici, diabetici sau epileptici fac o
criz\ `n cele mai proaste momente posibile. Numai `n filme, nu [i
`n via]a real\. Asta chiar era via]\ real\ sau cel pu]in ceva care voia
s\ semene cu ea.
A sim]it o m`nc\rime `ntre umeri? Care se `ntinde spre ceaf\?
O m`nc\rime real\ ar fi semnul unei crize iminente de astm. O m`n-
c\rime imaginar\ ar fi semnul c\ era un prost\nac nevolnic, nepu-
tincios [i cu inima c`t un purice.
Trapa secret\ se deschise chiar deasupra capului s\u.
Se trezi fa]\ `n fa]\ cu Moloch, care `n mod clar era mai de[tept
dec`t `ngerul p\zitor al lui Fric – un tip cu o fa]\ pistruiat\, ochi de
[acal [i un r`njet uria[. F\r\ urme de oase de copii printre din]i.
Flutur`nd lama lat\ de cincisprezece centimetri pe care o sustr\-
sese din sertarul cu tac`muri al domnului Hachette, Fric `l avertiz\:
– Am cu]it.
– Iar eu am asta, spuse Moloch sco]`nd un recipient micu], de
m\rimea unui spray paralizant.
Pulveriz\ spre Fric o solu]ie rece, care avea gust de nuc[oar\ [i
care mirosea a[a cum trebuia probabil s\ miroas\ zibeta nediluat\.
Capitolul 93
Noaptea, sera era iluminat\ magic: nimburi aurii, sclipiri de stele

[i e[arfe m\t\soase de lumin\ artificial\ de lun\, de o frumuse]e pe
care numai vr\jitorii holywoodieni ai luminii de scen\ puteau s\
o creeze. Dup\ apusul soarelui, doar cu un p\c\nit de comutator, o
simpl\ jungl\ de buzunar devenea o Shangri-la1 tropical\.
Ethan intr\ `n ser\ ]in`nd ambele mìni pe pistol. Nu-l strig\ pe
Fric. Lumini]a pe care o v\zuse pe ecranul cu senzori de mi[care
din bibliotec\ putea s\ nu fie a b\iatului.
Nu era `n stare s\-[i imagineze cum putuse cineva s\ intre pe
proprietate [i apoi `n cas\ f\r\ s\ declan[eze nenum\ratele alarme
existente. Dar ideea unui intrus `n Palazzo Rospo `l stupefia cu
mult mai pu]in dec`t alte lucruri la care fusese recent martor.
Pietricelele de pe alei ì trosneau sub picioare [i f\ceau imposi-
bil\ `ncercarea lui de a `nainta pe furi[. P\[ea cu grij\, ca s\ reduc\
la minimum zgomotul. Buc\]elele instabile de piatr\ nu-l l\sau s\
calce drept.
Nu-i pl\ceau nici umbrele. Umbre, peste tot umbre, `n straturi
complexe, calculate pentru a ob]ine un efect spectaculos, nefiresc
[i, prin urmare, de dou\ ori `n[el\tor.
Apropiindu-se de centrul junglei, Ethan auzi un sunet ciudat,
tttuppp, pe urm\ din nou tttuppp, dar nu `[i d\du seama c\ cineva
trage `n el p`n\ c`nd un glon] nu str\punse trunchiul unui palmier la
c`]iva centimetri de fa]a lui [i stropi de ]esut verde `l `mpro[car\.
1 }ar\ imaginar\ din romanul Lost Horizon de James Hilton (n.tr.)
538 DEAN KOONTZ
Se arunc\ instantaneu la p`m`nt. Se rostogoli de pe alee [i se t`r`

printre ferigi [i pitosporum, printre mimulu[i `neca]i de flori ro-
[ii-violete, `n `ntunericul ocrotitor, unde se sim]i recunosc\tor pen-
tru toate umbrele de acolo, naturale sau nu.
Sticle]ii sosir\ `naintea ambulan]ei, [i dup\ ce Hazard ì puse la

curent cu tot ce se `nt`mplase [i le spuse s\ cheme paramedicii,
urc\ la etaj s\ vad\ ce face Maxwell Dalton.
Omul usc\]iv, a c\rui emaciere p\rea mai hidoas\ acum, c`nd o
vedea pentru a treia oar\, `[i rostogoli ochii ad`nci]i `n orbite [i se
str`mb\ foarte agitat, c\znindu-se s\ tu[easc\ cuvinte ghimpoase
din g`tlejul lui, f\r\ `ndoial\, cr\pat [i s`nger`nd.
– U[urel, u[urel, spuse Hazard. Calma]i-v\. Totul o s\ fie bine
acum. S`nte]i `n siguran]\, profesore.
Marginile ascu]ite ale cuvintelor `l r\nir\ pe Dalton `n timp ce
le scuip\, dar insit\ s\ spun\:
– Se… `ntoarce.
– Foarte bine, spuse Hazard, mul]umit s\ aud\ sirena ambu-
lan]ei sun`nd `n noaptea care se `ntindea dincolo de fereastra spart\.
{tim exact ce s\ facem cu nemernicul \sta bolnav c`nd o s\ apar\.
Profund tulburat, Dalton reu[i s\-[i mi[te capul dintr-o parte `n
alta [i s\ scoat\ un sc`ncet chinuit.
Crez`nd c\ Dalton ar putea fi `ngrijorat de soarta so]iei [i a fiicei
sale, Hazard ì dezv\lui c\ tocmai trimisese doi ofi]eri `n uniform\
acas\ la ele nu numai ca s\ o informeze pe Rachel c\ so]ul ei tr\ia, ci
[i ca s\ le protejeze p`n\ c`nd Laputa avea s\ fie localizat [i arestat.
Cu un glas [uierat, Dalton spuse:
– Se `ntoarce cu… [i se chirci de durere `n timp ce cuvintele i
se oprir\ `n g`t.
– Nu v\ for]a]i, `l sf\tui Hazard. S`nte]i foarte sl\bit.
La cap\tul str\zii, ]ip\tul ambulan]ei d\du col]ul. Noaptea plo-
ioas\ linse [i `nghi]i ultima not\ ascu]it\ a sirenei `n timp ce fr`nele
scr`[nir\ pe caldar`m [i se oprir\ `n fa]a casei.
– Aduce cu el… un b\iat, spuse Dalton.
– Un b\iat? `ntreb\ Hazard. Vorbi]i de Laputa?
CHIPUL 539
Dalton reu[i s\ dea din cap aprobator.

– V-a spus el asta?
Din nou Dalton d\du aprobator din cap.
– A spus c\ aduce aici un b\iat `n seara asta?
– Da.
~n timp ce paramedicii trop\iau pe sc\ri, Hazard se aplec\ mai
aproape de omul usc\]iv [i spuse:
– Ce b\iat?
Ghemuindu-se printre mimulu[i, spatifilium Mauna Loa [i ferigi,

Ethan auzi o a doua rafal\, trei sau patru focuri trase cu un pistol
dotat cu amortizor, iar dup\ trei minute de lini[te auzi o a treia rafal\.
Nici una dintre ele nu p\rea s\-l nimereasc\. Pistolarul ì pier-
duse probabil urma. Sau poate c\ tipul de la bun `nceput nu [tiuse
unde se afla Ethan, tr\sese orbe[te prin jungl\ [i `l nimerise prima
oar\ numai din `nt`mplare.
Pistolar – deci unul singur. Persoan\ – una singur\.
Bunul-sim] spunea c\ un asalt al acestei propriet\]i necesita o
`ntreag\ echip\, c\ un singur om nu putea s\ sar\ zidul, s\ `n[ele
m\surile electronice de siguran]\, s\ treac\ de paznici [i s\ `ncalce
proprietatea. Asta suna deja a Bruce Willis pe marile ecrane. A Tom
Cruise deghizat. A Channing Manheim juc`nd un rol negativ. Nu suna
a om `n carne [i oase.
Dac\ `ns\ o echip\ coordonat\ de r\pitori intrase `n Palazzo
Rospo, trebuiau s\ fie mai mul]i tr\g\tori care s\ deschid\ foc de
nimicire. Ar fi trebuit s\-l ciuruiasc\ pe Ethan cu una, dou\, trei
arme automate. Pistoale-mitralier\ Uzi sau poate mai r\u. P`n\
acum trebuia s\ fie la p\m`nt, mort [i d\n]uind `n rai.
Pentru c\ a treia rafal\ fu urmat\ de o t\cere prelung\, se ridic\
din ascunzi[ [i `ncepu s\ umble atent printre ferigi [i palmieri p`n\
la marginea aleii.
~n toate filmele a c\ror ac]iune se petrecea `n jungle, o t\cere ca
cea de acum le avertiza pe personajele obi[nuite cu via]a `n s\lb\ti-
cie c\, sub o form\ sau alta, mi[elia p\[ise `n lumea naturii [i amu-
]ise deopotriv\ crocodilii [i greierii.
540 DEAN KOONTZ
Miros de suc verde, de plant\ strivit\ se ridica de sub t\lpi.

Glasul `n\bu[it al instala]iei de aer cald torc`nd `n pere]i.
Un ]`n]ar, o musculi]\ plan`nd `n v\zduh `n fa]a ochilor s\i.
Gust de s`nge `n gur\, descoperirea c\ `[i mu[case limba c`nd se
tr`ntise la p\m`nt, durerea care ì pulsa abia acum `n ran\.
Fream\tul frunzi[ului `l f\cu s\ se r\suceasc\ [i s\ `ndrepte pis-
tolul spre zgomot.
Nu frunzi[. Aripi. Prin jungl\, sus, deasupra aleii, zbura un stol
de papagali viu colora]i, albastrul, ro[ul, galbenul [i verdele irizat
al unor asfin]ituri stranii.
~n ser\ nici o pas\re nu-[i f\cea cuib. Nici un stol de papagali,
nici o singur\ vr\biu]\.
Plonj`nd `n fa]a lui Ethan, apoi av`nt`ndu-se iar `n v\zduh, p\s\-
rile colorate trecur\ f\r\ s\ scoat\ nici cel mai mic c`rìt sau ]ip\t [i,
`n timp ce se `n\l]au, se pref\cur\ `n porumbei albi.
Vedea fantoma din oglinda aburit\. Vedea setul imposibil de
clopo]ei `n m`na lui, `n fa]a flor\riei. Vedea parfumul tare al tranda-
firilor Broadway `n camera lui de lucru, de[i acolo nu se aflase nici
un trandafir, auzea glasul scump al so]iei lui pierdute vorbind despre
g\rg\ri]e `n camera alb\. O for]\ supranatural\ ì `ntindea m`na [i
era dornic\ s\-l c\l\uzeasc\.
Dup\ ce se `n[urub\ `ntr-un f`lfìt frenetic, puzderia de porum-
bei se l\s\ din nou `n jos, b\t`nd aerul spre el, pe l`ng\ el, cu un
vrum care `l `nsufle]i [i `l `nfrico[\ `n acela[i timp, care ì smulse
note de uimire din inim\, dar `n acela[i timp lovi cu putere toba
groazei primitive.
Ei zburau. El fugea. Ei deschideau drumul. El ì urma.
– Numai pu]in, le spuse Hazard paramedicilor care se `ndreptau

gr\bi]i spre pat `n pofida mirosului greu [i care r\m\seser\ cu ochii
fic[i [i gura c\scat\ `n pofida tuturor ororilor pe care le v\zuser\ zi
de zi `n munca lor.
– Un b\iat, cronc\ni Dalton.
– Ce b\iat? `ntreb\ Hazard apuc`nd din nou cu am`ndou\ mì-
nile sale m`na ofilit\ a bolnavului.
CHIPUL 541
– Zece, spuse Dalton.

