I Date generale ISP Strășeni

Misiunea inspecției consta in exercitarea controlului sau supravegherii de stat, prevenirea si

contractarea încălcărilor in domeniile de competenta prevăzute in punctul 8 al Regulamentului cu
privire la organizarea si funcționarea inspectoratului pentru protecția mediului(HG nr.548/2018),
pentru a asigura un nivel înalt de supraveghere si protective a mediului, a intereselor publice
,siguranța ecologica si a altor valori ocrotite de legislație in perimetrul unității administrativ
teritoriale unde se afla sediul acestuia
Inspecția exercită funcțiile și atribuțiile salce în conformitate Constituția Republicii Moldova,
legile și actele normative in vigoare ale Republicii Moldova. de regulamentele. ordinele și
dispozițiile Inspectoratului precum și ale Ministerului Agriculturii. Dezvoltării Regionale și
Mediului (în continuare - Minister).

1.1 Misiunea inspecției

Misiunea Inspecției constă în exercitarea controlului și supravegherii de stat, prevenirea și

contracararea încălcărilor în domeniile de competență prevăzute în punctul 8 al Regulamentului cu
privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului (HG nr.548/2018),
pentru a asigura un nivel înalt de supraveghere și protecție a mediului, a intereselor publice,
siguranța ecologică și altor valori ocrotite legislație în perimetrul unității administrativ teritoriale
unde se afla sediul acesteia.

1.2 Funcțiile de baza ale inspecției

Funcțiile de bază ale Inspecției sunt reies din prevederile Hotărârii Guvernului nr. 548/2018 și
următoarele activități de bază:
a) efectuarea supravegherii și controlului de stat;
b) constatarea și examinarea contravențiilor;
c) acordarea asistenței informaționale persoanelor fizice și juridice indiferent de tipul de organizare
și apartenență departamentală a acestora.
1.3 Atribuțiile Inspecției
Inspecția exercită următoarele atribuții în domeniul supravegherii și controlului de stat:
a) ține evidența și actualizează listele persoanelor pasibile controlului de stat în
domeniile încredințate;
b) elaborează planul controalelor planificate asupra activității de întreprinzător
in baza analizei criteriilor de risc conform prevederilor Metodologiei controlului de stat
asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către
Inspectoratul pentru Protecția Mediului;
c) exercită controale planificate și inopinate asupra subiecților controlului de
stat potrivit Legii nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de
întreprinzător;
d) efectuează controale inopinate (razii) în contextul supravegherii
proprietari, in vederea prevenirii și contracarării acțiunilor ilicite în
domeniile de competență.

1
1.4 Inspecția exercită următoarele atribuții în domeniul constatării și examina contravențiilor:
a) Examinează sesizările, denunțurile, plângerile și alte materiale cu obiect
contravențional;
b) colectează și administrează probele privind existenta contravenției;
c) încheie procese-verbale cu privire Ia contravenție sau hotărâri pe marginea dosarelor
contravenționale parvenite;
d) aplică sancțiuni contravenționale sau remite dosarul contravențional după competență;
e) duce evidentă proceselor-verbale întocmite și executarea sancțiunilor aplicate, remite
spre executare forțată procesele-verbale neachitate;
f) alte acțiuni ce reies din atribuțiile de bază stabilite în HG nr. 548/2018.

1.5 Inspecția exercită următoarele atribuții în domeniul acordarea asistenței informaționale

persoanelor fizice și juridice indiferent de tipul de organizare și apartenență departamentală a
acestora:
a) examinează în limitele competentelor petițiile, cererile, demersurile adresate inspecției
de către persoanele fizice și juridice. organele administrației publice centrale și locale etc.,
b) elaborează proiectele răspunsurilor Ia petițiile. cererile. demersurile examinate;
c) participă în comun cu alte subdiviziuni Ia examinarea și . elaborarea proiectelor
răspunsurilor pentru petițiile. cererile, demersurile adresate Inspectoratului de către persoanele fizice
și juridice, organele administrației publice centrale și locale etc..
d) duce evidența corespondenței potrivit regulilor de secretariat stabilite;
e) participă din numele Inspecției și Inspectoratului in limita competentelor și in baza

împuternicirilor acordate în cadrul evenimentelor administrative, social-culturale și de

altă natură;
f) reprezintă Inspecția și Inspectoratul in baza împuternicirilor acordate cu alte entități
juridice în domeniul de competentă;
g) alte acțiuni ce reies din atribuțiile de bază stabilite în HG nr. 548/2018.

1.6 Drepturi si responsabilități

In exercitarea atribuțiilor sale, Inspecția are dreptul:
a) să solicite persoanelor fizice și juridice respectarea și îndeplinirea prevederilor actelor
normative din domeniul de competenta.
b) să aibă acces în orice locație relevantă acțiunilor de control potrivit domeniului de competență,
la persoanele fizice și juridice, inclusiv străine, cu orice tip de proprietate și formă juridică de
organizare, precum și Ia autoritățile administrației publice centrale și locale;
c) să aibă acces Ia resursele informaționale gestionate de organele de specialitate și să prelucreze
date cu caracter personal conform necesităților de serviciu potrivit legislației, pentru a obține
informalii complexe privind lista întreprinderilor ce practica activități care au impact negativ
asupra mediului înconjurător, date statistice privind utilizarea resurselor
d) să legitimeze, in vederea stabilirii identității. persoanele care încalcă dispozițiile Iegale din
domeniile de competență ale Inspectoratului:
g) să sigileze instalațiile, echipamente tehnice, încăperi și alte bunuri mobile și imobile utilizate în
activități neautorizate de dobândire a resurselor naturale sau care în proces de utilizare poluare a
mediuľ, să oprească și să inspecteze orice mijloc de transport, orice alte mijloace tehnice de
încălcare a legislației privind protecția mediului și folosirea rațională a resurselor naturale;

2
h) să folosească pe unitățile de transport de serviciu, inclusiv navale dispozitive de semnalizare
sonore și luminoase (speciale)•,
g) să solicite de persoanele juridice. indiferent de tipul (Ic proprietate și forma
juridică de organizare, de lu persoanele fizice și autoritățile administrației publice
centrale și locale informalii și documente relevante controlului. precum și sa facă
copii de pe acestea in conformitate cu legislałia. În cazul in care este imposibil sa tic
tăcute copii de pe documente în cadrul acțiunilor de inspecłie. este în drept să ridice
documentele pentru o perioada rezonabilă de timp în acest scop. ce nu va depăși
durata controlului, în baza actului de confirmare a ridicării documentelor,
h) să preleveze probe, mărfuri, bunuri, iar în cazul în care este imposibilă
inspectarea sau luarea de probe/mostre, mărfuri Ia fata locului, este îndrept să ridice
bunurile pentru o perioadă rezonabilă de timp necesară investigațiilor de laborator,
oferindu-se o confirmare in scris privind bunurile ridicate și restituirea acestora;
i) să antreneze, în caz de necesitate, specialiști pentru efectuarea controalelor,
analizelor, elaborarea măsurilor de protecție a mediului și utilizarea resurselor
naturale:
j) să ceară lichidarea imediată sau într-un anumit termen a abaterilor
constatate in cadrul controalelor de Ia dispozițiile actelor normative referitoare Ia
protecția mediului și utilizării resurselor naturale, condițiilor de muncă și protecția
salarialilor in exercitarea atribuțiilor lor,
I) să presteze servicii contra plată pentru lucrările efectuate în domeniul protecției
mediului și utilizării raționale a resurselor naturale persoanelor fizice și juridice indiferent
de forma de proprietate și apartenența departamentală a cestora;
m) să exercite și alte drepturi în temeiul actelor normative ce reglementează relațiile
in domeniul de activitate încredințat și care decurg din specificul funcțiilor și atribuțiilor.

1.7 Angajații Inspecției Sînt responsabili de:

a) executarea calitativă și în termen a planului de activitate a Inspecłiei;
b) de efectuarea controlului ecologic pe teritoriul subordonat. realizarea
sarcinilor atribuite;
c) de aplicarea corectă a actelor normative, standardelor și altor
regulamente în vigoare•,
d) de ofensa persoanelor fizice sau juridice prin lezarea drepturilor în
timpul exercitării controlului de stať.
e) de cauzarea prejudiciilor persoanelor fizice sau juridice:
f) de neexecutarea sau executarea neadecvată a obligațiunilor.
dispozițiilor și indicațiilor instanłelor ierarhic superioare;
g) de integritatea bunurilor materiale distribuite;
h) de nerespectarea prevederilor Regulamentului cu privire Ia organiurea
și funcționarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului (HG nr. 548/2018) a
prezentului Regulament, legislației privind controlul de stat și cu privire Ia
funcția publică.
d) exercită controlul de stat asupra persoanelor care nu sunt subiecłii Legii
08.06.2012 privind controlul de stat asupra activitălii d Întreprinzător;
e) efectuează controale inopinate (razii) în contextul supravegherii
proprietąi, in vederea prevenirii și contracarării acțiunilor ilicite în domeniile
de competență.
1.8 ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII INSPECȚIEI

