Spanul

Caracterizarea directa facuta de narator sugereaza ca Spanul este un om viclean, cu

mai multe fete datorita faptului ca i se adreseaza fiului de crai ca fiind “imbracat altfel
si calare pe un cal frumos, si prefacandu-si glasul incepe a caina pe fiul craiului”
Caracterizarea indirecta prin fapte contureaza atitudinea si caracterul bolnavicios  de
care spanul da dovada pe parcursul actiunii. La inceput, pentru a-si demonstra ca
merita sa fie mai mult decat era, reuseste sa-l pacaleasca pe fiul de crai, dand
dovada de rautate si viclesug. Apoi, dupa ce se da bun prieten, oferindu-i ajutor, il
obliga sa-i devina sluga printr-un juramant. Faptul ca se preface nepotul imparatului,
crezand ca ii va urma tronul arata ca el visa de mult la asta, si pentru el era o
scapare din viata inferioara care o ducea pana atunci. Intre timp, incearca sa scape
de Harap Alb, dar nu reuseste, supunandu-l la diferite probe. El incepe sa-l urasca
tot mai mult, dar visul il face sa nu-si piarda cumpatul “Spanul, bodroganind din gura,
nu stia cum sa-si ascunda ura”, “Dar Spanul, cu viclenia sa obisnuita, nu-si pierde
cumpatul si, luand vorba, zise”. La sfarsit, cand vede ca nu a reusit in niciun chip sa
il incurce pe Harap Alb si ca ii dezvaluie adevarata identitate, se repede sa il omoare
“se rapede ca un cane turbat la Harap Alb”.

Ochilă, Setilă, Gerilă, Flămânzilă, Păsări-Lăţi-Lungilă = personaje

ajutoare sau episodice - Gerilă simbolizează focul filozofal, Flămânzilă simbolizează
pământul, Setilă simbolizează apa, Ochilă simbolizează cunoașterea și Păsări-Lăți-Lungilă
simbolizează omul universal;

Rezumat
1.Harap-Alb pleaca la drum cu straiele, calul si amele tatalui sau de acnd a fost mire.2.Se
intalneste pe drum cu un span de trei ori de fiecare data deghizat, iar a treia oaraaccepta sa
il iadrept calauza.3.Spanul il pacaleste pe Harap-Alb si il pune sa jure ca de acum incolo
Spanul o sa fiefiul craiului,iar el o sa fie sluga lui.4.Cand ajung la imparat, fetele au anumite
indoieli ca Spanul ar fi fiul craiului.5.Spanul il pune pe Harap-Alb sa faca anumite favoruri
pentru el in speranta ca o samoara, dar eladuce cu bine acasa salatile din Gradina Ursului si
pielea si capul cerbului.6.Cand a trebuit sa ii aduca fata imparatului Ros, Harpa-Alb a trebui
sa treaca iar prin4 teste: unul afost sa reziste in casa de arama infocata, al doilea sa aleaga
macul de nisip,al treilea sa aiba grija defata san u plece nicaieri pe timpul noptii, iar ultimul
sa isi de-aseama care e fata.7.Harap-Alb a trecut cu bine prin toate testele si s-a intors acasa
la Verde Imparat, dar fata si-a datseama ca Spanul nu era de fapt fiul craiului, iar atunci
Spanul i-a taiat capullui Harap-Alb si calul l-a insfacat de gat pe Span si l-a omorat.8.Fata
imparatului Ros i-a pus capul inapoi lui Hara alb si ilinconjoara de trei ori cusmicelele de mar
dulce si ii toara apa moarta si apa vie peste el, iar Harap-Alb revine laviata crezand ca
adormise.9.Si asa au facut nunta ca in basme si petrecerea lor incadureaza in anul acesta
 Moara cu noroc
De Ion Slavici

-fisa de lectura-

Timpul desfasurarii actiunii:

Locul desfasurarii actiunii: Ineu,Hanul “Moara cu Noroc”, Campia Aradului
Personaje: Ghita,Ana,Soacra, Lica Samadaul, Pintea, Buză-ruptă, Marti ,Laie, Ia-Boarul Raut
Uta ,Saila
Caracterizare personaje:

