1.

Noțiune

În cadrul Ministerului Afacerilor Externe funcţionează Agentul guvernamental pentru

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, însărcinat cu reprezentarea României în faţa Curţii de
Justiţie, a Tribunalului Uniunii Europene, a celorlalte instituţii ale Uniunii Europene, precum şi a
Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.1
Agentul guvernamental are rang de subsecretar de stat şi este direct subordonat
ministrului afacerilor externe.

2. Sediul materiei

 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de

reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte
normative, cu modificările şi completările ulterioare;
 Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare;
 Metodologia privind reprezentarea României înaintea Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene şi a celorlalte instituţii UE, precum şi înaintea Curţii de Justiţie a Asociaţiei
Europene a Liberului Schimb, aprobată de Guvernul României, prin memorandum, în
data de 20 mai 2015.

3. Cadrul instituţional creat în contextul reprezentării României înaintea Curţii

de Justiţie

3.1. Agentul guvernamental

În cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) funcţionează Agentul Guvernamental
pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene2, care asigură reprezentarea României în cadrul
procedurilor prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 43 din HG nr. 8/2013, respectiv:
1. procedura reglementată de art. 218 alin. (11) TFUE privind avizul Curţii de Justiţie a
Uniunii Europene cu privire la compatibilitatea unui acord preconizat cu dispoziţiile
tratatelor;
2. procedurile reglementate de art. 256 alin. (1) TFUE privind acţiunile directe care sunt
în competenţa Tribunalului;
3. procedurile reglementate de art. 256 alin. (2) TFUE privind acţiunile formulate
împotriva deciziilor tribunalelor specializate;
4. procedurile reglementate de art. 256 alin. (3) TFUE privind cererile preliminare care
sunt în competenţa Tribunalului;

1
Articolul 9 din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor
Externe
2
Articolul 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012.

1
 5. procedurile reglementate de art. 258-260 TFUE privind etapele precontencioase şi
contencioase ale acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor;
6. procedurile reglementate de art. 263 TFUE privind acţiunea în anulare;
7. procedurile reglementate de art. 265 TFUE privind acţiunea în constatarea abţinerii
de a acţiona;
8. procedurile reglementate de art. 267 TFUE privind cererea având ca obiect
pronunţarea unei hotărâri preliminare;
9. procedurile reglementate de art. 268 TFUE privind acţiunea în repararea daunelor, în
conformitate cu art. 340 TFUE;
10. procedurile legate de aplicarea art. 270 TFUE privind litigiile dintre Uniune şi agenţii
săi;
11. procedurile litigioase reglementate de art. 271 TFUE privind obligaţiile care rezultă
din statutul Băncii Europene de Investiţii, măsurile adoptate de Consiliul
Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii, măsurile adoptate de Consiliul
Directorilor Băncii Europene de Investiţii, precum şi în legătură cu îndeplinirea de
către băncile centrale naţionale a obligaţiilor care rezultă din aplicarea TFUE şi a
Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale;
12. procedura prevăzută la art. 272 TFUE, atunci când CJUE este competentă să se
pronunţe în temeiul unei clauze compromisorii,
13. procedurile jurisdicţionale înaintea Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului
Schimb.
Agentul guvernamental coordonează procesul de stabilire a poziţiilor naţionale şi
întocmeşte actele necesare în contextul activităţii de reprezentare. În acest scop, el este sprijinit
de Serviciul Contencios UE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.3

3.2. Grupul de Lucru Contencios UE (GLCUE)

GLCUE este un grup interinstituţional specializat, formalizat prin art. 121 alin. (6) din
OUG nr. 96/2012, care se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, în scopul
asigurării unei cooperări eficiente în contextul reprezentării României în procedurile prevăzute
de art. 2 alin. (1) pct. 43 din HG nr. 8/2013.
GLCUE dezbate aspecte orizontale privind reprezentarea României, identifică soluţii
pentru îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale în această materie şi analizează implicaţiile
evoluţiilor recente ale jurisprudenţei pentru autorităţile publice.
În GLCUE sunt reprezentate toate ministerele. La solicitarea agentului guvernamental,
pot face parte din acest grup şi alte autorităţi publice. Reprezentanţii în GLCUE sunt puncte de
contact ale agentului guvernamental în autorităţile publice care i-au desemnat, în ceea ce
priveşte problematica reprezentării.