3
 Inspecția este o unitate structurală a Inspectoratului fără personalitate juridică
gestionată economic, administrativ și metodologic •de către Inspectorat, totodată de ne
ștampilă cu denumire proprie și stemă de stat.
Inspecția își desfășoară activitatea sub conducerea generală a șefului Inspectoratului și se
supune nemijlocit acestuia;
Conducerea nemijlocită a Inspecției este realizată de un șef, numit și eliberat din funcție
de către șeful Inspectoratului, în condițiile legislatiei.
Șeful Inspecției:
a) organizează activitatea Inspecłiei și poartă răspundere pentru realizarea
sarcinilor și atribuțiilor ce decurg din prezentul Regulament și planul de activitate;
b) asigură, descrierea, evaluarea. revizuirea proceselor operaționale de bază,
precum și identificarea și evaluarea riscurilor operaționale:
c) stabilește sarcinile și atribuțiile de serviciu ale angajaților Inspecției;
d) distribuie materialele și corespondenta parvenită în Inspecție. conform
obligaliilor de serviciu ale colaboratorilor subdiviziunii respective;
e) emite dispoziții referitor Ia activitatea Inspecției și implementarea ordinelor
Inspectoratului, emite Decizii și Hotărîri în probleme de mediu conform competenței
funcționale;
f) înaintează conducerii Inspectoratului propuneri privind stimularea
subalternilor sau, după caz, în limita competenłei, propuneri privind aplicarea sancțiunilor
disciplinare în privința acestora;
g) exercită alte atribuții care decurg din functiile de bază ale InspecĘiei și
Inspectoratului.
În absența șefului Inspecției. atribuțiile acestuia Sînt exercitate de către unul din
inspectorii principali ai Inspecției numit în baza ordinului Inspectoratului.
Inspecția este constituită dintr-o singură unitate structurală.
Personalul Inspecției este constituit din inspectori. conform Statului de personal și
Schemei de încadrare a Inspectoratului aprobate în modul stabilit,
Dreptul de semnătură a actelor perfectate de Inspecție îl are șeful acestei subdiviziuni,
în lipsa acestuia dreptul de semnătură revine funcționarului care exercită temporar
funcțiile de șef al Inspecției.
Semnătura pe actele Inspecției este în formă scrisă (olografă) sau semnătură
electronică.
Lucrările de secretariat se țin în conformitate cu prevederile cadrului normativ și
Instrucțiunea privind ținerea lucrărilor de secretariat.
Documentele se înregistrează conform Nomenclatorului aprobat al dosarelor (utilizind
Instrucțiunea privind lucrările de secretariat).
Inspecția colaborează cu subdiviziunile Inspectoratului. cu alte autorități publice și
instituții, cu societatea țivilă, cu parteneri de dezvoltare și sociali in chestiuni ce lin de
domeniul său de activitate,
și generarea deșeurilor, istoria contravențională, plățile de mediu efectuate etc.:

1.9 Functiile de baza ale inspectiei

Functiile de baza ale inspectiei sunt reiesite din prevederile Hotaririi Guvernului nr.548/2018 si
urmatoarele activitati dse baza :
a) efectuarea supravegherii si controlului de stat ;
b) constatarea si examinarea contraventiilor ;
4
 c) acordarea asistentei informationale persoanelor fizice si juridice indifferent de tipul de
organizare si apartenenta departamentala a acestora;
Situatia ecologica generala in raionul Straseni

Începînd cu anul 2019 Inspecția pentru Protecția Mediului Strășeni a activat conform Graficului
controalelor planificate, aprobate de către Cancelaria de Stat conform Legii nr. 131 din 08.06.2012
privind controlul de stat asupra activității de întreprinzator. Astefl IPM Strășeni au avut planificați
30 de agenți economici care au fost ferificati conform listelor de vericare aprobate la toate
compartimentele de mediu cu excepția a 4 agenți economici planificați în I trimestru la care din
motive tehnice nu au fost supuși controlului, precum și lipsa activității economic sau schimbarea
agentului economic cum ar fi : SA Rompetrol din s.Cojușna, SRL Vintage Avenue, SA Avicola
Bucovăț. La solicitarea agenților economici și a Agenției de mediu au fost verificați la capitolele
solicitate în vederea primirii actelor permisive de la Agenția de Mediu.Astefl au fost supuși
controlului 51 de agenți economici .
La sfîrșitul anului 2019 au fost înregistrați peste 105 agenți economici pentru a fi supuși
controlului, din aceștea au fost selectați conform gradului de risc de către Cancelaria de Stat doar 28
agenți economici :
 La compartimentul deșeuri – 8 agenți economici( SRL Noi Bejenaru), SRL debut Gama,
SRL Imexagro, SRL Agro Morărița, FPC Mașfrigcom, SC Transpalet, SRL Rocas, II
Ambroci;
 La compartimentul aerul atmospheric – 2 agenți economici( SC Transpalet, SRL Service
Frig;
 La compartimentul Arii Protejate- 1 agent economic( ISC Strășeni);
 La compartimentul resurse acvatice – 14 agenți economici( SRL Vinatge Avenue, ÎM
Vinaria Bostovan SRL, SRL Promotob, IM Apă Canal Strășeni, SC RG Agroplus, SC
Agrexcom, FPC Loripaz, SA Romănești, SrL Vinăria Romănești, ÎM Nectar, SRL Setvin
Grup, SRL Vacrim, SA Migdal –P, SRL Strășeni Vin;
Deasemenea sunt planificate 2 controale comune cu Direcția Teritorială Siguranța
Alimentelor Strășeni și Direcția Sanatate Publică Strășeni.

Straseni caracteristici generale

Raionul Strășeni este un raion din centrul Republicii Moldova, la 23 km depărtare de Chișinău,
capitala R. Moldova. Suprafața totală este de 760 km².
Populația întregului raion este de 88 717 locuitori, dintre care 19 631 locuiesc în orașe, iar 69 086 la
sate. În raion se numără 16 616 copii (0–14 ani), 60 560 adulți (15–57/61 ani) și 11 541 pensionari
(peste 57/61 ani).

II. Protecția resurselor acvatice

2.1 Aspecte generale privind apele de suprafaţă şi subterane în r-ul Strășeni:

5
 Teritoriul raionului Străşeni face parte din bazinele hidrografice ale rîurilor Bîc,
Ichel,Isnovăț . Bazinul hidrografic al rîului Bîc, pe teritoriul raionului Străşeni se extinde pe o
suprafaţă de 450 km2. Rîul Bîc traversează raionul pe o distanţă de 20,6 km, iar lungimea rîului
şi a afluenţilor acestuia constituie 123 km. Al doilea rîu ca mărime şi importanţă de pe
teritoriul raionului este Ichelul, ce traversează pe o distanţă de 29 km. Bazinul hidrografic al
acestui rîu constituie 215 km2, iar reţeaua hidrografică are o lungime de 101,6 km. Rîul Işnoveţ,
un alt afluent de dreapta al Nistrului, îşi ia obîrşia în Codrii Căprienii şi parcurge raionul pe o
distanţă de 10,5 km, iar bazinul hidrografic are o suprafaţă de 56 km2.
O altă categorie a apelor de suprafaţă de pe teritoriul raionului o constituie bazinele
acvatice. Conform informaţiei existente la data de 01.01.2019, pe teritoriul raionului Străşeni
sunt înregistrate şi monitorizate 99 de bazine acvatice (vezi tab. nr.2), iar acestea sunt
reprezentate de iazuri şi lacuri de acumulare.Suprafaţa totală a bazinelor acvatice constituie
465,93ha. În majoritatea cazurilor bazinele acvatice sunt proprietate privată sau sunt transmise
în arendă persoanelor fizice şi juridice de către administraţiile publice locale, astfel, 40 de
bazine sunt arendate, 35 bazine sunt proprietate privată, iar 24 bazine sunt proprietate publică.
Faptul, precum că, bazinele acvatice sunt transmise spre gestionare persoanelor fizice şi
juridice, are un efect benefic asupra acestor obiecte, din motiv că este oferită o mai bună pază şi
protecţie, sunt efectuate lucrări de amenajare şi îngrijire, iar acestea duc la asigurarea
echilibrului ecosistemelor acvatice şi diminuează riscurile de poluare a apelor de suprafaţă
Modul de folosinţă a bazinelor acvatice este divers, astfel pe teritoriul raionului Străşeni, fondul
apelor este transmis atît spre folosinţă generală, cît şi specială, cum ar fi: piscicultura,
agricultura (irigare), recreare (agrement).
În urma controalelor efectuate pe parcursul anului 2019, de către Inspectorii pentru Mediu din cadrul
IPM Străşeni, în scopul verificării stării bazinelor, barajelor, instalaţiilor hidrotehnice, fîşiilor
riverane de protecţie şi a evacuatoarelor de fund, s-a constatat că starea acestora este satisfăcătoare şi
funcţională. De asemenea, în rezultatul acestor controale s-a depistat că, de către deţinători nu au fost
stabilite şi afişate regulile de folosinţă a bazinelor acvatice.Pe teritoriul raionului Străşeni există
aproximativ: 85 sonde arteziene( vezi tab.nr.1 ) , iar Autorizaţie de Folosinţă Specială a Apei dispun
11 deținători de sonde.
Referitor la managementul resurselor de apă, la indicii de utilizare a apei, la volumul de
apă captată şi utilizată în scopuri tehnologice, menajere şi de irigare (vezi tab. nr. 3), pe
parcursul anului 2019, în raionul Străşeni, în conformitate cu rapoartele prezentate de către
agenţii economici şi primăriile, ce beneficiază de resurse acvatice subterane, cît şi de suprafaţă,
putem menţiona că au fost captaţi în total 360,041 mii m3 de apă, dintre care 76,955 mii m3 din
sursele de suprafaţă, iar 283,086 mii m3 din sursele subterane, dintre care, 209,043 mii m3 au
fost folosiţi în scopuri menajere, 74,043 mii m3 – în scopuri de producţie şi 76,955 mii m3 – în
scopuri agricole (pentru irigare).
În raionul Străşeni sunt monitorizate sursele organizate de poluare si anume poluările
provenite de la utilizatorii de apă primari şi cei racordaţi la sistemele de canalizare centralizate.
Investigările efectuate de laboratoarele IPM asupra altor surse (apele meteorice, deversări
de ape reziduale fără pre-epurare, gunoişti s. a.), demonstrează că acestea sunt mai periculoase
pentru mediul înconjurător decât sursele organizate.
Cei mai mari generatori organizaţi de ape reziduale de pe teritoriul raionului Străşeni,
sunt agenţii economici, ce au activităţi în domeniile: industriei vinurilor, industriei spirtului,

