MAGHIARII DIN ROMANIA

Maghiarii din România reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din România.

La recensământul populației din 2011 au fost înregistrați în România 1.227.623
etnici maghiari, reprezentând 6,1% din populația țării.
Maghiarii și romii sunt cele mai numeroase minorități etnice din România, populația
de etnie maghiară fiind de 1.227.600 de persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au
declarat romi fiind de 621.600 (3,3%), potrivit rezultatelor definitive privind populația ale
Recensământului din 2011.

Maghiarii din România

romániai magyarok
Populație totală

etnia in 2011: 1.227.623 (6,1%)
privind limba maternă declarată
in2011: 1.259.914 (6,09%)

Harghita: 257 707 (85.21%)

Covasna: 150 468 (73.74%)
Mureș: 200 858 (38.09%)
Satu Mare: 112 588 (34.65%)
Bihor: 138 213 (25.27%)
Sălaj: 50 177 (23.35%)
Cluj: 103 591 (15.93%)
Arad: 36 568 (9.03%)
Brașov: 39 661 (7.69%)
Maramureș: 32 618 (7.22%)
Timiș: 35 295 (5.57%)
Bistrița-Năsăud: 14 350 (5.23%)
Alba: 14 849 (4.61%)
Hunedoara: 15 900 (4.04%)
Sibiu: 10 893 (2.93%)
Recensământ 2011

Distribuția etnicilor maghiari în

România în 2011

Numărul secuilor a fost estimat la circa 670.000 de persoane, reprezentând peste 45% din
totalul maghiarilor din România.
La recensăminte numărul celor care se declară secui este foarte mic — s-au înregistrat 831
persoane în 1992, respectiv 532 persoane în 2002. Această nepotrivire flagrantă arată că din
punct de vedere etnic secuii se consideră maghiari.

Cele mai mari comunități maghiare din România (Recensământ 2002

Lista celor mai mari comunități maghiare din România  și Zona metropolitană Târgu Mureș.
Cele mai mari comunități maghiare din România (peste 10 000 de locuitori de naționalitate
maghiară) sunt:

Regi Pop
Com
une ulaț Denumi
L unitat Pro
Or Ju de ia rea
o ea cent
aș deț dezv ora maghia
c magh aj
olta șul ră
iară
re ui

Târgu Mure 46,72 150.04 Marosvásá

1 Centru 70.108
Mureș ș % 1 rhely
Cluj
Nord- 18,96 317.95
2 Napo Cluj 60.287 Kolozsvár
Vest % 3
ca
Orade Nord- 27,58 206.61
3 Bihor 56.985 Nagyvárad
a Vest % 4
4 Sfânt Covas Centru 46.113 74,92 61.543 Sepsiszent
 Regi Pop
Com
une ulaț Denumi
L unitat Pro
Or Ju de ia rea
o ea cent
aș deț dezv ora maghia
c magh aj
olta șul ră
iară
re ui

u
Gheor na % györgy
ghe
Satu Satu Nord- 39,34 115.14 Szatmárné
5 45.298
Mare Mare Vest % 2 meti
Odorh
eiu Hargh 95,69 Székelyud
6 Centru 35.357 36.948
Secui ita % varhely
esc
Mierc
Hargh 81,75 Csíkszered
7 urea Centru 34.359 42.029
ita % a
Ciuc
Timiș 317.66
8 Timiș Vest 24.287 7,64% Temesvár
oara 0
Brașo Brașo 284.59
9 Centru 23.176 8,14% Brassó
v v 6
13,01 172.82
10 Arad Arad Vest 22.492 Arad
% 7
Baia Mara Nord- 14,83 137.92
11 20.466 Nagybánya
Mare mureș Vest % 1
Târgu
Covas 90,94 Kézdivásár
12 Secui Centru 18.633 20.488
na % hely
esc
Gheor Hargh 87,54 Gyergyósz
13 Centru 17.524 20.018
gheni ita % entmiklós
Satu Nord- 54,33 Nagykárol
14 Carei 12.596 23.182
Mare Vest % y
Nord- 17,50
15 Zalău Sălaj 11.016 62.927 Zilah
Vest %
Sovat Mure 90,10
16 Centru 10.465 11.614 Szováta
a ș %
Reghi Mure 28,77
17 Centru 10.396 36.126 Szászrégen
n ș %
 Regi Pop
Com
une ulaț Denumi
L unitat Pro
Or Ju de ia rea
o ea cent
aș deț dezv ora maghia
c magh aj
olta șul ră
iară
re ui

