36.

Care dintre urmatoarele elemente sta la baza dimensiunii culturale”specific/difuz”:

a. intensitatea relatiilor dintre indivizii unei societatii
b. daca relatiile se bazeaza mai mult pe ratiune sau pe sentimente, stari emotionale
c. conflictul dintre ceea ce fiecare dintre noi, ca individ, dorim si interesele grupului
de care apartine
d. obligatia oamenilor de a adera la standardele universale sau, deopotriva, la ceea ce
este specific fiecarei culturi
e. modul in care ne manifestam fata de altii, gradul de implicare in viata altora,
gradul de formalizare a relatiilor care se stabilesc intre oameni

ANS: E

37. Potrivit opiniei lui K.Lewin, persoanele de “Tipul U” se caracterizeaza prin:

a. ponderea mai mare a spatiului privat, fata de spatiul public, in total spatiu vital al
unei persoane si o delimitare aproximativa a acestora
b. ponderi egale ale spatiilor privat si public, in spatiul vital al unei persoane si o
delimitare neta dintre acestea
c. ponderea mai mica a spatiului privat fata de cel public, in spatiul vital al unei
persoane si o elimitare neta intre acestea
d. ponderea mai mica a spatiului privat fata de cel public, in spatiul vital al unei
persoane si o delimitare aproximativa intre acestea
e. pondere mai mare a spatiului privat in total spatiu vital si o delimitare neta fata de
spatiul public

ANS: C PTS: 1

38. Potrivit opiniei lui K.Lewin, persoanele de “Tipul G” se caracterizeaza prin:

a. ponderea mai mare a spatiului privat fata de spatuil public, in spatiul vital al unei
persoane si o delimitare aproximativa a acestora
b. ponderea mai mare a spatiului privat fata de spatiul public, in spatiul vital al unei
persoane si o delimitare neta intre acestea
c. ponderea egala a spatiului privat fata de spatiul public, in spatiul vital al unei
persoane si o delimitare neta dintre acestea
d. ponderea egala a spatiului privat fata de spatiul public, in spatiul vital al unei
persoane si o delimitare aproximativa dintre acestea
e. ponderea mai mica a spatiului privat fata de spatiul public, in spatiul vital al unei
persoane si o delimitarea neta dintre acestea

ANS: A PTS: 1

39. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta particularitate a unei culturi specifice:
a. abordarea direct la obiect, de la particular la general
b. comportament deschis, transparent, ferm
c. principiile si morala sunt independente de persoanele la care se refera
d. delimitarea neta intre spatiile privat si public, in cadrul spatiului vital al unei
persoane
e. moralitatea este dependenta de persoana si de context
 ANS: D PTS: 1

40. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa:

a. in cadrul culturilor caracterizate prin “statutul castigat”, acordarea statutului unei
persoane se face pe baza de realizari personale
b. in cadrul culturilor caracterizate prin “statut atribuit”, acordarea statutului unei
persoane se face pe baza de varsta, educatie, clasa sociala, sex
c. in culturile in care predomina protestantii, statutul se acorda mai mult pe baza
realizarilor individuale
d. in culturile in care predomina catolicii, budistii sau hindusii, statutul se acorda mai
mult pe baza de apartenenta la un anumit clan, pe baza de educatie
e. in tarile mai dezvoltate din punct de vedere economic, statutul se acorda mai mult
pe baza realizarilor individuale

ANS: E PTS: 1

41. Care dintre elementele de mai jos nu reprezinta particularitate a culturilor caracterizate
prin “statut castigat”?
a. folosirea titlurilor numai cand au relevanta pentru competenta persoanei
b. managerii sunt in general mai in varsta si se prefera barbatii
c. respectul superiorilor are la baza performantele acestora
d. tendinta spre acordarea de sanse egale
e. managerii sunt in general mai tineri, dispusi la schimbari si sunt mai agresivi