Ghita
Caracterizarea directă este realizată, în primul rând, din partea
naratorului. Acesta va prezenta câteva calități ale lui Ghiță înainte ca
acesta să se schimbe din pricina avariției: “un om harnic și sârguitor, era
mereu așezat și pus pe gânduri, se bucura când o vedea pe dânsa veselă”.
Tot naratorul îl va caracteriza direct și atunci când încep să se observe
schimbările personajului: “se aprindea pentru orice lucru de nimic, nu mai
zâmbea ca înainte, ci râdea cu hohot încât iți venea să te sperii de el”.
LICA SAMADAU
naratorul realizand si portretul sau fizic, din care deducem ca este un om
instarit “Lica, un om ca de treizeci si sase de ani, inalt, uscativ si subt la fata, cu
mustata lunga, cu ochii mici si verzi si cu sprincenele dese si impreunate la mijloc.
Lica este porcar, insa dintre cei care poarta camasa subtire si alba ca floricelele,
pipetar cu bumbi de argint si bici de carmajin, cu codistea de os impodobit cu flori
taiate si cu ghintulete de aur.”
Tot in mod direct se caracterizeaza si el insusi: “Eu sunt Lica Samadaul…Multe se
zic despre mine, si dintre multe, multe vor fi adevarate si multe scornite.”LICA
ESTE CARACTERIZAT INDIRECT PRIN VORBE SI COMPORTAMENT
SE CONDUCE DUPA LEGII PROPI CARE SUNT ALTELE DECAT CELE
ALE STATUTULUI SAU ALE MORALEI.. CRIMA INSELACIUNE
FURTUL SUNT CATEVA DINTRE FAPTELE SAVARSITE DE LICA SI
AU EFECTE DEVASTATOARE ASUPRA CELORLALTE PERSONAJE
PE CARE LE DOMINA CU CINISM SI SATANISM
ANA

CARACTERIZAREA INDIRECTĂ SE CONSTITUIE TREPTAT DIN

GESTURILE, FAPTELE, VORBELE ŞI GÂNDURILE PERSONAJULUI.

ANA SE SIMTE TOT MAI PĂRĂSITĂ DE GHIŢĂ, ÎNCEARCĂ SĂ-1

AJUTE, SĂ-I PĂTRUNDĂ GÂNDURILE, DAR ACESTA SE
ÎNSTRĂINEAZĂ DE EA ŞI O ARUNCĂ TREPTAT ÎN BRAŢELE LUI
LICA, ÎNDEMNÂND-O MAI ÎNTÂI SĂ JOACE CU EL, CĂ „DOAR N-O
SĂ-I IA CEVA DIN FRUMUSEŢE". ESTE ADÂNC JIGNITĂ DE LIPSA DE
ÎNCREDERE PE CARE I-O ARATĂ GHIŢĂ ŞI, SPERÂND CĂ ÎI VA
STÂRNI GELOZIA, ÎNCEPE SĂ-I ACORDE DIN CE ÎN CE MAI MULTĂ
ATENŢIE LUI LICĂ. CUPRINSĂ DE VRAJA LUI LICĂ, FASCINATĂ DE
MAGNETISMUL LUI, „ANA ALUNECĂ RAPID SPRE PRĂPASTIA
PĂCATULUI".
Expozi iunea: Carciuma este prezentata impreuna cu personjaul principal masculine, Ghita,
un om ţharnic si muncitor. Intriga: In carciuma, isi face aparitia Lica Samadaul, care isi
impune regulile de la inceput si devine periculos pentru Ghita si Ana.Desf urarea ac iunii
Ghita isi ia masuri de aparare impotriva lui Lica, dar odata cu dorinta de a se ăş ţimbogati,
acesta isi pierde tot rationamentul si se indeparteaza de familie. Apoi, el ajunge implicat

impreuna cu Lica in jaful asupra arendasului si uciderea unei femei si a copilului sau. In final,
Ghita se prezinta la jandarmul Pintea cu dovezi impotriva lui Lica. Punctul culminant: Ghita
innebuneste complet, iar dupa ce Ana il inseala cu Lica pentru razbunare, Ghita o omoara,
iar el la randul sau este omorat de Lica. In final Lica se sinucide cand este prins de
Pintea.Deznod mântul: Un incediu distruge carciuma de la Moara cu noroc in noaptea de
Pasti si singureleăpersonaje care supravietuiesc sunt batrana si copii

ION
De Liviu Rebreanu

-fisa de lectura-

Timpul desfasurarii actiunii: la inceputul secolului XX

Locul desfasurarii actiunii: Pripas
Personaje: Ion, Ana, Vasile Baciu, George, Florica, familia Herdelea( Titu Herdelea, Zaharia
Herdelea, Maria Herdelea, Laura, Ghigh)
Caracterizare persoanje;

