Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Seminar Statistica 1
Seminar Statistica 1
Tabelul 1
Producţia în Dinamica Nr de salariaţi
Agenţi perioada producţiei (%) în perioada de
economici curentă (mil bază
lei)
A 1400 75 120
B 800 115 70
C 1000 120 90
Total 3200 ... 280
Se cere:
1. Dinamica producţiei pe total.
2. Calculul mărimilor relative permise de datele din enunţ.
3. Calculul mărimilor relative de intensitate pentru fiecare agent economic şi pe total.
Rezolvare:
x1 x *100
K1 *100 , de unde x0 1
0 x0 K1
0
Astfel vom avea:
1400 *100
x0 ( A) 1866,66mil.
75
800 *100
x0 ( B) 695,65mil.
115
1000 *100
x0 (C ) 833,33mil.
120
1
K1
x1 3200 0,94 sau 94%
0 x0 3394
Deci producţia a scăzut pe total cu 6% în perioada curentă faţă de perioada de bază.
2. Pe baza datelor din enunţ se mai pot calcula mărimile relative de structură şi mărimile
relative de coordonare.
Mărimile relative de structură pentru producţie şi pentru numărul de salariaţi sunt prezentate
în tabelul 2.
Tabelul 2
Agenţi Producţia Structura Nr. salariaţi Structura
economici în perioada producţiei în perioada salariaţilor
curentă (%) de bază (%)
(mil. lei)
A 1400 43,75 120 42,85
B 800 25 70 25
C 1000 31,25 90 32,15
Total 3200 100,00 280 100,00
- pentru producţie:
1400 800
KA 1,75 KB 0,5714
B 800 A 1400
1400 1000
KA 1,4 KC 0,7142
C 1000 A 1400
800 1000
KB 0,8 KC 1,25
C 1000 B 800
120 90
KA 1,3333 KC 0,75
C 90 A 120
70 90
KB 0,7777 KC 1,2857
C 90 B 70
Wi
Q i
T i
Tabelul 3
Tabelul 1
Ag. Valoarea CA în Procentul sarcinii Procentul
ec. perioada curentă de plan (%) îndeplinirii
(mil. lei) planului (%)
A 200 110 96
B 320 125 104
C 240 115 110
Se cere :
1) Procentul îndeplinirii planului pe total.
2) Procentul sarcinii de plan pe total.
3) Dinamica încasărilor pe fiecare magazin şi pe total.
4) Să se evidenţieze structura cifrei de afaceri în perioada de bază şi în perioada curentă.
5) Să se reprezinte grafic mărimile relative ale planului şi de dinamică pe fiecare agent
economic.
Rezolvare:
3
1. Pentru a determina sarcina de plan trebuie calculate valorile planificate ale cifrei de
afaceri pornind de la procentul îndeplinirii planului pe fiecare magazin.
x x *100
K1 1 100, de unde x pl 1
pl (%) x pl K1
pl
200 *100
x pl( A) 208,3 mil. lei
96
320 *100
x pl( B ) 307,7 mil.lei
104
240 *100
x pl(C ) 218,2 mil.lei
110
Pe total vom avea:
K1
x1 760 1,0351 sau 103,51%
pl
x pl 734,2
2. Pentru determinarea sarcinii de plan pe total, trebuie determinate valorile încasărilor
realizate în perioada de bază:
x pl x pl *100
K pl *100, de unde x0
0 x0 K pl
0
208,3 *100
x0( A) 189,36 mil. lei
110
307,7 *100
x0 ( B ) 246,16 mil. lei
125
218,2 *100
x0 ( C ) 189,74 mil. lei
115
x1
K1
0 x0
200
K 1 ( A) 1,0561 sau 105,61%
0 189,36
320
K 1 ( B) 1,2999 sau 129,99%
0 246,16
240
K 1 (C ) 1,2648 sau 126,48%
0 189,74
4
Pe total:
K1
x 1
760
1,2154 sau 121,54%
0
x 0 625,26
Din calculele anterioare se poate desprinde concluzia că situaţia cea mai favorabilă s-a
înregistrat la magazinul B ( o creştere de 29,99% faţă de 25% cât s-a prevăzut), iar cea mai
nefavorabilă la magazinul A, unde s-a realizat o creştere de doar 5,61%.
90
60
30
0
Ag ec. A Ag. ec. B Ag. ec. C
% sarc.de plan %indepl.planului dinamica CA
5
APLICAŢIA 3 Calculul mărimilor relative ale planului şi de dinamică.
Se cunosc următoarele date despre activitatea unei firme din sectorul comercial:
Tabelul 1
Magazinul Valoarea CA Structura Procentul
în perioada de vânzărilor îndeplinirii
bază (mil lei) planificate (%) planului (%)
A 40 15 95
B 70 25 110
C 95 40 100
D 55 20 105
Ştiind că pe ansamblul firmei mărimea relativă a sarcinii de plan este 1,75, se cere:
1. Valoarea vânzărilor planificate şi efectiv realizate în perioada curentă.
2. Structura vânzărilor în perioada de bază şi în perioada curentă.
3. Mărimile relative ale planului şi ale dinamicii pe fiecare magazin şi pe total firmă.
Notaţii:
x 0 - valoarea vânzărilor în perioada de bază
x1 - valoarea vânzărilor în perioada curentă
x pl - valoarea vânzărilor planificate pentru perioada curentă
g 0 - structura vânzărilor în perioada de bază
g 1 - structura vânzărilor în perioada curentă
g pl - structura vânzărilor planificate
K pl - mărimea relativă a sarcinii de plan
o
Rezolvare:
1. Din enunţ se cunosc mărimea relativă a sarcinii de plan pe total şi suma vânzărilor în
perioada de bază. Astfel se poate afla suma vânzărilor planificate pentru perioada curentă
K pl
x pl
1,75 1,75
x pl
x pl 455
0 x 0 260
Din structura vânzărilor planificate se poate afla acum valoarea acestora pentru fiecare magazin.
6
g pl * x pl 15 * 455
x pl ( A) 68,25
100 100
25 * 455
x pl ( B) 113,75
100
40 * 455
x pl (C ) 182
100
20 * 455
x pl ( D) 91
100
Din procentul îndeplinirii planului se poate calcula pentru fiecare magazin valoarea vânzărilor
realizate în perioada curentă.
x
K 1 1 x1 K 1 * x pl
pl x pl pl
Vom avea:
x1 ( A) 0,95 * 68,25 64,84
x1 ( B) 1,1 *113,75 125,13
x1 (C ) 1,0 *182 182
x1 ( D) 1,05 * 91 95,55
Tabelul 2
Valoarea Valoarea Structura Structura
vânzărilor în efectiv vânzărilor vânzărilor
Magazinul perioda de realizată a în perioada în perioada
bază ( x 0 ) vânzărilor ( de bază ( curentă (
x1 ) g0 ) g1 )
A 40 64,84 15,38% 13,87%
B 70 125,13 29,92% 26,76%
C 95 182 36,53% 38,93%
D 55 95,5 21,17% 20,44%
Total 260 467,47 100,00% 100,00%
3. Mărimile relative ale planului şi ale dinamicii pe fiecare magazin şi pe total firmă se determină
pornind de la datele din enunţ şi de la rezultatele de la punctu 1, astfel:
7
x pl 68,25
K pl ( A) * 100 * 100 179,62%
0 x0 40
113,75
K pl ( B ) * 100 162,5%
0 70
182
K pl (C ) * 100 191,57%
0 95
91
K pl ( D ) * 100 165,45%
0 55
Pe total
K pl
x pl 455 1,75sau175%
0 x0 260
K1
x 1
467,47
1,0274sau102,74%
pl
x pl 455
Observaţii:
În perioada curentă nivelul planificat al vânzărilor faţă de perioada de bază a înregistrat o
dinamică de 1,75, adică o creştere relativă de 75%.
