Sunteți pe pagina 1din 11

Portofoliu la Limba și Literatura

Română
CLASA X

Tcaci Nicolae | Anii de studiu 2019-2020


Cuprins
Genul Epic .......................................................... 2-3
Genul Liric.......................................................... 4-6
Nuvela...................................................................7-8
Romanul.................................................................9
Cererea...................................................................10

PAGINA1
Genul Epic
Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, populare
și culte, în proză sau în versuri, în care gândurile, ideile și
sentimentele autorului sunt exprimate în mod indirect, prin
intermediul acțiunii și al personajelor antrenate in
derularea evenimentelor plasate într-un anumit timp și
spațiu. Genului epic îi corespunde, ca mod de expunere
predominant, narațiunea.

 Specii epice | Opere epice


În funcţie de particularităţile lor, operele epice pot fi grupate în specii literare. 

Printre speciile literare ale genului epic avem:


- basmul;
- balada;
- schiţa;
- fabula;
- povestirea;
- nuvela;
- romanul;
- epopeea;
- jurnalul de călătorie, scrisorile, discursul, reportajul, etc.

Basmul

Definiție

Basmul este o creație epică narativă, populară sau cultă, de dimensiuni medii,
în care întâmplările reale se împletesc cu cele fantastice. Într-un basm, faptele
sunt săvârșite atât de personaje reale, cât și de entități cu puteri
supranaturale. Acestea reprezintă fie forțele binelui, fie pe cele ale răului, iar
din confruntarea celor două, binele iese mereu învingător.

Trăsături:

 prezența formulelor de început, a celor intermediare și de sfârșit („A fost


odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti”, „Merse [...] cale lungă,
să-i ajungă”, „Și-am încălecat pe-o căpșună, și v-am spus o mare
minciună!”)

PAGINA2
 prezența cifrelor și a obiectelor magice
 caracterul oral, anonim și colectiv în cazul basmelor populare
 împletirea elementelor reale cu cele fantastice
 lupta dintre bine și rău, soldată cu victoria binelui
 momentele subiectului iau forme diferite: situația inițială de echilibru,
factorul perturbator, acțiunea reparatorie, momentul de maximă
tensiune și restabilirea echilibrului inițial

Tipuri de basme:

 Popular
 Cult

Paralelă între basmul cult și basmul popular:

Între basmul cult și basmul popular există o serie de asemănări și deosebiri de


care trebuie să ții cont în cazul în care trebuie să faci o paralelă.

 Asemănări:

- prezenta elementelor reale și a celor fabuloase

- utilizarea formulelor de început, de final și a celor mediene

- caracterul tradițional, folosirea temelor, motivelor și situațiilor tipice

 Deosebiri:

- autorul basmului popular este necunoscut, în timp ce în cazul basmului cult


se cunoaște autorul

- în cazul basmului popular predomină narațiunea, în timp ce în cazul


basmului cult ea este alternată cu dialogul și descrierea

Exemple:

 Petre Ispirescu — „Aleodor Împărat”, „Tinerețe fără bătrânețe și viață


fără de moarte”, Greuceanu, „Prâslea cel Voinic și merele de aur”
(basme populare),
 Mihai Eminescu — „Făt Frumos din lacrimă” (basm cult),
 Fata-n grădina de aur de Mihai Eminescu

PAGINA3
Genul Liric
Genul liric cuprinde operele literare în care sunt exprimate direct
gândurile, ideile și sentimentele autorului cu ajutorul eului liric. În
genul liric domină viziunea și transfigurarea artistică, autorul apelând
la tehnici aluzive si asociative, creând un univers de mare forță de
sugestie ce se adresează sensibilității cititorului. Este, din acest
motiv, genul literar al discursului subiectiv, exprimând sentimentele
prin intermediul figurilor de stil și al simbolurilor. De obicei, discursul
genului liric este la persoana I, dar este folosită și persoana a II-a.
Opera lirica poate fi cultă (are autor cunoscut sau are originalitate) sau
populară (are caracter anonim, colectiv, oral).