Nagyszalo
Salont Nord- 57,18 nta
18 Bihor 10.335 18.074
a Vest %

Un trecut istoric româno-maghiar în Transilvania Sosirea maghiarilor în Transilvania

Maghiarii sunt probabil poporul cu care românii au avut cele mai numeroase şi complexe
contacte de-a lungul întregii lor istorii.
Ungurii sau maghiarii au intrat în istoria Europei în jurul anilor 900 ai erei creştine ca unul
din popoarele migratoare pe care marile migraţii le-au împins dinspre stepele asiatice spre vestul
Europei. Aparţinând familiei de popoare de origine fino-ugrică, ei trăiau într-un vast areal
cuprins de munţii Urali, Siberia apuseană până la râul Kama, de unde au emigrat spre vest sub
presiunea altor populaţii asiatice. Presaţi de huni se aşează între râurile Kama şi Volga, de unde
în jurul anului 750, să se deplaseze între Don şi Marea Azov, iar un secol mai târziu în întâlnim
în Etelkuz, „ţinutul dintre râuri”, între Nistru şi Nipru. În anii 895-896 ei se deplasează spre vest
trecând Carpaţii şi „descălecând” în Panonia. Obişnuiţi de secole cu creşterea animalelor, au
preferat şesul panonic pentru modul lor de viaţă. La verinrea în Panonia erau organizaţi în triburi,
având un mod de viaţă specific populaţiilor de păstori migratori. La aşezarea în Panonia ungurii
au găsit aici populaţii diverse, resturi de populaţie romanizată, slavi, bulgari şi germani. În
cursul secolului X, începe un proces lent de sedentarizare şi de transformare a unui mod de viaţă
războinic şi păstoresc. În anul 1000 se vor creştina în rit occidental, sub unul dintre conducătorii
lor numit Vajk, care devine astfel primul rege creştin, Stefan, devenit mai târziu prin canonizare,
sf. Stefan. Organizarea regatului maghiar şi expansiunea teritorială spre est îi pune pe unguri în
contact direct cu românii, care trăiau în ducate/voivodate româno-slave în zona Bihorului sau
Banatului de mai târziu. Avansul spre răsărit i-a făcut să treacă Carpaţii apuseni, pătrunzând în
podişul Transilvaniei, care devine astfel Tara de peste pădure, Ultrasilvana, Transilvania, Ardeal.
Cucerirea tertoriului intracarpatic se realizează lent pe etape succesive în secolele XI-XIII. Intr-o
primă fază, sub regele Stefan cel Sfânt, este cucerit teritoriul dintre Tisa Dunăre şi Mureş,
Crişana, Sătmarul. În secolul XII, cucerirea continuă, iar teritoriul intracarpatic este transformat
într-un principat, apoi într-un voivodat, formă tradiţională româno-slavă, după modelul instituţiei
româneşti. Spre a consolida stăpânirea noului teritoriu, regalitatea mahiară se sprijină pe Evreii,
grecii,italienii, maghiarii, ucrainienii şi ruşii lipoveni. Proiectul pentru Învăţământul Rural 39
Coexistenţa maghiarilor şi a românilor în spaţiul transilvanean populaţii precum secuii şi
pecenegii. Secuii sunt folosiţi mereu ca avangardă a înaintării spre est, unde au şi fost instalaţi
spre a apăra trecătorile Carpaţilor orientali de ultimii migratori.
Aceste colonizări de populaţii n-au dizlocat nicidecum, decât în parte populaţia românească,
răspândită peste tot în spaţiul intracarpatic ca şi în câmpia de vest şi Banat. Aşa se face că în
urma evoluţiei situaţiei din primele secole ale evului mediu, Transilvania a devenit leagănul unei
civilizaţii specifice, în care convieţuiau, într-o relaţie complexă, uneori paşnică, alteori dificilă,
grupuri etnice diverse, români, maghiari, germanici, secui, etc. S-a constituit de-a lungul evului
mediu o societate transilvană de stări şi de ordine, în care componenta etnică a jucat un rol
important, bucurându-se de un statut politic şi social diferit, dar care de voie de nevoie a fost
obligată să convieţuiască. Această convieţuire a avut şi raporturi dificile. Situaţia maghiarilor în
secolele XVI-XVIII În ce priveşte proporţiile cantitative, dimensiunea demografică a fiecărui
grup etnic, lucrurile au rămas mereu relative, datorită lipsei datelor concret măsurabile. Astfel
conscripţia realizată la 1773 de înaltul comandament al Transilvaniei sub feldmareşalul J.Fr.
Preiss, românii reprezentau 63,5%, iar maghiarii, saşii şi secuii cealaltă treime. După realizarea
monarhiei dualiste, lucrurile iau o turnură dificilă pentru naţionalităţile nemaghiare din Ungaria.
Recensământul din 1880 atestă o prezenţă de 25,2% de maghiari, 12% germani şi 54,9% români.
Ultimele decenii ale secolului XIX, sunt caracterizate de o importantă dezvoltare economică şi
culturală a Transilvaniei în cadrul Ungariei, dar şi printr-o politică de maghiarizare a
nemaghiarilor. La 1910, recensămintele maghiare constată un număr sporit de maghiari, 31,6%,
faţă de un număr scăzut de germani, 10,7%, şi un număr relativ stabil de români, 53,7%.
Revoluţia din 1989 a pus capăt regimului comunist din România, aducând speranţă şi libertate
şi pentru minoritatea maghiară.