Ion
Caracterizarea directa
Caracterizarea directa facuta de narator sugereaza prezentarea
personajului Ion, la inceput, in scena horei “Avea ceva straniu in privire,
parca nedumerire si un viclesug neprefacut”, anticipandu-se astfel
comportamentul ulterior.
Pentru Vasile Baciu, Ion este “hotul”, “sarantocul” si “talharul”, pentru Ana
este “Ionica, norocul meu”. Preotul Belciug il numeste “stricat si-un baraus,
s-un om de nimic”, “un obraznic” ce trebuie sa primeasca “o lectie”, dar
dupa ce Ion lasa pamanturile bisericii, este numit “mandru crestin”. Lipsa
de respect ii aduce adjectivul “becisnic”.Pentru Titu Herdelea este “o
canalie”. Pana si mama sa il crede “proclet si salhui”. Asadar, se
contureaza chipul unui barbat dur, violent, egoist si furios pe toata lumea
fiindca nu are pamant.

Caracterizarea indirecta
Caracterizarea indirecta prin fapte este foarte sugestiva avand in vedere
ceea ce face personajul. Sarac fiind, umilit si batjocorit de cei bogati,
realizeaza ca nu poate scapa de sarcie pentru ca nu avea cum sa
mosteneasca de la tatal sau averea si nici nu avea bani sa cumpere
pamant, cum faceau altii, Ion isi fixeaza un tel al existentei sale obtinerea
de pamanturi si singurul glas pe care il aude si il asculta este cel al
pamantului. Glasul pamantului patrundea in sufletul sau ca o chemare
launtrica. Faptele desarvasite de taranul obsedat de ideea stapanirii a cat
mai mult pamant il face un om ticalos deoarece o batjocoreste pe Ana si o
face de ras. Isi bate nevasta , vrea sa-si loveasca mama si isi injura tatal.
Caracterizarea indirecta prin comportament ii arata degradarea umana a
personajului, dispretul si ura fata de Ana, supusa si umila pe care o
considera vinovata de nefericirea. Isi varsa mania, o face sa-l iubeasca
dandu-i de inteles ca o place, alintand-o.

Vasile Baciu
Biografia lui este reconstituita sumar de autor, in etapele esentiale. Urmarind-o, observam ca
Vasile Baciu este in esenta "un Ion" care si-a atins scopul. Pamanturile le obtinuse prin casatoria
cu o fata urata, dar bogata.

In spiritul traditional al satului, dar si din dorinta de a nu fi nevoit sa dea din pamantul sau, el
planuieste casatoria Anei cu George Bulbuc, flacau instarit si fara pretentii mari de zestre.
Retinerea fetei, indragostita de ,jarantocut' Ion. provoaca nemultumirea lui Baciu, care isi simte
averea amenintata. in sufletul lui prinde radacini o cumplita ura fata de Ion, pe care si-o
astampara uneori prin bataile aplicate Anei.

Nemultumirea si surprinderea ca fata lui se impotriveste casatoriei planuite ia forma unei

amenintari directe: "cu dansul [George Bulbuc, n. n] ai sa-mi cununi fata dumneata, macar de-as
sti ca are sa crape inima dintr-insa". Temperament violent, el e decis sa mearga pana la capat:
"ii pun gatul pe taietor si numa una-i trag cu barda, macar sa stiu ca ma duc pe urma la
spanzuratoare", afirma cu o voce de stapan care nu accepta nici un refuz.

Dorinta de a-si recapata pamanturile il dezumanizeaza complet. Preotul Belciug il apostrofeaza:

,Ba sa-ti fie rusine mai omule, sa mai umbli dupa avere, cand vad ca ai ajuns de rasul satului cu
betiile". Decaderea morala a lui Vasile Baciu este determinata de despartirea de pamanturi, el fiind
ca si Ion o fire patimasa care nu poate exista fara "a avea".
Ana
Intreaga existenta a Anei este guvernata de iubire si blandete, virtuti care intregesc un contur moral
superior. Ea e harnica, supusa, rusinoasa, intr-un fel prototipul femeii de la tara. Raportarea se face,
fireste, la epoca istorica descrisa in roman. Din punct de vedere fizic, Ana este insignifianta; pentru Ion
ea e o fata „slabuta" si „uratica", mai ales in comparatie cu Florica, ai carei „obraji fragezi ca piersica" si
„ochi albastri ca cerul de primavara" ii tulburasera sufletul flacaului. Lui George Bulbuc, flacaul bogat pe
care Baciu il voia ginere, , "Ana ii placea", lui nu i se parea urata, insa nici nu zicea ca-i „cine stie ce
frumoasa".