Clasificarea speciilor lirice | Opere lirice


În funcţie de particularităţile lor, operele lirice pot fi grupate în specii literare,
precum:

1) specii lirice ale literaturii populare (autorul este anonim):


- doina;
- strigăturile.

2) specii lirice ale literaturii culte (autorul este cunoscut):


- pastelul;
- imnul;
- oda;
- psalmul;
- elegia;
- meditaţia;
- glosa;
- epistola;
- romanța;
- sonetul;
- idila etc.

Doina

Definiție:

Doina este o specie a liricii populare, în versuri, de dimensiuni relativ reduse


și cu autor anonim. În doine, autorul (sau autorii) exprimă în mod direct
gânduri și sentimente, iar trăirile intense ale eului liric sunt redate în cadrul

PAGINA4
unor tablouri dinamice și pline de vitalitate. Doinele sunt, de obicei, inspirate
din atitudinea omului față de realitățile vieții și morții, față de trecerea
timpului, de natură, astfel încât doina dobândește un caracter intim, personal.
Această specie a genului liric se deosebește și prin faptul că poate fi cântată,
fiind întâlnită câteodată sub numele de „cântec”.

Trăsături:

 scurtă, adesea astrofică sau cu strofe inegale ca lungime


 predomină rima pereche sau monorima, accentuându-se astfel
muzicalitatea doinei
 titlul constituie, de obicei, primul vers al doinei
 se întâlnește adesea relația strânsă dintre om și natură
 prezența eului liric se remarcă prin folosirea persoanei I, singular
 melodia este fie vocală, fie instrumentală și are un caracter unitar și
reprezintă, în unele regiuni (de exemplu, Ţara Oaşului sau
Maramureşul) singurul tip de melodie cunoscut pentru cântecele
profane
 figurile de stil specifice doinei sunt: personificarea naturii, comparația,
epitetul, repetiția.

Tipuri de doine:

 doina de jale;
 doina de dragoste;
 doina de înstrăinare;
 doina de cătănie (militară);
 doina de dor;
 doina haiducească;
 doina păstorească.

Exemple

 Mihai Eminescu - „Doina”

Pastelul

Definiție:

Termenul „pastel” provine din domeniul artelor plastice și denumește un tip


de creion colorat moale, fabricat din pigmenți pulverizați, amestecați cu talc și
cu gumă arabică. În literatură, pastelul este o creație lirică descriptivă ce face
parte din literatura cultă. Într-un pastel, eul liric își exprimă sentimentele în

PAGINA5
mod direct, utilizând ca pretext descrierea unui tablou din natură. Creatorul
pastelului în literatura română este Vasile Alecsandri, ale cărui astfel de opere
au fost publicate în revista „Convorbiri Literare”. Lui Alecsandri i s-au alăturat
și alți poeți, autori de pasteluri: Ion Heliade Rădulescu, George Coșbuc,
George Topîrceanu, Ion Pillat, Lucian Blaga etc.

Trăsături:

 pastelurile sunt bogate în imagini artistice, realizate prin figuri de stil,


organizate într-o descriere care poate avea ca temă: un anotimp, un colț
de naturǎ , un moment al zilei, un aspect din viața necuvântătoarelor etc.
 modul de expunere dominant este descrierea.
 figuri de stil specifice: epitetul simplu, dublu, triplu, ornant, cromatic,
metaforic, personificarea, comparația, repetiția, aliterația, enumerația,
asonanța

Exemple:

 Vasile Alecsandri — „Iarna”, „Dimineața”, „Malul Siretului”, „Miezul


Iernei”, „Sfârșit de toamnă”, „Sania”, „Viscolul”
 Mihai Eminescu - Călin (file din poveste),  „Sara pe deal” 

Imnul

Definiție:

Imnul este o specie a liricii cetățenești, în care se preamăresc evenimente de


importanță națională.

PAGINA6
Nuvela
Nuvela este o specie a genului epic în proză, de dimensiuni
medii, cuprinse între schiță și roman, cu un singur fir narativ,
urmărind un conflict unic, concentrat, în care relativ putine
personaje sunt antrenate în derularea unor evenimente, cu
intrigă riguros construită, accentul fiind pus mai mult pe
definirea personajului decât pe acțiune.

