‘niperponderall, $1 20 - 40% pe sublecti cu suter yenoase (varice, edeme ale gleznei, vice x coase, dermita pigmantard, purpura) — toate f=: tulburiri constante ale menopauzsi. Un alt fapt, care s-a pretat la intero tradictorll, a fost cel lagat de posi eroditar al belli, Si in familiila cu mai rm marcaii de aceasté boali sa consiat mejoniatea cazurilor, exist si obazitate 5 stato-dinamice ale membrelor pelvine. SAuafie, $2 pus In mod justificat ir mBsurd arvaza este boals transmis’ lalle flind derivate din viata sedentar feat obligali pacienti, sau obezitates 6 1 statice sunt factorli transmigi eredita instalarea artrozei, ‘Astizi predomind ipataza exister artrozelor_primitive, a_unei_prec ‘asupra c&rela factor. mullipll. gl var pentru a deciansa_beaia: prot repetate, factor! endecrini, tac finja inflamateri ropetata etc. Th ce6a ce priveste gonarirozele se exist un numfr mere de boli care_pot boi curenia, am Tnregistrat: 1. Poliartrita cronich ow 2, Tulburiirilo stato-dina Fioare: dezaxarea gonu patelara. 3. Traumatismale art 4, Difertate anropar §. Condromatacia patinartrozel primitive genunchiulul in plan frontal: Dack Privegte otiolegia gonartrozei oexistt dar nu confirméiri, mecanismete care pro- alterarea ostéocartilaginoasé articulard, sunt mare parte cunoscute. In acest capitol ne vom la principalele notiuni de patogenie ale a ‘tare gi-au gasit reprezentarea in terapla me- mentoasa $i chirurgicald folosita. Fard 54 mail fie acceptali ideea cd celula deteriorata nu se mai © ‘Werificat, totusi, cA rata ei de multiplicare este ¥ “Inferiosrs altor tesuturi. De acest | Weld productia scdizuta de ADN do Capatia, In acelasi timp, cetula cart ‘Bélivitate metabolic’ foarte intensd. In urma care “Secret proteoglicani, colagen si enzime cal Prima au o actlune protectoare Caftila). Factori etiologici BU (endocrini, motabotici, eredita tulburdei ale circutatioi ball Sondrocitelor. Unele al Th mediu enzimo ib a Intro prima o int aU 0 reacto 5 aasimetria menisco-cartilaginoss nt cauza initial a devienior amiale printrun mparti lueaza ca un goHiEsta 0 dezaxare a genun- fal, dar in sens opus flexumutul. fob decsebire de acesta, este consecinia allor fraumatisme ale genunchiului, si mai sles paralizii ale mugchiului cvadriceps (poliomicliti Cel i, In aeeasta pozitie, in contact cu platoul vine suprafata caa mai etalata a condillor femirall, mult vreme aceasta dezaxare nu este rtilaginoass. pateforg. In ultima perioads. put 54 fie Inglobat cu.gonartnaza. prim Posie prezenta gi poate evolua mal ‘1 Mull mai des ca o component @ genunchiului. Bineint dist $1 0 patelari secundart, a Anatomia patologica in gonartreza primitiva ficarea stadiala a lezivnilor anatomo-pato- cum am gisito. tn teratura parcurs’, a ‘o diferentiers corecté intre secundara. In ordcare le putem intalni in perioadele de polit, Intre crizele dureroase, produci sinovial este sSraca, fapt care a facut ca gonartroza primitive $6 mai fie numita | Procesale amintite pot s4 se dezw cuprinsul articulatiei femuro-tibiale, rent pe unul din cele trei compartir nunchiului (inten, extern, retropatelar). S afectiri globale (fig. VI.26.5) se produce mai accentualé in compartimentul chiului. Din acest motiv, de abic tratata, aceasta forma clinic de a1 mai lent c&tre stadille 2 si 3, aj produc $i Ga 6 Suferin{h clinica 1 dupa cum vom vedea in continuare. Spre deosebire de aceasta fo Clinica cu debut asimatric are o ev rapid’, ajungand foarte reped ferinta