6
industriei berii, abataj şi prelucrarea cărnii, agriculturii şi creşterii animalelor, prestării
serviciilor, cît şi sectorul locativ racordat la reţeaua centralizată de canalizare.
2.2 Starea staţiilor de epurare biologică (SEB) - din numărul total de poluatori
organizaţi ai resurselor acvatice de pe teritoriul raionului Străşeni, numai aproximativ 2,2 %
dispun de staţii de epurare biologică (S.E.B.) proprii (vezi tab. nr. 4), restul fiind conectaţi la
rețelele de canalizare centralizate ale localităților unde își au sediul sau activează. În raionul
Strășeni există 12 staţii de epurare biologică, dintre care: 8 – funcţionează satisfăcător; 4– nu
funcţionează ,din care 2 sunt deteriorate ; 2 – au sistat activitatea. Staţiile de epurare
biologică aparțin următorilor subiecți:
2.3 Concluzii și propuneri ce țin de prevenirea poluării si folosirii raționale a
resurselor acvatice.
Pe parcursul anului 2019, în vederea protecției resurselor acvatice ale raionului
Strășeni, IPM Strășeni va elabora și implementa, în colaborare și coordonare cu Inspectoratul
pentru Protecția Mediului, planuri anuale, trimestriale, lunare și săptămânale de acțiuni și
măsuri, în vederea protecției resurselor acvatice raionale. Acestea vor cuprinde:
 evidența și inventarierea resurselor acvatice de suprafață și a celor subterane (bazine
acvatice, fântâni de mină, izvoare, sonde arteziene etc.)
 evidența și controlul deținătorilor și beneficiarilor de resurse acvatice (persoane fizice,
agenți economici, administrația publică locală, instituții social-culturale)
 autorizarea folosinței speciale a apei, una din prioritățile anului 2020
 calcularea și acumularea plăților pentru deversarea de poluanți în resursele acvatice.
 calcularea prejudiciilor cauzate resurselor acvatice.
 evidența şi controlul surselor organizate de poluare a resurselor acvatice (agenții
economici, primăriile, întreprinderile municipale) etc. și a celor neorganizate (poligoane de
deșeuri, sectorul locativ neracordat la rețeaua de canalizare etc.)
 evidența şi controlul stațiilor de epurare biologică în comun cu Centrul de Investigații
Ecologice al IPM de pe teritoriul raionului.
 efectuarea raidurilor de salubrizare în scopul depistării și combaterii cazurilor de
poluare a apelor de suprafață și celor subterane.
 organizarea acțiunilor ce au ca generic protecția resurselor acvatice.
 conlucrarea cu Centrul de Investigații Ecologice în scopul monitorizării calității apelor
de pe teritoriul raionului.
 conlucrarea cu administrația publică locală, agenții economici, ONG-urile, cetățenii,
serviciile raionale desconcentrate, etc. în scopul soluționării problemelor de epurare a apelor
uzate şi de canalizare a localităţilor raionului.
 acordarea interviurilor, publicarea articolelor, organizarea seminarelor, meselor
rotunde şi predarea orelor ecologice, întru informarea şi familiarizarea locuitorilor raionului
Străşeni, referitor la starea resurselor acvatice şi a acţiunilor ce trebuie întreprinse în comun în
scopul ameliorării situaţiei existente la capitolul dat.

III Starea mediului aerian

7
 3.1Date generale
.Raionul Străşeni se află aproximativ în centrul R. Moldova şi e situat la aprox. 25 km VEST
de mun. Chişinău. Protecţia aerului atmosferic este una din problemele prioritare. de care se ţine cont
în cadrul dezvoltării durabile a raionului. Această măsură este una majoră şi este într-o concordanţă
strânsă cu dezvoltarea economică şi sănătatea populaţiei. Protecţia aerului este reglementată de mai
multe legi din care cele mai importante fiind legea privind protecţia aerului atmosferic şi legea privind
protecţia mediului înconjurător.
Calitatea aerului atmosferic. din r. Străşeni. este direct influienţată atât de obiectele amplasate în
cadrul raionului cât şi a celor din vecinătate (mai ales. m. Chişinău). În raza r. Străşeni. la 01.01.2019
activau 191 obiecte cu impact asupra aerului atmosferic. inclusiv 191 agenţi economici. Pe lângă
sursele fixe de poluare. un impact semnificativ îl au şi sursele mobile de poluare a aerului atmosferic.

3.2 Principalele surse de poluare a componentei de mediu-aer. Impactul cel mai

semnificativ asupra aerului atmosferic din r. Străşeni survenit din afara raionului, îl are municipiul
Chişinău. Sursele fixe sunt împărţite în câteva sectoare: sectorul termoenergetic şi sectorul industrial
minier , transport,alte produceri. Din sursele mobile de poluare menţionăm transportul cu motoare cu
ardere internă. Din toate sursele de poluare. impactul cel mai mare îl au sursele mobile. Emisiile totale
de la sursele fixe in anul 2019 constitue –458.7807t(578.8141in anul 2018).

3.3 Caracteristica principalelor surse de emisii din sectoare

Sursele fixe de poluare a aerului atmosferic sunt reprezentate de următoarele sectoare:
termoenergetic transport, sec.minier, industrial si altele. Emisiile totale de la sursele fixe de poluare a
aerului în anul 2019 au constituit 458.78107t, din care 131,4742. t – sectorul termoenergetic; 33,7612t
– sectorul industrial,sectorul transport-4,5188, minier-38,6664 , altele 250,3647. Din sectorul
industrial majoritatea impactului se datorează sub sectoarelor comerţ şi alte produceri. Informaţia
poate fi analizată din Anexa 1.
Raionul Străşeni este lipsit de centrale electrice sau alte obiecte de aces fel. Sectorul
termoenergetic fiind constituit din totalitatea cazangeriilor şi sectorului casnic din raion. În 2019 au
fost înregistrate. activând. 103 de cazangerii. din care 88 se află la balanţa autorităţilor publice locale
si 15 din sectorul industrial. Întreprinderile din teritoriu, preponderent, folosesc gazul natural pentru
încălzirea încăperilor. Sectorul industrial este mai slab dezvoltat faţă de municipiile din ţară.
eliminând în anul 2019– 33,7612 tone de poluanţi în aerul atmosferic. Sectorul industrial este cuprins
de totalitatea fabricilor si uzinelor. . Agro industria este ramura cea mai importantă a sectorului
industrial. majoritatea întreprinderilor având activităţi legate de agricultură. În raion există o singură
întreprindere miniera (SA ”Cariera Micăuți”),emisiile căreia constituie 38.6664 tone pentru anul 2019.

3.4 Eficienta instalatiilor de purificare a aerului

Prin (tab.1) putem vedea faptul că volumul emisiilor supuse purificării este foarte mic.
Majoritatea poluanţilor fiind emişi direct în atmosferă fără a fi trataţi sau filtraţi. Din totalul de
458,78107 t emise în 2019 de sursele fixe de poluare 374.0346t rămân a fi nesupuse procesului de
filtrare purificare. Din această cauză. volumul emisiilor nu indică o scădere pe parcursul anilor,
urmând în continuare de atras o atenţie deosebită acestui fapt şi motivând agenţii economici să
folosească aparate şi utilaje de filtrare purificare a emisiilor eliminate în urma activităţilor.

8
 3.5 Activităţi de inspectare şi măsuri de constrângere aplicate. prejudiciul cauzat aerului
atmosferic.
Întru a reduce impactul surselor de poluare a aerului asupra mediului înconjurător. este nevoie
de monitorizarea strictă a acestora şi verificarea respectării legislaţiei de mediu. În anul 2019 au fost
depistaţi 5 agenţi economici ce activau cu încălcări a legii privind protecţia aerului atmosferic.
Conducându-ne de Codul Contravenţional şi legislaţia de mediu. au fost aplicate sancţiuni sub formă
de amendă. fiind înaintată suma de 15000 lei şi achitată 7500 lei. Încălcările depistate ţin de emisia
poluanţilor în lipsa autorizaţiei de emisii a poluanţilor în aerul atmosferic .

3.6 Politicile,actiunile şi măsurile iintreprinse pentru micsorarea emisiilor in atmosfera

Ameliorarea componentelor de mediu este o prioritate în cadrul programului de dezvoltare durabilă a
unui teritoriu. Unul din cele mai importante componente este aerul atmosferic. proprietăţile căruia
permit existenţa vieţii. Constientizand efectele poluarii mediului putem vizualiza riscurile majore la
care suntem supusi zilnic daca nu luam masurile necesare protectiei mediului.

 Cresterea emisiilor de monoxid de carbon - joaca un rol important in schimbarile

climaterice. Concret, aceste gaze formeaza o bariera in jurul planetei care mentine caldura,
conducand la cresterea temperaturii globale.
 Cresterea temperaturii globale – la nivel mondial se observa o crestere semnificativa a
temperaturii globale in ultimii ani. O amenintare majora o reprezinta topirea ghetarilor de la
cei doi poli, ceea ce duce la cresterea nivelului marilor si oceanelor, dezechilibre in
temperatura curentilor maritimi si la efecte catastrofale asupra florei si faunei arctice. 
Incalzirea globala nu are efecte imediate, insa pe termen lung provoaca schimbari climaterice
catastrofale, schimbari pe care le vedeti si voi si care se manifesta prin furtuni violente,
grindina, canicula si schimbari bruste de temperature de la o zi la alta, fenomene care in trecut
erau mult mai rare.
 Cresterea cantitatii de polen din aer – un efect al poluarii mediului pe care multi dintre noi
nu-l cunoastem. La fel ca si oamenii, plantele sunt implicit afectate, astfel se creeaza
dezechilibre din cauza emisiilor de dioxid de carbon care induc plantelor producerea unei
cantitati mai mari decat cea normal; acest lucru conduce la alergii din ce in ce mai severe iar
cei care sufera de astfel de afectiuni constata ca se simt din ce in ce mai rau.