Tipuri de nuvele
-După criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare:

 istorice
 psihologice
 fantastice
 filozofice
 anecdotice
-După curentele literare în care se înscriu ca formulă compozițională:

 renascentiste
 romantice
 realiste
 naturaliste

Nuvela istorică
Schema oricărei nuvele clasice, istorice are patru timpi:

1. O prezentare a locului unde se desfășoară acțiunea și a personajelor


2. Un eveniment care modifică situația
3. O serie de acțiuni puse în pericol de acest eveniment cheie
4. Un deznodământ care stabilește noua situație
Primele două etape se pot confunda dar și alte combinații sunt posibile.
Guy de Maupassant, și povestirile din Les contes de la Bécasse, ale lui Honoré de
Balzac sunt exemple de nuvele istorice. Nuvela Alexandru Lăpușneanul e poate cel mai
cunoscut exemplu de nuvela istorică din literatura română.

Nuvela psihologică
- rolul conflictului interior (plasarea situației conflictuale în conștiința personajului)
- prezentarea tensiunilor sufletești

PAGINA7
- transformările (sufletești, morale, comportamentale) suferite de personaje în evoluția
conflictului
- evoluția raporturilor dintre personaje
- mijloacele de investigație psihologică
- aspecte ale stilului
Exemple: Moara cu noroc de Ioan Slavici și În vreme de război de I.L.Caragiale

Nuveliști celebri
Străini
 Jorge Luis Borgès
 Dino Buzzati
 Albert Camus
 Julio Cortázar
 Anton Pavlovici Cehov
 William Faulkner
 Stephen King
 Ernest Hemingway
 Katherine Mansfield
 Guy de Maupassant
 J. D. Salinger
Români
 I.L. Caragiale
 Mircea Eliade
 Mihai Eminescu
 Nicolae Filimon
 Anton Holban
 Fănuș Neagu
 Constantin Negruzzi
 Alexandru Odobescu
 Hortensia Papadat-Bengescu
 Dumitru Radu Popescu
 Ion Popovici-Bănățeanu
 Marin Preda
 Liviu Rebreanu
 Mihail Sadoveanu
 Ioan Slavici
 Bogdan Suceavă
 Radu Tudoran
 Nicolae Velea
 Emil Gârleanu

PAGINA8
Romanul
Romanul este specia genului epic, în proză, de mare întindere,
cu o acțiune complexă care se desfășoară pe mai multe planuri
narative, cu personaje numeroase a căror personalitate este bine
individualizată și al căror destin este determinat de trăsături, de
caracter și întâmplările ce constituie subiectul operei.

Caracteristici
Romanul este o creație epică în proză de mari dimensiuni cu o acțiune
complicată și de mare întindere, structurată pe mai multe planuri la
care iau parte numeroase personaje, dintre care unora li se realizează
un portret amplu iar intriga este complicată. Apar indicii de timp și
spațiu. Întâmplărie romanului se petrec în interval mare de timp și în
mai multe locuri.Fiindcă este o creație epică are un subiect structurat
pe momentele subiectului.În roman apar conflicte puternice: principale
și secundare; exterioare și interioare.

 Romanul are o structură narativă amplă;


 Permite desfășurarea subiectului în planuri paralele;
 Combină nuclee narative distincte;
 Folosește un număr mare de personaje, deosebite ca pondere în
ansamblul epic;
 Prezintă destinul unor personalități bine individualizate sau al
unor grupuri de indivizi;
 Cunoaște o mare varietate de forme.

PAGINA9
Cererea

Domnule director,   
 
 Subsemnatul Claudiu Stegărescu angajat a companiei dvs, cu
functia de secretar, in Departamentul de comerț, vă rog să-mi aprobaţi
cererea de concediu de odihnă începând cu data de 31.12.2019
pentru o perioadă de 30 zile.
         Solicit ca drepturile băneşti care mi se cuvin în contul
concediului legal de odihnă să le primesc o dată cu încasarea
salariului din luna ce vine:
        
Vă mulţumesc.

Data 18.12.2019                                               Semnătura Claudiu.ST


         
 
Domnului director al companiei de construcții “Ghiocel” 

PAGINA10