4

PRELUCRAREA PRIN MORTEZARE

4.1. Scopul lucrării
Cunoaşterea echipamentului tehnologic şi a posibilităţilor de prelucrare prin
mortezare.
4.2. Definirea procedeului şi schema de principiu
Mortezarea este procedeul de prelucrare prin aşchiere, care se realizează prin
combinarea mişcării principale de aşchiere totdeauna de translaţie, verticală,
rectilinie- alternativă şi totdeauna executată de sculă, cu mişcarea de avans
intermitent, executată de piesa - semifabricat.
Schema de principiu a procedeului se prezintă în figura 4.1.

ncd (vc ) G
Ca Cg
M
D D ncd(vc )
G
M
Piesa - semifabricat

Dispozitivul de prindere
vf vfc a piesei - semifabricat

f =hD
kr=90 o

a p = bD

Fig. 4.1. Schema de principiu a Fig. 4.2. Generarea suprafeţelor prin

procedeului de mortezare: metoda generatoarei cinematice circulare.
ncd - numărul de curse duble; vc - viteza
mişcării principale de aşchiere; Ca - cursa
activă; Cg - cursa de mers în gol;
G - generatoarea; D - directoarea;
hD - grosimea aşchiei; bD – lăţimea
aşchiei; f - avansul de aşchiere;
ap - adâncimea de aşchiere.

Mortezarea este asemănătoare cu rabotarea, atât prin modul de generare a

suprafeţelor, cât şi prin modul de comportare a sculelor faţă de fenomenele ce
însoţesc procesul de aşchiere.
Principalele caracteristici ale procedeului sunt:
2 Prelucrarea prin mortezare

- mişcarea principală de aşchiere executată numai de scula aşchietoare şi care

este o mişcare de translaţie în plan vertical (rectilinie - alternativă);
- aşchierea desfăşurată doar în perioada cursei active (Ca);
- mişcarea de avans realizată intermitent la capătul cursei de mers în gol(Cg) ;
- aşchierea se produce cu şoc, într-un singur sens al mişcării principale;
- utilizează scule simple, cu o singură muchie aşchietoare principală şi mai
multe muchii de aşchiere secundare;
- axa cuţitului este paralelă cu direcţia mişcării principale de aşchiere.

4.3. Echipamentul tehnologic folosit la prelucrarea prin mortezare

Operaţia de mortezare se execută pe maşini-unelte numite morteze. Morteza
este o maşină-unealtă universală, folosită în producţia de unicat sau serie mică, în
ateliere de sculărie, de reparaţii şi întreţinere, de confecţionare ştanţe şi matriţe etc.
Din punct de vedere constructiv maşinile de mortezat pot fi:
- cu capul înclinabil lateral, care permit înclinarea berbecului cu un unghi
i   30o, prin intermediul capului rotitor;
- cu capul deplasabil vertical;
- speciale, destinate lucrărilor de mortezat cu regim greu de aplicat pieselor
mari.

Schema de principiu a unei maşini de mortezat cu cap înclinabil lateral se

prezintă în figura 4.3. Scula aşchietoare se montează pe berbecul 1, fixat pe capul 2,
al maşinii. Capul se poate înclina lateral cu  15o, aşa încât se pot executa suprafeţe
înclinate şi chiar roţi dinţate. Mişcarea de rotaţie a motorului MEA1 este transformată
în mişcare rectilinie alternativă a berbecului, printr-un mecanism cu bielă 15,
diferitele valori ale vitezei de deplasare a sculei obţinându-se datorită cutiei de viteze
CV. Mişcările de avans (longitudinal, transversal sau circular) sunt intermitente şi
dependente de mişcarea principală, executându-se la capătul fiecărei curse de mers în
gol. Realizarea mişcărilor de avans ale piesei de prelucrat, fixată pe masa maşinii 5,
se face cu motorul electric MEA1, cutia de viteze CV, angrenajul cu roţi dinţate 12,
axul 13, cama 16 şi o serie de mecanisme. Mişcarea este preluată de axul 13, al
discului de antrenare 14 al berbecului, prin intermediul camei 16, şi tramsmisă mai
departe prin sistemul de pârghii 17-18-19, la mecanismul cu clichet 20-21 şi
elementele de antrenare 22- 23. De aici mişcarea ajunge la şurubul longitudinal 6 şi
piuliţa 7 de antrenare a saniei longitudinale (avansul longitudinal fl ), la mecanismulul
8 şurub - piuliţă de antrenare a saniei transversale (avansul transversal ft ) sau la
mecanismul melc-roată melcată 9 - 10 de antrenare a mesei maşinii (avansul circular
fc ).
Caracteristica principală a mortezelor este lungimea L a cursei maxime a
berbecului, care poate fi între 100...2 500 mm. Dispozitivele şi accesoriile specifice
maşinilor de mortezat sunt asemănătoare cu cele de la maşinile de rabotat.
Prelucrări mecanice 3