ANS: E PTS: 1

42. Care dintre elementele de mai jos nu reprezinta particularitate a culturilor in care timpul
se percepe “secvential”?
a. efectuarea intr-o perioada a doua sau mai multe activitati
b. efectuarea intr-o perioada, de obicei, a unei singure activitati
c. timpul este sesizabil si masurabil
d. intalnirile se programeaza cu exactitate si nu se intarzie la acestea
e. relatiile dintre oameni sunt subordonate programului

ANS: A PTS: 1

43. Care dintre elementele de mai jos reprezinta particularitate a culturilor orientate spre
prezent?
a. se vorbeste despre originea familiei, afaceri, natiune
b. se acorda mare interes tineretului
c. se vorbeste foarte mult despre potential
d. strategiile sunt laborioase, entuziasmante
e. nu se neaga planificarea, dar rareori planurile sunt indeplinite

ANS: E PTS: 1
44. Identificati care dintre urmatoarele elemente reprezinta caracteristica a culturii in care
timpul este perceput in mod “sincron”:
a. efectuarea intr-o perioada, de obicei, a unei singure activitati
b. programarile sunt, de obicei, subordonate relatiilor dintre oameni
c. timpul este sesizabil si masurabil
d. relatiile dintre oameni sunt subordonate programului
e. intalnirile se programeaza cu exactitate

ANS: B PTS: 1

45. Care dintre elementele de mai jos nu reprezinta particularitate a culturilor orientate spre
viitor:
a. in evaluarea personalului primeaza rezultatele imediate
b. la nivelul organizatiilor functioneaza numeroase compartimente in care se
desfasoara activitati de prevedere
c. se acorda mare interes tineretului si potentialului
d. se vorbeste mult despre potential, aspiratii
e. schimbarile in toate domeniile sunt mai lente

ANS: E PTS: 1

46. Relatiile omului cu natura influenteaza managementul organizatiilor, in primul rand, prin:
a. tehnologiile adoptate, ca obtiuni strategice de realizare a obiectivelor
b. relatiile dintre manageri si subordonati
c. motivarea in munca a angajatilor
d. metodele de management foloite in cadrul organizatiilor
e. eficienta muncii managerilor

ANS: A PTS: 1

47. Principalele doua orientari in relatiile omului cu natura sunt:

a. omul facand parte din natura, trebuie sa traiasca in armonie cu natura si omul
trebuie sa aiba o atitudine flexibila, de compromis
b. omul ca fiinta superioara trebuie sa stapaneasca natura si omul simte discomfort
cand mediu natural scapa de sub control
c. omul trebuie sa se supuna naturii si omul trebuie sa se concentreze asupra propiei
persoane
d. omul trebuie sa stapaneasca natura si omul trebuie sa manifeste o atitudine
agresiva fata de natura
e. omul trebuie sa controleze natura si omul trebuie sa traiasca in armonie cu natura

ANS: E PTS: 1

48. O prima grupare a scolilor de management comparat a fost facuta de catre

H.Schollhamer, care a identificat urmatoarele:
a. socio-economica, ecologica, comportamentala,eclectic-empirica
b. dezvoltarii economice, a mediului, comportamentala, contigency
c. dezvoltarii economice si a mediului, comportamentala, contigency
 d. dezvoltarii economice, a mediului, comportamentala, a sistemelor deschise
e. socio-economica, a mediului, a sistemelor deschise, contigency

ANS: A PTS: 1

49. Clasificarea scolilor de management comparat facuta de catre Edwin Miller cuprinde
urmatoarele scoli:
a. socio-economica, ecologica, comportamentala, eclectic-empirica
b. dezvotarii, economice si a mediului, comportamentala, contigency
c. socio-economica, a mediului, comportamentala, centrata pe rolul culturii
d. dezvotarii, economice, a mediului, comportamentala, a sistemelor deschise
e. dezvotarii, economice si a mediului, eclectic-empirica, a sistemelor deschise

ANS: B PTS: 1

50. Raghu Nath grupeaza curentele de gandiredin domeniul managementului comparat in

urmatoarele scoli:
a. socio-economica, ecologica, comportamentala, electic-empirica
b. dezvoltarii economice si a mediului, comportamentala, contingency
c. dezvoltarii economice, a mediului, comportamentala, sistemelor deschise, centrata
pe rolul culturii
d. socio-economica, a mediului, comportamentala, contingency, centrata pe rolul
culturii
e. dezvoltarii economice, contingency, comportamentala, sistemelor deschise,centrata
pe rolul culturii