Îndeplinirea planului la nivelul ansamblului înregistrează o dinamică medie de 1,0274 cu
o creştere relativă de 2,74%.
Dinamica vânzărilor în perioada curentă faţă de perioada de bază este foarte ridicată, de
1,7979 ori, acestă creştere se datorează vănzărilor din perioada curentă.
8
PROBLEME PROPUSE
1. Pentru un agent economic a cărei activitate se desfăşoară în trei puncte de lucru se cunosc
următoarele date:
Se cere:
1. Dinamica numărului de salariaţi pe total.
2. Salariul mediu în perioada de bază la nivelului agentului economic.
3. Să se stabilească ce alte tipuri de mărimi relative se pot calcula pe baza datelor din enunţ;
exemplificaţi.
4. Să se reprezinte grafic fondul de salarii, în perioada de bază, pe total, în funcţie de salariul
mediu şi numărul de salariaţi.
Se cere :
1. Dinamica producţiei pe total.
2. Calculul mărimilor relative posibile
3. Mărimile relative de intensitate pe fiecare societate şi pe total.
9
4. Se cunosc următoarele date despre activitatea unei firme din sectorul comercial:
Tabelul 1
Ştiind că pe ansamblul firmei mărimea relativă a sarcinii de plan este 1,20 , se cere:
7. Un agent economic dispune de patru magazine pentru care se cunosc datele din tabel:
Valoarea cifrei de afaceri (mil Număr personal
Mag lei)
Realizat Planificat Realizat Realizat Planificat Realizat
in pentru în in pentru în
perioada perioada perioada perioada perioada perioada
de bază curentă curentă de bază curentă curentă
A 205 250 242 32 30 32
B 220 300 283 35 33 34
C 540 700 625 42 40 42
D 1280 1400 1343 85 80 88
Se cere:
1. Să se calculeze toate mărimile relative permise de datele din enunţ;
2. Să se reprezinte grafic rezultatele obţinute la punctul precedent
8. Pentru trei agenţi economici care desfăşoară aceeaşi activitate se cunosc următoarele date:
Valoarea cifrei de afaceri
Dinamica cifrei de afaceri Procentul sarcinii de plan
Agentul economic în perioada de bază
(%) (%)
(mii lei)
A 115 112,3 130
B 127 108,4 150
C 98 103,8 115
Se cere:
1. Dinamica cifrei de afaceri pe total.
2. Procentul sarcinii de plan pe total
3. Indicatorul îndeplinirii planului pe fiecare agent economic şi pe total
4. Structura cifrei de facari în perioada de bază şi în perioada curentă
10
APLICAŢII MĂRIMI MEDII ŞI INDICATORII VARIAŢIEI
Se cere:
1. Să se formeze seria privind volumul producţiei prin centralizarea datelor individuale;
2. Să se calculeze volumul mediu al producţiei din societate folosind media aritmetică şi să
se verifice principalele proprietăţi ale acesteia;
3. Să se folosescă pentru aceeaşi serie şi alte tipuri de medii şi să se arate în ce raport de
mărime se află ele faţă de media aritmetică;
4. Să se calculeze indicatorii medii de poziţie;
5. Să se reprezinte grafic seria.
Rezolvare
x
x i
972,2
121,525 mii bucăţi
n 8
Tabelul 1
Nr. crt. Volumul xi x xi a xi
proucţiei k
(mii buc)
1 103,4 -18,125 0 10,34
2 112,8 -8,725 9,4 11,28
3 117,5 -4,025 14,1 11,75
4 118,2 -3,325 14,8 11,82
5 119,2 -2,325 15,8 11,92
6 121,2 -0,325 17,8 12,12
7 131,4 9,875 28 13,14
8 148,5 26,975 45,1 14,85
Total 972,2 0 145 97,22
11
Verificarea principalelor proprietăţi ale mediei aritmetice
a. xmin x xmax
103,8 121,525 148,5
b. x x 0 (vezi tabelul 1)
i
c. x n x
i
8 121,525 972,2
d. x'
x i a
xa
n
Alegând arbitrar a = 103,4 şi calculând valorile xi a se obţine:
x'
x a 145 18,125 mii bucăţi
n 8
deci:
x x' a ; 121,525-18,125 = 103,4, de unde:
x x' a 103,4 18,125 121,125
x
ki x
e.
n k
Fie k = 10 arbitrar ales, obţinându-se:
x
ki 97,22 x
x' ' 12,1525
n 8 k
3. Calculul celorlalte mărimi medii
Tabelul 2
Nr crt Volumul 1 xi2 lg xi
producţiei xi
(mii buc)
1 103,4 0,009671 10691,56 2,014521
2 112,8 0,008865 12723,84 2,052309
3 117,5 0,008511 13806,25 2,070038
4 118,2 0,00846 13971,24 2,072617
5 119,2 0,008389 14208,64 2,076276
6 121,2 0,008251 14689,44 2,083503
7 131,4 0,00761 17265,96 2,118595
8 148,5 0,006734 22052,25 2,171726
Total 972,2 0,066492 119409,2 16,65959
Media pătratică
xp
x 2
i
119409,2
122,17 mii bucăţi
n 8
Media armonică
n 8
xh 120,31 mii bucăţi
1 0,066492
x
i
12
Media geometrică
lg x
16,65959
xg n x lg x g
2,0824
i
i ;
n 8
anti log 2,0824 120,90 x g 120,9 mii bucăţi
Abaterile între cele patru medii fiind mici, se poate trage concluzia că pentru acestă serie
orice medie s-ar folosi, ea măsoară suficient de corect tendinţa centrală şi deci media în acest caz
poate fi o valoare tipică.
4. Calculul indicatorilor medii de poziţie
Deoarece seria este una simplă, pentru că nu are termeni care să se repete, nu este cazul să se
calculeze modulul.
Calculul cuantilelor
Calculul medianei
n 1 9
- locul medianei : LMe 4,5
2 2
- valoarea medianei:
x x5 118,2 119,2
Me 4 118,7 mii bucăţi
2 2
Calculul cuartilelor
n 1 112,8 117,5
LQ1 2,25 Q1 115,15 mii buc.
4 2
Q2 Me
3n 1 121,2 131,4
LQ3 6,75 Q3 126,3 mii buc.
