Sunteți pe pagina 1din 67

FINANTE

NOTE DE CURS

Titular curs : lector univ.dr. Carmen Constantinescu Facultate : CSIE ASE Bucuresti

CE INSEAMNA FINANTE!" BANI CINE FO#OSESTE BANII" $ersoanele %i&ice $ersoanele 'uridice (%irmele) Statul

CU CE SCO$" Satis%acerea nevoilor

*+ersoanele %i&ice: ,rana- locuinta- o.iective +ersonale educatie etc/ *+ersoanele 'uridice: +ro%itul si de&voltarea- lic,iditatile necesare des%asurarii ciclurilor economice/ *statul: +restarea de servicii +u.lice- cum ar %i a+ararea- sanatatea- educatia etc. CARE SUNT SURSE#E" $ersoane %i&ice*salarii- credite- dividende- venituri din van&area .unurilor +ro+riic,irii- do.an&i- venituri din 'ocuri de noroc- +ensii- diverse a'utoare si indemni&atii/ $ersoane 'uridice* a+ortul initial de ca+ital- venituri din c,irii- din van&area activelor- venituri din van&ari +roduse +ro+rii sau mar%uri- im+rumuturi .ancare sau o.li0atare- emisiunea de actiuni- su.ventii- donatii- s+onsori&ari/ Statul* im+o&ite si ta1e- venituri din +restari servicii- din van&area +ro+rietatilor statului- amen&i- im+rumuturi de stat- donatii- etc. CARE ESTE DESTINATIA BANI#OR" +ersoane %i&ice: consumul de .unuri si servicii- +lata im+o&itelor si ta1elor- economiiram.ursarea creditelor/ +ersoane 'uridice: salarii- ram.ursarea im+rumuturilor si +lata do.an&ilor- dividendec,irii- im+o&ite si ta1e- +lata %urni&orilor etc/ statul: ac,i&itia de .unuri si servicii de interes +u.lic- acordarea de im+rumuturisu.ventii- +ensii- a'utoare sociale etc.

I.

CE SUNT FINANTE#E"

Termenul de %inante se re%era atat la sursele .anesti cat si la atra0erea si alocarea lor +e diverse o.iective- +u.lice sau +rivate. Asadar- %inantele nu im+lica numai .anii- cat si trans%erul acestora intre diverse entitati- in conte1tul +lani%icarii si al controlului. Finantele +resu+un: Un sistem de %onduri de resurse %inanciare care se constituire in economie +e diverse +aliere si se utili&ea&a +entru sco+uri .ine de%inite/ Un sistem de relatii economice ce e1+rima un trans%er de resurse %inanciare/ Un sistem de +lanuri %inanciare care re%lecta anumite +rocese +revi&ionate +entru un anumit interval de tim+ determinat/ Un sistem de entitati care +artici+a la or0ani&area relatiilor %inanciare- la constituirea %ondurilor %inanciare si la distri.uirea lor- +recum si la ela.orarea- e1ecutarea si controlul +lanurilor %inanciare. (2Ce sunt +lanurile %inanciare" De e1em+lu- la nivel +u.lic se intocmesc .u0etele*de stat- al asi0urarilor sociale de stat etc- care sunt instrumente cu a'utorul carora se urmareste asi0urarea ec,ili.rului %inanciar +e +arcursul anului. Acestea au un caracter e1ecutoriu. Un alt e1em+lu il constituie +ro0ramele de de&voltare ale economiei nationale- care au un caracter orientativ si re%lecta nevoile nationale +e termen lun0 si +osi.ilitatile economiei de a ras+unde acestora in +ers+ectiva. Aceste +lanuri se numesc .u0ete de +ers+ectiva sau multianuale si urmaresc reali&area ec,ili.rului %inanciar +u.lic +e +arcursul unei +erioade mai mari de tim+- de la 3 la 4 ani. De asemenea- la nivelul institutiilor +u.lice- al a0entilor economici si c,iar al 0os+odariilor se intocmesc .u0ete de venituri si c,eltuieli.) Corecta dimensionare a veniturilor si a c,eltuielilor- la nivel +u.lic ori +rivat- este %oarte im+ortanta. Su+radimensionarea resurselor %avori&ea&a risi+a- diminuand e%icienta activitatii. Invers- su.dimensionarea lor %ace im+osi.ila reali&area o.iectivelor. De de+arte- cel mai im+ortant element al %inantelor il re+re&inta %ondurile de resurse %inanciare- care +ot %i 0ru+ate +e mai multe criterii: a)du+a nivelul la care se constituie: *la nivel central sau macroeconomic:%ondurile .u0etului de stat- ale .u0etului +entru sanatate- ale .u0etului +entru soma'- etc/ *la nivel mediu sau me&oeconomic: .u0etele comunelor- oraselor- 'udetelor/

*la nivel microeconomic: %ondurile +ro+rii ale institutiilor +u.lice- ale intre+rinderilor.ancilor- %amiliilor etc. .) du+a destinatia lor: *%onduri de consum: sunt orientate catre satis%acerea nevoilor curente ale +o+ulatiei- statului si ale intre+rinderilor- adica vi&ea&a .unurile si serviciile necesare aco+eririi nevoilor +o+ulatiei- re+aratiile- utilitatile- activele circulante etc/ *%onduri de inlocuire si de&voltare: sunt orientate catre %inantarea inlocuirii mi'loacelor %i1e scoase din u& sau +entru crearea de noi intre+rinderi ori restructurarea5rete,nolo0i&area celor e1istente- crearea unor elemente de in%rastructura/ *%onduri de re&erva: utili&ate +entru aco+erirea unor c,eltuieli ne+reva&ute ale a0entilor economici sau ale +ersoanelor %i&ice- ori +entru %inantarea unor actiuni5sarcini ale statului intervenite +e +arcursul anului- +este %ondurile alocate in +lani%icarea .u0etara/ *%onduri de asi0urare: servesc la aco+erirea daunelor 0enerate de +roducerea unor evenimente ne%aste si intam+latoatre. Acestea se constituie- in 0eneral- la nivelul societatilor de asi0urari care- contra unor +rime (tari%ul de asi0urare) +reiau res+onsa.ilitatea de a aco+eri eventualele +a0u.e +roduse de evenimentul asi0urat. E1ista insa si %onduri de asi0urare constituite la nivel +u.lic (re0asite in .u0etul de stat) care servesc la inlaturarea e%ectelor calamitatilor naturale si acordarea de s+ri'in %inanciar +ersoanelor a%ectate de catre acestea. *%onduri de creditare: sume +lasate +e +iata %inanciara cu sco+ul de a %i %ructi%icate. c) du+a %orma de +ro+rietate: *%onduri +ro+rietate +u.lica* se constituie la nivelul .u0etelor +u.lice- la nivelul .u0etelor intre+rinderilor cu ca+ital de stat (Oltc,im)- al re0iilor +u.lice (Romsilva- RATB- RADETRomaniaFilm)- societatilor sau com+aniilor nationale (#oteria Romana- Transelectica- CFRCom+ania Nationala de Autostra&i si Drumuri Nationale) *%onduri +ro+rietate +rivata* cele care se %ormea&a la nivelul .ancilor- intre+rinderilorsocietatilor de asi0urari- intre+rin&atorilor +articulari sau al +ersoanelor %i&ice. Functie de ti+ul %ondurilor de resurse %inanciare- a +rovenientei lor (sursa)- a sco+ului +entru care sunt utili&ate si a canalelor de colectare- sistemul %inanciar are doua com+onente interde+endente: Sistemul %inanciar +u.lic- cu urmatoarele com+onente:

a) Bu0etele (de stat- %ondul national unic al asi0urarilor sociale de sanatate- .u0etul +entru soma'- .u0etul asi0urarilor sociale de stat- .u0etele locale .u0etele institutiilor +u.lice) .) Institutiile +u.lice (Academia de Studii Economice Bucuresti- 0radinite- s+itale.i.lioteca munici+ala- etc)- a+aratul de stat ( Consiliile 6udetene- Consiliile #ocale$rimariile- 7uvernul- Senatul- $arlamentul- Ministerele- Camera De+utatilor) si autoritatile +u.lice cu rolul de su+rave0,ere si control ( Banca Nationala- A0entia Nationala +entru Administrare Fiscala- Comisia Nationala a 8alorilor Mo.iliareCurtea de Conturi) c) Flu1urile a%erente colectarii %ondurilor +u.lice si alocarii lor +e o.iective5actiuni diverse (c,eltuieli). Obiectivul sistemului financiar public: maximizarea bunastarii sociale Sistemul %inanciar +rivat a) Bu0etele de venituri si c,eltuieli ale a0entilor economici- .ancilor- societatilor de asi0urari- res+ectiv veniturile si c,eltuielile +o+ulatiei .) Entitatile +rivate: *institutiile de credit- +rin intermediul carora a0entii economici si 0os+odariile isi %inantea&a activitatea si e1istenta. Bancile au rolul de a atra0e .anii dis+oni.ili din economie si de a*i reorienta catre entitatile carora le li+sesc- adica de a realoca resursele din economie. Creditele se acorda +entru o.iective +recise- +e termene limitate- +e .a&a de 0arantii materiale si sunt +urtatoare de do.an&a. O %orma s+eciala a creditului o re+re&inta im+rumutul o.li0atar- care im+lica emisiunea unor titluri de valoare numite o.li0atiuni- emitentul +utand %i atat administratia +u.lica centrala si locala dar si intre+rinderile. *societatile de asigurari. Anumite evenimente viitoare si incerte- cum ar %i cutremurele sau inundatiile- +ot a%ecta continuitatea activitatii economice- starea de sanatate a +ersoanei- +atrimoniul sau averea acesteia sau c,iar viata. In aceste conditii- in sco+ul +revenirii +ierderilor %inanciare +otentiale ( 0enerate de avarierea .unurilor sau de c,eltuielile necesare re%acerii starii de sanatate)- se recomanda a+elul la serviciile unor societati s+eciali&ate in 0estionarea riscului. In sc,im.ul unui tari% numit +rima- aceste societati se an0a'ea&a sa aco+ere daunele su%erite de .unul asi0urat sau sa ac,ite indemni&atii +ersoanelor a%ectate %i&ic de un eveniment sau c,iar urmasilor acestoradu+a ca& (daca survine decesul asi0uratului). Ast%el- are loc din nou o realocare a 5

resurselor din economie. Cei ce dis+un de lic,iditati si doresc evitarea +re'udiciilor +otentiale induse de un anumit risc isi aduc a+ortul la %ormarea unui %ond de asi0urare- care va %i distri.uit mem.rilor comunitatii de risc care au avut de su%erit in urma +roducerii evenimentului asi0urat. *intreprinderile.Acestea sunt res+onsa.ile de crearea de $IB- +rin utili&area %actorilor de +roductie (munca- resursele naturale- ca+ital*.ani- utila'e- +amant). In acest sensa0entii economici a+elea&a la re&ultatele activitatii lor- la re&ervele anterior constituitela credite .ancare- la emisiunea de o.li0atiuni sau c,iar de actiuni. $rin urmare+entru des%asurarea- e1tinderea activitatii- acestea +reiau resurse din economie si le redistri.uie +rin .unurile si serviciile reali&ate- creand un +lus de valoare (venituri reali&ate 9c,eltuieli e%ectuate). Activitatea lor im+lica relatii cu institutiile de creditsocietatile de asi0urari- alti 0enti economici- +ersoane %i&ice dar si cu statul. Im+ortante consumatoare de resurse +e +iata %inanciara- intre+rinderile sunt si cel mai im+ortant %urni&or de im+o&ite- ta1e si contri.utii o.li0atorii la .u0etele +u.lice. *persoanele fizice. $entru %inanatarea e1istentei 0os+odariilor- +ersoanele %i&ice au diverse surse- +recum salariile- do.an&ile- dividendele- veniturile din van&area unor +ro+rietati sau cele din c,irii- credite .ancare. Aceste cate0orii de %onduri sunt realocate- +rin ac,i&itia de .unuri si servicii- +rin cum+ararea de active (masini- case)+rin reali&area de de+o&ite .ancare sau ac,i&itia unor +olite de asi0urare- ori investitii in actiuni sau o.li0atiuni. Ast%el- si +ersoanele %i&ice contri.uie din +lin la realocarea %ondurilor %inanciare in economie. c) Flu1urile a%erente colectarii %ondurilor +rivate si alocarii lor +e o.iectie5actiuni %iverse. Obiectivul sistemului financiar privat: obtinerea de cash, echilibrul intre incasari si plati, armonizarea intereselor stake-holderilor (toate acele persoane care au legatura cu firma si care-i pot influenta activitatea: actionari, salariati, furnizori, statul, clientii, bancile, cumparatorii de obligatiuni corporative, organizatiile pentru protectia mediului sau a animalelor etc). In sistemul %inanciar +u.lic resursele se +rocura in cea mai mare +arte +rin constran0ere (im+o&ite- ta1e- contri.utii o.li0atorii- amen&i) si mai +utin +e .a&a contractuala (c,irii- van&ari de active- +restari de servicii- im+rumuturi). In sistemul %inanciar +rivat- resursele se +rocura e1clusiv +e .a&a contractuala (van&ari- im+rumuturi- emisiune de titluri %inanciare- salarii- do.an&i- dividende).

Sistemul %inanciar +u.lic are un rol e1trem de im+ortant in realocarea .anilor in economie. Sumele colectate cu titlu de im+o&ite- ta1e- contri.utii o.li0atorii- venituri din van&ari de active sau din +restari de servicii- do.an&ile la im+rumuturile +u.lice- toate acestea sunt re+arti&ate ulterior catre a0entii economici si +ersoanele %i&ice su. %orma .unurilor si serviciilor cu caracter +u.lic (in%rastructura- servicii de a+arare +u.lica- cantine sociale- camine de .atrani- +ensii- a'utoare sociale etc).

II. DE CE A8EM NE8OIE DE FINANTE#E $UB#ICE "


$entru a +utea trai- omul tre.uie sa*si satis%aca o serie de nevoi +rimordiale- care au un caracter individual- ceea ce inseamna ca satis%acerea lor reclama .unuri sau servicii alese in mod su.iectiv- +re%erential. Aceste nevoi de+ind de varsta- se1- ocu+atie- mediu social&ona 0eo0ra%ica. Bunurile care vin in intam+inarea acestor nevoi- denumite +rivate- o%erite de +roducatori- se a%la in cantitati limitate +e +iata din cau&a marimii date a %actorilor de +roductie si a cererii limitate a consumatorilor- in%luentata de ca+acitatea de +lata redusa a acestora si de +re%erinte. Orice .un +rivat se o.tine contra cost- asadar +osi.ilitatile de ac,i&itionare ale unei cantitati nelimitate sunt nule. Bunurile +rivate sunt concurentiale si divi&i.ile. Daca un cum+arator ac,i&itionea&a o anumita cantitate dintr*un .un oarecare- o%erta +entru .unul res+ectiv se micsorea&a- iar la dis+o&itia celorlati cum+aratori ramane o cantitate mai mica. $rin urmare- un .un care asi0ura satis%acerea unei nevoi individuale nu +oate %i %olosit de catre o sin0ura +ersoanaasadar consumul unei +ersoane intra in concurenta cu consumul altei +ersoane- ceea ce e1clude +osi.ilitea ca un .un sa %oloseasca consumului +aralel al mai multor +ersoane. Nevoile oamenilor nu se limitea&a la cele individuale- acestia resimt si nevoi +recum: sa %ie a+arati im+otriva eventualelor a0resiuni militare e1terne- atacurilor unor +ersoane sau ale unor or0ani&atii teroriste/ sa %ie a'utati in ca&ul unor evenimente catastro%ale: ura0aneseisme- inundatii/ sa %ie asistati atunci cand se a%la intr*o situatie sociala critica- careia nu*i +ot %ace %ata %ara s+ri'inul colectivitatii (or%ani- .atrani- +ersoane cu ,andica+ etc). $e lan0a nevoile +rimare- oamenii necesita si satis%acerea unor nevoi su+erioare- cu un +ronunatat caracter social si colectiv care +ot %i satis%acute +e seama unor activitati or0ani&ate de autoritatile +u.lice- si nu +rin mecanismul +ietei. De aceste .unuri .ene%icia&a toti mem.rii societatii- in mod indivi&i.il si neconcurential- adica intrea0a cantitate este +usa la dis+o&itia intre0ii societati- %iecare avand acces li.er la consum nelimitat. Ast%el- .unurile +rivate vin in intam+inarea nevoilor s+eci%ice- su.iective ale +o+ulatiei- contra unui +ret sta.ilit +rin con%runtarea cererii si o%ertei. Accesul la acestea este 8

limitat de +osi.ilitatile %inanciare ale +ersoanelor dar si de limitele cantitative de +roductie. In sc,im.- .unurile +u.lice sunt 0enerate +rin intermediul autoritatilor +u.lice- care vin in intam+inarea acelor nevoi ale cetatenilor +e care acestia nu au ca+acitatea %inanciara si or0ani&atorica sa si le +rocure sau sa le 0enere&e. Sursele %inanciare +u.lice (in 0eneral im+o&ite si ta1e) sunt ast%el orientate +entru o serie de servicii cu caracter social si nationalla care +o+ulatia are acces nelimitat- %ara o contra+restatie directa si %ara criterii de eli0i.ilitate. (E1: +arc- armata- iluminatul +u.lic) O a treia cate0orie de .unuri5servicii - cele semi+u.lice (educatie- ocrotire medicala+rotectie sociala- cultura) ras+und atat unor nevoi colective cat si unora individuale. De e1em+lu- .ene%iciarii invatamantului sunt atat co+iii si tinerii- cat si intre+rinderile sau institutiile +u.lice in care acestia isi vor des%asura activitatea. In acelasi tim+- o +o+ulatie instruita 0enerea&a .ene%icii viitoare- atat economice- cat si sociale ( %orta de munca .ine instruita- o rata a criminalitatii redusa- oameni mai civili&ati). Deci- serviciile de invatamant aduc atat avanta'e directe- +ersonale- dar si indirecte- colective. Satis%acand o nevoie individuala- acestea ar tre.ui %urni&ate contra cost- insa avand numeroase .ene%icii colectivee%ortul %inanciar va %i su+ortat de catre intrea0a societate. In 0eneral- o+tiunea +entru %inantarea +rivata sau +u.lica a acestui serviciu tine de +re%erintele cetatenilor- de dis+oni.ilitatea lor %inanciara dar si de inde+linirea unor anumite conditii de eli0i.ilitatecum ar %i o.tinerea .urselor %unctie de medie sau a a'utorului +entru incal&irea locuintei %unctie de venitul mediu +e +ersoana al unei %amilii. Similar- .ene%iciarii serviciilor medicale sunt atat +ersoanele cu +ro.leme de sanatatedar si intrea0a societate (diminuarea mortalitatii- cresterea s+erantei de viata la nastere- o +o+ulatie sanatoasa si activa aduce in mod clar .ene%icii +e nationale). Uneori- desi anumite nevoi se satis%ac in mod traditional +e .a&a .unurilor +rivate- din cau&a li+sei +osi.ilitatilor materiale resimtita de mai multe cateorii de +o+ulatie (.atranisomeri- +ersoane cu ,andica+- or%ani- veterani de ra&.oi- +ensionari) este necesara interentia statului +entru satis%acerea acestora. Ast%el- nevoile +articulare ale unor indivi&i devin nevoi colective ale intre0ii societati- intrand in %unctie sistemul +rotectiei si asistentei sociale- +rin internarea si in0ri'irea acestora in case de co+ii- camine de .atrani- s+itale- acordarea de ,rana +rin intermediul cantinelor sociale- acordarea de +ensii de urmas- de invaliditatea'utoare- indemni&atii diverse- o%erirea unor 0ratuitati (cum ar %i trans+ortul in comun +entru +ensionari). $rin urmare- satis%acerea nevoilor mem.rilor societatii nu se +oate reali&a numai +rin intermediul .unurilor +rivate- +rin mecanismul +ietei. $o+ulatia are neoie si de .unuri si 9 termen lun0 economiei