– Zece b\ie]i?
– Zece… ani.
– Un b\iat de zece ani, spuse Hazard, care nu reu[ea s\ `n]e-
leag\ de ce Dalton credea c\ Laputa voia s\ se `ntoarc\ aici cu un
b\iat. Se `ndoia c\ interpreta corect vorbele omului-epav\.
Dalton se c\znea s\ vorbeasc\ `n ciuda durerii din g`t care ame-
nin]a s\-l zguduie:
– A spus… celebru.
– Celebru?
– A spus… b\iat celebru.
Iar Hazard [tiu.
~n ascensor, Moloch ì d\du drumul lui Fric [i Fric c\zu de-a

dura ca o c`rp\ pe podea, ne[tiind prea bine ce i se `nt`mplase. Nu
era numai piper `n sprayul \la paralizant. Putea s\ vad\, dar nu reu-
[ea s\-[i roteasc\ ochii cu iu]eala obi[nuit\, putea s\ clipeasc\, dar
foarte `ncet.
Putea s\-[i mi[te mìnile [i picioarele, dar ca [i cum s-ar fi `m-
potrivit presiunii dintr-o ap\ ad`nc\, ca un `not\tor obosit, tras me-
reu `napoi de un curent submarin.
~n timp ce coborau spre garaj, Moloch r`nji la Fric [i ì flutur\
pe dinaintea ochilor sprayul.
– Un inhalant semiparalizant cu durat\ scurt\, conceput de un
coleg cu ajutorul unei burse generoase a poli]iei secrete iraniene.
Voiam s\ fii docil, dar con[tient.
Fric `[i auzi respira]ia. Nu era h`rìtul astmatic.
– Foi[orul \la nu ap\rea pe planul cl\dirii, spuse Moloch. Dar
`n clipa `n care l-am v\zut, am [tiut. Copilul din mine nu a murit
`nc\, spiritul liber din fiecare e viu, [i am [tiut.
Fric nu auzi nici sunetul acela de respira]ie s\n\toas\. Un u[or
fluierat `n g`tlej, limpede, dar superficial.
Cu fa]a contorsionat\ de spasme `nsp\im`nt\toare de veselie,
care l-ar fi f\cut pe Fric s\-[i goleasc\ pe dat\ vezica dac\ nu s-ar fi
u[urat cu pu]in timp `nainte `n ghiveciul palmierului, Moloch spuse:
542 DEAN KOONTZ
– Am vrut s\ fii con[tient ca s\ tr\ie[ti toat\ teroarea de fi smuls

din cuibul t\u cald, de a [ti c\ t\ticul t\u mare [i tare nu poate s\-[i
fac\ apari]ia `n costum de superman sau pe o motociclet\ care zboar\,
a[a cum credeai odat\ c\ poate. Nici toate vedetele pline de mu[chi
din lume [i, cu siguran]\, nici toate supermodelele, nici m\car to]i
bodyguarzii din Bel Air la un loc nu-]i pot salva fundul c\c\cios.
~n acel moment, Fric [tiu c\ avea s\ moar\. Nici o [ans\ s\
plece pe furi[ `n Goose Crotch, Montana. Nici o n\dejde s\ ajung\
`ntr-o bun\ zi s\ duc\ o via]\ normal\. Dar poate, `n sf`r[it, o s\
aib\ parte de pu]in\ lini[te.
Ca oile dup\ p\stor, ca turma dup\ dul\u, ca cerceta[ii `n urma

cavaleriei, Ethan urma porumbeii care ì ar\tau drumul, afar\ din
ser\, `n holul de est, pe l`ng\ piscina acoperit\, spre holul nordic [i
pe urm\ spre vest, spre rotond\.
O priveli[te neobi[nuit\ – treizeci sau patruzeci de p\s\ri
albe str\lucitoare zbur`nd de-a lungul coridorului, un fluviu `nari-
pat `n canionul somptuos al decorului, ca un grup de spirite elibe-
rate `n\l]`ndu-se spre Walhalla.
Zburau `n rotonda de la intrare [i se `nv`rteau de parc\ erau
prinse `n v`rtejurile unui ciclon `n formare, p`n\ c`nd Ethan le ajunse
din urm\, [i atunci p\s\rile roir\ mai aproape una de alta, tot mai
aproape, p`n\ c`nd alc\tuir\ un `ntreg agitat. Se rev\rsar\ de la `n\l-
]imea etajului al doilea spre podea, schimb`ndu-[i culoarea `n timp
ce coborau, schimb`ndu-[i din nou forma, pref\c`ndu-se `n priete-
nul acela din copil\rie care-[i r\t\cise drumul `n via]\.
St`nd la mai pu]in de trei metri de Ethan, apari]ia aceea care de-
venise Dunny Whistler spuse:
– Dac\ mori acum, nu te mai pot aduce `napoi. Am ajuns la li-
mita autorit\]ii. ~l duce pe Fric jos, `n garaj. Aproape au plecat.
~nainte ca Ethan s\ poat\ vorbi, r\posatul Dunny nu mai era
Dunny, ci din nou un stol de porumbei care explodar\ `ntr-o splen-
doare de aripi luminoase, ]intind direct uria[ul pom de Cr\ciun.
Zburar\ nu spre ramurile pline de ace, ci spre sclipirile argintii [i
CHIPUL 543
stacojii ale podoabelor, f\r\ s\ mai fie p\s\ri, ci doar umbre de p\-
s\ri sting`ndu-se peste rotunjimile lucioase, apoi disp\r`nd cu totul.
Tras cu m`na de c\ma[\, pe jum\tate paralizat, Fric era t`r`t pe

podeaua garajului, cu fa]a `n direc]ia opus\ agresorului, privind
spre ascensorul care r\m`nea `n urm\.
Moloch `n[f\case cheile de la ma[in\ din cuierul unde fiecare
set de chei at`rna sub o etichet\ care specifica marca ma[inii, mo-
delul [i anul. P\rea s\ cunoasc\ bine locurile, de parc\ ar fi locuit
la Palazzo Rospo.
Tot `n urma lui Fric r\m`nea [i inhalantul medicinal, medica-
mentul lui indispensabil `ntr-o criz\ de astm. Flaconul se desf\cuse
de la curea. ~ncercase s\ apuce inhalantul c`nd se desprinsese pu]in
prima oar\, dar mìnile ì erau ca de gelatin\.
Moloch s-ar putea s\ fie nebun sau doar r\u. Dar Fric nu-[i pu-
tea `nchipui ce avea poli]ia secret\ iranian\ cu el.
{tiuse ce e frica `n to]i ace[ti zece ani. De fapt, fusese aproape o
permanen]\. Dar frica familiar\ care `l `nso]ea de at`ta vreme era de
alt gen, o for]\ s`cìtoare mai degrab\ dec`t amenin]\toare, mai ase-
m\n\toare cioc\nitului persistent al unor p\s\rele dec`t ferocit\]ii cu
care te sf`[ie un pterodactil. Teama c\ absen]ele tat\lui s\u aveau s\
devin\ tot mai lungi, p`n\ c`nd se vor face ani `ntregi, a[a cum erau
absen]ele mamei. ~ngrijorarea care `l m\cina c\ toat\ via]a avea s\
r\m`n\ prost\nacul de acum, c\ n-o s\-[i dea niciodat\ seama ce
s\ fac\ cu via]a lui sau cu el `nsu[i, c\ o s\ `mb\tr`neasc\ [i n-o s\ fie
nici atunci altceva dec`t fiul lui Channing Manheim, Chipul. Cu
toate acestea, cu fiecare secund\ care trecea `n timp ce parcurgea
drumul dintre ser\ [i garaj, o groaz\ ap\s\toare, `ntunecat\ `[i zb\-
tea aripile tari ca pielea `n colivia inimii lui, se n\pustea prin v\g\u-
nile trupului [i sufletului, ì cutremura carnea, s`ngele [i oasele.
Ca s\ fug\, Moloch [i-ar fi putut alege din colec]ia de ma[ini
orice model clasic mai vechi, care valora sute de mii de dolari. Alese
`ns\ un model mai nou, preferatul lui Fric – un Buick Super 8 de cu-
loarea cire[ei, model 1951, cu muchii cromate [i ap\r\tori la ro]i.
544 DEAN KOONTZ
~l `mbr`nci pe Fric pe scaunul de l`ng\ [ofer, tr`nti u[a, ocoli `n

grab\ ma[ina [i se a[ez\ la volan. Motorul porni imediat, pentru c\
toate automobilele din colec]ie erau men]inute `n stare perfect\
de func]ionare.
Dup\ toate aparen]ele, la nevoie nu te puteai baza pe `ngerii p\-
zitori. Oricum, Musafirul Misterios nu p\ruse niciodat\ c\ aduce
prea mult cu un `nger – figura lui `]i d\dea fiori, avea un aer de r\u
augur, iar ochii ì erau plini de durere.
~n timp ce Moloch ie[ea cu spatele din parcare, Fric se `ntreb\ ce
se `nt`mplase oare cu domnul Truman. Probabil era mort. La g`ndul
c\ domnul Truman era mort, Fric descoperi c\ sprayul semiparali-
zant nu `l `mpiedica s\ pl`ng\.
Urc`nd pe sc\ri p`n\ la primul nivel al garajului, Ethan auzi

uruitul unui motor [i sim]i miros de fum de e[apament.
Buickul era punctul de a pleca de la cap\tul rampei de ie[ire,
acolo unde u[a garajului aproape c\ se ridicase de tot.
Un om la volan. Un singur om. Nici un complice pe scaunele
din spate. Nici un alt agresor `n garaj.
Cum alerga spre ma[in\, Ethan era mai aproape de partea dreapt\
a ma[inii. Capul ciufulit al lui Fric era sprijinit de geamul de l`ng\
[ofer. Nu reu[i s\ vad\ fa]a b\iatului, dar capul p\rea s\ se legene,
ca [i cum Fric era incon[tient.
Ethan aproape ajunse din urm\ Buickul `nainte ca u[a s\ se ri-
dice [i s\-i fac\ loc. Dar ma[ina ]`[ni spre u[\ [i dincolo de ea cu o
vitez\ at`t de mare, `nc`t n-avea cum s\ o prind\ alerg`nd.
S\rind din fug\ `ntr-o pozi]ie de tragere, cu fa]a drept spre ]int\,
cu piciorul drept `mpins `n spate pentru echilibru, cu genunchiul
st`ng `ndoit, cu am`ndou\ mìnile pe arm\, Ethan risc\ trei focuri
scurte, trase la `n\l]ime joas\, de team\ s\ nu-l loveasc\ pe Fric cu
un rico[eu, lu`nd ]int\ roata dreapt\ din spate.
Aproape jum\tate din roat\ era protejat\ de ap\r\toare [i ì l\sa
prea pu]in loc ca s\-[i trimit\ gloan]ele. Un plumb g\uri metalul,
unul trecu pe al\turi, dar unul nimeri direct `n roat\.
CHIPUL 545
Ma[ina se l\s\ `ntr-o parte. Nu se opri. Aceea[i vitez\ mare,

