MIJLOACELE INTERNE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI

1.Identifică în textul dat cuvintele derivate:

a)Înălțimile micuțe sunt molatice și se conturează limpede pe cer.Fagul ține adăpost

brădetului și se împuținează, fiindcă cel tinerel nu mai poate răzbate.Când umblu voinicește pe
lângă fagii străvechi, văd puzderia brăduilor și brădanilor năzuind în sus.Replantarea aceasta de
la Dumnezeu e puternică.În toamna asta, au început tăieri ale păduriștii întunecoase.Singurătatea
este completă.Se alungă mierle prin tufișuri, huruie ciocănitori.Pădurarul și hăitașii stau lângă
căruță.Deodată, in desimea de sub noi, sună mugetul cerbului.

Micute-derivat de la cuvantutul de baza mic; Braduletul-derivat de la cuvantul de baza

brad; Imputineaza-derivat cu sufixul "im" si prefixul"eaza"; Tinerel derivat de la cuvantul de
baza tanar; Voiniceste- derivat de la cuvantul de baza "voinic; Stavechi-derivat de la cuvantul dr
baza vechi

b)Iubesc pădurea cu patimă și ori de câte ori intru în ea sunt alt om.Se deșteaptă în mine
obscure sentimente de siguranță, de plinătate, de farmec ireal.Întârzii de bunăvoie pe coclauri cu
frânturi de codri.Într-o zi, mi-am lăsat brișca în paza pădurarilor și m-am afundat mai
departe,Ademenit de liniște și de frumusețe, m-am lăsat jos, la tulpina unui gorun falnic într-o
poiană.

~bunavoie- cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,buna'' si ,,voie''
~frumusete- cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,ete'' de la adj ,,frumos'' 
~pisoiasul- cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,as'' de la subs ,,pisoi''
~boticul- cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,, bot'' 
~o urechiusa- cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,ureche''
~ochisor- cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,ochi ''
~ladita- cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,lada''
~salteluta- cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,saltea''
~pernita- cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,perna''
~soldatoi- cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,soldat''
~plinatate- cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,plin''
~padurarilor- cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,padure'' 

c)Moți, pisoiașul, este lovit.L-a legat de căpușor.I-a lăsat afară numai boticul, o urechiușă
și un ochișor.I-a făcut pat dintr-o lădiță de zahăr, în care a pus salteluța și pernița păpușii.

~ pisoiasul- cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,pisoi" cu prefixul “asul”
~capusor- cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,cap" cu prefixul “usor”
~boticul- cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,bot" cu prefixul “icul”
      ~urechiusa- cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,ureche" cu prefixul “ usa”
     Ochisor = cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,ochi" cu prefixul “sor”
     Ladita = cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,lada" cu prefixul ,ita
     Pernita = cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,perna+ita
d)Uite, ca ieri mi-aduc aminte de înserarea aceea, de melodia noastră trăgănată pe care o
cântam cu glasuri așa de mișcate...Și cu cât mă apropiam de locul unde m-am născut, cu atât se
deșteptau amintirile copilăriei, vii și luminoase, parcă răsăreau din împărăția uitării prieteni
pierduți, care mă salutau cu zâmbete de bunătate.

~inserarea = cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,seara " cu prefixul ,,in"
~miscate = cuvant format ptin derivare,de la cuvantul de baza ,,a misca" cu sufixul ,,-te"
~cantam = cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza ,,a canta" ,cu sufixul,,-am"
~miscate = cuvant format prin derivare, de la cuvantul de baza ,,a misca" , cu sufixul,, -te"
~desteptam = cuvant format prin derivare, de la cuvantul de baza ,,destept" ,cu sufixul ,,-am"
~copilariei = cuvant format prin derivare, de la cuvantul de baza,, copil" cu sufixul,, riei"
~luminoase = cuvant format prin derivare ,de la cuvantul de baza,, a lumina" cu sufixul ,,-oase"
~rasareau = cuvant format prin derivare, de la cuvantul de baza,, a rasari" cu sufixul,, -au"
~salutau = cuvant format prin derivare, de la cuvantul de baza,, a saluta " cu sufixul,,-au"
~zambete = cuvant format prin derivare, de la cuvantul de baza,, a zambi", cu sufixul,, te"
~bunatate = cuvant format prin derivare, de la cuvantul de baza,, bun" ,cu sufixul,, tate"

2.Subliniați din lista următoare doar cuvintele formate cu sufixe: știucă, știulete, brutar, țărănesc,
noroi, inelar, antilopă, sare.