Firava si fara personalitate, asa cum pare la inceput, covarsita de vointa lui Ion, imbatata de cuvintele si
gesturile lui dragastoase, Ana va deveni o victima usoara a flacaului interesat numai de zestrea ei. In
ciuda acestei firi slabe care se anunta din primul capitol, Ana va dovedi pe parcursul actiunii o vointa si o
putere de a rabda uluitoare.

Rezumat
Acţiunea romanului începe
într-o zi de
duminică, în care locuitorii satului Pripas se află la hora, în curtea Todosiei, văduva lui
Maxim Oprea.

În centrul acţiunii stă personajul Ion, ţăran săraccare vrea sa aibă repede mult pământ.
Hotărârea lui Ion
de a o lua la joc pe Ana
cea bogată, deşi o place peFlorica cea săracă, marchează începutul conflictului.Venirea lui
Vasile Baciu, tatăl Anei, şi confruntareaverbală cu Ion, pentru că umblă să
-i ia

intriga romanului. Ru
şinea pe care Vasile i
-o face la
horă, in faţa satului, va stârni dorinţa de răzbunare aflacăului, care la rândul său îl va face de
ruşinea satului,lăsând
-
o pe Ana insărcinată pentru a obţine pământul ca
zestre.
Ion îl forţează astfel pe Vasile Baciu
să acceptecăsătoria. La nunta cu Ana, Ion işi dă seama că tot peFlorica o iubeşte.
În plus, el nu-i cere acte socrului
pentru pământul
-
zestre, şi simţindu
-
se înşelat, începbătăile şi drumurile Anei de la Ion la Vasile. PreotulBelciug mediază conflic
tul dintre Ion si Vasile, în care……………..

ENIGMA OTILIEI
De G. Calinescu

-fisa de lectura-

Timpul desfasurarii actiunii: la inceputul secolului XX (1909)

Locul desfasurarii actiunii: Bucuresti, strada Antim
Personaje: Felix Sima, Otilia Marculescu, Costache Giurgiuveanu, Leonida PascalopoL; Aglae
Tulea, Titi Tulea, SImion Tulea, Aurica Tulea, Olimpia Ratiu, Stanica Ratiu, Georgeta

Caracterizare personajelor
Otilia

caracteri1are directă:
•
p'rtret: $>ata părea să aiă 'ptspre1ecen'uăspre1ece ani? >a=a măslinie+ cunasul mic -i 'c/ii
9'arte ala-tri+ arăta -i mai c'pilăr'asă între multele ucle -i%ulerul de dantelă+ însă în trupul
su=iratic+ cu 'ase delicate de '%ar+ de un stilper9ect+ 9ără acea slăiciune suptă -i pătrată
a Aureliei+ era ' mare liertate demi-cări+ ' stăp7nire desă7r-ită de 9emeie& (pa%? !#)
•
misteri'asă+ interesantă+ plăcută: ascal'p'l  $A 9'st ' 9ată delici'asă+ darciudată? entru
mine e ' eni%mă?& (pa%? #<;)?
•
inteli%entă+ c'mpleDă: >eliD  $Te iuesc pe tine+ care e-ti 9ri'lă numai înaparen=ă+ dar în
9'nd e-ti inteli%entă -i pr'9undă&? (pa%? #<<)

