Bazin:

1. Care din următoarele fracturi de bazin corespund tipului A ( fracturi stabile)

după clasificarea Tile:
*a. Fractura izolată a aripii iliace.
b. Fractura simplă verticală la nivelul găurii obturate.
c. Fractura dublă verticală la nivelul găurii obturate şi găurilor sacrate.
d. Disjuncţia pubiană.
e. Disjuncţia pubiană cu fractura verticală a osului iliac.

2. Care din următoarele semne sunt foarte sugestive pentru o fractură dublă
verticală a inelului pelvin:
*a. Scurtarea aparentă a unui membru pelvin.
b. Durerea abdominală.
c. Posibilitatea apropierii sau depărtării crestelor iliace una faţă de cealaltă.
d. Palparea unui gol mare la nivelul simfizei pubiene.
e. Impotenţa funcţională.

3. O fractură dublă verticală a inelului pelvin, cu deplasare, se poate trata prin:

a. Repaos la pat pentru 6 săptămani.
b. Imobilizare în aparat gipsat pelvicrural pentru 6 săptămâni.
c. Tracţiune continuă supracondiliană omolaterală timp de 6săptămâni.
d. Mobilizare precoce (tratament funcţional).
*e. Reducere extemporanee şi osteosinteză cu fixator extern.

4. Care din următoarele entităţi patologice reprezintă complicaţii ale unei

fracturi de inel pelvin cu deplasare:
*a. Ruptura de uretră.
*b. Ruptura de vezică urinară.
c. Hematomul retro sau subperitoneal.
d. Coxartroza secundară.
e. Ileusul paralitic.

5. Într-o fractură de perete posterior de cavitate cotiloidă cu luxaţie posterioară

a capului femural, tratamentul este:
a. Montarea unei tracţiuni supracondiliene pentru reducere progresivă.
b. Aplicarea unui aparat gipsat pelvipodal pentru 6 săptămâni.
*c. Tratament chirurgical peste 2-3 zile când se vor rezolva şi luxaţia şi
fractura.
d. Reducerea luxaţiei la prezentare şi montarea unei tracţiuni supracondiliene.
e. Fractura trebuie redusă chirurgical şi fixată cu şuruburi sau placă modelată.

6. Într-o fractură cominutivă de fund de cotil cu luxaţia intrapelvină a capului

femural, la o persoană în vârstă, tratamentul de preferat este:
a. Tratament funcţional.
b. Imobilizare în aparat gipsat pelvipodal pentru 6 săptămâni.
*c. Tracţiune continuă bipolară supracondiliană şi transtrohanteriană 6 săptămâni.
d. Tracţiune continuă pe direcţia colului femural prin intermediul unui şurub
transcervicocefalic timp de 6 săptămâni.
e. Reducerea chirurgicală a luxaţiei şi a fracturii în aceeaşi şedinţă operatorie.

Entorse si luxatii
7. Entorsa gravă (gradul III) se caracterizează prin:
a. Elongaţie ligamentară
b. Revărsat sanguin în articulaţie.
c. Ruptura completă, izolată, a unui ligament extraarticular.
*d. Ruptura completă a unuia sau mai multor ligamente şi a capsulei articulare.
*e. Instabilitate articulară.
8. Triada nefastă (O Donogue) în entorsele de genunchi se caracterizează prin
următoarele leziuni:
a. LIAE, LIPI, lig. colateral medial.
b. LIAE, LIPI, lig. colateral lateral.
c. LIAE, LIPI, meniscul medial.
*d. LIAE, lig. colateral medial, meniscul medial.
e. Lig.colateral medial, meniscul medial, capsula posterioară.

9. Semnul lui Lachman, aplicat în laxităţile cronice de genunchi, este patognomonic

pentru următoarele leziuni:
a. Lig. colateral medial.
b. Lig. colateral lateral.
c. LIAE.
d. LIPI.
e. Capsula posterioară.