servicii cu carater +u.lic- la care accesul este %acilitat de catre unitati +u.lice s+eciali&ate. $artici+area autoritatilor +u.lice la satis%acerea nevoilor colective (sociale) este determinata de im+osi.ilitatea sectorului +rivat de a o%eri anumite .unuri si servicii- deoarece: *acesta nu este or0ani&at te,nic ast%el incat sa +oata des%asura sin0ur ast%el de activitati (constructia de autostra&i- or0ani&area si 0estionarea unei armate- a +olitiei etc)/ *nu se +ot sta.ili cu e1actitate .ene%iciarii +entru a le solicita +lata/ *desi este ca+a.il sa +roduca o serie de .unuri5servicii cu caracter colectiv- nu*si asuma o asemenea sarcina deoarece nu*si +ermite su+ortarea costurilor. Ast%el- statul intervine in intam+inarea nevoilor colective- utili&and %ondurile +u.lice%ara a solicita a+ortul direct al .ene%iciarilor. Fondurile constituite la nivelul comunitatii nu se .a&ea&a +e a+ortul tuturor mem.rilor (de e1em+lu- co+iii nu +latesc im+o&ite dar .ene%ici&a de scolari&are 0ratuita in sistemul +u.lic de invatamant- +ersoanele +rivate de li.ertate nu +latesc contri.utii o.li0atorii de sanatate dar .ene%icia&a de servicii medicale 0ratuite)- dar sunt in sc,im. orientate catre o.iective +u.lice care servesc tuturor mem.rilor societatii- neconditionat (de e1em+lu- o +ersoana isi ac,ita im+o&itele si ta1ele locale. $e .a&a .anilor colectati de la cetateni- +rimaria re+ara stra&ile din oras. De noile conditii de circulatie ( mai .une) .ene%icia&a atat locuitorii care s*au ac,itat la tim+ de o.li0atiile %iscale dar si cei care nu au e%ectuat aceste +lati- +recum si cetatenii a%lati in tran&it +rin orasul res+ectiv). $rin urmare- +rin intermediul %inantelor +u.lice- statul +une la dis+o&itia mem.rilor societatii o serie lar0a de .unuri si servicii cu caracter colectiv- +rintr*un am+lu +roces de redistri.uire a veniturilor si averii +ersoanelor %i&ice si 'uridice- du+a criterii sta.ilite de or0anele de deci&ie +olitica. Elemente de%initorii +entru cele doua sectoare %inanciare: Sector +rivat *.unuri5servicii limitate/ *+retul conditionea&a accesul la .unuri5servicii/ *accesul este concurential/ *.unurile5serviciile sunt divi&i.ile/ *consumul tine de +articularitatile +ersoanei- de nevoile acesteia/ *van&are*cum+arare o+tionala- conditionata de calitate- +ret- termen de livrare- cantitate etc/ *+roducatorul are +osi.ilitatea sa selecte&e cum+aratorii +rin +retul +racticat iar consumatorul are +osi.ilitatea de a e1clude +roducatorul din o+tiunile sale- avand controlul .anilor- ac,i&itiilor si +re%erintelor sale ( de e1em+lu .unurile a%late intr*un su+ermar:et). 10

Sector +u.lic *.unuri5servicii cu caracter nelimitat/ *accesul nu +resu+une o +lata directa/ *sunt neconcurentiale/ *sunt indivi&i.ile/ *autoritatile com+etente ,otarasc necesitatea a+aritiei unui .un5serviciu (si caracteristicile a%erente) care sa serveasca +o+ulatia- asadar intervine o.li0ativitatea- indi%erent de nevoia reala a unor mem.rii ai comunitatii (ceea ce im+une si im+o&ite- ta1e su+limentare)/ *individul nu +oate %0i e1clus de la consumul .unurilor si serviciilor +u.lice +ure- iar odata acestea %urni&ate- cetateanul nu +oate re%u&a consumul lor (e1em+lu: o statuie- un drum +u.lic local). In ca&ul .unurilor si serviciilor semi+u.lice e1ista +osi.ilitatea e1cluderii- intrucat .ene%iciarii sunt alesi du+a anumite criterii (varsta- nivel venituri- note). De asemenea- se +oate discuta si de o+tiunea celui care +oate .ene%icia de ast%el de .unuri si de servicii +u.lice (.atrani care +re%era sa stea +e strada- saraci care nu se duc la cantina +u.lica- or%ani care traiesc in canale etc). In ma'oritatea tarilor- sectorul +u.lic coe1ista alaturi de cel +rivat- in economii denumite MI;TE.

11

III. CUM ACTIONEA<A FINANTE#E $UB#ICE +entru ma1imi&area .unastarii sociale"


$rin %unctiile +e care le au intr*o economie: =. Functia de re+artitie Functia de re+artitie +resu+une doua %a&e distincte- si anume constituirea %ondurilor la nivelul statului si distri.uirea acestora. #a constituirea acestor %onduri- re%lectate in .u0ete- +artici+a %irmele- +o+ulatiainstitutiile +u.lice si +ersoanele %i&ice si 'uridice nere&idente. $artici+area +resu+une: Im+o&ite/ Ta1e/ Contri.utii la asi0urarile sociale/ Contri.utii la asi0urarile de sanatate/ Contri.utii la %ondul de soma'/ Amen&i- +enalitati/ 8arsaminte din veniturile institutiilor +u.lice/ C,irii- arende/ 8enituri din +restarea unor servicii de catre institutiile +u.lice ( ta1a consulara- ta1e +entru servicii o%erite de la.oratoare- re0ia de camin- contravaloarea ,ranei vanduta +rin cantinele scolare- ta.ere- mani%estari artistice sau s+ortive- cursuri de cali%icare)/ 8enituri din valori%icarea unor .unuri a%late in +ro+rietatea statului ( van&area unor .unuri ale institutiilor +u.lice- van&ari de locuinte contruite din %onduri +u.lice- evnituri din +rivati&are)/ Im+rumuturi de stat (ram.ursarea im+rumuturilor acordate de stat +entru in%iintarea de intre+rinderi mici si mi'locii- +entru +roiecte in turism- +entru a0ricultura)/ Do.an&i a%erente im+rumuturilor acordate de catre stat/ Trans%eruri intre .u0ete (sume directionate de la un .u0et la altul- in 0eneral cu destinatie s+eci%ica: de e1em+lu- sunt trans%erate de la .u0etul de stat catre .u0etele locale sumele 12

necesare +entru alimentarea cu a+a a satelor- cele necesare construirii unor aero+orturi de interes local- +entru de&voltarea in%rastructurii in invatamant- trans%eruri de la .u0etele locale catre .u0etele institutiilor +u.lice de asistenta sociala- trans%eruri de la .u0etul de stat +rin Ministerul Sanatatii +entru sustinerea unor investitii locale in sanatate)/ Donatii- a'utoare- sume +rimite de la UE (Fondul euro+ean de de&voltare re0ionala- Fondul social euro+ean- Fondul de coe&iune). #a %ormarea %ondurilor +u.lice +artici+a toate sectoarele sociale- in +ro+ortii di%erite%unctie de ca+acitatea %inanciara. Cele mai multe resurse sunt mo.ili&ate cu caracter de%initiv si %ara contra+restatie directa. In +lus- odata a'unse in +ro+rietate +u.lica- %ondurile de resurse %inanciare +u.lice se de+ersonali&ea&a- ceea ce inseamna ca orientarea lor +e destinatii nu tine cont de sursa lor.Alt%el s+us- .anii +u.lici a'un0 in .u0ete iar sumele 0lo.ale sunt su+use re+arti&arii. Daca la %ormarea unui .u0et +artici+a trei surse- cu 3 cate0orii de venituri .u0etare a%erente%inantarea o.iectivului +u.lic nr. 1 nu va im+lica e1clusiv sursa 3 si venitul a%erent- ci din suma 0lo.ala ;>?>< se va aloca suma necesara +entru 1. Re+arti&area acestor %onduri colectate si de+ersonali&ate tre.uie sa res+ecte o serie de cerinte de e%icienta- e%icacitate si o+ortunitate- deci tre.uie ca aceasta sa %ie +recedata de inventarierea nevoilor sociale e1istente in +erioada de re%erinta (un an)- cuanti%icarea lor in .ani si ierar,i&area lor. Sta.ilirea +rioritatilor este deose.it de im+ortanta datorita limitarii %ondurilor +u.lice e1istente la dis+o&itia autoritatilor. $rin urmare- identi%icarea nevoilor sociale e1istente si e1+rimarea costului necesar satis%acerii lor- deci a c,eltuielilor +u.licetre.uie sa se reali&e inaintea identi%icarii resurselor %inanciare +u.lice. $osi.ila insu%icienta a %ondurilor +u.lice +oate %i aco+erita +rin mi'loace de %inantare e1ce+tionala (de ti+ul im+rumuturilor +u.lice sau a emisiunii monetare %ara aco+erire) %ara ca .unastarea cetatenilor sa %ie a%ectata. Alt%el- daca se +rocedea&a initial la identi%icarea %ondurilor si a+oi la re+arti&area lor +e destinatii- e1ista riscul insu%icientei .anului +u.lic si a a%ectarii .unastarii sociale- +rin +risma inca+acitatii statului de a ras+unde nevoilor +u.lice. Distri.uirea resurselor +u.lice +resu+une in %a+t dimensionarea volumului c,eltuielilor +u.lice +e destinatii si anume +entru: Servicii +u.lice 0enerale (%unctionarea autoritatilor +u.lice le0islative si e1ecutivetrans%eruri a%erente serviciilor +u.lice descentrali&ate- cercetare*de&voltare- %ondurile de interventie- %ondurile de re&erva .u0etara la dis+o&itia 0uvernului sau a autoritatilor +u.lice locale)/

13

A+arare- ordine +u.lica si si0uranta nationala (servicii +u.lice descentrali&ate%unctionarea autoritatilor +u.lice in domeniu- +enitenciare- +olitie- 'andarmeriecercetare*de&voltare- sistemul national unic +entru a+eluri de ur0enta)/

Invatamant (servicii +u.lice descentrali&ate- %unctionarea autoritatilor +u.lice in domeniu- invatamant +rescolar- +rimar- secundar si su+erior- cercetare*de&voltare in invatamant- servicii au1iliare de educatie de ti+ul ta.erelor- internatelor- cantinelorcaminelor)/

Sanatate (servicii +u.lice descentrali&ate- %unctionarea autoritatilor +u.lice in domeniu- servicii medicale de ur0enta- s+itale- +oliclinici- cercetare*de&voltare in sanatate- trans+ort sanitar)/

Cultura- recreere- reli0ie (servicii +u.lice descentrali&ate- autoritati +u.lice in domeniu- mu&ee- case de cultura- camine culturale- .i.lioteci +u.lice- intretinere +arcuri- sali de s+ort- servicii reli0ioase)/

Asi0urari si +rotectie sociala (servicii +u.lice descentrali&ate- autoritati +u.lice- +ensii si a'utoare +entru .atrani- asistenta acordata +ersoanelor in varsta si celor cu ,andica+- cantine de a'utor social)/

Servicii si de&voltare +u.lica- locuinte- mediu si a+e (de&voltarea sistemului de locuinte- servicii +u.lice descentrali&ate- autoritati +u.lice- alimentarea cu a+aamena'ari ,drote,nice- iluminat +u.lic- alimentare cu 0a&e naturale- controlul +oluarii- salu.ritate si 0estiunea deseurilor- +rotectia mediului natural- canali&area si tratarea a+elor re&iduale)/

Actiuni economice (+rotectia muncii- stimularea intre+rinderilor mici si mi'lociisustinerea e1+ortului- a mediului de a%aceri- educatia si +rotectia consumatoruluicom.usti.ili si ener0ie- s+ri'inirea +roducatorilor a0ricoli- trans+ortul in comundrumuri si +oduri- trans+ort %eroviar- turism- cercetare*de&voltare +e diverse ramuri economice). In cadrul %iecarei destinatii sta.ilite- resursele se de%alca +e .ene%iciari- o.iective si

actiuni- luand %orma c,eltuielilor +entru: $lata salariilor si a altor dre+turi de +ersonal/ $rocurari de materiale si +lata serviciilor/ Do.an&i a%erente im+rumuturilor +u.lice/ Su.ventii acordate

14

Trans%eruri catre +ersoane %i&ice*+ensii- alocatii- .urse- a'utoare- sau catre .u0etele altor institutii ori nivele ale administratiei +u.lice/ Investitii/ Im+rumuturi acordate/ Ram.ursari de credite/ Re&erve etc. In tarile de&voltate- +rioritate au actiunile cu caracter social*cultural- a+oi cele +rivind ordinea interna si a+ararea tarii. In sc,im.- in tarile in curs de de&voltare- +rioritate au actiunile cu caracter economic. Functia de re+artitie a %inantelor +u.lice tre.uie a+reciata +rin +risma dimensiunii trans%erurilor de valoare de la +ersoane %i&ice si 'uridice catre %ondurile +u.lice si de la acestea- in continuare- catre .ene%iciari. In conditiile unui anumit +rodus intern .rut- marimea resurselor +relevate la %ondurile +u.lice este invers +ro+ortionala cu marimea resurselor %inanciare ramase la dis+o&itia +ersoanelor %i&ice si 'uri%ice- du+a +lata o.li0atiilor datorate statului- +entru satis%acerea +ro+riilor nevoi de de&voltare si consum. Aceasta se intam+la deoarece trans%erul de valoare le restran0e de%initiv +atromoniul- in ca&ul +latilor %ara contra+restatie si neram.ursa.ile- sau le limitea&a tem+orar dre+tul asu+ra sumelor incredintate statului cu titlu de im+rumut. Minusul de resurse inre0istrat de catre +latitorii de im+o&ite devine un +lus de resurse +entru .ene%iciarii de alocatii .u0etare- cum ar %i su.ventiile- +ensiile a'utoarele. Ast%el- c,iar daca veniturile sunt e0ale cu c,eltuielile si +relevarile sunt e0ale cu distri.uirile- au loc mutatii- e%ecte im+ortante intre s%erele de activitate- intre ramurile economice- intre sectoarele sociale- &onele 0eo0ra%ice si nu in ultimul rand intre mem.rii societatii. 8olumul resurselor +relevate la %ondurile +u.lice este e0al cu cel al resurselor distri.uite- su. diverse %orme (materiala sau %inanciara) la .ene%iciari si aceasta redistri.uire are un im+act social ma'or- vi&and .unastarea intre0ii societatii. E1+licatia" $ersoanele care .ene%icia&a direct5indirect de +e urma c,eltuielilor +u.lice nu sunt intotdeauna aceleasi cu +ersoanele care au +artici+at la constituirea %ondurilor +u.lice. C,iar daca se identi%ica de cele mai multe ori +latitorul de im+o&ite si ta1e cu .ene%iciarul de servicii5.unuri +u.lice- nu e1ista o cores+ondenta intre sumele cedate si contravaloarea .ene%iciilor- intrucat la nivelul .u0etar are loc de+ersonali&area %ondurilor atrase (asadar nu se +oate cunoaste e1act daca im+o&itele +latite de cetateanul 1 vor %i %olosite +entru a %i re+arata strada din %ata casei lui 1). 15

STAT

$onstituirea fonduri!or %i#pozite& ta'e& contri utii o !i"atorii(

)epartizarea fonduri!or %su *entii& in*estitii pu !ice& unuri si ser*icii pu !ice& pensii(

Persoane fizice Persoane juridice

Institutii pu !ice Persoane fizice A"enti econo#ici

Tre.uie de su.liniat %a+tul ca distri.urea in%a+tuita cu a'utorul im+o&itelor- ta1elor si contri.utiilor este urmata de redistri.uirea care se +roduce intre cei cu venituri mari*cu +otential economic mai ridicat si cei cu venituri insu%iciente sau %ara venituri. Formele de mani%estare sunt diverse- si anume: o%erirea de servicii %ara +lata*invatamant- ocrotire medicala- +rotectie sociala- su.ventionarea de la .u0et a +roductiei si distri.uirii anumitor .unuri si servicii- acordarea de sume de .ani celor indre+tatiti*a'utoare- +ensii- .urse etctoate acestea .a&ate +e e1istenta alocatiilor .u0etare- a trans%erurilor si a su.ventiilor. $e aceasta cale se corectea&a +artial dis+ro+ortiile si inec,itatea e1istenta intre mem.rii societatii. Ast%el se conturea&a interventia alocativa a statului in economie- 0enerata de: @. $ro+rietatea comuna asu+ra resurselor/ E1istenta .unurilor5sericiilor +u.lice/ Com+ortamentul neadecvat si +a0u.itor al unor indivi&i. Functia de control

16

Aceasta %unctie decur0e din %a+tul ca resursele %inanciare +u.lice a+artin intre0ii societati care interesata de: *satis%acerea in .une conditii a nevoilor de ti+ social/ *asi0urarea resurselor %inanciare necesare si diri'area acestora +e o.iective %unctie de +rioritatile sta.ilite/ *utili&area resurselor %inanciare in conditii de e%icienta si e%icacitate economica si sociala/ *armoni&area intereselor imediate ale societatii cu cele de +ers+ectiva si dimensionarea coerenta si o+ortuna a resurselor %inanciare +use la dis+o&itia autoritatilor +u.lice locale si centrale- +entru inde+linirea o.iectivelor cu interes 0eneral/ Fa+tul ca resursele %inanciare +u.lice materiali&ea&a o mare +arte a $IB*ului +ledea&a +entru or0ani&area unui control ri0uros asu+ra modului de constituire- re+arti&are si utili&are a acestora- asu+ra +astrarii inte0ritatii si a .unei 0estionari a +atrimoniului +u.licasu+ra incasarii inte0rale si la tim+ a creantelor statului si a onorarii +latilor datorate tertilor. $rin control se im+iedica irosirea avutului +u.lic- se +revine e%ectuarea c,eltuielilor ile0ale- ino+ortune sau ine%iciente in conte1tul in care mem.rii societatii mani%esta o atitudine ne+asatoare %ata de +ro+rietatea +u.lica. Controlul se reali&ea&a la %iecare nivel al re+artitiei- si anume la: *constituirea %ondurilor +u.lice/ *re+arti&area acestora +e .ene%iciari/ *utili&area acestora de catre .ene%iciari ( +roductie). Se urmareste ast%el +rovenienta resurselor care alimentea&a %ondurile +u.lice si destinatia +e care o ca+ata- nivelul de constituire a acestora- titlul cu care se mo.ili&ea&a si cel cu care se re+arti&ea&a intre diversi .ene%iciari- dimensiunea %ondurilor in ra+ort cu $IB0radul de redistri.uire a %ondurilor intre s%erele de activitate- sectoarele sociale- mem.rii societatii si intre diverse re0iuni- modul de asi0urare a ec,ili.rului intre nevoia de resurse si +osi.ilitatile de +rocurare. In %a&a ulterioara- de +roductie sau de %urni&are5+restare de .unuri5servicii +u.lice se urmaresc mi'loacele de munca- %orta de munca- a+rovi&ionarea- e1istenta utilitatii sociale a .unurilor5serviciilor 0enerate sau +ro%ita.ilitatea activitatii- 0radul de valori%icare a materiilor +rime- calitatea acestora etc. Controlul .anilor +u.lici- atat in %a&a de colectare cat si in cea de alocare- re+arti&are si c,eltuire se %ace +rin Curtea de Conturi- 7arda Financiara- Ministerul Economiei si Finantelor.