4 2
5. Reprezentarea grafică
160
140
120
mii bucaţi
100
80
60
40
20
0
1 2 3 4 5 6 7 8
Secţii
13
APLICAŢIA 2 Calculul indicatorilor statistici ce caracterizează distribuţia judeţelor după
numărul abonamentelor telefonice
Se cere:
1. Să se calculeze numărul mediu de abonamente telefonice prin calculul mediei aritmetice
cu frecvenţe absolute, specificând ce proprietăţi ale mediei aritmetice stau la baza
calculului acestora;
2. Să se calculeze şi celelalte medii şi să se verifice relaţia dintre acestea;
3. Să se calculeze indicatorii medii de poziţie;
Rezolvare
x
xi ni 3360 84 mii abonamente/judeţ
ni 40
14
Tabelul 3
xi ni 1 xi2 ni ni lg xi
ni
xi
45 10 0.222222 20250 16.53213
75 17 0.226667 95625 31.87604
105 6 0.057143 66150 12.12714
135 5 0.037037 91125 10.65167
165 2 0.012121 54450 4.434968
- 40 0.55519 327600 75.62194
Media armonică:
xh
ni 40 72.04 mii abonamente/judeţ
1
x ni
0,55519
i
Media pătratică:
xp
xi2 ni
327600
90.49 mii abonamente/judeţ
ni 40
Media geometrică
x g i xini lg x g
n ni lg xi
1,8905485
ni
x g anti log 1,8905485 77.72 mii abonamente/judeţ
Verificarea relaţiei dintre mărimile medii:
xh x g x xp
Aşadar,
72.04 < 77.72 < 84 < 90.49
Abaterile dintre medii fiind mici se poate trage concluzia că pentru acestă serie orice medie
s-ar folosi ea indică suficient de corect tendinţa centrală şi deci media în acest caz poate fi o
valoare tipică.
Tabelul 4
Grupe de judeţe Frecvenţa ( ni ) Frecvenţe cumulate
după numărul de
abonamente
30-60 10 10
60-90 17 27
90-120 6 33
120-150 5 38
150-180 2 40
Total 40 -
15
Calculul modulului
Etape:
- se stabileşte locul modulului dat de intervalul cu frecvenţa maximă
60 < Mo < 90
- se calculează modulul după formula:
Mo x0 k
1
60 30
17 10 86.25
2 2 17 10 17 6
- se verifică dacă valoarea modală este inclusă în interval
care depăşeşte
n 41
20,5
i 1
2 2
27 > 20,5 Me 60,90
- se calculează mediana utilizând formula:
M e 1
* ni 1
1
2
ni 41
10
i 1 2
M e x0 K * 60 30 78.53
nM e 17
- deci, 60 < Me < 90
unde:
x0 – limita inferioară a intervalului median ; K – mărimea intervalului median ;
M e 1
1
2
* ni 1 – locul medianei în serie ; n
i 1
i – frecvenţele cumulate până în intervalul median;
Pentru lucrătorii unei fabrici se cunosc următoarele date cu privire la numărul de piese
executate de fiecare într-o perioadă de timp. (date convenţionale)
Tabelul 1
Grupe de muncitori după Număr lucrători
numărul de piese lucrate
Sub 30 7
30-40 5
40-50 12
50-60 20
60-70 26
70-80 17
Peste 80 13
Total 100
Se cere:
1. Să se reprezinte grafic seria de date folosind frecvenţele reale şi cele cumulate.
2. Numărul mediu de piese realizat de muncitorii fabricii.
3. Indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei.
4. Indicatorii de asimetrie
Rezolvare
Histograma
30
Număr muncitori
25
20
15
10
5
0
20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 70-80 80-90
Număr piese lucrate
17
Poligonul frecvenţelor
30
Număr muncitori 25
20
15
10
5
0
20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 70-80 80-90
Număr piese lucrate
120
Frecvenţe cumulate
100
80
60
40
20
0
20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 70-80 80-90
Număr piese lucrate
18
3. Calculul indicatorilor de variaţie
depăşeşte
n
1 100
i
50,5
2 2
70 > 50,5 Me 60,70
- se calculează mediana utilizând formula:
M e 1
1
* ni 1 ni 101
44
2 2
M e x0 K * i 1
60 10 62,5
nM e 26
- deci, 60 < Me < 70
unde:
x0 – limita inferioară a intervalului median ;
n
i 1
i – frecvenţele cumulate până în intervalul median;
19
xi Me
d Me 100 (vezi tabelul 3)
Me
Tabelul 3
xi ni xi x xi x xi Me xi Me
100 100
x Me
25 7 -35,6 -58,7459 -37,5 -60
35 5 -25,6 -42,2442 -27,5 -44
45 12 -15,6 -25,7426 -17,5 -28
55 20 -5,6 -9,24092 -7,5 -12
65 26 4,4 7,260726 2,5 4
75 17 14,4 23,76238 12,5 20
85 13 24,4 40,26403 22,5 36
- 100 -39,2 -64,6865 -52,5 -84
4) Abaterea maximă
- în mărimi absolute
d max xmax x 85 60,6 24,4
- în mărimi relative
x x 85 60,6
d max % max 100 100 40,26%
x 60,6
5) Abaterea minimă
- în mărimi absolute
d min xmin x 25 60,6 35,6
- în mărimi relative
x x 25 60,6
d min % min 100 100 58,74%
x 60,6
20
1) Abaterea medie liniară de la medie (vezi tabelul 4)
d
xi x ni 1352,8 13,528
ni 100
x
2 xi2 ni 2
x
394700
60,6 2 274,64
i n 100
Calculul simplificat al dispersiei
Tabelul 5
xi ni x a xi'2 ni
x' i
k
25 7 -4 112
35 5 -3 45
45 12 -2 48
55 20 -1 20
65 26 0 0
75 17 1 17
85 13 2 52
- 100 - 294
i
x n '2
i i
k2 x a 2 294
10 2 60,6 65
2
n
x
i 100
294 19,36 274,64
unde: a este centrul intervalului cu frecvenţa maximă, iar k mărimea intervalului de grupare;
5) Coeficientul de variaţie
dx 13,528
vx 100 100 22,32%
x 60,6
x 16,57
vx 100 100 27,34%
x 60,6
21
Observaţie:
Deoarece coeficientul de variaţie are o valoare mai mică decât 35% se consideră distribuţia
ca fiind omogenă. De asemenea cu cât acest coeficient are o valoare mai mică cu atât distribuţia
este mai omogenă.
25 7 -315826 11243410
35 5 -83886,1 2147484
45 12 -45557 710689,1
55 20 -3512,32 19668,99
65 26 2214,784 9745,05
75 17 50761,73 730968,9
85 13 188848,2 4607896
- 100 -206957 19469861
(x i x ) 3 * ni
3 i
– momentul centrat de ordinul 3
n i
(x i x ) 4 * ni
4 i
– momentul centrat de ordinul 4
n i
3 2069,57 2069,57
C aF 0,4548
3 16,57 3 4549,54
22
5. Coeficientul de asimetrie al lui Yulle (CaY)
q q1
C aY 2 unde : q1 = Me – Q1
q 2 q1
q2 = Q3 – Me
– 1 ≤ CaY ≤ 1
6. Coeficientul de asimetrie al lui Bawley (CasB)
q 'q '
C asB 2 1
q 2 ' q1 '
unde : q1’ = Me – D1
q2’ = D9 – Me
Pentru calculul celorlalţi coeficienţi de asimetrie vor trebui calculate valorile pentru modul,
cuartile şi decile conform explicaţiilor din capitolul anterior.