ANS: C PTS: 1

51. Una dintre particularitatile lucrarilor care se incadreaza in scoala dezvoltarii economice
este urmatoarea:
a. conceptia ca eficienta managementuluieste o functie a factorilor de mediu
b. considerarea influentei pe care o au atitudinile, credintele, sistemele de valori,
asupra practicilor manageriale
c. considerarea organizatiei ca sistem deschis cu stranse legaturi cu mediul
d. recunoasterea rolului culturii asupra managementului
e. considerarea teoriei si practicii manageriale ca find universal valabile

ANS: E PTS: 1

52. Cea mai reprezentativa caracteristica a scolii mediului consta in:

a. conceptia ca eficienta managementului este o functie a factorilor de mediu
b. considerarea influentei pe care o au atitudinile, credintele, sistemele de valori
asupra practicilor manageriale
c. considerarea organizatiei ca sistem deschis cu stranse legaturi cu mediul
d. recunoasterea rolului culturii asupra managementului
e. considerarea teoriei si practicii manageriale ca fiind universal valabile

ANS: A PTS: 1
53. Care dintre urmatoarele elemente reprezinta cea mai reprezentativa caracteristica a
cercetarilor grupate in scoala comportamentala?
a. evidentiaza cu prioritate influenta atitudinilor, credintelor, sistemelor de valori,
filosofiei manageriale asupra practicilor manageriale din diferite culturi
b. reliefeaza influenta culturii asupra managementului din diferite tari
c. pornesc de la premisa ca teoria si practica manageriala sunt universal valabile
d. scot in evidenta similaritatile si diferentele dintre diferite contexte sau culturi prin
prisma influentei factorilor de mediu asupra managementului
e. przinta similaritati si diferente dintre diferite tari prin prisma relatiilor
organizatiilor cu mediu

ANS: A PTS: 1

54. Precizati cea mai reprezentativa caracteristica a cercetarilor grupate in scoala sistemelor
deschise:
a. reliefarea influentei culturii asupra managementului din diferite tari sau culturi
b. evidentierea asemanarilor si diferentelor dintre tari sau culturi privind influienta
atitudinilor, credintelor, sistemelor de valori asupra managementului
c. considerarea principiilor de management ca fiind universal valabile
d. considerarea mediului ca variabila independenta cu influenta asupra
managementului organizatiilor
e. prezentarea similaritatilor si diferentelor dintre culturi prin prisma relatiilor
organizatiei, ca sistem deschis, cu mediul in care functioneaza

ANS: E PTS: 1

55. Una dinre particularitatile scolii centrata pe rolul culturii consta in:
a. explicarea diferentelor dintre practicile manageriale din diferite tari, prin influenta
culturii, ca variabila independenta asupra acestora
b. considerarea mediului ca variabila independnta cu actiune asupra teoriei si practicii
manageriale
c. recunoasterea organizatiei ca sistem deschis, cu multiple legaturi cu mediul in care
functioneaza
d. luarea in considerare a atitudinilor, credintelor, sistemelor de valori, in explicarea
diferentelor dintre sistemele de management din diferite tari
e. considerarea managementului ca avand o aplicabilitate universala, mai ales in
tarile dezvoltate

ANS: A PTS: 1

56. Modelele de management comparat reprezinta:

a. sisteme de management care se practica in diferite tari sau culturi
b. metodologii standardizate care se folosesc in cercetarile de management comparat
c. conceptii ale unor specialisti despre modalitatea de elaborare a studiilor de
management comparat
d. structuri organizatorice tip folosite in cadrul diferitelor culturi sau tari
e. structurile organizatorice care se folosesc frecvent in cadrul diferitelor culturi sau
 contexte nationale