Lista celor mai mari comunități maghiare din România

Lista conține localități urbane românești (Lista orașelor din România) unde

etnicii maghiari alcătuiesc peste 5% din populația totală, în urma recensământului din 2011,
ordonați după procentul lor din populația totală. ( datele etnice nu au fost disponibile pentru un
procent din rezidenți și acestea au fost excluse din total). Maghiarii alcătuiesc 6.1% din populația
Româniai, iar aproape toți dintre aceștia locuiesc în Transilvania, unde alcătuiesc 19.1% din
populație. Ei alcătuiesc cca. 5% din populația celor 85 de orașe transilvănene dintr-un total de
143 de orașe, care totalizează 97,6% dintre maghiarii din regiune care locuiesc la oraș. Mai sunt
un număr mare de localități rurale, commune și sate cu populație maghiară mai mare de 5%, dar
care nu sunt listate aici.
În localitățile în care maghiarii alcătuiesc mai mult de 20% din populație, limba maghiară poate
fi folosită în adresarea autorităților locale, în timp ce trebuie asigurată și educație de stat sau
indicatoare rutiere bilingve. Acest sistem este aplicabil multor comune și unui număr de 35 de
orașe
 %
Denumirea # Maghiar Maghiar în în în
i în
Oraș în limba i 200 196 193
1910[a]
maghiară 2 6 0
in 2011 in 2011

Vlăhița, Harghita Szentegyháza 6.704[3] 97.2[3] 98.5[4] 98.1[4] 100.0[4]