Interpretarea coeficienţilor de asimetrie
Dacă avem:
- coeficienţii > 0 seria prezintă asimetrie la stânga;
- coeficienţii = 0 seria este perfect simetrică;
- coeficienţii<0 seria prezintă asimetrie la dreapta;
Pentru aceasta problemă coeficientul este mai mare decât 3, aşadar distribuţia este alungită.
CapF CapP 3
Interpretare:
- dacă acest coeficient este mai mic de 0 seria este aplatizată;
- dacă acest coeficient este egal cu 0 seria prezintă distribuţie normală;
- dacă acest coeficient este mai mare decât 0 distribuţia este alungită;
PROBLEME PROPUSE
1. Cifra de afaceri (mii lei) pentru 10 magazine dintr-un centru comercial înregistrează
următoarele valori: 31,2; 20,8; 28,6; 46,3; 25,5; 27,8; 29,2; 22,4; 26,3; 41,5; 39,1.
Se cere:
1. Să se calculeze volumul mediu al producţiei din societate folosind media aritmetică şi să
se verifice principalele proprietăţi ale acesteia;
23
2. Să se folosescă pentru aceeaşi serie şi alte tipuri de medii şi să se arate în ce raport de
mărime se află ele faţă de media aritmetică;
3. Să se calculeze indicatorii medii de poziţie;
2. Distributia magazinelor dintr-un oras dupa numarul de televizoare vandute într-o luna
generaza urmatoarea serie statistica:
Se cere:
1. Să se calculeze principalele categorii de mărimi medii;
2. Să se verifice relaţia dintre medii;
3. Să se evidenţieze structura vânzărilor;
4. Să se calculeze indicatorii medii de poziţie.
Se cere:
1. Să se reprezinte grafic distribuţia salariaţilor după valoarea vânzărilor;
2. Să se calculeze indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei;
24
ANALIZA LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE
Aplicaţia 1 Pentru 10 unităţi economice din acelaşi sector de activitate se cunosc datele
următoare:
Tabelul 1
Nr. crt. Nr. Cifra de afaceri
salariaţi (mld.lei)
1 28 1,7
2 18 1,1
3 22 1,2
4 44 2,2
5 16 0,9
6 12 0,7
7 26 1,5
8 20 1,3
9 30 2,0
10 40 2,3
Total 256 14,9
Se cere :
Rezolvare :
25
Cele două şiruri de date din tabelul 2 indică existenţa unei legături directe între numărul
de salariaţi şi mărimea cifrei de afaceri. Pentru a putea aprecia şi forma legăturii este necesar să
se traseze graficul de corelaţie (figura 1), care sugerează o legătură de tip liniar.
Cifra de
afaceri 2,5
1,5
0,5
0
0 10 20 30 40 50
Numarul de salariati
n x i yi x i yi
ry / x
n x 2 x 2 n y 2 y 2
i i i i
10 * 430.4 256 *14.9 489.6
0.9649
10 * 7504 6553610 * 24.91 222.01 507.4
Acest rezultat arată o legătură puternică între numărul de salariaţi şi cifra de afaceri. Cu
cât ry/x se apropie mai mult de valoarea 1, cu atât legătura este mai puternică.
27
Se cere :
1. să se analizeze existenţa, direcţia şi forma legăturii;
2. să se determine parametrii funcţiei de regresie;
3. să se calculeze valorile funcţiei de regresie;
4. să se măsoare intensitatea corelaţiei dintre cele două variabile folosind coeficientul şi
raportul de corelaţie.
Rezolvare :
1. În relaţia dintre cele două variabile factorul de influenţă este productivitatea medie
(xi), iar variabila rezultativă este cifra de afaceri (yi).
Dintre metodele simple de evidenţiere a corelaţiei dintre două variabile am ales metoda
grafică, aceasta oferind cele mai multe informaţii.
Din figura 1 reiese că între productivitatea medie şi cifra de afaceri există o legătură
directă, de tip liniar.
160
Cifra140
de afaceri
120
100
80
60
40
20
0
0 2 4 6 8 10 12
Productivitatea medie
b = 10,25
3. Valorile teoretice ale cifrei de afaceri (Y xi ) se vor calcula înlocuind fiecare valoare a
28
variabilei factoriale xi în funcţia de regresie:
Yx i 16.5 10.25x i
Rezultatele calculelor efectuate sunt prezentate în tabelul 2, coloana 6.
Tabelul 2
Nr. xi yi xiyi 2 2 (yi - y)2
xi yi Y xi (yi - Y xi )2
Crt.
0 1 2 4 3 5 6 7 8
1 10 120 1200 100 14400 119 1 462,25
2 6 85 510 36 7225 78 49 182,25
3 11 135 1485 121 18225 129,25 33,06 1332,25
4 7 90 630 49 8100 91,75 3,06 72,25
5 8 98 784 64 9604 98,5 0,25 0,25
6 10 115 1150 100 13225 119 16 272,25
7 5 72 360 25 5184 67,75 18,06 702,25
8 6 70 420 36 4900 78 64 812,25
9 8 90 720 64 8100 98,5 72,25 6642,25
10 9 110 990 81 12100 108,75 1,5625 132,25
Total 80 985 8249 676 101063 988,5 258,2425 10510,5
n
ry / x
xi n yi
2 2
xi2 yi2
10 * 8249 80 * 985
0,9876
10 * 676 80 10 *101063 985
2 2
Această valoare apropiată de 1 indică o legătură foarte puternică între cele două
variabile.
Raportul de corelaţie se determină cu formula:
y Y
2
Ry / x 1
i xi
y y
2
i
,
unde:
y
yi 985 98,5
n 10
Utilizând datele din tabelul 2, calculăm:
258,2425
R y / x 1 0,9876
10510.5
Coeficientul şi raportul de corelaţie au valori egale, ceea ce confirmă liniaritatea legăturii.
29
Aplicaţia 3 Pentru cincisprezece firme din aceeaşi ramură s-au înregistrat următoarele informaţii
referitoare la o lună de activitate:
Tabelul 1
Nr. Cifra de afaceri Nr. salariaţi Capital tehnic utilizat
Crt. (mil. lei) (pers.) (mld. lei)
0 1 2 3
1 16 12 4,40
2 18 14 4,72
3 14 10 4,08
4 24 19 5,68
5 17 12 4,56
6 22 17 5,36
7 15 12 4,24
8 21 16 5,20
9 25 21 5,84
10 18 12 4,72
11 17 13 4,07
12 19 15 4,33
13 24 18 4,98
14 16 12 3,94
15 17 14 4,17
Se cere:
1. să se studieze legătura dintre cele trei variabile înregistrate şi să se găsească funcţia de
regresie multiplă care exprimă această legătură;
2. să se măsoare intensitatea legăturilor simple între x1 şi y, x2 şi y, x1 şi x2;
3. să se calculeze coeficientul de corelaţie liniară multiplă;
4. să se determine valoarea raportului de corelaţie multiplă.