3
Articolul 121 alin. (7) din OUG nr. 96/2012.

2
 3.3. Grupurile de lucru ad-hoc având caracter sectorial (GLACS)
GLACS este grupul de lucru care se poate constitui în vederea stabilirii şi fundamentării
poziţiei României în cadrul unei proceduri pendinte dintre cele prevăzute de art. 2 alin. (1) pct.
43 din HG nr. 8/2013.
GLACS este convocat de agentul guvernamental din oficiu sau la propunerea motivată
a unei alte autorităţi publice.
În GLACS sunt reprezentate toate autorităţile publice în a căror competenţă intră
aspectele care fac obiectul procedurii cu privire la care a fost constituit.

4. Activitatea de reprezentare a României înaintea Curţii de Justiţie a

Uniunii Europene şi a celorlalte instituţii ale Uniunii Europene, precum şi a Curţii
de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb

Autorităţile publice competente în domeniile care fac obiectul acţiunilor declanşate

colaborează strâns cu agentul guvernamental, în vederea elaborării şi transmiterii poziţiilor
României în cadrul procedurilor prevăzute de art. 2 alin. (1) pct. 43 din HG nr. 8/2013. În acest
context:
- participă la reuniunile organizate de agentul guvernamental,
- comunică punctele de vedere, înscrisurile şi informaţiile solicitate de agentul
guvernamental, precum şi orice alte informaţii considerate relevante,
- realizează demersurile stabilite de comun acord cu agentul guvernamental.
Autorităţile publice sunt obligate să trimită agentului guvernamental, la cererea şi în
termenul stabilit de acesta, toate actele, datele şi informaţiile solicitate.4

4.1. Reprezentarea României în cadrul fazei precontencioase a acţiunii în constatarea

neîndeplinirii obligaţiilor reglementate de art. 258 TFUE
Acţiunile în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor declanşate de Comisia Europeană
împotriva României pot avea ca obiect:
- fie incompatibilitatea normelor juridice naţionale cu legislaţia UE;
- fie cazuri de aplicare incorectă a normelor de drept UE;
- fie neîndeplinirea obligaţiilor de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere a
directivelor UE.
Pe baza punctelor de vedere ale autorităţilor publice competente în domeniile care fac
obiectul acţiunilor declanşate, precum şi a tuturor celorlalte acte relevante în contextul
respectivelor acţiuni, agentul guvernamental elaborează şi transmite Comisiei Europene, prin
intermediul bazei de date INFR, răspunsurile României la punerile în întârziere/avizele
motivate/alte documente procedurale comunicate de instituţia UE.
Acţiunile în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor declanşate de Comisia Europeană
împotriva statului român constituie cea mai mare parte a procedurilor în care agentul
guvernamental asigură reprezentarea României.

4
Conform art. 121 alin. (8) din OUG nr. 96/2012.

3
 4.2. Acţiunile pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi al Curţii de Justiţie a
Asociaţiei Europene a Liberului Schimb
Pe baza punctelor de vedere ale autorităţilor publice competente în domeniile care fac
obiectul acţiunilor pe rolul celor două instanţe, precum şi a tuturor celorlalte acte relevante în
contextul respectivelor acţiuni, agentul guvernamental elaborează şi transmite grefelor
instanţelor toate actele de procedură (observaţii scrise, cereri introductive, memorii în apărare,
replici, duplici etc.), susţinând în faţa acestora poziţia României.
În anumite situaţii, principalele elemente ale argumentaţiei României în cadrul diferitelor
proceduri se aprobă de Guvern prin memorandum, elaborat în comun de MAE şi de autorităţile
publice competente în domeniile care fac obiectul respectivelor acţiuni.

4.3. Solicitările de informaţii ale Comisiei Europene

În cadrul solicitărilor de informaţii transmise de Comisie în legătură cu legislaţia
naţională sau gradul de compatibilitate al acesteia cu dreptul Uniunii Europene agentul
guvernamental solicită instituţiilor/autorităţilor publice competente elaborarea unui raspuns, care
îi este comunicat spre analiză şi eventuale observaţii, înainte de a fi transmis de acestea
instituţiei UE.
Analiza proiectelor de răspuns la solicitările de informaţii transmise de Comisie în
legătură cu legislaţia naţională sau gradul de compatibilitate al acesteia cu dreptul Uniunii
Europene, constituie un demers preventiv derulat de agentul guvernamental, în scopul evitării
declanşării împotriva României a unor noi acţiuni.