Baraolt, Covasna Barót 8.129[3] 93.7[3] 96.0[5] 91.5[5] 99.3[5]
Odorheiu
Székelyudvarhely 31,665[3] 92.4[3] 95.69 94.9[6] 83.5[6] 96.9[6]
Secuiesc, Harghita
Cristuru
Székelykeresztúr 8.923[3] 92.5[3] 96.7[7] 86.9[7] 96.9[7]
Secuiesc, Harghita
Băile
Tusnádfürdő 1.463[3] 89.2[3] 90.9[8] 99.5[8]
Tușnad, Harghita
Târgu
Kézdivásárhely 16,292[3] 88.1[3] 90.94 95.1[9] 92.7[9] 98.5[9]
Secuiesc, Covasna
Sovata, Mureș Szováta 9.104[3] 87.7[3] 90.10 92.9[10] 83.6[10] 98.7[10]
Gheorgheni, Harghit Gyergyószentmikló
15,388[3] 87.9[3] 87.54 92.3[11] 86.1[11] 96.0[11]
a s
Miercurea
Nyárádszereda 4.452[3] 83.3[3] 77.0[12] 60.4[12] 83.0[12]
Nirajului, Mureș
Valea lui
Érmihályfalva 7.971[3] 82.5[3] 82.5[13] 65.7[13] 99.6[13]
Mihai, Bihor
Miercurea
Csíkszereda 30,607[3] 81.5[3] 81.75 92.2[14] 85.9[14] 97.9[14]
Ciuc, Harghita
Borsec, Harghita Borszék 1.972[3] 77.6[3] 86.4[15] 77.9[15] 91.4[15]
Săcueni, Bihor Székelyhíd 8.592[3] 77.5[3] 80.5[16] 80.1[16] 98.8[16]
Sângeorgiu de
Erdőszentgyörgy 3.808[3] 76.9[3] 78.5[17] 61.2[17] 91.2[17]
Pădure, Mureș
Sfântu
Sepsiszentgyörgy 41,233[3] 76.9[3] 74.92 86.0[18] 74.4[18] 96.6[18]
Gheorghe, Covasna
Covasna, Covasna Kovászna 6.354[3] 64.5[3] 74.8[19] 72.8[19] 78.4[19]
Livada, Satu Mare Sárköz 4.032[3] 61.0[3] 68.1[20] 63.2[20] 96.9[20]
Salonta, Bihor Nagyszalonta 9.868[3] 58.3[3] 57.18 72.9[21] 80.2[21] 95.3[21]
Carei, Satu Mare Nagykároly 10,95[3] 54.8[3] 54.33 59.5[22] 35.1[22] 98.1[22]
Cehu Silvaniei, Sălaj Szilágycseh 3.564[3] 50.5[3] 50.1[23] 51.1[23] 64.9[23]
Târgu Mureș, Mureș Marosvásárhely 57,532[3] 45.2[3] 46.72 69.6[24] 57.2[24] 86.8[24]
Marghita, Bihor Margitta 6.349[3] 42.0[3] 57.3[25] 50.8[25] 82.2[25]
 %
Denumirea # Maghiar Maghiar în în în
i în
Oraș în limba i 200 196 193
1910[a]
maghiară 2 6 0
in 2011 in 2011

