1.

Când am sosit la Iaşi1/, cel dintâi gând al lui a fost /2 să mă ducă la Copou şi

apoi la Socola,/3 ca să-mi arate vederile/4 ce se deschideau spre lunca

Bahluiului/5 şi să mă plimbe prin crângurile de prin pregiurime,/ 6 ca să mă-

ncânt şi eu de frunzişul pişcat de brumă/7 şi să iau parte la plăcerea lui de a

călca pe frunzele scuturate de vânt,/8care fâşâie la tot pasul./9

1 - cc de timp
2 – pp
3 – predicativa
4 – cs/finala
5 – atributiva
6 – predicativa
7 – cs/finala
8 – cs/finala
9 - atributiva

2.Era foarte gospodăros/1 şi-i plăcea/2să se facă fiecare lucru cu rânduială/3 şi

îi era drag/4să ne înveţe/5 tot ce ştia./6

1 – pp
2 – pp
3 – sb
4 – pp
5 – sb
6 - cd
3.Destul /2că foarte de dimineaţă, dumnealor, frumos gătite, împreună cu

tânărul Goe, aşteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X trenul

accelerat./2

1 pp 2 sb

4. E de mirare/1 cum a putut stărui acolo acest adăpost şubred/2 în care a

sălăşluit în trecătoarea viaţă un fiu genial al oamnilor de munte./3

1 – pp
2 – sb
3 - atributiva

5. Una din marile lui slăbiciuni era/1 să se uite la cei /2 ce îi trec prin faţă/3 ori

stau în preajma vederii lui,/4 să scruteze mutre,/5 să prindă gesturi şi

atitudini./6

1 – pp
2 predicativa
3 atributiva
4 atributiva
5 predicativa
6 predicativa

6. Încetul cu încetul însă el s-a deprins/1 şi în cele din urmă a ajuns/2 că

niciunul dintre băieţi nu putea/3 să-l scoată din ale lui./4

1 – pp 2 – pp 3 – concesiva 4 - cd
7.Atunci el povesti în scurt toată istoria cu merele/1, cum a rănit pe hoţ/2 şi

cum a venit după dâra sângelui până la groapa/3 pe unde s-a lăsat în jos la

ea,/4 şi o întrebă/5 ce fel de oameni sunt zmeii aceia/6 şi dacă sunt voinici./7

1 – pp 2 – cd 3 - cd 4 –atr 5 –pp 6 –cd 7 - cd

8.Să ştii /1 că tare mă miram /2 cum găseşte Irinuţa ouă prin cotloanele

ascunse,/3 cum ştie ea/4 că viţelului i-i foame,/5 cum a înţeles/6 că pasările cer

grăunţe şi apă.

1-pp , 2-cd, 3-c ind, 4-c ind, 5-cd, 6-c ind, 7-cd

9.Îmi aduc aminte/1 ce zarvă a fost,/2 când, într-un rând, s-a zvonit/3 că pe

domnu’ nostru are să-l mute într-o altă comună, peste Siret./4

1-pp, 2-c ind, 3-cct, 4-sb

10.Ca să vad-un chip se uită

Cum aleargă apa-n cercuri,

Căci vrăjit de mult e lacul

De-un cuvânt al sfintei Miercuri.

11.Odată prin iunie, când au venit ţăranii să secere grâul, cel mai mare dintre

pui n-a alergat repede la chemarea mă-sii şi cum nu ştia să zboare, haţ! l-a

prins un flăcău sub căciulă.

12.Apoi după ce s-au hodinit caii, am pornit înainte, spre Podu-Leloaie şi de

aici, tot înainte spre Iaşi, mai mult pe jos decât în căruţă, căci zmeii lui moş

Luca se muiese de tot, şi ţăranii noştri glumeţi, cum sunt ei, ne tot şfichiuiau,

în treacăt, care dincotro, de ni-era mai mare uşinea, de ruşinea lui moş Luca.

13.Măria ta, ai doi meri în grădină, unul lângă altul, că nu ştii care sunt

ramurile unuia şi care sunt ale altuia, şi când înfloresc nu ştii care sunt florile

unuia şi care sunt ale altuia şi ăşti doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură şi

mere nu fac.

14.Atunci dracul ia buzduganul de coadă, şi când îl azvârle se suie aşa de

tare, de nu se mai vede, şi abia după trei zile şi trei nopţi, căzând jos cu mare

străşnicie, s-a cufundat în fundul pământului de s-au zguduit temeliile lumii.

15. Tu să şezi la graj nedezlipit şi să îngrijeşti de calul meu ca de ochii din

cap, că de-oi veni pe-acolo şi n-oi găsi trebile făcute după plac, are să fie rău

de pielea ta.
16. Bine te-am găsit, împărate, deşi mă tem că nu te-oi lăsa cu bine, pentru

că am venit să ne luptăm greu, că destul ai viclenit asupra tatălui meu.