Toate aceste efecte ale poluarii mediului sunt aspecte extreme de grave pentru planeta si intreg
mediul inconjurator. Realitatea este sumbra iar pana la o constientizare deplina a situatiei, efectele se
agraveaza. Exista insa masuri de protectie a mediului menite sa asigure o dezvoltare durabila pentru
generatiile viitoare, cu conditia sa fie aplicate...

Obiectivele inspectării aerului atmosferic sunt următoarele:

 Amplasamentul. apartenenţa şi situaţia de facto la întreprinderea cu impact asupra aerului
atmosferic.
 Documentaţia normativă ecologică. prezenţa autorizaţiei. inventarului surselor de emisii.
respectarea ELA. a paşaportului mecanismelor de tratare a aerului.
 Prezenţa instalaţiilor de tratare, filtrare,captare a emisiilor de poluanţi.
 Starea tehnică a instalaţiilor de tratare a poluanţilor emişi în aerul atmosferic.
 Respectarea condiţiilor tehnice.
 Executarea prescripţiilor obligatorii date anterior.
 Modul de calculare şi achitările plăţii pentru poluare.
 Prelevarea probelor.

9
 Pentru micşorarea impactului antropic asupra aerului atmosferic. anual se întreprind măsuri de
monitorizare, mediatizare,sancţionare, etc. Măsurile de protecţie a aerului atmosferic sunt
următoarele:
 Una din acţiunile ce a prins deja rădăcini este organizarea manifestării „Un aer curat
pentru toţi”. În cadrul acestei acţiuni. în anul 2019 au fost organizate ore didactice cu tema protecţiei
aerului atmosferic. în mai multe instituţii de învăţământ. la care au participat activ colaboratorii IPM
Străşeni. A fost organizată acţiunea „O zi fără automobilul meu” la liceul teoretic „Zubresti”. unde s-
au desfășurat numeroase competiţii sportive, întru educarea spiritului ecologic al generaţiei noi.
 A devenit tradiţie şi efectuarea raidurilor de salubrizare în fiecare primăvară si toamna,
când sunt depistate numeroase cazuri de ardere a deşeurilor şi resturilor vegetale.
 Alt factor ce influenţează volumul emisiilor este aplicarea mecanismului economico-
ecologic după principiul „poluatorul plăteşte”. Acest mecanism întruchipează aplicarea amenzilor
recuperarea prejudiciului şi plata pentru poluarea mediului înconjurător.
 Micşorarea volumului de emisii poate fi obţinută prin favorizarea trecerii de la utilizarea
combustibililor solizi. La folosirea gazelor naturale în urma arderii cărora volumul emisiilor de
substanţe poluante este mult mai mic.
 O măsură importantă este monitorizarea volumelor de emisii întru neadmiterea
depăşirilor şi monitorizarea schimbărilor ce survin la surselor fixe de poluare.
 Ar fi de dorit renovarea parcului auto din raion şi republică, care este sursa cu impactul
cel mai semnificativ asupra aerului atmosferic.
 Utilizarea utilajelor de captare, filtrare şi tratare a emisiilor de poluanţi este slab
răspândită, urmând a se atrage o atenţie deosebită la acest capitol. Pentru a implementa în mentalitatea
agenţilor economici importanţa primordială a mediului.
Diminuarea poluarii prin emisiile de monoxid de carbon– poate fi obtinuta prin
verificarea periodica a starii automobilelor, achizitionarea vehiculelor electrice sau hibride in locul celor
clasice, cu motoare cu ardere interna, sau, o masura ce este la indemana oricui - utilizarea mijloacelor de
transport in comun.
Inlocuirea centralelor pe baza de carbune – o masura care deja se aplica in intreaga
lume; in locul vechilor centrale avem acum centrale eoliene, solare sau statii de cogenerare pe baza
de deseuri. Exista de asemenea si o dezbatere aprinsa in legatura cu utilizarea sau nu a centralelor
nucleare din cauza potentialelor pericole pe care le prezinta – sa nu uitam accidentele recente precum
explozii, scurgeri radioactive sau alte asemenea situatii care au contaminat areale intregi pe perioade
de cel putin zeci de ani.
 Utilizarea energiei solare este o solutie excelenta – acum, cand radiatiile solare se afla
intr-un varf de maxima intensitate, putem stoca puterea lor prin panouri solare, utilizand apoi energia
sotcata atat pentru uzul casnic cat si pentru uzul public.
Utilizarea energiei eoliene - un alt mod de a folosi energia alternativa. Construirea de
turbine eoliene care sa stocheze energia eoliana si pe care sa o transforme in energie electrica
reprezinta o alternativa la clasicele centrale pe baza de carbune. In Romania a existat o perioada in
care foarte multi antreprenori au inceput construirea unor parcuri eoliene insa sistarea mecanismului
de acordare a certificatelor verzi si problemele inerente care apar atunci cand doresti racordarea unui
parc eolian la sistemul national de distributie au descurajat continuarea acestui gen de initiative.
 Puţin răspândită şi necesar de implementat este şi folosirea energiei regenerabile (energia
apei, vântului, soarelui...). măsură mai larg aplicată în China şi SUA.
 Apare necesitatea dotării inspecţiilor ecologice cu aparate şi utilaje de măsurare expres a
emisiilor de la sursele de poluare a aerului, pentru a putea fi comparate cu datele şi ELA stabilite.
 Este necesară crearea unei baze de date computerizate generale, care să permită
accesarea oricăror informaţii solicitate.

10
  O soluţie foarte bună ar fi şi implementarea standardelor europene „EURO 4”. „EURO
5” la mijloacele auto de transport şi aplicarea unor taxe pentru autotransportul ce depăşeşte aceste
standarde.
 Automonitorizarea emisiilor de la sursele fixe de poluare la nivel naţional ar uşura mult
controlul ecologic şi aplicarea legislaţiei de mediu în cazul depăşirilor ELA.
 Construcţia şi menţinerea într-o stare bună a drumurilor din localităţi ar micşora mult
volumul de praf, care în unele zone prezintă o problemă serioasă de mediu şi sănătate.
 Implementarea proiectelor de protecţiei a aerului atmosferic şi atragerea investitorilor şi
granturilor din ţările europene ar favoriza implementarea tehnologiilor non poluante sau cu impact
redus asupra aerului atmosferic.
Aceste masuri de protectie a mediului sunt doar cateva dintre solutiile pe care trebuie sa le
implementam urgent; mai mult decat atat cu cat constientizam mai repede si incepem cu pasi mici sa
fim responsabili cu mediul inconjurator cu atat efectele nocive se vor diminua. Traind responsabil nu
facem decat sa asiguram un viitor durabil generatiilor viitoare!

IV.Gestionarea deșeurilor municipale.

4.1 Aspecte generale
Gestionarea deșeurilor în teritoriul raionului Strășeni ramîne a fi o verigă slab
dezvoltată.Sistemul gestionării deșeurilor solide se caracterizează prin existența a 4
întreprinderi municipale de gestionare a deșeurilor (Strășeni,Cojusna,Sireți, Vorniceni), dar
slab dezvoltate, lipsesc echipamentele suficiente pentru colectarea și transportul deșeurilor
datorită cantităților tot mai mari de deșeuri, lipsa capacității de diminuare a deșeurilor și a
nivelului scăzut de constientizare a publicului cu privire la gestionarea deșeurilor. Ca și în anii
anteriori gestionarea deșeurilor s-a bazat pe depozitarea și îngroparea deșeurilor menajere
.Implementarea Legii privind deșeurile nr. 209 din 29.07.16 în teritoriu se produce anevoios.
Raionul are 39 localităţi, care administrativ sunt împărțite în 27 primarii cu 25 depozite de
deșeuri , dintre acestea 2 autorizate, dispunînd de avizul expertizei ecologice și 23 autorizate
prin decizia autorității publice locale. Depozitele sunt localizate divers: în gropi de siloz sau
gropi pentru dejecţii animaliere, cariere, versanţi afectaţi de alunecări de teren, margine de
drum etc. Majoritatea gunoiștilor nu sunt amenajate, și sunt construite fără proiect de c
construcție. Practic la toate depozitele deşeurile sunt depozitate haotic, lipseşte compactarea
acestora, periodic fiind doar îngrămădite dar nu şi păzite, excepție depozitul din or.Straseni.
Toate rampele nu au îndiguire, nu sunt îngradite cu excepția mun. Strășeni- parțial îngradit.
Evidența deșeurilor și cantităților transportate la gunoiști de către primării nu se duce.Evidența
deșeurilor se efectuează doar de gospodăriile comunale privind deșeurile transportate ( IM
Gospodăria Comunală Strășeni - 11856 m.c/an, ÎM Salubr Sireți – 2496m.c/an, ÎM Salubr
Cojușna – 3360 m.c , ÎM Gospodăria Comunală Vorniceni – 1392m.c/an ).Organizarea
colectării deșeurilor de către întreprinderile municipale se face în mun. Strășeni de la platforme,
cît și de la sectorul locativ ” din poartă în poartă”, celelalte servicii efectuează colectarea de la
populatie din poartă în poartă.Restul localităților evacuează individual deșeurile la depozitele
de deșeuri și astfel se constată o depozitare haotică a deșeurilor pe teritoriul gunoiștelor, din
care motiv primăriile suportă cheltueli pentru îngrămădirea deșeurilor de căteva ori pe an. În
cîteva localități cum ar fi : Lozova, Galești, Greblești, Romănești,Bucovăț se colectează cu
tractorul săptămînal sau la două saptămîni deșeurile de către primărie și se evacuează la
depozitele de deșeuri. Colectarea selectivă a deșeurilor s-a efectuat doar de către ÎM
Gospodăria Comunală Strășeni care a organizat pe parcursul anului 2019- 5 platforme pentru
colectarea plasticului. Astfel deșeurile de plastic în volum de 50m.c colectate au fost livrate

11
 unei întreprinderi autorizate – SRL Salubris Grup. În anul 2020 Inreprinderea intenționează să
marească numărul platformelor pentru colectarea plasticului de la 5 la 20 unități.
La capitolul implementarea Startegiei de gestionare a deșeurilor în RM la nivel de raion nu
au fost întreprinse careva acțiuni. Selectarea terenului pentru proiectarea și construcția unei
stații de transfer în teritoriul s.Negrești nu s-a soldat cu succes. Proiectele regionale inițiate cu
ani în urmă privind construcția platformelor pentru colectarea deseurilor în s.Codreanca,
Micleușeni, Dolna și evacuarea centralizată a deșeurilor nu au mai fost duse pănă la
capăt.Platformele construite asa și stau nefiind utilizate nici pînă în ziua de azi.Autoritățile
publice acuză lipsa de bani pentru derularea mai departe a proiectelor .