Satu Mare, Satu
Szatmárnémeti 35,441[3] 37.9[3] 39.34 49.5[26] 41.4[26] 91.4[26]
Mare
Bălan, Harghita Balánbánya 2.092[3] 36.3[3] 53.7[27] 95.8[27]
Tășnad, Satu Mare Tasnád 3.003[3] 36.2[3] 48.5[28] 43.1[28] 71.6[28]
Huedin, Cluj Bánffyhunyad 2.598[3] 29.1[3] 51.1[29] 60.1[29] 91.4[29]
Pecica, Arad Pécska 3.316[3] 28.0[3] 49.8[30] 50.7[30] 55.5[30]
Reghin, Mureș Szászrégen 8.252[3] 26.3[3] 28.77 46.9[31] 40.1[31] 50.7[31]
Oradea, Bihor Nagyvárad 45,305[3] 24.9[3] 27.58 51.4[32] 53.7[32] 91.3[32]
Luduș, Mureș Ludas 3.557[3] 24.3[3] 33.5[33] 46.1[33] 58.6[33]
Ulmeni, Maramureș Sülelmed 1.664[3] 23.8[3] 27.5[34] 26.3[34] 33.4[34]
Toplița, Harghita Maroshévíz 3.080[3] 23.4[3] 39.6[35] 31.5[35] 32.7[35]
Săcele, Brașov Négyfalu 6.210[3] 23.1[3] 38.5[36] 59.4[36] 57.4[36]
Șimleu
Szilágysomlyó 3.000[3] 23.0[3] 36.4[37] 40.1[37] 77.5[37]
Silvaniei, Sălaj
Sărmașu, Mureș Nagysármás 1.504[3] 22.3[3] 26.0[38] 34.4[38] 37.0[38]
Rupea, Brașov Kőhalom 975[3] 19.5[3] 23.1[39] 13.7[39] 11.3[39]
Chișineu-Criș, Arad Kisjenő 1.443[3] 19.2[3] 26.2[40] 34.4[40] 46.7[40]
Ardud, Satu Mare Erdőd 1.092[3] 18.9[3] 33.8[41] 13.9[41] 62.3[41]
Baia Sprie,
Felsőbánya 2.602[3] 17.9[3] 28.8[42] 35.1[42] 62.8[42]
Maramureș
Sighișoara, Mureș Segesvár 4.643[3] 17.7[3] 16.3[43] 20.6[43] 21.4[43]
Gherla, Cluj Szamosújvár 3.435[3] 17.0[3] 24.8[44] 27.2[44] 60.6[44]
Zalău, Sălaj Zilah 8.662[3] 16.5[3] 17.50 44.5[45] 52.6[45] 74.0[45]
Cluj-Napoca, Cluj Kolozsvár 49,565[3] 16.4[3] 18.96 41.4[46] 47.3[46] 81.6[46]
Aleșd, Bihor Élesd 1.559[3] 16.3[3] 37.2[47] 39.4[47] 41.2[47]
Seini, Maramureș Szinérváralja 1.387[3] 16.1[3] 25.6[48] 25.0[48] 46.3[48]
Aiud, Alba Nagyenyed 3.364[3] 15.8[3] 25.4[49] 37.2[49] 51.0[49]
Târnăveni, Mureș Dicsőszentmárton 3.157[3] 15.5[3] 22.1[50] 41.7[50] 51.6[50]
Deta, Timiș Detta 869[3] 14.7[3] 25.4[51] 20.1[51] 18.5[51]
Cavnic, Maramureș Kapnikbánya 699[3] 14.6[3] 21.3[52] 33.2[52] 53.0[52]
 %
Denumirea # Maghiar Maghiar în în în
i în
Oraș în limba i 200 196 193
1910[a]
maghiară 2 6 0
in 2011 in 2011