10. Sertarul anterior la 90 de grade in rotaţie externă, pozitiv, la examinarea

genunchiului, este caracteristic pentru următoarele leziuni:
a. LIAE, capsula posteroexternă.
b. LIAE, capsula posterointernă.
c. LIAE, LIPI.
d. LIAE, tendon rotulian.
*e. LIAE, menisc medial.

11. Entorsa de genunchi, cu leziunea completă, izolată, a ligamentului colateral

medial, se tratează cu cele mai bune rezultate, prin:
*a. Sutura sau reinserţia chirurgicală.
b. Ligamentoplastie cu fascia lata.
c. Atelă gipsată femuropodală pentru 3 săptămâni.
d. Aparat gipsat femuropodal pentru 6 săptămâni.
e. Tratament funcţional.

12. Într-o entorsă de gleznă produsă prin mecanism de supinaţie şi adducţie, cel
mai frecvent este lezat:
a. Lig. astragalocalcanean.
*b. Lig. peroneoastragalian
c. Lig. peroneocalcanean.
d. Lig. tibioperoniere distale.
e. Capsula posterioară.

13. Luxaţia acromioclaviculară completă este posibilă numai după lezarea:

a. Capsulei artic. acromioclaviculare.
*b. Lig. acromioclaviculare.
c. Fractura extremităţii laterale a claviculei.
d. Lig. coracoclaviculare.
e. Lig. coracoacromial.

14. Tehnica Weaver-Dunn de reducere şi fixare a unei luxaţii acromioclaviculare

vechi, presupune următoarele:
a. Rezecţia extremităţii laterale a claviculei.
b. Transplantarea vârfului coracoidei pe claviculă.
*c. Fixarea claviculei la coracoidă cu un şurub.
d. Transpoziţia ligamentului coracoacromial de pe acromion pe claviculă.
e. Fixarea claviculei la acromion cu broşe K.

15. Într-o luxaţie anterioară de umăr, braţul se găseşte în poziţie de:

*a. Abducţie.
b. Adducţie.
c. Rotaţie internă.
*d. Rotaţie externă.
e. Abducţie de peste 90 de grade.

16. Care este principala complicaţie a procedeului Kocher de reducere a unei

luxaţii scapulohumerale:
a. Ruperea capsulei articulare.
b. Fractura de trohiter.
c. Lezarea nervului axilar.
*d. Fractura spiroidă a diafizei femurale.
e. Fractura supracondiliană de humerus.

17. Leziunea Bankart în luxaţiile de umăr constă în:

a. Ruperea capsulei articulare.
*b. Ruperea muşchiului subscapular.
c. Ruperea lig. glenohumerale anterioare.
d. Dezinserţia labrum-ului glenoidal de pe marginea anterioară a glenei.
e. Teşirea marginii anterioare, osoase, a glenei.

18. Leziunea nervului ulnar, într-o luxaţie de cot, duce la imposibilitatea:

a. Flexiei degetelor.
b. Flexiei mâinii pe antebraţ.
*c. Abducţiei degetelor.
d. Înclinaţiei radiale a mâinii.
e. Extensiei mâinii pe antebraţ.

19. Într-o luxaţie traumatică de şold, cu membrul pelvin in atitudine de scurtare,

rotaţie internă şi adducţie, avem de a face cu forma anatomoclinică:
*a. Iliacă.
*b. Ischiatică.
c. Obturatorie.
d. Pubiană.
e. Orice formă.

20. Principala complicaţie tardivă a unei luxaţii traumatice de şold este:

a. Luxaţia recidivantă.
*b. Necroza avasculară a capului femural.
c. Redoarea de şold.
d. Condromatoza de şold.
e. Instabilitatea cronică de şold.

coloana:

1)Sediul de elecţie al fracturilor tasare ale coloanei vertebrale se află :

a) la nivelul zidului posterior
b) la nivelul arcului posterior
c) la nivelul complexului capsulo-ligamentar posterior
*d) la nivelul corpului vertebral
e) la nivelul pediculilor
2)”Segmentul motor” dintre piesele vertebrale este alcătuit din :
a) discurile intervertebrale + pediculi + ligamente galbene+lame vertebrale+ lig.
Interspinoase
*b) discurile intervertebrale + articulaţiile intervertebrale + ligamentele
intervertebrale
c) discurile intervertebrale + pediculi + lame vertebrale+ lig. Interspinoase
d) discurile intervertebrale + pediculi + ligamentele intervertebrale
e) discurile intervertebrale + ligamente galbene + lame vertebrale
3) „ Curburile fiziologice ” ale coloanei vertebrale sunt :
a) cifoză cervicală , lordoză dorsală , cifoză lombară
b) cifoză cervicală , lordoză dorsală , lordoză lombară
c) lordoză cervicală , lordoză dorsală , cifoză lombară
*d) lordoză cervicală , cifoză dorsală , lordoză lombară
e) cifoză cervicală , cifoză dorsală , lordoză lombară
4)Care afirmaţie este corectă privind mecanismul de hiperextensie al coloanei
cervicale :
a) este un mecanism direct
b) este întâlnită la un pasager aflat în autovehicolul ce este tamponat brusc din
spate
*c) este întâlnită la fractura cu separare a maselor laterale ale atlasului
d) este întâlnită la un pasager aflat în autovehicolul ce se loveşte frontal în
decor
e) este întâlnită la fractura tasare a corpului vetebral al coloanei toraco-lombare
5) Care din următoarele afirmaţii este corectă , privitor la fracturile stabile de
coloană :
*a) nu se mai deplasează secundar
b) au evoluţie complicată cu riscuri neurologice
c) sunt produse prin mecanism de hiperextensie- rotaţie
d) sunt produse prin mecanism de hiperflexie- rotaţie
e) sunt fracturi de tip C
6) Mecanismul de producere al fracturilor vertebrale ce implică tasarea cuneiformă
anterioară este de :
*a) hiperflexie
b) hiperextensie
c) torsiune
d) cupluri de forţă nocivă
e) direct
7) Care afirmaţie nu este corectă privind fracturile instabile de coloană :
a) se deplasează secundar
b) au evoluţie complicată cu riscuri neurologice
*c) se tratează cu tratament funcţional
d) sunt produse prin mecanism de hiperflexie- rotaţie
e) sunt fracturi de tip C
8) Fracturile dorso-lombare stabile cu tasare sub 1/3 din înălţimea corpului
vertebral la vârstnici , taraţi se tratează cu predilecţie :
a) chirurgical , reducere şi osteosinteză cu plăci şi şuruburi, sau tije
b) ortopedic , prin reducere a deplasării prin aparat gipsat BOHLER în rectitudine
*c) funcţional , prin repaus la pat tare 10-14 zile şi apoi recuperare 2 luni –
mers cu translarea centrului de greutate pe arcul posterior intact (ca o gravidă)
d) repaus la pat 1 lună şi apoi imobilizare în corset ortopedic în rectitudine 2-3
luni
e) chirurgical prin artrodeză vertebrală posterioară
9) Centri traumatici , locul de elecţie al leziunilor traumatice ale coloanei
toraco-lombare sunt :
a) T5-T6
*b) T11-L2
c) T1-T3
d) T9-T10
e) L4-L5
10) Centri traumatici , locul de elecţie al leziunilor traumatice ale coloanei
cervicale sunt :
a) baza craniului şi C1
*b) C1-C2 şi C5-C6
c) C2-C3 şi C4-C5
d) C4-C5 şi C6-C7
e) C2-C3 şi C6-C7
11) Care afirmaţie este corectă privind mecanismul de forfecare al coloanei
cervicale :
a) este un mecanism direct
*b) apare în tamponările auto fiind o succesiune de deceleraţie-acceleraţie
c) apare în tamponările auto fiind o succesiune de acceleraţie-deceleraţie
d) nu este o combinaţie de mecanisme „cuplu de forţă nocivă”
e) implică fractura ambelor platouri vertebrale
12) Care afirmaţie este corectă privind fracturile mielice cu tetraplegie :
a) nu afectează nevraxul cervical
b) iniţial sunt spastice , apoi sunt flasce
c) se tratează prin imobilizare în corset gipsat
d) în evoluţia lor 1/3 se vindecă , 1/3 mor şi 1/3 rămân sechelari
e) în evoluţia lor doar 2 % se vindecă
13)Care afirmaţie nu este corectă privind luxaţia rotatorie atlanto-axoidiană
*a) se mai numeşte „ fractura spânzuraţilor „
b) este frecvent întâlnită la copilul sub 5 ani
c) examenul radiologic este relevant
d) radiografia de faţă cu gura deschisă arată inegalitatea spaţiului dintre apofiza