4.2 Aspecte generale privind gestionarea substanțelor chimice din teritoriul raionului.

Pe parcursul anului 2019 în comun cu DRSA Strășeni am participat în 16 comisii de

autorizare a depozitelor de păstrare a a produselor de uz fitosanitar și fertilizanți.Majoritatea agenților
economici închiriază spații pe teritoriul fostei baze de chimicale Fertilitatea, care la moment aparține
SRL Monific Grup din or. Strășeni. De aici fertilizanții sunt comercializați agenților economici din
întreaga republica.
În teritoriul raionului predomină în special plantații de vii și livezi, astfel pe parcursul anului
2019 au fost utilizate 1,8t de insecticide, 52,4t fungicide și 4,5 t de erbicide.Preparatele au fost
utilizate pe o suprafață de 10229,34 ha, jumatate din acestă cantitate fiind distribuite pe cîmpurile de
porumb.

12
 V. Protecţia resurselor funciare

5.1Aspecte generale privind resursele funciare ale raionului.

Teritoriul total al raionului Străşeni constituie 72932ha.
Conform formelor de proprietate teritoriul se divizează în:

 proprietate privată – 31410,65 hа (43% din suprafaţa totală a terenurilor);

 proprietate de stat - 25605 hа (35%);
 societate colectivă - 16010 hа (22%).
Datele cadastrale privind valorificarea resurselor funciare pe teritoriul raionului:

 suprafaţa terenurilor agricole – 31,4 mii ha (47,5% din suprafaţa totală);

 suprafaţa terenurilor silvice – 26,2mii ha (36,2%);
 suprafaţa fondului acvatic – 0,8mii ha (1,1%).
Teritoriul ocupat de construcţii în localităţile din componenţa raionului constituie 9157ha,
inclusiv în oraş 1323ha.

Pe teritoriul raionului se evidenţiază un grad mediu de valorificare a teritoriului care alcătuieşte

76% din terenul agricol, media pe raioanele republicii fiind 70,2%. În mediu la un locuitor al
raionului îi revine 0,3 ha teren agricol, indicele mediu pe raioanele republicii 0,63ha.

Raionul se evidenţiază printr-un grad sporit de împădurire, pădurile ocupă 36,2% din tot
teritoriul raionului. Cele mai valoroase masive de păduri sunt concentrate în apropierea oraşului
Străşeni (2330ha), satelor Lozova (5595ha), Căpriana (4792ha), Scorenii (4601ha).Tipurile de sol
predominante in raionul Straseni sunt-solurile cenusii, brune si cernoziomurile levigate.

Terenurile agricole sunt organizate in scheme si proiecte, elaborate de catre Serviciul relatii
funciare si Cadastru a R.Moldova. In urma implementarii din 1998 a programului Pamint, toate
terenurile agricole au fost privatizate, proprietarii primind Titluri de autentificare a dreptului
detinatorului de teren. Bonitatea medie a terenurilor agricole de pe teritoriul raionului constituie-54
puncte.
Stratul fertil de sol decopertat la constructia obiectelor se utilizeaza conform soluțiilor de proiect.
Pe parcursul anului 2019 nu au fost repartizate terenuri în alte scopuri.
Stratul fertil de sol decopertat de sub șantierul de construcție se depozitează și ulterior este folosit la
amenajarea teritoriului, însă nu este exclus că la unele construcții nu se respectă legislația. Dat

13
faptului că nu este prevăzut în proiect decopertarea solului, volumul și utilizarea acestuia,
beneficiarii îsi permit încălcarea legislației.
5.2Factorii ce contribuie la starea ecologică a resurselor funciare.
Pe parcursul anului 2019 conform informatiilor APL, cresc suprafețele terenurilor privatizate
care nu sunt prelucrate, din mai multe cauze-imbatrinirea populatiei, exodul populatiei apte peste
hotare.
Circa 30% din terenuri sunt predispuse eroziunii, astfel bonitatea scade anual.
Factorii principali ce contribuie la degradarea resurselor funciare sunt-eroziunea-care
afectează tot mai intens suprafatele terenurilor agricole.
Degradarea chimica si dehumificarea- ce consta în introducerea in cantitati mici a
ingrasamintelor organice si minerale.In raion s-a micsorat considerabil numarul de animale
domestice, lipsind posibilitatea de utilizarea a ingrasamintelor organice.O mare parte din detinatorii
de terenuri constientizeaza faptul, ca fara folosirea sau introducerea ingrasamintelor minerale nu va
creste recolta la hectar. Acestea se introduc numai la grine si nu in cantitati conform normelor
agrotehnice.Saracirea terenurilor- are loc datorita faptului ca nu se respecta asolamentele sau rotatia
culturilor agricole Acestea duc la scaderea recoltei de porumb, griu si floarea soarelui.Conform
datelor statistice au fost aplicate preparate de uz fitosanitar la doar 1/3 din terenurile agricole.Lipsa
prelucrării terenurilor agricole duc la degradarea solului și apariția alunecarilor de teren.
Amplasarea raionului în limita Podisului Central al Moldovei - zona cu cele mai extinse și
raspîndite locuri de alunecari de teren, nu scutesc terenurile agricole de acțiuni negative. Pe de altă
parte o mare parte din terenurile agricole lăsate în paragină au fost invadate de salcîm și alte specii
transformîndu-se în păduri sau crînguri.
Arderea vegetatiei uscate si a miristilor- constitue un factor ce duce la degradarea stratului
fertil de sol. Cazuri de ardere a vegetatiei uscate sunt inregistrate toamna si primavara. Pe parcursul
anului au fost transmise catre autoritățile publice locale scrisori de informare despre preîntîmpinarea
și contracararea cazurilor de incendiere a resturilor vegetale. cazuri de ardere a resturilor vegetale
sau înfaptuit totusi în lunca r.Bic din or.Bucovaț.Persoanele vinovate de incendierea resturilor
vegetale nu au fost depistate.
5.3 Sursele de poluare a solurilor.
Cea mai importanta sursa de poluare a solului pe teritoriul raionului Straseni o constituie
deșeurile, care deseori sunt depozitate pe terenuri agricole din mai multe cauze obiective si
subiective - lipsa culturii, educatiei ecologice a populatiei, cit si lipsa unei infrastructuri de colectare,
prelucrare, depozitare a deseurilor in localitatile raionului. In unele localitati - deseurile sunt
depozitate pe terenurile agricole ale posesorilor de cote, astfel de cazuri am depistat in s. Vorniceni,
Micleuseni, Zubresti, Capriana, Lozova,Panasesti, find dresate procese verbale persoanelor gasite
vinovate.
Utilizarea ingrasamintelor chimice si organice nu constituie o sursa semnificativa de poluare a
solurilor din cauza incapacitatii financiare ale proprietarilor de terenuri în procurarea și utilizarea
preparatelor chimice.Cazuri concrete de poluare a solurilor cu pesticide perimate pe parcursul anului
2019 nu au fost inregistrate, toate stocurile de pesticide de pe teritoriul raionului au fost evacuate. Nu
au fost depistate cazuri de poluare a solurilor cu metale grele si produse petroliere.

14
5.4.Măsuri cu privire la efectuarea lucrărilor de protecţie a solurilor.
Pe parcursul ultimilor ani în teritoriul raionului nu a fost pus accent de către autoritățile
publice de nivelul I și II în domeniul protecției solurilor. Nu au fost create fîșii de protecție a solului ,
a zonelor de protecție a rîurilor. Cu atît mai mult datorită terenului accidentat din zonă tot mai mulți
proprietari de teren lasă terenurile pîrloagă . Ca rezultat al neprelucrării terenului se întețesc cazurile
de ardere a resturilor vegetale, care se extind pe suprafețe tot mai mari. Toate aceste cazuri se
întîmplă din lipsa unor neconcordanțe în legislație care să permita sancționarea persoanelor pentru
neprelucrarea terenurilor agricole.La capitolul investiții capitale pentru protecția solurilor în raionul
Straseni în anul 2019 nu au fost acordați bani.

5.5Activităţile de inspectare şi măsurile de constrîngere aplicate.

Pe parcursul anului 2019 IPM Straseni a întreprins 17 controale cu întocmirea actelor de
control. Majoritatea actelor au fost întocmite la solicitarea Agenției de Mediu pentru avizarea
schemelor pentru încadrarea în teritoriu a obiectelor noi.Pentru încalcările depistate la acest capitol
au fost încheiate 8 procese verbale.Suma amenzilor aplicate constituie 7200 lei, iar amenzile încasate
pe parcursul anului 2019 au constituit 10200 lei, dintre care 8000 lei au fost încasate de executorul
judecătoresc pe un dosar mai vechi.La fel s-a încasat un prejudiciu din 2018 pentru decopertarea
solului.