17

I8. INTER8ENTIA STATU#UI IN ECONOMIE


Re+arti&area unei +arti din +rodusul intern .rut +rin intermediul %inantelor +u.lice 0enerea&a e%ecte utile +entru intrea0a societate. $rin trans%erul de +utere de cum+arare de la +ersoanele %i&ice si 'uri%ice la entitatile +u.lice si de la acestea la diversi .ene%iciari are loc o modi%icare a ra+orturilor sociale- care in%luentea&a nivelul de trai al +o+ulatiei si +otentialul economic al intre+rinderilor- asadar interventia statului in economie are un caracter activo.iectivele urmarite %iind: *s+orirea +otentialului economic al tarii/ *de&coltarea economica a unor re0iuni su.de&voltate/ *asi0urarea %ortei de munca necesare intr*o structura cores+un&atore nevoilor economiei nationale/ *mentinerea starii de sanatate a +o+ulatiei/ *ridicarea 0radului de cultura/ *im.unatatirea conditiilor de trai ale +o+ulatiei. Interventia statului in economie nu se mani%esta doar su. %orma .unurilor si serviciilor +u.lice +use la dis+o&itia mem.rilor societatii. $rocesele de colectare si de redistri.uire a %ondurilor de resurse %inanciare +u.lice- +rin metodele de +relevare si de +lata utili&ate constituie o sursa de +ar0,ii economico*%inanciare +e care statul le are. Acestor o.iective li se alatura si unele de natura sociala- +olitica sau demo0ra%ica. $ar0,iile economico*sociale constituie instrumente cu a'utorul carora statul actionea&a +entru stimularea interesului economic al unei colectivitati determinate (ramura economica0ru+ socio*+ro%esional- &ona 0eo0ra%ica) sau al mem.rilor acesteia luati in mod individual (+roducatori-salariati) +entru reali&area unui anume o.iectiv. De e1em+lu- un im+o&it instituit re+re&inta atat o sursa de venit .u0etar cat si un mi'loc de stimulare5restran0ere a +roductiei- investitiilor- consumului- a sc,im.urilor comerciale e1terne- de redistri.uire sau de re0lare a veniturilor unei cate0orii sociale- de sta.ili&are economica si de inlaturare a de&ec,ili.relor. Ast%el- ta1ele vamale +ot %i utili&ate +entru a incetini sau a creste ritmul sc,im.urilor comerciale cu strainatatea. Reducerea lor la im+ort sau e1+ort stimulea&a sc,im.ul. $entru +rote'area +roducatorilor interni se a+lica ta1e vamale la im+ort mari- care se re0asesc in 18

+retul de +iata al +roduselor im+ortate- mai mare decat al +roduselor similare reali&ate la niel national. Im+unerea veniturilor +e transe asi0ura o re0lare a veniturilor +o+ulatiei intrucat- cu cat veniturile sunt mai mari- cu atat im+o&itele +e venit sunt mai mari- in%a+tuindu*se ec,itatea %iscala. Im+o&itarea su+limentara a consumului +rin acci&e +entru alcool- tutun- ca%eaurmareste reducerea acestuia- cu e%ecte +e termen lun0 asu+ra starii de sanatate a +o+ulatiei. Acordarea de su.ventii +entru aco+erirea c,eltuielilor de cercetare sau +entru %inantarea de&voltarii urmareste s+ri'inirea unor ramuri ale economiei. Tot +rin su.ventii statul su+orta o +arte din +retul de +roductie +entru ca +rodusele a%erente unei anumite ramuri economice sa %ie accesi.ile +e +iata in ra+ort cu cele im+ortate. Contractarea de im+rumuturi de +e +iata interna duce la introducerea in circuitul economic a dis+oni.ilitatilor .anesti tem+orare din economie. Facilitatile %iscale urmaresc +rote'area economica a unor anumite cate0orii de +o+ulatie de%avori&ata (eroii revolutiei- vaduvele de ra&.oi necasatorite sau +ersoanele a%late in &one calamitate .ene%icia&a de reduceri si scutiri la im+o&itele si ta1ele locale/ indemni&atia +entru cresterea co+ilului este venit neim+o&a.il etc). Actiunea +ar0,iilor economico*sociale consta nu numai in tre&irea interesului economic al +artici+antilor la +rocesele economice +entru reali&area unor o.iective ale statului dar si in sanctionarea acestora- in ca&ul neres+ectarii unor o.li0atii le0ale sau contractuale. De e1em+lu- +erce+erea de +enalitati +entru nevarsarea la termen a sumelor datorate statului ori amen&ile +entru neres+ectarea le0ilor etc. Folosirea +ar0,iilor economico*%inanciare este com+letata +rin utili&area metodelor administrative de control ale economiei: *intocmirea de +ro0no&e- +ro0rame economice si +lanuri %inanciare +e termen mediu si lun0 +entru a sti in ce directii- cu ce ritm si cu ce e%orturi sau re&ultate se de&volta economiasectoarele si intre+rinderile/ *tinerea evidentei conta.ile de catre a0entii economici si intocmirea de .ilanturi conta.ileconturi de +ro%it si +ierdere- .u0ete de venituri si c,eltuieli- du+a normele sta.ilite de catre autoritatile com+etente/ *e1ercitarea controlului %inanciar de catre or0anele a.ilitate/ *re0lementareacare im.raca %orma le0ilor,otararilorordonantelornormelor metodolo0ice de +unere in a+licare a acestora- in domenii +recum +rotectia consumatoruluiconcurenta neloiala- +rotectia si securitatea muncii- re0imul de munca- salariul minim .rut

19

+e economie- asi0urarile sociale- +rotectia mediului- re0imul %iscal si valutar- +iata monetara sau a titlurilor de valoare. Necesitatea interentiei statului in economie tre.uie anali&ata si +rin +risma calitatii sale de 0estionar al +atrimoniului- al averii +u.lice. Ma1imi&area intereselor individuale in detrimentul celor colectie re+re&inta un com+ortament de ti+ %ree rider! care este descura'at +rin norme si re0uli de e1+loatare a resurselor a%late in +ro+rietate comuna. Asadar statul tre.uie sa ve0,e&e la +astrarea inte0ritatii .unurilor care %ormea&a +atrimoniul national.

20

8. BU7ETU# 7ENERA# CONSO#IDAT


Bu0etul 0eneral consolidat re%lecta ansam.lul veniturilor si c,eltuielilor +u.lice +e cate0orii de .u0ete: .u0etul de stat- .u0etele locale- .u0etul asi0urarilor sociale de stat.u0etul asi0urarilor de soma'- %ondul national unic +entru asi0urari sociale de sanatate.u0etele creditelor e1terne si al %ondurilor e1terne neram.ursa.ile- .u0etele institutiilor +u.lice autonome ( se %inantea&a inte0ral din venituri +ro+rii si nu se a%la in su.ordinea altei institutii*in 0eneral re0lementea&a domenii de activitate: Comisia Nationala a 8alorilor Mo.iliare- Comisia de Su+rave0,ere a Asi0urarilor- A0entia +entru 8alori%icarea Activelor Statului- A0entia Nationala +entru #ocuinte)- .u0etele institutiilor +u.lice su.ordonate care +ot %i auto%inantate- %inantate +artial sau inte0ral din %onduri +u.lice ( institutii de invatamant- s+itale).

8.=. CAE#TUIE#I#E $UB#ICE


C,eltuielile +u.lice e1+rima relatii economico*sociale care im.raca %orma .aneasca si se mani%esta intre stat si +ersoanele %i&ice si 'uridice cu oca&ia re+arti&arii si utili&arii resurselor %inanciare ale statului- in sco+ul inde+linirii %unctiilor acestuia. C,eltuielile +u.lice se %inali&ea&a in +lati e%ectuate de stat din resurse mo.ili&ate +e di%erite cai. Acestea se a+ro.a +rin le0e su. %orma creditelor .u0etare- care e1+rima limita ma1ima a nivelului de %inantare a unei nevoi colective. Creditele .u0etare nu +ot %i de+asite iar utili&area lor se %ace +rin institutii +u.lice de resort (+e domenii de activitate)- ai caror conducatori se numesc ordonatori de credite. In %unctie de su.ordinea institutiei +u.lice conduse- ordonatorii de credite se im+art in: a) $rinci+ali: ministrii- conducatorii institutiilor +u.lice autonome- ai or0anelor de s+ecialitate ale administratiei +u.lice centrale* Consiliul Concurentei- SRI- S$$Curtea Constitutionala- +rimarii/ .) Secundari/ c) Tertiari ( scoli- 0radinite- s+itale- crese- or%elinate)/ Ordonatorii +rinci+ali de credite re+arti&ea&a creditele .u0etare a+ro.ate +rin .u0ete +entru +ro+riul .u0et si +entru .u0etele institutiilor +u.lice in%erioare- ai caror conducatori 21

sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite. Ordonatorii secundari re+arti&ea&a creditele .u0etare care le revin intre .u0etul +ro+riu si cele ale ordonatorilor tertiari de credite. De e1em+lu- Casa nationala de asi0urari sociale de sanatate*ordonator +rinci+al de credite- distri.uie credite .u0etare caselor 'udetene de asi0urari de sanatate- care sunt ordonatori secundari de credite. De la acest nivel- credite .u0etare se desc,id +entru ordonatorii tertiari de credite- si anume s+itale- +oliclinici etc. C,eltuielile +u.lice mani%esta in toate tarile o crestere de la o +erioada la alta. Factorii care in%luentea&a cresterea c,eltuielilor +u.lice sunt: =) %actorul demo0ra%ic 9 cresterea +o+ulatiei- modi%icarea structurii acesteia +e varste si cate0orii socio*+ro%esionale duce la cresterea c,eltuielilor +entru invatamantsanatate- securitate sociala- ordine +u.lica- dar si la s+orirea locurilor de munca in sectorul +u.lic (%unctionari +u.lici)/ @) %actori economici 9 de&voltarea economiei in conte1tul unei moderni&ari continue reclama resurse su+limentare +entru satis%acerea nevoilor +o+ulatiei- care cunosc o diversi%icare si o crestere in com+le1itate +ermanente/ 3) %actori sociali 9 discre+antele intre s%erele sociale antrenea&a +reocu+area statului +entru armoni&area veniturilor +o+ulatiei/ B) ur.ani&area * su+radimensionarea oraselor- a+aritia de noi centre ur.ane- in conte1tul cresterii +o+ulatiei si al indusstriali&arii reclama utilitati +u.lice si in%rastructura su+limentare- de la cladiri- la s+atii de recreere sau la cai de acces / 4) %actorii militari * +rote'area +o+ulatiei- +revenirea unor de&astre- in conditiile cresterii interesului la nivel modial in +rivinta armelor ma'orea&a investitiile in cercetare stiinti%ica in domeniu +recum si ac,i&itiile de arme-a+aratura s+eci%ica etc- instruirea armatei/ C) %actorii istorici * este vor.a de transmiterea de la o +erioada la alta a e%ortului %inanciar +u.lic reclamat de contractarea unor im+rumuturi +u.lice +entru %inantarea unor o.iective de interes 0eneral D) +olitici * c,eltuieli de %unctionare su+limentare- datorate cresterii in com+le1itate a or0ani&arii statale. Clasi%icarea c,eltuielilor +u.lice: E1ista mai multe criterii de clasi%icare a c,eltuielilor +u.lice- necesare +entru a cunoaste su. di%erite un0,iuri continutul acestora si a +utea anali&a cu a'utorul sistemului de indicatori nivelul- structura si dinamica lor. 22

Criterii de clasificare: =) Clasi%icarea administrativa * se re%era la institutiile +rin care se e%ectuea&a c,eltuielile +u.lice. Aceasta clasi%icare +une in evidenta re+arti&area c,eltuielilor +u.lice +e ordonatorii de credite .u0etare. @) Clasi%icarea economica * arata natura c,eltuielilor %inantate +e seama %ondurilor de resurse %inanciare +u.lice. Aceasta 0ru+ea&a c,eltuielile +u.lice in: A.CAE#TUIE#I CURENTE (de %unctionare). Asi0ura intretinerea si .una %unctionare a institutiilor +u.lice- %inantarea actiunilor de interes +u.lic- trans%erarea unor sume de .ani diverselor cate0orii de +o+ulatie li+site de venituri sau cu venituri insu%iciente sau +entru onorarea unor an0a'amente ale statului- de ti+ul do.an&ii la im+rumuturi. Acestea re+re&inta un consum de%initv de $IB. *c,eltuieli cu ac,i&itia de .unuri si servicii/ *c,eltuieli de +ersonal/ *su.ventii acordate a0entilor economici/ *trans%eruri catre alte .u0ete/ *trans%eruri catre +ersoane %i&ice/ *c,eltuieli cu do.an&ile la datoria +u.lica/ *re&erve. B.CAE#TUIE#I DE CA$ITA# (investitii). Acestea se concreti&ea&a in ac,i&itionarea de .unuri de %olosinta indelun0ata- destinate s%erei +roductiei material sau nemateriale (scolis+itale- cultura- administratie) sau in +lasamente ale statului +e +iata %inanciara nationala sau international ( actiuni- o.li0atiuni): *active %inanciare/ *active ne%inanciare/ C.O$ERATIUNI FINANCIARE* se re%era la im+rumuturile +u.lice si la ram.ursarea acestora: *im+rumuturi acordate/ *ram.ursari de credite contractate. 3) Clasi%icarea %unctionala 9 0ru+ea&a c,eltuielile +u.lice +e +rinci+alele domenii de activitate si o.iectivele +oliticii .u0etare a statului. Ast%el +utem discuta des+re: *c,eltuieli +entru servicii +u.lice 0enerale (autoritati +u.lice)/ *c,eltuieli +entru a+arare- ordine +u.lica si si0uranta nationala(armata- +olitia'andarmeria)/ 23

*c,eltuieli social*culturale (invatamant- sanatate- cultura- recreere- reli0ie- asi0urari si +rotectie sociala)/ *c,eltuieli +entru servicii si de&voltare +u.lica- locuinte- mediu si a+e (canali&are+rotectia mediului- salu.ritate- reteaua de 0a&e naturale- a+a +ota.ila- de+o&itare deseuri etc)/ *c,eltuieli +entru actiuni economice (s+ri'inirea unor ramuri ale economiei nationale). B) Clasi%icarea %inanciara a) du+a modul in care sunt a%ectate resursele %inanciare +u.lice: *c,eltuieli +u.lice de%initive 9 ma'oritatea c,eltuielilor +u.lice sunt de%initive si anume cele destinate activitatilor +roductive- %unctionarii institutiilor +u.lice- domeniului sociala+ararii. Acestea +resu+un +lati la scadente certe si atesta lic,idarea com+leta a an0a'arii statului cu un consum %inal de $IB/ *c,eltuieli +u.lice tem+orare 9 cu+rind im+rumuturile +u.lice e%ectuate in anumite +erioade de catre un stat/ + c,eltuieli virtuale 9 sunt c,eltuieli +osi.il a %i e%ectuate de catre stat- in anumite conditii (c,eltuieli destinate 0arantarii de catre stat a unor credite e1terne +entru a0entii economici- 0arantiile acordate de catre stat in +ro0ramul $rima casa!). .)Du+a %orma de mani%estare- c,eltuielile +u.lice +ot %i: * %ara contra+restatie- re%lectand o %inantare de%initiva- %ara un contraserviciu din +artea comunitatii .ene%iciare de resurse +u.lice (indemni&atii de soma'- .urse)/ * cu contra+restatie- care se re%era la incasarea unor sume de .ani de catre stat ca urmare a reali&arii unor activitati: de e1em+lu o.tinerea de do.an&i +entru acordarea de im+rumuturi de stat sau de comisioane in ca&ul 0arantarii unor im+rumuturi. c) du+a rolul in +rocesul re+roductiei sociale- c,eltuielile +u.lice +ot %i: *c,eltuieli ne0ative sau reale ( sunt cele cu intretinerea a+aratului de stat- cele re+re&entand +lata do.an&ilor- comisioanelor si a ratelor a%erente im+rumuturilor contractate de la +o+ulatie- intretinerea si dotarea armatei- a +olitiei etc. Acestea re+re&inta un consum de%initive de $IB)/ *+o&itive (investitiile e%ectuate de stat +entru in%iintarea de unitati economice cu ca+ital de stat- +entru de&oltarea si moderni&area celor e1istente- construirea de drumuri +oduricase de cultura- sali de s+ort etc. Acestea au dre+t e%ect crearea de valoare adau0ata- avand un a+ort consistent la %ormarea +rodusului intern .rut national).

24

In Romania- in .u0ete- re0asim c,eltuielile detaliate economic si %unctional. Redarea este una incrucisata- ast%el ca- +e structura %unctionala se evidentia&a continutul economic al %iecarei su.divi&iuni de c,eltuieli. Clasi%icarea administrativa se %oloseste la re+arti&area %ondurilor +u.lice in cadrul clasi%icatiei %unctionale- la nivelul ordonatorilor +rinci+ali de credite. Re+arti&area creditelor .u0etare se %ace ulterior de catre acestia +e nivele secundar si tertiar- in cadrul aceleiasi clasi%icatii economice si %unctionale.