Rezolvare:
1. În vederea determinării existenţei şi formei legăturii vom folosi metoda seriilor
paralele interdependente (tabelul 2) şi metoda grafică (figurile 1-3).
Tabelul 2
Nr. Număr Capital tehnic Cifra de afaceri
crt. salariaţi utilizat (y)
(x1) (x2)
0 1 2 3
1 10 4,08 14
2 12 3,94 16
3 12 4,24 15
4 12 4,40 16
5 12 4,56 17
6 12 4,72 18
7 13 4,07 17
8 14 4,17 17
9 14 4,72 18
10 15 4,33 19
11 16 5,20 21
12 17 5,36 22
13 18 4,98 24
14 19 5,68 24
15 21 5,84 25
30
Seriile paralele interdependente arată că există în general o tendinţă de creştere pentru
cele trei variabile.
30
Cifra de afaceri
25
20
15
10
5
0
0 10 20 30
Nr. salariati
30
Cifra de afaceri
25
20
15
10
5
0
0 1 2 3 4 5 6 7
Figura 2 Legătura dintre cifra de afaceri (y) şi capitalul tehnic utilizat (x2)
25
Nr.salariati
20
15
10
5
0
0 1 2 3 4 5 6 7
31
Graficele arată că legăturile simple sunt de formă liniară, deci funcţia de regresie multiplă
este:
Y = a0 + a1x1 +a2x2
Estimarea parametrilor acestei funcţii presupune rezolvarea sistemului de ecuaţii
normale:
na0 a1 x1 a 2 x2 y
a0 x1 a1 x1 a 2 x1 x 2 x1 y
2
a0 x2 a1 x1 x2 a 2 x 2 x2 y
2
n x1 y x1 y
ry / x 1
n x 2 x 2 n y 2 y 2
1 1
15 * 4243 217 * 283 2234
0,9684
2
15 * 3277 217 15 * 5511 283 2
2306 .9495
Intensitatea corelaţiei din capitalul tehnic utilizat şi cifra de afaceri este:
32
n x 2 y x 2 y
ry / x 2
n x 2 x 2 n y 2 y 2
2 2
15 *1352.91 70,29 * 283 401,58
15 * 334.4987 70,29 2 15 * 5511 2832 76,7964 * 2576
401,58
0,9028
444,77
n x1x 2 x1 x 2
rx 1 / x 2
n x 2 x 2 n x 2 x 2
1 1 2 2
15 *1039.96 217 * 70,29 346,47
15 * 3277 2172 15 * 334.4987 70,292 2.066 * 76,7964
346,47
0,8698
398,32
ry2 / x ry2 / x 2 * ry / x 1 * ry / x 2 * rx 1 / x 2
ry / x 1 , x 2 1 2
1 rx2 / x
1 2
R y / x1 , x2 1
i x1 x2
y y
2
i
y
yi 288 18.8666
n 15
Valoarea raportului de corelaţie multiplă este:
8,101
R y / x1 , x2 1 0,976
171,733
33
R ry / x1 , x2
Deoarece y / x1 , x2 , legătura dintre cele trei variabile este liniară şi nu sunt
necesare alte teste de verificare
Tabelul 1
Profit 53 61 75 21 26 35 50 39 46 13
(mil.lei)
Nr. 16 18 21 6 7 9 13 11 14 5
salariaţi
Se cere să se măsoare legătura dintre cele două variabile folosind metode neparametrice.
Rezolvare:
6 d i2 62
rs 1 1 0.9919
n n 1 2
10100 1
unde: di – diferenţa de rang
n – numărul observaţiilor
rs = 0,9919 (legătură puternică)
Tabelul 1
xi yi R xi R yi 2 Pi Qi
di
1 2 3 4 5 6 7
5 13 1 1 0 9 0
6 21 2 2 0 8 0
7 26 3 3 0 7 0
9 35 4 4 0 6 0
11 39 5 5 0 5 0
13 50 6 7 1 3 1
14 46 7 6 1 3 0
16 53 8 8 0 2 0
18 61 9 9 0 1 0
21 75 10 10 0 0 0
Total 419 - - 2 44 1
34
Pentru a calcula coeficientul Kendall de corelaţie a rangurilor vom stabili pentru fiecare
magazin în parte numarul total de magazine care au un nivel superior al profitului (coloana 6),
respectiv inferior (coloana 7).
Pentru aceasta vom numara rangurile superioare (respectiv inferioare) R y care apar dupa
rândul corespunzator magazinului respectiv ,pana la sfarşitul tabelului .
De exemplu , magazinul cu un profit de 46 de mil lei are rangul 6 dupa profit.
Dintre cele patru magazine inscrise pe rândurile urmatoare, 3 ranguri Ry superioare. Este
obligatoriu ca rangurile Rx sa fie ordonate crescator. Folosind totalurile din coloanele 6 şi 7
putem calcula coeficientul Kendall :
rk 2
P Q
i i
2
44 1
0.9555
nn 1 1010 1
rk 0.9555
Datele din tabelul iniţial pot fi folosite pentru a construi un tabel de asociere.
Pentru aceasta am calculat valoarea medie a profitului (41,9 mil. lei) şi numărul mediu de
salariaţi ai unui magazin (12) şi am transformat cele doua variabile analizate in caracteristici
alternative prin restrângerea celor 10 înregistrări în doua grupe : valori sub medie, respectiv peste
medie.
Tabelul 2
Profit
Numar mediu (mil.lei)
de salariati
sub 41,9 peste 41,9
sub 12 5 0
peste 12 0 5
PROBLEME PROPUSE
Problema 1
Pentru cei 8 salariaţi dintr-o filială a unei unitaţi economice s-au înregistrat următoarele date :
Tabelul 1.1
Vechime (ani) 5 8 6 7 4 7 6 3
Producţie (buc) 23 31 21 26 19 27 23 20
Se cere :
1. să se reprezinte grafic datele şi sa se aleagă funcţia de regresie potrivită
2. să se determine parametrii funcţiei de regresie ;
35
Problema 2
Într-o societate comercială s-au înregistrat următoarele date :
Tabelul 2.1
Încasări medii (mil.lei) 62 84 22 86 34 52 15 30
Salariu lunar (mil.lei) 3,7 5,1 3,2 4,8 3,1 4,2 3,0 3,8
Se cere :
1. calculaţi raportul de corelaţie :
2. determinaţi în ce masură influenţează încasările medii salariului lunar ;
3. estimaţi salariul lunar al unei persoane într-o lună în care încasările sunt de 48 mil.lei.