15
 VI.Utilizarea şi protecţia florei. Starea ariilor naturale protejate de stat

6.1Aspecte generale privind starea vegetaţiei forestiere.

Starea actuală a fondului forestier. Pădurile constituie o inestimabilă sursă de cele mai diverse
beneficii. Pe lîngă faptul că prelucrarea masei lemnoase şi obţinerea produselor forestiere asigură o
anumită contribuţie la dezvoltarea economiei naţionale, pădurile constituie un factor de importanţă
majoră în menţinerea echilibrului ecologic. Pădurile creează un microclimat capabil să diminueze
efectul factorilor nefavorabili. Este notorie şi importanţa pădurilor pentru stabilizarea continuă a
pînzei freatice şi menţinerea resurselor acvatice, a echilibrului bioxidului de carbon, azotului şi
fosforului în atmosferă, pentru emanarea oxigenului. Pădurile aduc o contribuţie substanţială la
diminuarea proceselor de eroziune a solurilor şi a alunecărilor de teren, dar si sechistrarii bioxidului
de carbon din atmosfera, oferind populatiei un aer mai curat. În condiţiile raionului Straseni cu un
relief accidentat, alternanţe substanţiale de temperaturi, cu secete frecvente, deficit de apă, terenuri
expuse la alunecări şi cu diminuarea fertilităţii solurilor prin intensificarea proceselor de eroziune,
rolul protector al pădurilor capătă o importanţă vitală.
Multitudinea beneficiilor condiţionate de existenţa pădurilor nu este inepuizabilă. Atitudinea
nechibzuită faţă de componenta forestieră a echilibrului ecologic poate cauza pagube irecuperabile cu
impact asupra bunăstării actualei societăţi  şi, într-o măsură mai mare, asupra generaţiilor viitoare.
Din aceste considerente, gestionarea durabilă a pădurilor şi vegetaţiei forestiere a devenit o
preocupare prioritară a fiecărei comunitati in parte.
Potrivit datelor cadastrale situatia la 01.01.2020 constattam ca suprafata fondului forestier al
raionului in anul 2019 nu a suferit modificari raminind la indicia din 2018. Astfel, suprafata
plantatiilor forestiere in raion constituie 26840,58 ha , reprezentind 36,81 % din suprafata totala a
raionului, comparativ cu 12,7 % media pe republica sau 27,5 % in Romania si 32 % media
europeana.
Padurile masive ocupa 25104,19 ha reprezentind 93,5% din suprafata terenurilor cu plantatii
forestiere, plantaţii de tufari şi arbuşti 1356,72 ha şi fisii forestiere de protecţie 379,67 ha.
Procentul padurilor masive a raionului constituie 34,432 % fiind si unul din cele mai impadurite
raioane din republica.

16
 Potrivit datelor prezentate fiecarui locuitor din raion revin cite 0,315 ha de paduri, comparativ cu
0,075 ha la nivel de tara sau de 0,32 ha in România si media europeană 0,31 ha.
Pădurile raionului sunt incadrate în grupa I funcţională, avind in exclusivitate rolul de protectie a
mediului . Acestea sunt reprezentate de specii de foioase - 98,8% si răşinoase - 1,2%.
În raport cu funcţiile prioritare ce le îndeplinesc, sunt stabilite următoarele subgrupe
funcţionale:

 igienico-sanitare şi de recreere 2977,57 ha- 11,86%

 conservare a genofondului 13962,80 ha - 55,62 %
 protecţie a solului, apelor, de protecţie a mediului 8163,82 ha -32,52 %

Fondul forestier in raion este gestionat de către autorităţile silvice de stat 23109,75 ha (92,05 %),
autorităţile administraţiei publice locale 1979,62 ha (7,33%), si 14,82 ha sau 0,62 % alti detinatori.
Fondul forestier gestionat de ISC Straseni, Rezervatia Codrii si IS Chisinau(o.s. Ghidighici)
include 21147,50 ha cuprinse in amenajamentele silvice. Potrivit materialelor de amenajare :
- Volumul mediu la hectar este de 241 m.c., pe tara 124 m.c., Romania 321,9 mc, media
europeană este de 147 mc.
- Creşterea medie anuală este de 3,7 m.c fata de 7,8 m.c./an/ha Romania si media
europeană de 4,4 mc/an/ha.
- Posibilitatea anuală este 20300 m.c in crestere cu 9300 mc /an comparativ cu 2015,
modificari efectuate prin hotarirea Guvernuli nr. 890 din 28.12.2015.
Gestionarea fondului forestier de stat este asigurată prin cele sase - Întreprinderi Silvice
subordonate Agenţiei „Moldsilva” . Acesta fiind reprezentat de păduri de foioase caracteristice
Europei Centrale compuse din specii predominant de stejar, gorun,frasin.Ca specii ajutătoare se
întîlnesc teiul, carpenul, arţarul asociate cu subarbuşti de corn,alun,păducel,soc etc. Arboretele din
speciile principale sunt de vîrstă înaintată si de origine vegetativă din care motiv sunt afectate de
diferite fenomene nefavorabile, necesitînd intervenţii de refacere.Evoluţia stării arboretelor degradate
antropic sunt binecunoscute. Din experienţa existentă în acest domeniu relevă că în cazul
neefectuării unor lucrări complexe în pădurile cu structuri alterate, degradarea se accentuează şi mai
mult, evoluînd în direcţia succesiunii speciilor fundamentale (cvercinee,) cu cele pionere mai puţin
valoroase (carpen, tei, aceracee,). Potrivit Hotaririi Guvernului R.M. nr. 890 din 28.12.2015
posibilitatea recoltarii masei lemnoase prin taieri de produse principale/ reconstructie ecologica a
crescu radical comparativ cu anul 2015 si constituie 12,9 mii m.c./an comparativ cu 7,5 mii m.c/an
pentru ISC Straseni si de 7,4 mii m.c/an comparative 3,5 mii m.c/an pentru Rezervatia Codrii,
masuri ce vor favoriza inlocuirea arboretelor imbatrinite, bolnave si sporirea suprafetelor cu specii
de baza.
Pădurile aflate în gestiunea unitatilor teritorial administrative constituie 1979,62 ha reprezentind
-7,33% din totalul padurilor masive din Raion.Examinarile pe parcursul anilor a constatat ca
majoritatea sunt imbatrinite, fiind infiintate acum 40-50 ani. Funcţiile îndeplinite de aceste arborete
sunt cele de protecţie a terenurilor şi solurilor şi contra factorilor climatici dăunători. În aceste păduri
se mentine o situatie dificila, caracerizata prin imbatrinirea padurii, pierderii capacitatii de regenerare
intirzierea executarii lucrarilor silvotehnice. e.t.c. In majoritatea cazurilor padurile comunale nu sunt
compacte, fiind dispersate pe parcele mici si sectoare diferite ale localitatilor, fapt ce ingreuneaza
procesul de gestionare. In majoritatea primariilor care detin suprafete impadurite nu este numita
persoana responsabila de paza si protectia padurilor din care motiv si managementul acestora este
unul defectuos, exceptie facind primariile Recea, Lozova, Vorniceni, Straseni si Micleuseni. In
primariile mentionate lucrarile silvotehnice sunt executate conform prevederilor amenajamentelor
silvice elaborate in cadrul proiectelor de care au beneficiat (Granturile Japoneze - “Dezvoltarea
pădurilor comunale”, “Programul de susţinere a comunităţilor pentru managementului durabil şi
integrat al pădurilor, sechestrarea carbonului prin împădurire”). De amenajaarea silvica a padurilor
comunale au beneficiat si alte primarii din raion cum ar fi primaria Micleuşeni, Cojuşna, Găleşti,
17
Redeni si Ghelauza insa din lipsa persoanelor responsabile si atitudinea pădurilor şi efectuarea
acţiunilor de îmbunătăţire a pajiştelor şi fîneţelor comunale.Printre acestea amintim prim. Micleuşeni,
Vorniceni, Lozova, Cojuşna, Găleşti, Redeni, Recea şi Străşeni. Cu parere de rau din cauza lipsei
personalului calificat si responsabili in cadrul primariilor de ingrijirea si conducerea padurilor in
majoritatea primariilor lucrarile silvotehnice nu se efectuiaza sau sunt executate cu intirzieri si nu in
volum deplin. Astfel lucrari de exploatare a padurilor sunt executate in padurile primariilor Recea si
Vorniceni. Toate lucrarile sunt efectuate doar in arboret de salcimete, actiuni ce duc la imbunatatirea
starii sanitare si calitatii padurilor.

VII.Protecția faunei:resurse cinegetice și resurse piscicole

7.1 Aspecte generale privind starea faunei cinegetice
Raionul Straseni datorita pozitiei geografice, reliefului si complexitatea de biotopuri de care
dispune reprezinta unul dintre cele mai diverse si populat cu specii din fauna spontana teritorii din
republica. Suprafata raionului constituie 72908,836 ha din care suprafata fondului cinegetic –
60485,81 ha. Padurile in care se regasesc majoritatea speciilor de mamifere si pasari detin 25104,00
ha reprezentând 42 % din suprafata totala a fondului cinegetic. Acest biotop important ramine
unicul loc care ofera conditii optime si sigure pentru reproducere si dezvoltare durabila a fondului
cinegetic. De asemeni acesta reprezinta si unul din cele mai importante si des folosite biotopuri
pentru efectuarea cercetarilor stiintifice, monitorizarea si evaluarea diversitatii cinegetice.Circa 90%
din padurile raionului sunt administrate de catre intreprinderile silvice ale AS Moldsilva , inclusiv
Rezevatia Codrii - una dintre cele mai mari si vechi rezervatii stiintifice din tara.
Restul terenurilor fondului cinegetic constituie ternurile agricole, padurile, terenurile fondului
apelor de la balanta Administratiilor Publice Locale , care sunt gestionate de catre Societatea
Vinatorilor si Pescarilor in baza contactelor cu fiecare unitate administrativa in parte.
- Padurile de la balanta primariilor reprezinta cca 10 % din suprafata fondului forestier al
raionului, fiind reprezentate de suprafete mici dispersate, dar care contribuie semnificativ la
asigurarea cu hrana, adapost si caii de migratie pentru animale aflate in situatii de risc.Padurile
si fisiile forestiere de la balantaprimariilor servesc drept cordor intre masivele de paduriale AS
Moldsilva.
- Fondul apelor cu suprafata de 1200 ha este reprezentat de 62 bazine acvatice si trei cele mai
importante rîuridin interiorul republicii cu afluentii lor ce traverseaza teritoriul raionului,ofera
habitate si surse de hrana pentu numeroasele specii de pasari acvaticepesti, crustace. De
asemenea aceste suprafete servesc drept popasuri pentru pasarile migratoare.
- Terenurile agricole ale raionului ocupa suprafata de 34181 ha, reprezentînd cca 50% din
suprafata terenurilor fondului cinegetic.