intens3, in care terapia Bf stadiv, eroziunile Tn articulatie pat cit Cartilaginosi. Sinoviala se in: Galuletor sinoviale. In juru! din sinovialé apar zone do tare. Treptat, ea devine sc cese identice petrecandu-s lin ligamontete peHig. VI265 — Gonarroza simevica biainrala stasul 2. Co aries sting® s-0 produs subluxarea lateraif Insoina do ctor Mares opel tinlale aupsricare prins mics Gorespunzitor sa dexvoliat cstecftoca Inlomi femsro Cieping'h Subliniem c& nu devierile axiale part Sadiul 2 al gona: i bisctivizate> pr ‘Qaliohoze! Multarticulaba, co care. dk ‘devin incongruanté. Pe de alti parte, inguataras fiulul_ articular evigentiazé imporianta Marcats a spatiul a (fig. V1.26.5, fig. 'VI.26.8). de evolutie a bolli este marcat de Boece aneese pe_ani mari, Cartllajul restan ose macroscopic (galben, fBré luc ‘Grodal) gi limitat la cAteva insule risipile pe supra: ‘felele articulare, Osu. marginit deo coroand mare osieofitic® . Spre dacsabiro de me Gxistente tn coxartraz’, in gonartroza pr- Mita nu axista, sau sa gdsesc exceptional de re Tooara'de cstecliz’ geodick in caul subcondral. In Kosast5 otaps evolutive 8 boli, ~edosrad art Fig. V126.6 ~ Gonarvoza axmenced oe la ineaput. aluned rapid To sia 3 Ge avolineb) Simptomele subloctive: Burerea este simptomul principal §1 dominsey, ead primitiv’, durenea are anumite Paris, =a Incepul durerea este localizata in intern. articular intern, in spatiul poplitou sau sub pare. 7 mai trziu 88 56 extind® fn tot penn: hint; - poate iradia, mai des spre gambé $i rar 29 ‘este provocaté de migcare, dispare la repous nu are caracter noctum, - apare intensd, odalé cu inceperea mi diminu’ pe msura execulani miscari daveni foarte intensa si insistenta. cups fizic mare gi prelungit; - este exacerbatd de mersul pe teren panth, de urcalul dar, in special, de treptelor, = intensitat Gain Jn interiorul genunchialyi (mal accen din compartimentala genunchiulul), « cu gerunchiul controlateral, dasi a apare radiologic, poate fi la fal de compartimente ale acelulasi ge genunchi; - spre deosebire de coxartroza, si impotenta funcfionala are ascendentS, in gonartroz’ ea capricios; = mersul poate deveni schiopat dificil, dar rareori imposibil. du-se i jalist an Mecanismul durerii nu este £ eo pentru cA i cartilajul 5/ sino Simptomele clinice sdrace in terminatii nervoase senz durerea poate fi provecalaé de 8) Debutul dh microfracturila, osului subcom: (Decale mai multe of, debutul este insidios as si poate provoca dureri, strivirea i cy mantiesti prin dureri de genunchi care ‘Spar sinavialei edematiate sau tens’ stortul fizica mari. Ration debutul poate fi.si capsule! articulare, prin insta bruscd a unei hemohidrar diminud dupa efectuarea par dovadd a participarii ta inste mecanism de stazi veno: este deblocati, prin miscaro. Instabilitatea genunchivice dar poate fi $i numai o seExamenele de laborator Probele biologice sunt fn limite normale. An -4 si microscopic’ a fichidulul sin : ste tcFig. L260 ~ Seoeul HSS (Hospital for Spacisl Surgery), grafillor da fat& $i profil a genunchivi flind esezat ins in picioare, in fata Aceste radiografi au valoare n derea modificdrilor axiale ale femur siografic ‘capulul femural pana la cantrul avieae fafa (fig. V1.26.5): . mural este tr e aa EEN on des- one de cece variabile {in functie de pradul de evolutie be marginile Sbiale $1 ale condililor famuraii: ie * ascufirea gi hipertrofia spinelor tibiale: * incongruenta femuro-tibigla; sin