3.Subliniați doar termenii ce aparțin familiei lexicale a cuvântului ALB: albeață, albină, albie,
alburiu, albuș, albanez, albastru, a înălbi, înălbitor, înălbire.

4.Alcătuiește familia lexicală a substantivului GRĂDINĂ.

~Grădinar, grădiniță, gradinărit, gradinărească, gradinăresc, neângrădit, îngrădit.

5.Explicați cum s-au format următoarele derivate: butoiaș, căruțaș, cetățenesc, florăreasă,
olteancă, ostășește, a reînființa, soțioară.

~butoiaș : butoi + sufixul "-aș"

~căruțaș: căruță + sufixul "-aș"
~cetățenesc: cetățean + sufixul "-esc"
~florăreasă: florar + sufixul "-easă"
~olteancă: oltean + sufixul "-că"
~ostășește: ostaș + sufixul "-ește"
~reînființă: prefixul "re" + înființa
~soțioară: soție + sufixul "-ioară"

6.Scrie câte un derivat cu sufix augmentativ și unul cu sufix diminutival de la cuvintele: băiat,
copil, carte, casă.
~sufix diminutival baietel copilas carticica casuta
~sufix augmentativ baietandru copilandru  cartoaie casoaie
7.Formează, cu ajutorul prefixelor, antonime de la următoarele cuvinte: adevăr, succes, a
completa, a săra, moral, decent, normal, prudent, continuu, înfrunzit.

~Prefix = grup de litere pozitionat inaintea cuvant.

~Ex: estetic -> cu prefixul in, vine: inestetic.

 adevăr -> neadevăr

 succes -> insucces
 a completa -> a descompleta
 a săra -> a nesăra  (sărat cu nesărat)
 moral -> imoral
 decent -> indecent
 normal -> anormal
 prudent -> imprudent
 continuu -> disccontinuu, incontinuu
 infrunzit -> desfrunzit

8.Identifică în textele următoare cuvintele compuse:

a)Astăzi ne-am sculat dis-de-dimineață ca să mergem la cumpărături.Pe tarabe, toamna

ne binecuvântează cu bogăția ei: roșii, vinete, castraveți, ardei grași, cartofi, conopidă, pătrunjel,
mărar, leuștean, gogonele, mere, pere, prune, struguri atârnând în vrejuri de viță-de-vie.Era un
valvârtej de culori încântătoare și de miresme îmbătătoare.Am privit ca un pierde-vară la agitația
fascinantă a pieței.

~dis -de -dimineață, binecuvântată, vita-de-vie, pierde-vară.

b)Înaintea blocului-turn în care locuim, este o grădiniță.Dimineața,când mergem să

facem cumpărături, trecem pe lângă un strat de regina-nopții și gura-leului, plantate de vecinul
nostru de la etajul al unsprezecelea.Dumnealui cunoaște efectele binefăcătoare ale plantelor
medicinale și ne-a vorbit fermecător despre plantele ocrotite de lege: floare-de-colț, crinul-de-
pădure, sângele-voinicului, coada-zmeului.

~blocului-turn, regina-nopții, gura-leului, unsprezecelea, Dumnealui, binefăcătoare,

floare-de-colț, crinul-de-pădure, sângele-voinicului, coada-zmeului.

c)În curtea școlii este un du-te-vino.Se apropia așa-zisa expediție din Piatra-Craiului și
toți cei optsprezece membri ai echipajului școlii erau nerăbdători să vadă flora și fauna, dar mai
ales sperau să poată mângâia caprele-negre.Și-au pregătit nu numai bagajele, ci și trusele de
prim-ajutor, fiindcă muntele este greu de cucerit.
9.Construiește câte un enunț prin care să ilustrezi următoarele cazuri de schimbare a valorii
gramaticale:
a)substantiv provenit din adjectiv;
b)adverb provenit din adjectiv;
c)adverb provenit din substantiv;
d)adjectiv provenit din verb la participiu.
~Substantiv provenit din adj- Frumoasa a plecat (frumoasa)
~Adverb provenit din adj- Ea canta urat. (urat)
~Adverb provenit din substantiv- Toamna cad frunzele (toamna)
~Adj provenit din verb la participiu-Copacii infloriti dau roade bogate (infloriti)