greu de urm\rit. Lip\itul cauciucului dezumflat o `nso]i `n timp ce
urc\ ultima parte a rampei.
Pavajul de cuar]it oferea o trac]iune bun\, fie c\ era umed sau
uscat, dar ro]ile din spate ale Buickului se `nv`rtir\ pu]in `n gol, `m-
pr\[tiind ap\ murdar\ [i fum albastru, poate din pricin\ c\ era `ncli-
nat\ spre dreapta.
Ethan ajunse `nc\ o dat\ din urm\ ma[ina, dar aceasta se re-
dres\, se n\pusti `nainte [i `n sus. Cauciucul zdren]uit cl\mp\nea
mai tare dec`t `nainte [i marginea care se vedea a ro]ii mu[ca din
cuar]it cu zgomotul f\cut de un fer\str\u de t\iat piatr\.
C`nd Ethan ajunse `n v`rful rampei, v\zu ma[ina `ndep\rt`n-
du-se pe aleea de l`ng\ vil\. ~ndrept`ndu-se `nainte. La doisprezece
metri dep\rtare. Acceler`nd, `n ciuda faptului c\ era lovit\. Nu era
nimic care s-o opreasc\ din scr`[netul ei nest\vilit spre poarta care
se deschidea automat din interior ori de c`te ori senzorii `ngropa]i
`n asfaltul pistei de ie[ire semnalizau existen]a traficului.
Ethan renun]\ s\ o mai urm\reasc\. Nu putea prinde ma[ina.
Nici o n\dejde.
Oricum, o urm\rise pentru c\ altceva nu putea face. Prea t`rziu
s\ se mai `ntoarc\, s\ ia cheile [i alt\ ma[in\. P`n\ c`nd avea s\ ias\
el din garaj, Buickul ar fi trecut de poarta principal\ [i ar fi disp\-
rut. Alerg\, alerg\, c\lc`nd `n b\ltoace reci, alerg\, d`nd din mìni
ca s\ compenseze greutatea pistolului din m`na dreapt\, pentru c\
s\ alergi bine era o chestiune de echilibru, alerg\, alerg\, pentru c\,
dac\ Fric era ucis, atunci Ethan Truman avea s\ fie [i el un om
mort, mort pe din\untru, [i avea s\-[i petreac\ restul zilelor
c\ut`ndu-[i morm`ntul, un cadavru ambulant, a[a cum cu siguran]\
fusese Dunny Whistler dintotdeauna.
Capitolul 94
Corky Laputa, mul]umit c\ Robin Goodfellow se dovedise la

fel de `ndr\zne] [i formidabil ca un agent NSA adev\rat, `[i dorise
`ntotdeauna s\ plece de pe proprietate `ntr-una din ma[inile
scumpe ale actorului. Complica]ia care ap\ruse cu roata dezum-
flat\ nu `l obliga s\-[i schimbe planurile; se chema c\ e o simpl\
nepl\cere.
C\l\toria nu era deloc u[oar\, tr\gea cu `nc\p\]`nare de vo-
lan, dar ca un cunosc\tor al haosului [i st\p`n al dezordinii, `n-
t`mpin\ provocarea cu `nc`ntarea pe care o cunoa[te orice copil
care s-a luptat s\ controleze o ma[inu]\ mecanic\ `ntr-un parc de
distrac]ii. Fiecare zdruncin\tur\ [i hurduc\tur\ `l umplea de fiori
de pl\cere.
Nu trebuia dec`t s\ scoat\ ma[ina pe poart\ [i s\ ajung\ peste
trei str\zi, acolo unde l\sase Acura. De acolo, drumul p`n\ acas\
avea s\ fie scurt. ~n mai pu]in de jum\tate de or\, b\iatul c\c\cios
avea s\-i fie prezentat lui Stinky Cheese Man, avea s\ priceap\
oroarea pe care se preg\tea s\ o mo[teneasc\ [i avea s\-[i `nceap\
lungul chin [i totodat\ propria carier\ de vedet\ media.
Dac\ ceva nu mergea bine, dac\ pentru prima oar\ haosul `l p\-
r\sea pe Corky, mai degrab\ `l ucidea pe b\iat dec`t s\-l predea alt-
cuiva. Nu voia nici m\car s\-l foloseasc\ pe t`n\rul Manheim ca
obiect de schimb pentru propria supravie]uire. La[itatea nu-[i avea
locul `n vie]ile ne`nfricate ale acelora care preg\tesc colapsul socie-
t\]ii [i ridicarea unei noi lumi din d\r`m\turi.
CHIPUL 547
– Dac\ m\ opre[te cineva, ì promise copilului, `]i zbor creie-

rii – pac, pac, pac – [i o s\ fii cel mai pl`ns om din lume dup\ Prin-
]esa Diana.
D\du col]ul la cas\. Pu]in mai `ncolo, `n st`nga, se `ntindea ia-
zul din fa]a vilei. ~nc\ se mai afla pe aleea de acces, dar de drumul
principal nu-l mai desp\r]eau dec`t patruzeci sau cincizeci de metri.
Chiar acolo unde se sf`r[ea b\taia farurilor se ivi ceva at`t de
straniu, `nc`t Corky ]ip\ de uimire, [i c`nd razele gemene dezv\lu-
ir\ adev\rata natur\ a obstacolului din fa]a sa, `l cuprinse groaza.
Piciorul ì zv`cni at`t de tare pe fr`ne, c\ ma[ina se r\suci pe loc.
Moloch spusese c\ avea s\-i zboare creierii lui Fric, dar pe Fric
`l preocupau alte probleme mai presante, pentru c\ m`nc\rimea
dintre umeri era de data aceasta real\, nu imaginar\, [i se `ntinse cu
iu]eal\ spre ceaf\.
Se a[teptase s\ sufere o criz\ `n clipa `n care i se d\duse cu
spray-ul `n fa]\, dar probabil c\ solu]ia administrat\ de Moloch
avusese ca efect secundar `nt`rzierea reac]iei astmatice. Venea `ns\
acum, [i venea r\zbun\toare.
Fric `ncepu s\ h`rìe. Pieptul i se `ncord\ [i sim]i c\ nu mai are aer.
Nu avea la el inhalantul.
La fel de r\u, poate chiar mai r\u era c\ r\m\sese semiparalizat,
pr\bu[it `n scaun [i incapabil s\ se ridice `ntr-o pozi]ie normal\.
Trebuia s\ stea drept ca s\-[i poat\ folosi mu[chii pieptului [i ai g`-
tului pentru a da afar\ fiecare respira]ie `mpotmolit\.
{i mai r\u – efortul de a sta drept `l f\cea s\ alunece tot mai jos.
Practic, era pe punctul s\ cad\ de pe scaun.
Picioarele i se `ncovoiau [i i se r\suceau, `ndoindu-se `n spa]iul
dintre scaun [i bordul ma[inii, iar fundul ì at`rna `n gol. De la talie
p`n\ la g`t, st\tea `ntins pe scaun, cu capul sprijinit de sp\tar.
Sim]ea c\ i se `ngusteaz\ c\ile respiratorii.
H`rì, inspir\, sfor\i dup\ aer, trase pu]in, scoase [i mai pu]in.
Oul \la fiert tare, pe care `l cuno[tea at`t de bine [i care i se a[ezase
`n trahee, piatra aia, ghemul \la afurisit.
Nu putea s\ respire pe spate.
548 DEAN KOONTZ
Nu putea s\ respire. Nu putea s\ respire.

Moloch c\lc\ fr`nele. Ma[ina se dezechilibr\, pe urm\ se r\suci.
Alerg`nd spre Corky care conducea cu vitez\ spre ei, pe alee `[i
f\cur\ apari]ia Roman Castevet, pe care `l omor`se [i `l acoperise cu
un cear[eaf `n camera rece de la morg\, [i Ned Hokenberry, venit
s\-[i ia `napoi medalionul cu al treilea ochi, [i anorexica Brittina
Dowd, goal\ [i osoas\ cum o l\sase pe podeaua din dormitor, dar
f\r\ s\ fie ars\, [i Mick Sachatone `n pijamalele lui cu Bart Simpson.
Ar fi trebuit s\ [tie c\ s`nt miraje, ar fi trebuit s\ le calce cu `n-
dr\zneal\, dar nu mai v\zuse nicic`nd ceva asem\n\tor, nici nu vi-
sase c\ a[a ceva era posibil. Nu erau transparen]i, ci solizi ca un
v\trai sau ca o lamp\ de bronz [i marmur\.
Ap\s`nd pedala fr`nei, o strivi prea tare [i probabil trase de vo-
lan f\r\ s\ vrea. Ma[ina se `nv`rti cu at`ta vitez\, c\ pistolul din
poal\ ì zbur\ pe podea, la picioare, [i Corky se lovi cu capul de
parbriz, suficient de tare c`t s\ crape geamul.
De[i ma[ina se r\sucise la 360 de grade, cele patru victime nu
disp\ruser\, ci se profilau amenin]\tor chiar acolo, [i toate se n\-
pusteau spre ma[in\, smulg`nd de la Corky un ]ip\t mult prea fe-
meiesc pentru un Robin Goodfellow. Unu, doi, trei, patru, mor]ii
furio[i se sp\rgeau de parbriz, de geamul cr\pat, dornici s\-l apuce,
dar se sp\rgeau, la urma urmei nu erau adev\ra]i, doar siluete de
ploaie [i umbr\, fuioare de ap\ `mpro[cat\ `n pulberi amorfe, care
se scurgeau [i se f\ceau nev\zute.
R\sucirea aceea nu diminu\ viteza ma[inii, [i atunci o mai `n-
v`rtir\ nou\zeci de grade, izbind-o de unul dintre copacii care str\-
juiau aleea, f\c`nd-o astfel s\ se opreasc\ bruc, `n timp ce u[a din
dreapta [oferului s\ri din balamale [i parbrizul se f\cu ]\nd\ri.
R`z`nd haosului `n fa]\, Corky `ntinse m`na pe l`ng\ volan, c\u-
t`nd pistolul care ì c\zuse la picioare. Atinse m`nerul armei, o
apuc\, o ridic\ [i vru s\-l `mpu[te pe b\iat.
U[a de l`ng\ el se deschise cu un sc`r]ìt metalic ascu]it [i Ethan
Truman se `ntinse dup\ Corky, a[a c\ `n loc s\-l `mpu[te pe b\iat, `l
`mpu[c\ pe b\rbat.
CHIPUL 549
*
Ajung`nd la Buick `n clipa `n care intrase `n copac, Ethan `[i tr`nti
pistolul pe capot\ [i `l l\sase acolo pentru c\ nu voia s\ trag\ `n ma-
[in\, nu cu Fric `n\untru. F\r\ s\-i pese de riscuri, smuci u[a str`m-
bat\ [i-[i b\g\ capul `n\untru. {oferul `ndrept\ spre el o arm\ – poc –
[i nu numai c\ v\zu sc`nteia de pe ]eav\, ci ì adulmec\ [i mirosul.
Nu sim]i nimic `n clipa `n care fu `mpu[cat, prea preocupat s\
se lupte pentru arm\ ca s\ mai poat\ aprecia dac\ a fost lovit sau
nu. Ar fi putut s\ jure c\ sim]i cum a doua `mpu[c\tur\ ì despic\
p\rul [i c\ pe urm\ puse m`na pe pistol.
Azv`rli imediat arma afar\, `n noapte, [i l-ar fi tras [i pe [ofer
afar\ din ma[in\, dar tic\losul ie[i f\r\ s\ fie rugat [i se repezi la el.
C\zur\ am`ndoi la p\m`nt cu o for]\ care o `ntrecea pe cea gravita-
]ional\, Ethan dedesubt, izbindu-se cu capul de pietri[ul de cuar]it.
~n momentul impactului, c`nd u[a zbur\ `ntr-o parte, Fric se
trezi c\ alunec\ de pe scaun, afar\ din ma[in\, pe asfaltul plin de
ap\. Culcat pe spate, cea mai rea dintre pozi]ii, pozi]ia `n care nu
putea s\ respire.
Ploaia care ì c\dea pe ochi ì `nce]o[\ privirea, dar nu asta `l `n-
grijor\ at`t de mult, ci nuan]a purpurie care se prelingea `n noapte [i
pref\cea `n rubine pic\turile de ploaie.
Mintea ì era la fel de confuz\ ca privirea – prea pu]in oxigen
ajungea la creier –, dar mai avea at`ta discern\m`nt c`t s\-[i dea
seama c\ efectul porc\riei pe care o inhalase `ncepea s\ dispar\. ~n-
cerc\ s\ se mi[te [i reu[i, dar f\r\ gra]ie sau control, mai mult ca un
pe[te care se zbate pe uscat.
Acum, st`nd pe-o parte, avea mai mult\ putere s\-[i `ncordeze [i
s\-[i relaxeze mu[chii g`tului, pieptului [i ai abdomenului, ceea ce
era obligatoriu dac\ voia s\ dea afar\ aerul `mb`csit care i se con-
densase `n pl\m`ni ca un sirop. Mai mult\ putere, dar nu suficient\.
Dac\ h`rtia ar fi un sunet, nu ar fi a[a de sub]ire ca h`rìtul acesta,
a[a cum nu ar fi nici un fir de p\r, de praf sau de a]\.
Trebuia s\ stea `n fund. Nu putea.
Avea nevoie de inhalant. Care nu mai era.
550 DEAN KOONTZ
Totul `n jurul lui era purpuriu, dar [tia c\ el, probabil, ar\ta al-
bastru, pentru c\ avea una dintre crizele acelea cu adev\rat grave,
cea mai rea din c`te avusese vreodat\, un caz de urgen]\, de compe-
ten]a doctorilor [i a asistentelor, cu toat\ p\l\vr\geala lor despre
filmele lui Manheim.
Nu mai respira. Nu mai respira. Treizeci [i cinci de mii de do-
lari ca s\-i redecoreze camerele, dar el nu mai respira.
G`nduri caraghioase i se `mbulzir\ `n minte. Nu caraghioase
gen ha-ha-ha. Caraghios de `nfrico[\toare. G`nduri ro[ii. De un
ro[u at`t de `ntunecat, c\ se confunda cu negru.
Nu era deloc `n cea mai bun\ dispozi]ie de a preda deconstructi-