formele clinice asimetrice, daterorarea grav csteocartilaginoasé se afi de obical pe com- parimentul articular intem, care este mérginit de ‘Geieofite ce proemind uneor pe fata inte’ a ‘femunuial $i tibiel, Imaginaa este enumité de engiezi (lio, In englezii, buza) (fg. V126.6). In fore de gonartrozé grave, insofii de mobilitate articularé mare, platoul tial inlem poate avea o Inclinare exagerata, sau poate fi fragmentat sau micsorat prin osteoliza (fig. ‘VIL2B8 a); = exist osteocondensare sub platourile tiblala ‘Spr@ deosebire de coxarirozii, in gonartrozii nu se 94805c zone de ostecliz’ geodicd in osul subcon- ral, nici zone de osteoporozA In apifizele femurala sau tiblala; * pot fi prezenti in articulatie corp liberi arti ae formaii din osteocartilaj desprins din articu: = ps radiogratia de profi! (fig. VI-26.10): * Osteofiioza este situala supra- si infrapatetar, = cresterea ostaofitica a marginil trohleci femu: Tale spare cao coroan’ ososA care coafeazi fo ® distanja femuro-patelari se micso: Mamginila articulare ale trohleii si patalei sunt "egulate; * Yoluta postericara a condilului forural ps ‘osteofitic; Fig. Vi28.11 ~ Rac Fig. Vi.26.10 = Gonartors - imagine de prof: sunt pronente: « ‘oslooftora supe 9i infrapateii: - imagine de “tard dubiu’ = Seterminata de cstecttoza do pe Wohieaa temerall - ostectitaza pe suprafata posterioard o eondilor ferurai:- spat tbictermural Ingustat: laptul cB Enia plaicurile tbiale este peelect erizoraall Indic absanta escavidllor la acost nivel); da asemenca, pentru diagnesticul de gonartrozs, ipsa in de gstactiza geodica gi lipsa osteoporon evolutia capric Tratamentul nechiru rgical ‘Spre deosebire de artrita reuma 30 cuprinda simultan masuri rapio antalgic& si terapie anlin! rmgptoasa oi balneara Ds i Masur care trebule fuali in « hiperpenderali. Orice alts tentativa tc Soria esecului, fara revenirea la « oral aproape normal; = masurile comportamental finda si asupra unor acte colic intre in obisnuinta pacientilors “ariro- mai "ostoocart- mai rmult antiartrozice se bucu controversata in litersturs pe inl i pentru 10 zile ee firmitévritor SesizatA Inca dinam prezentat in micul subes, smiel functionale a enunchiay ct | ‘3 miscarea genunchiulul este g Mica, complexa, in cara se combind misotri de ty... i Hului cu migcdri dé rotayy 5 axului ef longitudinal si da transis. si posterioara a gambei fata de ten. asemenea, genunchiul trebuie $4 fie capapy . 0 foarte discreta migcare de lateralitate, Protezele care limiteazd migcarile genunen., Ja un singur tip de migcare sunt protezele bincy ‘sau complet stabilizate, intitulate si in balama Protezele care lasd libertate tora) genunchiutul, sunt protezele nabdlacate cara (Desi fac parte ng ‘continua 84 fie utilizate $1 azi, este adevaral Ih siluati deosebite. Cu trecerea anilar, 5: modelo de proteze cu balama care losesc, in mod exceptional, sunt mode! balama gi fixate proximal fal in ca dular. In timp ce ta proteza Guepar © ‘jeter se termina libere in canalele femurului si tibial (fig. ViL26.13 Maidstone cele dou tije introduse o SUNK Sirdbatute da guruburi transven care le fixeaz’ transfixiant de cori ale celer doula diafize (fig. VI.26.14). De ¢ 3i diferenta de comportamant bio: doua proteze, care dupa parerea d@ CaUzZA modelului de protez’ M: Suruburilor puternice etajate, care Motalice si corticalele caseley, Maidstone, tensiunile macanice pe cart proteza se disperseaza pe intr femurulul gi tibiei, ceea ce