10.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din exemplele de mai jos:

a)Învață conștiincios la toate materiile. ~ 
b)Ziua mea de naștere este în aprilie. ~ 
c)Ziua mergeam pe plajă, iar noaptea mă plimbam. ~ 
d)Purta un tricou albastru. ~ 
e)Admira albastrul infinit al cerului. ~ 
f)Vorbește bine în engleză. ~ 
g)I-a mulțumit pentru binele pe care l-a făcut. ~ 
h)Era un bărbat bine. ~ 
i)El este bătrân. ~ 
j)Un bătrân avea părul alb. ~ 
k)Of, ce obosit sunt! ~ 
l)Are un of la inimă. ~    
m)Eu sunt un elev ordonat. ~ 
n)Anul acesta vom învăța despre eul liric. ~ 
o)Are un caiet frumos.~ 
p)Scrie frumos. ~ 
q)El a luminat camera cu un bec.~ 
r)Camera luminată se vede departe.~

a) adverb 
b)substantiv
c) substantiv
d) adjectiv 
e) substantiv
f) adverb 
g) adverb 
h) adjectiv 
i) substantiv  
j) substantiv 
k) adverb 
l) substantiv 
m) pronume personal 
n) substantiv 
o) adjectiv
p) adverb 
q) verb 
r) adjectiv

11.Folosiți în anunțuri date, cu valorile indicate între paranteze, următoarele cuvinte:

a)deschis(adverb, adjectiv, verb la participiu);
b)șapte(numeral, substantiv);
c)frumos(adjectiv, adverb, substantiv)

~Deschis:
-adverb- Baiatul vorbeste deschis in fata parintilor.
-adjectiv- Cartea deschisa este a lui.
-verb la participiu- Magazinul deschis este cel mai aproape.
~Sapte:
-numeral- Sapte copii au intrat in scoala.
-substantiv- Cei sapte au luat premiul intai.

~Frumos:
-adjectiv- Desenul frumos a fost premiat.
-adverb- Aceasta fetita canta frumos.
-substantiv- Frumoasa a disparut in zare. 

12.Identifică ce parte de vorbire sunt cuvintele subliniate mai jos:

 Câinele rău l-a mușcat rău pe un rău.
 Toamna se numără bobocii.
 Într-o toamnă aurie, am auzit multe povești.
 Leneșul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubește.
 La omul leneș nici boii nu trag.
 Se zăreau urmele pașilor unui uriaș.
 Trenul urma să intre într-un tunel uriaș.
 Privea obosit picăturile de ploaie.
 Avea mintea unui om obosit.

Rau=adjectiv Rau=adverb de mod Rau=substantiv comun Toamna=adverb de timp Intr-o

toamna=subst.comun Lenesul=subst Scumpul=subst Lenes=adjectiv Unui urias=subst comun
Obosit=adverb de mod Urias=adjectiv Obosit=adjectiv

13.Alcătuiți propoziții în care cuvintele BLÂND și IUTE să fie adjectiv, adverb și substantiv.

~Bland
Substantiv balndul a fost recompensat
Adj copilul bale este ajutat
Adverb Vorbește baland cu ea!
~Iute
Substantiv : iutile alerga mereu
Adj Anca iute scrie
Adverb Carla's vorbește iute !

14.Explicați cum s-au format cuvintele: umilință, mersul, zgârie-nori, cincizeci, fotosinteză,
Delta Dunării, școlărime, movul, ADN, arhicunoscut.

~umilinta=derivare de la cuvantul de baza umil+sufixul ``-inta``

~mersul=derivare de la cuvantul de baza mers+sufixul ``-ul``
~zgarie-nori=compunere prin alaturare cu cratima
~cincisprezece=compunere prin sudare
~fotosinteza=compunere prin sudare
~Delta Dunari = compunere prin alaturare fara cratima
~scolarime=derivare de la cuvantul de baza scoala+sufixul ``-ime``
~movul = derivare de la cuvantul de baza mov+sufixul ``-ul``
~ADN = compunere prin abreviere cu initiale
~arhicunoscut = derivare cu prefixoidul ``arhi-``

15.Identifică în textele de mai jos, cuvintele formate prin derivare, compunere și conversiune:
a)Înțelegeam din zâmbetul sâu stins cât de mult o mâhnește că nu-și poate ajuta
întotdeauna aproapele, deși o mulțime de oameni s-au bucurat de binefacerile dărniciei sale și ea
ajunsese cunoscută în peste douăzeci de sate, fiind considerată mama tuturor suferinzilor.

~binefacerile = compunere prin alaturare

~dărniciei = format prin derivare sintetică de la cuvantul de baza “darnic” cu sufixul “iei”
~suferinzilor = format prin derivare sintetică de la cuvantul de baza “sufar” cu sufixul “inzilor”

b)Tânărul începu să se posomorască când simți că dorinței sale de a-și vedea visul
realizat mai devreme i se adăuga temerea că nu va ști să-și îndeplinească întotdeauna corect
datoriile ce-i vor reveni.