8.@.8ENITURI#E $UB#ICE
8eniturile +u.lice re+re&inta totalitatea resurselor .anesti necesare reali&arii o.iectivelor economice si sociale ale unui stat intr*un interval de tim+ determinat. Cererea de resurse %inanciare +u.lice este determinata de nivelul si evolutia c,eltuielilor +u.lice. $osi.ilitatea aco+eririi acestei cereri de resuse este determinata de %actori: Economici: de&voltarea economica duce la cresterea $IB- ceea ce im+lica lar0irea .a&ei de im+o&itare +entru +ro%it- venit- ta1a +e valoare adau0ata etc/ Monetari*cresterea economica reclama %inantarea activitatilor +rin credit- ceea ce 0enerea&a ma'orarea costurilor de +roductie- deci si a +returilor- +e seama do.an&ilor. Ast%el- im+o&itele +e consum vor aduce .ani su+limentari la .u0et. In +lusinterventiile Bancii Centrale in +rivinta ratei do.an&ii de re%erinta de economie +ot duce la restran0erea sau cresterea +roductiei si consumului +rin +risma do.an&ilor +racticate de .anci- cu e%ecte asu+ra lar0irii sau diminuarii .a&elor de calcul a +rinci+alelor im+o&ite din economie/ Sociali*o +aleta lar0a de cate0orii sociale necesita dimensionarea atenta si su%icienta a resurselor %inanciare +u.lice in sco+ul aco+eririi nevoilor de +rotectie sociala etc/ Demo0ra%ici- care se re%era la +o+ulatia activa- deci la numarul contri.ua.ililor/ cresterea +o+ulatiei active in ra+ort cu cea care nu munceste (+ensionari- co+ii) duce la ma'orarea .a&ei 0lo.ale de im+o&itare- +rin s+orirea veniturilor 0enerate +rin munca sau investitii +ersonale- deci o%era +otential de crestere a veniturilor +u.lice/ scaderea +o+ulatiei active in ra+ort cu cea inactiva necesita e%orturi s+orite de identi%icare si colectare de .ani +u.lici in vederea aco+eririi necesitatilor de ordin +u.lic*mai ales cele de ordin social (+ro.lema aco+eririi +ensiilor- care se .a&ea&a +e contri.utiile CAS ale an0a'atilor). 25 educatie- sanatate-

$olitici*masurile de +olitica economica si sociala in%luentea&a volumul resurselor %inanciare +u.lice +rin s+orirea %iscalitatii sau +rin avanta'ele %iscale o%erite diversilor a0enti economici sau di%eritelor ramuri economice sau c,iar +o+ulatiei cu dre+t de votmasuri care sunt luate de cele mai multe ori cu sco+ electoral sau in cadrul unor cercuri de interese- si mai +utin +e criterii de crestere a avutiei nationale si a nivelului de trai al +o+ulatiei.

Care sunt resursele %inanciare +u.lice" =) $relevarile cu caracter o.li0atoriu (im+o&ite- ta1e- contri.utii o.li0atorii)*sunt venituri cu caracter %iscal- al caror nivel este de cele mai multe ori limitat si insu%icient. Incasarile din im+o&ite nu +ot s+ori ra+id. Miscarile de crestere a resurselor %iscale se .a&ea&a +e modi%icari ale sistemului %iscal- atat in +rivinta modi%icarii nivelului cotelor de im+unere %olosite cat si in +rivinta introducerii unor noi im+o&ite. Alaturi de im+o&ite si ta1e- dre+t +relevari cu caracter o.li0atoriu trec si amen&ile si +enalitatile +entru intar&ieri- care re+re&inta o masura de constran0ere a +o+ulatiei de a ac,ita la tim+ si inte0ral toate o.li0atiile %iscale. @) Im+rumuturi +u.lice +e termen lun0*re+re&inta un mi'loc de %inantare a de%icitului .u0etar destul de +o+ular in conditiile in care- in 0eneral- ma'orarea im+o&itelor si ta1elor nu e .ine +rimita de +o+ulatie. Nu toate im+lica emisiunea de titluri de valoare (cum ar %i cel de la FMI sau im+rumuturile .ancare). 3) Im+rumuturi +u.lice +e termen scurt- +entru aco+erirea de%icitelor tem+orare de casa*se reali&ea&a si se 0estionea&a +rin Tre&oreria statului- similar im+rumuturilor +e termen lun0. Atra0erea .anilor se %ace e1clusiv +rin van&area de titluri de valoare si com+orta costuri de ti+ul do.an&ii si al celor oca&ionate de +unerea si de retra0erea din circulatie a titlurilor. B) Emisiunea monetara %ara aco+erire*%inantea&a de%icitul .u0etar dar nu +oate %i decat o masura de ec,ili.rare e1trema- care 0enerea&a e%ecte economice ne0ative +e termen lun0. Ce inseamna" $rin emisiunea de .ani necesari e%ectuarii unor c,eltuieli +u.lice in economie a+are un sur+lus de moneda- ast%el ca +roduselor e1istente le revine o cantitate mai mare de moneda +e unitate +rodus. Ast%el- +returile cresc arti%icial iar ma'orarea in%latiei induce +ro.leme de ti+ul scaderii consumului (salariile nu au aceeasi vite&a de rotatie cu cea a +returilor)- a investitiilor- cresterea c,eltuielilor .u0etare necesare +rotectiei sociale. Desi a+arent se creea&a o .a&a mai mare de calcul +entru im+o&itele +e consum si a+oi +entru im+o&itul +e venit sau +ro%it iar do.anda de +lata la im+rumuturile contractate de stat ramane in urma cresterii +returilor 26

( deci scade in termeni reali) statul mai mult +ierde +rin contrae%ectele ne0ative ale acestei %orme de %inantare. 4) Alte cate0orii de venituri: din valori%icarea activelor statului- +restari servicii- donatiido.an&i a%erente im+rumuturilor acordate de catre stat etc. Clasi%icarea veniturilor +u.lice: =)Functie de ritmicitatea incasarii veniturilor in .u0ete- resursele se im+art in: Resurse ordinare (+ermanente si o.li0atorii)* acelea la care statul a+elea&a in mod

o.isnuit- in conditii considerate normale- care se incasea&a la .u0et cu o anumita re0ularitate: venituri %iscale- venituri din van&ari active- c,irii/ Resurse e1traordinare* cele la care statul recur0e in situatii e1ce+tionale- utili&ate cand resursele curente si o.isnuite nu aco+era c,eltuielile +u.lice: im+rumuturile de stattrans%erurile intre .u0ete- a'utoarele si donatiile o.tinute din strainatate- emisiunea .aneasca %ara aco+erire- lic,idarea +artici+atiilor la ca+italul unor com+anii. @) #uand in considerare provenienta- resursele %inanciare ale statului +ot %i: Interne: im+o&ite- ta1e- contri.utii o.li0atorii- venituri din +restari servicii la intern

(cantine studentesti- ta.ere- servicii reli0ioase- cali%icare +ro%esionala- %urni&are utilitatitrans+ort in comun)- im+rumuturi interne- emisiune monetara etc/ E1terne: im+rumuturi de la institutii %inanciare internationale- de la .anci cu sediul in alte state- de la 0uvernele altor tari- trans%eruri e1terne +rimite su. %orma a'utoarelor neram.ursa.ile de la or0anismele internationale sau c,iar din +artea altor state- van&ari de active %inanciare la e1tern ( Oltc,im) sau c,iar van&ari de active materiale la e1tern ( van&area unui teritoriu).

3) Clasificarea economica veniturilor +u.lice*tine cont de natura acestora: a.8ENITURI CURENTE =. FISCA#E: IM$O<IT $E $ROFIT/ IM$O<ITE $E 8ENIT( din salarii- c,irii- do.an&i- dividende- 'ocuri de noroc etc)/ IM$O<ITE $E $RO$RIETATE( teren- casa- mi'loc de trans+ort)/ IM$O<ITE SI TA;E $E CIRCU#ATIA MARFURI#OR( SAU $E CAE#TUIE#I): T8A- ACCI<E- TA;E 8AMA#E/ 27

CONTRIBUTII OB#I7ATORII ( +entru +ensie- sanatate si soma')/ @.NEFISCA#E: varsaminte din +ro%itul net al re0iilor autonome/ do.an&i- dividende/ venituri din inc,irieri- concesiuni/ amen&i- +enalitati- con%iscari/ donatii si s+onsori&ari/ venituri din van&ari de .unuri si +restari servicii/ ta1e administrative ( de e1- +entru eli.erare .uletin sau +ermis de conducere).

.. 8ENITURI DIN CA$ITA#* valori%icarea unor .unuri ale institutiilor +u.lice ( enituri din van&ari de +ro+rietati sau actiuni- o.li0atiuni detinute de stat)/ c. O$ERATIUNI FINANCIARE*im+rumuturi contractate si incasari din ram.ursarea im+rumuturilor acordate/ d.SUB8ENTII*sume +rimite de la alte .u0ete- in 0eneral cu sco+uri clar de%inite e. DONATII si SUME de la UE.

8.3. CONSO#IDAREA BU7ETARA


$entru calcularea c,eltuielilor sau a veniturilor +u.lice totale ale unei tari se iau in considerare datele a%erente .u0etului 0eneral- care cu+rinde in%ormatii detaliate +e cate0orii de .u0ete. E1ista insa situatii cand anumite cate0orii de venituri sau c,eltuieli sunt inre0istrate simultan in mai multe .u0ete- asadar sunt necesare o serie de corectii +entru a re%lecta volumul corect al veniturilor sau al c,eltuielilor +u.lice totale. Aceste corectii se %ac la: A)TRANSFERURI Trans%erurile re+re&inta sume de .ani care sunt re+arti&ate de la un .u0et +entru a %i c,eltuite la nivelul altui .u0et sau care trec de la un .u0et +u.lic la o +ersoana %i&ica sau 'uridica su. %orma de +ensii- a'utoare- su.ventii etc. Functie de destinatarul sumei de .ani distin0em: a)trans%eruri consolida.ile- care +resu+un %lu1uri %inanciare intre diverse nivele ale administratiei +u.lice/ .) trans%eruri neconsolida.ile- care +resu+un %lu1uri %inanciare de la .u0ete la +o+ulatie.

28

Trans%erurile intre .u0ete vi&ea&a actiuni de ti+ul serviciilor +u.lice descentrali&atecum ar %i +rotectia co+ilului- asistenta sociala a +ersoanelor cu ,andica+- +rodusele lactate si de +ani%icatie +entru co+ii- acordarea de miere ca su+liment nutritiv +entru co+ii- %inantarea +artiala a invatamantului +reuniversitar- a institutiilor de cultura- a invatamantului s+ecialal creselor- serviciile +u.lice de evidenta a +ersoanelor- a'utorul +entru incal&irea locuinteiasistenta +ersoanelor cu ,andica+- construirea aero+orturilor de interes local- +ietruirea drumurilor comunale- in%rastructura in invatamant- sanatate (cu %inantare totala sau +artiala +rin ministerele de resort). $rin intermediul serviciior +u.lice descentrali&ate sarcinile autoritatilor +u.lice centrale trec in res+onsa.ilitatea autoritatilor +u.lice locale- %iind insotite de resursele %inanciare com+lete sau +artiale necesare inde+linirii lor. Deci&ia descentrali&arii unor servicii +u.lice s*a luat +e criteriul reducerii costurilor si al %a+tului ca la nivel local nevoile colectivitatii sunt mai usor identi%icate- cuanti%icate si 0estionate. Flu1urile intre .u0ete sunt com+letate si de trans%erurile de ec,ili.rare- care vi&ea&a aco+erirea de%icitului de resurse locale necesare inde+linirii o.iectivelor caracteristice. Eliminarea trans%erurilor se %ace atat +e venituri cat si +e c,eltuieli- intrucat o suma de .ani este trecuta ca venit atat in .u0etul sursa cat si in .u0etul de destinatie. Odata trans%erata- suma este re+arti&ata c,eltuirii in alt .u0et- insa inre0istrarea ei se va %ace la ca+itolul c,eltuieli atat in .u0etul sursa- +rin care este alocata- cat si in cel la nivelul caruia este e%ectiv c,eltuita. Desi %lu1urile %inanciare cele mai im+oratnte +rivind trans%erurile se reali&ea&a intre .u0etul de stat si cele locale- tre.uie de su.liniat ca acestea nu sunt unice- %iind im+licate si .u0etele asi0urarilor sociale. B) IM$RUMUTURI (interne si e1terne) #a nivel .u0etar- im+rumuturile contractate sunt trecute la c,eltuieli (du+a destinatia lor) iar cele o%erite de catre stat la venituri (du+a +rovenienta). Asadar- atat la venituri cat si la c,eltuieli a+are o du.la inre0istrare a sumelor- o data ca im+rumut o%erit tertilor sau contractat de catre stat si o data su. %orma ratelor de incasat sau de ram.ursat in contul im+rumuturilor reali&ate sau +rimite. Du.la inre0istrare se elimina +rin scaderea ratelor de ca+ital a%erente ram.ursarilor. In conclu&ie: 8enituri +u.lice totale consolidateE venituri +u.lice totale *trans%eruri 29

*rate de ca+ital a%erente im+rumuturilor acordate (nu si do.an&ile- acestea re+re&inta venituri curente) C,eltuieli +u.lice totale consolidateE c,eltuieli +u.lice totale *trans%eruri consolida.ile *rate de ca+ital a%erente im+rumuturilor contractate (nu si do.an&ile- acestea sunt c,etuieli curente)

30

8I. IM$O<ITE#E
Im+o&itele re+re&inta o %orma de +relevare a unei +arti din veniturile si5sau averea +ersoanelor %i&ice si 'uridice la dis+o&itia statului in vederea aco+eririi c,eltuielilor +u.lice. Aceasta +relevare se %ace in mod o.li0atoriu- cu titlu de%initiv (neram.ursa.il) si %ara contra+restatie directa din +artea statului. Elementele im+o&itului: a) .) c) d) e) %) 0) su.iectul im+o&itului* se re%era la +ersoana %i&ica sau 'uridica o.li0ata +rin le0e la +lata acestuia ( contri.ua.ilul)/ su+ortatorul im+o&itului* +ersoana care su+orta e%ectiv im+o&itul/ o.iectul im+unerii* re+re&inta materia im+o&a.ila- care +oate %i- du+a ca&- +ro%itulaverea- venitul- contravaloarea unui .un- a unui serviciu- etc/ sursa im+o&itului* arata din ce anume ca %i +latit im+o&itul- din venit sau din avere/ unitatea de im+unere* se re%era la %orma de e1+rimare a o.iectului im+unerii- si anume: lei- ,ectare- su+ra%ata des%asurata- etc/ cota im+o&itului* im+o&itul a%erent unei unitati de im+unere/ +oate %i sta.ilit in suma %i1a sau in cote +rocentuale/ asieta* modul de ase&are al im+o&itului- adica totalitatea masurilor luate de catre or0anele %iscale in le0atura cu identi%icarea materiei im+o&a.ile si determinarea im+o&itului datorat statului/ ,) termenul de +lata* indica data +ana la care im+o&itul tre.uie ac,itat statului/ neres+ectarea termenului o.li0a contri.ua.ilul la +lata unor amen&i si a unor +enalitati de intar&iere/

8I.=.TEANICA IM$UNERII
Se re%era la o+eratiunile e%ectuate si metodele utili&ate +entru a sta.ili cuantumul unui im+o&it. Cu+rinde urmatoarele o+eratiuni:

31

A)

sezarea impozitului sau sta.ilirea o.iectului im+o&a.il*are dre+t sco+ constatarea si evaluarea materiei im+o&a.ile.

Materia im+o&a.ila +oate %i re+re&entata de: *veniturile +ersoanelor %i&ice: c,irii- dividende- salarii- do.an&i etc/ *re&ultatele activitatii a0entilor economici: +ro%it- dividende- do.an&i/ *averea5+atrimoniul: cladiri- terenuri- mi'loace de trans+ort- titluri de valoare- utila'e. Evaluarea materiei im+o&a.ile se %ace +rin trei metode: *ealuarea indirecta- care are la .a&a +re&umtia/ *evaluarea indirecta- care are la .a&a +ro.ele/ *evaluarea normativa. Evaluarea indirecta are la randul sau trei variante: a) Evaluarea +e .a&a semnelor e1terioare ale o.iectului im+o&a.il*este s+eci%ica im+o&itelor de ti+ real- +ermitand sta.ilirea cu a+ro1imatie- a o.iectului im+o&a.il%ara a tine cont de situatia +ersoanei care il detine. De e1em+lu- in ca&ul im+o&itului +e teren se tine cont de su+ra%ata- cate0oria de %olosinta si am+lasarea acestuia si nu de veniturile +ro+rietarului. .) Evaluarea %or%etara*or0anele %iscale atri.uie o anumita valoare o.iectului im+o&a.il (de e1em+lu- in ca&ul veniturilor din c,irii- c,eltuielile deducti.ile sunt @4F din venitul .rut- deci acestea sunt +resu+use- nu se tine cont e1act de c,eltuielile reale cu intretinerea locuintei in +arametrii necesari inc,irierii). c) Evaluarea administrativa*+e .a&a datelor +e care le au la dis+o&itie- or0anele %iscale sta.ilesc valoarea materiei im+o&a.ile- su.iectul im+o&itului avand dre+tul sa conteste res+ectiva evaluare- cu +re&entarea documentelor 'usti%icative ( im+o&it +e venit- +e +ro%it). Metoda evaluarii directe are doua %orme: a) Evaluarea +e .a&a declaratiei unei terte +ersoane*de e1em+lu- a0entul economic declara salariile +e care le +lateste an0a'atilor sai sau c,iria +e care o +lateste +ro+rietarului cladirii in care isi des%asoara activitatea. Aceasta metoda elimina

32

+artial +osi.ilitatea sustra0erii de la im+unere a unei +arti din materia im+o&a.ila +e +rinci+iul ca terta +ersoana nu este interesata sa ascunda adevarul. .) Evaluarea +e .a&a declaratiei contri.ua.ilului*contri.ua.ilul este o.li0at sa tina o evidenta stricta si ri0uroasa a veniturilor si a c,eltuielilor oca&ionate de activitatea des%asurata- sa intocmeasca un .ilant %iscal- sa intocmeasca si sa inainte&e or0anelor %iscale o declaratie din care sa re&ulte veniturile reali&ate si c,eltuielile e%ectuate +entru o.tinerea acestora. c) Evaluarea normativa consta in sta.ilirea unei .a&e im+o&a.ile %i1e +entru care se calculea&a si se datorea&a im+o&itul- indi%erent de situatia reala a materiei im+o&a.ile. $entru anumite cate0orii de venituri- cum ar %i cele din +racticarea unei meserii sau reali&area unor +ro%esii li.erale- se sta.ilesc venituri anuale im+o&a.ile standard tinandu*se cont de veniturile reali&ate istoric de aceste cate0orii s+eci%ice de contri.ua.ili si de c,eltuielile a%erente- de ti+ul activitatii- de &ona in care isi des%asoara activitatea- de localitate- de vadul comercial etc. #a sta.ilirea marimii o.iectului im+o&a.il se +ot acorda o serie de reduceri- numite %acilitati %iscale cum ar %i: *sta.ilirea unui minim neim+o&a.il ( ca&ul +ensiilor sau a veniturilor din 'ocuri de noroc)/ *e%ectuarea unor sca&aminte din totalul veniturilor im+o&a.ile- cum ar %i c,eltuielile de +roductie sau do.an&ile- in ca&ul im+unerii activitatii +ersoanelor 'uridice/ *acordare unor %acilitati in %unctie de situatia +ersonala a contri.ua.ilului- cum ar %i deducerea +ersoanala de care .ene%icia&a salariatii. B) Determinarea sumei impozitului* in 0eneral- se reali&ea&a +entru %iecare contri.ua.il in +arte- con%orm le0islatiei in vi0oare- in mod +articular +entru %iecare ti+ de venit sau avere- indi%erent de nevoile curente de .ani +u.lici ale statului. C) !erceperea impozitului- sau incasarea acestuia- care se reali&ea&a +rin 3 metode: *+lata directa*+rocedeul +rin care a0entii economici determina sin0uri- din +ro+rie initiativa- .a&a im+o&a.ila a%erenta activitatii des%asurate- in concordanta cu +revederile actelor normative. $latitorii sunt ras+un&atori +entru +lata corecta si la tim+ a im+o&itelor-

33

insa este si de datoria or0anelor %iscale sa controle&e e1actitatea calculelor ( im+o&itul +e +ro%it- T8A- acci&e)/ *sto+a'ul la sursa*im+o&itul se calculea&a- se retine si se varsa la .u0ete de terta +ersoana+latitorul de venit (salarii- do.an&i- dividende). Or0anele %iscale veri%ica +eriodic corectitudinea calculului si res+ectarea termenelor de +lata. *im+unerea si de.itarea*se %oloseste +entru im+o&itele anuale cu caracter de continuitatecum ar %i im+o&itele +e +ro+rietate (in ca&ul unei cladiri datele necesare calculului im+o&itului nu se modi%ica de la an la an: materialele din care este construita- &ona localitatiiran0ul localitatii etc- ast%el ca sumele datorate cu titlu de im+o&it au o oarecare constanta in tim+). Im+o&itele se calculea&a de catre or0anele %iscale iar contri.ua.ilul este instiintat asu+ra sumelor de +lata- a scadenteleor ratelor- asu+ra .oni%icatiilor de care +oate .ene%icia.