vismul `n literatur\, dar avea dispozi]ie s\ „deconstruiasc\“ tot ce-i
ie[ea `n cale cu o furie de animal care ì urla `n ]east\. Corky tre-
buia s\ scoat\ ochii, s\ mu[te din fa]a celui de sub el, s\ o rup\ cu
din]ii, s\ o zg`rie [i s\ o sf`[ie.
Desf\c`ndu-[i f\lcile ca s\ mu[te, `[i d\du seama c\ Truman
ame]ise c`nd se lovise cu capul de asfalt [i opunea o rezisten]\ mai
slab\ dec`t se a[tepta. ~n frenezia lui s\lbatic\, Corky avea `n ace-
la[i timp vaga senza]ie c\, dac\ ar ceda impulsului animalic de a is-
pr\vi totul cu unghiile [i din]ii, ceva avea s\ se rup\ `n el, o ultim\
fr`n\ ordonatoare, [i avea s\ fie g\sit dup\ ore `ntregi tot aplecat
peste trupul m\cel\rit al victimei, cu botul [i f\lcile `n resturile de
carne, scormonind dup\ buc\]ele de gr\sime ca porcul dup\ trufe.
Ca Robin Goodfellow, nu fusese de fapt preg\tit pentru a de-
veni o arm\ mortal\, dar citise o gr\mad\ de romane poli]iste la
via]a lui, [i [tia c\ o lovitur\ puternic\ dat\ cu podul palmei `n na-
sul du[manului ì putea sf\r`ma piramida nazal\ [i `nfige buc\]ile
nenorocite `n creier, provoc`nd moartea instantanee, a[a c\ asta
f\cu, [i ]ip\ de pl\cere c`nd s`ngele lui Truman ]`[ni plin de culoare
`n urma loviturii.
~l rostogoli `ntr-o parte pe poli]istul neputincios, se `ntoarse
spre Buick [i plec\ s\-l caute pe b\iat. Corky se aplec\ l`ng\ u[a
[oferului ca s\ se uite `n\untre, `ns\ Fric, dup\ toate aparen]ele, ie-
[ise pe u[a `ndoit\ din dreapta.
CHIPUL 551
Efectul inhalantului semiparalizant `nc\ nu se evaporase. Pu[-

tiul nu putea s\ se fi t`r`t prea departe.
Sco]`nd capul din ma[in\, Corky v\zu un pistol pe capota ma[i-
nii, chiar `n fa]a ochilor lui.
Ploaia str\lucind ca o incrusta]ie de diamant pe seria m`nerului.
Arma lui Truman.
S\ g\seasc\ b\iatul. S\-l `mpu[te, dar numai `n picior. Ca s\ nu
mai poat\ pleca nic\ieri. Pe urm\ s\ alerge spre garaj dup\ un alt
set de chei, dup\ o alt\ ma[in\ cu care s\ fug\.
Corky mai putea `nc\ s\ salveze planul, c\ci era fiul haosului la
fel de sigur cum Fric era fiul celui mai mare star de cinema din
lume, iar haosul nu avea s\-[i p\r\seasc\ progenitura a[a cum acto-
rul [i-o p\r\sise pe a lui.
Ocoli ma[ina [i-l v\zu pe b\iat c\zut pe o parte, d`nd din picioare
pe solul `mbibat de ap\, c\znindu-se s\ `nainteze ca un rac [chiop.
Corky se duse dup\ el.
De[i Fric recurgea la cea mai bizar\ form\ de locomo]ie pe care o
v\zuse Corky vreodat\, sco]`nd un sunet sub]ire, [uier\tor, care amin-
tea de protestul de arc-smuls-mecanism-stricat al unei juc\rii defecte
cu cheie, pu[tiul ie[ise de pe alee pe iarb\. P\rea s\ `ncerce s\ ajung\
la o banc\ de piatr\ cu aspect de pies\ antic\.
Apropiindu-se de el, Corky ridic\ pistolul.
William Yorn, intendent harnic, inspecta fiecare copac [i tuf\ `n

c\utarea semnelor de boal\ [i `[i trata protejatele verzi de la primul
semn de ciuperci, man\ sau epidemie. Se `nt`mpla `ns\ uneori ca o
plant\ s\ nu mai poat\ fi salvat\ [i atunci comanda de la un comer-
ciant de r\saduri o alta, care s-o `nlocuiasc\.
Copacii mari erau `nlocui]i cu exemplare similare, transportate
`n cele mai mari cutii cu putin]\. Noua frumuse]e era fie livrat\ cu
un camion [i apoi pozi]ionat\ la locul ei de o macara `nchiriat\, fie
adus\ cu un elicopter mare, industrial, cu dou\ rotoare [i pozi-
]ionat\ din aer.
Exemplarele mai mici erau plantate recurg`ndu-se la strategii [i
tactici mai pu]in militare, [i `n cazul celui mai mic dintre copacii noi,
552 DEAN KOONTZ
munca trudnic\ a c`torva oameni era suficient\ ca s\ rezolve pro-

blema. Uneori c`te un copac mai mic trebuia s\ fie proptit cu araci
timp de un an sau doi pentru a cre[te drept [i a nu fi `ndoit de v`nt.
~n timp ce al]i intenden]i `nc\ mai foloseau araci `nal]i de lemn
ca s\ propteasc\ vl\starele tinere, domnul Yorn prefera bare de o]el
de doi centimetri [i jum\tate, lungi de doi sau trei metri, pentru c\
nu putrezeau, erau mai rezistente [i puteau fi refolosite.
Dup\ ce smulse o bar\ de doi metri din p\m`nt [i rupse leg\tu-
rile de plastic care o legau de copac, Ethan se `ndrept\ cl\tin`ndu-se
spre descreieratul `n costum impermeabil, roti b\]ul deasupra ca-
pului acestuia a[a cum numai el [tia [i `l tr`nti la p\m`nt.
R\sturn`ndu-se, agresorul trase din instinct cu pistolul. Glon]ul
rico[\ de banca de granit [i [uier\ `n ploaie [i `ntuneric.
Criminalul se pr\bu[i [i se rostogoli pe spate. Ar fi trebuit s\ fie
mort sau incon[tient, dar ar\ta doar confuz, ame]it. }inea `nc\ pis-
tolul `n m`n\.
Ethan se arunc\ asupra lui cu am`ndoi genunchii, t\indu-i respi-
ra]ia, cu pu]in noroc rup`ndu-i c`teva coaste [i f\c`ndu-i splina zob.
Trase cu unghiile de m`na `nm\nu[at\ care ]inea arma, `n[f\c\ pis-
tolul, nu-l prinse prea bine [i v\zu cu stupoare cum cade cu zgomot
departe de el.
De[i ]easta ì vuia probabil precum clopotele de la Notre Dame,
javra se azv`rli spre Ethan, `l apuc\ cu mìnile de p\r, `l r\suci cu
putere [i `ncerc\ s\-i trag\ fa]a `n jos, spre din]ii dezgoli]i care
ì cl\n]\neau.
Ethan se temu de din]ii b\rbatului [i, cu toate acestea, `[i `nfipse
m`na dreapt\ `n g`tul lui, pe urm\ `l pocni cu `ncheieturile degetelor
st`ngi `n ochiul drept, `l pocni din nou, dar degetele de fier conti-
nuau s\-l trag\ de p\r [i s\ i-l smulg\ din r\d\cini. Sim]i un lan]
gros de aur `n jurul g`tului maniacului [i se g`ndi s\-l r\suceasc\, `l
r\suci [i `l pocni, iar `l r\suci [i iar `l pocni, p`n\ c`nd `l duru m`na
st`ng\, iar lan]ul str`ns, care ì zdrelise degetele de la m`na dreapt\,
se rupse `n cele din urm\ ca un [nur ieftin.
Din]ii `ncetar\ s\ mai cl\n]\ne. Ochii r\maser\ fixa]i pe ceva
dincolo de Ethan, dincolo de noaptea `ns\[i. Degetele lipsite de vlag\
d\dur\ drumul [uvi]elor r\sucite de p\r.
CHIPUL 553
G`fìnd, ridic`ndu-se de l`ng\ mort, Ethan privi lan]ul din m`n\.

Un medalion. Un glob de sticl\ `n care plutea un ochi de veghe.
Moloch p\rea mort, dar [i mai devreme p\ruse mort. Fric privea
b\taia ca un spectator de film, printr-o cea]\ purpurie, `ntreb`ndu-se
de ce directorul de imagine alesese s\ turneze o scen\ de ac]iune
folosind lentile deformatoare plus filtru ro[u.
Se mira [i se `ngrijora de toate acestea nu pe deplin con[tient, ci
ca prin vis, de parc\ adormise [i avea dou\ co[maruri `n acela[i
timp, unul despre doi oameni lupt`ndu-se pe via]\ [i pe moarte, [i
altul despre sufocare. Era din nou `n vechiul sufocatorium, h`rìnd
ca un b\tr`nel bolnav de pl\m`ni dintr-o min\ de c\rbune, ca `n fil-
mul \la pe care Tat\l-Fantom\ f\cuse bine c\-l refuzase, iar mama
primului proprietar de la Palazzo Rospo `ncerca s\-l asfixieze cu o
hain\ de blan\.
Domnul Truman `l ridic\ [i `l duse la banca din gr\din\. Domnul
Truman [tia c\, `n timpul unei crize, Fric trebuia s\ stea `n fund ca
s\-[i foloseasc\ mai bine g`tul, pieptul [i mu[chii abdomenului pen-
tru a scoate aerul din pl\m`ni. Domnul Truman [tia ce trebuia f\cut.
Domnul Truman `l sprijini de banc\. ~l ]inu `n sus. C\ut\ inha-
lantul la cureaua lui Fric.
Domnul Truman izbucni `ntr-un ropot de cuvinte vulgare [i ob-
scene, pe care Fric le mai auzise de-a lungul anilor petrecu]i printre
cei din lumea divertismentului, dar pe care nu le mai auzise nicio-
dat\ rostite de domnul Truman.
Totul era din ce `n ce mai ro[u, un ro[u care b\tea tot mai mult
spre negru, [i at`t de pu]in aer care p\trundea prin blana de nurc\,
samur, vulpe sau ce-o fi fost.
Respir`nd pe gur\ pentru c\ nasul i se `nfundase cu ghemotoace

de cartilaje [i cheaguri de s`nge, Ethan nu [tia dac\ ì mai r\m\sese
suficient\ putere s\ duc\ b\iatul `n cas\, p`n\ `n biroul doamnei
McBee, unde erau depozitate inhalantele de rezerv\.
554 DEAN KOONTZ
Un glon] ì crestase urechea st`ng\ [i, de[i rana era superficial\,