caracteri1are indirectă
•
prieten'asă+ ener%ică+ îndră1nea=ă+ ele%antă : $6i Otilia luă iară-i pe >eliD dem7ini -il t7rî
în %'ană prin curte+ -i ap'i+ răpăind pe scară în sus+ p7nă la 'daiaei? Ac'l'+ 9ără nici ' Benă+ î-
i trase peste cap r'c/ia u-'ară de casă+ răm7n7nd întrun Bup'n prins de umeri cu d'uă pan
%lici+ -i îmrăcă r'c/ia ală de tul? ăreaun uture al care mi-că u-'r din aripi?& (pa%? 2#)
•
c'pilăr'asă+ matură+ /arnică+ iuit'are+ 'emă : $Otilia amesteca ' seri'1itaterece+ la1ată cu
cele mai teriile c'pilării? Fntr' 1i îmrăca păpu-i+ în alta mustrape m'- C'stac/e că se
murdăre-te pe /aine cu scrum de =i%ară -il scutura înt'rc7ndul în t'ate c/ipurile+ ca pe un
c'pil+ spre r7sul de plăcere al aceluia?Altă dată Otilia 9u nemul=umită de %'sp'dăria Marinei
-i+ pun7ndu-i un -'r= înainte+ se a-e1ă seri's pe treaă+ cer7nd c'ncursul lui >eliD? Har se
plictisicur7nd? Hin u-ă ă1use strălucirea ierii %rase din 9undul %rădinii -i au 'd'rin=ă?&
(pa%? <2)

FELIX

Caracterizarea directa
La inceput, Felix este caracterizat de catre narator ca fiind “un tinar de vreo
optsprezece ani, imbracat in uniforma de licean”, aratand varsta frageda,
dar inceputul vietii de adult. El este obosit din cauza greutatii gentii pe care
o “trecea des dintr-o mina in alta”, aducand cu el toata viata lui de pana
atunci intr-o valiza. Fata ii este descrisa ca fiind “juvenila si prelunga
aproape feminina din pricina suvitelor mari de par ce-i cadeau de sub
spaca”. Astfel, trasaturile feminine ii sunt inlaturare de “taietura elinica a
nasului”. Din chipul “dezorientat” se arata nesiguranta pe sine a
personajului care nu stia incotro se indreapta viata lui.

Autocaracterizare
Autocaracterizarea arata ambitia personajului, optimismul si buna parere a
personajului despre propria persoana “sa-mi fac o educatie de om. Voi fi
ambitios, nu orgolios”.

Caracterizarea indirecta
Comportamentul, gesturile, faptele contureaza indirect o fire rationala,
lucida, cu o mare nevoie de certitudini, o fire analitica si un spirit de
observatie foarte dezvoltat. De la inceput, Felix  simte pentru Otilia o
simpatie, care se transforma in iubire, fiind chinuit intre a crede barfele din
clanul Tulea sau a pastra o dragoste pura pentru ea . Comportamentul
Otiliei il deruteaza si nu-si poate explica schimbarile bruste ale fetei.
Plecarea ei cu Pascalopol la Paris il dezamageste, dar nu renunta la
cariera, eseul maturizandu-l.

COSTACHE
https://prezi.com/p/seksqwqr0hyh/caracterizare-costache-giurgiuveanu/

PASCALOPOL
 Naratorul

“Excesiva cordialitate”

“Politete rabnica si respectuoasa”

Otilia

“Nu stii ce om bun este Pascalopol si ce bogat e! are o mosie imensa in Baragan si cai de
calarie.”

“Este un barbat chic. Si ce singur e, saracul!”

“Pascalopol e un om de lume, care-mi place. E asa de bun!”

“E de o rabdare nemaipomenita si mai cu seama ii place sa fie consultat… numai ca sa aiba
sentimentul ca se afla intr-o familie.”

“Ce gentil esti dumneata, domnule Pascalopol, vezi, de aceea te iubesc eu!”

“Daca un tanar ar avea rabdarea si bunatatea lui Pascalopol, cum l-as iubi!”

Autocaracterizare

“E mai multa disciplina ca la atatea femei.”

“Cand am ragaz, citesc si cultiv si eu muzele in felul meu mai ales ma bucur vazand pe cei
tineri.”

Canta la flaut “In ceasurile mele bune. Sunt si eu un fel de boem”

“Venim in lume cu ganduri mari, facem sfortari, dar cand sa infaptuim, o datorie neprevazuta fata
de ai nostri ne impiedica. Atunci nu ne mai ramane decat sa dam cale libera altora, si, daca se
poate, sa-i ajutam. Un astfel de ratat sunt si eu, insa vreau ca aspiratiile mele de natura artistica
sa se realizeze in domnisoara Otilia.”

Felix

“Pascalopol nu-i era antipatic, dar vaditele lui atentii pentru Otilia i se pareau scandaloase”

“era acasa la el un om foarte subtire.”

“Purtarile blande ale mosierului, epicureismul lui de om cult incantau pe Felix si-i dadeau
ascunde nazuinti.”