8.@.C#ASIFICAREA IM$O<ITE#OR
"unctie de cum platitorul se identifica cu suportatorul impozitului- acestea +ot %i: *im+o&ite directe- ca& in care su+ortatorul este si +latitorul/ *im+o&ite indirecte- +entru care su+ortatorul nu este aceeasi +ersoana cu +latitorul. Im+o&itele directe au caracteristic %a+tul ca se sta.ilesc nominal in sarcina +ersoanelor %i&ice sau 'uridice- in %unctie de veniturile sau averea acestora- +e .a&a cotelor de im+unere sta.ilite +rin le0e. Se incasea&a direct de la su.iectul im+o&itului la anumite termene dinainte sta.ilite (de e1em+lu- im+o&itul +e +ro%it se +lateste trimestrial- +ana +e data de @4 a lunii viitoare trimestrului- in ca&ul im+o&itelor locale +e +ro+rietate termenele sunt 3= martie si 3G se+tem.rie). Im+o&itele directe +ot %i 0ru+ate in im+o&ite reale si im+o&ite +ersonale. Im+o&itele reale se sta.ilesc in le0atura cu anumite o.iecte materiale- %acandu*se a.stractie de situatia +ersoanala a su.iectului im+o&itului (teren- casa). Im+o&itele +ersonale sunt insa in stransa le0atura cu situatia +ersonala a contri.ua.ilului (venit- +ersoane in intretinere etc). Im+o&itele indirecte se +erce+ cu +rile'ul van&arii unor .unuri sau +restarii unor servicii- al im+ortului- e1+ortului. Data +latii acestora nu este standard- ca in ca&ul im+o&itelor directe- %iind in le0atura cu data la care are loc eli.erarea .unurilor sau serviciilor in consum

34

Daca se are in vedere obiectul impunerii- im+o&itele +ot %i im+artite in: im+o&it +e +ro%it5venit (im+o&it +e do.an&i- dividende- c,irii- salarii- +ro%it etc)/ im+o&ite +e avere (im+o&it +e casa- teren sau mi'loc de trans+ort)/ im+o&it +e consum (T8A- ta1a vamala- acci&e). In %unctie de scopul urmarit- im+o&itele se im+art in: %inanciare- acestea %iind instituite cu sco+ul reali&arii de venituri necesare e%ectuarii c,eltuielilor +u.lice/ de ordine- care vi&ea&a limitarea unei anumite actiuni sau a unui anumit com+ortament- sco+ul %iind unul social si nu %iscal (acci&ele la tutun urmaresc reducerea %umatului). Du+a frecventa realizarii lor- im+o&itele sunt: +ermanente- adica se incasea&a +eriodic ( im+o&itul +e veniturile din salarii sau do.an&i)/ incidentale- care se instituie +e +erioade determinate si au de re0ula un sco+ strict +reci&at- care odata reali&at determina des%iintarea res+ectivului im+o&it (ca&ul im+o&itului minim +e +ro%it- care ulterior s*a anulat).

8.3. $RINCI$II#E IM$UNERII


A . Ec,itatea %iscala Re+re&inta dre+tatea sociala in materie de im+o&ite- ceea ce +resu+une im+unerea di%erentiata a veniturilor si a averii in %unctie de +uterea contri.utiva a su.iectului im+o&itului si scutirea de +lata im+o&itului a +ersoanelor cu venituri mici. Res+ectarea acestui +rinci+iu +resu+une inde+linerea urmatoarelor cerinte: sta.ilirea minimului neim+o&a.il- adica le0i%erarea scutirii de im+o&it a unui venit sarcina %iscala sa %ie sta.ilita %unctie de +uterea contri.utiva a %iecarui +latitor-

minim care sa +ermita satis%acerea nevoilor de trai strict necesare/ adica sa %ie luata in considerare marimea venitului- +ro%itului sau averii care %ac o.iectul im+unerii +recum si a situatiei +ersonale- daca este ca&ul/

35

la o anumita +utere contri.utiva- sarcina %iscala a unei cate0orii sociale sa %ie

sta.ilita in com+aratie cu sarcina %iscala a%erenta altei cate0orii sociale- res+ectiv sarcina %iscala a unei +ersoane sa %ie sta.ilita in com+aratie cu sarcina %iscala a%erenta altei +ersoane/ im+unerea sa %ie 0enerala- adica sa cu+rinda toate cate0oriile sociale. Un rol deose.it in res+ectarea ec,itatii %iscale il are cota de im+unere care determina modul de dimensionare al im+o&itului considerat. $ractica %iscala are doua metode de im+unere/ a) .) im+unerea in sume %i1e im+unerea in cote +rocentuale

cote +ro+ortionale *se a+lica aceeasi cota de im+o&it indi%erent de marimea o.iectului im+o&a.il- +astrandu*se in +ermanenta aceeasi +ro+ortie intre volumul venitului sau al averii si cuantumul im+o&itului datorat/ cote +ro0resive *nivelul cotei im+o&itului creste +e masura s+oririi materiei im+o&a.ile- ceea ce %ace ca dinamica im+o&itului sa o devanse&e +e cea a materiei im+o&a.ile. Cotele +ro0resive +ot %i com+use ( +e transe de venit) sau sim+le ( 0lo.ale). In ca&ul cotelor +ro0resive sim+le- se a+lica aceeasi cota de im+o&it asu+ra intre0ii materii im+o&a.ile a+artinand unui contri.ua.il- cota %ind cu atat mai mare cu cat volumul materiei im+o&a.ile este mai mare. In ca&ul cotelor +ro0resive com+use- are loc divi&area materiei im+o&a.ile in mai multe +arti (transe) iar +entru %iecare transa in +arte se va sta.ili o anumita cota de im+o&it. $rin insumarea im+o&itelor +artiale- calculate +e %iecare transa de venit5avere in +arte se o.tine im+o&itul total care cade in sarcina unui contri.ua.il. Aceasta %orma de im+unere res+ecta cel mai mult cerintele ec,itatii %iscale. cote re0resive: cotele de im+unere scad odata cu cresterea materiei im+o&a.ile ( de e1em+lu im+o&itul +e veniturile din van&area +ro+rietatilor imo.iliare) B. $olitica %inanciara #a introducerea unui im+o&it tre.uie sa se tina cont de inde+linirea unor cerinte de ordin %inanciar- si anume: *sa ai.a un randament %iscal ridicat/ 36

*sa %ie sta.il/ *sa %ie elastic (%le1i.il). $entru ca un im+o&it sa ai.a un randament %iscal ridicat- se cer a %i inde+linite o serie de conditii: im+o&itul sa ai.a un caracter universal- adica sa %ie +latit de catre toate

+ersonele care o.tin venituri din aceeasi sursa- +oseda acelasi 0en de avere sau dis+un de aceeasi cate0orie de .unuri /universalitatea mai +resu+une %a+tul ca intrea0a materie im+o&a.ila a+artinand unei +ersoane sa %ie su+usa im+unerii/ sa nu e1iste +osi.ilitati de sustra0ere de la im+unere- licite sau ilicite- a unei +arti din materia im+o&a.ila/ volumul c,eltuielilor +entru sta.ilirea materiei im+o&a.ile- calcularea si Un im+o&it este considerat sta.il atunci cand randamentul sau ramane constant +e o +erioada mai mare de tim+. Asadar- randamentul nu tre.uie sa creasca nea+arat la cresterea +roductiei sau a veniturilor in +erioadele %avora.ile economic- dar nici sa scada in +erioadele de cri&a economica sau recesiune. Elasticitatea im+o&itului +resu+une ca acesta sa +oata %i ada+tat in +ermanenta necesitatilor con'uncturale de venituri ale statului. $rin urmare- daca se inre0itrea&a o crestere a c,eltuielilor .u0etare- este necesar ca im+o&itul sa +oata %i ma'orat in mod cores+un&ator si invers. C. $olitica economica Cu oca&ia introducerii unui im+o&it statul urmareste mai multe o.iective- si anume: *+rocurarea veniturilor necesare aco+eririi c,eltuielilor +u.lice/ *%olosirea im+o&itului ca element de im+ulsionare a de&voltarii unei ramuri economice/ * %olosirea im+o&itului ca element de stimulare sau de reducere a +roductiei sau consumului anumitor mar%uri/ *e1tinderea e1+ortului / * restran0erea im+ortului anumitor .unuri. D $olitica sociala $olitica %iscala urmareste in 0eneral interesele cate0oriilor si 0ru+urilor sociale re+re&entate de +artidul de 0uvernamant. Uneori aceasta este %olosita +entru mentinerea in%luentei in randul unor cate0orii sociale in +rea'ma ale0erilor.

+erce+erea im+o&itelor sa %ie cat mai redus +osi.il.

37

Masurile %iscale- +e lan0a atra0erea de %onduri de resurse +u.lice are in vedere si o.iective sociale care urmaresc- +rintre multe altele si: * acordarea unor %acilitati contri.ua.ililor cu venituri reduse sau care re+re&inta ca&uri sociale (or%ani- veterani de ra&.oi- +ersoane cu ,andica+)/ *limitarea consumului unor +roduse daunatoare sanatatii (acci&e la tutun- alcool)/ *stimularea natalitatii ( li+sa im+unerii indemni&atiilor de maternitate)/ *restran0erea e1+ortului de inteli0enta (li+sa im+unerii veniturilor in%ormaticienilor)/

8.B. IM$O<ITU# $E 8ENITURI#E DIN SA#ARII


Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in .ani si5sau in natura o.tinute de o +ersoana %i&ica ce des%asoara o activitate in .a&a unui contract individual de munca sau a unui statut s+ecial +reva&ut de le0e- indi%erent de +erioada la care se re%era- de denumirea veniturilor ori de %orma su. care ele se acorda- inclusiv indemni&atiile +entru inca+acitate tem+orara de munca. Ast%el- in cadrul veniturilor din salarii sunt cu+rinse: + + + + + + salariile de .a&a/ s+orurile si adaosurile de orice %el/ indemni&atiile de orice %el/ recom+ensele si +remiile/ sumele +entru concediul de odi,na/ avanta'ele.

Avanta'ele +rimite in le0atura cu o activitate de+endenta includ : utili&area oricarui .un- inclusiv a unui ve,icul de orice ti+- din +atrimoniul a%acerii- in sco+ +ersonal- cu e1ce+tia de+lasarii +e distanta dus*intors de la domiciliu la locul de munca/ ca&are- ,rana- im.racaminte- +ersonal +entru munci casnice- +recum si alte .unuri sau servicii o%erite 0ratuit sau la un +ret mai mic decat +retul +ietei/ a.onamentele si costul convor.irilor tele%onice- inclusiv cartelele tele%onice- in sco+ +ersonal/ +ermise de calatorie +e orice mi'loace de trans+ort- %olosite in sco+ +ersonal/

38

+rimele de asi0urare +latite de catre an0a'ator +entru salariatii +ro+rii altele decat cele o.li0atorii ( asi0urare +rivate de sanatate- asi0urare +rivate de viata- asi0urare +rivate de +ensie). Evaluarea veniturilor sau avanta'elor in natura se %ace la +retul +ietei sau costul de

+roductie- inclusiv T8A. Nu sunt venituri im+o&a.ile: a'utoarele de inmormantare- a'utoarele +entru +ierderi +roduse in 0os+odariile +ro+rii ca urmare a calamitatilor naturale- a'utoarele +entru .olile 0rave si incura.ilea'utoarele +entru nastere- veniturile re+re&entand cadouri +entru co+iii minori ai salariatilor sau cadourile o%erite salariatelor (limita a =4G RON)- contravaloarea trans+ortului la si de la locul de munca al salariatului- costul +restatiilor +entru tratament si odi,na/ tic,etele cadou/ contravaloarea c,eltuielilor de de+lasare +entru trans+ortul intre localitatea in care an0a'atii isi au domiciliul si localitatea unde se a%la locul de munca al acestora- la nivelul unui a.onament lunar/ sumele +rimite de an0a'ati +entru aco+erirea c,eltuielilor de trans+ort si ca&are a indemni&atiei +rimite +e +erioada dele0arii si detasarii in alta localitate- in tara si in strainatate- in interesul serviciului/ sumele +rimite- +otrivit dis+o&itiilor le0ale- +entru aco+erirea c,eltuielilor de mutare in interesul serviciului/ indemni&atiile de instalare- ce se acorda o sin0ura data- la incadrarea intr*o unitate situata intr*o alta localitate decat cea de domiciliu- in +rimul an de activitate du+a a.solvirea studiilor- in limita unui salariu de .a&a la an0a'are/ sumele re+re&entand +latile com+ensatorii- calculate +e .a&a salariilor medii nete +e unitate- +rimite de +ersoanele ale caror contracte individuale de munca au %ost des%acute ca urmare a concedierilor colective sau ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare/ veniturile din salarii reali&ate de catre +ersoanele %i&ice cu ,andica+ 0rav sau accentuat- la %unctia de .a&a/ veniturile din salarii- ca urmare a activitatii de creare de +ro0rame +entru calculator/

39

sumele sau avanta'ele +rimite de +ersoane %i&ice din activitati de+endente des%asurate intr*un stat strain- indi%erent de tratamentul %iscal din statul res+ectiv/ c,eltuielile e%ectuate de an0a'ator +entru +re0atirea +ro%esionala si +er%ectionarea an0a'atului le0ata de activitatea des%asurata de acesta +entru an0a'ator/ costul a.onamentelor tele%onice si al convor.irilor tele%onice- inclusiv cartelele tele%onice- e%ectuate in vederea inde+linirii sarcinilor de serviciu/

Avanta'ele +rimite in .ani si in natura si im+utate salariatului in cau&a nu se im+o&itea&a.

Deducere +ersonala $ersoanele %i&ice au dre+tul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume su. %orma de deducere +ersonala- acordata +entru %iecare luna a +erioadei im+o&a.ile numai +entru veniturile din salarii la locul unde se a%la %unctia de .a&a. Deducerea +ersonala se acorda +entru +ersoanele %i&ice care au un venit lunar .rut de +ana la =.GGG RGN inclusiv- ast%el: * +entru contri.ua.ilii care nu au +ersoane in intretinere D * @4GRON/ * +entru contri.ua.ilii care au o +ersoana in intretinere D* 34GRON/ * +entru contri.ua.ilii care au doua +ersoane in intretinere D* B4GRON/ * +entru contri.ua.ilii care au trei +ersoane in intretinere D* 44GRON/ * +entru contri.ua.ilii care au +atru sau mai multe +ersoane in intretinere D* C4GRON. $entru contri.ua.ilii care reali&ea&a venituri .rute lunare din salarii cu+rinse intre =.GGG RON si 3.GGG.RON- inclusiv- deducerile +ersonale sunt de0resive %ata de cele de mai sus. DHED2(=*(D*=GGG)5@GGG) $entru contri.ua.ilii care reali&ea&a venituri .rute lunare din salarii de +este 3.GGG RON nu se acorda deducerea +ersonala.

40

$ersoana in intretinere +oate %i sotia5sotul- co+iii sau alti mem.ri de %amilie- rudele contri.ua.ilului sau ale sotului5sotiei acestuia +ana la 0radul al doilea inclusiv- ale carei venituri- im+o&a.ile si neim+o&a.ile- nu de+asesc @4G RON lunar. In ca&ul in care o +ersoana este intretinuta de mai multi contri.ua.ili- suma re+re&entand deducerea +ersonala se atri.uie unui sin0ur contri.ua.il- con%orm intele0erii intre +arti. Co+iii minori ai contri.ua.ilului- in varsta de +ana la =I ani im+liniti- sunt considerati intretinuti. Suma re+re&entand deducerea +ersonala se acorda +entru +ersoanele a%late in intretinerea contri.ua.ilului- +entru acea +erioada im+o&a.ila din anul %iscal in care acestea au %ost intretinute. $erioada se rotun'este la luni intre0i in %avoarea contri.ua.ilului. Deducerea +ersonala se +astra&a nesc,im.ata +entru +erioada din anul %iscal in care se mentine acelasi numarul +ersoanelor din intretinere- in %avoarea contri.ua.ilului (adica inclusiv luna in care intra sau iese o +ersoana din intretinere). Determinarea im+o&itului +e venitul din salarii Bene%iciarii de venituri din salarii datorea&a un im+o&it lunar- %inal- care se calculea&a si se retine la sursa de catre +latitorii de venituri. Im+o&itul lunar se determina ast%el: 8enitul .rut (8B)E salariu de .a&a > s+oruri > +rime > avanta'e > venituri in natura *contri.utii o.li0atorii a%erente unei luni: =)contri.utia la asi0urarile sociale CASE=G-4F venitul .rut @)contri.utia la asi0urarile sociale de sanatate CASSE4-4F venitul .rut 3)a'utorul de soma' ASEG-4F venitul .rut/ *deducere +ersonala / * coti&atia sindicala +latita in luna res+ectiva/ * contri.utiile la %ondurile de +ensii %acultative- ast%el incat la nivelul anului sa nu se de+aseasca ec,ivalentul in lei a BGG euro >contravaloarea tic,etelor de masa E8enitul im+o&a.il Im+o&it +e venit E=CF2venit im+o&a.il

41

$latitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au o.li0atia de a calcula si de a retine im+o&itul a%erent veniturilor %iecarei luni la data e%ectuarii +latii acestor venituri+recum si de a*l vira la .u0etul de stat +ana la data de @4 inclusiv a lunii urmatoare celei +entru care se +latesc aceste venituri.