s`ngele ì curgea prin pliurile urechii p`n\ la timpan, pe jum\tate
asurzindu-l [i, `n acela[i timp, scurg`ndu-se pe trompa lui Eustache
p`n\ `n g`t, unde ì provoca accese de tuse.
Dup\ o scurt\ ezitare, `[i d\du seama c\ Fric trecea printr-o criz\
de astm mai pu]in obi[nuit\ [i c\ via]a ì era pus\ `n pericol, lu\ b\-
iatul `n bra]e, se `ntoarse spre cas\... [i d\du nas `n nas cu Dunny.
– Stai jos cu el, spuse Dunny.
– D\-te la o parte, pentru Dumnezeu!
– O s\ fie bine. Stai jos, Ethan.
– ~i e r\u, nu l-am v\zut niciodat\ `n starea asta.
Ethan sesiz\ `n glasul lui r\gu[it o emo]ie mai ad`nc\ [i mai
bun\ dec`t frica [i m`nia – dragostea pur\, dragostea plin\ de griji
[i pentru o alt\ f\ptur\ omeneasc\, o dragoste de care nu se mai
credea `n stare.
– Nu mai are nici o putere s\ lupte, e at`t de sl\bit.
– Este din pricina spray-ului paralizant, dar efectul e pe sf`r[ite.
– Spray? Ce tot spui?
Cu o singur\ m`n\ [i o for]\ bl`nd\, dar mai puternic\ dec`t a
unui simplu muritor, Dunny Whistler ì `mpinse pe Ethan [i pe
b\iat `napoi, p`n\ la banca ud\ din gr\din\.
St`nd deasupra lor, palid [i pu]in tras la fa]\, `mbr\cat `ntr-un
costum bun, Dunny nu avea o `nf\]i[are special\, de[i umbla prin
oglinzi, se pref\cea `n papagali care se transformau la r`ndul lor `n
porumbei sau disp\reau `n podoabele din pomul de Cr\ciun.
Ethan `[i d\du seama c\ vechiul lui prieten [i costumul de pe el
nu se udau de la ploaie. Burni]a p\rea s\-l loveasc\, dar f\r\ efect.
Oric`t de atent se uit\ Ethan, nu reu[i s\ vad\ ce se `nt`mpla cu
stropii care c\deau pe costumul [i pe fa]a lui Dunny, nu reu[i s\
dezlege secretul acestui truc.
C`nd Dunny `[i puse m`na pe capul lui Fric, respira]ia `nc\tu-
[at\ `n pl\m`nii suferinzi ai b\iatului se eliber\. Fric se scutur\ `n
bra]ele lui Ethan, `[i d\du capul pe spate [i respir\, trase f\r\ nici o
piedic\ aer rece `n piept [i expir\ u[or f\r\ nici un h`rìt astmatic.
CHIPUL 555
Uit`ndu-se cu ochi mari la Dunny – sl\bit de com\, cu o figur\

de cear\ – Ethan nu fu mai pu]in uluit dec`t atunci c`nd, ucis `n tra-
fic, se trezise viu `n fa]a u[ilor de la Forever Roses.
– Ce? Cum?
– Ethan, crezi `n `ngeri?
– ~ngeri?
– ~n ultima noapte din via]a mea, spuse Dunny, c`nd eram pe patul
de moarte, am primit o vizit\. Era un spirit care `[i spune Typhon.
Ethan se g`ndi la doctorul O’Brien de la spitalul Our Lady of
Angeles cu care discutase `n diminea]a acelei zile. La DVD-ul pe
care erau `nregistrate undele cerebrale ale lui Dunny. Inexplicabi-
lele unde beta ale unei persoane con[tiente, treze [i agitate, care
s\ltaser\ pe ecran `n timp ce Dunny se afla `n com\ profund\.
– ~n ceasurile dinaintea mor]ii, continu\ Dunny, Typhon a venit
la mine ca s\-mi dezv\luie soarta celui mai bun prieten. Adic\ tu,
Ethan. ~n ciuda anilor de `nstr\inare dintre noi [i a drumului pe
care am apucat-o eu, tu e[ti tot acela. Prietenul meu… [i so]ul lui
Hannah. Typhon mi-a ar\tat c`nd, unde [i cum aveai s\ fii ucis de
Rolf Reynerd, `n camera aceea `n alb [i negru, plin\ de p\s\ri, [i
mi-a fost cumplit de team\ pentru tine… [i m-am m`hnit.
De c`teva ori EEG-ul `nregistrase un traseu beta cu unde s\l-
batic de ascu]ite, care conform doctorului O’Brien reprezentau un-
dele cerebrale ale unui individ `ngrozit. Grupuri mai mici de unde
beta indicaser\ derularea unei conversa]ii.
Dunny spuse:
– Mi s-a f\cut o ofert\… mi s-a dat [ansa… s\ fiu p\zitorul t\u
`n aceste dou\ zile. Printre puterile cu care am fost `nzestrat pentru
aceast\ scurt\ misiune a fost [i aceea de a da timpul `napoi.
C`nd l`ng\ tine st\ un tip care spune c\ poate da timpul `napoi [i
tu `l crezi imediat, [i pe deasupra `ncepi s\ te uime[ti tot mai pu]in
de faptul c\ r\m`ne uscat `n ploaie, te-ai schimbat pentru totdeauna –
[i probabil `n bine, cu toate c\ sim]i c\ p\m`ntul `nsu[i ]i-a fugit de
sub picioare, iar tu ai c\zut `ntr-o gaur\ de iepure mai ad`nc\ [i mai
ciudat\ dec`t a visat vreodat\ Alice.
556 DEAN KOONTZ
– Am hot\r`t s\ te las s\ tr\ie[ti moartea din apartamentul lui

Reynerd, destinul t\u planificat, apoi s\ te duc `napoi, `n momentul
de dinaintea acestui eveniment. Am crezut c\ o s\ te caci pe tine de
fric\ [i o s\-]i insuflu suficient av`nt ca s\ treci cu bine prin cele ce
urmau s\ se `nt`mple – [i b\iatul odat\ cu tine.
Dunny ì z`mbi lui Fric [i `[i ridic\ o spr`ncean\. {tia c\ b\iatul
ar fi vrut s\ spun\ ceva.
~nc\ sl\bit, dar cu mintea din nou ager\, Fric ì spuse lui Ethan:
– Poate e[ti surprins c\ `ngerii pot s\ spun\ „s\ te caci“. {i eu
am fost. Dar, p`n\ la urm\, e un cuv`nt din dic]ionar.
Ethan `[i aminti o scen\ cu Fric `n bibliotec\, ceva mai devreme
`n seara aceea, c`nd ì spusese b\iatului nec\jit c\ toat\ lumea `l
pl\cea. Ne`ncrez\tor, dezarmat, de o umilin]\ nesf`r[it\, Fric nu [ti-
use ce s\ spun\.
~n spatele lui Fric, `ngerii din pomul de Cr\ciun se `ntorseser\,
d\duser\ din cap [i dansaser\ f\r\ s\ fie mi[ca]i de vreun curent de
aer. Ethan fusese cople[it de o ciudat\ senza]ie de a[teptare, sen-
za]ia c\ o poart\ a `n]elegerii era pe cale s\ se deschid\ `n inima lui.
Nu se deschisese atunci, dar se deschisese larg acum.
Dunny `[i vede prietenul ]in`nd b\iatul `n poal\, `n bra]e, [i `l

vede pe b\iat ]in`ndu-se c`t poate de str`ns de Ethan, dar vede mai
mult dec`t mirarea lor `n fa]a prezen]ei sale supranaturale [i mai mult
dec`t u[urarea lor de a se [ti `n via]\. Vede un tat\ al\turi de fiul pe
care `l va adopta `n mod neoficial, vede dou\ vie]i salvate de la
dezn\dejde prin devotamentul total al unuia pentru cel\lalt, vede
anii care se `ntind `n fa]a lor, plini de bucuria care se na[te dintr-o
iubire lipsit\ de egoism, dar marca]i [i de zbuciumul vie]ii pe care,
`n cele din urm\, tot iubirea poate s\-l vindece. {i Dunny [tie c\ ce
a f\cut acum este cel mai bun [i mai curat lucru pe care l-a f\cut
vreodat\ sau, ironic, `l va mai face.
– PT Cruiserul, camionul, se mir\ Ethan.
– Ai murit a doua oar\, spune Dunny, pentru c\ destinul se
lupt\ s\ impun\ ce ]i-a fost h\r\zit. ~n apartamentul lui Reynerd
moartea a venit prin voin]a ta, a fost rezultatul alegerilor tale. D`nd
CHIPUL 557
timpul `napoi, am `mpiedicat destinul f\cut de tine. Nu trebuie s\

`n]elegi tot. Nu po]i. E de ajuns s\ [tii c\ acum… destinul nu va
mai impune acel drum. Prin alegerile [i faptele tale, ]i-ai f\cut un
alt destin.
– Clopo]eii din ambulan]\, `ntreb\ Ethan, toate jocurile acelea...?
Dunny ì z`mbe[te lui Fric.
– Care s`nt regulile? Cum trebuie s\ lucr\m noi, `ngerii?
– Indirect, spuse b\iatul. ~ncurajezi, inspiri, `ngroze[ti, con-
vingi, sf\tuie[ti. Influen]ezi evenimentele prin orice mijloc ascuns,
subtil [i seduc\tor.
– Vezi, acum [tii un lucru pe care cei mai mul]i oameni nu-l
[tiu, spune Dunny. Mai important poate dec`t s\ [tii c\ zibeta se ob-
]ine prin stoarcerea glandelor anale ale pisicilor zibete `n flacoane
de parfum.
B\iatul are un sur`s care arunc\ `n umbr\ sur`sul de manechin al
mamei sale [i o lumin\ interioar\ care str\luce[te f\r\ ajutorul `n-
drum\torilor spirituali.
– Oamenii aceia care… care s-au ridicat din alee [i s-au aruncat
spre ma[in\, spune Ethan cu o uimire nedomolit\.
– Imagini ale victimelor lui Moloch, pe care le-am chemat din
ap\ [i le-am trimis alerg`nd spre ma[in\ ca s\-l `nsp\im`nte, ex-
plic\ Dunny.
– La naiba, asta n-am prins-o! spune Fric.
– Mai mult, noi, `ngerii p\zitori, nu ne tragem pe noi robele
albe [i nu ne plimb\m c`nt`nd la harfe de colo-colo, a[a cum vede]i
prin filme. Cum c\l\torim noi, Fric?
B\iatul `ncepe bine, pe urm\ se `ncurc\:
– C\l\tori]i prin oglinzi, prin cea]\, prin fum, prin ad`ncituri…
– Ad`ncituri de ap\, prin sc\ri f\cute din umbre, pe drumuri ]e-
sute de lun\, `l ajut\ Dunny.
Fric apuc\ din nou firul memoriei:
– Prin dorin]\ [i speran]\, [i o simpl\ a[teptare.
– N-ai vrea s\ vezi o ultim\ demonstra]ie a felului `n care un `n-
ger zboar\ cu adev\rat?
– Cum s\ nu! spune b\iatul.
558 DEAN KOONTZ
– Stai, spune Ethan.

