CĂLĂTORIE SPRE LOCUL INIMII

…Locul inimii noastre? Cine-l ştie? Câţi îl cer?

Vârtejul cugetelor nu-i chip să ne poarte…
Locul inimii noastre sălăşuieşte-n Cer
Şi-n el lumina lină a Celui făr-de-moarte.

Aspre prăpăstii se sparg în orice ins,

Pe munţii sufletului ninşi de blesteme
Arde floarea minunilor - Rugul Aprins -
Ce-n scrum preface spaţiu şi vreme.

Doamne, spre locul: inimii noastre? Inimii Tale? ’ndreptează

Paşii rugăciunii obosită de cale,
Acolo unde deodată mintea se deşteaptă trează,
În amiaza Eternităţii Tale.