“Felix admira tinuta lui de stapan al campurilor si vitelor.”

“Felix admira pe Pascalopol si gandi ca era un om superior si vrednic de imitat.”

“Era batran de tot, uscat la fata, dar tot elegant, si aproape nu mai semana cu cel de altadata.”

Comportamentul, gesturile si atitudinile personajului

contureaza, indirect, un barbatgeneros, rafinat, cu gusturi desavarsite,
elegant, iar casa mobilata cu distinctie si pasiuneadiscreta pentru flaut
completeaza un spirit cultivat si plin de noblete. In biblioteca luiPascalopol
se afla "rafturi tntesate cu carti", cuprinzand volume frantuzesti, nemtesti
sienglezesti, din domenii diferite, precum si caili de istorie, filologie, dar mai
ales "foarte multaliteratura". Generozitatea deloc ostentativa a mosierului
se manifesta in diverse situatii, fatade toate personajele romanului.

REZUMAT
Fntr' seară din luna iulie a anului !+ >eliD ima+ un t7năr de
'ptspre1ece ani+ caută pestrada Antim l'cuin=a unc/iului său+ C'stac/e Giur
%iueanu? r'aspătul as'lent de liceueste un 'r9an+ iar unc/iul său ia
deenit tut're? C7nd %ăse-te casa lui C'stac/e+ unc/iul săula început se
pre9ace că ila nu este l'cuită+ însă î-i 9ace apari=ia Otilia+ 3ica 9'stei s'=ii
a luiC'stac/e+ cu d'ar c7=ia ani mai mare dec7t >eliD+ care îl prime-te pe
t7năr în l'cuin=a l'r?Otilia îl c'nduce pe ăiat într' cameră unde restul
9amiliei Buca tale? Aici+ >eliD 9acecun'-tin=ă cu ascal'p'l+ un m'-ier
'%at+ prieten de 9amilie+ ce se arată 9'arte apr'piat deOtilia+ cu A%lae
Tulea+ s'ra lui C'stac/e+ cu imi'n Tulea+ s'=ul acesteia -i cu Aurica
Tulea+3ica de # ani a A%laei? A d'ua 1i+ >eliD petrece mai mult timp cu
eri-'ara sa+ aă cusururile9amiliei+ dar -i iese cu ea -i cu ascal'p'l cu
trăsura în 'ra-? Hupă un timp+ >eliD+ a7ndne'ie de ani+ îi cere lui
C'stac/e+ însă unc/iul pretinde că nu dispune de ei? Fn au%ust+s'sesc
tănică -i s'=ia lui+ Olimpia+ cealaltă 9ată a A%laei? Cei d'i încearcă să îl
c'nin%ă peimi'n să le dea casa+ acesta însă re9u1ă+ m'ti7nd că
Olimpia nu e 9ata lui? >eliD -i Otilia 9ac' i1ită lui ascal'p'l la m'-ia lui?
Cei d'i petrec mult timp împreună+ însă %el'1ia lui >eliD9a=ă de ascal'p'l
răm7ne? La cea timp după înt'arcerea l'r+ Titi începe să se simtă atrasde
Otilia+ aceasta îndepărt7ndul? A%lae se pl7n%e lui C'stac/e de Otilia+ Bi
%nind'+ iarătr7nul îi ia apărarea 3icei sale? Ast9el+ A%lae nu mai calcă
în casa 9ratelui său ' lun%ăreme? Hupă ce Otilia pleacă din n'u la m'-ia
lui ascal'p'l+ >eliD iese în 'ra- -i+ înt7lninduse cu tănică+ acesta îi
9ace cun'-tin=ă cu Ge'r%eta+ ' pr'stituată+ la care 9ace mai multei1ite?
Fntre timp+ >eliD prime-te ' carte p'-tală de la Otilia+ t'cmai din aris? Fn
cadrul uneicine la unul din clien=ii aăi+ C'stac/e declară că rea să î-i
7ndă pr'prietă=ile pentru ai daOtiliei anii+ iar tănică deine alarmat+
d'rind să pună m7na pe m'-tenire? Lu7nd măsuri depr'tec=ie+ ătr7nul
ascunde anii în p'deaua casei? Hupă ' reme+ Otilia se înt'arce
dincapitala străină? C'stac/e începe să c'nstruiască ' casă pentru Otilia+ în
care ar 3 putut l'cui-i >eliD+ în %rădină? Fnsă într' 1i+ C'stac/e se
împiedică -i cade+ 9ăc7nd un atac la inimă? T'ată9amilia se adună la el în
casă+ în aparen=ă pentru ai '9eri în%riBirile medicale? C'stac/e îispune
lui ascal'p'l că îi a da anii pentru Otilia să îi pună întrun c'nt+ însă t't
am7năcedarea anil'r? Hupă un timp+ lui C'stac/e începe săi 3e rău -i îi
dă lui ascal'p'l ' sută dincele trei sute de mii de lei pentru Otilia? Otilia nu
pleacă din casă pentru că se în%riBe-te deC'stac/e+ -i tănică+ pentru a
%ăsi anii+ prinde un m'ment c7nd Otilia nu e acasă+ intră încamera lui
C'stac/e -i îi ia anii de su saltea+ -'c ce se d'ede-te 9atal pentru
ătr7n? .anii'r răm7ne la tănică+ ce di'r=ea1ă de Olimpia -i se
căsăt're-te cu Ge'r%eta+ ia
pr'pritetă=ile intră în p'sesia A%laei? Hupă c7tea luni de la m'artea
unc/iului său+ Otilia9u%e la aris cu ascal'p'l+ cu care se căsăt're-te? La
mul=i ani după aceste înt7mplări+ c7nd>eliD deine un d'ct'r cu renume+
se înt7lne-te într' 1i cu ascal'p'l? Acesta îi arată ' p'1ărecentă 9ăcută cu
Otilia+ >eliD nereu-ind să ' recun'ască?