A+licatie: Un contri.ua.il +ersoana %i&ica o.tine +e +arcursul lunii martie venituri din salarii du+a cum urmea&a: *salariu de .a&a =4GGlei/ *s+or de vec,ime =GF din salariul de .a&a. In aceeasi luna salariatul ac,i&itonea&a de la an0a'ator .unuri la +retul +re%erential de BGGlei inclusiv T8A- in conditiile in care- aceleasi .unuri au un +ret +e +iata de 4GG de lei- inclusiv T8A. De asemenea- salariatul +rimeste @@ de tic,ete de masa- a J de lei %iecare si %oloseste in interes de serviciu un mi'loc de trans+ort a%lat in +ro+rietatea %irmei. 8aloarea amorti&ata lunar a%erenta mi'locului de trns+ort res+ectiv este de 3GG de lei- iar contri.ua.ilul %oloseste masina in interes +ersonal CGF. Sa se calcule&e im+o&itul +e venitul din salarii datorat stiind ca salariatul are o +ersoana in intretinere. Re&olvare: a)8BE=4GG>=4GG2=GF> di%erenta de +ret la ac,i&itie in %avoarea salariatului>avanta' masina 8BE=4GG>=4G> (4GG*BGG) >3GG2CGFE=J3G lei .)contri.utii o.li0atorii CAS: =G-4F2=J3GE@IJ-4 5 @JGlei CASS: 4-4F2=J3GE=GC-=4 5=GClei AS:G-4F2=J3GEJ-C4 5=Glei c)Deducere +ersonala: 8BK=GGG- = +ersoana in intretinere- re&ulta 42

D$E 34G2L=*(=J3G*=GGG)5@GGG) ME=ID-@4*se rotun'este la =G lei in %avoarea contri.ua.ilului deci D$E=JGlei d)Contravaloarea tic,etelor de masaE @@2JE=JIlei 8enit im+o&a.ilE8B*contri.utii o.li0atorii*D$>tic,ete de masa E=J3G*@JG*=GC*=G*=JG>=JIE=43@lei Im+o&itul +e venitE=CF2=43@E@4B Salariu incasatE8B*contri.utii o.li0atorii*im+o&it +e venit>contravaloare tic,eteE=J3G*@JG* =GC*=G*@4B>=JIE=BCIlei

8I. DUB#A IM$UNERE 6URIDICA INTERNATIONA#A


Re+re&inta su+unerea la im+o&it a aceleiasi materii im+o&a.ile si +entru aceeasi +erioada de tim+ de catre doua autoritati %iscale din doua tari di%erite. Du.la im+unere +oate a+area in ca&ul reali&arii de catre re&identii unui stat a unor venituri +e teritorul altui stat. Du.la im+unere 'uridica internationala se inre0istrea&a doar in ca&ul im+o&itelor directe- si anume a celor +e venit sau +ro%it. In +ractica %iscala internationala +ot %i intalnite mai multe criterii care stau la .a&a im+unerii veniturilor sau averii- si anume: criteriul re&identei* im+unerea veniturilor se reali&ea&a la autoritatea %iscla din tara careia ii a+artine re&identul- indi%erent daca acestea sunt o.tinute +e teritoriul acelei tari sau in alt stat/ criteriul nationalitatii* un stat im+une re&identii sai care reali&ea&a venituri sau +oseda avere in statul res+ectiv- indi%erent daca ei locuiesc sau nu in tara lor/ criteriul ori0inii veniturilor sau al teritorialitatii* im+unerea se e%ectuea&a de catre or0anele %iscale din tara +e al carei teritoriu s*au reali&at veniturile- %acandu*se a.stractie de re&identa sau de nationalitatea .ene%iciarilor.

43

Modul in care aceste criterii sunt a+licate- +oate duce la a+aritia du.lei im+uneri 'uridice internationale. Consecintele ne0ative ale acesteia- atat asu+ra veniturilor +ersoanelor- cat si asu+ra relatiilor economice dintre tari- a %acut necesara 0asirea unor solutii de evitare a du.lei im+uneri 'uridice internationale. Conventii de evitare a du.lei im+uneri internationale a) scutirea totala 8enitul reali&at in strainatate de re&identul unui anume stat si care a %ost su+us acolo im+unerii- nu se mai include in venitul im+o&a.il in statul de re&identa. .) scutirea +ro0resiva 8enitul o.tinut de re&identul unui stat in strainatate se adau0a la veniturile reali&ate de catre acesta in statul de re&identa- urmand ca a+oi venitului total re&ultat sa i se sta.ileasca cota a%erenta. $entru calcularea im+o&itului- cota res+ectiva se va a+lica numai asu+ra venitului din statul de re&identa. c) creditarea ordinara a im+o&itului Im+o&itul +latit in statul strain +entru venitul reali&at +e teritoriul acestuia se deduce direct din im+o&itul datorat +entru intre0ul venit datorat in statul de re&identa- insa numai in limita im+o&itului intern ce revine la un venit e0al o.tinut in strainatate. d) creditarea totala a im+o&itului Im+o&itul +latit in strainatate +entru venitul reali&at acolo se deduce inte0ral din im+o&itul datorat in statul de re&identa. Odata a+licat unul dintre +rinci+ii in tara de re&identa a contri.ua.ilului- acesta va .ene%icia de o de0revare %iscala- +latind mai +utin- deci su+ortand o +resiune %iscala mai mica. De0revare %iscalaEI%c*Ic

I%cEim+o&it datorat %ara conventie +entru veniturile 0lo.ale ale contri.ua.ilului IcEim+o&it datorat in situatia a+licarii unei conventii +entru veniturile 0lo.ale ale contri.ua.ilului $resiunea %iscalaEim+o&iteta1e si contri.utii o.li0atorii datorate de contri.ua.il5veniturile 0lo.ale ale acestuia In a+licarea +revederilor unei conventii de evitare a du.lei im+uneri internationale un element deose.it de im+ortant este domiciliul %iscal al contri.ua.ilului +ersoana %i&ica (in

44

ca&ul +ersoanelor 'uridice se tine cont de sediul +ermanent- adica centrul activitatii: .irouriintre+rindere etc). In 0eneral acesta este situat in tara de re&identa- dar e1ista si e1ce+tii: a) in situatia in care un contri.ua.il este re&ident sl am.elor state semnatare ale unei conventii de evitare a du.lei im+uneri- domiciliul %iscal este considerat statul in care contri.ua.ilul are locuinta +ermanenta/ .) daca un contri.ua.il este re&ident al am.elor state semnatare ale unei conventii de evitare a du.lei im+uneri si are locuinta +ermanenta in am.ele state- atunci domiciliul %iscal este considerat statul unde are cele mai stranse le0aturi +ersonale si economice/ c) daca un contri.ua.il este re&ident al am.elor state semnatare ale unei conventii de evitare a du.lei im+uneri si nu locuieste in mod +ermanent in nici unul dintre eledomiciliul %iscal este sta.ilit in statul al carui cetatean este/ d) daca un contri.ua.il este re&ident al am.elor state semnatare ale unei conventii de evitare a du.lei im+uneri- nu locuieste in mod +ermanent in nici unul din ele si este cetatean al am.elor state ( sau al nici unuia dintre ele) domiciliul %iscal se sta.ileste +rin intele0erea statelor semnatare. Romania are conventii de evitare a du.lei im+uneri: a) .) creditare totala: Bel0ia- Danemarca- Olanda- Norve0ia- Canada- Iordania- Siriacreditarea ordinara: Franta- 7ermania- Italia- Suedia- SUA- Turcia- India- C,ina$a:istan Tunisia.

45

8II. CARE ESTE SCO$U# FINANTE#OR


INTRE$RINDERII "
Din +unct de vedere istoric e1ista mai multi +asi sucesivi in tratarea acestei +ro.leme %undamentale. Daca initial- in conditiile sim+le de des%asurare a activitatii economice- +ro%itul era cel mai im+ortant o.iectiv- disocierea tot mai +ronuntata in tim+ intre conce+tele de venit si c,eltuiala si cele de incasare si +lata a anulat acest o.iectiv in %avoarea cas,*ului- re+re&entat de di%erenta intre incasari si +lati. Di%erentele intre conce+te sunt %oarte mari: o %irma +oate inre0istra +ro%it atata tim+ cat veniturile sunt mai mari decat c,eltuielile- insa nimeni nu +oate 0aranta ca veniturile vor %i incasate si nici cand. $e de alta +arte- +lata c,eltuielilor este o certitudine- asadar +utem discuta de ca&ul unor %irme +ro%ita.ile intrate in +rocedura de %aliment +entru neonorarea o.li0atiilor contractuale si invers- de %irme care nu au +ro%ituri ma'ore dar sunt cautate de investitori +entru ca+acitatea lor de a 0enera cas, si +entru .una 0estiune si ec,ili.rarea in tim+ a incasarilor cu +latile. De ce este im+ortant cas*%loN*ul si cui revine"

46

Acesta revine tuturor +ersoanelor im+licate in %irma- de la +ro+rietari la salariati- stat.anci- cum+aratori de o.li0atiuni- %urni&ori. a) $ro+rietarii doresc ma1imi&area averii lor- e1+rimata ca di%erenta intre nivelul activelor si nivelul datoriilor %irmei- dar si su. %orma valorii de +iata a +artii detinute in %irma. Daca +rima a.ordare sur+rinde mai de0ra.a +re&entul- cea de*a doua re%lecta +otentialul- intrucat +retul la .ursa al actiunilor re%lecta aste+tarile investitorilor in +rivinta +er%ormantelor viitoare ale %irmei. S+re deose.ire de actionarii ma'oritari- care urmaresc +re+onderent cresterea valorii de +iata a %irmei si nu .ene%iciile imediate- +ro+rietarii minoritari urmaresc mai de0ra.a o.tinerea de dividende- interesul lor %iind unul +e termen scurt. .) Statul urmareste incasarea inte0rala si la tim+ a creantelor %iscale. c) Salariatii doresc salarii mari si +latite la tim+. d) Bancile si ceilalti creditori doresc sa incase&e la tim+ ratele a%erente im+rumuturilor si do.an&ile a%erente. e) Furni&orii doresc sa limite&e durata creditelor comerciale si sa incase&e la tim+ si inte0ral .anii. $e lan0a cerintele acestor sta:e*,olderi %irma tre.uie sa tina cont si de cerintele clientilor- care doresc +roduse mai ie%tine si amanarea +latilor. De asemenea- tre.uie luate in considerare %a+tele5deci&iile oricaror +ersoane care +ot a%ecta intr*un %el sau altul %irma: +rotestele or0ani&atiilor de +rotectie a animalelor- cam+aniile +u.licitare a0resive ale concurentei- actiunile administratiei +u.lice centrale +rivind restrictia circulatiei +e anumite drumuri etc- toate acestea avand im+act asu+ra activitatii %irmei. Asadar- .una 0estiune a intre+rinderii im+lica atat o.tinerea de cas, dar si armoni&area intereselor sta:e*,older*ilor.

8III. Finantarea intre+rinderii


Functionarea unei %irme este de+endenta de e1istenta unor surse de %inantare si im+lementarea unor investitii +ro%ita.ile. Anali&a %inantarii %irmei nu este +osi.ila %ara anali&a .ilantului- care este structurat ca in %i0ura de mai 'os: BI#ANT FINANCIAR $ATRIMONIA#

47

3-,/I %A1/$8)I( 1I$:I7ITAT-c?i!i ru financiar pe ter#en !un" 3-,/I P-).A3-3T%3-$5)-3T-( A$TI,- I./0I1I2AT3-$/)P/)A1$/)P/)A14I3A3$IA)-

)-S5)S$APITA1 P)/P)I5 $APITA1 S/$IA1 )-2-),P)I.- 7- $APITA1 )-251TAT )-P/)TAT P)/4IT51 3-T 3-)-PA)TI2AT P)/,I2I/A3- P-3T)5 )IS$5)I 9I $:-1T5I-1I 7AT/)II $5 -;I<I0I1ITAT- = 1 A3 7AT/)II $5 -;I<I0I1ITAT- > 1 A3 45)3I2/)I SA1A)IA17AT/)II $8T)- 05<-T 7AT/)II $8T)- 083$I %credite( ancare curente& credite de trezorerie& de scont( -;I<I0I1ITAT-

)-S5)SP-).A3-3T%3-$5)-3T-(

3-,/I T-.P/)A)%$5)-3T-( -c?i!i ru financiar pe ter#en scurt

A$TI,- $I)$51A3T- 3-TST/$5)I $)-A36I3,-STI6II 4I3A3$IA)- PT-).-3 S$5)T 7ISP/3I0I1IT86I

)-S5)ST-.P/)A)%$5)-3T-(

Firma se a%la in ec,ili.ru %inanciar atunci cand isi +oate ac,ita datoriile +e .a&a elementelor de activ. Din +unct de vedere %inanciar- elementele de activ sunt ec,ivalente unor nevoi sau alocari de ca+italuri .anesti in vederea constituirii unei structuri +roductive adecvate intentiilor intre+rin&atorului. $asivele- din +unct de vedere %inanciar- sunt ec,ivalente resurselor mo.ili&ate de intre+rindere +entru %inantarea nevoilor. Mentinerea ec,ili.rului %inanciar al unei intre+rinderi consta in corelarea lic,iditatii activelor (nevoilor) cu e1i0i.ilitatea datoriilor (resurselor). #ic,iditatea activelor se re%era la ca+acitatea activelor de se trans%orma in .ani la +retul corect. In .ilant se vor inscrie mai intai activele %ara lic,iditate sau cu lic,iditatea cea mai redusa- %unctie de cat de re+ede se trans%orma in cas,: + + active +e termen lun0 %ormate din imo.ili&ari necor+orale- cor+orale- %inanciare/ active +e termen scurt (stocuri- creante- activul inc,eindu*se cu cele care au un 0rad ridicat de lic,iditate cum sunt: investitiile %inanciare +e termen scurt si dis+oni.ilitatile .anesti in .anci si in casa). E1i0i.ilitatea datoriilor se re%era la cat de re+ede a'un0 acestea la scadenta (de e1em+lu +erioada de la constituirea unei datorii si +ana la stin0erea ei). In .ilant se vor 48

inscrie mai intai ca+italurile +ro+rii- care nu sunt scadente/ ele raman- in +rinci+iu- alocate +e toata durata de e1istenta a intre+rinderii (cu e1ce+tia situatiilor de %aliment). Urmea&a datoriile +e termen lun0- +rovi&ioanele +entru riscuri si c,eltuieli in %unctie de scadenta lor mai inde+artata sau mai a+ro+iata- .ilantul inc,eindu*se cu datoriile cu scadenta su. un an. Intre acestea tre.uie %acuta o distinctie intre ca+italurile atrase 0ratuit (de la %urni&ori- de la .u0et- de la salariati) si cele contractate +rin +lata de do.an&i (creditele .ancare +e termen scurt). Anali&and lic,iditatea activelor si e1i0i.ilitatea +asielor- o.servam ca acestea +ot %i 0ru+ate- si anume: *active si +asive +e termen scurt (lic,iditate si e1i0i.ilitateO=an) *active si +asive +e termen lun0 (lic,iditate si e1i0i.ilitateK=an) Ast%el- ca+italurile atrase +e termen lun0 ar tre.ui sa %inante&e activitatea +e termen lun0- re+re&entata de activele +ermanente- %olosite in mai multe cicluri economice (mai multi ani) iar ca+italurile atrase +e termen scurt sa %inante&e activitatea de e1+loatare ( +e termen scurt).

8III.=. FINANTAREA E;$#OATARII


$entru des%asurarea activitatii sale curente %irma ac,i&itionea&a stocuri de materii +rime si material- isi constituie stocuri de +roduse %inite- vinde +roduse +e credit comercial. Din dis+oni.ilitatile e1istente reali&ea&a +lasamante +e termen scurt- %ie in .onuri de te&aur%ie in de+o&ite la termen sau +ur si sim+lu +astrea&a cas,*ul in casa. Finantarea lor se %ace in mod traditional +rin active +e termen scurt. Furni&orii re+re&inta cea mai la indemana sursa de %inantare- intrucat %irma atra0e de la acestia materii +rime- materiale sau mar%uri +entru care +lata se reali&ea&a ulterior ac,i&itiei. Ast%el- intre momentul a+rovi&ionarii si cel al +latii %irma .ene%icia&a de un credit comercial 0ratuit. Alaturi de %urni&ori se inscriu creditele .ancare +e termen scurt dar si datoriile %iscale- cele salariale si dividendele- care %inantea&a +asiv %irma. Datoriile %iscale %inantea&a activitatea de e1+loatare +rion %a+tul ca im+o&itele au o scadenta ulterioara datei la care are loc %a+tul 0enerator ( de e1em+lu- T8A se +lateste la .u0et +ana +e @4 a lunii viitoare celei in care .unurile au %ost vandute- sumele a%erente %iind 49

ast%el dis+oni.ile 0ratuit in tot acest interval). Salariatii isi aduc &ilnic a+ortul la crearea de valoarea adau0ata insa +rimesc o recom+ensa +entru acest lucru a.ia in luna viitoare- tim+ in care +rodusele sau serviciile reali&ate de catre acestia sunt valori%icate si .anii incasati5%olositi in activitatea de e1+loatare. Dividendul re+re&inta +artea de +ro%it care este distri.uita actionarilor- ca remunerare a +artici+arii acestora la ca+italul %irmei. Acestia au dre+tul sa .ene%icie&e de re&ultatele investitiei lor imediat ce acestea a+ar- insa dividendele sunt +latite o data +e an- tim+ in care cas,*ul cuvenit +ro+rietarilor %irmei este utili&at in activitate. Mana0ementul %irmei +e termen scurt este deose.it de im+ortant- +rin +risma decala'ului care +oate sa a+ara intre momentul si volumul incasarilor si momentul si volumul +latilor. De&ec,ili.rele la acest nivel +ot %i re&olvate +artial +rin contractarea de credite .ancare +e termen scurt- insa- +e termen lun0- +ot induce 0rave +ro.leme %inanciare (%aliment).