Problema 3
Despre 15 companii de asigurări se cunosc următoarele date :
Tabelul 4.1
Profit (mil.lei) Incasări din prime de asigurare Nr.agenţi
Y (mil.lei) X1 X2
30 238 16
46 283 20
21 192 13
27 211 15
43 314 20
45 258 21
50 237 16
39 245 15
37 293 14
32 208 13
41 237 22
30 215 20
28 263 19
32 282 18
43 251 16
Se cere :
1. mărimea raportului de corelaţie ;
2. ce profit va avea o companie de asigurări cu 22 de agenţi şi încasări din prime de 310
mil.lei.
Problema 4
Opt agenţi economici din acelaşi domeniu de activitate au înregistrat urmatoarele realizări :
Tabelul 5.1
Productivitatea 560 570 600 610 650 630 640 480
medie
Profit (mil.lei) 48 58 54 58 63 59 52 42
Ştiind că legătura dintre cele doua variabile are caracter liniar, măsuraţi intensitatea
acesteia prin intermediul :
1. raportului de corelaţie ;
2. coeficientului de corelaţie ;
3. coeficientului de corelaţie a rangurilor Spearman ;
4. coeficientului de corelaţie a rangurilor Kendall.
36
SERII CRONOLOGICE
APLICAŢIA 1 Analiza statistică a unei serii cronologice de intervale
Încasările unei firme de turism au înregistrat în perioada 1990-1998 următoarele valori :
Tabelul 1
Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
Încasări
(mil. $) 220 216 222 244 245 264 275 276 278
Se cere :
1. să se caracterizeze evoluţia încasărilor folosind indicatorii :
absoluţi ;
relativi ;
medii
2. să se reprezinte grafic seria valorilor absolute ;
3. să se determine trendul de evoluţie pe baza metodelor mecanice şi analitice ;
4. Să se extrapoleze seria pentru anii 1999 şi 2000.
Rezolvare :
1.
A. Calculul indicatorilor absoluţi :
Nivelul absolut y t este reprezentat de termenii seriei.
n
Nivelul totalizat : y
t 1
t =2240
Modificarea absolută :
cu bază fixă t 1 :
t 1 y t y1 (tabelul 2 , coloana 2)
2 1 y 2 y1 216 220 4 (mii $)
9 1 y 9 y1 278 220 58 (mii $)
cu bază în lanţ t t 1 :
t t 1 yt yt 1 tabelul 6.2, coloana 3
2 1 y 2 y1 216 220 4mii$
9 1 y9 y1 278 276 2mii$
Relaţii între: t 1 şi t 1 :
t t 1 t 1
2 1 3 2 9 8 9 1
4 6 22 1 19 11 1 2 58
37
t 1 t 1 1 t t 1
9 1 8 1 9 8
58-56=2
Tabelul 2
Modificarea absolută (mii tone)
Anul Incasari cu bază fixă cu bază în lanţ
(mil.$) t 1 y t y1 t t 1 y t y t 1
A 1 2 3
1990 220 - -
1991 216 -4 -4
1992 222 2 6
1993 244 24 22
1994 245 25 1
1995 264 44 19
1996 275 55 11
1997 276 56 1
1998 278 58 2
Total 2240 - 58
B. Calculul indicatorilor relativi
Indicele de dinamică (creştere/ descreştere) I :
cu bază fixă I t 1 (vezi tabelul 3 , coloana 2 )
y
I t 1% t 100
y1
216
I 2 1% 100 98.18%
220
278
I 9 1% 100 126.36%
220
cu bază în lanţ I t t 1 (vezi tabelul 3 ,coloana 3 )
yt
I t t 1% 100
y t 1
216
I 2 1% 100 98.18%
220
278
I 9 8% 100 100.72%
276
Relaţiile între It/1 si It/t-1:
I t / t 1 =It/1
0,9818*1,0277**1.0072=1,2636
It/t-1:It-1/1=It/t-1
I9/1:I8/1=I9/8
1,2636 : 1,2545 1,0072
38
Tabelul 3
Incasari Indicele de dinamică Ritmul Valoarea absolută a
Anul (mil.$) 1% din ritm
Cu bază Cu bază in Cu baza fixă Cu bază in lanţ Cu bază Cu bază in
fixă lant Rt/1=(It/1-1)100 Rt/t-1=(It/t-1- fixă lanţ
yt yt 1)100 y1 yt 1
It/1= It/t-1= At/1= At/t-1=
y1 yt 1 100 100
A 1 2 3 4 5 6 7
1990 220 - - - - - -
1991 216 0,9818 0,9818 - 1,82 - 1,82 2,2 2,20
1992 222 1,0090 1,0277 0,09 2,77 2,2 2,16
1993 244 1,1090 1,0990 10,90 9,90 2,2 2,22
1994 245 1,1136 1,0040 11,36 0,04 2,2 2,44
1995 264 1,2000 1,0775 20,00 7,75 2,2 2,45
1996 275 1,2500 1,0416 25,00 4,16 2,2 2,64
1997 276 1,2545 1,0036 25,45 0,36 2,2 2,75
1998 278 1,2636 1,0072 26,36 0,72 2,2 2,76
Total 2240 - - - - - -
Ritmul de modificare (creştere/descreştere) (R) :
cu bază fixă : Rt/1 (vezi tabelul 3, coloana 4)
R t / 1 t / 1 *100 I t / 1 1 *100
y1
R2/1 = (0,9818 – 1)*100 = – 1,82%
…
R9/1 = (1,2636 – 1)*100 = 26,36%
39
t / t 1 y t 1
A t / t 1
R t / t 1 100
220
A2 /1 2.2mii $
100
…
276
A9 / 1 2.76mii $
100
C. Calculul indicatorilor medii
Nivelul mediu y :
Seria cronologică prezentată este o serie de intervale pentru care nivelul mediu se
calculează aplicând formula mediei aritmetice:
n
yt
2240
y = t 1 248,88 mii $
n 9
Încasarea medie anuală a fost de 248,88 mii $.
Modificarea medie absolută :
=
t / t 1 n / 1 58 7,25 mii $
n 1 n 1 8
În medie creşterea anuală în perioada 1990-1998 a fost de 7,25 mii $.
Indicele mediu
I = n 1 I t / t 1 n 1 I n / 1 8 1,2636 1,0296 sau 102,96%
Ritmul mediu
R =( I -1)100=(1,0296-1)100=2,96%
Încasarea s-a modificat în medie cu 2,96% anual.
300
incasarile (mii $)
250
200
150
100
50
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
anii
40
3. Determinarea trendului (tendiţei generale)
Metode mecanice
Rezultatele obţinute privind ajustarea termenilor prin aceste două metode sunt
prezentate în tabelul 4, coloanele 2 si 3.