fexstenté In timp acestui Gazul protezei Guepar, intra zor ibie) ccupate contromedular d fonela de os neammate centro Melalich, apare o mare difero‘sale obligat 88 80 migte inirun sinter ae et sogital, Aces! neajuns functional este folugl sccoptal, protezela cu balama continuing Sah fig fotolia, Ir situatil In care oxista o mare lipsd de substanis 080888 prin pierdore (fractura daschisa ad axtspare (tuMOrA), sau acolo “unde inroy sparatil capsulo-ligamentar, inira- si periarticuian sate distrus complet. Fig. VL28.13 = Protmza stabiizath ,In tines di 3 mgar® sunt Seocse la cAndul ioc in city 2M) pos\ence (ooalarae Cae Be (Suprastatiizaty), Tiger libero neblocate sunt cel mai dea oasi Pentru Ca a6 cela mal multe ei, chiar cind Mnura osteocartilaginoasi @ste mare, siructurie Sige Sunt fotusi prazenie, in Nh mborg) chasificd instabili I" 1Wulul In 3 clan a ease 1— minima (§-10" clase 2 - media (10-20°) clasa 3 ~ severi (20-45") Protezele libere, festablizaie sunt folosite in Qénunchii stabili gi In cel instabil din clasele 1 si 2. Artroplasiia geounchiulyi reuseste sf realizaze disparitia total a durerii in §0-70% din cazurl, si s& recuperoze flexia ¢i extonsia in limitale folasifi ner- malo a genunchiului. Recuperares stabllitStii ge- funchiulul $i rocvperarea esteticé si functional a mambrului pelvin, sunt aproape regula, In cazurile fn care boala este foarte vecho, iar dozexarea genunchiului este mare si da mult cro- nicizalé, se pot instala deforma grave ale piatoulul intern, cu escavare linlarh sau cupulard adénea si uneori cu micsorarea platoului prin soi) iste neblacate (nostabilizate saul partial) JSI5I do dows puri: proteze cine ‘222 hecimsn ile, Flecare din cela dows tpuri mar a8! Altoorl, ¢folosess prolaze care dispun de 9 stris to cn. modulare care pot fi aplicale etajat, compen astfel dafectiunile arhitectonice ale platouriigr ‘Sen fig. V1-26.16). In acest fel, igamentele colsiera., care prooperator sunt rélaxate, sunt pusy tensiune, stabaizind genunchiul in plan tronta In tocul acestei proteze foarte scumpe, so 5.) folosi @ serie de artificll de_plombare a_cefo. 0393, Se pot aplica astfel quiograte de os, raz, ‘din corectille osoase facute la acelasi bor ‘VL26.17, ¥126.18). Mai simplu, defectul tibial poate fi plombat gy cimant scrilic apical po =; ; ae SBiaL ffig. Vi26.19). Exastd in vedere dupa care, o infundare a co hipotrafie femuraka ce provoaca o ir (5"), 58 fia plombatd cu ciment suruburi, pentru defecte cu inclinare combine $i grefarea csoasé, iar pes Fig. VIZ0A5 ~ Model do preteen cu sont tial ows se apeleze la proteze modulare cu femurals prety stabzaroa talorald a genunchiuA augmentatoare. é vi = Imaging de profil: a - Proopormtor exist o subkimatio artorioar ‘Apicaina Wwe echaza olale nariabilzale nu poate arula wubisxatia anterioara a gor: enc GIG selicaren win peoinre sie revicin (supeastabilizats). Imagine de tai5. dG (preunchi cu protaza suprastas genunchilor foarte instabdi, Deoarece istc Protez do prima intentia suprasta- genunchi este #6 un sistom de ancorare fe- , 88 rezistenta in timp 2defoctuis: dalichdil 898 TAIL (plato! bial intern)i thlakd nau femurall 8 UNO ndacEei meNAEe ar Lie Seeger ppt ow r sdeoeeel ae (fetal OH esp BH bine pnd la un moment In care & aleatori pot provoca dastabilizarsa sr aflaia Intr-un echilibeu precar: menopaurd ponderalé, rupturi posttraumatice ale ligan periarticulare atc, Accontuares dezaxSrii, care o pericad’ a fost toleratd, face ca