8III.@ FINANTAREA IN8ESTITII#OR


Investitiile re+re&inta o c,eltuiala reali&ata in +re&ent de la care se astea+ta .ene%icii in viitor. Finantarea investitiilor ( mi'loace %i1e- cladiri- terenuri etc) se +oate %ace +rin: a) Im+rumut- .ancar sau o.li0ator/ .) Emisiune de actiuni cu a+orturi in numerar/ c) #easin0. Ale0erea uneia dintre aceste modalitati de %inantare im+lica anali&a unor %actori +recum: $erioada +entru care sursele de %inantare sunt atrase/ Costul surselor de %inantare*acestea sunt re+re&entate de costurile a%erente ca+italurilor atrase- si anume nivelul do.an&ilor- al comisioanelor- cu+oanelordividendelor etc./ Fle1i.ilitatea contractului de %inantare*nivelul ridicat al incertitudinii +rivind evolutia +e +iata a intre+rinderii cere %le1i.ilitatea contractelor. De e1em+lu%irma +oate %i nevoita sa ram.urse&e antici+at o datorie- sa ma'ore&e nivelul sumelor im+rumutate sau sa mareasca +erioada de ram.ursare- ori sa %aca o amanare a +latilor. In acest conte1t- im+rumuturile .ancare sunt cele mai %le1i.ile iar atra0erea de ca+ital +rin emisiunea de actiuni este cea mai ri0ida %orma de %inantare/ Im+actul %iscalitatii 9 im+rumutul (.ancar sau o.li0atar) aduce .ene%icii %iscale ma'ore- +rin deducti.ilitatea c,eltuielilor cu do.an&ile- cu+oanele- comisioanele 50

etc. Ast%el- se %ace o economie de im+o&it +rin reducerea +ro%itului im+o&a.il. In sc,im.- a+elul la emisiunea de actiuni nu aduce acest avanta' %iscal- +artici+area la +ro%it a actionarilor %iind reali&ata ulterior im+o&itarii acestuia. Contractele de leasin0 duc si ele la economie de im+o&it +rin deducti.ilitatea ratelor de leasin0- a do.an&ilor sau a amorti&arii- du+a ca&. In conclu&ie- sursele de %inantare +e care %irma le +oate atra0e de la actionari nu sunt caracteri&ate de %le1i.ilitate. Daca %irma nu mai are nevoie de ca+italul atras- returnarea acestuia +rin rascum+ararea actiunilor re+re&inta o +rocedura 0reoaie si- in +lus- im+lica si un semnal ne0ativ +e +iata de ca+ital (la .ursa). Reticenta mana0erilor %irmei de a a+ela la aceasta sursa are dre+t cau&a si dilutia +uterii de vot indusa de accesul la actiunile nou emise a unor investitori noi. Nici din +ers+ectiva economiilor %iscale %irma nu este avanta'ataintrucat +latile de dividende catre actionari nu diminuea&a +ro%itul im+o&a.il. $ersonali&area de catre .anci a creditelor in %unctie de nevoile de %inantare +e termen lun0- mediu sau scurt %ac din creditul .ancar +re%eratul mana0erilor. Nu toate %irmele au insa acces la aceasta %ormna de %inantare- acordarea creditelor necesitand inde+linirea unor conditii %inanciare si e1istenta unor 0arantii. Dre+t alternativa- se +oate a+ela la leasin0*ul %inanciar sau la creditul o.li0atar. Daca leasin0*ul este usor de reali&at- im+rumutul o.li0atar im+lica +rceduri la.orioase- %iind necesara su+ortarea unor costuri +rivind redactarea unui +ros+ect de emisiune in care sunt +re&entate +er%ormantele %irmei si +roiectiile +e viitorintermedierea reali&ata +rin .anci si ti+arirea e%ectiva a titlurilor de valoare. Anali&and aceste as+ecte- mana0ementul %inanciar al intre+rinderii tre.uie sa alea0a intre o+ortunitatea diverselor surse de %inantare- si anume intre sursele +ro+rii si cele im+rumutate.

A.Creditul .ancar
7ama de credite +e care o intre+rindere le +oate accesa +entru %inantarea activitatii sale este din ce in ce mai lar0a- insa conditiile de eli0i.ilitate +e care le im+un .ancile de.itorilor sunt %oarte stricte. Restrictiile +rivind 0radul de indatorare acce+tat- nivelul de +er%ormanta atins- costul asumat sau 0arantiile necesare re+re&inta .ariere +entru multe %irme. Creditele .ancare se im+art in: A. Credite +e termen scurt: #inia de credit Creditul de scont

B. Credite +e termen lun0 51

credite +entru investitii credite i+otecare

Caracteri&area acestor ti+uri de credite: #inia de credit : + + se acorda +entru creditarea activitatii curente de a+rovi&ionare- +roductie- des%acere+restari servicii- etc %ondurile sunt +use la dis+o&itia de.itorului in mod %ractionat- in %unctie de nevoile acestuia ( %ara a se de+asi nivelul creditului contractat- se +ot %ace ast%el tra0eri si ram.ursari multi+le) + + + + + + se acorda de re0ula +e 3- C sau =@ luni. %inantea&a activitatea curenta se acorda intre+rinderilor care sunt +osesoare le0ale de titluri de credit- 0en cam.ii = si doresc incasarea inainte de scadenta a sumei inscrise +e acestea +erioada ma1ima +entru care +oate %i inc,eiat*un an +osesorul e%ectelor de comert +rimeste valoarea nominala a acestora- mai +utin do.anda +racticata de .anca si comisioanele in 0eneral di%erenta intre momentul +re&entarii la scontare si scadenta cam.iei nu tre.uie sa de+aseasca C luni. Credite pentru investitii + destinat %inantarii unor investitii +entru reali&area de noi ca+acitati de +roductiede&voltarea ca+acitatilor de +roductie e1istente- moderni&area ca+acitatilor de +roductie + + + termenul este de cel mult =G ani se +oate acorda o +erioada de 0ratie de +ana la @ ani in 0eneral valoarea creditului este de I4F din valoarea investieiei- restul de =4F tre.uind sa %ie aco+erit de catre solicitant Credite ipotecare + + se acorda +entru construirea- rea.ilitarea- consolidarea sau e1tinderea imo.ilelor cu destinatie locativa- industriala sau comerciala se +oate acorda o +erioada de 0ratie +ana la @ ani
1

Creditul de scont:

Cambia @ este un tit!u de credit ce atestA o !i"aBia de a se p!Ati sau de a se face sA se p!AteascA !a scadenBa #enBionatA su#a CnscrisA Cn tit!uD 52

in 0eneral nivelul creditului aco+era ma1im D4F din valoarea imo.ilului sau a c,eltuielilor a%erente consolidarii- re+ararii etc Costurile unui credit sunt re+re&entate de do.anda si comisioanele5ta1ele +erce+ute de

.anca +entru diverse o+eratiuni 5servicii. Ram.ursarea creditului se +oate reali&a: a) la scadenta*intrea0a suma va %i ram.ursata la scadenta contractului de credit/ .) esalonata/ c) cu +erioada de 0ratie*ram.ursarea este amanata un interval de tim+/ .anca calculea&a si ca+itali&ea&a do.anda a%erenta acestui interval de 0ratie- urmand ca ram.ursarea sa se %aca +entru un credit ma'orat ( cel initial +lus do.an&ile acumulate +e +erioada de 0ratie). Ram.ursarea esalonata +oate %i %acuta +rin doua modalitati: + + +rin anuitati (+lati) constante- ceea ce im+lica o do.anda descrescatoare/ +rin anuitati (+lati) varia.ile- ceea ce im+lica o do.anda descrescatoare. ( anuitateErata de ca+ital ram.ursata > do.anda +entru +erioada res+ectivacalculata la soldul creditului neram.ursat)Tre.uie de mentionat %a+tul ca do.anda a%erenta creditelor .ancare +oate %i %i1a sau vari.ila (suma dintre rata do.an&ii la credite +e +iata inter.ancara > o +rima care remunerea&a riscurile asumat de .anca +rin acordarea creditului unui client- sta.ilite su.iectiv- %unctie de .onitatea clientului). In 0eneral- se recomanda ca +entru credite alese +e un interval de tim+ mic s+re mediu sa se o+te&e +entru o rata a do.an&ii constanta iar +entru un credit cu scadenta %oarte inde+artata sa se alea0a o rata a do.an&ii varia.ila- +entru a se +utea contracara ast%el toate miscarile +osi.ile ale economiei cu im+act ne0ativ asu+ra costului creditului. Functie de intervalul de tim+ la care se %ac +latile- +utem discuta de o do.anda su.anuala (trimestriala- lunara etc). In calculul acesteia se %oloseste o rata a do.an&ii su.anuala ec,ivalenta- calculata +ro+ortional sau com+us. $e lan0a do.anda nominala a%erenta- creditele im+lica o serie de costuri su+limentare+recum: comision de evaluare a 0arantiei- comision de anali&a a dosarului de credit- ta1a +entru desc,iderea contului- comision de 0estiune a contului- +enalitati de intar&iere+enalitati de ram.ursare antici+ata- costul asi0urarii de viata. Ansam.lul acestor costuri

53

re%lecta do.anda anuala e%ectiva +racticata de .anci- un cost real al %inantarii- care este su+erior do.an&ii nominale.

B. Ma'orarea ca+italului social


A+orturile de ca+ital +rin emisiunea de actiuni +resu+un atra0erea in %irma de sume noi- a caror sursa +ot %i si vec,ii actionari care sunt interesati de investitii su+limentare cat si +ersoane e1terioare %irmei (actionari noi). Actiunile noi n! au aceeasi valoare nominala cu cele de'a e1istente N!- sunt emise la un +ret de emisiune $E!- su+erior valorii nominale si in%erior +retului +e +iata al titlurilor vec,i $!. Du+a emisiune- +retul teoretic va %i o medie +onderata a +returilor +entru actiunile e1istente si cele nou emise: $HteoreticE(N2$>n2$E)5(N>n) O$ Di%erenta de +ret va %i recom+ensata catre %irma emitenta cu un dre+t de su.scriereun titlu care va %i +rimit de catre vec,ii actionari +entru %iecare actiune de'a detinuta in +ro+rietate: DsE$*$H. $e .a&a dre+turilor de su.scriere vor +utea %i ac,i&itionate titlurile nou emise- si anume +entru %iecare actiune noua sunt necesare un numar dEN5n dre+turi de su.scriere. Accesul la actiunile noi este di%erit +entru actionarii noi si +entru cei vec,i din +unct de vedere al costului su+ortat. Daca actionarii vec,i +rimesc 0ratuit Ds in numar e0al cu actinile vec,i detinute si +e .a&a lor +ot ac,i&itiona la un +ret +re%erentuial ($E) un numar de titluri noi +ro+ortional cu cele detinute in +ro+rietate- investitorii noi vor tre.ui sa cum+ere Ds de la actionarii care nu sunt interesati de aceasta emisiune si sa su+orte un +ret +e actiune care include atat $E cat si contravaloarea Ds care sunt necesare. $ret intre0E$E> d2Ds Ds sunt tran&actiona.ile- iar in conte1tul +osi.ilitatii +entru oricine de a su.scrie in sc,im.ul unui $E si a unui +ac,et de Ds- este %oarte +osi.il sa ai.a loc sc,im.area +uterii in %irma. In +lus- in situatia in care emitentul actiunilor este a+reciat ca o o+ortunitate .una de investitii +e +iata- cererea de Ds va %i mai mare decat o%erta- deci este +osi.il ca actionarii vec,i sa +rimeasca la instrainarea Ds mai mult decat valoarea lor matematica.

C. Emisiunea de o.li0atiuni
O.li0atiunile cor+orative re+re&inta titluri de credit emise de %irmele cu +otential ridicat +entru a atra0e surse de %inantare de +e +iata de ca+ital. O.li0atiunile sunt caracteri&ate +rin: 54

maturitate/ valoare nominala/ +ret de emisiune/ +ret de ram.ursare5rascum+arare/ rata cu+onului/ cu+on/

$aturitatea de re%era la intervalul de tim+ +entru care +ot %i emise o.li0atiunile- adica +erioada de tim+ care se scur0e intre a+aritia lor +e +iata si rascum+ararea de catre emitent. %aloarea nominala sau principalul se re%erP la suma inscrisa +e o.li0atiune- la contravaloarea tilului. Ast%el- investitorii- +e lan0a cu+oanele o.isnuite o.tinute +e +arcursul derularii contractului de im+rumut- vor .ene%icia in momentul rascum+ararii de o +rima de emisiunee0ala cu di%erenta intre valoarea nominala (mai mare) si +retul de emisiune (mai mic). De asemenea- nu este nea+arat ca emitentul sP rascum+ere o.li0atiunea la valoarea nominala. Tot +entru a atra0e investitoriire&ultata le din +oate o%eri la scadenta o +rima +retul de de ram.ursare5rascum+araredi%erenta %avora.ila dintre

rascum+arare5ram.ursare (mai mare) si valoarea nominalP (mai mica). De %a+t- in le0atura cu +returile de emisiune si rascum+arare e1ista trei situatii +osi.ile: a) .) emisiune si rascum+arare la valoarea nominalP- ca& in care cum+aratorul titlului de credit este remunerat doar +rin intermediul cu+oanelor/ emisiune la un +ret de emisiune in%erior valorii nominale si rascum+arare la valoarea nominala- situatie in care cum+aratorul titlului de credit este remunerat atat +rin intermediul cu+oanelor cat si al +rimei de emisiune/ c) emisiune la valoarea nominala si rascum+arare la un +ret de rascum+arare mai mare decat valoarea nominala/ cum+aratorul titlului de credit este remunerat atat +rin cu+oane cat si +rin intermediul +rimei de rascum+arare. "unc&ie de modul 'n care se face rambursarea principalului- o.li0aQiunile se Rm+art Rn: a( o.li0atiuni cu ram.ursare la scadenta: +resu+un ram.ursarea inte0ralP a Rm+rumutului la maturitatate/ ( o.li0atiuni cu ram.ursarea esalonata- in transe. Aceasta clau&P il o.li0a +e emitent sa retra0a in %iecare an5semestru5trimestru etc. o anumitP +arte din datorie. (ata cuponului re+re&intP rata la care se calculea&P cu+onul- %orma +rinci+alP de remunerare a im+rumutului o.li0atar. $entru o o.li0atiune- cu+onul se calculea&a a+licand 55

aceasta rata a cu+onului la valoarea nominalP. $entru intre0ul Rm+rumut- +e lan0P valoarea nominala tre.uie sa se Qina cont si de numarul de o.li0atiuni rascum+arate.
C = (c 2 %) 2 )

unde:Rc*rata cu+onului (Rn +rocente)/8N*valoarea nominala/ N*numarul de o.li0atiuni. #ansarea unui ast%el de im+rumut +resu+une casti0area increderii celor care su.scriu emisiunii. Atra0erea investitorilor se +oate %ace +rintr*o stare %inanciara cat se +oate de %avora.ila a intre+rinderii in cau&a si o do.anda atra0atoare com+arativ cu alte o+ortunitati de +lasare a economiilor lor.

D. #easin0*ul
Com.inand caracteristicile unei ac,i&itii cu cele ale unui im+rumut- leasin0*ul clasic (o+erational) +ermite %inantarea unui .un %ara ca %irma sa %ie nevoita sa recur0a la indatorare sau ca+italuri +ro+rii. $ro+rietarul .unului- numit locator va ceda .unul unui utili&ator numit locatar iar la %inele contractului- +e +arcursul caruia este o.li0at sa +lateasca c,irie (cota de amorti&are +lus un .ene%iciu sta.ilit de catre +artile contractante)- locatorul are dre+tul ( nu si o.li0atia) sa ac,i&itione&e .unul contra unui +ret numit valoare re&iduala. In %inantele locatarului c,iria este trecuta dre+t c,eltuiala deducti.ila iar in %inantele locatorului amorti&area. Ulterior- leasin0*ul s*a diversi%icat- cea mai mare ras+andire in +re&ent avand*o cel %inanciar- care da dre+tul de +ro+rietate asu+ra .unului- locatarul %iind o.li0at la s%arsitul contractului sa +lateasca valoarea re&iduala. Aceasta %orma de %inantare este similara unei van&ari cu +lata in rate. In .ilantul locatorului este trecuta la datorii +e termen lun0 (deci limitea&a +osi.ilitatile viitoare de im+rumut ale %irmei) si s+re deose.ire de %orma clasica- da dre+tul la deducere a amorti&arii si a do.an&ii +latite %inantatorului. #easin0*ul este o sursa de %inantare e1ce+tionala in ca&ul ca+italurilor +ro+rii redusecum ar %i ca&ul %irmelor tinere- intrucat .ancile sunt reticente in a acorda credite in situatiile in care sursele +ro+rii de %inantare sunt reduse in ra+ort cu nevoile de %inantare. Ast%el- daca %irma o.tine un scor +rost si nu +oate o.tine deloc un credit sau sumele +e care le o.tine sunt insu%iciente in ra+ort cu nevoile- leasin0*ul da +osi.ilitatea %inantarii .unului =GGF- cu +osi.ilitatea trecerii lui ulterioare in +atrimoniul %irmei. In +lus- riscurile de u&ura te,nica si morala cad asu+ra +ro+rietarului .unului (locatorul)- intrucat- contra unei +enali&arilocatarul +oate renunta oricand la contract- orientandu*se catre un .un care satis%ace su+erior nevoile sale le0ate de +roductivitate- +er%ormanta te,nica etc. C,eltuielile cu c,iria sau cu do.an&ile si amorti&area- du+a ca&- sunt deducti.ile din veniturile %irmei- %a+t ce im+lica si o serie de avanta'e %iscale +entru locatar. 56

8III.3. EFECTU# $O<ITI8 A# INDATORARII


Indatorarea %irmei- reali&area activitatii .a&ata +e im+rumut are numeroase avanta'e: *.ene%iciul +re&ent al unor mi'loace de +roductie +entru ac,i&itia carora ar %i %ost necesara economisirea o +erioada indelun0ata/ *utili&area acestor sume im+rumutate in +rocesul de +roductie duce la o.tinerea de cas,*%loN*uri care +ermit atat ac,itarea datoriilor dar si cresterea economica a intre+rinderii (ma'orarea ci%rei de a%aceri- cresterea +roductivitatii- reducerea ciclului de %a.ricatie etc). Indatorarea im+lica c,eltuieli deducti.ile cu do.anda- cu+onul- comisioanele si alte costuri su+limentare. Ast%el- +ro%itul im+o&a.il se diminuea&a si im+o&itul +e +ro%it datorat se reduce- %irma .ene%iciind de o economie de im+o&it. Acest e%ect +o&itiv al indatorarii +oate %i sur+rins +rin studierea im+actului structurii de %inantare (1 Fca+italuri +ro+rii si SF datorii) asu+ra renta.ilitatii activitatii- care +oate %i anali&ata +rin +risma a doi indicatori: a) renta.ilitatea %inanciara- care masoara marimea re&ultatelor o.tinute (+ro%itul net) in ra+ort cu sursele +ro+rii de %inantare ale %irmei (ca+italuri +ro+rii). .) renta.ilitatea economica- care masoara marimea re&ultatelor o.tinute (+ro%it net +lus do.an&i) in ra+ort cu ansam.lul surselor de %inantare ale %irmei (ca+italuri +ro+rii si datorii). Daca renta.ilitatea %inanciara e1+rima renta.ilitatea resimtita de actionarirenta.ilitatea economica e1+rima o renta.ilitate a intre0ii activitati- %inantata atat din surse +ro+rii cat si im+rumutate.
Rfinanciara = Reconomica = profit Dnet E 100 capitaluriD proprii

profit Dnet + dobanzi E 100 capitaluriD proprii + datorii

Studiind le0atura intre aceste doua %ormule- se +oate o.tine marimea e%ectului indatorarii:
Rfinanciara =)e conomica + %)e conomica RataDdobanzii ( E datorii E 100 capitaluriD proprii

Acest re&ultat arata ca- in conditiile in care renta.ilitatea activitatii este su+erioara costului mediu al surselor de %inantare im+rumutate- renta.ilitatea resimtita de +ro+rietarii 57

%irmei o de+aseste +e cea e%ectiv inre0istrata in urma e1+loatarii si +utem discuta de un e%ect +o&itiv al indatorarii. Invers- daca renta.ilitatea economica este in%erioara ratei medii a do.an&ii a%erente surselor de %inantare im+rumutate- e%ectul indatorarii este unul ne0ative.