Tabelul 4
Valori ajustate cu:
Anul t yt Modificarea medie absolută Indicele mediu
Yt=y1+ (t-1) Yt=y1 I
t 1
A 1 2 3
1990 1 220 Y1=220+7,250=220 Y1=220
1991 2 216 Y2=220+7,251=227,25 Y2=2201,0296= 226,51
1992 3 222 Y3=220+7,252=234,5 Y3=2201,0296 2 = 233,21
1993 4 244 Y4=220+7,253=241,75 Y4=2201,0296 3 = 240,11
1994 5 245 Y5=220+7,254=249,0 Y5=2201,0296 4 = 247,22
1995 6 264 Y6=220+7,255=256,25 Y6=2201,0296 5 = 254,54
1996 7 275 Y7=220+7,256=263,5 Y7=2201,0296 6 = 262,08
1997 8 276 Y8=220+7,257=270,25 Y8=2201,0296 7 = 269,83
1998 9 278 Y9=220+7,258=278 Y9=2201,0296 8 = 277,82
Total - 2240 2240,5 2231,32
Metode analitice
Din cronograma prezentată (figura 1), se observă că ajustarea se poate face prin metoda
liniară şi pe baza parabolei de gradul doi.
Pentru ajustarea liniară se utilizează relaţia :
Yt= a + b ti
Pentru calculul parametrilor a si b se aplică metoda celor mai mici pătrate :
Y ( a b t i )
2
t
41
na y i
a
yi ; b t i yi
b t i2 t i y i n t i2
Calculele necesare rezolvarii sistemului sunt prezentate în tabelul 5.
9a 2240 2240
a =248,89 ; b 8,96
60b 538 9
Deci:
Yi=248,89+8,96ti
Valorile ajustate sunt prezentate în tabelul 5, coloana 7.
Pentru trendul parabolic, ecuaţia este:
Yi a bt i ct i2
Sistemul de ecuaţii normale pentru calcularea parametrilor:
Dacă t i 0 , sistemul devine:
na c t i y i
2
b t i t i y i
2
a t i c t i t i y i
2 4 2
Calculele sunt prezentate în tabelul 5
Deci:
9a 60c 2240 a 249,75
60b 538 b 8,96
60a 708c 8892 c 0,13
Ecuaţia pentru ajustarea prin trendul parabolic este:
Yt i 249,75 8,96ti 0,13ti2 valorile ajustate sunt prezentate în tabelul 5, coloana 8.
Tabel 5
Valori ajustate prin
Anul yi ti t i2 t i4 t i yi t i2 yi functia
liniara parabolică
A 1 2 3 4 5 6 7 8
42
4.Extrapolarea (previzionarea) încasărilor pentru urmatorii 2 ani se face ţinând cont că
sunt aceleaşi condiţii. Valorile extrapolate prin metodele folosite la ajustare sunt prezentate în
tabelul 8.
Tabelul 8
Metoda de ajustare prin: Anii
1999 2000
1 2 3
modificare medie Y1999 = 220 + 7,25*9 = 285,25 Y2000 = 220 + 7,25*10 = 292,5
absoluta
indicele Y1999 = 220*(1,0296)9 = 286,04 Y2000 = 220*(1,0296)10 = 294,51
mediu
functia Y1999 = 248,89 + 8,96*5 = 293,69 Y2000 = 248,89 + 8,96*6 = 302,65
liniara
functia Y1999 = 249,13 + 8,96*5 – 0,13*25 Y2000 = 249,13 + 8,96*6 – 0,13*36
parabolica = 293,00 = 301,55
Aplicaţia 2
Se cunosc urmǎtoarele date privind valoarea importurilor de legume în perioada 1993-2000 :
Tabelul 1
Anul 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Modificari fata de anul 40 22 47 34 37 43 47
precedent
Se cere :
1. să se reconstituie seria de valori absolute, ştiind că valoarea importului a crescut în
perioada 1994-2000, în medie, cu 17,86%;
2. să se calculeze indicatorii medii şi să se interpreteze;
3. să se ajusteze seria printr-un procedeu analitic;
Rezolvare :
1. Din datele prezentate rezultă că :
n
t / t 1 y t y1 y 2000 y1993
t 2
40 + 22 + 45 + 36 + 38 + 42 + 47 = 270
De asemenea, se ştie că:
_ _ _
R 17.86% I % R 100 17.86 100 117.86%
_ y y
I n 1 2000 7 2000 1,1786
y1993 y1993
Deci:
43
y 2003 y1993 270
y1993 125mil.$
y 2000
y 1,17867 3,16 y 2000 395mil.$
1993
Termenii seriei se calculează astfel :
y1993 125
y1994 125 40 165
…
y1999 305 43 348
y 2000 348 47 395
Seria reconstituita este prezentată în tabelul 2.
Tabelul 2
Anul 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Importuri 125 165 187 234 268 305 348 395
(mil.$)
2. Indicatorii medii
modificarea medie absoluta :
n
_ t / t 1y y1 y 2000 y1993 395 125
t 2 n 38,57mil.$ Importul a crescut in
n 1 n 1 8 1 7
medie cu 38,75 mil.$.
nivelul mediu:
n
_ yt
t 1 2027
y 253,37mil.$
n 8
În această perioadă s-au importat în medie, anual, legume în valoare de 253,37 mil.$.
Ritmul mediu a fost dat si pe baza lui s-a calculat indicele mediu.
350
300
250
200
150
100
50
0
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
anii
prezentate în tabelul 3
Tabelul 3
Anii yi ti ti2 y i ti Yt i 253,37yi 19
Ytti
i
2
0 1 2 3 4 5 6
1993 125 -7 49 -875 120,37 21,43
1994 165 -5 25 -825 158,37 43,95
1995 187 -3 9 -561 196,37 87,79
1996 234 -1 1 -234 234,37 0,1369
1997 268 1 1 268 272,37 19,09
1998 305 3 9 915 310,37 28,83
1999 348 5 25 1740 248,37 0,13
2000 395 7 49 2765 386,37 74,47
Total 2027 0 168 3193 2026,96≈2 275,82
027
Aplicaţia 3
Se cunosc următoarele date cu privire la numărul de posturi telefonice / 1000 locuitori în
perioada 1993-2000.
Anul 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Modificari absolute faţă de
anul precedent (posturi) 8,8 11,1 12,2 7,4 10,4 10,1 15,2 14,6
Modificări relative faţă de
anul precedent (%) 3,54 4,31 4,54 2,63 3,61 3,38 4,92 4,51
Se cere :
1. să se reconstituie seria de valori absolute;
2. să se calculeze toţi indicatorii absoluţi şi relativi.
45
Rezolvare :
1. Pentru reconstituirea seriei cronologice se utilizează relaţia între modificarea absolută,
modificarea relativă si valoarea absolută a unui procent din ritmul modificării.
t / t 1 y
At / t 1 t 1
Rt / t 1 100 100
93 / 92 y 92
De exemplu : A 93 / 92
R 93 / 92 100
8.8 y
A 93 / 92 2.484 92
3.54 100
y 92 2.484 *100 248.4 posturi telefonice
Pentru anul 2000 valoarea indicatorului se poate calcula astfel :
y 2000 y1999 2000 / 1999 323.6 14.6 338.2
sau y 2000 y1999 I 2000 / 1999 323.6 *1.0451 338.2
Aplicaţia 4
Ponderea încasărilor din taxe în bugetul unei universităţi a evoluat în perioada 1991-1999 astfel :
Tabelul 1
Anul 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
Modificări faţă 3,2 10,3 13,5 19,1 28,3 30,6 31,4 34
de anul 1991 (%)
Se cere :
1. să se reconstituie seria daca ponderea încasărilor din taxe în buget a crescut în anul 1996 faţă
de anul 1991 de 3,1439 ori ;
46
2. să se reprezinte grafic seria reconstituită;
3. să se extrapoleze valorile pentru anii 2001 si 2002.