~posomorască = format prin derivare sintetică de la cuvantul de baza “posomorât” cu sufixul

“asca”
~temerea = format prin derivare sintetică de la cuvantul de baza “teamă” cu sufixul “rea”
~datoriile = format prin conversiune de la substantiv la adverb

c)Dumitrică și Magdalena treceau în ograda vecinului lor, Oprea, unde se aflau rânduiți
douăzeci și trei de stupi, cu câte douăsprezece rame.Magdalena își nota explicațiile unchiului
Oprea, iar Dumitrică, firește, nu se lăsa mai prejos. Fiecare unealtă îl atrăgea.

~rânduiți = format prin derivare de la cuvântul de bază “rănd’ cu sufixul “uiți”

~nu se lăsa = conversiune de la verb la adverb
~îl atrăgea = format prin compunere, prin alăturare a cuvintelor atrag și ea
 d)Cred că aș putea să înșir câteva sute de mirosuri ale ierbii, în funcție de ceasurile zilei,
de ploaie, de soare, de anotimp, de pământ, de umbră, de înălțime, de gradul de umezeală ori de
uscăciune.Aș putea deosebi acum, bănuiesc, cu ochii închiși, murele oloage de murele crescute
în tufe, foșnetul unui fag de foșnetul unui brad.În schimb, multe din cele trăite s-au estompat,
lăsând în urmă goluri, ca într-o pădure arsă pe jumătate.Această descoperire mă obligă să admit
că memoria mea seamănă acum cu o oglindă spartă, care-mi restituie frânturi de viață.
~ceasurile = format prin conversiune de la substantiv la adjectiv
~uscăciune = format prin derivare sintetică de la cuvântul de bază “uscat” cu sufixul “ciune”
~goluri = format prin conversiune de la substantiv la adverb

e)Pământurile, altădată împădurite, erau acum golașe, iar poluarea crescuse.Sătenii,

ajutați de copii, plantaseră câțiva pomișori, dar eforturile lor nu au îmbunătățit prea mult situația
dată.

~Impădurite = format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază pădure cu prefixul “îm”
și sufixul “ite”
~altădată = format prin comunere, prin alăturare cu, cuvintele “altă” și “dată”
~golașe = format prin derivare sintetică de la cuvântul de bază gol cu sufixul “așe”
~plantaseră = format prin compunere, prin alăturare, cu, cuvintele “planta” și seră”
~pomișori = format prin derivare sintetică de la cuvântul de bază “pom” cu sufixul “ișori”

f)Noaptea se lăsase peste satul amorțit.Ultimii rătăciți prin pădure coborau agale pe
poteci înguste.Toate zgomotele deveniseră stinse.Se mai auzea arara fâșâitul câte unei păsări.
Doar privighetoarea, vestita cântăreață a nopților de vară, își risipea delicat trilurile în noaptea
înstelată.

~amorțit = format prin conversiune de la adjectiv la adverb

~stinse = format prin conversiune de la verb la adverb
~cântăreață = format prin conversiune de la substantiv la adverb
~înstelată = format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază stea cu prefixul “în” și
sufixul lată

g)Pe aleile tăcute ale parcului era un covor de frunze îngălbenite.Nu se mai auzeau pașii
copiilor zgomotoși de astă-vară.Natura părea încremenită.Soarele devenise mai palid.

~covor = format prin conversiune de la substantiv la adjectiv

~încremenita = prin conversiune de la adjectiv la adverb
~palid = prin conversiune de la adjectiv la adverb

h)Drumurile păreau ninse.Albul lor strălucitor îți lua vederea.Aveai impresia că te afli în
Pădurea-Adormită și că se vor ivi vietăți ciudate.

~pădurea - adormită = format prin compunere, prin alăturare cu cratima

 i)Era un bărbat înalt, spătos, cu mustața albită, groasă și avea o fire blândă, răbdătoare,
vorbind domol, plăcut, uneori presărând vorbele cu o ironie ușoară, o glumă nevinovată,
neieșindu-și din sărite, cum zice românul, niciodată, lucru care făcea din el un bun șofer.Îi și
plăcea grozav meseria lui, deși în școala profesională învățase lăcătușeria.

~albită = prin derivare sintetică de la cuvântul de bază “alb” cu sufixul “ită”

~nevinovat = prin derivare sintetică de la cuvântul de bază “vinovat” cu prefixul “ne”