18
 Gestionarii fondului cinegetic din raion in conformitate cu planul de activitate in scopul asigurarii
conditiilor optime de trai pentru intreprind diverse actiuni care vin sa asigure cu hrana suplimentara
in special a animalelor de interes vinatoresc. Anual sunt construite, reparate si intretinute complexele
cinegetice, sunt amenajate sararii, hranitori, adapatori, create remize si locuri de hrana pentru fauna
salbatica. Actiunile intreprinse sunt redate in tabelul 4 la prezentul raport.
7.2 Animale salbatice intretinute in captivitate
Ca rezultat al dispozitiilor IPM, IPM Straseni in colaborare cu reprezentantii ANSA din raion au
intreprins actiuni in scopul depistarii si documentarii cazurilor de intretinere legala sau ilegala a
animelor salbatice in captivitate. Astfel in urma actiunilor efectuate in teritoriul raionului nu au fost
inregistrate astfel de cazuri.
7.3 Evidenta si starea fondului cinegetic
Anual in perioada de iarna - primavara angajatii Intreprinderilor Silvice, Rezervatiei Codrii, dar si
membrii societatii vinatorilor si pescarilor din raion in colaborare cu inspectorii de mediu
organizeaza actiuni de monitorizare si evaluare a efectivului de animale din teritoriul subordonat.
Astfel in urma actiunilor efectuate s-au obtinut indiciii la principalele specii de animale care sunt
reflectati in tabelul 3 la prezentul raport. Estimarile au fost efectuate atit in sectoarele de liniste unde
vinatul este interzis cit si in sectoarele unde acesta este permis. Din datele prezentate se observa o
usoaradescrestere a efectivului de mistreti, cauzat de mai multi factori din care amintim:
- impactul vinatorii efectuate pe parcursul sezonului de vinatoare 2018-2019 prin care a fost
autorizat extragerea unui numar de 10 ori mai mare de mistreticomparativ cu anii
precedenti.Amintim ca in urma probelor recoltate de la mistretii dobinditi in sezonul de vinatoare
2018-2019, dar si celor din 2019-2020 nu a fost inregistrat nici un caz de infectare cu pesta porcina
africana, boala care a stat la baza autoizarii exagerate a a numarului de mistret.Anual in terenurile de
vinatoare ale raionului se autorizau spre extragere 4-6 mistreti, in 2018-2019 au fost permisa
recoltarea a 40 mistreti.
- deasemeni vinatorile legale efectuate in fondul forestier au contribuit la migrarea mistretilor
catre terenurile deschise ( agricole) unde sau intensificat cazurile de braconaj din lipsa unei paze
permanente.
- si vinatoreailgala a constituitun element decisiv ce a contribuit la reducerea efectivului de
mistretie.t.c.
Celelealte specii de animale se mentin la acelas nivel sau intr-o dinamica usor pozitiva, cu exceptia
efectivului de fazani. Estimarile efectuate pe parcursul anilor demonstraza o crestere constanta a
numarului de fazan. Acest fapt se datoreazaactiunilorintreprinse e catre SRVP, care pe parcursul a
cca 15 ani populeaza terenurile de vinatoare cu puiet de fazan in numar de 1500-2500 ex anual. Si in
anul 2019, SRVP au pus in libertate 1800 ex de puiet de fazan din care 40 % reprezinta femelele si
60% masculii. In scopul acomodorii si protectiei, fazanii sunt eliberati in voliere special amenajate
preventiv de fiecare colectiv primar, unde acestea se intretineau intre 5-10 zile. Dupa perioada de
acomodare acestea erau eliberati in natura. Pe perioada de adaptare zilnic erau organizate echipe de
vinatori care administarau hrana si apa , precum si asigurau paza contra daunatorilor vinatului.Din cei
1800 fazani – 200 ex au fost eliberati pe terenurile de vinatoare ale s. Capriana, in s. Cojusna 200
ex, s. Codreanca 200 ex, Zubresti 100 ex, Sirerti 200 ex, Panasesti 300 ex, Tataresti - 200 ex si or.
Straseni -400 ex

19
7.4 Starea actuala si evident animalelor salbatice ( inclusive pe specii de pesti) din fondul ariilor
natural protejate de stat
Lumea animală depinde implicit de caracterul florei care îi oferă hrană, adăpost și siguranță. Din
datele de care dispunem constatam ca fauna R. Moldova cuprinde circa 17 mii de specii animale
dintre care 16,5 mii sunt nevertebrate și 460 de vertebrate. Fauna vertebratelor include 70 specii de
mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni și 82 specii de pești.
Datorita varietatii de biotopuri constatam ca in raionul Straseni sunt intilnite majoritatea speciilor
faunistice ce populeaza teritoriul republicii. Padurile care ocupa circa 33% din suprafata raionului,
reprezinta cel mai important biotop in care se regasesc majoritatea speciilor de mamifere cum ar fi
capriorul, cerbul cu pete, mistretul, cerbul comun, iepurele, vulpea, bursucul, veveriță, jderul, chițcan
cu abdomen alb, usturoaie din elesunt incluse si in cartea rosie. Pasarile sunt reprezentate de catre
acvila pitică, porumbelul de scorbură, ciocănitoarea neagră, canarul, egreta mare, barza
neagră, acvila țipătoare mică, acvila țipătoare, șoimul dunărean. Toate speciile de mamifere si pasari
mentionate se regasesc si in teritoriul Rezervatiei Cdrii - unica rezervatie stiintifica din teritoriul
raionului.
Lacurile , bălțile, luncile principalelor riuri ce traverseaza teritoriul raionului sunt populate de
fazan, ratas albatica, lisitia, potirnichea, prepelite, gainuse de balta, porumbei, turturele, gugustiuci,
buhai de balta, gâște. În ediție a treia a Cărții Roșii sunt înscrise  219 specii de animale dintre care in
raion se intilnesc jderul de padure, vidra, pisica salbatica, dintre speciile de pasari amintim Viesparul,
acvila tipatoare mica, acvila tipatoare mare, acvila pitica, dropia, buha mare.

7.5 Sursele de captare a apei din bazinele acvatice piscicole

In raionul Straseni nu sunt bazine acvatice care cad sub incidenta legii privind fondul piscicol, pescuitul şi
piscicultura.

7.6 Impactul antropogen asupra resurselor cinegetice si piscicole

Ultimele estimari efectuate de catre gestionarii fondului cinegetic, dar si ultima editie a Cartii Rosii a RM,
demonstraza o evolutie negativa in ceea ce priveste numarul si diversitatea faunei cinegetice ce populeaza
teritoriul raionului. Desigur reducerea efectivului animalelor cuprinde un complex de factori printre care cel
mai important este actiunea omului.Activitatile antropogene indreptate pentru satisfacerea necesitatilor
alimentare, actiunilor recreative, chimizarea agricultruriidestrugerea habitatelor, vinatului excesivsunt factorii
care au stat la baza diminuarii si dispritiei multor specii de animale si pasari din fauna spontana.
În ultimii 20-30 de ani, odată cu micșorarea habitatelor şi vânatul intensiv, de pe teritoriul raionului au
dispărut o serie de specii de animale sălbatice, cum ar fi: cerbul (Cervus elaphus), elanul (Alces alces),
muflonul (Ovis ovis), iar efectivul unor specii de animale cum ar fi cerbul comun, pisica sălbatică , jderul,
bursucul s-a redus considerabil .
În prezent, un număr important de specii de animale sălbatice sunt luate sub protecția statului, printre care:
jderul-de-pădure (Martes martes), hermelina (Mustela erminea), cocostârcul negru (Ciconia nigra), viesparul
(Pernis apivorus) etc. Cu referire la fauna cinegetică, din cauza impactului antropic acut, la mai multe specii
vulnerabile a fost interzis vânatul şi sunt aplicate un șir de măsuri biotehnice pentru reproducerea lor, prin care
amintim repartizarea zonelor de liniste, repopularea sectoarelor de padure cu cerbul comun. Fauna cinegetică
a fondului silvic de stat este monitorizată de cele 5 intreprinderi si Rezervatia Codrii din subordinea ASS
„Moldsilva”, care efectuează anual inventarierea acesteia. În baza datelor furnizate de acestea a fost posibil de
a determina dinamica principalelor specii de vânat din fondul cinegetic al raionului. Efectivul principalelor
populaţii de vânat se caracterizează prin predominarea efectivului de căprioare (datorită interzicerii vânatului