– Nu mai pot sta, spune Dunny, care acum prime[te telefonul [i
trebuie s\ r\spund\. Trebuie s\ plec acum pentru totdeauna.
– Prietene, spune Ethan.
Recunosc\tor pentru aceste dou\ vorbe, recunosc\tor mai pre-
sus de cuvinte, Dunny `[i transform\ trupul prin puterea ce i-a
fost dat\ [i se preface `n sute de fluturi aurii, fosforescen]i, care se
`nal]\ plini de gra]ie `n ploaie [i unul c`te unul, b\t`nd din aripi,
se `nf\[oar\ `n noapte, departe de ochii muritorilor.
Capitolul 95
C`nd `n urma telefonului primit, Dunny se materializeaz\ la

etajul al doilea al vilei, Typhon p\[e[te prin u[ile duble ale aparta-
mentului personal al lui Channing Manheim `n holul nordic [i d\
din cap uimit.
– B\iete drag\, ai f\cut turul camerelor astea?
– Nu, domnule.
– Nici m\car eu nu m-am bucurat de at`ta lux. Vezi, s`nt mereu
pe drumuri [i stau mai mult prin hoteluri, dar nici cele mai scumpe
dintre ele nu ofer\ apartamente care s\ se compare cu acesta.
Afar\ se aud sirenele.
– Domnul Hazard Yancy [i-a trimis b\ie]ii un pic cam t`rziu,
spune Typhon, dar s`nt sigur c\ s`nt bine-veni]i.
Merg `mpreun\ spre lift, care se deschide `n timp ce ei se apropie.
Cu gra]ia sa obi[nuit\, Typhon ì face semn lui Dunny s\ intre
el primul.
~n timp ce u[ile se `nchid `n spatele lor [i ei `ncep s\ coboare,
Typhon spune:
– Splendid\ treab\. ~ntr-adev\r magnific\. Cred c\ ai ob]inut tot
ce doreai [i chiar mai mult dec`t at`t.
– Mult mai mult, recunoa[te Dunny, pentru c\ din ei doi, lui i se
cere s\ spun\ numai adev\rul.
Cu ochi veseli, juc\u[i, Typhon spune:
– Trebuie s\ recuno[ti c\ am onorat toate condi]iile pe care le-am
convenit [i de fapt le-am interpretat cu o flexibilitate considerabil\.
560 DEAN KOONTZ
– S`nt profund recunosc\tor, domnule, pentru [ansa pe care

mi-a]i acordat-o.
Typhon `l bate afectuos pe um\r pe Dunny.
– Timp de c`]iva ani, dragul meu, am crezut c\ te-am pierdut.
– Nicidecum.
– O, ba da, mai mult dec`t crezi, `l asigur\ Typhon. Erai aproape
un dezertor. S`nt at`t de bucuros c\ lucrurile s-au rezolvat a[a!
Typhon `l bate `nc\ o dat\ pe um\r, iar trupul lui Dunny cade pe
podeaua ascensorului, `n timp ce spiritul lui r\m`ne acolo, `n cos-
tum [i cravat\, imagine fidel\ a cadavrului de la picioarele sale, dar
cu o `nf\]i[are mult mai inconsistent\ dec`t trupul lipsit de via]\.
Dup\ o clip\, trupul dispare.
– Unde? se mir\ Dunny.
Cu un chicotit de satisfac]ie, Typhon spune:
– {tiu ni[te oameni care o s\ fie [oca]i [i deruta]i la morga din
spatele spitalului Our Lady of Angels. Cadavrul gol pe care l-au pier-
dut este g\sit pe nea[teptate bine `mbr\cat [i cu bani `n buzunare.
Au ajuns la parter. Dedesubt ì a[teapt\ garajul.
Cu nota aceea de `ngrijorare dulce care ì este at`t de caracteris-
tic\, Typhon `ntreab\:
– Dragul meu, ]i-e fric\?
– Da.
Fric\, dar nu groaz\. ~n clipa aceasta, `n inima lui nemuritoare
nu mai e loc pentru groaz\.
Cu c`teva minute `n urm\, privindu-i pe Ethan [i pe b\iat pe
banca aceea de piatr\, con[tient de dragostea [i de viitorul pe care-l
vor avea `mpreun\, ca tat\ [i fiu `n toate privin]ele `n afar\ de
nume, Dunny fusese p\truns de o p\rere de r\u mai crunt\ dec`t
tr\ise vreodat\. ~n noaptea `n care murise Hannah `l cople[ise o
am\r\ciune care aproape `l nimicise, nu numai pentru ea, nu numai
pentru pierderea ei, ci pentru mizeria de via]\ pe care o ducea. M`h-
nirea aceea `l schimbase, dar nu suficient, pentru c\ trecuse mai de-
parte de o simpl\ p\rere de r\u.
Suferin]a care `l cuprinde acum, c`nd coboar\ spre garaj, nu este
`ns\ doar un regret mai profund, ci o remu[care at`t de cumplit\,
CHIPUL 561
c\ se simte mu[cat [i sf`[iat de vin\, iar vina este izvorul remu[-

c\rii, se simte m\cinat de ceva f\r\ nume. Tremur\, se scutur\, se
scutur\ violent `n]eleg`nd pentru prima oar\ impactul nefast pe care
via]a lui am\gitoare o avusese asupra celorlal]i.
~[i aminte[te chipuri, chipuri de oameni pe care i-a r\nit, de fe-
mei pe care le-a tratat cu o cruzime incredibil\, de copii care au
pornit pe drumul drogurilor, crimei [i ruinei c\l\uzi]i de el [i, de[i
s`nt chipuri dureros de familiare, pare c\ le vede pentru prima oar\,
pentru c\ acum vede `n fiecare, a[a cum nu i se `nt`mplase `nainte,
o persoan\ cu speran]e, vise [i o bun\tate latent\. ~n via]\, to]i
ace[ti oameni nu fuseser\ dec`t mijloace cu care s\-[i satisfac\ pro-
priile dorin]e [i nevoi, nu i se p\ruser\ oameni, ci instrumente [i
simple surse de pl\cere.
Ceea ce crezuse c\ fusese o transformare fundamental\ a inimii
sale dup\ moartea lui Hannah fusese mai degrab\ o autocomp\-
timire sentimental\ dec`t o schimbare adev\rat\. Cunoscuse am\r\-
ciunea, f\r\ `ndoial\, [i o anumit\ p\rere de r\u, dar nu cunoscuse
remu[carea aceasta cumplit\ [i umilin]a devastatoare care vine
odat\ cu ea.
– Dragul meu, `]i `n]eleg starea de spirit, spune Typhon `n timp
ce trec de primul nivel al garajului. Se refer\ la groaza care crede
c\ `l macin\ acum pe Dunny, dar pentru Dunny groaza este o parte
nesemnificativ\.
Remu[carea este un cuv`nt inadecvat, pentru c\ ceea ce tr\ie[te
el este o remu[care at`t de pustiitoare, o suferin]\ at`t de mistui-
toare, c\ trece dincolo de cuvinte. Chipurile `l cotropesc, chipurile
dintr-o via]\ risipit\, [i Dunny le cere iertare, fiec\reia `n parte, im-
plor\ iertare cu o umilin]\ profund\, care este de asemenea nou\,
strig\ dezn\d\jduit c\tre ele, de[i e mort [i nu mai poate schimba
nimic, de[i multe chipuri au murit `naintea lui [i nu mai pot auzi cu
c`t\ disperare `[i dore[te s\ poat\ schimba trecutul.
Ascensorul a trecut de cele dou\ niveluri ale garajului subteran [i
ei continu\ s\ coboare. Nu mai s`nt `n ascensor, ci doar `n ideea de
ascensor, [i `nc\ una destul de stranie. Pere]ii s`nt p\ta]i de mucegai,
de mizerie. Aerul duhne[te. Podeau arat\ ca... o pardoseal\ de oase.
562 DEAN KOONTZ
Dunny este con[tient c\ [i chipul lui Typhon se schimb\, c\ tr\-

s\turile dulci, androgine [i ochii veseli se preschimb\ `n ceva care
reflect\ mai bine spiritul care [i-a asumat p`n\ acum `nf\]i[area
unui bunic. Dunny `[i d\ seama de acest lucru numai tr\g`nd cu
ochiul, pentru c\ nu `ndr\zne[te s\ priveasc\ direct `ntr-acolo. Nu
`ndr\zne[te.
Coboar\ etaj dup\ etaj, de[i numerele de pe pl\cu]a de deasupra
u[ii nu merg dec`t p`n\ la cinci.
– Am o poft\ teribil\, `l informeaz\ Typhon. Din c`te `mi amin-
tesc – [i am o memorie destul de bun\ – n-am fost niciodat\ at`t de
fl\m`nd. Am o poft\ de lup.
Dunny refuz\ s\ se g`ndeasc\ ce ar putea s\ `nsemne asta [i, de
fapt, nu ì mai pas\ de nimic.
– Tot ce se va `nt`mpla este numai din pricina mea, spune el `n
timp ce chipurile `nt`lnite `n via]\ continu\ s\-l b`ntuie, legiuni
`ntregi de chipuri.
– Mai e pu]in, spune Typhon.
Spiritul lui Dunny st\ plecat, privind spre podeaua de pe care ì
disp\ruse trupul, gata s\ primeasc\ orice fel de suferin]\ dac\
aceasta va `nsemna sf`r[itul chinului acestuia insuportabil, al re-
mu[c\rii acesteia care `l macin\.
– Oric`t de `ngrozitor va fi, spune Typhon, ar fi fost probabil [i
mai `ngrozitor dac\ mi-ai fi refuzat oferta [i ai fi ales s\ a[tep]i o
mie de ani `n purgatoriu `nainte s\ te mu]i... mai sus. Nu erai pre-
g\tit s\ mergi direct spre lumin\. Mica afacere pe care ]i-am pro-
pus-o te-a scutit de o a[teptare plictisitoare.
Ascensorul `ncetine[te, se opre[te. Un ping semnalizeaz\ c\ au
ajuns, de parc\ nu fac nimic mai neobi[nuit dec`t s\ se `ndrepte
spre biroul care-i a[teapt\ pentru o nou\ zi de munc\.
C`nd u[ile se deschid, intr\ cineva, dar Dunny nu vrea s\ ridice
ochii din p\m`nt ca s\ se uite la cel nou-sosit. Groaza `[i face loc
tot mai mult `n sufletul lui, dar `nc\ nu `l st\p`ne[te.
La vederea persoanei care a intrat `n ascensor, Typhon izbuc-
ne[te `ntr-un potop de `njur\turi, cu o furie neomeneasc\, f\r\ s\-[i
schimbe prea mult glasul lui obi[nuit, dar total lipsit de umorul
CHIPUL 563
[i [armul de dinainte. Se v`r\ `n fa]a lui Dunny [i `l `mproa[c\ cu

repro[uri amare:
– Am f\cut o `n]elegere. Mi-ai v`ndut sufletul t\u, b\iete, [i
]i-am dat mai mult dec`t ai cerut.
Prin for]a voin]ei sale de ne`nvins, prin puterea teribil\ care ì e
dat\, Typhon `l face pe Dunny s\ se uite la el.
Fa]a aceasta.
Ah, fa]a aceasta. Fa]a aceasta ca mii de co[maruri la un loc.
Fa]a aceasta pe care mintea nici unui muritor nu [i-ar putea-o ima-
gina. S\ fi fost viu, vederea acestei fe]e l-ar fi ucis pe Dunny, iar
acum ì pustii spiritul.
– Mi-ai cerut s\-l salvezi pe Truman [i l-ai salvat, ì aminte[te
Typhon cu o voce care cu fiecare cuv`nt rostit devine tot mai gutu-
ral\ [i mai plin\ de ur\. ~nger p\zitor, i-ai spus. ~nger al `ntuneri-
cului era mai aproape de adev\r. Nu mi l-ai cerut dec`t pe Truman,
dar ]i i-am dat [i pe pu[ti, [i pe Yancy. E[ti la fel ca grangurii din
barul hotelului \luia, ca politicienii [i agen]ii lor pe care i-am prins
`n la] `n San Francisco. To]i crede]i c\ s`nte]i destul de de[tep]i ca
s\ v\ fofila]i c`nd se apropie clipa s\ v\ `mplini]i angajamentele,
dar to]i pl\ti]i p`n\ la urm\. Aici nu ne `nc\lc\m `n]elegerile.
– Pleac\, spuse persoana nou-sosit\.
Dunny preferase s\ nu se uite la persoana aceasta. Dac\ exist\
priveli[ti mai cumplite dec`t cea pe care o ofer\ acum Typhon – [i
cu siguran]\ exist\ o progresie infinit\ a r\ului – nu se va uita la ele
din proprie ini]iativ\, ci numai for]at, a[a cum l-a for]at Typhon.
{i mai insistent:
– Pleac\.
Typhon iese din ascensor [i Dunny vrea s\ mearg\ dup\ el, spre
soarta pe care [i-a meritat-o [i acceptat-o, u[ile se `nchid, bloc`ndu-i
ie[irea [i se afl\ singur cu persoana nou-sosit\.
Ascensorul se pune din nou `n mi[care, iar Dunny tremur\ la
g`ndul c\ ar putea exista t\r`muri [i mai afunde dec`t h\ul `n care
plecase Typhon.
– ~n]eleg prin ce treci acum, spune persoana din ascensor, ca un
ecou al vorbelor lui Typhon rostite mai devreme, `n timp ce cobo-
rau din Palazzo Rospo spre locuri `nc\ [i mai bizare.
564 DEAN KOONTZ
C`nd rostise: „Pleac\“, nu-i recunoscuse vocea. Acum o recu-