Rezolvare :
1. Din datele prezentate rezulta că :
y 96 y 91 28,3
y 13,2
y 96 91
y 3,1439 y 96 41,5
91
Seria de date reconstituită este prezentată în tabelul 2 şi s-a obţinut astfel:
y 91 13,2
y 92 13,2 3,2 16,4
…
y98 13,2 34 47,2
Tabelul 2
Anul 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
Ponderea
încasăilor din 13,2 16,4 23,5 26,7 32,3 41,5 43,8 44,6 47,2
taxe (%)
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
anii
3. Pentru extrapolarea valorilor pentru anii 2001 şi 2002 folosim o metoda mecanică si
una analitică de ajustare, considerând că cele doua metode ajustează cel mai bine fenomenul.
Metode mecanice
Metoda modificării medii absolute
_
Relaţia de ajustare este yti y1 t 1
_
t / t 1 y n y1 y 99 y 91 47.2 13.2 4,25%
n 1 n 1 8 8
Daca fenomenul se desfăşoara în aceleaşi condiţii, valorile pentru anii 2001 si 2002 vor fi :
_
y 2001 y1 11 1 13,2 4,25 10 55,7%
_
y 2002 y1 12 1 13,2 4,25 11 59,95%
47
Metoda analitica
Graficul sugerează un trend liniar :
yti a bti
Aplicând metoda celor mai mici pătrate ţi apoi ecuaţia t i 0 , sistemul de ecuaţii
normale devine :
a
y i 289,2 32,13
na y i
n 9
b t i t i y i b i i 276 4,6
2 yt
t 2 60
Calculele pentru determinarea parametrilor a şi b sunt prezentate in tabelul 3
Tabelul 3
Anii yi ti ti 2 yi ti Yt =32,13 + 4,6*ti
i
0 1 2 3 4 5
1991 13,2 -4 16 - 52,8 13,73
1992 16,4 -3 9 - 49,2 18,33
1993 23,5 -2 4 - 47 22,93
1994 26,7 -1 1 - 26,7 27,53
1995 32,3 0 0 0 32,13
1996 41,5 1 1 41,5 36,73
1997 43,8 2 4 87,6 41,33
1998 44,6 3 9 133,8 45,93
1999 47,2 4 16 188,8 50,53
Total 289,2 0 60 276
Yt i 289,2
PROBLEME PROPUSE
Problema 1
Consumul mediu anual de fructe ( kg/locuitor) din România a cunoscut în perioada 1990 – 1999
urmatoarea evoluţie :
Tabelul 1.1
Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
Consum (kg)
114,8 123,4 135,3 129,2 134,3 138,5 142,2 140,6 144,8 148,3
Se cere :
1. să se reprezinte grafic seria cronologică ;
2. să se calculeze indicatorii absoluţi , relativi si medii ce caracterizează seria cronologică ;
3. să se ajusteze seria prin metode mecanice si analitice ;
48
4. să se precizeze metoda care ajustează cel mai bine tendinţa de evolutie a fenomenului ;
Problema 2
Dinamica numărului salariaţilor pentru o societate comercială in perioada 1989-2000 a fost
urmatoarea:
Tabelul 2.1
Anul ‘90 ‘91 ‘92 ‘93 ‘94 ‘95 ‘96 ‘97 ‘98 ‘99 2000
103,57
105,26
Dinamica faţă de anul
89,65
88,46
90,47
102,5
95,12
88,88
91,3
93,3
precedent (%) 112
Problema 3
Numărul total al populaţiei şcolare a României între 1990-1999 este prezentată în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1.
Anul ‘90 ‘91 ‘92 ‘93 ‘94 ‘95 ‘96 ‘97 ‘98 ‘99
Nr. elevi
2,0380
2,0161
2,0031
1,9873
1,8813
1,8256
1,8023
1,7325
1,7214
1,7003
(mil.
persoane)
Se cere :
1. să se reprezinte grafic seria ;
2. să se calculeze indicatorii medii ;
3. să se ajusteze seria printr-o metodă analitică şi să se calculeze eroarea medie pătratică a
ajustarii şi coeficientul de variaţie ;
Problema 4
Creşterile înregistrate privind profiturile unei societăţi comerciale în perioada 1991-1998 au fost :
Tabelul 4.1
Anul 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
Cresteri faţă de anul 25 18 15 4 12 6 8
precedent (mii. $)
Se cere :
1. să se reconstituie seria de valori absolute, ştiind că valoarea profitului a crescut în anul 1995
faţă de anul 1994 cu 2,24% ;
2. să se calculeze indicatorii medii şi să se interpreteze ;
3. să se ajusteze seria printr-un procedeu mecanic şi unul analitic
– argumentaţi procedeul ales;
49
4. precizaţi care din cele două procedee ajustează cel mai bine evoluţia profitului în această
perioadă.
Problema 5
Se cunosc următoarele date privind dinamica costului total în cifra de afaceri a unei societăţi
comerciale (1991=100)
Tabelul 5.1
Anii 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
Dinamica
CT (%) 86,08 84,05 83,27 80,43 81,17 79,23 77,83 75,43
Se cere :
1. să se reconstituie seria de date ştiind că în anul 1995 valoarea costului total a fost de 843,6
mil.lei (în preţurile anului 1991) ;
2. să se reprezinte grafic seria de date ;
3. să se calculeze indicatorii absoluţi , relativi şi medii şi să se interpreteze.
Problema 6
Se cunosc următoarele date privind evoluţia unui fenomen în perioada 1992-1998 :
Tabelul 6.1
Anul 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
Modificarea
absoluta faţă de 23 30 24 20 29 26 28
anul precedent
Se cere :
1. să se reconstituie seria de valori absolute cunoscând că fenomenul a crescut anual în medie cu
14,25% ;
2. să se calculeze indicatorii absoluţi, relativi şi medii ;
3. să se ajusteze seria printr-un procedeu mecanic şi unul analitic; argumentaţi procedeele alese;
4. precizaţi care din metodele utilizate ajusteaza cel mai bine fenomenul în această perioadă ;
5. extrapolaţi seria pentru următorii doi ani.
Problema 7
Un fenomen social a evoluat în perioada 1995-2001 potrivit datelor de mai jos:
Tabelul 10.1.
Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Modificarea
absolută faţă de 5 -4 -9 18 4 10
anul anterior
Se cere.
1. să se reconstituie seria cronologică de valori absolute, ştiind că faţă de 1995, nivelul
fenomenului s-a dublat în anul 2001,
2. să se reprezinte grafic seria reconstituită şi să se ajusteze analitic folosind funcţia liniară;
3. să de determine valorile ajustate ale variabilei cercetate.
50