8III.B.#IMITE#E INDATORARII
Desi indatorarea are numeroase e%ecte +ositive- 0radul de indatorare nu +oate %i e1a0erat- mana0erul tre.uind sa res+ecte anumite limite +rudentiale menite sa +astre&e lic,iditatea (sa dis+una de active usor trans%orma.ile in .ani +entru a +lati inte0ral si la tim+ datoriile) si solva.ilitatea (sa dis+una de active su%iciente care +rin lic,idare sa +ermita aco+erirea tuturor datoriilor) %irmei. Ast%el: a) re%eritor la datoriile totale ale %irmei se calculea&a ca+acitatea de indatorare 0lo.ala (CI7): acestea nu +ot de+asi @53 din +asiv( surse de %inantare)
CIG = datoriiDtotale 2F3 pasiv

acestea nu +ot de+asi @2ca+italurile +ro+rii


CIG = datoriiDtotale 2 capitalD propriu

.) re%eritor la datoriile +e termen lun0 ale %irmei se calculea&a ca+acitatea de indatorare la termen(CIT): acestea nu +ot de+asi =5@2 ca+italurile +ermanente (adica ca+italurile +ro+rii +lus datoriile +e termen lun0)
CIT = datoriiDtermenDlung 1 F 2 capitaluriD permanente

acestea nu +ot de+asi =2 ca+italurile +ro+rii


CIT = datoriiDtermenDlung 1 capitalD propriu

Res+ectarea acestor limite %ace ca uneori %inantarea investitiilor sa %ie mi1ta- adica .a&ata atat +e im+rumuturi ( +e termen lun0 si scurt) cat si +e emisiune de actiuni. 58

I;. $O#ITICA DE IN8ESTITII A FIRMEI


$rin investitie se intele0e orice suma alocata in +re&ent +entru care se astea+ta casti0uri viitoare.

I;.=. E#EMENTE#E UNEI IN8ESTITII


$entru anali&a o+ortunitatii unui +roiect de investitii tre.uie urmarite mai multe elemente: 8aloarea .ene%iciilor 0enerate ( cas,*%loN*uri) CF=....CFn 8aloarea investitiei reali&ate IG Intervalul de recu+erare al investitiei n Rata de actuali&are- necesara sta.ilirii valorii in tim+ a .anilor 8aloarea re&iduala ainvestitiei 8Rn 59

7ra%ic- o investitie se +re&inta du+a cum urmea&a: CF= CF@ CF3.......................................................CFn>8Rn

IG t= t@ t3 tn

=.C,eltuielile de investitie- notate IG re+re&inta suma costurilor 0enerate de darea in %unctiune a +roiectului. Acestea +ot cu+rinde costurile le0ate de o.tinerea si amena'area terenului necesar- c,eltuielile a%erente asi0urarii utilitatilor o.iectivului- c,eltuielile +entru +roiectare si asistenta te,nica- c,eltuieli +entru investitia de .a&a. In ca&ul in care aceste c,eltuieli se esalonea&a +e un anume interval de tim+- acestea tre.uie aduse valoric la momentul &ero- cel in care a %ost data in e1+loatare investitia. $entru a se reali&a acest calcul- e nevoie de cunoasterea valorii in tim+ a .anilor. Aceasta e1+rima di%erenta de valoare resimtita de un investitor in ca&ul in care o suma +oate %i reali&ata mai devreme- com+arativ cu situatia in care o suma +oate %i o.tinuta mai tar&iu. $entru a %ace com+ara.ila o suma incasata sau c,eltuita asta&i cu o suma ce va %i incasata sau c,eltuita +este un an- tre.uie calculate valorile acestora in acelasi moment de tim+- asadar se va %ace a+el la ca+itali&are (%ructi%icare) sau la actuali&are. Daca dorim sa com+aram o suma o.tinuta5c,eltuita asta&i cu o suma ce va %i o.tinuta5c,eltuita +este un an- va tre.ui sa actuali&am suma din viitor- sa o traducem intr*o valoare +re&enta- adica sa o actuali&am. De asemenea- avem +osi.ilitatea sa trans%ormam suma +re&enta calculandu*i valoarea de +este un an- ceea ce inseamna ca+itali&area ei. Ast%eladuse valoric la acelasi moment- sumele +ot %i com+ara.ile si se +oate lua deci&ia cea mai .una in +rivinta unei investitii5c,eltuieli. Trans%ormarea valorica a sumelor +rin actuali&are sau %ructi%icare se +oate %ace +rin intermediul unei rate de actuali&are5%ructi%icare. De e1em+lu- daca de+unem asta&i o suma S la .anca- +este un an vom avea la dis+o&itie o suma de S(=>rd)- ceea ce semni%ica %ructi%icarea- ca+itali&area. Rd re+re&inta in acest ca& rata de ca+itali&are. $este doi ani vom avea la dis+o&itie S(=>rd) @ etc. Asadarcunoscand rata do.an&ii +racticate de .anca- +utem estima de ce suma vom dis+une +este 1 ani- si anume S(=>:)1. Similar- +utem a%la ce suma am de+us acum un an la .anca +entru a o.tine in +re&ent suma S- +rin intermediul actuali&arii. $rocedeul este e1act invers- in loc sa inmultim cu =>rd60

im+artim la =>rd. Asadar- suma cautata este S5(=>rd). $erntru a a%la cat re+re&enta aceeasi suma acum 1 ani-%ormula va %i S5 (=>rd)1. In ca&ul in care ratele de actuali&are5%ructi%icare : sunt di%erite de la o +erioada la altase va %olosi +entru %ructi%icarea5ca+itali&area sumelor +rodusul (=>:=)(=>:@)....(=>:n).

@.Intervalul de tim+ in care se a e1+loata investitia*n

3.Rata de renta.ilitate aste+tata de investitor*:. Aceasta +oate %i calculate su. trei %orme: a) Cost de oportunitate: +resu+une ale0erea ratei de actuali&are care re%lecta renta.ilitatea s+erata a +roiectului %unctie de ceea ce considera investitorul a %i de re%erinta- in ra+ort cu atitudinea sa %ata de risc (este risco%o. sau risco%il): *rata in%latiei: investitorul doreste macar sa se conserve valoarea .anilor investiti/ *rata renta.ilitatii %ara risc (rata renta.ilitatii titlurilor emise de stat sau rata do.an&ii la de+o&itele .ancare 0arantate)/ *rata medie de renta.ilitate a sectorului de activitate/ *rata medie de renta.ilitate a economiei (a+reciata +rin +risma ratei de modi%icare a unui indice .ursier- cum ar %i BET*C). Toate aceste date*re+er sunt oarecum usor de identi%icat iar ale0erea uneia sau a alteia tine de su.iectivismul investitorului- cu +reci&area ca aste+tarile de renta.ilitate vor %i cu atat mai mari cu cat riscul asumat va %i mai mare. De&avanta'ul este insa ca aceste rate re+re&inta doar +uncte de re%erinta ale unei economii- %iind clar distantate de re+erele +articulare ale investitiei (de e1em+lu- nu se +oate identi%ica dre+t rata de renta.ilitate aste+tata +entru un ma0a&in de in0,etata rata do.an&ii la de+o&ite .ancare- %iind vor.a de investitii total di%eritedar nici rata medie de renta.ilitate a sectorului alimentar- %iind vor.a de o nisa a acestuia- si nici rata de renta.ilitate a intre0ii economii*e +osi.il ca in0,etata sa se vanda %oarte .ine cu toate ca economia tarii e in recesiune). Asadar- ale0erea unei rate de actuali&are ti+ cost de o+ortunitate im+lica +ro.lem le0ate de re+re&entativitatea acesteia +entru +roiectul +articular de investitii. .) Costul mediu ponderat al capitalului necesar reali&arii investitiei
CMPC = A E a G + B E bG + C E c G + D E d G A+ B+ C + D

Unde: *A re+re&inta creditele .ancare si aF rata do.an&ii a%erenta acestora/ 61

*B re+re&inta im+rumuturile o.li0atare si .F rata cu+onului a%erenta acestora/ *C re+re&inta leasin0*ul %inanciar sau o+erational si cF costul acestuia/ *D re+re&inta emisiunea de actiuni si dF costul acesteia( Dividend58N).

c) *uma dintre o rata fara risc si un ansamblu de prime de risc Daca investitorul si*ar +lasa .anii intr*o investitie =GGF si0ura (certa)- atunci ar o.tine o renta.ilitate si0ura- numita renta.ilitate %ara risc. Cum insa s+eranta de renta.ilitate tinde sa %ie cat mai mare si riscurile asumate vor %i +e masura. Orice risc asumat im+lica din +artea investitorului aste+tari su+limentare in +rivinta renta.ilitatii. Alt%el s+us- cu %iecare risc su+limentar asumat- investitorul astea+ta sa*i creasca re&ultatele viitoare- adica sa +rimeasca o +rima de risc. Riscurile asumate +ot %i: *0enerale: cresterea in%latiei- cresterea cursului valutar- cresterea do.an&ii la crediterestran0erea e1+orturilor sau +iedici la im+ort/ *s+eci%ice %iecarei investitii: scaderea cererii 0enerate de a+aritia unui concurent +uternicdiminuarea veniturilor +o+ulatiei- cresterea +retului la materii +rime- evenimente ce +ot a%ecta ima0inea %irmei etc. Ast%el- :ERata %ara risc > +rime de risc

B.Cas,*%loN*urile dis+oni.ile*CF Acestea re+re&inta o di%erenta intre incasarile si +latile 0enerate de +roiectul de investitie reali&at ( date estimate). Formula de calcul sim+li%icata este: CFE +ro%it net >amorti&are> do.an&i*cresterea economica a %irmei Cresterea economica a %irmeiEvariatia imo.ili&arilor .rute >variatia activelor circulante nete

Estimarea +ro%itului net:

$ro%it netECA*CF*C8*amorti&are*do.an&i*im+o&it +e +ro%it Ci%ra de a%aceri (CA) se +ro0no&ea&a avand la .a&a studii +rivind im+actul investitiei asu+ra +roductivitatii (numar de .unuri +roduse)- evolutia +returilor +e +iata si nivelul cererii +entru res+ectivele +roduse. Sim+li%icat- se sta.ileste o rata de crestere anuala a ci%rei de a%aceri- care se +astrea&a +e toata durata de e1+loatare a investitiei. 62

C,eltuielile varia.ile (C8) sunt cele care evoluea&a direct +ro+ortional cu CA- adica C8EvFCA- %iind direct im+licate in reali&area +roduselor %inite (materii +rime- materialeener0ie etc). C,eltuielile %i1e (CF)- desi se re0asesc in +retul +roduselor %inite- nu varia&a odata cu cresterea sau reducerea +roductiei (c,iria s+atiului de +roductie). $e termen lun0 insa- ele vor %i incadrate tot la cate0oria varia.ile. Amorti&area se calculea&a con%orm metodei de amorti&are aleasa de a0entul economic- in con%ormitate cu normele in vi0oare. Do.an&ile se identi%ica din ta.elele de ram.ursare ale im+rumuturilor- care +ot %i construite si ele antici+at. Im+o&it +e +ro%itE(CA*CF*C8*amorti&are*do.an&i)2 cota de im+o&it +e +ro%it

Estimarea cresterii economice: Cresterea economica re+re&inta investitiile aditionale ale +roiectului in imo.ili&ari si in

active circulante nete. E1+loatarea oricarei noi investitii im+lica +e +arcurs modi%icari ale o.iectului investitiei care necesita c,eltuieli su+limentare (cum ar %i construirea unui de+o&it lan0a o ,ala de +roductie) insa si s+orirea mi'loacelor de +roductie circulante (ac,i&itia unui nou utila' va duce la cresterea ci%rei de a%aceri +rin +risma unor investitii su+limentare in materii +rime- ener0ie- a+a etc/ +roductia in +lus nu se +oate reali&a decat +rin consum in +lus/ o +roductie s+orita 0enerea&a si cresterea stocurilor de +roduse %inite si a clientilor). CR.ECETImo...rute>TACrNete $entru sim+li%icare- orice noua investitie reali&ata in conte1tul investitiei initiale- se tratea&a distinct- asadar TImo...ruteEG. In sc,im.- investitia in stocuri de materii +rimemateriale si +roduse %inite +oate %i sustinute doar +artial +rin credite +e termen scurt sau credite comerciale (%urni&ori)- restul %iind %inantat din re&ultatele e1+loatarii o.iectului investitiei. TACrNeteETStocuri>TClienti*TDatorii +e termen scurt 8ariatia activelor circulante nete se reali&ea&a cu a'utorul ci%rei de a%aceri- %iind utili&ata durata de rotatie a activelor circulante nete in ci%ra de a%aceri (arata in cat tim+*&ile activele circulante nete se trans%orma in venituri).
dr = actieDcirculanteDnete E 360 CA

Cunoscand datele istorice +rivind durata de rotatie res+ectiva sau %acand estimari +entru aceasta %unctie de aste+tarile +ro+rii investitorului63

ACrNete = dr E

CA 360

In studiul +er%ormantei unui +roiect de investii se vor lua in considerare numai %lu1urile mar0inale 0enerate de catre acesta- nu re&ultatele +e ansam.lu. In ca&ul in care nu avem la dis+o&itie e1clusive datele a%erente +roiectului de investitie- +utem com+ara re&ultatele o.tinute de %irma in +re&enta si in li+sa +roiectului de investitii res+ective adica %lu1urile mar0inale.

4.8aloarea re&iduala*8R Re+re&inta cas,*%loN*ul determinat de activitatea de de&investire- adica scoaterea din e1+loatare a investitiei in anul n. Aceasta este re+re&entata de valoarea de +iata la care se +oate vinde investitia la s%arsitul duratei normale de utili&are a acesteia.

I;.@.CRITERII DE E8A#UARE A $ROIECTE#OR DE IN8ESTITII


+.%aloarea actualizata neta (% )) Este indicatorul care com+ara suma investita- cu suma cas,*%loN*urilor actuali&ate (inclusiv valoarea re&iduala inclusa in ultimul cas,*%loN). 8aloarea actuali&ata neta re+re&inta- de %a+t- sur+lusul de cas,*%loN actuali&at de0a'at +e +erioada de e1+loatare a ca+acitatilor de +roductie- %ata de suma necesara recu+erarii ca+italului investit. Daca valoarea actuali&ata neta este +o&itiva inseamna ca se reconstituie %ondurile initiale si se o.tine un sur+lus. $roiectul e1ercita o in%luenta %avora.ila asu+ra intre+rinderii si tre.uie acce+tat. Daca valoarea actuali&ata neta este ne0ativa- nu se vor reconstitui %ondurile initialetinand cont de tim+ul necesar +entru o.tinerea lor. In acest ca& +roiectul este de%avora.il +entru intre+rindere. Daca rata de actuali&are a+licata de intre+rindere este :- 8AN +oate %i %ormulata ast%el: 8AN(r) E 9 IG > CF= CF@ CF3 CFn > > >...> @ 3 =>: (= > :) (= > :) (= > :)n 64

sau 8AN(r) E 9 IG >

%1 + r (
t =1

CFt

Atunci cand a+are si valoarea re&iduala relatia de calcul este urmatoarea: 8AN(r) E n CFt R + t n t =1 %1 + r ( %1 + r ( 9 IG

unde: Io CFt : t n 8R E costul investitiei sau investitia initiala E cas,*%loN*ul de0a'at in anul t E rata de actuali&are E durata de viata economica E numarul de ani E valoarea re&iduala.

In ca&ul in care tre.uie ales un +roiect de investitii din mai multe +roiecte cu caracteristici similare- se va ale0e acel +roiect care 0enerea&a cel mai mare 8AN. CRITERIU DE SE#ECTIE: 8ANKG- MA;IMU In ca&ul unor com+aratii- 8AN se a+lica acelor +roiecte de investitii care im+lica e%orturi %inanciare e0ale.

,.(ata interna de rentabilitate ((-() Rata interna de renta.ilitate re+re&inta acea rata de actuali&are +entru care 8ANEG.

8AN> RIR G 8AN* $entru determinarea RIR se %oloseste metoda inter+olarii +arcur0andu*se urmatoarele eta+e: + se cauta o rata de actuali&are- su%icient de mare +entru ca 8AN determinata cu 65 a'utorul ei sa %ie ne0ativa- :@: re&ultatul 0enerat ca %i 8AN* := :@

se cauta o rata de actuali&are mai mica decat :@- ast%el incat 8AN calculat cu aceasta Intre cele doua rate de actuali&are di%erenta nu tre.uie sa %ie mai mare de 4 +uncte

rata sa %ie +o&itiva- :=: re&ultatul 0enerat va %i 8AN> +rocentuale. Relatia de calcul este urmatoarea: RIR*V= E 8AN> V@*RIR 58AN*5

$entru ca un +roiect de investitii sa %ie acce+tat- RIR calculat +entru +roiectul res+ectiv tre.uie sa %ie mai mare decat :. In ca&ul in care tre.uie ales un +roiect de investitii din mai multe +roiecte cu catacteristici similare- se va ale0e acel +roiect care 0enerea&a cel mai mare RIR. CRITERIU DE SE#ECTIE: RIR MA;IMU In situatia com+ararii mai multor +roiecte de investitii- RIR este utili&at mai ales in ca&urile in care alternativele +ot %i a++reciate +rin +risma unor re&ultate relative ( de e1em+lu se com+ara renta.ilitatea asociata unui de+osit .ancar*e1+rimata in F cu renta.ilitatea a%erenta desc,iderii unui restaurant sau cu renat.ilitatea a%erenta unor actiuni tran&actionate la .ursa)

..-ndicele de profitabilitate (-!) E1+rima cas,*%loN*ul actuali&at care revine la o unitate monetara c,eltuiala cu investitia. SE utili&ea&a cu +recadere in ca&ul com+ararii investitiilor care +resu+un un e%%ort %inanciar di%erit. Relatia de calul este: I$ E 8AN > IG 8AN E >= IG IG

unde: I$ 8AN Io E indicele de +ro%ita.ilitate E valoarea actuali&ata neta E investitia initiala (costul initial al investitiei)

Un +roiect de investitii va %i acce+tat daca I$ K =. In ca&ul in care se +une +ro.lema ale0erii intre mai multe +roiecte de investitii- se va ale0e cel cu I$ cel mai mare. 66

CRITERIU DE SE#ECTIE: I$K=- MA;IMU

/.0ermenul de recuperare (0() Re+re&inta tim+ul (numarul de ani) necesar +entru recu+erarea c,eltuielilor initiale cu investitiile (actuali&ate daca sunt esalonate +e mai multi ani) din cas,*%loN*urile actuali&ate cumulate. $entru ca un +roiect de investitii sa %ie acce+tat- termenul de recu+erare actuali&at tre.uie sa %ie mai mic decat: + + + + durata de viata economica a investitiei/ termenul de recu+erare ma1im acce+tat de investitor/ termenul de recu+erare al altor +roiecte similare/ termenul de recu+erare mediu +entru sectorul res+ectiv.

Daca se au in vedere mai multe +roiecte de investitii- se va ale0e cel cu termenul de recu+erare cel mai scurt. CRITERIU DE SE#ECTIE: TR MINIMU

67