noa[te. {tie c\ trebuie s\ fie o fars\, o tortur\ [i nu vrea s\-[i ri-
dice privirea.
Ea spune:
– Ai dreptate c`nd crezi c\ remu[care nu este un cuv`nt care s\
descrie chinul care te-a cuprins, lacrimile at`t de dureroase pentru
sufletul t\u. Nici am\r\ciune, p\rere de r\u sau m`hnire. Dar gre-
[e[ti c`nd crezi c\ nu [tii cuv`ntul potrivit, Dunny. L-ai `nv\]at
c`ndva [i `nc\ `l mai [tii, de[i p`n\ acum a fost un sentiment care nu
[i-a g\sit loc `n via]a ta.
Iube[te at`t de mult glasul acela `nc`t nu poate s\-[i fereasc\ o
ve[nicie privirea de cea care vorbe[te. Preg\tindu-se s\ descopere
c\ glasul bl`nd vine de la o fa]\ la fel de hidoas\ ca a lui Typhon,
`[i ridic\ ochii [i este surpins s\ vad\ c\ Hannah este la fel de fru-
moas\ cum era `n via]\.
Supriza este urmat\ de stupefac]ie: a judecat gre[it direc]ia `n
care merge ascensorul. Nu coboar\ `ntr-un `ntuneric mai ad`nc de-
c`t noaptea. Urc\.
Pere]ii nu mai s`nt p\ta]i de mucegai [i murd\rie. Aerul nu mai
duhne[te.
Mirat, ne`ndr\znind `nc\ s\ spere, Dunny spune:
– Cum e posibil?
– Cuvintele s`nt lumea, Dunny. Au `n]eles, [i `n]elesul le d\ pu-
tere. C`nd faci loc `n inima ta am\r\ciunii, spune Hannah, c`nd
dup\ am\r\ciune urmeaz\ p\rerea de r\u [i apoi remu[carea, atunci
dincolo de remu[care se afl\ c\in]a, [i acesta este cuv`ntul care des-
crie chinul t\u. Este un cuv`nt cu o putere teribil\, Dunny. Av`nd
acest cuv`nt cu adev\rat `n inima ta, nici un ceas nu e prea t`rziu,
nici un `ntuneric nu e ve[nic, nici o `n]elegere stupid\ nu mai leag\
un om preschimbat ca tine.
Ea sur`de. Un sur`s radios.
Fa]a.
Fa]a ei este frumoas\, dar `nl\untrul ei Dunny vede o alt\ Fa]\, a[a
cum [i `n Typhon locuise o alta, de[i chipul aflat acum `n fa]a lui nu
pare desprins dintr-un noian de co[maruri. ~ntr-un mod mai presus
CHIPUL 565
de `n]elegere, Fa]a aceasta – Fa]a `ns\[i – care se reflect\ pe chipul

ei este `nc\ [i mai frumoas\, este izvorul str\lucirii lui Hannah, de
o frumuse]e nesf`r[it\, `nc`t i s-ar t\ia respira]ia dac\ n-ar fi un spi-
rit care a renun]at la respira]ie c`nd trupul i-a fost smuls.
Fa]a de o frumoas\ [i infinit\ complexitate este [i Fa]a unei
compasiuni pe care – nici m\car acum, c`nd urc\ – nu o poate `n-
]elege pe deplin, dar pentru care simte o recuno[tin]\ dincolo de
cuvinte.
{i `nc\ un prilej de uimire – `n]elege din expresia lui Hannah c\
[i ea recunoa[te aceea[i Fa]\ maiestuoas\ pe chipul lui, c\ el este la
fel de luminos `n ochii ei cum este ea `n ochii lui.
– Via]a este un drum lung, Dunny, chiar c`nd se `ncheie de-
vreme. Un drum lung [i adesea plin de greut\]i. Dar toate au r\mas
acum `n urm\.
Z`mbe[te.
– Preg\te[te-te pentru o alt\ c\l\torie, mai pl\cut\. N-ai v\zut
`nc\ nimic, omule.
Ping!
Capitolul 96
Ethan [i Fric st\teau unul l`ng\ altul la o fereastr\ din salonul

de la etajul `ntì, salon cunoscut [i sub denumirea de „camera verde“
din motive evidente pentru to]i, cu excep]ia daltoni[tilor.
Ming du Lac credea c\ nici o re[edin]\ de aceste dimensiuni nu
putea fi locul unei armonii spirituale f\r\ o camer\ mobilat\ [i deco-
rat\ `n `ntregime `n nuan]e de verde. Consultantul feng-shui `ncuvi-
in]ase aceast\ decizie, poate pentru c\ propria filozofie includea o
astfel de no]iune, dar mai mult ca sigur pentru c\ avea lucruri mai
bune de f\cut dec`t s\-l enerveze pe Ming.
Toate nuan]ele de verde care fuseser\ aplicate aici pe pere]i, ta-
piserie, covor [i finisaje de lemn fuseser\ z\rite de Ming `n vis. Nu
puteai s\ nu te `ntrebi ce m`ncase `nainte s\ se culce.
Doamna McBee numea aceast\ camer\ „sc`rboasa grot\ cu li-
cheni“, de[i nu c`nd era Ming de fa]\.
Domeniul care se `ntindea dincolo de fereastr\ `nf\]i[a nuan]e
de verde cu mult mai frumoase, iar deasupra tuturor acestora se ar-
cuia un cer de un albastru maiestuos, cur\]at de cea din urm\ amin-
tire de ploaie.
Din locul `n care se aflau, puteau s\ vad\ poarta principal\ [i
mul]imea de jurnali[ti din strad\. Lumina soarelui str\lucea cu pu-
tere pe ma[ini, care de reportaj [i camioane mari de la diferite pos-
turi de televiziune, cu antene parabolice pe acoperi[uri.
– O s\ fie un t\mb\l\u! spuse Fric.
– O s\ fie ca la circ, `ncuviin]\ Ethan.
CHIPUL 567
– O s\ fie ca la parad\.
– O s\ fie ca la gr\dina zoologic\.
– O s\ fie Halloween `n ajunul Cr\ciunului, spuse Fric, dac\ te
g`nde[ti ce o s\ se spun\ la [tiri.
– Atunci mai bine nu te g`ndi, suger\ Ethan. La naiba cu [tirile
de la televizor. Oricum, o s\ se uite la fel de repede.
– O ocazie rar\, spuse Fric. O s-o ]in\ s\pt\m`ni `n [ir cu poves-
tea cu micul prin] de la Hollywood [i cu tic\losul care aproape c-a
pus m`na pe el.
– Deci te consideri micul prin] de la Hollywood?
Fric se str`mb\ dezgustat.
– A[a `mi spun ei. Deja am auzit. N-o s\ mai pot ie[i `n lume
p`n\ la cincizeci de ani, [i chiar [i atunci o s\ m\ ciupeasc\ de
obraji [i o s\-mi spun\ ce team\ le-a fost pentru mine.
– Nu [tiu, spuse Ethan. Cred c\ exagerezi crez`nd c\ e[ti at`t de
interesant pentru publicul larg.
Fric cutez\ s\-l priveasc\ plin de n\dejde.
– Crezi?
– Mda. Adic\, nu e[ti unul dintre pu[tii \ia de la Hoolywood
care vor s\ continue afacerile familiei.
– Mai bine m\n`nc viermi.
– Nu joci roluri m\runte `n filmele tat\lui t\u. Nu c`n]i, nu dan-
sezi. Nu faci pantomim\, nu?
– Nu.
– Jonglezi sau ]ii `n aer `n acela[i timp dou\sprezece farfurii
care se `nv`rt pe dou\sprezece be]e de bambus?
– Nu toate `n acela[i timp, nu, spuse Fric.
– Faci scamatorii?
– Nu.
– E[ti ventriloc?
– Nu eu.
– Vezi, deja m\ plictise[ti. {tii ce ì entuziasmeaz\ de fapt `n
toat\ povestea asta?
– Ce? `ntreb\ Fric.
– Balonul.
568 DEAN KOONTZ
– Balonul, aprob\ Fric, e super tare.

– Nu vreau s\ te jignesc, dar un pu[ti de v`rsta ta, cu lipsa ta de
experien]\… ~mi pare r\u, dar nu po]i concura cu un balon `n Bel Air.
Afar\, la cap\tul nordic al propriet\]ii, por]ile `ncepur\ s\ se
deschid\.
– Vine ga[ca, spuse Fric `n timp ce prima limuzin\ neagr\ `[i
f\cea apari]ia dinspre [osea. Crezi c\ o s\ opreasc\ acolo [i o s\ le
dea reporterilor [ansa s\-l vad\ la fa]\?
– L-am rugat s\ nu fac\ asta, spuse Ethan. Nu avem nic\ieri pe
aproape suficiente efective ca s\ ]inem din scurt o mul]ime de jur-
nali[ti cum e cea de aici, [i lor nu le place s\ fie ]inu]i din scurt.
– O s\ se opreasc\, prev\zu Fric. Pariez un milion de dolari pe
o gr\mad\ de b\legar. ~n ce limuzin\ se afl\?
– A cincea din cele [apte.
Pe poart\ intr\ a doua limuzin\.
– O s\ vin\ cu o prieten\ nou\, se `ngrijor\ Fric.
– O s\ te `n]elegi bine cu ea.
– Poate.
– Ai subiectul perfect pentru o conversa]ie.
– Care?
– Balonul.
Fric se lumin\ la fa]\.
– Daaa.
Ap\ru a treia limuzin\.
– S\ nu ui]i ce am convenit. N-o s\ povestim la nimeni… p\r-
]ile mai stranii.
– Eu, unul, cu siguran]\ nu, spuse Fric. Nu vreau s\ ajung la
spitalul de nebuni.
Intr\ a patra limuzin\, dar a cincea se opri `n afara por]ilor. De
la distan]\, f\r\ binoclu, Ethan nu vedea c\ de fapt Channing
Manheim cobor`se din limuzin\ ca s\ dea ochi cu camerele [i s\
farmece presa, dar, cu toate acestea era convins c\, m\car teoretic,
ì datora lui Fric o gr\mad\ de b\legar.
– Nu prea seam\n\ cu ajunul Cr\ciunului, spuse Fric `ncet.
– O s\ semene, promise Ethan.
CHIPUL 569
*
~n diminea]a de Cr\ciun, Ethan ascult\ `nc\ o dat\ toate cele
cincizeci [i [ase de mesaje care fuseser\ `nregistrate pe linia 24.
~nainte ca Manheim [i Ming du Lac s\ se `ntoarc\ la Palazzo
Rospo, Ethan copiase `nregistr\rile amplificate pe un CD. Le [ter-
sese apoi din calculatorul aflat `n camera alb\ [i le scosese [i din
registrul de convorbiri telefonice. Numai el avea s\ [tie c\ astfel de
mesaje fuseser\ recep]ionate.
Erau ale lui, numai ale lui, o inim\ vorbind c\tre alta peste ve[nicie.
~n unele Hannah dezlega fiecare element al ghicitorilor n\sco-
cite de maniac. ~n altele, nu f\cea dec`t s\ repete numele lui Ethan,
uneori cu dor mistuitor, alteori cu afec]iune bl`nd\.
Nici nu-[i mai amintea de c`te ori ascultase apelul 31. Acolo
Hannah ì amintea c\ `l iubea, [i c`nd o asculta, cinci ani p\reau c\
trecuser\ ca un fum, nici m\car cancerul sau morm`ntul nu mai
aveau putere.
Tocmai deschidea o cutie cu biscui]i de la doamna McBee c`nd
sun\ telefonul.
Fric punea `ntotdeauna s\ sune ceasul `n diminea]a de Cr\ciun,