odontoidă şi masele laterale ale atlasului , precum şi între masele laterale ale
atlasului şi articularele axisului
e) se imobilizează în guler Schantz
14) Care afirmaţie este corectă privind fracturile vertebrale cervicale :
a) sunt leziuni întotdeauna mielice
b) leziunile deasupra lui C7 nu necesită niciodată imobilizare
*c) actualmente se operează aproape toate fracturile cervicale cu deplasare ,
recente sau vechi , pentru siguranţa stabilizării şi evitarea complicaţiilor
d) actualmente se operează fracturile apofizelor transverse
e) actualmente se operează fracturile apofizelor spinoase
15) Care afirmaţie nu este corectă privind fracturile vertebrale cervicale :
a) adeseori se însoţesc de leziuni mielice
*b) leziunile deasupra lui C7 nu necesită niciodată imobilizare
c) actualmente se operează aproape toate fracturile cervicale cu deplasare ,
recente sau vechi , pentru siguranţa stabilizării şi evitarea complicaţiilor
d) actualmente se tratează ortopedic fracturile apofizelor transverse
e) actualmente se tratează ortopedic fracturile apofizelor spinoase
16) Imobilizarea gipsată în fractura luxaţie mielică C5-C6 cu transsecţiune mielică
este :
a) efectuată după reducere chirurgicală , decompresiune şi artrodeză
intersomatică
b) efectuată după reducere lentă şi tracţiune craniană 10-20 zile
*c) contraindicată datorită riscului de apariţie a escarelor
d) făcută în corset tip “ MINERVA” mic
e) făcută în corset tip “ MINERVA” mare cu viziera ridicată
17) O fractură cu tasarea corpului vertebral T 12 , de peste 1/3 din înălţimea
corpului vertebral cu fracturarea zidului posterior , la un bolnav în vârstă de 25
ani schior, se :
a) imobilizează la pat 10 –14 zile , apoi se imobilizează în corset gipsat în
rectitudine timp de 2-3 luni
b) imobilizează la pat 1 lună , apoi se imobilizează în corset gipsat în
rectitudine timp de 2-3 luni
*c) se reduce prin metoda BOHLER prin reclinaţie imobilizandu- se in corset gipsat
2 luni
d) imobilizează la pat 10 –14 zile , apoi adoptă un mers de gravidă , transladu-şi
centrul de greutate posterior timp de 2 luni
e) imobilizează în corset tip “ MINERVA” mic
18) O fractură cu tasarea corpului vertebral T 12 , sub 1/3 din înalţimea
corpului vertebral , la un bolnav in vârstă de 75 ani , cu insuficienţă cardiacă
şi HTA stadiul II se :
a) imobilizează la pat 10 –14 zile , apoi se imobilizează în corset gipsat în
rectitudine timp de 2-3 luni
b) imobilizează la pat 1 lună , apoi se imobilizează în corset gipsat în
rectitudine timp de 2-3 luni
c) se reduce prin metoda BOHLER prin reclinaţie imobilizandu- se în corset gipsat
2 luni
*d) imobilizează la pat tare 10 –14 zile , apoi adoptă un mers de gravidă ,
transladu-şi centrul de greutate posterior timp de 2 luni
e) imobilizează în corset tip “ MINERVA” mic
19) O fractură cominutivă , cu tasarea corpului vertebral T12 , cu interesarea
zidului posterior al corpului vertebral , evidenţiat la ex. CT , la un bolnav în
vârstă de 25 ani schior, se :
a) imobilizează la pat 10 –14 zile , apoi se imobilizează în corset gipsat în
rectitudine timp de 2-3 luni
*b) actualmente se operează , reducere osteosinteză transpediculară pentru
siguranţa stabilizării şi evitarea complicaţiilor
c) se reduce prin metoda BOHLER prin reclinaţie imobilizându- se în corset gipsat
2 luni
d) imobilizează la pat tare 10 –14 zile , apoi adoptă un mers de gravidă ,
translâdu-şi centrul de greutate posterior timp de 2 luni
e) imobilizează în corset tip “ MINERVA” mic
20)O fractură a apofizei odontoide cu luxaţia anterioară a atlasului , la un
bolnav în vârstă de 25 ani schior, se :
a) intervine chirurgical de urgenţă , reducere şi artrodeză posterioară C1C2 sau
occipito-atlanto- axoidiană apoi imobilizare în corset “ MINERVA” mare 5-6 luni
b) imobilizare în corset gipsat în reclinaţie 2-3 luni
*c) intervine chirurgical de urgenţă , reducere şi artrodeză posterioară C1C2 sau
occipito-atlanto- axoidiană şi apoi imobilizare în corset “ MINERVA” mic 5-6 luni
d) imobilizează la pat 1 lună , apoi se imobilizează în corset gipsat în
rectitudine timp de 2-3 luni
e) imobilizează la pat 10 –14 zile , apoi se imobilizează în corset gipsat în
rectitudine timp de 2-3 luni