5. Procedura înaintea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Cererea

preliminară

Procedura de judecată în faţa curţii de justiţie presupune două etape: etapa scrisă şi
etapa orală.5
Procedura de judecată în faţa Curţii de justiţie este reglementată prin dispoziţiile
cuprinse începând cu articolul 37 din Regulamentul de procedură al Curţii de Justiţie.
Etapa scrisă constă în comunicarea către părţi şi instituţiile comunitare ale căror acte
sau inacţiuni sunt în discuţie, a cererilor de chemare în judecată, memoriilor, întâmpinărilor şi
observaţiilor, a răspunsurilor, dacă este cazul, precum şi a tuturor documentelor în sprijinul
cererii ori a copiilor certificate de pe acestea.
Etapa orală cuprinde citirea raportului prezentat de un judecător-raportor, ascultarea de
către Curte a agenţilor, consilierilor şi avocaţilor şi a concluziilor avocatului general, precum şi
audierea, dacă este cazul, a martorilor şi a experţilor; dacă va considera că în cauză nu se
ridică nici o problemă de drept nouă, Curtea poate să decidă, după ascultarea avocatului
general, ca judecarea cauzei să aibă loc fără concluziile avocatului general.6

5
Articolul 263 TFUE.
6
Octavian Manolache, Drept comunitar, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2001, p. 584.

4
 5.1. Cererea având ca obiect pronunţarea unei hotărâri preliminare
Curtea de Justiţie este competentă să se pronunţe, cu titlu preliminar, cu privire la
interpretarea tratatelor, validitatea şi interpretarea actelor adoptate de instituţiile, organele,
oficiile sau agenţiile Uniunii Europene.
1. Cu privire la interpretarea tratatelor şi a actelor UE
Orice instanţă naţională, în cadrul unui litigiu cu care a fost sesizată, poate să adreseze
CJUE o întrebare privind interpretarea unei prevederi a dreptului UE, în măsura în care
apreciază că interpretarea îi este necesară pentru soluţionarea litigiului dedus judecăţii.
În situaţia în care hotărârea instanţei naţionale din litigiul cu care a fost sesizată nu
poate face obiectul unei căi de atac interne, respectiva instanţă este obligată, în principiu, să
sesizeze CJUE pentru obţinerea unei interpretări a normelor UE, cu excepţia cazului în care
există deja o jurisprudenţă în materia respectivă sau a cazului în care interpretarea normei de
drept în cauză este evidentă.
2. Cu privire la aprecierea validităţii actelor UE
Orice instanţă naţională trebuie să adreseze o întrebare Curţii în situaţia în care are
îndoieli cu privire la validitatea unui act al unei instituţii, al unui organ, al unui oficiu sau al unei
agenţii a Uniunii, indicând motivele pentru care apreciază că actul menţionat ar putea fi lovit de
nulitate.
Atunci când există îndoieli serioase cu privire la validitatea unui act al unei instituţii, al
unui organ, al unui oficiu sau al unei agenţii a Uniunii, pe care se întemeiază un act intern,
instanţa naţională poate în mod excepţional să suspende temporar aplicarea acestuia din urmă
sau să ia orice altă măsură provizorie în privinţa sa. În această situaţie, instanţa naţională este
obligată să adreseze Curţii întrebarea privind validitatea, indicând motivele pentru care
apreciază că actul menţionat nu este valid.
În toate cererile preliminare trimise de instanţele române, Guvernul României transmite
observaţii.
În ceea ce priveşte cererile trimise de instanţe din alte state membre, România transmite
observaţii doar în cazul în care există un interes identificat, de regulă, de către instituţiile de
linie responsabile în domeniu.
Textul art. 267 TFUE, ca și jurisprudență constantă a CJUE, atribuie Curții puterea de a
interpreta tratatele și actele juridice derivate ale instituțiilor UE, însa nu-i permite să aplice
norma comunitară la faptele dintr-o cauza anume, aflată pe rolul instanțelor interne
competente.
Așadar, cooperarea loială între Curte și instanțele interne, impun delimitarea clară și
precisă a prerogativelor față de norma comunitară a UE. Curtea interpretează dreptul UE, iar
instanțele interne aplică interpretarea Curții într-o cauză aflaă în curs de judecată.
“Disponibilitatea CJUE de a oferi răspunsuri foarte specifice a ajutat efectiv la
estomparea liniei de democrație dintre interpretare și aplicare. Cu cât este mai detaliată
hotărârea preliminară, cu atât mai puțin are de făcut instanța națională, de cât să execute
hotărârea din speță7, iar Curtea își menține la puterea maximă controlul asupra aplicării și
dezvoltării dreptului UE într-un anumit domeniu.