tensiunilo un 88 depgeascé limita da toleranta a car cular, dupd care se instaleazd cercul « a jazi degradarea articulard. Fracturi_consolidate_vicios, cu plan frontal Sau sagital, instabilitat genunchiulul (fig. 1.28.20). © Pion slabalg Ja_copil - netra provoca, la varsta adultd, instalarea unw gui gonartrozé secundara, traneazi provactind instalarea uaei def Pie fh varum si flew if Malformatilie congenital alo 5 Coxofemurall, coxa vara, coxa wally: Praveca fis genu varum, fie ge VL26.7). Patogenie: Th cage ce privasc gonartrozele se poate vorbi de o etapa preanrozica contina potentiaiul unel deforma =". fagrosiuni articulare ullerioare) si o & Ih caro agresiunea articulard 5-8 ma:1 Dogonerare capsuio meniscal + agravarn: be: cartlaginoase deteriora osteccartiaginoase prezente in go- ruanehi. Qdat& cu intrarea tn clapa artrozica, feno- meoele distructive se vor autopotenta prin declan: area unui adevarat cere vicios pe cara Lam schitat mai jos, dup un model publicat de O. Antonescu ‘Anatomie patologica: lindiferent c& esta vorba de o agresiune chimicd, enzimaticl, hormonal’ sau vasculara, in gonartrazs ‘Secunda’, de alta natura decat artnta reumatoida. ‘eyetiinen primordial’ se destSpoerd. ca si in Qenaciroze primitiva. asupra cartilajulul articular st ‘88upra_elementelor fibro-meniscale. Delenorares lee provoacd apoi dezaxarea articulara, dupé care 8 dectangeazh cercul vicios prin care sunt arr GENU FLEXUM <4——— MAJORA trenate In sens distructiv toate sistamela care con- yeazB $i reaizeazd stabilitatea genunchiulul, ca in schema de mai sus. Tn gonartrozele prin dezexare de cauzd me: canicd intra sau 8, cercul vicios fur porieaz’ la fel. cu singura decsebire ci in preartrozica se afi dezaxarea, intraroa id prover ase, proces nstalarea leziunil 3, mecanica,Oatestomia supracondiiand a femuss ratarwntd gonu vaigus-ulul.Solutl este cS In aceeasi sedinih opers- é. prin geometria trangelor de rezectie a Onn Gipaulotomio posterioar’ aiticulare, se poate raaliza si corectia Mantchabrl Tea. @ genunchiului, iar reivarea rapid’ a speij- idipe membrul operat usuresd nursingul post- ‘To_cazul parslizioi cvatricensulyl, gochald cia ior $i teinsartia sociala si eventual profesio- pollomiel8, de evemplu, eale ull ostectomia t0- p condilinn de angular antenoars, caro roa sagital e ‘anterior al genunchiull, care mchiustul in iFig. VL26.28 ~ nib ~ Ractogratia preoperaioce pe femur cu vecurra secundarh durercasil. old - Radiografie postoperaice V1L26.2.2. Gonartroza secundara disfuncti femuro-patelare Trobuie facuts o € Funchiulul. Prima se incadreaza in ca, rozalor primiive, putand s8 preceada sau s& evo: jueze simulian cu gonarvaza primitiva globala si se (raleari aga cum a fost descrisd in paginile antonicare Patola, 05 sosamoid al cvadriceps 8 forfa cu care acest mugchi face extensia gambei in Himpul deplasini ortostatice de orice fel. Ea se fOat6 deplasa thire momentul de extensie masivs ‘si momentul de Nexie maxima a genunchiului, pe o distant da §-7 cm, alunectnd dintr-o pozitie ver- Nica, ntuall proximal fata de trohleea femurald (in maresio rozisten{a determinatd de greutatea game) 5 . Ja nivelul Insartiol tendonului pe go zitatea tibial anterloars, apare © a treia forty este razultanta (R), C8 v8 apica cu putere pas, pe suprafata trohlearé a femurulut (fg, \vi.a5 2° Gradientul compresiunii fomuro-patelare cs... odatS cu cregterea flexiel genunchiui rapeutic antariee de feenur fe $00 = artroplaste stablizath