MEMBRUL INFERIOR
1. Fracturile parcelare de cap femural:
A) intereseaza peste 1/3 din suprafata capului femural;
*B) intereseaza mai putin de 1/3 din suprafata capului femural,
C) sunt cominutive;
D) necesita hemisrtroplastie;
2. NU poate fi o complicatie a artroplastiei totale de sold:
A) mobilizarea protezei;
B) supuratia;
*C) cotiloidita,
D) boala trombo embolica;
E) fractura pe implant;
3. Cea mai grava complicatie care poate aparea dupa protezarea de sold este:
A) mobilizarea protezei;
B) supuratia;
C) cotiloidita;
*D) boala trombo embolica,
E) fractura pe implant;
4.Pentru stabilirea corecta a sediului fracturilor de col femural cel mai bun
procedeu este:
A) radiografia de profil;
*B) radiografia in rotatie interna,
C) radiografia in rotatie externa;
D) scintigrafia;
E) echografia;
5. O fractura de col femural al carei traiect face cu orizontala un unghi de 45º
are gradul:
A) Pauwels I;
*B) Pauwels II,
C) Pauwels III;
D) Pauwels IV;
E) nu e incadrabila in clasificarea Pauwels;
6. Are risc mai mic de necroza aseptica de cap femural:
*A) fractura de col femural cu cioc distal,
B) fractura de col femural cu cioc proximal;
C) fractura de grad Garden IV;
D) fractura cominutiva de col femural;
E) fractura de col femural cu deplasara mare;
7. In care din urmatoarele afectiuni traveele osoase NU mai sunt paralele:
A) luxatia de sold;
B) fracturile de col femural fara deplasare;
C) fracturi Garden II;
*D) fracturi Garden III,
E) fracturi Garden IV;
8. In fracturile de col femural NU apare:
A) impotenta functionala;
B) rotatie externa a membrului pelvin;
C) scurtarea membrului pelvin;
*D) abductie,
E) adductie;
9. In fracturile de masiv trohanterian NU se poate folosi pentru osteosinteza:
A) gamma nail (cui gamma);
B) lama placa;
C) DHS;
D) tija Ender;
*E) hobanajul,
10. Reprezinta osteosinteza paracorticala:
*A) DHS,
B) fixatorul extern;
C) tijele Ender;
D) gamma nail (cui gamma);
E) tija zavorata;
11. In fracturile de masiv trohanterian unghiul cervico-diafizar femural sufera
procesul de:
*A) varizare,
B) valgizare;
C) rotatie externa;
D) rotatie interna;
E) ramane nemodificat;
12. “Fractura schiorilor” are traiect:
A) transversal;
B) oblic;
*C) spiroid,
D) traiect in “T”;
E) traiect in “V”;
13. Reprezinta complicatie imediata a fracturii diafizare femurale:
*A) fractura deschisa dinauntru in afara,
B) embolia grasoasa;
C) socul hemoragic si traumatic;
D) accidentele trombo embolice;
E) redoarea de genunchi;
14. In fractura de diafiza femurala, cea mai eficienta metoda de tratament
chirurgical este cu:
*A) tija zavorata,
B) placa cu suruburi;
 C) lama placa;
D) aparat gipsat;
E) DHS;
15. La nivelul extremitatii distale a femurului, fracturi extraarticulare sunt:
A) fracturile condiliene;
*B) fracturile diafizare joase,
C) fracturile supra si intercondiliene;