ANS: C PTS: 1

57. In cadrul modelului Farmer-Richman de management comparat:

a. variabilele se impart in doua categorii extraorganizatiilor si intraorganizationale
b. eficienta manageriala este influentata atat de constrangerile exogene, cat si de
elementele procesului de management
c. practicile manageriale sunt influientate de factorii de mediu si de filosofia
manageriala
d. variagilele intraorganizationale influenteaza variabilele personale
e. eficienta organizatiei este influentata de practici manageriale

ANS: B PTS: 1

58. Modelul Negandhi-Prasad se caracterizeaza prin accea ca:

a. eficienta manageriala determina eficienta organizatiei, iar aceasta determina
eficienta sistemului
b. variabilelor intraorganizationale se concretizeaza in: tehnologii, obiective, structuri
si strategii
c. variabilele de rezultate se concretizeaza in evaluari economice si neeconomice
d. trebuie identificata eficienta organizatiei datorita factorilor de management de cea
datorata factorilor nonmanageriale
e. practicile manageriale sunt influentate de factorii de mediu si de filosofia
managementului

ANS: E PTS: 1

59. Cea mai adecvata caracteristica a modelului Tung consta in faptul:

a. evidentiaza patru categorii de variabile: extraorganizationale, intraorganizationale,
personale si de rezultate
b. surprinde pentru prima data puterea de influenta a managementului, prin filozofia
manageriala, asupra practicilor manageriale
c. evidentiaza patru categorii de variabile: stiinta managementului, functiunile
intreprinderii, resursele umane si financiare, si constrangerile de mediu
d. scoate in evidenta influenta factorilor de mediu atat asupra eficientei
managementului, cat si asupra eficientei organizatiei
e. arata influenta eficientei manageriale asupra eficientei organizatiei si a acesteia
asupra eficientei sistemului

ANS: A PTS: 1

60. Una dintre caracteristicile modelului Koontz este accea ca:

a. face distinctie intre practicile manageriale si cele nonmanageriale
b. scoate in evidenta influenta constrangerilor de medu asupra managementului
c. subliniaza importanta perceptiei asupra climatului organizational
d. arata influenta atributelor personale asupra climatului organizational
e. scoate in evidenta influenta variabilelor personale asupra variabilelor de rezultate,
 prin intermediul motivatiei

ANS: A PTS: 1

61. Identificati cea mai reprezentativa caracteristica a studiilor parohiale:

a. se proiecteaza si se realizeaza intr-o cultura de catre cercetatori apartinand culturii
respective
b. analizeaza asemanarile si deosebirile dintre sistemele de management numai din
doua culturi
c. pornesc de la premisa ca standardizarea este sinonima cu echivalenta
d. cerceteaza procesele de management din cadrul grupurilor de persoane apartinand
mai multor culturi
e. au un pronuntat caracter practic aplicativ

ANS: A PTS: 1

62. Care din urmatoarele variante reprezinta cea mai adecvata caracteristica a studiilor
etnocentice?
a. se proiecteaza si se realizeaza intr-o cultura de catre cercetatori apartinand culturii
respective
b. raspund la intrebarea ”Cum conduc managerii si cum se comporta subordonatii din
diferte culturi investigate?”
c. se proiecteaza si se desfasoara intr-o cultura, dupa care se repeta si intr-o a doua
cultura
d. se desfasoara in doua sau mai multe culturi si au un pronuntat caracter aplicativ
e. urmaresc crearea de noi modele manageriale si/sau organizationale

ANS: C PTS: 1

63. Caracteristica cea mai reprezentativa pentru studiile policentrice consta in aceea ca:
a. pornesc de la premisa ca standardizarea este sinonima cu echivalenta
b. nu urmaresc rescrierea culturilor si a sistemelor de management din cadrul
acestora, ci crearea de noi modele manageriale si/sau organizationale
c. urmaresc evidentierea deopotriva atat a similaritatilor, cat si a diferentelor in
domeniul managementului din diferite culturi sau tari
d. reprezinta descrieri ale practicilor manageriale si organizationale din cadrul
culturilor straine specifice
e. urmaresc intelegerea modelelor de relatii si teorii care se aplica unor colectivitati
formate din persoane apartinand mai multor culturi, care se intersecteaza in campul
muncii