20
lor începând cu mijlocul anilor 90) şi mistreți. Totodată, se poate constata o diminuare a efectivului
populaţiilor de cerbi si mistreti cauzată de vânatului excesiv, braconaj şi lipsa unei gestionări efective a
gospodăriei cinegetice.
Factorii antropici de regula au acţionat nefavorabil asupra faunei autohtone, fapt ce a dus la disparitia unor
specii, multe din speciile faunistice au devenit relativ rare sau sînt pe cale de dispariţie şi necesită măsuri
speciale de protecţie.
In scopul protejarii si conservarii fondului cinegetic din raion au fost întreprinse un şir de acţiuni atit cu
caracter organizatoric cît şi practic printre care amintim:
- Infiintarea si delimitarea sectoarelor de liniste atit pe terenurile fondului forestier gestionate de catre AS
Moldsilva cit si pe terenurile deschise arendate de catre SRVP. Potrivit statutului in aceste zone de liniste au
fost interzise efectuarea vinatorii creînd sectoare unde animalele salbatice se pot retrage. Astfel în raion au
fost delimitate în natura prin instalare panourilor informaţionale 6600 ha de terenuri, inclusiv 1600 ha (păduri)
de catre ISC Străşeni şi 5000 ha ( terenuri agricole) de către filiala Străşeni a SVP.
- In scopul asigurarii conditiilor optime de dezvoltare a faunei cinegetice IS Chisinau ( o.s. Ghidighici). a
transmise in arenda in scopuri cinegetice doua sectoare de padure cu suprafata totala de 214,50 ha, inclusiv
SRL “Prodecom I.G.” - 100 ha si SRL “Stan& Co” - 114,50 ha.
- Elaborarea planurilor si organizarea raziilor pentru prevenirea si combaterea braconajului sau folosirea cu
incalcarea legislatiei a resurselor cinegetice.

7.7 Activitati de inspectare si masuri aplicate

Un loc aparte în promovarea politicii de mediu în ceea ce priveşte gestionarea resurselor regnului animal
revine controlului ecologic de stat. Conform art 37 si anexa 1 pct. 82 al Legii regnului animal controlul de
stat asupra stării, folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei fondului forestier este exercitat de către guvern şi
organele de stat pentru protecţia mediului înconjurător. Astfe pe parcursul anului în baza planului de activitate,
inspectorii IPM Straseni au efectuat urmatoarele actiuni:

 au efectuat 22 controale gestionarilor fondului de vinatoare.

 în conformitate cu atributiilor ce ne revin cit si a planurilor mixte de combatere a braconajului in
comun cu reprezentantii AS Moldsilva, IP Straseni si SRVP au fost efectuate 20 razii pentru
prevenirea si combaterea contraventiilor si infractiunilorcinegetie.
 au fost depistate 6 cazuri de braconaj, din care in 4 cazuri au fost incheat procese verbale in baza art.
128 alin. 2 al CC cu aplicarea amenzilor in suma de 9000 lei, achitată fiind 4500 lei.
 in adresa IP Straseni au fost transmise 3 dosare in scopul identificarii persoanelor vinovate de
comiterea actiunilor de braconaj cit si ridicarea armelor de vinatoare folsite la comiterea
contraventiilor. Din cele 3 cazuri inaintate - 2 cazuri sunt cu tenta penala, ambele fiind comise in
teritoriul Rezervatiei Codrii. Unul din cazuri consta in dobindirea ilegala a 5 capriori prin care
statului i s-a adus un prejudiciu in suma de 62500 lei. Al dolea caz consta in vinatoarea ilegala a
doi mistreti, paguba fiind estimate la 25000 lei.

7.8 Masuri si propuneri de protective a resurselor cinegetice si piscicole .

Pentru eficientizarea controlului de stat precum si excluderea lacunelor la elaborarea actelor
normative fi necesar urmatoarele actiuni:
• La deschiderea sezonului de vinatoare de atras atentie la unele aspecte esentiale si anume;

21
 De interzis vinatoarea in zonele de liniste si zonele de reproducere a animalelor ( in special
terenurilor SRVP) .
• Odata cu deschiderea sezonului de vinatoare la fazan de inchis vinatoarea la porumbei,
actiune ce ar limita umblarea haotica a vinatorilor pe terenurile de vinatoare.
• Vinatoarea pe trenurile din gestiunea SRVP de permis doar pe terenurile deschise, in
padurile comunale de restrictionat vinatoarea.
• Vinatoarea la vulpi ar fi mai efectiva la vizuina, comarativ cu cea colectiva, care de regula
prelungeste vinatoarea pentru majoritatea speciilor de animale.
• La nivel de AS Moldsilva sau SRVP ( pritr-o hotarire legala) de recomandat procurarea armelor
special ce ar asigura tranchilizarea animalelor ranite, aflate in pericol sau care prezinta pericol
pentru populate.
• De asemeni la nivel de raion sau poate la nivel de republica de creat servicii specializate in
capturarea ( cu crose speciale sau cu plase) a ciinilor si pisicilor hoinare care in ultima perioada
prezinta un pericol foarte ridicat atit pentru fauna salbatica, dar maicu seama pentru populatie si
transportarea acestora la azile pentru cîini..

Concluzii și propuneri
Inspectoratul pentru protecția mediului Strășeni, așa se numește unitatea economic la care am
ales să îmi petrec patru săptămîni de practică.
Unitatea aflîndu-se în raionul meu natal am fost foarte bucuros aflînd ca tot personalul care
activează la unitatea economic dată cu toate că acesta este reprezentat doar de trei personae
fără mari dificultăți reușesc să vegheze toată situația ecologică din întreg Raionul Strășeni
executînd vizite de control la toți agenții economici din întreg raionul și intervenind în caz de
nevoie
În timpul practicii la Inspectoratul din Strășeni eu am căpătat o experiență fără precedent
vizualizînd din culise tot procesul de muncă al Inspectoratului.
Personalul este unul foarte binevoitor și professional se ocupă cu toate obligațiunile sale.
Sediul inspectoratului se află în orașul Strășeni și este o clădire practice nouă cu oficii bine
amenajate și condiții de muncă foarte favorabile.
Pe lîngă vizitele de control plănuite și munca documentară personalul instituției se ocupă și cu
problemele și nevoile oamenilor de rind acestea programînduse și povestind despre nevoile sau
problemele sale chiar în oficiu fiind ascultat de persoana responsabilă în domeniu.
22
În concluzie pot spune că sunt foarte mulțumit de experiența căpătată în instituția dată și în
viitor ar fi foarte plăcut să mai petrec o period de practică în cadrul instituției sau chiar să fiu
angajat în instituția dată.

23
 Cuprins
I Date generale ISP Strășeni

1.1 Misiunea inspecției.....................................................................................................1-1

1.2 Funcțiile de baza ale inspecției..................................................................................1-1
1.3 Atribuțiile inspecției....................................................................................................1-1
1.4 Inspecția exercită următoarele atribuții în domeniul constatării și examina
contravențiilor:…………………………………………………………………………2-2
1.5 Inspecția exercită următoarele atribuții în domeniul acordarea asistenței
informaționale persoanelor fizice și juridice indiferent de tipul de organizare și
apartenență departamentală a acestora……………………………………………….2-2
1.6 Drepturi și responsqabilități…………………………………………………………….2-2
1.7 Responsabilitățile angajaților……………………………………………………………3-4
1.8 ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII INSPECȚIEI.........................................................4-5
1.9 Funcțiile de bază ale inspecției......................................................................................5-6

II. Protecția resurselor acvatice

2.1 Aspecte generale privind apele de suprafaţă şi subterane în r-ul Strășeni…………6-7

2.2 Starea staţiilor de epurare biologică (SEB) - din numărul total de poluatori ...............7-7
2.3 Concluzii și propuneri ce țin de prevenirea poluării si folosirii raționale a resurselor
acvatice......................................................................................................................................7-8
III Starea mediului aerian
3.1Date generale……………………………………………………………………8-8
3.2 Principalele surse de poluare a componentei de mediu-aer…………………8-8
3.3 Caracteristica principalelor surse de emisii din sectoare……………………8-8
3.4 Eficienta instalatiilor de purificare a aerului………………………………..8-9
3.5 Activităţi de inspectare şi măsuri de constrângere aplicate. prejudiciul cauzat aerului
atmosferic..................................................................................................................9-9
3.6 Politicile,actiunile şi măsurile iintreprinse pentru micsorarea emisiilor in atmosfera …9-11
IV.Gestionarea deșeurilor municipale.
4.1 Aspecte generale……………………………………………………………………......11-12
4.2 Aspecte generale privind gestionarea substanțelor chimice din teritoriul raionului..12-12

V. Protecţia resurselor funciare

5.1Aspecte generale privind resursele funciare ale raionului…………………….13-13
5.2Factorii ce contribuie la starea ecologică a resurselor funciare......................13-14
5.3 Sursele de poluare a solurilor………………………………………………..14-14

1 24 из 25
5.4.Măsuri cu privire la efectuarea lucrărilor de protecţie a solurilor.......................14-15
5.5Activităţile de inspectare şi măsurile de constrîngere aplicate..............................15-15
VI.Utilizarea şi protecţia florei. Starea ariilor naturale protejate de stat

6.1Aspecte generale privind starea vegetaţiei forestiere..........................................16-17

VII.Protecția faunei:resurse cinegetice și resurse piscicole

7.1 Aspecte generale privind starea faunei cinegetice…………………………………18-18
7.2 Animale salbatice intretinute in captivitate...........................18-18
7.3 Evidenta si starea fondului cinegetic..................18-19
7.4 Starea actuala si evident animalelor salbatice ( inclusive pe specii de pesti)
din fondul ariilor natural protejate de stat.......................................19-20
7.5 Sursele de captare a apei din bazinele acvatice piscicole........20-20
7.6 Impactul antropogen asupra resurselor cinegetice si piscicole..20-20
7.7 Activitati de inspectare si masuri aplicate........................................21-21
7.8 Masuri si propuneri de protective a resurselor cinegetice si piscicole …21-21

XIII Concluzii și propuneri............................................................22-22

1 25 из 25