Baltagul
De M Sadoveamu

-fisa de lectura-

Timpul desfasurarii actiunii: /////////

Locul desfasurarii actiunii: Acțiunea se desfășoară pornind din ținuturile

montane din Măgura Tarcăului spre zona Dornelor și a Bistriței;
Personaje: : Nechifor Lipan ( personaj absent ) oier bogat din Tarcău; Vitoria
Lipan, Gheorghiță Lipan, Minodora Lipan, Părintele Dănilă, baba Maranda,
Calistrat Bogza, Ilie Cuțui și câinele Lupu;
CARACTERIZARE
Vitoria Lipan
Vitoria Lipan este unul dintre cele mai importante personaje ale acestui roman.Aceasta
femeie este un erou întruchipat pe dinafara cubo fire sensibilă;o persoana nestiutoare de
carte ,simpla,dar cu frica de Dumnezeu.
Aceasta are un spirit de observatie cum nimeni nu a mai intalnit. Acesta foloseste mai multe
procedee de caracterizare cum ar fi: caracterizare directa din portretul fizic,caracterizare
indirecta din fapte ,comportament si vorbe.Apare mai mult descrierea citez,,femeie
frumoasa cu ochi caprui ,aprigi si inca tineri" inchei citatul.Aceasta este o femeie
credincioasa si respecta cu sfintenie datinile ,este superstitioasa, crede in vise, in semne, in
vraji si cu toate aceasta nu descurajeaza chiar daca da de multe obstacole si probleme.

 Gheorghita este un personaj memorabil, care parcurge un drum al

maturizarii prin calatoria care are scop gasirea tatalui sau, vegherea
osemintelor acestuia, care mai apoi isi dovedeste  aceasta maturizare
razbandu-si parintele prn pedepsirea asasinului.
Pornit de la basmele si locurile pitoresti ale copilariei prin lumea noua a
orasului, descoperind viata, bucuriile si tritetile ei, murind si renascand pe
plan simbolic, trecand proba cea mai grea a confruntarii cu moartea,
personajul devine un demn urmas al lui Nechifor Lipan.

Nechifor Lipan
Nechifor Lipan era oier din Magura Tarcaului si isi castiga existenta ca toti
muntenii “ cu toporul ori cu cata ”, el fiind dintre “ cei mai vrednici “ , pentru
ca-si intemeiase o stana de oi la munte . Asemeni taranilor sadovenieni , isi
petrecea o mare parte din viata in mijlocul naturii , “ cu Dumnezeu si cu
singuratatile “ , mutandu-si oile de la munte la ses , in functie de anotimp ,
apoi se intorcea intotdeauna la casa si la familia lui , pentru ca “ munteanul
are radacini la locul lui , ca si bradul “ .Rezumat
https://www.scribd.com/doc/189313328/Baltagul-rezumat-pe-scurt