Beclean, Bistrița-
Bethlen 1.446[3] 14.1[3] 29.4[53] 29.7[53] 50.4[53]
Năsăud
Iernut, Mureș Radnót 1.112[3] 13.4[3] 23.1[54] 27.2[54] 30.8[54]
Sighetu Marmației,
Máramarossziget 4.417[3] 12.8[3] 25.5[55] 19.9[55] 76.7[55]
Maramureș
Tăuții-Măgherăuș,
Miszmogyorós 847[3] 12.4[3] 20.1[56] 24.8[56] 29.8[56]
Maramureș
Dej, Cluj Dés 3.781[3] 12.0[3] 28.5[57] 31.6[57] 57.5[57]
Gătaia, Timiș Gátalja 654[3] 12.0[3] 18.8[58] 18.3[58] 27.0[58]
Jibou, Sălaj Zsibó 1.192[3] 11.9[3] 27.5[59] 30.6[59] 47.0[59]
Jimbolia, Timiș Zsombolya 1.169[3] 11.7[3] 20.7[60] 19.3[60] 20.8[60]
Târgu Lăpuș,
Magyarlápos 1.285[3] 11.5[3] 15.2[61] 15.2[61] 26.7[61]
Maramureș
Baia Mare,
Nagybánya 12,75[3] 11.3[3] 14.83 31.9[62] 31.8[62] 64.8[62]
Maramureș
Arad, Arad Arad 15,396[3] 10.5[3] 13.01 24.9[63] 35.6[63] 62.9[63]
Mediaș, Sibiu Medgyes 4.548[3] 10.5[3] 15.7[64] 23.1[64] 17.4[64]
Ocna Sibiului, Sibiu Vízakna 325[3] 9,7[3] 13.1[65] 16.6[65] 21.9[65]
Ocna Mureș, Alba Marosújvár 1.141[3] 9,4[3] 16.4[66] 29.5[66] 40.9[66]
Dumbrăveni, Sibiu Erzsébetváros 645[3] 9,3[3] 12.3[67] 23.8[67] 40.8[67]
Turda, Cluj Torda 3.905[3] 9[3] 16.9[68] 49.5[68] 69.4[68]
Ungheni, Mureș Nyárádtő 580[3] 8,8[3] 11.5[69] 9,6[69] 13.6[69]
Copșa Mică, Sibiu Kiskapus 449[3] 8,7[3] 18.9[70] 45.9[70] 48.7[70]
Recaș, Timiș Temesrékas 635[3] 8,2[3] 16.8[71] 20.7[71] 23.5[71]
Deva, Hunedoara Déva 4.409[3] 7,8[3] 18.0[72] 37.2[72] 59.1[72]
Sânnicolau Mare,
Nagyszentmiklós 890[3] 7,8[3] 10.9[73] 11.6[73] 17.5[73]
Timiș
Lugoj, Timiș Lugos 2.752[3] 7,4[3] 16.3[74] 21.9[74] 32.9[74]
Beiuș, Bihor Belényes 722[3] 7,3[3] 11.2[75] 23.9[75] 46.1[75]
Câmpia Turzii, Cluj Aranyosgyéres 1.479[3] 7,2[3] 15.1[76] 35.5[76] 44.7[76]
Lupeni, Hunedoara Lupény 1.566[3] 7,2[3] 19.5[77] 35.5[77] 41.9[77]
 %
Denumirea # Maghiar Maghiar în în în
i în
Oraș în limba i 200 196 193
1910[a]
maghiară 2 6 0
in 2011 in 2011

Brașov, Brașov Brassó 16,551[3] 6,9[3] 8.14 17.0[78] 39.3[78] 43.4[78]

Pâncota, Arad Pankota 454[3] 6,9[3] 19.1[79] 18.5[79] 31.3[79]
Blaj, Alba Balázsfalva 1.304[3] 6,8[3] 11.3[80] 18.3[80] 23.8[80]
Ineu, Arad Borosjenő 593[3] 6,7[3] 14.7[81] 23.5[81] 32.6[81]
Ciacova, Timiș Csák 333[3] 6,6[3] 10.4[82] 10.4[82] 11.1[82]
Petroșani, Hunedoara Petrozsény 2.250[3] 6,6[3] 18.2[83] 33.4[83] 53.8[83]
Bistrița, Bistrița-
Beszterce 3.857[3] 5,5[3] 12.9[84] 9,6[84] 19.5[84]
Năsăud
Timișoara, Timiș Temesvár 15,58[3] 5,4[3] 7.64 17.8[85] 31.0[85] 38.7[85]
Vulcan, Hunedoara Vulkán 1.155[3] 5,1[3] 15.4[86] 35.7[86] 44.7[86]
Hunedoara,
Vajdahunyad 2.803[3] 5,1[3] 9,5[87] 33.8[87] 47.1[87]
Hunedoara
15.3[88]
Călan, Hunedoara Pusztakalán 526[3] 5[3] 10.3[88] 8,6[88]