Ion, de L.

Rebreanu
Fișă de lucru-Construcția personajului

1. Prezintă statutul social, psihologic, moral etc. al personajului Ion.

2. Ce valori ale lui Ion simbolizează Ana și Florica? Precizează tipul de conflict pe care îl generează relația
lui Ion cu Ana, respectiv cu Florica.
3. Se dă textul:

„Ion opri vitele cu plugul, pregătindu-se de muncă. Ochii lui însă rătăceau mereu pe partea lui Simion
Lungu, care odinioară a fost a lor. De jur împrejur câmpul era pustiu.
- Măcar o brazdă să-mi iau înapoi din pământul meu! se gândi deodată flăcăul, cu obrajii aprinși de o poftă
nestăpânită.
Apoi repede înfipse plugul dincolo de hat, în peticul vecinului, și porni să curme o nouă despărțitură. (...)
După ce croi un hat nou și sfârși de arat câteva brazde din delnița lui Simion, astupând hotarul cel vechi,
flăcăul respiră adânc și ușurat. De acuma nu mai trebuia să se teamă. Inima îi tremura de bucurie că și-a
mărit averea. Trei-patru brazde nu e mult, nici nu se bagă de seamă.
Pe la prânzișor(...)... Când să isprăvească mâncarea, văzu pe Simion Lungu venind și dânsul ca să-și
ogorească locul. Ion tresări.
(...) Harța se încinse iute. Ion se jura pe toți sfinții că a brăzdat hatul numai pentru că nu se mai cunoaște
bine, dar că l-a tras în același loc. Simion, ocărându-l, îl duse între delnițe, îi arătă că a intrat înadins cu
plugul în pământul lui, îl sili să măsoare cu pasul, împreună, lățimea locurilor și, din două în două vorbe, îi
striga: - Jumătate delnița mi-ai furat-o, tâlharule! Ion, văzând că nu-l răzbește cu vorba, începu să înjure și
apoi, ca să rămână deasupra, se năpusti la Simion cu pumnii.
Se bătură ca orbeții vreo jumătate de ceas, sfâșiindu-și cămășile și zgâriindu-și obrajii. Fiindcă nu era
nimeni să-i despartă, numai osteneala îi mulcomi.” (Cap. III – Iubirea)

Cerințe:
a). Justifică gestul lui Ion de a intra cu plugul în pământul lui Simion Lungu.
b). Extrage din text o structură care sugerează intensitatea dorinței lui Ion de a fura o brazdă de pământ.
c). Care este starea personajului după ce mută însemnele de hotar?
d). Cum reacționează Ion când Simion Lungu descoperă ce a făcut?
e). Ce trăsătură a personajului este evidențiată în fragmentul citat?

4. Stabiliţi tipul de caracterizare din fragmentele citate mai jos, precizând trăsăturile de caracter ale
personajului ce se desprind din acestea.
a). „Iubirea pământului l-a stăpânit de mic copil. Veșnic a pizmuit pe cei bogați și veșnic s-a înarmat într-o
hotărâre pătimașă: trebuie să aibă pământ mult, trebuie! De pe atunci, pământul i-a fost mai drag ca o mamă.”
b). ,,sărăntocule”, „tâlharule”, ,fleandură” (Vasile Baciu)
c). ,,capul tuturor relelor din sat.” ; “ eşti un stricat şi-un bătăuş şi-un om de nimic…te ţii mai deştept ca toţi,
dar umbli numai după blestemăţii ”( preotul Belciug).
d). ,,Ion e băiat cumsecade. E muncitor, e harnic, e săritor, e isteț.” (doamna Maria)
e). “avea ceva straniu în privire, parcă nedumerire şi un vicleşug neprefăcut”
f). „Când a umblat la şcoala din sat a fost cel mai iubit elev al învăţătorului Herdelea, care mereu i-a bătut
capul Glanetaşului să dea pe Ion la şcoala cea mare din Armadia, să-l facă domn.(...) băiatul era silitor și
cuminte.”
g). ,,Era iute si harnic, ca mă-sa. Unde punea el mâna, punea și Dumnezeu mila.”
h). “ Mă moleşesc ca o babă năroadă… Aş fi o nătăfleaţă să dau cu piciorul norocului pentru nişte vorbe…”
i). „Încet, cucernic, fără să își dea seama, se lăsă în genunchi, își coborî fruntea și-și lipi buzele cu voluptate pe
pământul ud. Și-n sărutarea aceasta grăbită simți un fior rece, amețitor...”