7
Paul Craig, Grainne de Burca, Dreptul Uniunii Europene, editia a IV-a, Editura Hamangiu, 2009, p. 619.

5
 6. Jurisprudență

a) Apropierea legislaţiilor
Cauza C-110/14, Costea - Articolul 2 litera (b) din Directiva 93/13/CEE privind clauzele
abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că o persoană
fizică ce exercită profesia de avocat și încheie un contract de credit cu o bancă, fără ca scopul
creditului să fie precizat în acest contract, poate fi considerată „consumator”, în sensul acestei
dispoziții, atunci când contractul menționat nu este legat de activitatea profesională a acestui
avocat. Împrejurarea că creanța născută din același contract este garantată printr-o garanție
ipotecară contractată de această persoană în calitate de reprezentant al cabinetului său de
avocat și având ca obiect bunuri destinate exercitării activității profesionale a persoanei
respective, precum un imobil care aparține acestui cabinet, nu este relevantă în această
privință.8
b) Politică socială
Cauza C-422/14, Cristian Pujante Rivera - Articolul 1 alineatul (1) primul paragraf litera
(a) din Directiva 98/59/CE privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la
concedierile colective trebuie interpretat în sensul că lucrătorii care beneficiază de un contract
încheiat pe o perioadă limitată sau pentru sarcini specifice trebuie considerați ca făcând parte
dintre lucrătorilor angajați „în mod normal”, în sensul acestei dispoziții, în cadrul unității în
cauză.
Pentru a se constata existența unei „concedieri colective”, în sensul articolului 1 alineatul
(1) primul paragraf litera (a) din Directiva 98/59, care atrage aplicarea acesteia din urmă,
condiția „existenței a cel puțin cinci concedieri”, care figurează la al doilea paragraf al
respectivei dispoziții, trebuie interpretată în sensul că nu vizează încetările unui contract de
muncă asimilate unei concedieri, ci doar concedierile în sens strict.
Directiva 98/59 trebuie interpretată în sensul că faptul că un angajator efectuează, în
mod unilateral și în detrimentul lucrătorului, o modificare substanțială a elementelor esențiale
ale contractului său de muncă pentru motive care nu au legătură cu persoana acestui lucrător
intră sub incidența noțiunii „concediere”, prevăzută la articolul 1 alineatul (1) primul paragraf
litera (a) din respectiva directivă.9
c) Justiţie şi afaceri interne
Cauza C-237/15, Lanigan – Articolele 15 alin. (1) şi 17 din Decizia cadru nr.
2002/584/JAI a Consiliului privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare
între statele membre, astfel cum a fost modificată de Decizia-cadru nr. 2009/299/JAI a
Consiliului, trebuie interpretate în sensul că autoritatea judecătorească de executare este
obligată să adopte decizia privind executarea mandatului european de arestare după expirarea
termenelor prevăzute de articolul 17.
Articolul 12 din Decizia-cadru, coroborat cu articolul 17 şi cu articolul 6 din Carta
Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, nu exclude, se opune, întro astfel de situaţie, la
menţinerea persoanei solicitate în detenţie, în conformitate cu legea statului membru de

8
http://www.mae.ro, Selecția hotărârilor pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în luna
septembrie 2015.
9
http://www.mae.ro, Selecția hotărârilor pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în luna
noiembrie 2015.

6
 executare, chiar dacă durata totală a perioadei de detenţie a acestei persoane depăşeşte
aceste termene, cu condiţia ca respectiva durată să nu aibă caracter excesiv în raport cu
caracteristicile procedurii urmărite în cauza principală, situaţie care trebuie evaluată de instanţa
de trimitere. În cazul în care autoritatea judecătorească de executare hotărăşte să pună capăt
detenţiei persoanei solicitate, această autoritate are obligaţia de a acompania eliberarea
provizorie a acelei persoane de orice măsură pe care o va considera necesară pentru a o
împiedica să fugă şi de a se asigura că sunt îndeplinite condiţiile materiale necesare predării
sale efective, atâta timp cât nu a fost pronunţată o hotărâre definitivă cu privire la executarea
mandatului european de arestare.10
d) Fiscalitate
Cauza C-76/14, Manea - Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul:
– că nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică
autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru și
autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în
același stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă,
– că se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele
deja înmatriculate pentru care a fost plătită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu
dreptul Uniunii.11

10
http://www.mae.ro, Selecţia hotărârilor pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în luna iulie
2015.
11
http://www.mae.ro, Selecția hotărârilor pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în luna
aprilie 2015.

7
 Bibliografie:

1. http://www.mae.ro
2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de
reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte
normative.
3. Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Afacerilor Externe.
4. Metodologia privind reprezentarea României înaintea Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene şi a celorlalte instituţii UE, precum şi înaintea Curţii de Justiţie a Asociaţiei
Europene a Liberului Schimb, aprobată de Guvernul României, prin memorandum, în
data de 20 mai 2015.
5. Octavian Manolache, Drept comunitar, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2001.
6. Paul Craig, Grainne de Burca, Dreptul Uniunii Europene, editia a IV-a, Editura
Hamangiu, 2009.