1 15 14 12 2 13 16 17

18

n (vc ) 19
cd

CV
11

MEA1
10 9 ~
5
20
ft (vft ) fc( vfc ) 21
~
fl (vfl )
MEA2 24

4 8 7 6 3 23 22
a
MEA 1-11 - CV -12 -13 -14 -15 -1(Berbec) mişcarea rectilinie alternativă a berbecului ncd (vc )
6 – 7 – 3 – 5  avansul longitudinal al mesei fl (vfl )
16 -17 -8 -19-20 -21 -22 -23 8 – 4 – 5  avansul transversal al mesei ft (vft )
9 – 10 – 5  avansul circular al mesei fc ( vfc )

6 – 7 – 3 – 5  vfl deplasare rapidă longitudinală a mesei

MEA 2 - 24 - 23 8 – 4 –5  vft deplasare rapidă transversală a mesei
9 – 10 – 5  vfc deplasare rapidă circulară a mesei

b
Fig. 4.3. Schema de principiu a unei maşini de mortezat:
a - cinematica structurală de principiu; b - schema fluxului cinematic:
1 - berbecul maşinii; 2 - capul maşinii de mortezat; 3 - sanie longitudinală;4 - sanie transversală;
5 - masa maşinii de mortezat; 6; 7 - mecanism şurub – piuliţă de antrenare a saniei longitudinale;
8- mecanism şurub - piuliţă de antrenare a saniei transversale; 9; 10 - mecanism melc - roată
melcată; 11- transmisie cu curea; 12 angrenaj roţi dinţate; 13 - ax; 14 - disc de antrenare;
15 - mecanism bielă - manivelă; 16 - camă; 17; 18; 19 - sistem de pârghii articulate;
20; 21 - mecanism cu clichet; 22; 23 - elemente de transmitere a mişcării; 24 - element de
transmitere rapidă a mişcării de la motorul electric asincron MEA2 la masă; MEA1; MEA2 – motoare
electrice de acţionare; CV - cutie de viteze.
4 Prelucrarea prin mortezare

4. 4. Geometria sculelor aşchietoare. Tipuri de scule folosite la mortezare

Cuţitele de mortezare se deosebesc de cuţitele de strung şi rabotat prin

existenţa a două tăişuri secundare 1, (fig.4.4), două suprafeţe de aşezare secundare 2,
două vârfuri 3, precum şi prin forma constructivă. Unghiurile constructive şi
funcţionale se definesc la fel ca la cuţitele de rabotat, cu deosebirile prezentate în
figura 4.4, b. Deoarece în timpul prelucrării sunt supuse la solicitări prin şoc aceste
cuţite trebuie să fie construite mai robust.
Geometria cuţitelor de mortezat se prezintă în figura 4.4.
R 0,2 R 0,2

Faţa 2
de aşezare
principală kr'
Faţa  k r'
de degajare

'
1
Tăiş
principal '
3
a b
Fig. 4.4. Geometria sculei aşchietoare folosită la mortezare:
a - construcţia părţii active; b - unghiurile părţii active:
 - unghiul de aşezare principal; ` - unghiul de aşezare secundar;  - unghiul de
degajare; kr - unghiul de atac secundar; 1 - tăişurile secundare; 2 - suprafeţe de aşezare
secundare; 3 - vârful tăişului.