nu pentru c\ era ner\bd\tor s\ descopere obiectele l\sate sub pom,
ci pentru c\ voia s\ deschid\ cadourile acelea stupide [i s\ termine
odat\ cu ele.
{tia ce ascundeau ambalajele acelea fanteziste: tot ce se afla pe
lista pe care i se ceruse s\ o `nm`neze doamnei McBee pe cinci de-
cembrie. Niciodat\ nu ì fusese refuzat ceva din ceea ce ceruse [i,
de c`te ori ceruse mai pu]in, fusese rugat s\-[i revizuiasc\ lista p`n\
c`nd ajungea cel pu]in la fel de mare ca cea din anul precedent. Cu
un etaj mai jos, sub pomul din salon, avea s\ g\seasc\ o gr\mad\
de chestii formidabile [i nici o surpriz\.
Dar `n diminea]a aceasta de Cr\ciun, c`nd se trezi d\du cu ochii
de ceva ce nu mai v\zuse p`n\ atunci. ~n timp ce dormise, cineva se
strecurase `n camera sa [i l\sase pe noptier\, l`ng\ ceas, un cadou.
O cutiu]\ `nvelit\ `n h`rtie alb\ [i legat\ cu o fund\ la fel de alb\.
Biletul era mai mare dec`t cutia. Nu era semnat, dar pe el scria:
570 DEAN KOONTZ
„Vraja spune a[a: Dac\ nu clipe[te, mari aventuri vei tr\i. Dac\
nu vars\ lacrimi, lung\ [i fericit\ `]i va fi via]a. Dac\ nu se `nchide
niciodat\, c`nd vei cre[te, vei ajunge omul care vrei s\ fii“.
Era un bilet at`t de neobi[nuit, at`t de misterios [i putea fi in-
terpretat `n at`tea feluri, c\ Fric `l citi de c`teva ori, d`ndu-[i cu pre-
supusul `n privin]a semnifica]iei sale.
{ov\i `nainte s\ deschid\ cutia, pentru c\ nu credea c\ ceea ce
se afla `n\untru putea s\ `mplineasc\ promisiunea din bilet.
C`nd, `n cele din urm\, desf\cu h`rtia lucioas\, scoase capacul
[i despachet\ celofanul, descoperi – Doamne! – c\ darul era pe m\-
sura biletului.
Pe un l\n]i[or nou de aur at`rna un medalion de sticl\, un glob,
iar `n glob plutea un ochi! Nu mai v\zuse niciodat\ a[a ceva [i [tia
c\ nici nu avea s\ mai vad\. Un suvenir din continentul disp\rut al
Atlandidei, poate, giuvaierul unui vr\jitor sau talismanul protector
purtat de cavalerii Mesei Rotunde care luptau pentru dreptate sub
protec]ia lui Merlin.
„Dac\ nu clipe[te, mari aventuri vei tr\i.“
Nu clipea, nu avea s\ clipeasc\ niciodat\, pentru c\ nu avea
pleoap\.
„Dac\ nu vars\ lacrimi, lung\ [i fericit\ `]i va fi via]a.“
Nici o lacrim\, nici o lacrim\ de acum [i p`n\ `n vecii vecilor,
pentru c\ ochiul acesta nu putea pl`nge.
„Dac\ nu se `nchide niciodat\, c`nd vei cre[te vei ajunge omul
care vrei s\ fii.“
Nu dormea, nici m\car nu a]ipea, pentru c\ ochiul acesta st\tea
mereu deschis [i plin de un `n]eles magic, pentru care nu avea ne-
voie de odihn\.
Fric examin\ medalionul la lumina soarelui, la lumina l\mpii,
la lumina unui breloc `n `ntunericul din [ifonier.
Studie globul cu o lup\ puternic\ [i apoi indirect, `ntr-un aran-
jament de oglinzi.
~l puse `n buzunarul de la pijama [i [tiu c\ nu era orb.
~l ]inu `n pumnul drept [i ì sim]i privirea `n]eleapt\ pe buricele
degetelor str`nse deasupra lui, [i [tiu c\, dac\ `[i p\streaz\ inima
CHIPUL 571
curat\ [i `[i dedic\ mintea ap\r\rii binelui, a[a cum trebuie s\ fi

f\cut cavalerii de demult, atunci, `ntr-o bun\ zi, ochiul acesta avea
s\-i arate viitorul, dac\ voia, [i avea s\-l c\l\uzeasc\ pe drumul
spre Camelot.
Dup\ ce Fric se g`ndi la o mie de lucruri pe care le-ar putea
spune [i respinse nou\ sute nou\zeci [i nou\ din ele, puse medalio-
nul la loc `n cutie [i, cu ochii la privirea aceea de pirat-cu-ochi-ban-
dajat, form\ un num\r de telefon.
Z`mbi amintidu-[i primele acorduri ale temei muzicale de la
Dragnet.
C`nd receptorul se ridic\ la cel\lalt cap\t al firului, Fric spuse:
– Cr\ciun fericit! domnule Truman.
– Cr\ciun fericit, Fric!
F\r\ s\ mai rosteasc\ alt cuv`nt, `nchiser\ am`ndoi telefonul,
pentru c\ `n clipa aceea nu mai era nimic de spus.
Not\
~n capitolul 32, domnul Typhon `l sf\tuie[te pe Dunny Whistler

s\-l ia ca model pe Sf`ntul Duncan, al c\rui nume `l poart\. Nu a
fost canonizat niciodat\ un Sf`nt Duncan. Nu putem dec`t s\ specu-
l\m asupra motivelor pentru care domnul Typhon face aceast\ apa-
rent mic\ gre[eal\.
D.K.

Dean Koontz - Chipul PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dean Koontz - Chipul PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

rao international publishing company

RAO International Publishing Company

© RAO International Publishing Company, 2005

ISBN (10) 973-576-952-2

Dup\ ce m\rul fusese t\iat pe jum\tate, cele dou\ jum\t\]i fuse-

Presupunea c\ fructul fusese despicat pentru a putea fi introdus

Mai verzi dec`t c`mpiile Edenului, hectare `ntregi de paji[te se

~n diminea]a aceasta, la 8.35, Benny Nguyen, unul din cei doi

M\rul venise cu a [asea cutie neagr\ primit\ `n zece zile. Con]i-

Primele cinci cutii negre, fiecare de alt\ m\rime, precum [i

Dar `nfipt `n pulpa m\rului g\si un ochi.

Dincolo de geamurile cu margini t\iate oblic, norii negri ca

~ntr-un Hollywood cu filme alb-negru, at`t de `ndep\rtat `n timp

intimitate [i era mereu `n aten]ia public\. Ochiul din m\r putea fi `n

– Mersi, Laura. ~]i r\m`n dator.

P`n\ s\ `[i ia Ethan r\mas-bun de la Laura, `ncepuse s\ cad\ din

Cine ar fi pornit `ntr-o cercetare a zidului de ap\rare, a func]io-

departe, cum se `nt`mpla cu pu]inele ma[ini care treceau noaptea pe

oprise brusc [i se `ntorsese s\ cerceteze aleea `ntunecat\, m\turat\

veselie nebuneasc\, potrivit\ mai degrab\ `ntr-un peisaj cu lun\

~nainte de a pleca din apartamentul lui din aripa vestic\, Ethan

Masa se putea lua `n camera de zi, spa]ioas\ [i pu]in mobilat\,

le spunea angaja]ilor pe numele mic, dar ace[tia i se adresau cu

~ns\ tot ce c`[tigase `n cei [aisprezece ani lucra]i `n Poli]ia din

Avusese de g`nd s\-l boteze pe b\iat Frodo. Din fericire, sau

Incapabil s\-[i reprime o expresie de vinov\]ie, Fric `[i `ndrept\

sever de care suferea fusese alt motiv pentru ca Fric s\ `nve]e

Ethan parc\ ma[ina peste drum de blocul din Hollywoodul de

r\m`n\ cald `n ma[in\. R\mase un timp `n Fordul lui, privind locul

Un spa]iu t\iat `n perete servea drept punct de colectare a revis-

– Domnule, spuse Ethan chiar `n timp ce se deschidea u[a, `mi

– Nu e nici un deranj, `l asigur\ Reynerd, care l\s\ u[a deschis\

– Cred [i eu. Libertatea de a zbura. Dumneavoastr\ a]i f\cut

Aici doi porumbei p\reau s\ se ciocneasc\ `n zbor. Dincolo,

– Nu `n]eleg, spuse, `ncerc`nd s\ par\ `n acela[i timp speriat

Ethan deschise ochii.

C`nd se sprijinise cu capul de ap\r\toarea scaunului [i `nchisese

Nu p\ru s\ fie c`tu[i de pu]in surprins s\-l vad\ din nou pe

O por]ie dubl\ de cafea tare la Starbucks nu i se mai p\rea po-

Laboratoarele Palomar din nordul Hollywoodului se aflau `ntr-o

C`nd un necunoscut era `n stare s\ adune suficient\ ur\ `nc`t s\

laboratoare pentru a se stabili grupa sanguin\ [i pentru a se com-

~n parcarea de la Palomar, `n timp ce ploaia [i v`ntul zugr\veau

1 ~n englez\, less `nseamn\ „mai pu]in“. (n.tr.)

s\ lucrezi `n echip\ cu el putea fi la fel de periculos [i riscant ca a

Ethan porni [terg\toarele de parbriz. Ie[i din parcarea Labora-

Spitalul Our Lady of Angels era o cl\dire `nalt\, alb\, cu un

Sim]ind c\ s-ar putea alege cu o obsesie din toat\ treaba asta [i

De pe geam, lumina `necat\ a zilei proiecta pe pat imagini ce-

luni dinainte de pensionare s\ devin\ at`t de tensiona]i, `nc`t s\ aib\

Ethan lu\ ascensorul p`n\ jos de tot, `n lumea mor]ilor. Gr\dina

Dunny Whistler pusese punct rela]iei lor aleg`nd s\ duc\ o via]\

O pl\cu]\ prins\ de birou `l identifica drept VIN TOLEDANO. Ri-

– ~nchipuie[te-]i. N-am [tiut despre asta p`n\ c`nd Dunny n-a

Un al treilea pat era gol, de pe el at`rna o p`nz\ mototolit\, [i

~n `nc\perea aceasta f\r\ ferestre aflat\ cu trei niveluri sub p\m`nt,

de for]a gravita]iei, s`ngele se scurge pe [an]urile unei mese de

din nou peste `nc\ o jum\tate de or\ ca s\ v\d dac\ `ntr-adev\r

De[i nu mai avea insign\, Ethan `[i p\strase intui]ia de poli]ist.

Restaurantul armenesc de pe Pico Boulevard avea aerul unui

– E o expresie de jargon. ~nseamn\ c\, dac\ filmul e un mare

1 Crem\ de br`nz\ din kefir (n.tr.)