D) fracturile diafizo-metafizo- epifizare;
E) toate fracturile sunt intraarticulare;
16. In fracturile epifizei distale a femurului fragmentul distal se deplaseaza mai
frecvent:
A) anterior;
*B) posterior,
C) medial;
D) lateral;
E) nu se deplaseaza;
17. Fracturile de rotula NU se trateaza chirurgical prin:
A) hobanaj;
B) cerclaj;
C) hemicerclaj;
*D) placa cu suruburi,
E) cadraj;
18. Fracturile de platou tibial se produc mai rar prin:
*A) mecanism direct,
B) mecanism indirect;
C) miscari de varus;
D) miscari de valgus;
E) soc vertical;
19. Fracturile dia-epifizare tibiale se produc mai frecvent prin:
*A) mecanism direct,
B) mecanism indirect;
C) miscari de varus;
D) miscari de valgus;
E) soc vertical;
20. NU reprezinta fracturi complexe ale ambelor oase ale gambei:
A) fracturile cu al treilea fragment;
B) fracturile bifocale;
*C) fracturile spiroide,
D) fracturile cominutive;
E) toate fracturile de ambe oase ale gambei sunt complexe;
21. Fracturile supramaleolare tibiale:
A) sunt fracturi ale epifizei proximale tibiale;
*B) sunt fracturi extraarticulare,
C) sunt fracturi ale diafizei tibiale;
D) sunt fracturi ale platoului tibial;
E) sunt fracturi greu de redus ortopedic;
22. Alegeti raspunsul corect referitor la fracturile de diafiza tibiala:
A) apar numai pe os patologic;
B) apar mult mai des decat cele de ambe oase ale gambei;
*C) cea mai frecventa localizare este la “zona de trecere”,
D) pentru cele cu deplasare, o imobilizare de 4 saptamani este
suficienta;
E) se intervine prin montarea unei proteze bipolare;
23. Deplasarea fragmentelor in fractura de diafiza tibiala se face prin urmatoarele
mecanisme, CU EXCEPTIA:
A) translatie laterala;
B) decalaj;
C) deplasare longitudinala;
D) angulare;
 *E) hobanaj,
24. Cele mai frecvente complicatii imediate in fractura de diafiza tibiala sunt:
A) edemele;
B) echimozele;
C) septice generale;
D) pseudartrozele;
*E) tegumentare,
25. Fractura trimaleolara este:
A) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei
metatarsianului V;
B) asocierea de fracturi maleolare ale ambelor membre pelvine;
*C) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii
posterioare a pilonului tibial,
D) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii
anterioare a pilonului tibial;
E) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei osului
navicular;
26. Fractura la baza metatarsianului V:
*A) se imobilizeaza 3 saptamani,
B) e componenta a fracturii trimaleolare;
C) nu are expresie clinica;
D) determina sindrom de compartiment;
E) nu se vede decat la CT;
27. Proteza Moore:
A) e o proteza bipolara;
B) inlociueste epifiza proximala tibiala;
C) e alcatuita dintr-o parte ce inlocuieste cotilul si alta ce
inlocuieste capul femural;
*D) se foloseste pentru hemiartropalstia de sold,
E) este confectionata din polietilena;