4.5. Diferite scheme de prelucrare folosite la mortezare

Cele mai des întânite suprafete ce se prelucrează prin mortezare se prezintă în
figurile 4.5….4.10.

ncd ( vc ) ncd ( vc )
ncd ( vc )

f (v ) f (v )
f f f (v )
f

f div f div

Fig. 4.5. Prelucrarea unui Fig. 4.6. Prelucrarea unor Fig. 4.7. Prelucrarea unor
canal de pană pe maşina de caneluri interioare pe caneluri conice interioare pe
mortezat maşina de mortezat maşina de mortezat
Prelucrări mecanice 5

ncd ( vc ) ncd ( vc )
ncd ( vc )

f (v )
f

f (v )
f
f (v )
f

f div f div

Fig. 4.8. Prelucrarea unui Fig. 4.9. Prelucrarea unui Fig. 4.10. Prelucrarea unor
alezaj profilat pe maşina de canal de pană până la un caneluri exterioare până la un
mortezat prag pe maşina de prag pe maşina de mortezat
mortezat

4.6. Modul de lucru

1. Studenţii vor examina construcţia generală a maşinii de mortezat tip TOS-
ST 160 şi vor întocmi o schiţă de principiu a maşinii, în care vor poziţiona
principalele ei părţi componente şi mişcările necesare mortezării: mişcarea principală,
mişcările de avans, mişcarea de poziţionare a mesei.
La indicaţia cadrelor didactice, se va explica în scris rolul funcţional al unora
din elementele componente.
Se va studia modul în care se realizează diversele mişcări ale maşinii. În acest,
scop se va studia şi figura 4.11 care prezintă o parte a schemei cinematice a maşinii
de mortezat TOS-ST 160.
2. Studenţii vor studia şi vor nota unele caracteristici tehnice ale maşinii dintre
care amintim: cursa maximă a berbecului, cursa longitudinală a mesei, cursa
transversală a mesei, cursa verticală de poziţionare a mesei, numărul şi valorile
curselor duble ale berbecului, valorile avansurilor longitudinale şi transversale ale
mesei, puterea şi turaţia motorului electric de antrenare etc.
Cursele longitudinale, transversale şi verticale ale mesei se vor determina prin
măsurare.
3. Studenţii vor verifica conform indicaţiilor cadrelor didactice, unele dintre
numerele de curse duble pe minut “ncd” realizate efectiv de maşină, apreciind
procentual eroarea de la turaţia ncda afişată pe maşină:
ncd  ncda
n  100 [%] (4.1)
ncd
În calcule, studenţii vor utiliza figura 4.11 precum şi cunoştinţele lor de
cinematică, referitoare la raportul de transmitere a mişcării la mecanismele cu curele
și cu roţi dinţate (ncd = nIV = nM.i total).
6 Prelucrarea prin mortezare

4. Se va alege în baza unui calcul, numărul ncd,real de curse duble pe minut,

necesar prelucrării unei suprafeţe plane care necesită o lungimea cursei de lucru L
cu o viteză de aşchiere impusă, νc.
Mărimile L şi νc var fi indicate individual de cadrul didactic. Pentru calcul se va
utiliza relaţia:
1000  vc k
ncd   [c.d./min.] (4.2)
L 1 k
în care νc este dată în m/min., L în mm, iar k este un coeficient (k = vg /va ; vg - viteza
de mers în gol; va – viteza de lucru). Pentru maşini cu mecanism bielă-manivelă k=1).
Numărul de curse duble ncd,real, ales dintre cele realizate de maşină, va fi mai
mic sau egal cu numărul ncd de curse duble, calculat cu relaţia de mai sus.

D1 110 mm
D2 220 mm
z1 36
z2 48
z3 24
z4 60
z5 48
z6 72
z7 24
z8 96
nM 1500 rot/min

Fig.4.11. Schema lanțului cinematic principal al maşinii de mortezat TOS-ST 160.

5. Studenţii vor executa practic anumite suprafeţe verticale sau înclinate etc., la
indicaţia cadrelor didactice, întocmind schiţe simple ale pieselor sau suprafeţelor
prelucrate, indicând în desen forma părţii active a cuţitului utilizat, sensul mişcării
principale şi al mişcării de avans, aşa cum se arată în figurile 4.5…4.10.