nocimer: conferd pe aceasti cale, stabil calculat valoarea acestel rezul faptul ch supratata patel fumai 1/3 din suprafata ei trohleea femurala. Ei au timpul flexiei genunchiului, pa asupeafemurului cu o fora care 75 kgicm’, fort care cresie si alangatului, sariturii, w functional pe dous pun supratata pe supratata cz 126.28) a4 factor Avest |(a aripinarel patlare laferaia intame}: vertical a tendonuiul Wi28.27 - Rezutanta Rath on interactunen cine deeeninate tn sens erarial ce conacia murchiulul (Mtr) sf Tn sons distal, do groutatea game: (Pa). Oricrula din acest factori, si sunt ‘Cauze care o pot face, produce disfunctit Fig. VLI828 - Redoprufa mulaid potelel, cu genenctiul to th Directia razei X de investigate e: marginea_anterioara_9_ ti tudinal_a__patelel. igentficarea Miller Sau a cislocarilor, discrete ale pozitiel patelare. So unghiul patelofarnural lateral si indexul patelofamural. La s dintra liniile A gi B se deschid a), Ih timp ce is subiectil ¢immpi Ne si s-au folosit si tehnici de rea pateloi fati de femur, teh 2eazA fie prin intecpunerea unui ferdonul rotulian (fg. 'VIL26.33) Supratuberozitara a tibiai (fig avansare s@ poate realiza si co gestzie artroscopich s0 ilor taterale la ai practic patel artrorel Taterale poate abjine fe care este supusd lactornia totala, ca fomuro-patelare Fig. VLDL4 - Ouectomia supemberatard de avansare = ici — paciry tratamental arrose! wtropatelaee V1.26,2.3. ‘Gonartroza prin alterare meniscala Meniscurile sunt factor’ de stabilizare a tactulul dintre condilii femurali $i pf ie. acolagi timp, eb au un ro! de neinio saroa tensiunilor mecanice care £2 4 In disper:poimlths a sino), aberanta @ capacitay:, Boala_articulard ofin microcristale 1 Tn bichidul sinovial a cristal inflamatorie violentaé pe care o produce acestor cristale, ca si griparea miscanio: chiului de citre acestea, provoacd in tir trugeri osteocondrale grave. Agropatiile seronegative, in caro sun drate arirta —peoriazics, / sindsomul _F: spongiliia ankliapgigticd, reprezinté un = |, pot avea un risunet morfoloy functional important. Aggie psedazics este identificata datorité prezente: leziunitor cutanate ip fiazic. Acelasi lucru se petrece [p_sindsomu' * datorits, ‘ pics (boala. Ny ib gala Bechistew), de obicsi, are o evo .! care Incepe ou afectarea articulatilicr sac inlervertebrale, Exist insa gi forme cy ferice, asa-numita forma rizomerica, 5° Gsteccartilaginoase rapide si Soldurilor 31 genunchilor. Ea se 'r Cazurile Tn care deb copildrie sau tn adolescen! eS area oO evolutie tre: in alternante de crize i, Care se termina prin ank8 care la un moment dal, fra nicl o caus ‘aparenth, devin Dureroa esto resimiita de bolnay pe fata an. tarioard @ genunchiuiui, sub pateld, — este accen. twat) da urcatul gi coboriitul scarihor, , Gar are vitoare diagnostic’, in masura Th care mu este asociatt cu durerea Provocald do apdsaren parapatelard a sivavialal Radiogratia axiala nu oferd wformatii utie, ing ‘nosticul find pus prin artrografie (In trecut) saw prin artroscopie (In prezent). In pr nt m de leziuni ligamontare sau Tratamentul este prin ‘cgle_artiosponics ‘ sod "tain: fg. VL2G.35 — Arvodeza spontandi retropatetand 51 fem lectomia a fost aband "I ac ¥ patelarA dupa aririta septich: AB - preapemior, CID a pastoperator. bune. BIBLIOGRAFIE VIL20.2.6. 1. Abdraknmanoy AzZn, Artritele specifice sis, Orthop Mentoase bactericide, Gicale trecuts in raviaté mai sus, dedic hidor artrozke provocate ct