ANS: D PTS: 1

64. Prin care dintre urmatoarele elemente se caracterizeaza cel mai bine studiile comparative?
a. pornesc de la premisa ca incercarea de a generaliza anumite principii de
management s-ar dovedi o sarcina de neindeplinit
b. reprezinta cercetari conduse intr-o anumita cultura, care apoi se repeta intr-o a
doua cultura
 c. sunt cercetari prin care se investigheaza conducerea companiilor multinationale,
care pornesc de la ipoteza universalitatii modelelor de organizare si conducere
d. raspund la intrebarea ”Cum pot fi conduse interactiunile culturale in cadrul
organizatiilor?”
e. scot in evidenta, deopotriva, atat diferentele, cat si similaritatile dintre procesele de
management din doua sau mai multe culturi

ANS: E PTS: 1

65. Cea mai reprezentativa caracteristica a studiilor geocentrice este:

a. pornesc de la ipoteza universalitatii modelelor de organizare si conducere, si
investigheaza conducerea companiilor multinationale, cu scop practic
b. sunt cercetari efectuate intr-o singura cultura de catre cercetatori apartinand
respectivei culturi
c. se desfasoara in doua culturi, in cea dea doua cultura ele reprezentand replici ale
unor cercetari din prima cultura
d. in cadrul lor se face diferentierea dintre culturi pe seama superioritatii unei culturi
fata de alta
e. studiaza modelele de relatii dintre membri unor grupuri de persoane apartinanad
mai multor culturi

ANS: A PTS: 1

66. Studiile sinergetice se caracterizeaza cel mai bine prin urmatoarea caracteristica:
a. urmaresc sa surprinda sinergia diferitelor sisteme de management practicate in
diferite culturi sau in diferite tari
b. se desfasoara in mai multe culturi de catre echipe de cercetatori apartinand
culturilor respective si au un caracter descriptiv
c. urmaresc descrierea practicilor manageriale din cadrul filialelor companiilor
multinationale
d. scot in evidenta deopotriva similaritatile si deosebirile dintre sistemele de
management practicate in diferite culturi
e. urmaresc intelegerea modelelor de relatii si a teoriilor care se aplica colectivitatilor
formate din persoane apartinand mai multor culturi, care urmaresc scopuri comune
prin activitatea desfasurata

ANS: E PTS: 1

67. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta particularitate a studiilor de management

comparat?
a. complexitatea deosebita a cercetarilor
b. solutionarea problemelor de echivalenta
c. volumul mare de munca necesitat de desfasurarea lor
d. costul ridicat al cercetarii
e. solutionarea problemelor de management si nu a unora colaterale

ANS: E PTS: 1
68. Odata cu stabilirea scopurilor cercetarii, in prima etapa de elaborare a studiilor
comparative se va urmarii si solutionarea urmatoarei dileme:
a. care sunt comportamentele organizationale specific culturale si care sunt
universale
b. daca tematica studiului este comuna tuturor culturilor
c. care trebuie sa fie numarul de culturi care formeaza esantionul de cercetat
d. daca variabilele folosite in diferite culturi sunt echivalente
e. daca subiectii investigati prezinta aceeasi familiaritate cu instrumentarul folosit in
cadrul cercetarii

ANS: A PTS: 1

69. In cadrul etapei de esantionare a desfasurarii cercetarilor comparative, care dintre

urmatoarele elemente nu se vor urmarii de catre cercetator?
a. stabilirea numarului de culturi care vor face obiectul cercetarii
b. selectia culturilor care vor fi investigate
c. optiunea pentru un esantion reprezentativ sau pentru un esantion pereche
d. echivalenta variabilelor
e. asigurarea independentei culturilor ce vor fi investigate

ANS: D PTS: 1

70. Care din urmatoarele probleme nu reprezinta preocupare in etapa de masurare si

instrumentalizare a proceselor de management?
a. modul de prezentare a obiectivelor cercetarii
b. echivalenta instrumentarului folosit in toate culturile investigate
c. echivalenta variabilelor
d. echivalenta scarilor de valori
e. echivalenta limbajului folosit

ANS: A PTS: 1